Mediatizarea offshore -urilor în accepțiunea [621153]

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI ” CLUJ -NAPOCA
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
Secția de Jurnalism

Mediatizarea offshore -urilor în accepțiunea
presei românești

Coordonator științific:
Lect. dr. Viorel Nistor

Absolvent: [anonimizat]:
„Taxele sunt prețul civilizației, iar paradisurile fiscale sunt prețul
globalizării.”
George Sutherland (Judecător la Curtea Supremă a
Statelor Unite ale Americii)

Rezumat

Paradisurile fiscale sunt cel mai mediatizat subiect economic al ultimilor ani la nivelul
presei internaționale, cât și naționale. Scurgerile de date provenite din aceste jurisdicții aduc la
suprafață o serie de informații atent ținute secret de oc hii curioși ai instituțiilor media și
autorităților fiscale.
Lucrarea de față începe prin tratarea câtorva aspecte importante legate de sistemul mass –
media, principalele caracteristici și deosebiri ale jurnalismului economic, alături de o scurtă
trecere în revistă a definirii jurnalismului de investigație și a scurgerilor de date.
Partea teoretică cea mai consistentă a lucrării conține, însă, definirea și caracterizarea
conceptului offshore. Cele mai importante aspecte tratate de literatura de specialitate și
asocierile pe care autorii le fac vizavi de acest subiect sunt necesare pentru a înțelege, de fapt,
în ce constă acest fenomen și de ce este atât de puternic mediatizat de către presă. Această parte
poate fi tratată ca și munca de docu mentare pe care un jurnalist trebuie să o depună pentru a fi
capabil să transmită audiențelor o informație corectă și verificată. Prin intermediul acestor
capitole am încercat să răspund la cele mai importante întrebări referitoare la definirea unui
paradi s fiscal, tipologia și modul de său funcționare. Un aspect interesant al documentării pe
care am realizat -o constă în descrierea modului de înființare a unor astfel de jurisdicții și
principalele activități infracționale care se pot desfășura prin intermed iul paravanului offshore.
În cea de -a doua parte a lucrării am discutat despre felul în care presa românească s -a
raportat la acest subiect și cum a mediatizat scurgerile de date din cadrul Panama și Paradise
Papers.
Publicațiile asupra că rora mi -am axat atenția sunt site -urile Rise Project, Ziarul Financiar
și Adevărul, trei publicații diferite din punct de vedere al specializării dar care oferă o imagine
mai amplă asupra intenției studiului propus.
Aspectele pe care le -am urmărit p rin intermediul analizei de conținut sunt persoanele cele
mai puternic mediatizate și asociate utilizării de servicii offshore, nivelul de negativitate cu
care publicațiile se raportează la subiect, dar și aspectele pozitive și publicitare de prezentare a
beneficiilor fiscale care fac celebre aceste centre.
În urma rezultatelor obținute am concluzionat ca atare studiul desfășurat.

Abstract

Tax havens, or more known as offshores, are the most widely publicized economic subject
of recent ye ars at the international and national press level. The data leakage from these
jurisdictions reveals a series of carefully kept secret information from the curious eyes of media
institutions and tax authorities.
This research begins by addressing s everal important aspects of the media system, the
main features and differences of economic journalism, along with a brief overview of the
definition of investigative journalism and data leakage.
The most consistent theoretical part of the research lies in defined and characterized the
offshore concept. The most important aspects addressed by the literature and the associations
that authors make about this subject are necessary to understand, in fact, what this phenomenon
is and why it is so strongly publicized by the press. This part can be treated as the documentary
work a journalist has to submit in order to be able to transmit accurate and verified information
to audiences. Through these chapters I have tried to answer the most important questions about
the definition of an offshore, its typology and its way of functioning. An interesting aspect of
the documentation we have done is to describe how to set up such jurisdictions and the main
criminal activities that can be carried out through the offs hore firewall.
In the second part of the research we discussed the way in which the Romanian press
reported on this situation and how it reported the data leaks from Panama and Paradise Papers.
The publications I have focused on are the Ri se Project, Ziarul Financiar and Adevărul
websites, three different publications from the point of view of specialization, but which offer
a broader picture of the in tention of the proposed study.
The aspects we have been pursuing through content a nalysis are the most highly publicized
and associated with the use of offshore services, the level of negativity with which the
publications relate to the subject, but also the positive and advertising aspects of presenting the
tax benefits that make it fa mous these centers.
Based on the results we have concluded, we have ended this study.

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………………………… ……………1
PARTEA I. INTRODUCERE
CAPITOLUL I. Introducere în sistemul mass -media …………………………………………………..2
1.1 CARACTERISTICILE PRODUSELOR MASS -MEDIA ……………………………………………2
1.2 JURNALISMUL ECONOMIC ………….. ……………………………………………………………………3
1.2.1 Particularități de construcție ale articolului economic ……………………………………..3
1.2.2 Universul afacerilor în articolele cu profil economic …………………. …………………..5
1.2.3 Periodice specializate ………………………………………………………………………………… .6
1.3 JURNALISMUL DE INVESTIGAȚIE ȘI SCURGEREA DE DATE …………………………. .8
1.3.1 Scurtă introducere în jur nalismul de investigație ………………………………………………. .8
1.3.2 Scurgerea de date către sistemul mass -media …………………………………………………… .9

PARTEA A II -A. CONCEPTE TEORETICE
CAPITOLUL II. Noțiunea și caracteristicile generale ale unui paradis fiscal ………………10
2.1 DEFINIȚIA PARADISURILOR FISCALE…………………………………………………………….10
2.1.1 Definiții propuse în literatura de specialitate …………………………….. …………………10
2.1.2 Concepte privind termenii de „centru financiar offshore” și „paradis fiscal” …..11
2.1.3 Cauzele și factorii care au determinat apariția paradisurilor fiscale …………………11
2.1.4 Trăsături generale ale paradisurilor fiscale ………. ………………………………………….12

2.2 TIPOLOGIA PARADISURILOR FISCALE ……………………………….. …………………………12
2.3 MODUL DE FUNCȚIONARE AL UNUI PARADIS FISCAL …………………………………14
2.3.1 Avantajele uti lizării paradisurilor fiscale de către persoanele fizice/juridice ……14
2.3.2 Criterii generale de alegere a unui paradis fiscal ………………. …………………………14
2.3.3 Utilizarea paradisurilor fiscale de către agentul economic …………………. …………15

CAPITOLUL III. Aspecte practice și legislative privind paradisurile fiscale …………….17
3.1 CREAREA ȘI SPECIFICUL UNEI COMPANII OFFSHORE …………………………………17
3.1.1 Operațiuni specifice jurisdicțiilor offshore …………………………………………………17
3.1.2 Motivații de ordin fiscal în ale gerea unei jurisdicții offshor e………………………..18
3.2 ACTIVITĂȚI INFRACȚIONALE ÎN CADRUL JURISDICȚIILOR OFFSHORE …….19
3.2.1 Principalele forme de cri minalita te economico -financiară… …………………………19
3.2.2 Cazuri internaționale de criminalitate financiară …………………………………………20
3.3COMBATEREA ACTIVITĂȚILOR INFRACȚIONALE LA NIVELUL
PARADISURILOR FISCALE …………………. ……………………………………. …………………………21
3.4 MODELE DE PARADISURI FISCALE ……………………………………. …………………………22

PARTEA A III -A. STUDIU DE CAZ
CAPITOLUL IV. Studiu de caz privind mediatizarea offshore în presa românească …24
4.1 Metodologie de cercetare ………………………………………………………………………………………24
4.1.1 Ipoteze de cercetare ……………………. …………………………………………………………………24
4.1.2 Detalierea metodologiei …………………………………………………………………………………25
4.1.3 Grila de analiză ………………… ………………………………………………………………………….26
4.1.4 Limitări ale cercetării …………………………………………………………………………………….30
4.2 Rezultate și interpretarea datelor …………………………………………………………………………….31
4.2.1 Persoanele asociate utilizării serviciilor offshore ……………………………………………… 31
4.2.2 Mesaj mediatic negativ ………………………………………………………………………………….36
4.2.3 Mesaj mediatic pozitiv și aspecte publicitare ……………………………………………………40

PARTEA A IV -A. DISPOZIȚII FINALE
CAPITOL UL V. Concluzii și orientări posibile …………………………………………………………48

Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………….. 51
Anexe …………………………………………………………………………………………………………….. ……….53

1

Introducere

Societatea actuală se confruntă cu un fenomen economic intrat de curând în atenția
vigilentă a presei, și anume, paradisurile fiscale. Practicile de evitare a taxelor și impozitelor,
pe care aceste jurisdicții le exercită, atrag din ce în ce mai mulți curi oși dornici să -și ferească
profiturile de nivelul ridicat de impozitare pe care statele onshore îl impun. În contextul
globalizării, necesitatea liberei circulații a capitalurilor a atras după sine și astfel practici care
rivalizează cu sistemele bancare ș i politicile publice ale statelor democratice. Dat fiind faptul
că acest subiect este unul recent, destul de rar întâlnit în mass -media, cu o importanță deosebită
la nivelul presei internaționale și nu numai, conferă originalitate, noutate și diferențiere
cercetării noastre.
Lucrarea de față își propune tratarea evenimentelor Panama și Paradise Papers, masivele
scurgeri de date din cadrul jurisdicțiilor offshore, din perspectiva presei românești prin
definirea celor mai importante concepte , analizarea datelor și dezbaterea rezultatelor obținute .
Cercetarea propriu -zisă vizează o analiză asupra modului de reflectare a presei autohtone
privind scurgerile de date din paradisurile fiscale și ilustrarea celor mai importante concepte
utilizat e de jurnaliști pentru a descrie evenimentul mediatizat.
Metodologia care stă la baza realizării acestei lucrări este reprezentată de analiza de conținut
prin care urmărim cum s -a tratat subiectul ales atât în presa de investigație, cât și în cea
economică și generalistă, urmărind traseul parcurs de informația cu specific economic prin
toate cele trei tipuri de instituții media.
Pentru început vom defini principalele caracteristici ale sistemului mass -media, vom
caracteriza presa economică și pe cea de investigație, urmând ca mai apoi să discutăm succint,
dar la obiect, despre cele mai importante aspecte legate de existența și funcționarea unui stat
paradis fiscal.
Cea de -a doua parte a lucrării noastre se va concentra pe analiza propriu -zisă a cadrului
mediatizării offshore -urilor de către cele mai importante și influente instituții de presă
românești, Rise Project, Ziarul Financiar și Adevărul. Prin intermediul grilelor de analiză
întocmite cu ajutorul documentării aferente, vom urmări cel e mai mediatizate persoane, nivelul
de negativitate, aspectele pozitive și publicitare referitoare la fenomenul offshore.
Concluzionarea studiului parcurs va avea ca scop oferirea imaginii de ansamblu pe care mass –
media românească a transmis -o în cei tre i ani de la declanșarea scurgerii de date Panama
Papers.

2

PARTEA I. INTRODUCERE
Capitolul I
Introducere în sistemul mass -media

1.1 Caracteristicile produselor mass -media
„De când s -a impus ca o componentă esențială a lumii moderne, sistemul comunicării
de masă s -a manifestat permanent ca un actor activ al jocului social, modelând celelalte
subsisteme ale societății: nici politicul, nici economicul, nici cultura și nici vi ața cotidiană nu
au putut scăpa de presiunea exercitată de mesajele presei.(…) Din această cauză, analiza
modului în care presa influențează societatea (în mod voit, în urma unei strategii dinainte puse
la cale, sau întâmplător) a constituit una din preo cupările majore a le cercetătorilor mass –
mediei.” (Coman, 2007, p. 149 )
Presa, poate fi privită atât ca o entitate culturală ce produce și dezbate idei, cât și ca
o componentă economică, în care se angrenează un schimb reciproc de servicii, în baza ce rerii
și a ofertei. Industria produselor mass -media se caracterizează printr -o dualitate alcătuită din
bunurile și serviciile oferite, presa apare sub forma unor produse reproductibile, de tip aparte,
care includ, în moduri diferite, o muncă artistică sau culturală . (Huet et al. , 1978, p. 14)
Întreg procesul economic desfășurat în punerea pe piață a produsului mass -media are
câteva caracteristici esențiale de funcționalitate, care țin în mare parte de latura perisabilă a
bunurilor, capacitatea de consu m fiind una extrem de rapidă, necesitând o înlocuire facilă și
permanentă a acestora. Pentru ca la nivel de piață, producerea de astfel de bunuri sau servicii
să nu se confrunte cu deficiențe este nevoie de producerea unui flux constant, care să asigure
întreaga cerere, dar mai ales un nivel al accesibilității cât mai ridicat pentru a compensa
devalorizarea rapidă a produsului. Sectorul de piață la care se adresează produsul trebuie aibă
o arie cât mai largă, cât mai mulți consumatori la care să se adreseze și să satisfacă necesitățile,
astfel încât, „în urma capitalului investit în realizarea produsului, acesta să aducă și un profit”.
(Coman, 2007, p. 126) În vederea unui studiu de piață amănunțit, antreprenorul va lua în
considerarea toți factorii de produ cție, dar mai ales, de consum, pentru ca bunul produs să
producă randamentul cel mai ridicat. Astfel, consumatorul trebuie să fie influențat de o serie
de criterii, iar pe baza raționamentului, acesta să decidă importanța utilizării unui astfel de
produs, dar și alegerea acestuia în detrimentul altui serviciu. „Producătorii se confruntă cu
publicuri instabile, nomade, al c ăror ata șament sau a c ăror fixare pe un produs depinde de
factori aleatori, greu de prezis și de generalizat. ” (Coman, 2007, p. 44 )

3

1.2 Jurnalismul economic

1.2.1 Particularități de construcție ale articolului economic
„Jurnaliștii economici și cei financiari acoperă o arie foarte largă de subiecte, de la
particularități ale produselor nou apărute și până la prezentarea liderilor pieței în diverse
domenii, de la deschiderea sau închiderea unor filiale locale, la rez ultatele trimestriale ale
firmelor, și, bineînțeles de la situația economiei naționale la economiile altor țări și la economia
mondială.” (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 71) Pe lângă articole cu caracter informativ, acești
jurnaliști elaborează editoriale, realiz ează comentarii și analize, prezintă opinii proprii sau ale
altor specialiști.
În consecință, practicarea unui astfel de jurnalism specializat, implică însușirea de
vaste cunoștințe în ramurile economiei. Informația conținută în corpul unui articol cu un astfel
de specific trebuie tratată cu atenție, iar redactarea textului să fie într -o manieră cât mai
profesionistă, cu intenția de a satisface și cei mai critici cititori. Un jurnalist economic nu
trebuie să uite niciodată că, mai întâi de toate este u n comunicator, un reporter, și nu doar un
specialist care cunoaște foarte bine un subiect cu specific economic.
Cu toate că economia poate părea o știință dificil de tratat de către un jurnalist fără
studii aprofundate în acest domeniu, nu este o regu lă impusă pentru ca acesta să nu poată
redacta articole de profil. „De multe ori totuși, jurnaliștii economici și financiari au pregătirea
de bază chiar în domeniul economic, urmând, complementar, în măsura în care au înclinații și
aptitudini, cursuri de j urnalism: este mai ales cazul publicațiilor specializate pe probleme
economice și financiare, unde se impun într -adevăr cunoștințe temeinice în domeniu.” (Tarța,
Tașnadi, 2006, p. 71)
Recomandările și principiile de bază pentru tinerii jurnaliști atrași d e acest domeniu
sunt pe cât de simple, pe atât de utile, pentru a pătrunde cât mai ușor în tainele economiei.
Primul lucru de la care un jurnalist trebuie să înceapă este însușirea principalelor
concepte economice, documentarea poate porni de la rezumarea cunoștințelor deja deținute, iar
din acest punct înaintarea spre alte detalii sau noțiuni conexe neclare până la momentul de față.
Noțiunile algebrice de bază constituie un reper important în înțelegerea corectă și completă a
unui proces economic sau a un or factori de influență ce aduc variații la un anumit nivel
economic. Lecturarea cât mai multor articole cu specific economic și financiar ajută la
definirea unui stil jurnalistic coerent. Publicațiile specializate de la nivel național și
internațional su nt sursa ideală în constituirea unui model demn de urmat. Documentarea în

4

cauză este mai dificilă pentru jurnalist și necesită o atenție sporită asupra unor detalii aparent
nesemnificative. „Datele, cifrele, bilanțul contabil, istoricul unei firme fac part e din rutina
documentării unui jurnalist economic.”(Tarța, Tașnadi, 2006, p.71) Orice lucru neclar pentru
jurnalist se poate resimți în rândurile articolului, astfel putând crea confuzie sau, din potrivă,
stârni judecăți din partea publicului.
În ceea ce privește redactarea propriu -zisă a articolului economic, jurnalistul mai
trebuie să țină cont de câteva etape importante. Formarea unei imagini clare asupra modului de
structurare a articolului, ceea ce jurnalistul nu a înțeles pe deplin, nu poate fi transmis, la rândul
său, corect și coerent către publicul țintă. Realizarea unui articol complex nu presupune copia
fidelă a unui comunicat de presă, amprenta jurnalistului este foarte importantă pentru a atrage
atenția cititorilor săi și, de ce nu, pen tru a-și individualiza un stil propriu recognoscibil pentru
aceștia. „Pentru ca un articol să stârnească interesul publicului, cu atât mai mult cel economic,
alegerea informațiilor conținute de intro trebuie să fie cât mai concrete, cititorul să cunoască
conținutul articolului, fără prea multe detalii, pentru a stimula dorința de a citi mai departe.”
(Tarța, Tașnadi, 2006, p. 72)
Totuși, în cazul articolelor de profil, cititorii vor continua să citească articolul chiar
dacă intro -ul nu le va furniza i nformațiile în totalitate, interesul căzând pe informația brută și
mai puțin pe modul ei de prezentare. Importanța articolului trebuie conștientizată în mod direct
de către cititor, așadar, jurnalistul trebuie să ofere cititorului motivarea alegerii subiec tului și a
importanței acestuia, sau părerea unui specialist. „Aducerea la cunoștința publicului a
evoluțiilor anterioare a evenimentelor economice, astfel încât un cititor care nu este la curent
cu subiectul să contextualizeze mai ușor informația prezenta tă.” (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 75)
Dar, astfel de informații trebuie alese cu atenție, astfel încât, cititorii fideli să nu se plictisească
citind aceleași lucruri de mai multe ori. Contextul știrii sau al evenimentului respectiv trebuie
prezentate cititor ului, pentru a explicita importanța și posibilele urmări ale acestuia. Utilizarea
numerelor în articolele cu specific economic este un a esențială, ce denotă exactitate și precizie,
în schimb și o utilizare abuzivă de procente sau numere cu multe cifre, po ate tulbura atenția
cititorului iar capacitatea acestuia de reținere a acestor cifre este inutilă. În cazul numerelor
mari, aproximarea este o soluție eficientă pentru ca cititorul să rețină mai ușor conținutul
esențial, iar distribuirea acestora trebuie s ă se facă uniform pe parcursul articolului. Utilizarea
citatelor aduce un plus de dinamism textului și conferă autenticitate, „definițiile și explicațiile
vin în ajutorul cititorilor care nu cunosc suficient de bine terminologia specifică economicului
și financiarului.” (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 77) Nu toată lumea care citește o publicație cu

5

specific economic este specializată în acest domeniu, de aceea este importantă lămurirea unor
sintagme care ar putea ridica semne de întrebare pentru cititori.
Înglobarea terminologiilor tehnice în articol se poate face prin mai multe metode,
pentru a facilita înțelegerea fără a încărca inutil textul. În locul inserării unei definiții în mijlocul
articolului, utilizarea unei expresii sau reformulări a termenului res pectiv poate trece
neobservabilă, dar, în același timp, cititorul înțelegând perfect conceptul. Folosirea într -o
propoziție anterioară a unui termen tehnic poate fi urmată definirea acestuia în propoziția
următoare, evitând, astfel, o repetiție inutilă și deranjantă. (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 77) În unele
situații folosirea definiției propriu -zise în corpul textului este indicată, mai ales când publicul
are tendința de a abandona articolul din ignoranță. Explicațiile succesive vin în atenția
publicului, nu pentru a clarifica un termen tehnic, ci pentru a prezenta un mecanism al derulării
unui proces mai complex, cauzalitatea acestuia sau etape de desfășurare.

1.2.2 Universul afacerilor în articolele cu profil economic
„Unul dintre subiectele frecvent a bordate de către jurnaliștii economici îl reprezintă
mediul de afaceri, universul companiilor ce activează pe piața locală, națională și chiar
mondială; el prezintă un interes major pentru cititori dat fiind faptul că oricare dintre ei este un
potențial in vestitor, angajat, concurent, consumator al produselor firmei sau un întreprinzător
preocupat de ce se întâmplă pe piață.” (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 81)
În redactarea unui articol despre o anumită firmă se poate ține cont de o serie de
elemente de co nținut, care facilitează distribuția informației mai ușor. Informațiile de ordin
financiar pot fi consultate dintr -o serie de baze de date ce pot fi accesate online de pe site -urile
oficiale ale Registrului Comerțului, Ministerului Finanțelor Publice, Burs ei de Valori, etc. De
exemplu, forma juridică, cifra de afaceri, numărul de angajați, acționari, profit sunt informații
de interes general și pot constitui un context favorabil articolului. Se pot redacta analize și
comentarii asupra nivelului evolutiv al unei companii, majorări de capital, acționari, fuziuni și
achiziții. Detalii despre produsul companiei, ce bunuri sau servicii sunt puse pe piață de către
aceasta, accesibilitatea și consumatorii acestora. De asemenea, „ramura de activitate, impactul
econ omic pe care îl produce, avantajele și dezavantajele utilizării serviciilor sau un scurt istoric
sunt elemente cheie ale unui articol cu specific economic.” (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 81 )
În articolele economice cifrele și datele statistice au o importanță primară, întrebarea
cea mai frecventă într -un articol cu conținut economic fiind cât?. Deosebirea dintre un articol
obișnuit și unul economic constă în utilizarea cifrelor, un jurnali st economic trebuie să pună
întotdeauna întrebări legate de bani, costuri, cheltuieli, prețuri, etc.

6

Un alt criteriu de diferențiere al articolelor economice de cele generale îl constituie
perspectiva adoptată de jurnalist. Întotdeauna, un jurnalist e conomic va fi interesat de costuri,
natura fondurilor, acționari, amortizarea costurilor, furnizori, angajați, etc.
Sursele la care poate apela un jurnalist economic sunt, și ele, foarte variate și
numeroase, dar depind de criteriile de sectare pe care jurnalistul le impune. Și nu în ultimul
rând, comunicatele și conferințele de presă pot constitui o sursă, în măsura în care jurnalistul
nu abuzează nesfârșit de ea. (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 84 )
Pentru a eficientiza modul de colectare al informaț iilor, jurnalistul trebuie să
delimiteze principalele sfere de interes ale economicului. Domeniul bancar și financiar
reprezintă cel mai important mediu de informație economică. Domeniul imobiliar, activitățile
de distribuție și comercializare, sectorul te hnologic sau ocuparea forței de muncă sunt
generatoare la fel de importante de informație pentru jurnalistul economic. Printre alte astfel
de domenii se mai numără și agricultura, sectorul productiv, turismul, publicitatea, mass –
media, cu alte cuvinte, ori ce domeniu în care se angrenează capital este un punct de interes
economic pentru jurnalist.
Cât despre redactarea propriu -zisă a articolului economic, jurnalistul trebuie să știe
să prezinte conținutul articolului într -o formă cât mai atractivă publi cului. Explicarea
fenomenelor și a mecanismelor să fie una cât mai clară, pentru un public majoritar neavizat. Și
pentru că nu există articol economic fără cifre, grafice sau statistici, „jurnalistul trebuie să
acorde o atenție sporită provenienței datelor , metodologiei utilizate de către specialist, corelării
și comparării datelor, dar și a interpretării cifrelor, pentru a nu genera idei sau concepte eronate,
riscând a pierde din credibilitate și atenție asupra publicului.” (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 85 )

1.2.3 Periodice specializate
Publicațiile periodice vizează o gamă largă de domenii și interese, din această
categorie făcând parte atât publicațiile diverselor industrii și profesii, cât și titlurile care tratează
diverse hobby -uri și interese special e. Unele publicații reușesc să traseze limitele precise ale
specializărilor, creându -și propriul lor public de entuziaști neinițiați, dar și de profesioniști.
„Aceste publicații apar în formate foarte variate, de la acela de ziar până la acela de revistă.
Frecvența apariției acestor periodice variază la rândul ei între cea de cotidian, hebdomadar,
mensual sau trimestrial.” (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 86 )
Conținutul acestor reviste este foarte diferit, de la săptămânale care publică materiale
cu un grad înalt de specializare la bilunare care includ uneori și anumite știri. Cele mai multe

7

ghiduri ale mass -media, clasifică publicațiile în așa fel încât să se facă posibilă identificarea
rapidă a știrilor, specificațiilor noilor produse, recenziilor de carte, dinamicii pieței forței de
muncă, fotografiilor și așa mai departe. În general, „publicațiile care au o frecvență de apariție
mai mică de o lună nu sunt interesate de știri, și acest lucru se aplică mai ales în cazul
publicațiilor academice.” (Tarța, Taș nadi, 2006, p. 8 7)
„Periodicele specializate fie se vând la chioșcuri, fie presupun un sistem exclusiv de
abonamente sau sunt oferite ca beneficiu al apartenenței la anumite cluburi și asociații
profesionale. În unele cazuri, aceste publicații se dist ribuie gratuit, veniturile din publicitate
acoperind costurile de producție. Uneori pot fi asociate două sau mai multe sisteme de
distribuție.” (Tarța, Tașnadi, 2006, p. 89) De obicei, cele mai multe publicații de acest gen au
echipe editoriale reduse ca ș i număr de angajați, însă ele își completează sumarul cu materiale
semnate de profesioniști proeminenți ai industriei respective, iar nivelul standardelor la care se
ridică este unul foarte înalt.
Un alt tip de periodice întâlnite, sunt cele de mici di mensiuni, ce, nu de puține ori,
pot fi influențate de companiile care cumpără spațiul publicitar, uneori chiar refuzând materiale
de la companii ce nu publică reclame în paginile revistei. (Bland et al., 2003, p. 87 )
„E un fapt obișnuit ca publicații le camerelor de comerț să tipărească numai știri
referitoare la membrii acestora. Anumite periodice au o abordare radicală în acest sens, ca în
cazul revistei Process Products, care oferă spațiu editorial oricui este dispus să plătească,
subliniind, pentru potențialii clienți, că dreptul redactorului de a tăia sau refuza materialul
trimis este anulat în întregime. ” (Bland et al., 2003, p. 89)
Acest lucru este întâlnit, îndeosebi, la publicațiile regionale. Adevărata problemă care
vine în urma acestor pract ici se rezumă la posibilitatea de a denatura conținutul jurnalistic,
neputând fiind combătut de către concurență.
Standardele implementate de astfel de publicații se ridică la un nivel la care
materialele jurnalistice sunt cât mai bine rafinate, conținutul articolelor oferind informații de
cea mai bună calitate, diferențiindu -se de concurență.

8

1.3 Jurn alismul de investigație și scurgerea de date

1.3.1 Scurtă introducere în jurnalismul de investigație
Importanța și necesitatea jurnalismului de investigație face parte dintr -o democrație
sănătoasă, în care puterile statului își exercită puterea în mod corespunzător și asumat.
Jurnalismul de investigație are datoria și obligația de a atrage atenția asupra eșecurilor
sistemului politic, social, administrativ, economic și nu numai.
„Un jurnalist de investigaț ie este un bărbat sau o femeie a cărui sau a cărei profesiun e
este descoperirea adevărului ș i identificarea abaterilor de la adevăr în orice tip de media.
Această activitate este, în general , numită jurnalism de investigație ș i este deosebită de ori ce
muncă aparent similară desfășurată de poliție, avocați, contabili ș i organisme de reglementare
prin aceea că nu are limite în abord are, nu este legal constituită ș i este strâns legată de
publicitate. ” (Hugo de Burgh, 2006, p. 14)
Premisa de la care pornește întotdeauna jurnalismul de investigație este susținerea
dreptul ui oamenilor de a fi informați despre subiecte ș i eveniment e controversate prin
expunerea lor în mass -medi a, ocupând un loc foarte important în dezbaterile din sfera publică .
Sfera publ ică actuală este câmpul de bătălie unde se desfășoară confruntări economice și
ideologice cu privire la cine controlează și decide să prezinte o anumită informație, în numele
cui vorbește informația și care voci sunt excluse și tr ecute sub tăcere în acest proces . (Hugo
de Burgh, 2006, p. 124)
Odată cu creșterea exercitării puterii politice și a dezvoltării mediului de afaceri,
importanța tratării unor subiecte ce vizează interesul public și care implică negreșit acțiunile
noastre de zi cu zi a devenit i ndispensabilă. În ciuda greutăților și piedicilor care stau în calea
realizării materialului jurnalistic, investigatorul va avea motivația și ambiția de a merge
întotdeauna pe calea adevărului.
„Teoria economiei polit ice se concentrează asupra relații lor dintre mass -media și
stat și asupra dominației economiei de către corporaț iile gigant.”(Hugo de Burgh, 2006, p.107)
Deseori, întreaga structură economică ce înglobează presa pune presiuni asupra aspectelor
jurnalistice, scoțându -se în evidență faptul că organizațiile mediatice sunt structuri economice
capitaliste ce desfășoară aface ri competitive în scopul obținerii de profit . Astfel, produsele
jurnalistice sunt tratate din ce în ce mai mult ca și mărfuri și văzute ca și generatoare de profit.
„Jurnalismul de investigație merge pe o frânghie subțire printre aceste cerințe și
priorități conflictuale. Cu cât ziariș tii se apropie mai mult de acei indivizi sau acele grupuri
puternice, vizate pentru a fi investigate, cu atât mai acută devine această pro blemă.” (Hugo de

9

Burgh, 2006, p. 104) Principiile de etică a jurnaliștilor de investigație profesioniști sunt
esențiale, mai ales în situația în care obiectul analizei jurnalistice este constituit din oameni
influenți și bani.

1.3.2 Scurgerea de date cătr e sistemul mass -media
Putem defini scurgerea de date ca orice informație de ordin confidențial făcută
publică fără voința sau acordul celui care o posedă. Astfel de evenimente, de obicei, vin
încărcate de informații importante ce stârnesc opinii și cont roverse atât în mediul de
proveniență, cât și în mass -media.
Probabil, tentația cea mai mare pentru un jurnalist este aceea de a da cel mai bun
subiect, care să țină prima pagină zile sau chiar săptămâni la rând. Astfel de scurgeri de date
pot repreze nta o reală provocare a ceea ce înseamnă capacitatea de gestionare și de reflectare
asupra unor astfel de date pe care o posedă un jurnalist.
Ca în oricare meserie, această profesie vine la pachet cu anumite riscuri, pe care
acesta și le asumă în mod voit și conștient sau nu. De aceea, un jurnalist trebuie să fie
întotdeauna precaut și să -și pună cele mai corecte întrebări sieși, iar mai apoi celor din jur.
În acest caz, nu poate da crezare oricărui zvon ca fiind o informație adevărată, dar
nici e xcluzând toate posibilitățile fără a le verifica din mai multe surse.
Gestionarea unor astfel de date trebuie realizată cu atenție, fiindcă nu toate sursele au
intenții bune și doresc să „lupte” indirect la descoperirea adevărului. Nu de puține ori jur naliștii
au fost ținta sau tranzistorul unor conflicte de interese atent gândite pentru a -și atinge scopul
cu orice preț. Într -o altă ordine de idei, un bun jurnalist trebuie să conștientizeze de la bun
început implicațiile pe care le poate avea o scu rgere de date și să ia deciziile cele mai potrivite,
în urma consultării tuturor surselor. Gestionarea corectă a informației, mai ales cea a
informațiilor provenite printr -o astfel de „sursă”, trebuie să ridice semne de întrebare
jurnalistului, în contextu l în care nu toate lucrurile sunt ceea ce par a fi. Chiar dacă scurgerile
de date reprezintă o sursă foarte importantă pentru jurnalist, acesta trebuie să aibă întotdeauna
o doză de reținere și scepticism în entuziasmul cu care își exercită meseria.

10

PARTEA A II -A. CONCEPTE TEORETICE

Capitolul II
Noțiunea și caracteristicile generale ale unui paradis fiscal

2.1 Definiția paradisului fiscal

2.1.1 Definiții propuse în literatura de specialitate
În limbaj comun, un paradis fiscal este asociat unui teritoriu ce practică o politică de
impozitare foarte scăzută sau chiar inexistentă. Sensul denotativ al acestui termen a fost preluat
din limba engleză, „tax -haven” și în traducere liberă înseamnă „refugiu” sau „port fiscal”.
Dicționarul de Administrație și Finanțe al lui J. M. Rosenberg definește un paradis
fiscal astfel: „o țară în care sunt în vigoare legi fiscale foarte favorabile pentru constituirea
sediului social al persoanelor fi zice și juridice care doresc să plătească un impozit mai scăzut.”
(Rosenberg, 2000, p. 54)
„Tot un fel de paradisuri fiscale, într -un anumit sens, pot fi definite și zonele libere,
respectiv zonele defavorizate care, potrivit legislației ce reglem entează funcționarea lor, profită
de diverse înlesniri fiscale sau de altă natură.” (Popa, Cucu, 2000, p.133)
„Termenul de paradis fiscal este vag definit și include orice țară care percepe zero
impozite sau impozite reduse pe toate sau doar pe unele categorii de venituri, un anumit nivel
de secret bancar sau comercial, cerințe minime din partea băncii centrale și nici un fel de
restricții asupra schimburilor valutare. Scopul utilizării paradisurilor fiscale este simplu: să
plătești mai puți n, să câștigi mai mult. ” (Șaguna, 2001, p. 653)
Astfel, putem spune că există atâtea definiții pentru termenul d e paradis fiscal pentru
fiecare paradis fiscal în parte, caracterizate de facilitățile pe care acestea le oferă, de
amplasarea geografică, de permisivitatea legislației fiscale a statelor, și nu numai.

11

2.1.2 Concepte privind termenii de „centru financiar offshore” și
„paradis fiscal”

Deseori, termenul de paradis fiscal este folosit, nu pentru a defini o jurisdicție care
practică în arealul său de desfășurare un anumit nivel de impozitare, ci se confundă cu centrele
financiar -fiscale offshore ce se folosesc de legislația fiscală a statului paradis fiscal pentru a -și
plasa profiturile. Astfel, între cele două concepte, practica este aspectul care le diferențiază.
Un stat paradis fiscal este caracterizat de o fiscalitate foarte redusă sau chiar zero ce oferă
posibilitatea redu cerii sau minimizării fiscalității excesive impusă de statul de rezidență fiscală,
pe când un centru financiar offshore este structura administrativă ce se ocupă de crearea unor
tehnici financiare extrem de avantajoase comparativ cu nivelul pieței mondial e.
Chiar dacă cele două concepte nu sunt sinonime, ele „formează o rețea complexă în
componența căreia se angrenează fluxuri de capital bănesc, care provin, fie din activități licite
sub formă de profit, fie din activități ilicite în scopul pierderi i urmei sursei de proveniență.”
(Neacșu, 2001, p.14)
O companie offshore este utilizată în scopul evitării taxelor, fapt ce conduce la ridicarea
profitabilității afacerii, garantarea anonimatului și o libertate valutară deplină. Dar, cu toate
acestea, scopul principal al unui astfel de centru nu este de a reduce obligațiile fiscale, ci acela
de a-și crea independență financiară pentru eventualele probleme care ar putea interveni în
„compania -mamă” din statul de rezidență.

2.1.3 Cauzele și factorii care au determinat apariția paradisurilor fiscale
„Paradisul fiscal apare ca o supapă în cadrul sistemelor economico -financiare naționale, fiind
favorizat de existența mijloacelor tehnice moderne, care fac posi bilă circulația capitalului
bănesc din și către orice colț al lumii.” (Letia, 2012, p. 210)
Studiile de specialitate (Hasan, Kessler, 1999, p. 56) au concretizat de -a lungul timpului o
serie de factori care au determinat apariția și dezvoltarea paradis urilor fiscale, cele mai
importante fiind:
a. nivelul ridicat de impozitare practicat de anumite state pentru obținerea de profit din
anumite activități economice și comerciale sau direct aplicabile persoanelor fizice;
b. metode de evaziune utilizate în scopul evitării taxelor;
c. coordonarea și armonizarea strategiilor fiscale;

12

d. accentuarea presiunii fiscale la nivel mondial antrenată de state cu fiscalitate ridicată.
Un alt studiu (Haslerud, 2004, p. 33) efectuat în scopul identificării statelor favorabile
dezv oltării lor ca și paradisuri fiscale ce are la bază stabilitatea politică și economică a acestora,
arată că mediul legislativ cel mai favorabil este cel american, iar cel mai puțin favorabil este
cel european.

2.1.4 Trăsături generale ale paradisurilor f iscale
Concentrând definițiile menționate anterior, putem spune că o zonă offshore se
regăsește într -un perimetru restrâns al unui stat (port, aeroport) unde taxele vamale ale
bunurilor și serviciilor sunt suspendate. Acestea fiind spuse, orice stat are pe te ritoriul său o
jurisdicție offshore care guvernează după principiile unui paradis fiscal în vederea impozitării.
Facilitățile fiscale oferite de un paradis fiscal caracterizează, în general, astfel de jurisdicții.
Cele mai importante caracteristici ale une i jurisdicții offshore au fost publicate oficial de
Trezoreria SUA: (Hasan, Ke ssler, 1999, p. 188)
a. nivelul de impozitare foarte scăzut comparativ cu statul de rezidență al investitorului;
b. secretul operațiunilor bancare și comerciale foarte ridicat;
c. infrast ructură de transport și comunicare bine dezvoltată;
d. minimalizarea sarcinii fiscale prin implementarea unor strategii fiscale fiabile;
e. viziune către infuzia de capital străin;
f. stabilitate politică și economică la nivel de autorități centrale.
Majoritate a paradisurilor fiscale au ca și amplasare geografică strategică teritoriile
din apropierea mărilor și oceanelor, excepție făcând unele paradisuri din Europa Centrală.
Toate caracteristicile enumerate mai sus sunt elemente cheie ale unui stat paradis fisca l în
alegerea preferențială a investitorilor.

2.2 Tipologia paradisurilor fiscale

Dezvoltarea și consolidarea paradisurilor fiscale are la bază infuzia de capital ce
tranzitează teritoriul lor, tipologia lor diferențiindu -se în funcție de investito rii cărora li se
adresează sau de facilitățile pe care le oferă. Astfel, la nivel mondial distingem mai multe
categorii:
1. În funcție de baza de impunere ce poate fi generală sau teritorială: (Chu et al.,
2013, p. 21)

13

– paradisuri fiscale principale: facilitățile fiscale referitoare la impozitare au
aplicabilitate generală pentru toate categoriile de investitori (ex.: Bahamas,
Bermude, Insula Cayman, Nauru, Monaco, etc.)
– paradisuri fiscale secundare: sunt reprezentate de state cu nivel ridicat de
impozitare, în care există excepții legislative aplicabile anumitor investitori sau
activități comerciale (ex.: Vatican, Insulele Tonga, Insulele Maurice, Polinezia
Franceză, etc.)
2. În funcție de natura lor judiciară: (Orlov, 2004, p. 98)
– uniuni su pranaționale;
– state suverane;
– teritorii dependente;
– unități autonome cu suveranitate limitată;
– localități cu regim de zone libere.
3. În funcție de tipul de investitor (persoană fizică sau companie): (Pieretti et al.,
2013, p. 14)
– pentru persoanele fizice , unele paradisuri oferă o rată de impozitare redusă a
veniturilor personale (ex.: Principatul Monaco);
– pentru companii, unele paradisuri oferă facilități fiscale reduse sau chiar
inexistente profiturilor obținute în urma unor activități comerciale.
4. După funcția principală pe care o îndeplinesc: (Nandra, 2008, pp. 120 -121)
– paradisuri de producție (production havens): jurisdicții care atrag activități de
producție concretizate în investiții străine;
– paradisuri adresate multinaționalelor (headqua rters havens): creează facilități
fiscale adresate companiilor încorporate;
– paradisuri fictive (sham havens): adăpostesc activități fictive ale unor companii
aflate în state cu impozitare excesivă;
– paradisuri fiscale specializate în confidențialitate (secr ecy havens): elementul
esențial constă în secretul operațiunilor bancare și comerciale.
Dezvoltarea domeniului bancar în contextul globalizării și tehnologiei, permite
creșterea alertă a tranzacțiilor efectuate de investitori în afara teritoriului de r ezidență fiscală,
generând o creștere economică în beneficiul statelor paradis fiscal, aflate în apropierea marilor
centre financiare.

14

2.3 Modul de funcționare al unui paradis fiscal

2.3.1 Avantajele utilizării paradisurilor fiscale de către persoanele fizice și
juridice
Facilitățile oferite de astfel de jurisdicții au devenit un centru de interes sporit pentru
persoanele ce derulează activități economice. Fiecare jurisdicție offshore dispune de o serie de
beneficii financiare, cum ar fi taxe și im pozite mici sau inexistente, pentru activitățile
desfășurate între granițele sale de către diferiți investitori (rezidenți sau nerezidenți, holdinguri,
trusturi, societăți captive, etc.). (Radu, Șaguna, 2016, p. 29)
Persoanele fizice sau investitorii aleg să folosească serviciile oferite de o companie
offshore, pe de o parte pentru a beneficia de un cadrul legislativ avantajos dezvoltării unor
activități comerciale, iar pe de altă parte pentru rata de impozitare mică sau nulă aplicată
profiturilor. În principal, sustragerea de la o gamă largă de reglementări fiscale practicată de
statele onshore este motivul cheie al utilizatorilor de paradisuri fiscale.
Cei mai mari acționari din cadrul centrelor financiare offshore sunt corporațiile, care
utilizează sistemul bancar aflat în perimetrul acestor state. Printre beneficiile acestor jurisdicții
se numără și secretul bancar, impozitarea redusă sau inexistentă, acces facil la depozite, sistem
monetar internațional, protecție împotriva instabilității politice și economice. (Nandra, 2008,
p.144)
„Rolul companiilor multinaționale în sistemul offshore este strâns legat de rolul
acestora în dezvoltarea comerțului internațional. Astfel, globalizarea financiar -econom ică
oferă acestor structuri posibilități sporite de a utiliza piața internațională a capitalului în scopul
minimizării costurilor finanțării și asigurării accesului la capital.” (Markusen, 1995, p. 257)

2.3.2 Criterii generale de alegere a unui paradis fiscal
1. Existența unui consens politic cu privire la investiția de capital străin. Trebuie urmărită
legislația statelor care permit un flux constant de capital străin în vederea investiției
făcută de către nerezidenți. Statele care manifestă fluctuații cu privire la atragerea de
capital străin, ce se poate schimba brusc, pot limita societățile offshore la un moment
dat.

15

2. O situație convenabilă geografic cu privire la infrastructura statului în cauză.
Dezvoltarea unei eventuale afaceri trebuie să pornească de la o l inie de comunicații bine
dezvoltată, un sistem de transport rapid aerian, maritim și terestru. În general,
dimensiunea geografică a statelor paradis fiscal este una redusă, țările mici au cote de
impozitare reduse și diverse metode fiscale utilizate pentru a spori creșterea economică,
ceea ce le definește statutul de paradis fiscal. (Caraiani et al., 2002, p. 51)
3. Stabilitatea economică și politică este un factor foarte important când vorbim despre
plasamentele offshore. „Niciun investitor nu dorește să -și plaseze banii într -un stat în
care nu există stabilitate economică și politică, într -un mediu riscant în care îi poate
pierde, sau odată investiți să nu producă profit. Nimeni nu dorește ca investiția făcută
să se piardă din cauza schimbării guvernelor sau din cauza instabilității economice în
statul de rezidență al societății respective.” (Caraiani et al., 2002, p p. 56-57) De
asemenea, încurajarea comerțului liber și o neutralitate politică trebuie să fie prioritare
pentru jurisdicția în cauză.
4. O monedă st abilă și realizarea unui schimb flexibil influențează operațiunile economice
la nivel internațional. Un sistem bancar interconectat la toate centrele financiare ale
lumii și transferul liber în devize convertibile sunt esențiale pentru dezvoltarea unei
activități economice profitabile.

2.3.3 Utilizarea paradisurilor fiscale de către agentul economic
Pentru a înțelege cât mai bine sistemul de funcționare al unui stat paradis fiscal și
faptul pentru care agentul economic alege investirea capitalului în genul acesta de jurisdicții,
trebuie să facem o scurtă trecere în revistă a principalelor elemente de analiză fiscală
internațională.
1. Impozitarea teritorială și cea universală la nivel global, folosite de state pentru evitarea
impozitării duble a venituri lor companiilor multinaționale. Prin metoda impozitării
universale, impozitul care se aplică veniturilor unei filiale a unei companii din
străinătate este impus de țara de origine. Prin metoda impozitării teritoriale, veniturile
filialelor străine nu mai s unt impozitate de către statele de origine, ci de către statele în
care s -au realizat. (Nandra, 2008, p. 183)
2. Rezidența și nerezidența fiscală. „La nivelul fiecărui stat, persoana fizică rezidentă este
persoana care îndeplinește cel puțin una din condițiil e prevăzute de legea fiscală
națională, dar în mod obligatoriu îndeplinește criteriile generale potrivit cărora
persoana fizică își are domiciliul pe teritoriul statului în cauză și își desfășoară interesele

16

vitale pe teritoriul acelui stat.” (Boulescu, 20 13, p. 43) În sens contrar, nerezident este
orice persoană fizică care nu îndeplinește criteriile enumerate mai sus.
3. Dubla impunere se definește ca fiind fenomenul prin care același cuantum impozabil al
unei entități economice este supus simultan la două sau mai multe impozite. Acest fapt
nu produce nimic mai mult decât efecte negative asupra societăților comerciale și a
economiei statelor, prin îngreunarea exportului și a competitivității la nivel de piață
externă. (Radu, Șaguna, 2016, p. 54)
Așadar, orice agent economic care dorește să investească la nivel internațional,
trebuie să studieze legislația fiscală a statului/statelor în cauză pentru a evita orice dublă
impozitare sau posibilitate de a limita dezvoltarea economică a activității desfășurate . La
nivelul politicilor economice practicate de către statele paradis fiscal există o serie de
instrumente și tehnici adoptate de către acestea menite să ajute sau să consilieze posibilul client.
În astfel de state, ce practică o cotă de impozitare redusă , întâlnim societăți de tip holding, ce
oferă servicii de finanțare a companiilor subsidiare, care își dirijează profitul către societatea
mamă din paradisul fiscal, evitând astfel dubla impunere. O altă instituție întâlnită în cadrul
jurisdicțiilor offsho re este cea a trustului, folosită de cei mai mulți dintre investitori pentru
asigurarea securității tranzacțiilor de capital. (Nandra, 2008, p. 188) Utilizarea prețurilor de
transfer între companii asociate stabilite în diferite țări pentru tranzacțiile ef ectuate între
acestea, se consideră că acestea nu reflectă prețuri de piață independente, fiind practicate de
agenți non -independenți ai multinaționalelor în cauză. Companiile captive de asigurări și
reasigurări din cadrul centrelor financiare offshore sun t acele companii de asigurări sau
reasigurări deținute de societăți cu un alt specific decât cel al asigurărilor, menite să gestioneze
riscurile companiei mamă sau a filialelor acesteia. (Radu, Șaguna, 2016, p. 67)
Până în momentul de față ne putem înt reba ce fel servicii prestează aceste centre
financiare offshore, astfel încât acestea să fie alese în detrimentul serviciilor oferite de statele
onshore. Două dintre cele mai importante practici regăsite în cadrul statelor paradis fiscal, pe
lângă nivelul scăzut sau inexistent al taxelor, pentru care majoritatea investitorilor sunt atrași,
se numără secretul bancar și protecția patrimoniului.
Secretul financiar -bancar practicat de jurisdicțiile offshore în efectuarea tranzacțiilor
dincolo de paravanul acestora, este caracterizat prin absența formalităților de înregistrare a
companiei în care se varsă fondurile. Practic, autoritățile care sunt responsabile de anchetarea
economico -financiară se lovesc de această barieră fără a mai putea trece „dincolo” d e ea.

17

Capitolul III
Aspecte practice și legislative privind funcționarea paradisurilor
fiscale

3.1 Crearea și specificul unei companii offshore

3.1.1 Operațiuni specifice jurisdicțiilor offshore
În funcție de serviciile oferite de astfel de centre și de interesul solicitantului, în
cadrul acestor jurisdicții se practică diferite operațiuni prin intermediul diferitor societăți sau
companii cu specific offshore:
1. Compania anonimă sau în alt term en mai cunoscut publicului, „ firma fantomă”, ce
operează prin conturi bancare și active, nedezvăluind numele adevărat al persoanei care
beneficiază de aceste servicii. Companiile pot crea servicii financiare ca orice altă
societate bancară, însă datele ut ilizatorilor sau a acționarilor companiei în sine pot fi
adesea fictive, neavând nicio legătură cu proprietarii reali. Întreg sistemul de
funcționalitate al unei astfel de companii este de „suprafață”, astfel putând opera fără
dispozițiile impuse de lege. (Neacșu, 2001, p. 68)
2. Compania nerezidentă ce poate fi încorporată într -un offshore dintr -un anumit stat iar
rezidența sa fiscală să fie plasată într -un oricare alt stat. Deși obligațiile față de statul
de rezidență sunt reduse considerabil, de cele mai mu lte ori, pentru a evita orice
instabilități sau inconveniente de ordin fiscal, companiile își au rezidența tot în statul
offshore. (Neacșu, 2001, p. 69 )
3. Compania de Afaceri Internaționale (International Business Company -IBC) este cea
mai des utilizată în e fectuarea de operațiuni bancare pentru diverse activități economice
desfășurate la nivel internațional. Ca și restul societăților componente ale unui offshore,
această societate oferă servicii financiare în beneficiul nerezidenților. Scutiri de taxe,
evita rea declarațiilor anuale sau a conturilor, acces facil la fonduri, dar și pentru dreptul
de proprietate asupra bunurilor imobile, proprietate intelectuală, acordarea de licențe
sau francize. Unei astfel de companii, ce oferă servicii strict nerezidenților, îi este
interzis să dezvolte relații comerciale cu alte companii sau cetățeni ai statului paradis
fiscal. (Radu, Șaguna, 2016, p. 74) Excepțiile de la această regulă constau în servicii

18

necesare pentru administrarea locală, cum ar fi asistență juridică, b irouri virtuale,
consultanță sau servicii de contabilitate.
4. Compania cu Răspundere Limitată (Limited Liability Company -LLC, specifică statului
american), de data aceasta, acționarii majoritari în cadrul acestei companii sunt
reprezentați doar de persoanel e fizice, fără personalitate juridică, care se asociază într –
un parteneriat și au răspundere limitată la cota de participare a capitalului. Dacă
acționariatul într -o astfel de companie este reprezentat de o singură persoană fizică,
legislația fiscală ameri cană o clasifică drept „societate unipersonală” cu răspundere
limitată și obligă acționarul să depună o declarație fiscală federală în nume personal.
Nerezidentul nu este scutit total de taxe și impozite, ci este supus unui impozit fix anual
cuprins între 100 și 1.000 de dolari. (Radu, Șaguna, 2016, p. 81)
5. Fundațiile anglo -saxone sunt menite să protejeze capitalurile străine de impunerea
fiscală a unui stat prin implementarea unor instrumente juridice, private de interese,
însă acestea nu asigură posibilita tea de dezvoltare a activităților comerciale stabile și
permanente.
În urma acestei clasificări, putem spune că nu există paradis fiscal perfect, fiindcă
într-o astfel de situație toți agenții economici ar alege acea jurisdicție, iar toate celelalte ar
dispărea, creându -se discrepanțe semnificative la nivel de concurență economică.
„Cum funcționarea firmelor offshore nu este interzisă de lege, astfel de firme sunt
prezente și în economia românească, dar sub forma reprezentanțelor comerciale sau bi rourilor
comerciale ale acestora care, în fapt, sunt înregistrate perfect legal. În felul acesta, importante
profituri care au ca sursă România se transferă în conturile firmelor offshore, care, în mod
bizar, de cele mai multe ori sunt deschise chiar în bă nci românești.” (Ghinea, 2009, p. 75)

3.1.2 Motivații de ordin fiscal în alegerea unei jurisdicții offshore
„Dezvoltarea continuă a activităților economice la nivel mondial, mai ales începând
cu anii '90 și -a pus amprenta și asupra evoluției sectorului offshore, accelerând în mod simțitor
dezvoltarea acestor teritorii, nu doar din punct de vedere economic. Tot odată, elanul global al
investițiilor străine a condus la o cerere din ce în ce mai ridicată pentru operațiunile care includ
transferuri de capital în state de tip offshore, în scopul evitării sau diminuării taxelor.” (Radu,
Șaguna, 2006, p. 61)
Libera alegere în gestionarea profitului sau a investiției agentului economic, îi
permite acestuia să direcționeze capitalul către oricare dintre centrele offshore ale lumii. Unii

19

dintre cei mai importanți factori care generează migrarea de capital către para disurile fiscale
sunt:
1. Scăderea încrederii populației în instituțiile financiare locale;
2. Neîncrederea în instituțiile statului;
3. Confidențialitatea tranzacțiilor.
O diferență importantă între cele două entități, statele offshore și statele onshore, se
regăsește la nivel legislativ. Statele onshore sunt obligate de lege să monitorizeze și să verifice
activitățile investitorilor, pe când statele offshore sunt scut ite de aceste formalități. Sistemele
bancare onshore nu practică un secret bancar care să asigure utilizatorilor confidențialitatea pe
care și -o doresc, în schimb, serviciul este puternic dezvoltat în statele paradis fiscal.
Corporațiile multinaționale sun t, la nivel global, un puternic mediu de dezvoltare economică și
o cale de circulație liberă a capitalurilor, prin diferite investiții, zone de comerț liber și
dezvoltarea relațiilor de schimb comercial și profesional. (Radu, Șaguna, 2016, p. 57) Pentru
acestea, serviciile oferite în cadrul centrelor financiare offshore, facilitează migrarea fluxurile
de capital angrenat în diferite colțuri ale lumii.
Discordanțele legislative internaționale dintre jurisdicțiile onshore și offshore
îngreunează cooper area dintre acestea în scopul creării unui nivel economico -financiar
operativ. „Practic, nedetectabile sunt fondurile care curg prin sistemul de remitențe alternative
prin băncile offshore, deoarece înregistrările tradiționale nu sunt deținute. Astfel, par adisurile
fiscale fiind comune în tranzacții cu unele state foarte dezvoltate din punct de vedere economic,
coordonează circulația capitalurilor dintr -o țară în alta prin date de comunicare codificate.”
(Arnone, Padoan, 2008, p. 361)

3.2 Activități infr acționale în cadrul jurisdicțiilor offshore

3.2.1 Principalele forme de criminalitate economico -financiară
1. Evaziunea fiscală „este rezultanta logică a defectelor și inadvertențelor unei
legislații imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, p recum și a unor neprevederi și
nepriceperii legiuitorului a cărui fiscalitate excesivă este tot așa de vinovată ca și cei pe care îi
provoacă prin aceasta la evaziune.” (Radu, Șaguna, 2016, p. 106)
Astfel de oportunități în desfășurarea evaziunii fi scale sunt oferite de jurisdicțiile
offshore, care prin politicile fiscale practicate atrag societăți transnaționale sau persoane fizice

20

ce sunt scutite de impozitele ridicate din țara rezidentă. Evaziunea fiscală se regăsește sub două
forme, una legală și una ilegală sau frauduloasă.
2. Spălarea banilor prin „utilizarea ilegală a sistemului financiar, cu atât mai mult a
celui situat în paradisuri fiscale pentru ascunderea de fonduri de origine ilegală, reprezintă un
risc major atât pentru integritatea sistemului financiar, cât și pentru funcționarea statului în
cauză.” (Costaș, 2008, p.137)
„Astfel, aceste entități juridice de tip offshore care aplică secretul bancar în cazul
tranzacțiilor financiare se susțin reciproc, devenind atractive nu doar pe ntru persoanele
fizice/juridice care doresc pur și simplu să evite impozitarea excesivă din statul de rezidență
fiscală, ci mai ales pentru participanții la săvârșirea criminalității financiar -bancare în scopul
ascunderii banilor murdari ca produs al infra cțiunii.” (Radu, Șaguna, 2016, p. 125)

3.2.2 Cazuri internaționale de criminalitate financiară
1. Cazul Enron este unul dintre cele mai cunoscute cazuri de utilizare a unor jurisdicții
offshore. Compania americană de gaze naturale Enron, una dintr e cele mai profitabile afaceri
din industria energetică a anilor '90, a ajuns în 15 ani să se situeze pe locul 7 în topul celor mai
mari companii din lume. Momentul culminant l -a înregistrat pe data de 3 decembrie 2001, când
valoarea bursieră a companiei s -a prăbușit de la 80 de miliarde de dolari la 220 de milioane,
compania anunțând falimentul. Autoritățile americane au demarat o anchetă asupra
parteneriatelor și investițiilor efectuate de companie, Enron nu plătise nicio taxă pe venit în
ultimii patru di n cinci ani de funcționare pe piață, folosindu -se de aproximativ 900 de filiale
create în statele paradis fiscal. Peste 140 de manageri ai companiei au fost acuzați de fraudă
fiscală și spălare de bani.
2. Cazul lui Franklin Jurado, un economist colum bian, renumit pentru tehnicile sale
de spălare a banilor prin intermediul centrelor offshore din Panama și Europa. Arestat în anul
1990 la Luxemburg, organele de control au găsit asupra lui date despre 115 conturi bancare
situate în 16 locații din Europa, dar și detalii despre o schemă de spălare a banilor. Circuitul
banilor avea ca punct de plecare jurisdicțiile offshore din Panama, apoi transferul lor din
Panama în Europa , în peste 100 de conturi din 69 de bănci, cu depozite cuprinse între 50.000
și un m ilion de dolari, conturi deschise pe numele unor cetățeni europeni pentru a ascunde
adevărata naționalitatea deținătorului. Reîntoarcerea banilor în țara lor de proveniență se realiza
prin investiții de fațadă în afaceri legale, precum restaurante, compan ii de construcții, companii
farmaceutice și imobiliare.

21

3. Banca de Credit și Comerț Internațional (BCCI) destinată țărilor în curs de
dezvoltare, era cunoscută în unele cercuri ca bancă a escrocilor și a criminalilor internaționali.
Peste 12 miliard e de dolari au fost confiscați în urma dovedirii fraudelor efectuate prin și cu
ajutorul serviciilor prestate de această bancă. BCCI furniza servicii traficanților de droguri,
dictatori, teroriști, comercianți frauduloși, traficanți de arme și mulți alții, prin intermediul
companiilor de acoperire, centrelor financiare offshore și a paradisurilor fiscale.
4. Cazul HSBC Holdings PLC, în 2012 banca a primit acuzații grave de evaziune
fiscală din partea Senatului american, dovedindu -se că prin transferul a 7 miliarde de dolari în
bancnote mexicane către filiala SUA, cea mai mare parte din acești bani avea legătură cu
traficul de droguri, terorismul și sfidarea legislației în vigoare. În 2014, International
Consortium of Investigative Journalist (ICIJ) public ă un raport prin care o filială HSBC a
transferat 4,2 miliarde lire sterline către o bancă elvețiană. HSBC a fost acuzată de finanțarea
afacerilor ilicite, banca elvețiană a ajutat peste 100.000 de cetățeni și companii din peste 200
de țări să evite taxele și impozitele, ascunzând identitatea deponenților.
5. Cazul Mossack Fonseca 2016 (Panama Papers), una dintre cele mai mari firme de
avocatură din lume situată într -un stat offshore. Cazul reprezintă o scurgere de fișiere formată
din 11 baze de date. Potrivit ICIJ, 12 din cei 143 de lideri politici ai lumii s -au folosit de
avantajele jurisdicțiilor offshore pentru a se sustrage de la contribuțiile datorate statului.
Mecanismul de funcționare pe care se baza această jurisdicție era înființarea de societ ăți (IBC)
în țări cu fiscalitate redusă, societăți fără vreo activitate economică reală ce servesc ca și
paravan pentru disimularea fondurilor reale prin deschiderea și gestionarea unor conturi
bancare în deplin anonimat. Această metodă este folosită de an umiți utilizatori care vor să evite
impozitarea averii, adesea elitele societăților instabile din punct de vedere politic și economic
recurg la astfel de metode pentru a -și feri bunurile impozabile de exproprieri, hiperinflație sau
schimbări guvernamentale .

3.3 Combaterea activităților infracționale la nivelul paradisurilor fiscale

Uniunea Europeană critică cu prilejul fiecărei ocazii aceste regimuri, însă la nivel
administrativ și legislativ nu a reușit să impună restricții de funcționare a unor astfel de
jurisdicții. Colaborarea cu statele membre este una esențială, întrucât in troducerea unor astfel
de restricții trebuie să pornească de la acestea. Uniunea se concentrează pe eliminarea a circa
100 de regimuri fiscale dăunătoare aflate în statele membre, în prezent existând trei directive

22

privind profiturile recuperate de pe urma evaziunii fiscale, cooperării administrative și
impozitării economiilor. Adevărata putere de impunere împotriva acestor regimuri fiscale vine,
în schimb, de la statele membre prin intermediul autorităților avizate. (Burnete, 2010, p. 102)
Recomandări le FATF ( Grupul de acțiune în domeniul fi nanciar și al spălării banilor –
Fianancial Action Task on Money Laundering ) pentru o bună funcționare a politicilor de
stopare a funcționalității jurisdicțiilor offshore sunt:
a. a identifica , a urmări și a evalua bunurile care sunt supuse confiscării;
b. a lua măsuri asiguratorii, cum sunt blocarea și sechestrarea pentru prevenirea
oricărei operațiuni, transfer sau înstrăinare a unor asemenea bunuri;
c. a acționa pentru prevenirea sau anularea acțiunilor care aduc prejud icii
capacității statului de a recupera bunul care este supus confiscării;
d. a lua orice măsuri adecvate de investigare.
Pentru a încuraja schimbul de informații fiscale între țări, OCDE (Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică ) a creat „F orumul mondial privind transparența și
schimbul de informații în scopuri fiscale”, ce include țări membre ale organizației.
Realitatea din spatele acestor tratate sau directive este una plauzibilă, astfel că
majoritatea statelor lumii ale căror bugete se risipesc ilegal în statele offshore, adoptă o serie
de impuneri fiscale pentru a reduce aceste pierderi doar pe hârtie.

3.4 Modele de paradisuri fiscale

În ceea ce privește clasificarea sau delimitarea paradisurilor fiscale este destul de
difici lă încadrarea precisă acestora deoarece posibilitățile de existență a unei astfel de jurisdicții
datorate factorilor politici și economici pot influența și determina devenirea unui stat într -un
paradis fiscal, la fel de mult precum și regresiunea acestuia.
Paradisurile fiscale principale se pot clasifica în funcție de dispozițiile legale:
(Corduneanu, 2009, p. 198)
1. Țări care nu aplică nici un fel de impunere asupra veniturilor și creșterii de capital
„zero havens”, pentru persoanele fizice : Bahamas, B ahrein, Bermude, Insula Cayman,
Nauru, Saint -Vicent si Principatul Monaco.
2. Țări în care impozitul pe venit sau beneficiu este stabilit pe o bază teritorială: Costa –
Rica, Hong – Kong, Liberia, Marea Britanie pentru societățile rezidente. În aceste țări
contribuabilii beneficiază de o exonerare a beneficiilor obținute prin operațiun i

23

realizate în afara teritoriului, impozitându -se numai profitul obținut pe plan local.
Aceste paradisuri sunt cunoscute sub denumirea de „no -tax-on-foreign -income
taxhavens”.
3. Țări în care cotele de impunere sunt foarte scăzute „low -tax-havens”. Cotele sun t
scăzute deoarece sunt astfel stabilite de state ca urmare a aplicării unor reduceri de
cote, datorate acordurilor fiscale privind evitarea dublei impuneri cu multe țări în care
fiscalitatea este ridicată. Se practică în Cipru, Insulele Virgine, Elvetia, Irlanda.
4. Țări care oferă avantaje specifice societăților de tip holding, societăților offshore:
Luxemburg, Singapore, Țările de Jos. Reduceri parțiale de impozite pe profit mai oferă
și Antigua, Barbados, Grenada, Belize.
5. Țări care oferă exonerăr i fiscale industriilor cr eate în vederea dezvoltării exporturilor,
de exemplu Irlanda pentru societăți le create înainte de 1 ianuarie 1981.
6. Țări care oferă avantaje specifice unor societăți, de exemplu totala exonerare de taxe
pentru companii de shipping sau companii cu specific maritim („special tax heavens”),
țări precum Liechtenstein, Austria, Olanda, Antigua, Jamaica, Barbados.

Din categoria micilor entităț i teritoriale sunt relevante urmă toarele: Vatican,
Republica Malteză, Polinezia Franceză , Insule le Tonga, Haiti. Caracterizate printr -o suprafață
mică și o populație redusă numeric, fără a î ndeplini toate caracteristicile paradisurilor fiscale
principale, acestea :
– fie că nu aplică nici un fel de impunere fiscală;
– fie că anumite venituri realizate de persoanele fizice sau societăți nu sunt impuse;
– fie că acordă exonerări pentru activitățile desfășurate de anumite societăți nu sunt
impuse;
– fie cotele sunt mult mai reduse.
Astfel:
– Panama, Gibraltar, Malta și Liberia s -au specializat pe industria de shipping;
– Bahamas, Cayman și Luxemburg pe industria financiar -bancară;
– Monaco, Insula Man, Hong -Kong pe managementul valorilor mobiliare, imobiliare,
financiare. (Radu, Șaguna, 2016, pp. 205 -214)
„Lumea offshore oferă un refugiu sigur pentr u veniturile din corupția politică,
contribuind astfel la răspândirea crimei globalizate și facilitarea jefuirii fondurilor publice de
către elita coruptă. Acest lucru contribuie la creșterea criminalității și împiedică dezvoltarea
proceselor bugetare tran sparente în țările sărace.” (Radu, Șaguna, 2016, p. 231)

24

PARTEA A III -A. STUDIU DE CAZ

Capitolul IV
Studiu de caz privind conceptul offshore în presa românească

4.1 Metodologie de cercetare

4.1.1 Ipoteze de cercetare
Motivarea alegerii temei de cercetare este justificată prin faptul că subiectul este de
actualitate și vizează interesul public. Scurgerile de date ce provin din interiorul paradisurilor
fiscale reprezintă o sursă valoroasă de informații, dat fiind faptul că nivelul de transparență
financiar -bancară a unor astfel de jurisdicții este aproape nul, accesul la informații de ordin
juridic sau economic realizându -se foarte greu. Imposibilitatea de impunere a unor măsuri
legislative de limitare a funcționalității și de sporire a transparenței acestor jurisdicții împiedică
autoritățile să desfășoare controale fiscale. Din această cauză, un eveniment precum o scurgere
de date de o asemenea anvergură către sistemul mass -media necesită cea mai profesionistă
abordare.
Fie că vorbim despre jurnalismul economic sau despre cel de investigație, importanța
aducerii la lumină a unui astfel de caz sau cazuri, așa cum au fost cele din anii anteriori, necesită
o abordare foarte bine documentată și detaliată, dar prezentată î ntr-o formă accesibilă tuturor
categoriilor de public. Anchetele și reportajele desfășurate la nivel internațional de către
organizațiile specializate de presă reprezintă o sursă masivă de conținut informațional care pot
sta la baza multor lucrări de cerce tare.
Un astfel de eveniment, ce este constituit dintr -o bază de date atât de masivă, cum
este cazul documentelor din Panama și Paradise Papers, necesită o gestionare foarte eficientă
și riguroasă din partea jurnaliștilor implicați. Felul în care jurn aliștii relatează evenimentul din
diferite unghiuri de abordare constituie un important factor de percepție asupra acestui fenomen
de către public.
Ipoteza generală a acestei lucrări se referă la modul în care presa națională s -a
raportat la subiectu l scurgerilor de date din offshore -uri, cum a preluat și mediatizat acest
fenomen în funcție de specificul instituțional al fiecărei publicații alese.

25

Ipotezele specifice ale lucrării de față, sugerate atât de corpusul teoretic cât și de
campania de p resă desfășurată în jurul acestui context, intenționează să ilustreze modul în care
diferite instituții media s -au raportat la o serie de aspecte pe care le vom prezenta în continuare.
1. Modul de reflectare a evenimentului mediatic de către insti tuțiile de presă este
unul negativ, jurisdicțiile offshore fiind cel mai adesea asociate cu probleme juridice de ordin
infracțional și nu numai.
2. În mediatizarea evenimentului analizat, presa economică și cea de investigație
au tendința de tabloi dizare a persoanelor implicate în subiect, dar și prezentarea sub o formă
publicitară a beneficiilor oferite de paradisurile fiscale.
3. Datorită fondului internațional de propagare a informației, nivelul de mediatizare
a statelor America și Rusia, prin intermediul reprezentanților prezidențiali, Trump și Putin, în
scandalul paradisurilor fiscale s -a amplificat.

4.1.2 Detalierea metodologiei
În vederea realizării studiului de caz propus și a confirmării sau infirmării ipotezelor
enumerate mai sus, am apelat la analiza de conținut pentru a interpreta articolele media
eșalonate. Fiindcă analiza de conținut este realizată printr -o metodă calitativă ne -am axat
asupra elementelor componente ale textului media precum titlu, lead și corpusul articol ului.
Materialul analizat este constituit din articole online, știri și anchete, ale site -urilor Rise Project,
Ziarul Financiar și Adevărul. Alegerea celor trei publicații nu este întâmplătoare, optarea
pentru o instituție cu specific investigativ, a uneia cu specific economic și a celei de -a treia cu
specific generalist are ca intenție urmărirea traseului parcurs de informația economică și a
diferențelor de abordare a subiectului de către cele trei publicații.
Ocurența subiectelor pentru acest tip de informații nu este una foarte des întâlnită și
nici nu are o delimitare temporară repetitivă (așa cum ar putea fi în cazul alegerilor
parlamentare sau oricare tip de alegeri, de exemplu), astfel de conținut media este generat de
factori externi ce nu pot f i anticipați sau programați de către instituțiile de presă. Cadrul
temporal la m -am raportat este cuprins între anii 2016 -2018, interval în care s -au petrecut două
din cele mai importante scurgeri de date din istorie, Panama Papers urmată de Paradise Paper s.
Din cadrul acestor mediatizări, am selectat pentru analiză două categorii de genuri jurnalistice,
anchetele desfășurate de Rise Project și știrile apărute imediat după publicarea anchetelor, pe
site-urile Ziarul Financiar și Adevărul. Am optat pentru g enul acesta de articole și instituții
media pentru că am dorit să urmăresc felul în care instituțiile media specializate și generaliste

26

tratează acest subiect. Sau, mai corect spus, să urmăresc unghiul de abordare al fiecărei instituții
în parte.
Felul în care cele trei publicații se raportează la fenomenul offshore și, implicit, la
informația de natură economică este un aspect important în considerațiile acestei lucrări, având
în vedere faptul că se face trecerea de la jurnalismul de investigație, la cel economic și
generalist.
Aplicarea analizei de conținut necesită întocmirea tehnicilor și procedeelor
reprezentative ale acestei metode. Pentru acest studiu, am aplicat clasica analiză a frecvențelor
pentru a determina numărul aparițiilor unitățilo r de înregistrare ale categoriilor de analiză și
analiza tendinței care urmărește să pună în evidență cadrul comunicării, orientarea sau
atitudinea comunicatorilor în raport cu evenimentul relatat.

4.1.3 Grila de analiză
În funcție de obiectivele prop use anterior am construit grilele de analiză în două
direcții distincte, dar interdependente în același timp. Numărul de articole eșalonate este în
număr de cincisprezece pentru fiecare publicație în parte. Alegerea articolelor a fost aleatorie,
dar încerc ând să cuprindă cei trei ani cât mai eficient. Referitor la articolele publicate în prima
jumătate a anului 2018, sunt relativ reduse ca număr, în acest caz am analizat toate articolele
apărute pe parcursul acestei perioade. Abundența mediatizării acestui subiect este marcată de
anii 2016 și 2017, anii publicării rezultatelor anchetelor Panama și Paradise Papers, când mass –
media a desfășurat o amplă campanie de mediatizare. Din toate articolele publicate în acești
doi ani am încercat să le eșalonez pe cele mai concludente astfel încât să aibă o distribuție
anuală aproximativ uniformă și să conțină subiecte de pe plan atât național, cât și internațional.

Următoarea etapă a lucrării de față presupune delimitarea itemilor sau unitățile
analitice care să d escrie mediatizarea evenimentului și să ilustreze temele principale. Astfel,
am realizat trei grile de analiză bazate pe cuvinte și expresii atribuite unităților de înregistrare
constitutive, consemnând numărul aparițiilor din corpusul articolelor analizat e. Întocmirea și
eșalonarea datelor brute le -am realizat cu ajutorul softului pentru analizarea datelor online,
Voyant Tools.
Grilele pe care le -am constituit vizează, în primul rând, entitățile asociate utilizării
de servicii a societăților offshore , aici incluzând atât persoanele fizice cât și pe cele juridice.
De asemenea, am inclus în această grilă și alte două persoane publice extrem de mediatizate,
Trump și Putin, pentru a putea justifica una din ipotezele noastre. Prin această grilă am

27

consemna t aparițiile în articolele consultate a persoanelor cel mai puternic influente dintr -o
societate și nivelul proporțional de mediatizare.
Grila de analiză pentru entitățile asociate (persoane fizice/juridice) uti lizării
serviciilor offshore este alcătuit ă din cinci itemi (cuvinte) :
• Politicieni (unde am inclus atât cuvântul propriu -zis cât și cuvinte din câmpul
lexical al acestuia, precum prim -ministru și ministru)
• Afaceriști/Milionari (unde am luat în calcul și cuvintele milionari sau miliardari)
• Vedete/Sportivi (am inclus și sinonimul celebritate)
• Directori/Primari
• Companii/Firme

(grila completă se poate consulta la secțiunea Anexe de la sfârșitul acestei lucrări)

Am cuantificat numărul aparițiilor fiecărui termen î n corpusul articolului, atât pentru
anchete cât și pentru știri, cu precizarea că am verificat pentru fiecare contextul în care a fost
folosit, astfel pentru a evita un rezultat eronat, ca de exemplu, în cazul companiilor sau a
firmelor, am numărat doar ac ele cuvinte care erau asociate conceptului de utilizare a
beneficiilor offshore și nu pe cele care fac referință la companii/firme care prestează astfel de
servicii.
Pe lângă acești itemi mai avem inclus în grilă alți doi, Putin și Trump, pentru a
consemna frecvența mediatizării celor două entități politice în context național și internațional
și cât de des sunt asociate acestui eveniment.

28

Cea de -a doua grilă analizează mesajul mediatic negativ, și anume, cât de des sunt
asociate paradisurile fis cale conceptelor negative, din punct de vedere justițiar, întâlnite la
nivelul societății actuale. Grila este alcătuită din șase itemi:
• Corupție
• Spălare de bani
• Evaziune fiscală
• Ilegalitate
• Criminalitate/Infracționalitate (termeni pe care i -am asociat împr eună atât din motive de
a nu complica inutil rezultatele, dar și pentru faptul că cel mai adesea, în articolele
consultate, am întâlnit conceptul de criminalitate economico -financiară asociat
infracționalității)
• Complicitate

(grila completă se poate consulta la secțiunea Anexe de la sfârșitul acestei lucrări)

Acești termeni, putem spune, reprezintă o dublă semnificare pentru studiul nostru.
În primul rând, după cum am menționat anterior, itemii descriu nivelul de negativitate cu care
este asoc iat fenomenul offshore, prin evidențierea unor probleme de ordin justițiar la nivelul
societății actuale. În același timp, acești itemi sunt asociați și descrierii persoanelor care sunt
menționate în articolele analizate. Termenii nu sunt aleși întâmplător , literatura de specialitate
consultată în vederea realizării documentării acestei lucrări, cei mai mulți autori asociază

29

fenomenul de dezvoltare alarmantă a jurisdicțiilor offshore cu termenii utilizați de noi în
construirea grilei pentru mesajul mediatic negativ.
În cea de -a treia grilă de analiză am urmărit cuvinte și expresii cu aspect pozitiv și
publicitar, prin care se pun într -o lumină pozitivă beneficiile utilizării unor astfel de jurisdicții,
precum și amplasarea acestora pe parcursul textului ( prima sau ultima parte a textului, sau la
mijlocul acestuia).

(grila completă se poate consulta la secțiunea Anexe de la sfârșitul acestei lucrări)

Este important de reținut faptul că tipul acesta de subiecte cu specific economic nu
sunt cunoscute de către publicul larg. Importanța clarificării subiectului, a definirii clare în
termeni cât mai simpli pentru a putea fi înțeles și de publicul care nu este specialist în probleme
de fiscalitate sau expert în economie. Acest aspect este necesar în toate articolele de profil, cum
este și în cazul nostru, mai ales dacă problematica sau fenomenul abordat are o perioadă de
desfășurare mai mare, fiindcă est e posibil ca unii cititori să nu fi urmărit întreaga serie de
articole pentru un anumit subiect. Poate părea un aspect minor, în schimb, de cele mai multe
ori când un cititor accesează un articol și nu înțelege despre ce este vorba, părăsește pagina fără
a avea interesul pentru a se documenta suplimentar din alte surse. De asemenea, poate fi un
efect negativ și pentru publicație, deoarece majoritatea cititorilor care întâlnesc aceste
probleme în lecturarea unui articol pot manifesta, ulterior, dezinteres pe ntru a mai accesa și
alte articole. Felul în care jurnaliștii aleg să livreze informația către un public atât de variat
poate fi o provocare chiar și pentru cei mai profesioniști.

30

În procesul acordat realizării grilelor de analiză, am consemnat toate titlurile
articolelor din eșantion pentru a gestiona mai eficient tema sau problematica abordată în
corpusul articolului. Desigur, intenția acestei monitorizări urmărește și nivelul de interes pe
care îl generează lecturarea titlului unui articol în atrage rea cititorului pe pagina publicației, cât
de sugestive sau de generale sunt titlurile în contextul informației dezbătute în articol în funcție
de fiecare publicație.

4.1.4 Limitări ale cercetării
Obiectul de studiu al acestei cercetări, constituit di n analiza articolelor de presă
privind scurgerile de date din paradisurile fiscale, are ca simplu scop ilustrarea modului în care
presa autohtonă s -a raportat la subiectul offshore -urilor.
Cercetarea de față, ce folosește ca și metodologie analiza de c onținut, se axează pe
interpretarea mesajului media transmis de jurnaliști, metodele folosite și aspectele legate de
particularitățile de construcție a unui articol cu specific economic.
Ceea ce nu acoperă, în schimb, această lucrare este feedback -ul din partea publicului.
Acest aspect este unul foarte important dacă tratăm studiul de caz și din perspectiva
recepționării mesajului transmis de mass -media. Este esențial, ca și cercetători în științele
comunicării, să analizăm și să cunoaștem publicul căt re care ne direcționăm mesajul. Fără un
feedback activ din această direcție este aproape imposibil să știm la ce nivel este receptat
mesajul nostru. Nu putem cunoaște cu exactitate reacțiile publicului, cum percepe sau înțelege
tema discutată, care sunt pă rerile sau obiecțiile pe care le manifestă vizavi de subiectul propus.
Când vorbim despre paradisuri fiscale, vorbim despre un concept economic ce nu se
practică în România (sau nu se practică la un nivel atât de vizibil pentru publicul larg), astfel
încât cea mai mare parte a populație și implicit a publicului este posibil să nu fie familiarizată
cu uzanța acestui termen. Felul în care publicul percepe un mesaj transmis de mass -media este
foarte important, fiindcă aici intervine calitatea cu care un comunicator își transmite mesajul.
În acest caz nu mai vorbim despre a atrage cât mai multă audiență, de a face rating și share, ci
de a transmite clar și concis un mesaj, care de cele mai multe ori poate avea un important rol
educativ. Fie că vorbim despr e offshore -uri, despre procedura de implementare a unei noi taxe,
despre schimbarea guvernului, despre atentate teroriste sau scorul unui meci, comunicarea
corectă și eficientă de la comunicatori la mase trebuie să se ridice la cele mai înalte standarde
de profesionalism și credibilitate.
Astfel, considerăm că feedback -ul din partea publicului cu privire la nivelul de
înțelegere și de argumentare coerentă în ceea ce privește subiectul lucrării de față ar constitui

31

o reală problematică, care, de ce nu, ar putea sta la baza unei noi lucrări și perspective de
abordare a acestei teme.

4.2 Rezultate și interpretarea datelor

4.2.1 Persoanele asociate utilizării serviciilor offshore
Pentru parcurgerea interpretării rezultatelor obținute ale lucră rii de față și
confirmarea sau infirmarea ipotezelor propuse, vom începe prin a expune datele contorizate ale
primei grile de analiză întocmită, în care am urmărit frecvența aparițiilor persoanelor/entităților
cel mai des mediatizate și asociate utilizării serviciilor sectorului offshore în articolele de presă
monitorizate.
Prin grila de analiză construită în această direcție vom analiza care sunt cele mai
frecvente apariții ale conceptelor monitorizate și discutarea acestora pe baza comparării la nive l
de instituții. Rezultatele obținute le -am extras și prezentat sub următoarea formă, pentru a putea
fi mai ușor de vizualizat și la îndemână:

Entități asociate/Instituția
de presă Rise Project Ziarul Financiar Adevărul Total
Politicieni 39 29 24 92
Afaceriști/Milionari 48 35 31 114
Vedete/Sportivi 15 34 7 56
Directori/Primari 77 39 34 150
Companii/Firme 111 56 40 207
Putin 22 12 14 48
Trump 18 19 6 43

32

Datele prezentate mai sus oferă cea mai bună perspectivă asupra frecvenței de
mediatizare a conceptelor urmărite în grila de analiză, întrucât putem observa încă de la prima
citire a acestor grafice și valori că există atât diferențe, cât și asemănări.
Dacă ne îndreptăm privirea asupra primului rând de coloane albastre reprezentat de
Rise Project, frecvența itemilor monitorizați relevă faptul că cel mai mediatizat concept, sau
mai corect spus, cea mai mediatizată persoană fizică sau juridică în cadr ul investigațiilor
analizate sunt companiile și firmele, cu un număr de 111 apariții, urmate de directori și primari
cu 77 de apariții. Mijlocul clasamentului este ocupat de afaceriști și milionari cu un număr de
48 se apariții, subclasați de politicieni c u un număr de 39 de apariții. Cea mai puțin mediatizată
apariție este cea a vedetelor și celebrităților care au avut un număr de doar 15 apariții în
articolele monitorizate.
Cea de -a doua publicație, Ziarul Financiar, reprezentată cu portocaliu, relev ă o
situație mai strânsă în ceea ce privește discrepanțele dintre frecvențe. Astfel, cea mai
mediatizată apariție este reprezentată tot de companii și firme, în număr de 56, directorii și
primarii ocupă poziția secundă cu 39 de apariții, urmată, la o dista nță foarte mică, de afaceriști
și milionari cu 35 de apariții, vedete și sportivi cu 34 de apariții și politicieni cu 29 de apariții.
Clasamentul acestor frecvențe este unul foarte strâns și compact în ceea ce privește numărul

33

aparițiilor elementelor anali zate. De aici putem concluziona că acoperirea acestui subiect, din
perspectiva persoanelor fizice sau juridice, s -a realizat într -un mod foarte bine echilibrat.
În cazul celei de -a treia publicații, Adevărul, reprezentat prin culoarea gri,
diferențele dintre date nu prezintă foarte mari variații. Cea mai frecventă apariție este
reprezentată, de asemenea, tot de companii și firme în număr de 40, directori și primari cu un
număr de 34 de apariții, urmați îndeaproape de afaceriști și milionari cu 31 de a pariții,
politicienii cu 24 de apariții, iar vedetele și sportivii la o diferență semnificativă de doar 7
apariții.
Ca și o concluzie în urma monitorizării acestor date, putem spune că în articolele
publicațiilor noastre se păstrează un echilibru în c eea ce privește subiectele abordate,
persoanele sau entitățile asociate utilizării serviciilor offshore se regăsesc în corpusul
articolelor tuturor celor trei publicații online. Acest fapt denotă că tendința spre care se axează
cele trei publicații este un a generală. Chiar dacă acestea sunt diferite atât din punct de vedere
al genului de articole abordat cât și a specificului instituțional, păstrează aceeași linie a
abordării din această perspectivă. Valorile rezultate exprimă acest lucru cu mici diferențe la
unele categorii de persoane, în schimb, dacă e să ne raportăm la dimensiunile spațiale ale
articolelor consultate, diferența dintre dimensiunile unei anchete și ale unei știri sunt
considerabile. Lucrul acesta influențează într -o oarecare măsură numărul de apariții a unităților
înregistrate prin delimitarea unui anumit spațiu acordat dezbaterii subiectului vizat.

Un alt aspect pe care l -am urmărit în grila de analiză atribuită entităților asociate
utilizării jurisdicțiilor offshore, a fost nivelul de mediatizare a președinților Trump și Putin.
Dacă ne raportăm la contextul internațional al scurgerilor de date d in paradisurile fiscale,
acestea au avut un impact major în ceea ce privește mediatizarea de către întreaga presă la nivel
mondial. Dat fiind faptul că cele mai influente și urmărite persoane din sfera politică a ultimilor
ani sunt președinții Putin și Tru mp, atât în contextul alegerilor prezidențiale cât și din
perspectiva politicii externe adoptate de America și Rusia, am inclus în grilă aceste două
personalități pentru a observa frecvența mediatizării cu care presa din România s -a raportat la
acest aspec t. Din toate persoanele fizice sau juridice al căror nume s -a perindat prin aceste
scurgeri de date, cele ale președinților Trump și Putin sunt cele mai sonore.
Rezultatele obținute le -am reprezentat într -un grafic separat de cel anterior pentru a
nu supraîncărca inutil informațiile reprezentate.

34

Rezultatele obținute la această categorie de persoane au înregistrat următoarele
unități. Primele două coloane albastre ce corespund site -ului Rise Project, arată un număr de
22 de apariții pentru Putin și 18 pentru Trump. În cazul Ziarului Financiar, reprezentat prin
culoarea portocaliu, situația se inversează și avem 19 apariții pentru Trump și 12 pentru Putin.
Adevărul înregistrează 14 apariții pentru Putin și doar 6 pentru Trump.
Având în v edere aceste date, putem observa că situația cea mai echilibrată este
reprezentată în prima publicație, Rise Project, cele două valori neavând o diferență mare.
Pentru celelalte două publicații, Ziarul Financiar și Adevărul, rezultatele sunt invers
proporț ionale, dacă ne putem exprima astfel. Și anume, dacă în cazul Ziarului Financiar Trump
se situează pe prima poziție, Adevărul inversează situația, Putin având cele mai multe apariții.
Abordarea unor astfel de subiecte, ce au ca teme raportarea la spaț iul internațional,
și implicit la țări precum America și Rusia, au prezentat un real interes pentru presa
românească, mai ales că unele persoane influente din spațiul autohton, prin intermediul
publicării acestor investigații, au fost asociate ca având leg ături sau relații cu cercurile de
apropiați ai celor doi președinți.

Rise ProjectZiarul FinanciarAdevărul
0510152025
Putin TrumpFrecvența mediatizării președinților Trump și Putin
Rise Project Ziarul Financiar Adevărul

35

Revenim și privim datele monitorizate dintr -o perspectivă generală asupra tuturor
celor trei publicații online.

Însumate, toate aparițiile consemnate în grila de anal iză, apar sub valorile procentuale
exprimate în diagrama de mai sus.
Tendința generală de abordare a subiectelor ce vizează paradisurile fiscale,
persoanele fizice și juridice cele mai des întâlnite în articolele studiate sunt companiile și
firmele î n procent de 29%, urmate, nu la o foarte mare distanță, de categoria directorilor și a
primarilor cu 21% și bineînțeles, afaceriștii și milionarii cu un procent de 16%. Politicienii sunt
reprezentați de un procentaj de 13% iar vedetele și sportivii cu 8%, Putin și Trump încheie
clasamentul cu 7, respectiv 6%.
Dacă ne raportăm la diagrama de mai sus, putem observa că procentajele pentru
președinții Putin și Trump, deși au cele mai mici valori, ocupă însumat un spațiu important al
acestor reprezentări. Așadar, având în vedere una din ipotezele noastre, putem afirma că, per
ansamblu, cele două entități au avut o reală mediatizare în contextul scurgerilor de date din
paradisurile fiscale la nivelul de abordare a acestui subiect de către cele trei instituț ii media
analizate.

36

Chiar dacă trecerea de la presa de investigație la cea economică și generalistă prezintă
diferențe majore în ceea ce privește tipurile de conținut și modul de abordare, în cazul de față
observăm o foarte echilibrată tratare și prelu are a informației. Până în acest moment, doar
analizând datele obținute în prima grilă de analiză, putem spune că presa autohtonă,
reprezentată prin cele trei publicații, a acoperit un spectru larg al subiectului, atât la nivel de
persoane (fizice și jurid ice) cunoscute sau mai puțin cunoscute în media românească, cât și
raportarea acestora la spațiul internațional. Micile diferențe dintre instituțiile de presă sunt
absolut normale și se justifică prin specificul instituțional diferit al fiecăreia dintre el e,
principalele puncte de interes ale jurnaliștilor și publicul țintă, lucru de necontestat în orice alte
studii media.

4.2.2 Mesaj mediatic negativ
Nu de foarte puține ori am întâlnit în literatura de specialitate, pe care am consultat –
o în veder ea redactării primei părți a acestei lucrări, asocierea paradisurilor fiscale cu probleme
macroeconomice ale societății actuale. Majoritatea autorilor au asociat creșterea utilizării de
servicii offshore cu pierderi masive de capital la nivelul statelor on shore. Lipsa transparenței
acestor jurisdicții, precum și nivelul ridicat de impozitare al statelor împing tot mai mulți
antreprenori să -și transfere profiturile în statele practicante de facilități financiar -bancare, mult
mai avantajoase decât a țărilor de rezidență. Așa cum am menționat anterior, grila de analiză
pe care am realizat -o în scopul interpretării mesajului mediatic negativ cuprinde principalele
probleme dezbătute de către experții și cercetătorii economici vizavi de problematica utilizării
schemelor de evitare a impozitării.
Cea de -a doua grilă de analiză urmărește frecvența mediatizării în corpusul
anchetelor și știrilor a principalelor probleme de ordin juridic întâmpinate într -o societate
modernă. Felul în care presa asociază astfel d e jurisdicții cu deficiențele autorităților
responsabile de controlul financiar și pune accentul pe anumite concepte în mod repetitiv, este
un aspect important al lucrării noastre. Unitățile de analiză ale acestei grile ilustrează frecvența
mediatizării ne gative a acestui fenomen și felul în care presa românească se raportează la
eveniment.

Rezultatele finale ale grilelor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

37

Negativitate/Instituțiade presă Rise
Project Ziarul
Financiar Adevărul Total
Corupție 44 30 29 103
Spălare de bani 42 25 15 82
Evaziune fiscală 26 44 47 117
Ilegalitate 7 17 13 37
Criminalitate/Infracționalitate 48 31 19 98
Complicitate 25 13 7 45

Iar pentru a ne fi mai ușor să urmărim variațiile unităților înregistrate din punct de
vedere vizual, vom transpune datele în următorul grafic:

În vederea prezentării și interpretării acestor date, vom începe cu prima publicație,
Rise Project, căreia i -am atribuit culoarea albastru. Unitatea care înregistrează cele mai multe
Rise ProjectZiarul FinanciarAdevărul
05101520253035404550Frecvența mediatizării conceptelor negative
Rise Project Ziarul Financiar Adevărul

38

apariții este asociată termenilor de criminalitate și infracționalitate, pe care i -am asociat la un
loc, cu un număr de 48, urmată îndeaproape de corupție cu 44 de apariții și spălarea de bani cu
42. Mijlocul clasamentului regăsește o situație foarte strânsă între evaziunea fiscală cu 26 de
apariții și complicitate cu 25. Ultima poziție este ocupată de ilegalitate, ce se situează la o
distanță majoră a numărului de apariții față de precedenta unitate, cu un număr de doar 7.
În cea de -a doua publicație, Ziarul Financiar, cea mai mediatizată unitate este
reprezentată de evaziunea fiscală cu un număr de 44 de apariții, urmată de unitățile
criminalitate/infracționalitate și corupție, aflate la o distanță de doar o singură apariție, 31,
respectiv 30 de apariții pentru cele două unități. Spălarea de bani înregistrează un număr de 25
de apariții, urmată de ilegalitate cu 17 și complicitate cu 13 apariții.
Ultima publicație, Adevărul, menține în linii mari aceleași tendințe ale frecvențelor
ca ale primelor două. Astfel, cea mai mediatizată unitate de analiză este reprezentată de
evaziunea fiscală cu un număr de 47 de apariții, urmată la o distanță major ă de corupție cu 29
de apariții, criminalitate/infracționalitate cu 19 apariții și spălare de bani cu 15 apariții. Cele
mai puțin mediatizate concepte sunt ilegalitatea cu 13 apariții și complicitatea cu doar 7 apariții.
Acestea fiind spuse, putem co nstata că fiecare instituție în parte a avut propria
perspectivă de abordare a subiectului vizat, așa cum este și normal. Dacă în anchetele celor de
la Rise Project se pune accentul mai mult pe conceptele de criminalitate economico -financiară,
ilegalitate și corupție/spălare de bani, situația se schimbă în știrile Ziarului Financiar și
Adevărul, evaziunea fiscală și corupția fiind cele mai mediatizate concepte negative.
Frecvențele înregistrate în articolele celor trei publicații arată că există o varietate a abordării
conceptelor alese, astfel încât nu există nicio publicație care să nu fi amintit măcar o dată în
articolele sale despre una din problemele economice și juridice pe care le -am selectat pentru
unitățile grilei de analiză.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra tuturor conceptelor discutate anterior
am grupat unitățile de înregistrare sub forma unei diagrame pentru a exprima cât mai ușor acest
lucru:

39

Cele mai des întâlnite concepte de negativitate din articolele analizate, după c um se
observă în diagrama atașată, sunt reprezentate de un clasament foarte strâns pentru primele trei
poziții. Astfel, evaziunea fiscală înregistrează un procent de 24%, urmată de corupție cu 22%
și criminalitate/infracționalitate cu 20%. Nu la o foarte m are diferență se situează și spălarea
de bani cu 17%, iar cele mai puțin mediatizate unități sunt reprezentate de complicitate cu 9%
și ilegalitate cu 8%.
La fel ca și în literatura de specialitate, asocierea paradisurilor fiscale de către
instituțiil e de presă românești cu astfel de concepte negative s -a putut demonstra prin cadrul
grilelor și graficelor prezentate anterior.
Dacă facem referire și la prima noastră grilă de analiză, în care au fost prezentate
entitățile asociate utilizării servici ilor oferite de centrele financiare offshore, putem trage o
concluzie cât se poate de clară cu privire la reprezentarea mediatică a acestui subiect.
Felul în care mediatizarea scurgerilor de date din aceste jurisdicții se ridică la nivelul
de negativita te discutat anterior, numărul mare de apariții a unor concepte precum corupția,
spălarea de bani și evaziunea fiscală din corpusul articolelor rămân reprezentative pentru
cercetarea noastră.
Cele mai mari probleme cu care se confruntă societatea român ească și nu numai, sunt
intens amintite și dezbătute de presă pe fondul migrării de capital către astfel de state. Faptul Corupție
22%
Spălare de bani
17%
Evaziune Fiscală
24%Ilegaliatate
8%Criminalitate/Inf
racționalitate
20%Complicitate
9%Negativitate generală

40

că, pe lângă mediatizarea negativă, avem de a face și cu o atât de largă categorie de persoane
menționate în articolele noastre, putem spune un singur lucru, și anume că majoritatea „elitelor”
sunt portretizate și asociate de instituțiile de presă conceptelor negative prezentate.
Mai mult decât atât, dacă ne raportăm la contextul național pe baza acestor date,
fiindcă în articolele an alizate sunt menționate foarte multe persoane mai mult sau mai puțin
cunoscute din sfera publică, politică și antreprenorială a României, alături de mediatizarea
negativă înregistrată, nu putem trage decât o singură concluzie: instituțiile de presă discut ate
ilustrează prin intermediul articolelor analizate o societate coruptă și incapabilă de rezolvarea
unor deficiențe majore ce cresc alarmant în favoarea statelor offshore.
Astfel, contorizând rezultatele celor două grile de analiză, putem extrapola ș i spune
că fiecărei apariții a unei persoane sau entități din articolele selectate îi corespunde câte un
concept negativ atribuit. Modul în care presa autohtonă se raportează la acest subiect este deja
unul evident. Asocierea paradisurilor fiscale cu creșt ere ratei corupției și a evaziunii fiscale nu
este doar o perspectivă a presei românești, atât în literatura autohtonă cât și în cea străină am
întâlnit adesea vorbindu -se despre această asociere. Cele mai consacrate publicații
internaționale tratează din aceeași perspectivă acest subiect, solidarizându -se în desfășurarea
de campanii anti -corupție și făcând apel la instituțiile publice pentru a eficientiza controlul
financiar asupra principalelor zone declarate ca fiind paradisuri fiscale.
Prin desfășu rarea acestor anchete și campanii de presă s -a atras atenția asupra acestor
zone, dat fiind și faptul că, până a nu fi publicate rezultatele anchetelor Panama Papers, spațiul
public nu era foarte informat despre ce înseamnă, de fapt, într -un centru financi ar offshore.

4.2.3 Mesaj mediatic pozitiv și aspecte publicitare
După cum am menționat și în unele pasaje anterioare, publicul larg nu este în
totalitate familiarizat cu conceptele de paradis fiscal și centru financiar offshore. Ocurența
subiectelor pe această temă până la producerea scurgerii de date din scandalul Panama Papers,
nu era una foarte des întâlnită și mediatizată. Astfel încât, după acest eveniment din 2016,
atenția presei internaționale este ațintită asupra principalelor state ale lumii care prestează astfel
de servicii financiare. Publicațiile de prestigiu încurajează statele onshore să adopte politici
fiscale și legi care să reducă fluxurile de capital ce migrează către statele paradis fiscal și o
parte din problemele cu care se confru ntă societatea actuală.
Rezultatele obținute și contorizate în grila de analiză întocmită pentru această parte a
lucrării nu vizează să demonstreze poziția ofensivă a instituțiilor de presă cu privire la utilizarea

41

offshore -urilor, ci să înregistreze a cele structuri prin care aceste centre sunt puse într -o lumină
pozitivă, publicitară chiar. Prezentarea beneficiilor utilizării serviciilor offshore de către
nerezidenți, facilități și strategii de atragere a posibililor investitori, confidențialitate și s ecret
financiar -bancar sunt câteva dintre conceptele urmărite în grila de analiză.
Este important să știm modul în care presa românească definește sau explicitează
anumite particularități ale statelor paradis fiscal, având în vedere faptul că utilizare a serviciilor
unui offshore nu este ilegală sau interzisă de nicio legislație, în ciuda aspectelor negative
îndelung mediatizate. Locul în care publicațiile amplasează acest mesaj în cadrul textului poate
fi, de asemenea, un aspect important, nesesizabil în mod conștient de către publicul țintă,
extrem de bine gândit de către jurnaliști, în schimb. De asemenea, frecvența apariției acestor
mesaje pe parcursul articolelor analizate reprezintă un alt aspect important, mai ales pentru
cititorii care nu sunt în temă cu subiectul discutat și ajung din întâmplare să afle despre el.
Rezultatele obținute le vom prezenta sub forma unui tabel unde am consemnat titlul
articolului și secvența de interes, alături de amplasarea acesteia în cadrul corpusului articolulu i
de proveniență. Vom începe prezentarea datelor în ordinea publicațiilor, așa cum ne -am
obișnuit și până acum, prima dintre ele fiind Rise Project.

Instituția
de presă Titlu articol Structuri reprezentative Amplasare în cadrul
articolului
Prima
parte Mijloc Ultima
parte
Rise
Project „Iluzia” lui Niro Regimul fiscal maltez este mai mult decât
prietenos cu străinii. Marele avantaj în a -ți
deschide o firmă în Malta este reprezentat,
bineînțeles, de impozitele semnificativ mai
mici decât în România. x
Rețeaua
Comănescu (III):
Un cuvânt de 30
de milioane de
euro În România taxele pe profit sunt de 16 la
sută; În Malta taxa pe profit este de 35 la
sută, dar printr -un mecanism de returnare,
această taxă ajunge la 5 la sută în mod real. x
Pușculițele
magnaților din
paradisurile
fiscale Cadrul legal al paradisurilor fiscale
promovează discreția și îi atrage astfel pe cei
care doresc să își ascundă averile și afacerile
departe de ochii fiscului și justiției. x

42

Mașina azeră de
spălat bani: filiera
românească Sumele în plus au diminuat valoarea taxelor
plătite la stat și au alimentat conturile unei
alte firme. x
Ghiță din Panama E o practică uzuală în industria offshore,
prin care consultanții răspund rapid
necesităților de moment ale cl ienților din
întreaga lume. x
Cortina din
Caraibi Nu este ilegal să deții sau să conduci o
companie offshore și în multe cazuri există
interese legitime de afaceri pentru
înființarea unor structuri offshore, dar
experții în transparență susțin că este
important ca oficialii publici să -și declare
legăturile cu entități offshore. x
Bani publici
pentru cei care nu
lasă urme Beneficiarii unor mari afaceri pe bani
publici se pot ascunde eficient și în
România, nu -i nevoie să apeleze la serviciile
unor paradisuri fiscale opace precum cele
din #PanamaPapers. „Astfel de companii (cu
acțiuni la purtător – n.r.) reprezintă mijloace
excelente pentru primirea, deținerea și
transferul averii în mod anonim. x x
Moștenirea Țiriac
din Panama Fiecare plătește taxele acolo unde face banii.
(…) A, dacă faci evaziune fiscală este
altceva. În Islanda probabil că nu ai voie să
ai conturi în afara țării. În România ai voie.
Declar cât profit fac și ăia 16 la sută îi dau la
stat”. Potrivit legii, nu d oar profitul brut este
impozitat în România cu 16 la sută, ci și
câștigurile de capital, adică banii obținuți
din vânzarea de acțiuni. x
Toți oamenii lui
Putin: rețeaua
financiară
conectată la liderul
rus Plățile sunt camuflate în diverse moduri. Pe
hârtie, acționarii companiilor se schimbă
constant. Documentele sunt antedatate.
Drepturile pentru credite de milioane de
dolari sunt vândute între companii offshore
pentru un dolar. x
Total 9/15 3 3 4

Având aceste date în vedere, nu putem spune altceva decât că Rise Project a avut un
mod foarte amplu de a trata și detalia numeroase practici din cadrul paradisurilor fiscale. Din
numărul total de articole eșalonate (15), în 9 dintre ele am identifica t structuri ce descriu
practicile desfășurate prin intermediul paradisurilor fiscale.

43

Un aspect foarte important care este precizat în aceste structuri pe care le găsim în
corpusul articolelor, este faptul că se menționează despre cadrul legal de func ționalitate a
offshore -urilor, mai ales dacă este să ne raportăm la reacțiile negative și speculațiile stârnite în
urma publicării acestor investigații.
În acest sens, chiar dacă publicația este una cu profil investigativ, jurnaliștii tratează
informa ții de ordin economic cu privire la practicile fiscale din cadrul acestor jurisdicții. Se
amintește despre sistemul de impozitare în cele mai multe cazuri, dar și despre anonimatul
tranzacțiilor care fac ca fondurile intrate pe filiala offshore să li se pi ardă urma.
Chiar dacă la studiul grilei anterioare am discutat despre aspectele negative cu care
sunt tratate centrele financiare offshore, iată că, de această dată, identificăm structuri care pun
într-o poziție mai mult decât pozitivă, publicitară chi ar, beneficiile utilizării acestor servicii.
Faptul că prezentăm o alternativă de a ne sustrage de la un nivel ridicat de impozitare
impus de politicile publice, așa cum este și cazul României, constituie o modalitate mai mult
sau mai puțin voită de a face publicitate mascată. Deși nu avem un feedback din partea
publicului care a receptat acest mesaj, știm că, cel puțin din perspectivă teoretică, un mesaj
subliminal amplasat la locul potrivit poate crea în subconștientul receptorului sentimentul de
dorință.
Chiar dacă nu dispunem de aceste date, avem structurile cu aspect publicitar ale
articolelor consultate, astfel putem concluziona faptul că Rise Project a transmis informațiile
privitoare la modul de funcționare și beneficiile offshore -urilor pe o cal e cu aspect pozitiv și
inductiv. Cât despre numărul de articole în care se menționează aceste aspecte raportat la
numărul total al eșantionul selectat, raportul este mai mare de jumătate în favoarea articolelor
cu conținut descriptiv și publicitar. Locul a mplasării acestor expresii este distribuit uniform, în
funcție de articol, acestea întâlnindu -se atât în prima, a doua, cât și în ultima parte a
investigațiilor.
Per ansamblu, Rise Project a acoperit acest subiect foarte complex, dar și pe înțelesul
unui public larg și variat. Nu sunt prezenți termeni de macroeconomie foarte greu de înțeles
pentru receptori, considerând faptul că aproape toată lumea știe ce înseamnă taxă, impozit sau
profit.

Acestea fiind spuse, ne îndreptăm atenția către următo area noastră publicație, cu
specific economic de această dată, Ziarul Financiar, iar structurile regăsite în corpusul știrilor
sunt următoarele:

44

Instituția
de presă Titlu articol Structuri reprezentative Amplasare în cadrul
articolului
Prima
parte Mijloc Ultima
parte
Ziarul
Financiar Comisia
Europeană vrea o
listă neagră a
paradisurilor
fiscale, după
investigația
Paradise Papers Cele mai recente dezvăluiri arată că unele
companii și anumiți oameni bogați sunt
gata să facă orice pentru a nu plăti impozite x
Paradise Papers:
Un nou scandal
care scoate la
iveală secrete
negre Appleby își ajută clienții să -și reducă
„povara” taxelor, să își ascundă active
precum companii, bunuri precum aeronave
private, proprietăți imobiliare, iahturi, și
clădește fonduri offshore uriașe care
ascund, în unele cazuri, miliarde de dolari. x
Premierul
australian neagă
implicarea în fapte
ilegale, numele
său menționat în
Panama Papers „Nu există nici o sugestie cu privire la vreo
ilegalitate. Nu este nimic nou acolo” x
Emma Watson,
implicată în
scandalul Panama
Papers Tânăra actriță susține că și -ar fi deschis o
companie în Insulele Virgine Britanice
pentru a -și proteja datele personale, în
condițiile în care companiile din Marea
Britanie trebuie să facă pu blice datele
acționarilor.
Potrivit unui anunț al actriței, firma nu i -ar
fi adus niciun beneficiu din punctul de
vedere al scutirilor de taxe, ci doar al
confidențialității. x
Cea mai mare
bancă din țările
nordice, prinsă în
scandalul Panama
Papers Oficialii Nordea au respins ferm acuzațiile.
Scandinavii, care sunt obișnuiți să trăiască
într-o regiune asociată cu niveluri ridicate
de transparență și un nivel scăzut de
corupție, au fost șocați să afle că cea mai
mare bancă din regiune ocupă un loc atâ t de
important în scandalul Panama. x
Scandalul
Panama: 286 de
persoane fizice și
juridice române au
făcut tranzacții în Panama este un areal cu posibilități și
legături faptice de protecție a unor
tranzacții, fluxuri financiare… x

45

această țară.
Parchetul a fost
sesizat în 13
cazuri
Total 6/15 2 4 0

În publicația noastră economică întâlnim în 6 din 15 știri, fragmente sau expresii cu
aspect pozitiv și conotație publicitară. Dat fiind faptul că informația de tip economic este la ea
acasă în cadrul acestui site, vom trata mai amănunțit rezultatele obținute.
Din datele prezentate mai sus, la o primă citire, publicația creează impresia că
utilizatorii de servicii offshore sunt victima abuzurilor sistemului de impozitare ridicat.
Prezentarea beneficiilor oferite de aceste jurisdicții este subliniat ă în mod evident, dar și
indirect prin intermediul unor expresii precum conceptul de legalitate și faptul că este un sistem
care asigură o siguranță propice pentru orice fel de tranzacții financiare.
De asemenea, sunt subliniate și facilități precum p rotecție și confidențialitate, două
dintre cele mai importante caracteristici ale unui sistem bancar eficient și responsabil, care este
conștient de importanța satisfacerii tuturor categoriilor de clienți.
Făcând referire la aceste aspecte, Ziarul Fina nciar are tendința de a aborda subiectul
dintr -un unghi puțin mai diferit față de cel întâlnit la Rise Project. O diferență este și normal
de observat între cele două instituții, în schimb, așa cum am menționat și anterior, această
publicație are un unghi de abordare compătimitor și părtinitor în ceea ce -i privește pe
utilizatorii de servicii offshore, pe când Rise Project are o imagine de ansamblu pe care o
transmite sub un alt ton și formulare a mesajului.
Faptul că o publicație de profil se raportea ză la un subiect de o asemenea anvergură
prin definirea și prezentarea principalelor caracteristici, face ca acel subiect să fie, într -adevăr,
tratat profesionist de către presă. Cu toate acestea, numărul de articole în care se prezintă aceste
situații es te relativ mic, mai ales când avem în vedere o publicație cu profil economic. De
asemenea, făcând referire la terminologia economică ce se impune de obicei unei astfel de
publicații, limbajul utilizat în cadrul acestor articole este unul mai mult decât acc esibil
publicului larg. Nu sunt folosiți termeni științifici care descriu practici economice avansate, ci
doar câteva noțiuni elementare de economie, precum taxe, impozite, deschiderea unei companii
sau acționari. Cât despre amplasarea acestor sintagme, ac estea s -au situat doar în prima parte
și mijlocul articolului, pentru a menține atenția cititorului și ai oferi punctele -cheie ale
informației.

46

Ultima, dar nu cea din urmă publicație, Adevărul, site cu profil informativ generalist,
în cadrul căreia regăsim structuri sau expresii pozitive și cu conotație publicitară.

Instituția
de presă Titlu articol Structuri reprezentative Amplasare în c adrul
articolului
Prima
parte Mijloc Ultima
parte
Adevărul Bancherii,
contabilii și
avocații vor fi
obligați să -și
„toarne“ clienții
care-și transferă
bani în paradisuri
fiscale Astfel de semne distinctive pot include
folosirea pierderilor transfrontaliere pentru
a reduce obligațiile fiscale, utilizarea unor
regimuri fiscale preferențiale speciale sau
aranjamente prin țări care nu respectă
standardele internaționale de bună
guvernare. x
Opt state vor fi
scoase de pe lista
neagră a UE a
celor 17 paradisuri
fiscale însă opt din cele 17 jurisdicții listate în
prezent vor fi eliminate rapid din listă după
ce s-au oferit să -și schimbe regulile fiscale,
potrivit documentelor UE văzute de
Reuters x
Premierul neo –
zeelandez, evacuat
din plenul
Parlamentului
după ce a refuzat
să se calmeze într –
o dispută verbală
privind Panama
Papers În fapt, organizațiile sunt victime ale unei
metode de spălare de bani, prin care numele
lor era folosit pentru a ascunde sume
semnificative de bani în contur i străine.
Organizațiile în sine nu sunt menționate în
actele Mossack Fonseca. x
Total 3/15 1 2 0
Total
general 18/45 6 9 4

În urma contorizării acestor date, putem observa că în această publicație avem cea
mai slabă mediatizare a conceptului. Doar în 3 din 15 articole am întâlnit o detaliere succintă a
acestui fenomen, nu se definește sau caracterizează termenul de centru fin anciar offshore și
nici nu sunt prezentate foarte atent beneficiile pentru care majoritatea utilizatorilor optează
pentru astfel de servicii. Perspectiva de abordare, în această situație, nu mai este una strict

47

pozitivă și publicitară așa cum a fost cazul în celelalte două publicații, ci una imparțială spre
negativă, am putea spune. Amplasarea în cadrul corpusului articolului a acestor structuri este
realizată uniform raportându -ne la numărul acestora. Poziția adoptată de Adevărul din această
perspectivă es te una extrem de neutră, nu folosește un limbaj tehnic sau greu de înțeles, ci
transmite pe scurt informația esențială fără a intra în noțiuni de economie avansată.

Ca și o concluzie generală a monitorizării acestor aspecte, putem să afirmăm
următoar ele lucruri. Tratarea subiectului din perspectiva celor trei publicații s -a realizat extrem
de variat, fiecare instituție adoptând un tronson propriu abordării informațiilor referitoare la
offshore -uri.
După cum am putut observa în monitorizarea de mai sus, am avut de a face cu trei
perspective diferite. Rise Project a prezentat sub o formă mai mult decât complexă beneficiile
utilizării de servicii offshore, practicile desfășurate și servicii oferite, însoțite de un lexic
specific informației de ordin economic. Aspectele aduse în discuție pun într -o lumină extrem
de interesantă jurisdicțiile offshore și faptul că acestea capătă o imagine atractivă pentru
posibilii investitori interesați de astfel de servicii. Un lucru de subliniat aici ar fi faptul că
acestea capătă o imagine pozitivă în detrimentul politicilor publice impuse de statele onshore.
Ziarul Financiar adoptă o ușoară poziție părtinitoare vizavi de serviciile offshore,
altfel spus, nu blamează acești utilizatori cu toate că în grilele ante rioare am întâlnit toate
conceptele de negativitate urmărite.
Adevărul este publicația cu cea mai neutră abordare întâlnită, astfel încât nici nu
pune un accent deosebit pe mediatizarea conceptelor principale ale acestor jurisdicții dar nici
nu adoptă o poziție extrem de ofensivă și negativă asupra utilizării a cestora.
Așadar, după cum am menționat și anterior, avem de -a face cu o diversitate de
perspective ale abordării, aspect perfect normal pentru cele trei publicații care abordează genuri
jurnalistice cu totul și cu totul diferite.

48

PARTEA A IV -A. DISPOZIȚII FINALE

Capitolul V. Concluzii și orientări posibile

În contextul actual al globalizării tuturor piețelor de desfacere și a schimbului de
informații, migrarea capitalurilor de la un colț al lumii la celălalt se realizează mai repede ca
niciodată. Cel mai mediatizat aspect economic la nivel mondial al acestui moment este
reprezentat de funcționarea statelor paradis fiscal și de soluționarea eradicării evaziunii și
spălării de bani.
Deși existența offshore -urilor sub forma actuală este c unoscută de câteva decenii
încoace, evenimentul Panama Papers a marcat definitiv un capitol mediatic greu de trecut cu
vederea. Aceste scurgeri de date au expus întregii lumi locurile în care cei mai influenți oameni
își direcționează profiturile, pentru a evita plata taxelor și impozitelor practicate de toate statele
de rezidență fiscală.
Înaintea acestui eveniment, mediatizarea offshore -urilor era ocazională, asociată
unor persoane publice sau juridice, ca de exemplu cazul companiei Enron, a econom istului
columbian Franklin Jurado sau a Băncii de Credit și Comerț Internațional, care au demonstrat
cele mai abuzive exploatări ale lacunelor legislative prin intermediul paradisurilor fiscale.
În România, mediatizarea offshore -urilor de dinaintea scu rgerilor de date din Panama
Papers s -a limitat, de asemenea, tot pe fondul unor scandaluri ce vizau persoane influente. Sorin
Ovidiu Vântu, Ion Țiriac, Gigi Becali sunt doar câteva nume care au fost asociate utilizatorilor
de astfel de servicii.
Conside rațiile personale asupra acestui fenomen susțin punctul de vedere al celor mai
mulți specialiști în probleme fiscale. Unul dintre cele mai importante principii pe care este
clădită democrația este egalitatea în fața legii. Legile sunt făcute pentru a deser vi întregii
comunități și nu doar pentru o anumită categorie socială. Deoarece în legislațiile naționale și
internaționale se găsesc portițe de evitare a impunerii legislative creează o discrepanță
considerabilă între „supuși” și „privilegiați” iar în aces t punct egalitatea în fața legii își pierde
din sens. Faptul că centrele financiare offshore oferă posibilitatea clienților de a plăti un impozit
minim sau 0, deja reprezintă o delimitare clară a păturilor sociale care pot beneficia de pe urma
acestor serv icii. După cum am precizat și în partea teoretică, existența și funcționarea unor
astfel de jurisdicții este perfect legală și acceptată de toate statele lumii. Chiar dacă, aparent,

49

utilizator poate fi orice persoană fizică și juridică de pe întreg mapamon dul, realitatea socială
demonstrează total contrariul. Tot în partea teoretică am discutat despre repartiția geografică a
paradisurilor fiscale, iar majoritatea acestora, după cum bine știm, sunt situate în țări exotice,
pe insule sau în marile orașe ale l umii. Dacă ne raportăm la studiul nostru de caz cu privire la
persoanele cele mai des întâlnite în mediatizările românești, acestea sunt reprezentate de clasa
socială cea mai înaltă, de persoane cu un profit foarte mare comparativ cu majoritatea forței de
muncă. Așadar, chiar dacă utilizarea serviciilor offshore este destinată oricui, iată că am
identificat o problemă majoră care tranșează utilizatorii de la un total la mai puțin de un sfert,
cauza mai exactă: nu toată lumea dispune de fonduri suficiente pe ntru a călători acolo unde
există astfel de jurisdicții. Discrepanța este clară, nedreaptă și chiar discriminatorie, am putea
spune, în timp ce majoritatea populație cu venituri medii se supune politicilor de impozitare și
taxelor, care nu sunt deloc mici, iată că tot cei care posedă resurse financiare sub diferite forme
(bunuri mobile și imobile) sunt cei care se sustrag prin orice mijloace de la impunerile
legislative.
Ne întoarcem privirea către studiul nostru și către mediatizarea presei autohtone a
subiectului vizat. Elementele de noutate ale cercetării sunt constituite, în primul rând, prin
abordarea temei și prin amploarea pe care aceasta a înregistrat -o în ultimii ani la nivelul mass –
mediei internaționale și naționale.
Partea teoretică cea m ai consistentă a lucrării conține , însă, definirea și
caracterizarea conceptului offshore. Cele mai importante aspecte tratate de literatura de
specialitate și asocierile pe care autorii le f ac vizavi de acest subiect au fost necesare pentru a
înțelege, de fapt, în ce constă acest fenomen și de ce este atât de puternic mediatizat de către
presă. Această parte poate fi tratată ca și munca de documentare pe care un jurnalist trebuie să
o depună pentru a fi capabil să transmită a udiențelor o informație corectă și verificată. Prin
intermediul acestor capitole am încercat să răspund la cele mai importante întrebări referitoare
la definirea unui paradis f iscal, tipologia și principiile de funcționare. Un aspect interesant al
document ării pe care am realizat -o reflectă descrierea modului de înființare a unor astfel de
jurisdicții și principalele activități infracționale care se pot desfășura prin intermediul
paravanului offshore.
În urma documentării am realizat metodologia cercet ării în funcție de cele mai
importante și interesante aspecte teoretice identificate. Ipotezele propuse au avut ca scop
principal demonstrarea modului de raportare a mass -mediei românești la scurgerile de date din
Panama și Paradise Papers, în acest sens a m delimitat grilele de analiză pe trei direcții distincte
dar interdependente în același timp.

50

Aplicativitatea rezultatelor obținute oferă imaginea de ansamblu cu care presa
națională s -a raportat la subiectul offshore -urilor, persoanele cel mai des a sociate utilizării de
astfel de servicii, frecvența mediatizării principalelor probleme de ordin juridic în sistemul
politic românesc dar și felul în care publicațiile alese au prezentat și definit conceptele de
paradis fiscal sau centru financiar offshore . Astfel, fără a mai relua prezentarea rezultatelor
obținute, concluziile cercetării noastre ne -au confirmat toate ipotezele propuse. Publicațiile s –
au raportat la fenomenul studiat din perspectivă proprie, așa cum este și normal, mai ales când
publicații sunt total diferite atât din punct de vedere al specificului instituțional, cât și a
genurilor jurnalistice abordate.
Privind contextul social din perspectiva paradisurilor fiscale mediatizate de presa
românească, imaginea care ne este deservită în mod indirect este de o Românie despărțită în
două entități sociale de un zid al incapacităților legislative și autoritare, pe care cei mai mulți
dintre responsabili se prefac că nu -l văd sau că nu le pasă din motive mai mult sau mai puțin
personale.
Limitările cercetării de față se rezumă la feedbackul audiențelor care au receptat
acest mesaj. Ca și comunicatori, este foarte important să avem o imagine clară asupra
publicului căruia ne adresăm, să îi cunoaștem așteptările și să îi anticipăm reacțiile. Prin
intermediul acestei lucrări avem deja o imagine asupra reprezentărilor mediatice din
perspectiva presei românești, însă reacțiile, opiniile și nivelul de cunoaște a acestui fenomen
la nivel de public ne este necunoscut. Acest punct poate fi primul pas în alegerea unei noi
direcții de urmat în cercetările viitoare. Identificarea publicului țintă și a modului de percepere
a acestui fenomen de către acesta ar constitui un plus de noutate adus științelor comunicării, și
care, de ce nu, să stârnească noi directive legislative de combatere a ilegalităților survenite în
urma pierderii de capital sub paravanul offshore -urilor. Astfel, prin aceste două elemente,
realitatea transmisă de mass -media și cea receptată de audiențe ar constitui un tot unitar
puterni c ancorat în date concise.

51

Bibliografie generală

▪ Bertrand, Claude -Jean, O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed. Polirom, Iași, 2001
▪ Bișa, Cristian, Utilizarea paradisurilor fiscale între evaziune fiscală legală și fraudă
fiscală , Editu ra BMT Publishing House, Bucureș ti, 2005
▪ Bîrle , Vasile , Frauda fiscală , Editura Teora, București, 2005
▪ Bland, Michael, Alison Theaker, David Wragg, Relații eficiente cu mass -media,
Editura Comunicare.ro, București, 2003
▪ Burgh, Hugo de, Investigative journalism: context and practice , Editura Routlege,
Londra, 2005
▪ Burnete , Sorin , Elemente de economie mondială, Editura Universităț ii Lucian Blaga
din Sibiu, 2010
▪ Buzan , Cristian George , Paradisurile fiscale și centrele financiare offshore în
contextual ec onomiei mondiale, Editura C.H.Beck, București, 2011
▪ Buziernescu , Radu , Fiscalitate , Editura Universitaria, Craiova, 2009
▪ Caraiani , Gheorghe , Lucian Pricina , Claudia Ardelean , Cristian George Buzan , Adrian
Gearap , Remus Dinu , Bogdan Minoiu , Managementul companiilor Offshore din zonele
libere, Editura Lumina Lex, București, 2002
▪ Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Editura Polirom, Iași 2007
▪ Idem, Manual de Jurnalism: tehnici fundamentale de redactare, vol. I și II, Editura
Polirom, Iași, 2001
▪ Corduneanu, Carmen, Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura Codecs, București,
1998
▪ Costaș , Cosmin Flavius, Legislație comunitară fiscală , Editura Hamangiu, București,
2008
▪ Dăianu Daniel , Capitalismul încotro? Criză economică, mersul ideilor, instituții ,
Editura Polirom, București 2009
▪ Gaillard, Philippe, Tehnica jurnalismului, Editura Științifică, București, 2000
▪ Ghinea , Nicolae , Ioan Brandas , Danbut Diaconescu , Mircea Pascu , Liviu Popă ,
Criminalitatea financiar – fiscală, Editura Duran’s, Oradea, 2009
▪ Hansen , Allison N ., Kessler , Armin S., Financial Management Analysis of Tax Havens
and Tax Hells: Focus and Residence. Principle of Taxation, în Journal of Financia l
Management and Analysis, 1999

52

▪ Haslerud , Gary , The Growth of Tax Havens – A theoretical Perspecive and an
Empirical Analysis , , în Journal of Financial Management and Analysis, 2004
▪ Letia, Alina, Unele puncte de vedere referitoare la paradisurile fiscale , în Dreptul nr.
9/2012
▪ Markusen, James M., The Bounderies of Multinațional Enterprises and Theory of
Internațional Trade, Journal of Economic Perspectives, vol. 9, nr. 2, 1995
▪ Mănăilă , Adrian , Companiile offshore sau evaziunea fiscală legală, ed. A -II-a, Editura
All Beck, București, 2004
▪ Morar , Robert, Companiile offshore între afacere și coșmar, Editura Sitech, Craiova
2006
▪ Nandra , Eugenia R., Competiția fiscală. Infernul și paradisul fiscal, Editura Sfera
Juridică, Cluj, 2008
▪ Neacșu , Costi , Reducerea impozitelor în România prin companiile offshore , Editura
Tehnică, București, 2001
▪ Orlov, Michael , The concept of tax havens. A legal analysis, Intertax, Kluwer Law
Internațional, vol.32, nr.2/2004
▪ Popa, Ștefan, Adrian Cucu, Economia subterană și spălarea banilor, Editura Expert,
București, 200 0
▪ Rad, Ilie, Cum se scrie un text științific în domeniu disciplinelor umaniste, Editura
Accent, Cluj -Napoca, 2008
▪ Radu, Daniela Iuliana, Dan Drosu Șaguna, Paradisurile fiscale -Implicații juridico –
economice, Editura C. H. Beck, București, 2016
▪ Radu, Raluca -Nicoleta, Deontologia comunicării publice, Editura Polirom, Iași, 2015
▪ Idem, Manuela Preoteasa, Economia mass -media, Editura Polirom, Iași, 2012
▪ Șaguna, Dan Drosu, Tratat de drept financiar și fiscal , Editura All Beck, Bucureș ti,
2001;
▪ Rosenb erg, James M., Dicționar internațional de Administrație și Finanție, Editura
Universal Dalsi, București, 2000
▪ Tarța, Monica, Alexandru Tașnadi, Jurnalism economic și publicitate, Editura ASE,
București, 2006
▪ Trandafir , Codruța, Societățile offshore între r eglementare legală și ilicit, Editura
Universul Juridic, București, 2012

53

Anexe

Tabelul 1. Entități asociate (persoane fizice/ juridice) utilizării serviciilor offshore/ Frecvența
mediatizării președinților Trump și Putin în articolele analizate

Instit
uția
de
pres
ă Link articol Data
publi
cării Titlu Cuvinte cheie(număr per articol) Frecvența
apariției
altor
persoane
Pol
itici
eni Aface
riști/
Milio
nari Vedete
/Sporti
vi Direc
tori/p
rimari Com
panii
/Fir
me Puti
n Tru
mp
Rise
Proj
ect https://www
.riseproject.
ro/articol/ilu
zia-lui-niro/ 9.01.
2018 „Iluzia”
lui Niro 3 5 0 0 2 0 0
https://www
.riseproject.
ro/articol/ret
eaua-
comanescu –
iii-un-
cuvant -de-
30-de-
milioane –
de-euro/ 9.11.
2017 Rețeaua
Comăn
escu
(III):
Un
cuvânt
de 30
de
milioan
e de
euro 0 2 0 1 9 2 0
https://www
.riseproject.
ro/articol/m
all-ul-
secret -al-
solistului –
u2/ 6.11.
2017 Mall -ul
secret al
solistul
ui U2 0 2 6 3 5 0 0
https://www
.riseproject.
ro/articol/pu
sculitele –
magnatilor –
din-
paradisurile
-fiscale/ 5.11.
2017 Pușculiț
ele
magnați
lor din
paradis
urile
fiscale 5 3 1 0 6 3 5
https://www
.riseproject.
ro/articol/gi
gantii -6.11.
2017 Giganții
Kremli
nului au
investit 2 5 0 3 8 3 4

54

kremlinului –
au-investit –
masiv -in-
twitter -si-
facebook/ masiv
în
Twitter
și
Facebo
ok
https://www
.riseproject.
ro/articol/m
asina -azera –
de-spalat –
bani-filiera –
romanea sca/ 4.09.
2017 Mașina
azeră de
spălat
bani:
filiera
române
ască 12 3 0 5 9 0 3
https://www
.riseproject.r
o/articol/ban
ii-negri -ai-
rusiei/ 21.0
3.20
17 BANII
NEGRI
AI
RUSIEI 2 1 0 2 6 4 1
https://www
.riseproject.r
o/articol/ghit
a-din-
panama -2/ 30.1
2.20
16 Ghiță
din
Panama 3 3 0 7 3 1 0
https://www
.riseproject.r
o/articol/cor
tina-din-
caraibi/ 21.0
9.20
16 Cortina
din
Caraibi 4 2 2 8 19 0 0
https://www
.riseproject.r
o/articol/ban
i-publici –
pentru -cei-
care -nu-lasa-
urme/ 28.0
8.20
16 Bani
publici
pentru
cei care
nu lasă
urme 2 2 1 3 9 0 0
https://www
.riseproject.r
o/articol/ro
mania -din-
bahamas/ 21.0
9.20
16 Români
a din
Bahama
s 0 3 0 24 15 0 0
https://www
.riseproject.r
o/articol/sec
retele –
magnatului –
comanescu –
ii/ 25.0
5.20
16 Secretel
e
magnat
ului
Comăn
escu
(II) 1 2 0 3 7 0 0
https://www
.riseproject.r
o/articol/ret
eaua -21.0
4.20
16 Rețeaua
Comăn
escu (I):
platfor0 6 0 7 8 0 0

55

comanescu -i-
platformele –
petrom/ mele
Petrom
https://www
.riseproject.r
o/articol/mo
stenirea –
tiriac -din-
panama/ 6.04.
2016 Moșteni
rea
Țiriac
din
Panama 0 4 3 6 2 4 1
https://www
.riseproject.r
o/articol/toti
-oamenii -lui-
putin –
reteaua –
financiara –
conectata -la-
liderul -rus/ 3.04.
2016 Toți
oamenii
lui
Putin:
rețeaua
financia
ră
conecta
tă la
liderul
rus 5 5 2 5 3 5 4
Tota
l 15 articole 39 48 15 77 111 22 18
Ziar
ul
Fina
nciar http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/comisia –
europeana –
vrea -o-lista-
neagra -a-
paradisurilor
-fiscale –
dupa –
investigatia –
paradise –
papers –
16811975 8.11.
2017 Comisi
a
Europe
ană
vrea o
listă
neagră
a
paradis
urilor
fiscale,
după
investig
ația
Paradis
e
Papers 1 1 2 2 3 0 0
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/cand –
multinational
ele-sunt –
raspunzato ar
e-in-fata-
actionarilor –
si-nu-a-
societatii -6.11.
2017 Când
multina
ționalel
e sunt
răspunz
ătoare
în fața
acționar
ilor și
nu a
societăț
ii: 2 3 4 2 5 0 0

56

evaziune –
coruptie –
sclavie –
violenta –
16809488 evaziun
e,
corupție
,
sclavie,
violență
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/paradise –
papers -un-
nou-scandal –
care -scoate –
la-iveala –
secrete –
negre –
16808587 6.11.
2017 Paradis
e
Papers:
Un nou
scandal
care
scoate
la
iveală
secrete
negre 2 2 3 5 5 2 8
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/comisia –
europeana –
propune -un-
proiect -de-
lege -pentru –
a-combate –
schemele –
offshore –
16486853 19.0
6.20
17 Comisi
a
Europe
ană
propune
un
proiect
de lege
pentru a
combat
e
schemel
e
offshor
e 4 2 1 2 7 1 2
http://www.
zf.ro/zf –
24/proiect –
de-lege –
firmele –
obligate -sa-
declare -cine-
sunt –
beneficiarii –
reali -ai-
activitatii -lor-
16385609 26.0
5.20
17 Proiect
de lege:
Firmele
obligate
să
declare
cine
sunt
benefici
arii
reali ai
activităț
ii lor 1 2 2 3 5 1 0
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/fondatorii -14.0
2.20
17 Fondato
rii
firmei
de
avocatu2 3 3 3 8 2 3

57

firmei -de-
avocatura –
din-centrul –
scandalului –
panama –
papers –
arestati –
16159654 ră din
centrul
scandal
ului
Panama
Papers,
arestați
http://www.
zf.ro/ziarul –
de-
duminica/ce
a-mai-mare –
scurgere -de-
documente –
din-istorie –
de-ziarul -de-
duminica –
15749991 30.0
9.20
16 Cea mai
mare
scurger
e de
docume
nte din
istorie 2 2 3 2 1 1 1
http://www.
zf.ro/politica
/premierul –
australian –
neaga –
implicarea –
in-fapte –
ilegale –
numele -sau-
mentionat –
in-panama –
papers –
15311955 12.0
5.20
16 Premier
ul
australi
an
neagă
implica
rea în
fapte
ilegale,
numele
său
mențion
at în
Panama
Papers 3 2 5 2 2 0 0
http://www.
zf.ro/profesii
/emma –
watson –
implicata -in-
scandalul –
panama –
papers –
15308814 11.0
5.20
16 Emma
Watson,
implicat
ă în
scandal
ul
Panama
Papers 0 0 4 1 0 0 0
http://www.
zfcorporate.r
o/general –
business/noi –
dezvaluiri –
din-panama –
papers -a-
fost-facuta –
publica -o-10.0
5.20
16 Noi
dezvălu
iri din
Panama
Papers:
A fost
făcută
publică 4 5 2 3 2 2 3

58

baza -de-
date -de-214-
000-de-
offshore -uri-
15301691 o bază
de date
de
214.000
de
offshor
e-uri
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/cea -mai-
mare -banca –
din-tarile –
nordice –
prinsa -in-
scandalul –
panama –
papers –
15267052 21.0
4.20
16 Cea mai
mare
bancă
din
țările
nordice,
prinsă
în
scandal
ul
Panama
Papers 2 3 0 5 5 0 0
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/sua –
pregatesc –
noi-masuri –
de-
combatere –
a-evaziunii –
fiscale –
15263018 18.0
4.20
16 SUA
pregăte
sc noi
măsuri
de
combat
ere a
evaziun
ii
fiscale 1 2 1 2 5 2 1
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/tarile -din-g-
20-
ameninta –
paradisurile –
fiscale -dupa –
scandalul –
panama –
papers –
15262686 17.0
4.20
16 Țările
din G –
20
ameninț
ă
paradis
urile
fiscale
după
scandal
ul
Panama
Papers 2 4 2 3 4 1 1
http://www.
zf.ro/evenim
ent/scandalu
l-panama –
286-de-
persoane -13.0
4.20
16 Scandal
ul
Panama
: 286 de
persoan
e fizice 1 2 1 2 3 0 0

59

fizice -si-
juridice –
romane -au-
facut –
tranzactii -in-
aceasta -tara-
parchetul -a-
fost-sesizat –
in-13-cazuri –
15242532 și
juridice
române
au făcut
tranzacț
ii în
această
țară.
Parchet
ul a fost
sesizat
în 13
cazuri
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/david –
cameron -a-
fost-acuzat –
de-ipocrizie –
dupa -ce-a-
recun oscut –
ca-a-detinut –
fonduri –
offshore –
15221859 8.04.
2016 David
Camero
n a fost
acuzat
de
ipocrizi
e după
ce a
recunos
cut că a
deținut
fonduri
offshor
e 2 2 1 2 1 0 0
Tota
l 15 articole 29 35 34 39 56 12 19
Ade
vărul http://adeva
rul.ro/econo
mie/stiri –
economice/b
ancherii –
contabilii –
avocatii -vor-
obligati -sa-si-
toarne –
clientii -care –
si-transfera –
bani –
paradisuri –
fiscale –
1_5aa7c968d
f52022f7582
9b84/index.h
tml 13.0
3.20
18 Banche
rii,
contabil
ii și
avocații
vor fi
obligați
să-și
„toarne
“
clienții
care-și
transfer
ă bani
în
paradis
uri
fiscale 0 2 0 2 3 0 0
http://adeva
rul.ro/econo
mie/business
-17.0
1.20
18 Opt
state
vor fi
scoase 0 1 0 2 2 0 0

60

international
/opt -state –
vor-fiscoase –
lista-neagra –
ue-celor -17-
paradisuri –
fiscale –
1_5a5f5880d
f52022f7598
e59e/index.h
tml de pe
lista
neagră
a UE a
celor 17
paradis
uri
fiscale
http://adeva
rul.ro/intern
ational/in –
lume/par adis
e-papers –
noua –
investigatie –
despre –
averile –
paradisurile –
fiscale –
regina –
elisabeta -ii-
a-investitie –
insulele –
cayman –
1_59fff4115a
b6550cb8dbf
f73/index.ht
ml 6.11.
2017 Paradis
e
Papers,
o nouă
investig
ație
despre
averile
din
paradis
urile
fiscale.
Regina
Elisab et
a a II -a
are o
investiți
e în
Insulele
Cayma
n
1 2 1 2 2 1 2
http://adeva
rul.ro/intern
ational/asia/
premierul –
pakistanului –
trebuie –
demisioneze –
curtea –
suprema –
decis -nu-
mai-dreptul –
ocupe –
functii –
publice –
1_597aed93
5ab6550cb8
903985/inde
x.html 28.0
7.20
17 Premier
ul
Pakista
nului a
demisio
nat
după ce
Curtea
Suprem
ă a
decis că
nu mai
are
dreptul
să
ocupe
funcții
publice 2 2 0 2 2 0 0

61

http: //adeva
rul.ro/intern
ational/euro
pa/malta –
files-
investigatie –
presa -nivel –
european –
privind –
culisele –
paradisului –
fiscal -malta –
1_592034f25
ab6550cb84
6e4a6/index.
html 20.0
5.20
17 „Malta
Files“:
Investig
ație de
presă la
nivel
europea
n
privind
culisele
paradis
ului
fiscal
din
Malta 2 3 1 3 2 1 0
http:// adeva
rul.ro/econo
mie/business
–
international
/panama –
papers –
fondatorii –
mossack –
fonseca –
arestati -intr-
o-ancheta –
legata –
scandalul –
coruptie –
lava-jato-
brazilia –
1_589dfb805
ab6550cb85
74f04/index.
html 10.0
2.20
17 Panama
Papers:
Fondato
rii
Mossac
k
Fonseca
,
arestați
într-o
anchetă
legată
de
scandal
ul de
corupție
Lava
Jato din
Brazila 2 2 1 3 5 1 1
http://adeva
rul.ro/intern
ational/euro
pa/germania
-acumparat –
documentele
-scandalul –
panamapape
rs-
1_595ce4615
ab6550cb8d
356a6/index.
html 5.07.
2017 German
ia a
cumpăr
at
docume
ntele
din
scandal
ul
Panama
Papers 2 3 2 4 5 3 2

62

http://adeva
rul.ro/intern
ational/in –
lume/baham
as-leaks –
neelie -kroes –
societate –
offshore –
timp -era-
comisarul –
concurenta –
barroso –
1_57e3476e
5ab6550cb8
e0181c/inde
x.html 22.0
9.20
16 Bahama
s Leaks:
Neelie
Kroes
avea o
societat
e
offshor
e în
timp ce
era
comisar
ul
pentru
Concur
ență al
lui
Barroso 1 2 0 1 2 0 0
http://adeva
rul.ro/intern
ational/euro
pa/parlamen
tul-
european –
creeaza –
comisie –
ancheta –
panama –
papers –
1_5758 2bf15
ab6550cb8c3
a28e/index.h
tml 8.06.
2016 Parlame
ntul
Europe
an
creează
o
comisie
de
anchetă
pentru
Panama
Papers
2 1 0 2 1 0 0
http://adeva
rul.ro/econo
mie/business
–
international
/paradisurile
-fiscale –
inghit -34000 –
miliarde –
dolari -grup –
economisti –
solcita –
abolirea –
acestora –
infografie –
1_57336a84
5ab6550cb8
d83639/inde
x.html 12.0
5.20
16 Paradis
urile
fiscale
înghit
34.000
de
miliard
e de
dolari.
Un grup
de
econom
iști
solicită
abolirea
acestora
2 2 0 3 4 0 0

63

http://adeva
rul.ro/intern
ational/in –
lume/premie
rul-neo-
zeelandezeva
cuat -plenul –
parlamentul
ui-refuzat –
calmezeintr –
o-disputa –
verbala –
privind –
panama –
papers –
1_5733c05b
5ab6550cb8
da73dd/inde
x.html 11.0
5.20
16 Premier
ul neo –
zeeland
ez,
evacuat
din
plenul
Parlame
ntului
după ce
a
refuzat
să se
calmeze
într-o
dispută
verbală
privind
Panama
Papers 2 2 0 0 0 0 0
http://adeva
rul.ro/econo
mie/afaceri/
peste -100-
persoane –
entitati –
business –
romania –
apar –
documentele
-panama –
papers -lista-
completa –
cele-109-
nume –
1_573183bd
5ab6550cb8
b7b8ba/inde
x.html 10.0
5.20
16 Peste
100 de
persoan
e și
entități
de
busines
s din
Români
a apar
în
docume
ntele
Panama
Papers.
Lista
complet
ă cu
cele
109
nume
2 3 1 3 4 0 0
http://adeva
rul.ro/intern
ational/in –
lume/docum
entele –
panama –
papers –
publicate –
online -9.05.
2016 Docum
entele
Panama
Papers,
publicat
e online
în
speranț
a 2 3 0 1 2 0 0

64

speranta –
descoperirii –
scandaluri –
1_5730e2f75
ab6550cb8b
4426f/index.
html descope
ririi
unor
noi
scandal
uri
http://adeva
rul.ro/moldo
va/economie
/panama –
papers –
violoncelistul
-luiputin –
primit -bani –
furati -doua –
companii –
republica –
moldova –
1_572068e6
5ab6550cb8
6374c2/inde
x.html 27.0
4.20
16 Panama
Papers.
Violonc
elistul
lui
Putin a
primit
bani
furați
prin
două
compan
ii din
Republi
ca
Moldov
a
1 0 0 2 2 3 0
http://adeva
rul.ro/intern
ational/rusia
/putin -s-a-
razgandit –
suddeutsche –
zeitung -nu-
mai-e-
aservit –
bancii –
goldman –
sachs –
kremlinul –
prezentat –
scuze –
declaratii –
eronate –
1_5710f4225
ab6550cb80
3ba2a/index.
html 15.0
4.20
16 Putin s –
a
răzgând
it:
Suddeut
sche
Zeitung
nu m ai
e
aservit
băncii
Goldma
n
Sachs.
Kremli
nul a
prezent
at scuze
pentru
declaraț
ii
„eronat
e“ 3 3 1 4 4 5 1
Tota
l 15 articole 24 31 7 34 40 14 6

65

Tabel 2. Mesajul mediatic negativ
Insti
tuția
de
pres
ă Link articol Data
publ
icări
i Titlu Cuvinte cheie(număr per articol)
Coru
pție Spă
lare
de
bani Evaziu
ne
fiscală Ilegal
itate Criminal
itate/Infr
acționali
tate Compli
citate
Rise
Proj
ect https://ww
w.riseproje
ct.ro/articol
/iluzia -lui-
niro/ 9.01.
2018 „Iluzia”
lui Niro 4 0 1 0 1 1
https://ww
w.riseproje
ct.ro/articol
/reteaua –
comanescu –
iii-un-
cuvant -de-
30-de-
milioane –
de-euro/ 9.11.
2017 Rețeaua
Comăne
scu
(III):
Un
cuvânt
de 30
de
milioan
e de
euro 0 0 2 0 2 1
https://ww
w.riseproje
ct.ro/articol
/mall -ul-
secret -al-
solistului –
u2/ 6.11.
2017 Mall -ul
secret al
solistul
ui U2 1 0 1 0 1 0
https://ww
w.riseproje
ct.ro/articol
/pusculitele
–
magnatilor –
din-
paradisurile
-fiscale/ 5.11.
2017 Pușculiț
ele
magnați
lor din
paradis
urile
fiscale 4 2 4 2 3 4
https://ww
w.riseproje
ct.ro/articol
/gigantii –
kremlinului
-au-investit –
masiv -in-
twitter -si-
facebook/ 6.11.
2017 Giganții
Kremlin
ului au
investit
masiv
în
Twitter
și
Facebo
ok 2 0 2 0 5 3

66

https://ww
w.riseproje
ct.ro/articol
/masina –
azera -de-
spalat -bani-
filiera –
romaneasca
/ 4.09.
2017 Mașina
azeră de
spălat
bani:
filiera
române
ască 6 8 2 0 3 2
https://www
.riseproject.r
o/articol/ba
nii-negri -ai-
rusiei/ 21.0
3.20
17 BANII
NEGRI
AI
RUSIEI 3 15 0 0 6 2
https://www
.riseproject.r
o/articol/ghi
ta-din-
panama -2/ 30.1
2.20
16 Ghiță
din
Panama 3 3 0 0 3 3
https://www
.riseproject.r
o/articol/cor
tina-din-
caraibi/ 29.0
9.20
16 Cortina
din
Caraibi 1 1 2 2 8 1
https://www
.riseproject.r
o/articol/ba
ni-publici –
pentru -cei-
care -nu-lasa-
urme/ 28.0
8.20
16 Bani
publici
pentru
cei care
nu lasă
urme 4 6 2 0 4 1
https://www
.riseproject.r
o/articol/ro
mania -din-
bahamas/ 21.0
9.20
16 Români
a din
Bahama
s 3 1 1 0 3 1
https://www
.riseproject.r
o/articol/sec
retele –
magnatului –
comanescu –
ii/ 25.0
5.20
16 Secretel
e
magnat
ului
Comăne
scu (II) 3 2 1 1 2 1
https://www
.riseproject.r
o/articol/ret
eaua –
comanescu –
i-
platformele –
petrom/ 21.0
4.20
16 Rețeaua
Comăne
scu (I):
platfor
mele
Petrom 3 1 1 1 2 1

67

https://www
.riseproject.r
o/articol/mo
stenirea –
tiriac -din-
panama/ 6.04.
2016 Moșteni
rea
Țiriac
din
Panama 3 1 2 0 1 0
https://www
.riseproject.r
o/articol/toti
-oamenii -lui-
putin –
reteaua –
financiara –
conectata -la-
liderul -rus/ 3.04.
2016 Toți
oamenii
lui
Putin:
rețeaua
financia
ră
conectat
ă la
liderul
rus 4 2 5 1 4 4
Tota
l 15 articole 44 42 26 7 48 25
Ziar
ul
Fina
nciar http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/comisia –
europeana –
vrea -o-lista-
neagra -a-
paradisurilor
-fiscale-
dupa –
investigatia –
paradise –
papers –
16811975 8.11.
2017 Comisia
Europea
nă vrea
o listă
neagră
a
paradis
urilor
fiscale,
după
investig
ația
Paradis
e
Papers 1 0 2 0 0 0
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/cand –
multinationa
lele-sunt –
raspunzato a
re-in-fata-
actionarilor –
si-nu-a-
societatii –
evaziune –
coruptie –
sclavie –
violenta –
16809488 6.11.
2017 Când
multinaț
ionalele
sunt
răspunz
ătoare
în fața
acționar
ilor și
nu a
societăți
i:
evaziun
e,
corupție
, 4 0 3 1 0 0

68

sclavie,
violență
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/paradise –
papers -un-
nou-scandal –
care -scoate –
la-iveala –
secrete –
negre –
16808587 6.11.
2017 Paradis
e
Papers:
Un nou
scandal
care
scoate
la
iveală
secrete
negre 2 2 3 1 2 1
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/comisia –
europeana –
propune -un-
proiect -de-
lege -pentru –
a-combate –
schemele –
offshore –
16486853 19.0
6.20
17 Comisia
Europea
nă
propune
un
proiect
de lege
pentru a
combat
e
schemel
e
offshore 2 4 5 2 6 2
http://www.
zf.ro/zf –
24/proiect –
de-lege –
firmele –
obligate -sa-
declare -cine-
sunt –
beneficiarii –
reali -ai-
activitatii –
lor-
16385609 26.1
1.20
17 Proiect
de lege:
Firmele
obligate
să
declare
cine
sunt
benefici
arii
reali ai
activităț
ii lor 1 3 2 1 2 1
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/fondatorii –
firmei -de-
avocatura –
din-centrul –
scandalului –
panama –
papers -14.0
2.20
17 Fondato
rii
firmei
de
avocatu
ră din
centrul
scandal
ului
Panama 3 1 4 1 2 1

69

aresta ti-
16159654 Papers,
arestați
http://www.
zf.ro/ziarul –
de-
duminica/ce
a-mai-mare –
scurgere -de-
documente –
din-istorie –
de-ziarul -de-
duminica –
15749991 30.0
9.20
16 Cea mai
mare
scurger
e de
docume
nte din
istorie 2 1 3 1 1 1
http://www.
zf.ro/politica
/premierul –
australian –
neaga –
implicarea –
in-fapte –
ilegale –
numele -sau-
mentionat –
in-panama –
papers –
15311955 12.0
5.20
16 Premier
ul
australi
an
neagă
implicar
ea în
fapte
ilegale,
numele
său
mențion
at în
Panama
Papers 3 2 4 1 4 1
http://www.
zf.ro/profesii
/emma –
watson –
implicata -in-
scandalul –
panama –
papers –
15308814 11.0
5.20
16 Emma
Watson,
implicat
ă în
scandal
ul
Panama
Papers 1 0 2 0 0 0
http://www.
zfcorporate.r
o/general –
business/noi
-dezvaluiri –
din-panama –
papers -a-
fost-facuta –
publica-o-
baza -de-
date -de-214-
000-de-
offshore -uri-
15301691 10.0
5.20
16 Noi
dezvălu
iri din
Panama
Papers:
A fost
făcută
publică
o bază
de date
de
214.000
de 2 5 2 4 5 3

70

offshore
-uri
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/cea -mai-
mare -banca –
din-tarile –
nordice –
prinsa -in-
scandalul –
panama –
papers –
15267052 21.0
4.20
16 Cea mai
mare
bancă
din
țările
nordice,
prinsă
în
scandal
ul
Panama
Papers 2 1 3 1 0 0
http://www.
zf.ro/busines
s-
internat ional
/sua –
pregatesc –
noi-masuri –
de-
combatere –
a-evaziunii –
fiscale –
15263018 18.0
4.20
16 SUA
pregătes
c noi
măsuri
de
combat
ere a
evaziun
ii
fiscale 2 3 4 2 2 1
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/tarile -din-g-
20-
ameninta –
paradisurile –
fiscale -dupa –
scandalul –
panama –
papers –
15262686 17.0
4.20
16 Țările
din G –
20
ameninț
ă
paradis
urile
fiscale
după
scandal
ul
Panama
Papers 3 2 3 1 4 1
http://www.
zf.ro/evenim
ent/scandalu
l-panama –
286-de-
persoane –
fizice -si-
juridice –
romane -au-
facut –
tranzactii -in-13.0
4.20
16 Scandal
ul
Panama
: 286 de
persoan
e fizice
și
juridice
române
au făcut
tranzacț2 1 3 1 2 1

71

aceasta -tara-
parchetul -a-
fost-sesizat –
in-13-cazuri –
15242532 ii în
această
țară.
Parchet
ul a fost
sesizat
în 13
cazuri
http://www.
zf.ro/busines
s-
international
/david –
cameron -a-
fost-acuzat –
de-ipocrizie –
dupa -ce-a-
recunos cut-
ca-a-detinut –
fonduri –
offshore –
15221859 8.04.
2016 David
Camero
n a fost
acuzat
de
ipocrizi
e după
ce a
recunos
cut că a
deținut
fonduri
offshore 0 0 1 0 1 0
Tota
l 15 articole 30 25 44 17 31 13
Ade
văru
l
http://adeva
rul.ro/econo
mie/stiri –
economice/
bancherii –
contabilii –
avocatii -vor-
obligati -sa-
si-toarne –
clientii -care –
si-transfera –
bani –
paradisuri –
fiscale –
1_5aa7c968
df52022f758
29b84/index
.html 13.0
3.20
18 Bancher
ii,
contabil
ii și
avocații
vor fi
obligați
să-și
„toarne
“
clienții
care-și
transfer
ă bani
în
paradis
uri
fiscale 1 2 1 0 1 0
http://adeva
rul.ro/econo
mie/busines
s-
international
/opt -state –
vor-fiscoase –
lista-neagra –
ue-celor -17-17.0
1.20
18 Opt
state
vor fi
scoase
de pe
lista
neagră
a UE a
celor 17 0 1 2 1 0 0

72

paradisuri –
fiscale –
1_5a5f5880
df52022f759
8e59e/index
.html paradis
uri
fiscale
http://adeva
rul.ro/intern
ational/in –
lume/paradi
se-papers –
noua –
investigatie –
despre –
averile –
paradisurile –
fiscale –
regina –
elisabeta -ii-
a-investitie –
insulele –
cayman –
1_59fff4115
ab6550cb8d
bff73/index.
html 6.11.
2017 Paradis
e
Papers,
o nouă
investig
ație
despre
averile
din
paradis
urile
fiscale.
Regina
Elisabet
a a II -a
are o
investiți
e în
Insulele
Cayman 1 1 3 0 1 0
http://adeva
rul.ro/intern
ational/asia/
premierul –
pakistanului –
treb uie-
demisioneze
-curtea –
suprema –
decis -nu-
mai-dreptul –
ocupe –
functii –
publice –
1_597aed93
5ab6550cb8
903985/inde
x.html 28.0
7.20
17 Premier
ul
Pakista
nului a
demisio
nat
după ce
Curtea
Suprem
ă a
decis că
nu mai
are
dreptul
să
ocupe
funcții
publice 2 1 4 1 1 2
http://adeva
rul.ro/intern
ational/euro
pa/malta –
files-
investigatie –
presa -nivel -20.0
5.20
17 „Malta
Files“:
Investig
ație de
presă la
nivel
europea3 2 4 2 4 2

73

european –
privind –
culisele –
paradisului –
fiscal -malta –
1_592034f2
5ab6550cb8
46e4a6/inde
x.html n
privind
culisele
paradi s
ului
fiscal
din
Malta
http://adeva
rul.ro/econo
mie/busines
s-
international
/panama –
papers –
fondatorii –
mossack –
fonseca –
arestati -intr-
o-ancheta –
legata –
scandalul –
coruptie –
lava-jato-
brazilia –
1_589dfb80
5ab6550cb8
574f04/inde
x.html 10.0
2.20
17 Panama
Papers:
Fondato
rii
Mossac
k
Fonseca
,
arestați
într-o
anchetă
legată
de
scandal
ul de
corupție
Lava
Jato din
Brazilia 3 2 4 2 1 2
http://adeva
rul.ro/intern
ational/euro
pa/germania
-acumparat –
documentel
e-scandalul –
panamapape
rs-
1_595ce461
5ab6550cb8
d356a6/inde
x.html 5.07.
2017 German
ia a
cumpăr
at
docume
ntele
din
scandal
ul
Panama
Papers 3 2 5 2 2 0
http://adeva
rul.ro/intern
ational/in –
lume/baham
as-leaks –
neelie -kroes –
societate –
offshore –
timp -era-22.0
9.20
16 Bahama
s Leaks:
Neelie
Kroes
avea o
societat
e
offshore
în timp 2 0 3 1 2 0

74

comisarul –
concurenta –
barroso –
1_57e3476e
5ab6550cb8
e0181c/inde
x.html ce era
comisar
ul
pentru
Concur
ență al
lui
Barroso
http://adeva
rul.ro/intern
ational/euro
pa/parlamen
tul-
european –
creeaza –
comisie –
ancheta –
panama –
papers –
1_5758 2bf1
5ab6550cb8
c3a28e/inde
x.html 8.06.
2016 Parlame
ntul
Europea
n
creează
o
comisie
de
anchetă
pentru
Panama
Papers 2 1 3 1 2 0
http://adeva
rul.ro/econo
mie/busines
s-
international
/paradisurile
-fiscale –
inghit –
34000 –
miliarde –
dolari -grup –
economisti –
solcita –
abolirea –
acestora –
infografie –
1_57336a84
5ab6550cb8
d83639/inde
x.html 12.0
5.20
16 Paradis
urile
fiscale
înghit
34.000
de
miliarde
de
dolari.
Un grup
de
econom
iști
solicită
abolirea
acestora 2 1 3 1 1 0
http://adeva
rul.ro/intern
ational/in –
lume/premie
rul-neo-
zeelandezev
acuat –
plenul –
parlamentul11.0
5.20
16 Premier
ul neo –
zeeland
ez,
evacuat
din
plenul
Parlame
ntului 2 0 3 0 0 0

75

ui-refuzat –
calmezeintr –
o-disputa –
verbala –
privind –
panama –
papers –
1_5733c05b
5ab6550cb8
da73dd/inde
x.html după ce
a
refuzat
să se
calmeze
într-o
dispută
verbală
privind
Panama
Papers
http://adeva
rul.ro/econo
mie/afaceri/
peste -100-
persoane –
entitati –
business –
romania –
apar –
documentel
e-panama –
papers -lista-
completa –
cele-109-
nume –
1_573183bd
5ab6550cb8
b7b8ba/inde
x.html 10.0
5.20
16 Peste
100 de
persoan
e și
entități
de
busines
s din
Români
a apar
în
docume
ntele
Panama
Papers.
Lista
complet
ă cu
cele
109
nume 2 1 3 1 2 1
http://adeva
rul.ro/intern
ational/in –
lume/docum
entele –
panama –
papers –
publicate –
online –
speranta –
descoperirii –
scandaluri –
1_5730e2f7
5ab6550cb8
b4426f/inde
x.html 09.0
5.20
16 Docum
entele
Panama
Papers,
publicat
e online
în
speranța
descope
ririi
unor
noi
scandal
uri 3 0 4 0 0 0
http://adeva
rul.ro/moldo
va/economie27.0
4.20
16 Panama
Papers.
Violonc1 0 2 0 0 0

76

/panama –
papers –
violoncelistu
l-luiputin –
primit -bani –
furati -doua –
companii –
republica –
moldova –
1_572068e6
5ab6550cb8
6374c2/inde
x.html elistul
lui
Putin a
primit
bani
furați
prin
două
compan
ii din
Republi
ca
Moldov
a
http://adeva
rul.ro/intern
ational/rusia
/putin-s-a-
razgandit –
suddeutsche
-zeitung -nu-
mai-e-
aservit –
bancii –
goldman –
sachs –
kremlinul –
prezentat –
scuze –
declaratii –
eronate –
1_5710f422
5ab6550cb8
03ba2a/inde
x.html 15.0
4.20
16 Putin s –
a
răzgând
it:
Suddeut
sche
Zeitung
nu mai
e
aservit
băncii
Goldma
n Sachs.
Krem lin
ul a
prezent
at scuze
pentru
declaraț
ii
„eronat
e“ 2 1 3 1 2 0
Tota
l 15 articole 29 15 47 13 19 7

Tabel 3. Mesaj mediatic publicitar/Frecvență a modului de prezentare privind utilizarea
offshore -urilor

77

Ins
tit
uți
a
de
pre
să Link articol Da
ta
pu
bli
căr
ii Titlu Citate reprezentative Amplasarea în
cadrul
articolului
Pri
ma
part
e M
ijl
oc Ulti
ma
part
e
Ri
se
Pr
oje
ct https://www.risepr
oject.ro/articol/ilu
zia-lui-niro/ 9.0
1.2
01
8 „Iluzia” lui Niro Regimul fiscal maltez
este mai mult decât
prietenos cu străinii.
“marele avantaj în a -ți
deschide o firmă în
Malta este
reprezentat,
bineînțeles, de
impozitele
semnificativ mai mici
decât în România.” x
https://www.risepr
oject.ro/articol/ret
eaua-comanescu –
iii-un-cuvant -de-
30-de-milioane –
de-euro/ 9.1
1.2
01
7 Rețeaua
Comănescu
(III): Un cuvânt
de 30 de
milioane de
euro “În România taxele pe
profit sunt de 16 la
sută; În Malta taxa pe
profit este de 35 la
sută, dar printr -un
mecanism de
returnare, această taxă
ajunge la 5 la sută în
mod real”. x
https://www.risepr
oject.ro/articol/ma
ll-ul-secret -al-
solistului -u2/ 6.1
1.2
01
7 Mall -ul secret al
solistului U2 –
https://www.risepr
oject.ro/articol/pus
culitele –
magnatilor -din-
paradisurile –
fiscale/ 5.1
1.2
01
7 Pușculițele
magnaților din
paradisurile
fiscale Cadrul legal a l
paradisurilor fiscale
promovează discreția
și îi atrage astfel pe
cei care doresc să își
ascundă averile și
afacerile departe de
ochii fiscului și
justiției. x
https://www.risepr
oject.ro/articol/gig
antii-kremlinului –
au-investit -masiv -6.1
1.2
01
7 Giganții
Kremlinului au
investit masiv în –

78

in-twitter -si-
facebook/ Twitter și
Facebook
https://www.risepr
oject.ro/articol/ma
sina-azera -de-
spalat -bani-filiera –
romaneasca/ 4.0
9.2
01
7 Mașina azeră de
spălat bani:
filiera
românească Sumele în plus au
diminuat valoarea
taxelor plătite la stat
și au alimentat
conturile unei alte
firme. x
https://www.risepr
oject.ro/articol/ban
ii-negri -ai-rusiei/ 21.
03.
20
17 BANII NEGRI
AI RUSIEI –
https://www.risepr
oject.ro/articol/ghi
ta-din-panama -2/ 30.
12.
20
16 Ghiță din
Panama E o practică uzuală în
industria offshore,
prin care consultanții
răspund rapid
necesităților de
moment ale clienților
din întreaga lume. x
https://www.risepr
oject.ro/articol/cor
tina-din-caraibi/ 21.
09.
20
16 Cortina din
Caraibi Nu este ilegal să deții
sau să conduci o
companie offshore și
în multe cazuri există
interese legitime de
afaceri pentru
înființarea unor
structuri offshore, dar
exper ții în
transparență susțin că
este important ca
oficialii publici să -și
declare legăturile cu
entități offshore. x
https://www.risepr
oject.ro/articol/ban
i-publici-pentru –
cei-care-nu-lasa-
urme/ 28.
08.
20
16 Bani publici
pentru cei care
nu lasă urme Beneficiarii unor mari
afaceri pe bani publici
se pot ascunde
eficient și în
România, nu -i nevoie
să apeleze la serviciile
unor paradisuri ficale
opace precum cele din
#PanamaPapers.
„Astfel de companii
(cu acțiuni la purtător
– n.r.) reprezintă
mijloace excelente
pentru primirea,
deținerea și transferul
averii în mod anonim. x x

79

https://www.risepr
oject.ro/articol/ro
mania -din-
bahamas/ 21.
09.
20
16 România din
Bahamas –
https://www.risepr
oject.ro/articol/sec
retele -magnatului –
comanescu -ii/ 25.
05.
20
16 Secretele
magnatului
Comănescu (II) –
https://www.risepr
oject.ro/articol/ret
eaua-comanescu -i-
platformele –
petrom/ 21.
04.
20
16 Rețeaua
Comănescu (I):
platformele
Petrom –
https://www.risepr
oject.ro/articol/mo
stenirea -tiriac -din-
panama/ 6.0
4.2
01
6 Moștenirea
Țiriac din
Panama “Fiecare plătește
taxele acolo unde face
banii. (…) A, dacă
faci evaziune fiscală
este altceva. În
Islanda probabil că nu
ai voie să ai conturi în
afara țării. În
România ai voie.
Declar cât profit fac și
ăia 16 la sută îi dau la
stat”. Potrivit legii, nu
doar profitul brut este
impozitat în România
cu 16 la sută, ci și
câștigurile de capital,
adică banii obținuți
din vânzarea de
acțiuni. x
https://www.risepr
oject.ro/articol/toti
-oamenii -lui-
putin -reteaua –
financiara –
conectata -la-
liderul -rus/ 3.0
4.2
01
6 Toți oamenii lui
Putin: rețeaua
financiară
conectată la
liderul rus Plățile sunt camuflate
în diverse moduri. Pe
hârtie, acționarii
companiilor se
schimbă constant.
Documentele sunt
antedatate. Drepturile
pentru credite de
milioane de dolari
sunt vândute între
companii offshore
pentru un dolar. x
Zi
aru
l http://www.zf.ro/b
usiness –
international/comi8.1
1.2Comisia
Europeană vrea
o listă neagră a Cele mai recente
dezvăluiri arată că
unele companii și
anumiți oameni x

80

Fi
na
nci
ar sia-europeana –
vrea-o-lista-
neagra -a-
paradisurilor –
fiscale-dupa –
investigatia –
paradise -papers –
16811975 01
7 paradisurilor
fiscale, după
investigația
Paradise Papers bogați sunt gata să
facă orice pentru a nu
plăti impozite"
http://www.zf.ro/b
usiness –
international/ cand –
multinationalele –
sunt-
raspunzatoare -in-
fata-actionarilor –
si-nu-a-societatii –
evaziune -coruptie –
sclavie -violenta –
16809488 6.1
1.2
01
7 Când
multinaționalele
sunt
răspunzătoare în
fața acționarilor
și nu a
societății:
evaziune,
corupție,
sclavie, violență –
http://www.zf.ro/b
usiness –
international/parad
ise-papers -un-nou-
scandal -care-
scoate -la-iveala –
secrete -negre –
16808587 6.1
1.2
01
7 Paradise Papers:
Un nou scandal
care scoate la
iveală secrete
negre Appleby își ajută
clienții să -și reducă
„povara” taxelor, să
își ascundă active
precum companii,
bunuri precum
aeronave private,
proprietăți imobiliare,
iahturi, și clădește
fonduri offshore
uriașe care ascund, în
unele cazuri, miliarde
de dolari. x
http://www.zf.ro/b
usiness –
international/comi
sia-europeana –
propune -un-
proiect -de-lege-
pentru -a-combate –
schemele –
offshore –
16486853 19.
06.
20
17 Comisia
Europeană
propune un
proiect de lege
pentru a
combate
schemele
offshore –
http://www.zf.ro/z
f-24/proiect -de-
lege-firmele –
obligate -sa-26.
05.
20
17 Proiect de lege:
Firmele obligate
să declare cine
sunt beneficiarii –

81

declare -cine-sunt-
beneficiarii -reali-
ai-activitatii -lor-
16385609 reali ai
activității lor
http://www.zf.ro/b
usiness –
international/fonda
torii-firmei -de-
avocatura -din-
centrul –
scandalului –
panama -papers –
arestati -16159654 14.
02.
20
17 Fondatorii
firmei de
avocatură din
centrul
scandalului
Panama Papers,
arestați –
http://www.zf.ro/z
iarul-de-
duminica/cea -mai-
mare -scurgere -de-
documente -din-
istorie -de-ziarul –
de-duminica –
15749991 30.
09.
20
16 Cea mai mare
scurgere de
documente din
istorie –
http://www.zf.ro/p
olitica/premierul –
australian -neaga –
implic area-in-
fapte -ilegale –
numele -sau-
mentionat -in-
panama -papers –
15311955 12.
05.
20
16 Premierul
australian neagă
implicarea în
fapte ilegale,
numele său
menționat în
Panama Papers Nu există nici o
sugestie cu privire la
vreo ilegalitate. Nu
este nimic nou acolo" x
http://www.zf.ro/p
rofesii/emma –
watson -implicata –
in-scandalul –
panama -papers –
15308814 11.
05.
20
16 Emma Watson,
implicată în
scandalul
Panama Pape rs Tânăra actriță susține
că și-ar fi deschis o
companie în Insulele
Virgine Britanice
pentru a -și proteja
datele personale, în
condițiile în care
companiile din Marea
Britanie trebuie să
facă publice datele
acționarilor.
Potrivit unui anunț al
actriței, firma nu i -ar
fi adus niciun
beneficiu din punctul
de vedere al scutirilor x

82

de taxe, ci doar al
confidențialității.
http://www.zfcorp
orate.ro/general –
business/noi –
dezvaluiri -din-
panama -papers -a-
fost-facuta –
publica-o-baza-de-
date-de-214-000-
de-offshore -uri-
15301691 10.
05.
20
16 Noi dezvăluiri
din Panama
Papers: A fost
făcută publică o
bază de date de
214.000 de
offshore -uri –
http://www.zf.ro/b
usiness –
international/cea –
mai-mare -banca –
din-tarile -nordice –
prinsa -in-
scandalul -panama –
papers -15267052 21.
04.
20
16 Cea mai mare
bancă din țările
nordice, prinsă
în scandalul
Panama Papers Oficialii Nordea au
respins ferm
acuzațiile.
Scandinavii, care sunt
obișnuiți să trăiască
într-o regiune asociată
cu niveluri ridicate de
transparență și un
nivel scăzut d e
corupție, au fost
șocați să afle că cea
mai mare bancă din
regiune ocupă un loc
atât de important în
scandalul Panama. x
http:/ /www.zf.ro/b
usiness –
international/sua –
pregatesc -noi-
masuri -de-
combatere -a-
evaziunii -fiscale –
15263018 18.
04.
20
16 SUA pregătesc
noi măsuri de
combatere a
evaziunii fiscale –
http://www.zf.ro/b
usiness –
international/tarile
-din-g-20-
ameninta –
paradisurile –
fiscale -dupa –
scandalul -panama –
papers -15262686 17.
04.
20
16 Țările din G -20
amenință
paradisurile
fiscale după
scandalul
Panama Papers –
http://www.zf.ro/e
veniment/scandalu13.
04.Scandalul
Panama: 286 de Panama este u n areal
cu posibilități și
legături faptice de x

83

l-panama -286-de-
persoane -fizice -si-
juridice -romane –
au-facut –
tranzactii -in-
aceasta -tara-
parchetul -a-fost-
sesizat -in-13-
cazuri -15242532 20
16 persoane fizice
și juridice
române au făcut
tranzacții în
această țară.
Parchetul a fost
sesizat în 13
cazuri protecție a unor
tranzacții, fluxuri
financiare,
http://www.zf.ro/b
usiness –
international/david
-cameron -a-fost-
acuzat -de-
ipocrizie -dupa -ce-
a-recunoscut -ca-a-
detinut -fonduri –
offshore –
15221859 8.0
4.2
01
6 David Cameron
a fost acuzat de
ipocrizie după
ce a recunoscut
că a deținut
fonduri offshore –
Ad
ev
ăru
l http://adevarul.ro/
economie/stiri –
economi ce/banche
rii-contabilii –
avocatii -vor-
obligati -sa-si-
toarne -clientii –
care-si-transfera –
bani-paradisuri –
fiscale –
1_5aa7c968df520
22f75829b84/inde
x.html 13.
03.
20
18 Bancherii,
contabilii și
avocații vor fi
obligați să -și
„toarne“ clienții
care-și transferă
bani în
paradisuri
fiscale Astfel de semne
distinctive pot include
folosirea pierderilor
transfrontaliere pentru
a reduce obligațiile
fiscale, utilizarea unor
regimuri fiscale
preferențiale speciale
sau aranjamente prin
țări care nu respectă
standardele
intern aționale de bună
guvernare. x
http://adevarul.ro/
economie/business
-international/opt –
state-vor-fiscoase –
lista-neagra -ue-
celor -17-
paradisuri -fiscale –
1_5a5f5880df5202
2f7598e59e/index.
html 17.
01.
20
18 Opt state vor fi
scoase de pe
lista neagră a
UE a celor 17
paradisuri
fiscale însă opt d in cele 17
jurisdicții listate în
prezent vor fi
eliminate rapid din
listă după ce s -au
oferit să -și schimbe
regulile fiscale,
potrivit documentelor
UE văzute de Reuters x
http://adevarul.ro/i
nternational/in –
lume/par adise -6.1
1.2Paradise Papers,
o nouă
investigație –

84

papers -noua –
investigatie –
despre -averile –
paradisurile –
fiscale -regina –
elisabeta -ii-a-
investitie -insulele –
cayman –
1_59fff4115ab655
0cb8dbff73/index.
html 01
7 despre averile
din paradisurile
fiscale. Regina
Elisab eta a II -a
are o investiție
în Insulele
Cayman

http://a devarul.ro/i
nternational/asia/p
remierul –
pakistanului –
trebuie –
demisioneze –
curtea -suprema –
decis -nu-mai-
dreptul -ocupe –
functii -publice –
1_597aed935ab65
50cb8903985/inde
x.html 28.
07.
20
17 Premierul
Pakistanului a
demisionat
după ce Curtea
Supremă a decis
că nu mai are
dreptul să ocupe
funcții publice –
http://adevarul.ro/i
nterna tional/europ
a/malta -files-
investigatie -presa –
nivel -european –
privind -culisele –
paradisului -fiscal –
malta –
1_592034f25ab65
50cb846e4a6/inde
x.html 20.
05.
20
17 „Malta Files“:
Investigație de
presă la nivel
european
privind culisele
paradisului
fiscal din Malta –
http://adevarul.ro/
economie/business
–
international/pana
ma-papers –
fondatorii –
mossack -fonseca –
arestati -intr-o-
ancheta -legata –
scandalul -10.
02.
20
17 Panama Papers:
Fondatorii
Mossack
Fonseca, ar estați
într-o anchetă
legată de
scandalul de
corupție Lava
Jato din Brazila –

85

coruptie -lava-jato-
brazilia –
1_589dfb805ab65
50cb8574f04/inde
x.html
http://adevarul.ro/i
nternational/europ
a/germania –
acumparat –
documentele –
scandalul –
panamapapers –
1_595ce4615ab65
50cb8d356a6/inde
x.html 5.0
7.2
01
7 Germania a
cumpărat
documentele din
scandalul
Panama Papers –
http://adevarul.ro/i
nternational/in –
lume/bahamas –
leaks -neelie -kroes –
societate -offshore –
timp-era-
comisarul –
concurenta –
barros o-
1_57e3476e5ab65
50cb8e0181c/inde
x.html 22.
09.
20
16 Bahamas Leaks:
Neelie Kroes
avea o societate
offshore în timp
ce era comisarul
pentru
Concurență al
lui Barroso –
http://adevarul.ro/i
nternational/europ
a/parlamentul –
european -creeaza –
comisie -ancheta –
panama -papers –
1_5758 2bf15ab65
50cb8c3a28e/inde
x.html 8.0
6.2
01
6 Parlamentul
European
creează o
comisie de
anchetă pentru
Panama Papers
–
http://adevarul.ro/
economie/business
–
international /parad
isurile -fiscale –
inghit -34000 –
miliarde -dolari –
grup-economisti –
solcita -abolirea -12.
05.
20
16 Paradisurile
fiscale înghit
34.000 de
miliarde de
dolari. Un grup
de economiști
solicită abolirea
acestora –

86

acestora –
infografie –
1_57336a845ab65
50cb8d83639/inde
x.html
http://adevarul.ro/i
nternational/in –
lume/premierul –
neo-
zeelandezevacuat –
plenul –
parlamentului –
refuzat –
calmezeintr -o-
disputa -verbala –
privind -panama –
papers –
1_5733c05b5ab65
50cb8da73dd/inde
x.html 11.
05.
20
16 Premierul neo –
zeelandez,
evacuat din
plenul
Parlamentului
după ce a
refuzat să se
calmeze într-o
dispută verbală
privind Panama
Papers În fapt, organizațiile
sunt victime ale unei
metode de spălare de
bani, prin care numele
lor era folosit pentru a
ascunde sume
semnificative de bani
în conturi străine.
Organizațiile în sine
nu sunt menționate în
actele Mossack
Fonseca.

x
http://adevarul.ro/
econom ie/afaceri/
peste -100-
persoane -entitati –
business -romania –
apar-documentele –
panama -papers –
lista-completa –
cele-109-nume –
1_573183bd5ab65
50cb8b7b8ba/inde
x.html 10.
05.
20
16 Peste 100 de
persoane și
entități de
business din
România apar în
documentele
Panama Paper s.
Lista completă
cu cele 109
nume
–
http://adevarul.ro/i
nternational/in –
lume/documentele
-panama -papers –
publicate -online –
speranta –
descoperirii –
scandaluri –
1_5730e2f75ab65
50cb8b4426f/inde
x.html 9.0
5.2
01
6 Documentele
Panama Papers,
publicate online
în speranța
descoperirii
unor noi
scandaluri –

87

http://adevarul.ro/
moldova/economi
e/panama -papers –
violoncelistul –
luiputin -primit –
bani-furati -doua –
companii –
republica –
moldova –
1_572068e65ab65
50cb86374c2/inde
x.html 27.
04.
20
16 Panama Papers.
Violoncelistul
lui Putin a
primit bani
furați prin două
companii d in
Republica
Moldova
–
http://adevarul.ro/i
nternational/rusia/
putin -s-a-
razgandit –
suddeutsche –
zeitung -nu-mai-e-
aservit -bancii –
goldman -sachs –
kremlinul –
prezentat -scuze –
declaratii -eronate –
1_5710f4225ab65
50cb803ba2a/inde
x.html 15.
04.
20
16 Putin s -a
răzgândit:
Suddeutsche
Zeitung nu mai
e aservit băncii
Goldman Sachs.
Kremlinul a
prezentat scuze
pentru declarații
„eronate“ –