Mecatronica 12 (1) [619248]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

CAPITOLUL X

10. Mecatronica admisiei la motoarele cu ardere interna
Mecatronica este o îmbinare între mai mute domenii precum : mecanica de precizie,
sistemele electronice de control și commandă, și informatică, ce servește proiectării, realizării,
punerii în funcțiune și exploatării de sisteme automate inteligente. Termenul de "mecatronică" a
fost utilizat pentru prima dată în an ul 1975 , fiind o prescurtare a cuvintelor Mechanica –
Electronică -Informatică.

Figura 1 0.

"Domenii utilizate materialelor piezoelectrice ca elemente de acționare în mecatronică
sunt:
– amortizarea oscilațiilor – amortizoarele bazate pe materiale piezoelectrice transformă energia
mecanică în energie electrică și această este disipată în căldură prin efect Joule.
– microroboti – este vorba de microplatforme robotice pasitoare; prin aplicarea convenabilă a
tensiunilor pe fiecare picior acesta se lun gește sau se scurtează și, prin orientarea corectă a
piciorului în direcția de pasire se realizează mișcarea.
– micropompe – materialul piezoelectric este utilizat pentru acționarea diafragmei care într -un
sens deschide supapă de admisie, închizând evacuar ea, apoi, în celălalt sens închide admisia și
deschide evacuarea, pompand fluidul.
– microgrippere – contracția materialului piezoelectric determina închiderea microgripperului.

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1
– micromanipulatoare – datorită rezoluției foarte bune, actuatoarele piezolect rice
sunt utilizate la poziționări de preciziea poziționări de precizie "

10.1 Admisia – componente
Sistemele componente ce alcatuieste traseul de admisie sunt urmatoarele:
1-filtrul de aer
2-demitmetrul de aer
3-clapeta de acceleratie
4-galeria de admisie
În cazul motoarelor supraalimentate cicuitul aerului este unul diferit față de cele cu
admisie naturală. Traseul de circulație al aerului find mai complex: filtrul de aer care în albele
cazuri este la fel ( acesta are un rol important și acela de a reține impuritățile), debitmetrul de aer
fiind urmat de tubulatura care conduce aerul în răcitorul de aer (intercooler). Acesta este un
radiator de răcire pentru aer, format din două capete metalice sau din plastic și mai multe
elemente din aluminiu despăr țite de lamele subțiri tot din aluminiu sau din cupru. Aerul intră pe
o parte și iese pe cealalată parte după ce a fost răcit de aerul care trece prin elementele
radiatorului. Aerul răcit pătrunde în admisie după care este distribuit către cilindrii.

10.1.1 Filtrul de aer
Filtrul de aer este o componentă destul de importantă a unui automibil , deoarece cu
ajutorul acestuia motorul funcționează la capacitate optimă . Orice autovehicul are in
componența sa filtru de ae r, încă de la primele modele , și toate filtrele au același sc op: curățarea
aerului înainte ca acesta să pătrundă în galer ia de admisie și în motor. Totuși, nu toate filtrele de
aer sunt identice , nu toate arată și se comportă în același mod . Filtrul de aer este o componentă a
motorului care se înlocuiește în cazul unei utilizări îndelungate. Acest lucru ajută și la obținerea
unui rulaj al motorului mai bun.
Filtrele de aer sunt realizate din diferite materiale cum ar fi : cartonul fibros sau chiar textil sau
din burete. Indiferent d e materialele din sunt confecționate, scopul acestor filtre este acela de a
nu permite particule lor mai mari de câțiva microni să pătrundă odată cu aerul în motor.

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

Adesea , filtrele de aer sunt din tr-un material care se aseamănă cu carton ul, dar care este însă
poros pentru a lasă aerul să pătrundă prin el. În plus, materialul este montat în ramă sau suport în
zig-zag pentru a crea o suprafață cât mai mare de absorbție.
Filtrul de aer este primul element important din traseul de admisie , fiind poziționat
inaintea debitmetrului de aer , a clapetei de accelerație și a galeriei de admisie. De obicei, filtrul
într-un autoturism de serie este montat intr -o carcasa de plastic, de regulă cât mai la îndemână
pentru înlocirea acestuia. Avest suport are o gură poziți onată special, astfel încât acesta să tragă
cât mai mult aer din exterior. Filtrele de aer sunt de formă drept unghiulare, cu o ramă cauciucată
pentru etanșeitate cu un montaj de regulă orizontal. Dar se poate sa

Fig.10.1Sectiune dintr -un filtru din material cartonat

Fig 10.2 Diferite tipuri si forme de filtre de aer

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

10.1.2 Debitmetrul de aer
Motoarele cu ardere internă pentru automobile funcționează pe baza arderii unui amestec
aer-combustibil. Funcționarea cu o anumită îmbogățire a amestecului aer -combustibil se poate
face numai dacă se cunoaște masa de aer care intră în cilindru. La motoarele termice masa de aer
se determina în două moduri:
-prin utilizarea unui senzor de masă de aer (MAF );
-prin utilizarea unui senzor de presiune aer admisie (MAP ) combinat cu un senzor de
temperatură aer admisie .

Fig. 10. 3 Senzor de masă de aer (debitmetru aer) cu fir încălzit

Senzorul de masă de aer măsoară cantitatea de aer care intră în cilindri i. La motoarele pe benzină
aceste date sunt utilizate pentru a determina cantitatea de combustibil ce trebuie injectată, iar la
motoarele diesel pentru a calcula cantitatea de gaze arse reintroduse în cil indri de sistemul EGR .
In cazul motoarelor pe benzină, funcționarea cu amestec stoichiometric este esen țiala pentru a
asigura un randamentul optim al catalizatorului . Motorul pe benzină funcționează în buclă
deschisă doar cu informația de la senzorul de masă de aer iar în buclă închisă și cu informația de
la sonda lambda.

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

Fig.10.4 Funcționarea motorului (injecției) în buclă deschisă – schemă de principiu

Fig 10.5 Funcționarea motorului (injecției) în buclă închisă – schemă de principiu

In timpul funcționării în buclă deschisă, calculatorul de injecție primește informația d e la
senzorul de masă de aer urmand sa fie calculat ă cantitatea de combustibil ce va fi injectată în
cilindru pentru a obține amestecul aer -combustibil dorit. Se numește buclă deschisă deoarece
calculatorul de injecție nu știe dacă îmbogățirea reală a amestecului a fost cea dorită, acesta nu
are r ăspuns de la motor. Pentru închide rea buclei de control, sau pentr u a funcționa în buclă
închisă, calculatorul de injecție se folosește de informația de la sonda lambda care măsoară cât
oxigen a rămas în gazele de eșapament după ardere.
Cu informația de la sonda l ambda, calculatorul de injecție aplică corecții de calcul asupra
cantității de combustibil injectată pentru a obține exact amestecul aer -combustibil dorit.

Fig 10.6 Senzor de masă de aer (debitmetru aer)

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

1. carcasa
2. conector electric
3. grilaj de protecție
4. element sensibil

Senzorul de masă de aer se montează pe galeria de admisie a motorului, între filtrul de aer
și clapeta obturatoare . La motoarele pentru automobile se utilizează două tipuri de senzori de
masă de aer: cu fir cald sau cu peliculă caldă . Chiar dacă cei doi senzori sunt diferiți, principiul
de funcționare este același.

Fig 10.7 Senzor de masă de aer (debitmetru aer) – element sensibil și conector

Senzorul de masă de aer foloseste un fir (sau o peliculă) încălzit pe lângă care curge aerul
din admisie. Firul este încălzit deoarece este parcurs de un curent electric. Odată cu creșterea
temperaturii firului crește și r ezistența electrică a acestuia. C urentul electric ce trece prin fir es te
limitat la o valoare maximă. Când motorul este pornit aerul începe să curgă pe lângă fir
reducându -se as tfel temperatura acestuia. In momentul răcirii se reduce rezistența electrică a
firului iar curentul electric ce -l parcurge crește până ce se ajunge la o nouă temperatură de
echilibru.

Fig 10.8 Exemplu de caracteristică a unui senzor de masă de aer

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

Curentul electric din fir variază în funcție de masa de aer care trece prin senzor. Senzorul
are integrat un circuit electronic care transformă curentul electric într -o tensiune electrică cu
valori între 0 și 5V. Informație a este transmisă calculatorului de injecție care, cu ajutorul
caracteristicii senzorului, transformă tensiunea elec trică înapoi în masă de ae r și este utilizeazat ă
la calculul parametrilor injecției. Pe lângă acest ă informația de masă de aer, senzorul mai
transmite și informația de temperatură a aerului din admisie. Senzorul de temperatură al aerului
din admisie este integrat în senzorul de masă de aer .

10.1.3 Clapeta de acceleratie
Reglarea sarcin ii la motorul pe benzină se realizeaz ă prin controlul masei amestecului
aer-combustibil introdusă în motor. În funcție de cantitatea de aer care intră în motor,
calculatoru l de injecție calculează masa de co mbustibil ce trebuie injectată.
Clapeta de accelerație are rolul de a regla masa de aer care intră în motor prin obturarea
galeriei de admisie.

Fig 10 .9Clapeta de accelerație electronică Delphi

Cuplul motor cerut de conducătorul auto este exprimat prin poziția pedalei de
accelerație . Când conducătorul auto dorește să accelereze automobilul, practic cere un cuplu mai
mare de la motorul termic .

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

În cazul clapetelor de accelerație controlate electronic , calculatorul de injecție comandă prin
intermediul unui motor electric, de curent continuu, poziția clapetei.

Fig 10.10 Clapeta de accelerație electronică Bosch DV -E5

1. corpul clapetei de accelerație
2. clapeta de accelerație
3. angrenaj cu roți dințate
4. senzor de poziție clapetă
5. motor electric de curent continuu
6. conector electric

Poziția clapetei de accelerație este controlată în bucla închisă . Calculatorul de injecție
receptionează informa ția poziție i de la pedala de accelerație și comandă motorul electric pentru a
deschide sau închide clapeta de accelerație. Pentru a garanta poziția corectă a clapetei
calculatorul de injecție folosește semnalul de la senzorul de poziți e al acesteia și corectează
comanda mo torului electric, dacă este nevoie.

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

Fig 10.11 Clapeta de accelerație – sistemul de control (pedala de accelerație → calculator de injecție →
clapetă de accelerație)

10.1.4 Galerie de admisie
Pistonul execută mișcarea de coborâre între PMI (poziția extremă interioară a pistonului
– punctul mort interior) și PME (poziția extremă exterioară a pistonului – punctul mort exterior).
Supapa de admisie (SA) este deschisă, motorul aspiră amestecul carburant (aer + benz inǎ) prin
galeria de admisie (GA).
Admisia amestecului carburantului în cilindrul motorului, are rol în umplerea cilindrului
cu am estec carburant și se realizează prin deplasarea pistonului de la punctul mort interior la
punctul mort exterior. Pe tot parcursul , orificiul de admisie este deschis de supapa respectivă, iar
cel de evacuare se închide la scurt timp după ce pistonul începe să se deplaseze. Prin deplasarea
pistonului, în cilindru se cree ază o depresiune astfel încât , aerul atmosferic este ab sorbit prin
camera d e amestec a carburatorului, urmând să întâlnește benzi nă care ajunge printr -un tub, ajută
la vaporizare formeâzandu -se amestecul carburant.
Acesta parcurge mai multe canalizații și intră în cili ndru prin orificiul de admisie. Odată pis tonul
ajuns la punctul mort exterior, amestecul carburant ocupă tot volumul cilindrului – volumul de
admisie.
Ca urmare a depresiunii create în cilindru, pe tot parcursul admisiei presiunea amestecului
carburant este mai mică decât presiunea atmosferică, adică 0,75 -0,95 daN/cm2, iar temperatura
crește la circa 373°K. Temperatura amestecului crește datorită gazelor arse neevacuate și a

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1
pieselor încălzite ale motorului (cilindrul, chiulasa, supapele, pistonul etc.) cu
care vine în contact. Puterea dezvoltat ă de motorul depinde în cea mai mare măsură de cantitatea
de amestec carburant admisă în cilindrii lui. Cu cât această cantitate este mai mare, cu atât
puterea m otorului crește. O rificiul de admisie se deschide înainte ca pistonul să ajungă la punctul
mort interior (avans ul la deschiderea supapei de admisie) și se închide în următoarea cursă, după
ce pistonul trece de punctul mort exterior (întârziere a la închiderea supapei de admisie). În aceast
caz admisia amestecului carburant continuă în virtutea inerți ei și după ce pistonul se deplasează
de la punctul mort exterior spre punctul mort interior, asigurându -se o umplere mai bună a
cilindrului cu amestec carburant.
Galerie de a dmisie reprezint ă o parte a sistemului de alimentare cu un rol precis de a
distribui în mod egal amestecul aer – combu stibil către cilindri (sau doar aer în cazul m otoarelor
cu injecție directă). Aceasta mai poate servi ca suport pentru carbura tor, injectoare de
combustibil, etc.
Constructiv, galeria de admisie este alcătuit ă dintr -un labirint de țevi de diametre diferite care
sunt turnate sau îmbinate împreună astfel încât contururile volumului interior prezintă treceri
foarte netede și foarte bine prelucrate pentru a nu se produce diferențe de presiune în tre diversele
volum e interne. Datorită mișcării cilindrilor și a coordonării cu supapele, în interiorul galeriei
de admisie în timpul funcționarii motorului este vacuum sau presiune negativă. Acest vacuum
este esențial și este folosit de alte sisteme ale automobilului cum a r fi: aprinderea, mecanismele
de servo etc .

Fig. 10.12 Galeria de admisie

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

Comparație între motorul Otto, motorul Diesel și motorul Hibrid:
Tabelul 1

Un motor pe benzină (cu injecție indirectă) funcționează perfect cu amestec (aer –
combustibil) omogen și aprindere prin scânteie ( HCSI ). Teoretic, în orice pun ct din camera de
ardere, în prelabil de faza de aprindere, raportul aer -combustibil este constant.

Motorul diesel (cu injecție directă) lucrează cu amestec (aer -combustibil) stratificat și
aprindere prin comprimare ( SCCI ). Raportul aer -combustibil, după injecție, variază în camera de
ardere. Amestecul fiind unul mai bogat în vecinătatea injectorului și mai sărac pe măsură ce ne
apropiem de pereții cilindrului.

Motorul HCCI funcționează cu amestec omoge n și aprindere prin comprimare. În ceea ce
privește amestecul aer -combustibil și modului de aprindere, este un hibrid între motorul pe
benzină (Otto) și cel diesel . Acest hibrid funcționează cu benzină , dar aprinderea amestecului se
realizează ca la motorul diesel, prin comprimare.

Benzi nă Diesel HCCI

Fig10. 13 Inițierea procesului de ardere în cilindru

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

10.2 Concepț ia integrată a sistemului de admisie

Construcția sistemelor moderate de admisie a gazului aspirat de motor necesită o nouă
abordare, în speță datorită funcționarii care trebuiesc îndeplinite, atunci când se pune problema
managementului numeric al motorului. Modelarea sistemelor de admisie din acest pun ct de
vedere înseamnă crearea, încă din proiectare , a unor facilitari funcționale și de montaj pentru
implemenatare traducatoarelor și actuatoarelor aferente rețelei informatice a automobilului.
Astfel în aceste sisteme (IASF – Integrated Air Fuel System) trenuiesc integrate injectoarele
electromagnetice de combustibil, regulatoarele de presiune, conductele de preiune pentru
alimentarea injectoarelor, conducetele de joasă preiune și retur a combustibilului, senzorii de
temperatura a aerului exterior, a aer ului aspirat, a combustibilului sau a fluidului de răcire,
debitmetrele de aer; de asemenea actuatoarele(motorasele pas cu pas), pozitionerele de capleta
(de accelerație) -cu control vauumatic, hidraului sau electric .

1. conducta de aer
2. incinta de filtrare
3. filtru de aer (in interior)
4. rezonator (at enuator de zgomote)
5. selectoare de conexiune
6. zona capletei de acceleratie
7. galeriile de admisie

Fig. 10.14 IASF – Integrated Air Fuel System

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

Sistemele de încălzire locală a galeriei de admisie la sarcini mici și la pornirea la rece,(sau
de modificare a lungimii și/sau temperaturii traseului de umplere cu variația incarcarii
motorului), rezonatoarele pentru facilitarea umplerii inerționale (uneori cu clapete ce modulează
incin tele rezonatoare în trepte, optimizând mai multe regimuri de funcționare), filtrele de aer
performanțe, atenuatoarele de zgomot sau sistemele de preparare electrostatica sau magnetică a
combustibilului (necesare pentru o reducere a consumului de combustibi l și o mai bună
pulverizare).
Pe baza fluidului ce pătrunde din mediul exterior spre motor în diferite condiții s -au
optimizat sistemele de admisie astfel încât curgerea gazului să se desfășoare cu rezistență
minimă. Sistemele moderne de admisie integrează nu numai elementele funcționale amintite ci și
o experiență îndelungată în domeniul implementării materialelor ușoare, rezistente și ignifuge
(mai ales materialele plastice pentru traseul de admisie din figura de mai jos).

Fig. 10.15 Traseu admisie din material plastic

De asemenea, are rolul în funcționalitatea și elementele de design industrial ce oferă
utilizatorului un impact mai amiabil cu grupul de forță ascuns sub capote motor și în același timp
o individualitate estetică unică a motorului (păstrată că emblem ă distinctă pentru mai multe
modele ale firmei -tot la fel că și în cazul caroseriilor).

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

. 10.3 Reglarea turbionarii la admisie

O soluție interesantă de reglare a turbionării amestecului la admisie este concepută de
firma Ford, pentru motorul automobilului ELTEC. Controlul se realizează prin montarea unui
prag mobil de reglare a turbionării la una din cele două supape de admisie pe cilindru. Acest
sistem apare structural după cum se arată în figura de mai jos.
Se notează:
1. Clapet a de aer a celui de -al doilea canal de admisie
2. Pragul de reglare a turbionarii la primul traseu din admisie
3. Comanda c ătre actuatorul guvernat de unitatea de control numeric .

Fig. 10. 16 Sistem de admisie cu reglarea turbionarii

Intensitatea turbionării amestecului de către pragul 2 este în directă corelație cu înclinația
să față de peretele conductei. Clapetă este poziționată electropneumatică printr -un element de
execuție care utilizează depresiunea din conducta de admisie de d upă clapetă de accelerație și

a. Cu prag mobil
b. Cu clapeta de reglaj
c. Circulatia gazului admis in camera de
ardere la sistemul GDI Mitsubishi d. Circulatia gazului admis in chiuloasa
la sistemul GDI Mitsubishi

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1
semnalele unitatiii numerice de control 3. La sarcini ale motorului până în 75 %
clapetă 1 deschide complet secțiunea de trecere prin canalul secundar de admisie, iar secțiunea
primului traseu de admisie se modifică prin poz iționarea pragului de turbion are (Fig. 10. 16 -b).
Turbionarea se mai poate realiza, în altă variantă prin modelare tangențială a intrării
gazului din chiuloasă în camera de ardere. Supapă 1 controlează pătrunderea directă a cantității
de gaz proaspăt în motor, la regimurile de putere maximă. Controlul ș i reglarea electronică a
turbionării amestecului a constituit din una din reușitele pe baza cărora s -a putut rezolva
omogenizarea amestecului aer -benzină intr -un timp scurt, element esențial pentru construcția
sistemelor de injecție de benzină direct în ca mera de ardere dezvoltate de Mitsubishi ( Fig. 10.1 6
-c) și Bosch. Chiuloasa care asigura canalizatiile prin care gazul pătrunde în cilindru direct și/sau
tangențial ( Fig. 10. 16 -d).
La sarcini mai mari secțiunea de trecere a traseului vertical este maximă, iar la al doilea
traseu (tagential camerei de ardere), secțiunea se adopta prin organe de reglaj. Ambele trasee de
admisie sunt rezonante și de aceea conductele lor se execută cu lungimi diferite. Conducta de
admisiune de pe primul traseu are lungimea mai mare și un rezervor de rezonanță fiind calculată
pentru umplerea maximă a cilindrului la turații mai mici, iar conducta celui de -al doilea traseu
este de două ori mai scurtă și dimensiunile sale geometrice, împreună cu rezonatorul, se aleg din
condiția ob ținerii umplerii maxime a turației ridicate.
Prin aceste combinații de conducte se asigură mărimea moment ului efectiv M (Fig.10.9 ) într -o
plajă largă de turații după cum se vede din caracteristică de turații.

Fig. 10.17 Caracteristic a de turatie a motorului cu doua trasee de admisie rezonante

În figura 10.17 s-a notat cu 1 variația momentului M la umplerea prin conducte de
admisie scurte, cu 2 variația momentului la umplere prin conducte de admisie lungi și cu 3
variația momentului cu ambele conducte de admisie, dar de lungimi inegale. Suprafață hașurată
reprezintă mărimea momentului M datorată utilizării conductelor de admisie cu lungimi diferite.

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ȘI MARITIMĂ
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
PROIECT DE DIPLOMĂ

Pag. 1

10.4 Senzor de presiune aer admisie
La motoarele termice masa aerului admis în motor este folosită pentru calculul cantității de
combustibil ce trebuie injectată. Determinarea masei de aer se poate realiza prin doua procedee :
prin utilizarea unui debitmetru masic de aer sau prin utilizarea unui senzor de presiune a aerului
din admisie .

Fig. 10.18 Senzor de presiune aer admisie

Senzorul de presiune aer admisie măsoară presiunea absolută a aerului din galeria de
admisie. Acest senzor mai este cunoscut și sub numele de senzor MAP . Utilizarea unui senzor de
presiune aer în locul unui debitmetru este determinată de costul mult mai redus al acestui senzor.
Senzorul de presiune aer admisie este poziționat după clapeta de accelerație . În cazul în care
motorul este turbo supraalimentat mai există un senzor de presiune aer înainte de clapeta de
accelerați e care citește preiunea aerului comprimat.
Pentru a se realiza calculul masei de aer din cilindri, utilizând un senzor de presiune aer,
calculatorul de injecție utilizează în plus următoarele informații:
cilindreea motorului
densitatea aerului
presiune a absolută a aerului din admisie
turația motorului
randamentul volumetric
temperatura motorului
temperatura aerului din admisie