Mecanismele de Implicare ale Tinerilor In Decizia de Mediu

=== dea285bfd579d7d4e45094ee392d8c80d0e73418_703894_1 ===

Mecanismele de implicare ale tinerilor în decizia de mediu

Este bine cunoscut faptul că tot mai numeroasele provocări ecologice ce au fost semnalate încă de acum câteva decenii au determinat o repoziționare a percepțiilor și abordărilor dedicate mediului înconjurător, în acest moment marea majoritate a statelor lumii făcând constant eforturi congruente în vederea identificării unor soluții ideale pentru rezolvarea diverselor probleme și disfuncționalități.

În domeniul dedicat definirii, ca și al cunoașterii calității mediului, se impune necesitatea analizării corecte a unui ansamblu de factori, ce pot să prezinte diverse variații în timp și spațiu. Spre exemplificare, în domeniul dedicat calității aerului, se au în vedere factori precum absența/prezența diverselor gaze, a hidrocarburilor, a substanțelor solide și/sau lichide (organice ori anorganice), cu menționarea conținutului elementelor chimice depistate, exprimările realizându-se în procente, în mg/m3,, în g/m3,, cu precizarea indiciilor de calitate, ca și a indicelui general de poluare.

În ceea ce privește poluarea mediului înconjurător, conform O.U.G. nr. 195/2005, aceasta constă în „introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii sănătății umane și/sau calității mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime”, cu mențiunea că prin poluant se înțelege „orice substanță, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie radiație electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestuia și al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale”.

În acest context, prin deteriorarea mediului se înțelege o „alterare a caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale componentelor naturale și antropice ale mediului, reducerea diversității sau productivității biologice a ecosistemelor naturale și antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calității vieții, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei și solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea și valorificarea lor deficitară, ca și prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului”, problema fiind una specifică fiecărui stat, dar și comunității din care acesta face parte, prin prisma multiplelor consecințe ce pot fi determinate de deteriorarea mediului (așa numitul prejudiciu transfrontalier).

Factorii poluanți se constituie în acele elemente existente natural la nivelul mediului înconjurător ori care sunt introduse în acesta de către om, urmare a diverselor sale acțiuni. În ceea ce privește delimitarea factorilor poluanți, aceasta poate fi realizată:

În funcția de originea factorilor poluanți (mai precis a provenienței acestora), situație în care remarcăm:

Factori poluanți naturali

Factori poluanți antropogeni

În funcție de natura factorilor poluanți, remarcăm:

Factori poluanți fizici – în această categorie fiind incluse particulele solide diverse, emisiile majore de energie, radiațiile ionizante, zgomotele, etc

Factori poluanți chimici – incluzând substanțele chimice de sinteză, ca și derivații unor elemente chimice

Factori poluanți biologici – în această categorie fiind incluse microorganismele, diverse specii de animale, dar și unele specii de plante

În funcție de starea de agresare a factorilor poluanți, sesizăm:

Factori poluanți lichizi

Factori poluanți solizi

Factori poluanți gazoși

În funcție de gradul de neutralizarea poluanților sub acțiunea diverselor microorganisme sesizate la nivelul mediului, remarcăm:

Factori poluanți biodegradabili

Factori poluanți ne-biodegradabili

Prin raportare la această delimitare a factorilor poluanți, se poate realiza și o distincție a tipurilor de poluare, mai precis:

În funcție de originea factorilor poluanți, remarcăm:

Poluarea naturală, ce este determinată de diversele calamități de tip natural, cum ar fi cutremurele de pământ, furtunile de nisip, vulcanii cu activitate sesizabilă, incendiile, diversele dereglări sesizate la nivel meteorologic, furtunile de praf, emisiile majore de energie, apele subterane acide ori cele saline, etc.

Poluarea antropogenă, ce este indusă de factorul uman, urmare a diverselor activități derulate în mod constant, nu doar la nivel gospodăresc, ci și agricol și mai ales industrial. Astfel, în această categorie se remarcă:

Poluarea menajeră

Poluarea agricolă

Poluarea industrială

În funcție de natura factorilor poluanți, distingem:

Poluarea fizică, aceasta la rândul ei fiind de mai multe tipuri, respectiv:

Poluarea fonică

Poluarea termică

Poluarea radioactivă

Poluarea luminoasă, etc.

Poluarea chimică, ce de asemenea poate fi delimitată în:

Poluarea chimică datorată derivaților unor metale grele – cele mai frecvente fiind Pb, Co și Cr

Poluarea chimică datorată pesticidelor

Poluarea chimică datorată derivaților unor componenți chimici precum S, C, Cl, F, N, etc.

Poluarea chimică datorată unor materii organice de tip fermentescibil

Poluarea chimică datorată unor mase plastice, etc.

Poluarea biologică, ce se poate datora:

Diverselor modificări la nivelul biocenozelor

Contaminării microbiologice sesizate la nivelul solurilor, ca și a mediilor ingerate ori inhalate

Unor invazii ale diverselor specii animale ori vegetale

Poluarea estetică, ce constă într-o anumită degradare a diverselor peisaje, degradare determinată fie de o urbanizare de tip excesiv, fie de sistematizările eronate

În funcție de starea de agregare a diverșilor factori poluanți, se distinge:

Poluarea cu substanțe lichide

Poluarea cu substanțe solide

Poluarea cu vapori și gaze

După cum se cunoaște, principalii beneficiari ai tot mai numeroaselor fluctuații sociale, economice și de mediu ale actualei societăți sunt tinerii, asupra acestora manifestându-se și cel mai mare impact al rezultantelor deciziilor politice, administrative, dar și educaționale.

Din acest considerent se impune necesitatea ca în mod constant, nu doar administrațiile locale, ci și administrația centrală să se aibă în vedere nu doar identificarea diverselor nevoi și aspirații specifice acestei categorii de vârstă, ci și implicarea acestora în cadrul principalelor probleme ce sunt identificate în cadrul comunităților din care provin, incluzând nu doar planul economic și cultural, ci și latura socială și civică.

În ultimii ani, s-a remarcat însă faptul că în pofida tot mai numeroaselor activități și proiecte pe care autoritățile sau diversele organizații și organisme le adresează tinerilor, aceștia au început să se confrunte cu o deteriorare semnificativă a încrederii în actualele sisteme decizionale, în paralel cu creșterea gradului de detașare în raport cu tradiționalele forme dedicate participării în cadrul vieții publice.

Și nu de puține ori s-a demonstrat faptul că marea majoritate a tinerilor nu au reușit să își regăsească interesul ori parte dintre preocupări în cadrul tot mai numeroaselor politici publice ce, cel puțin la nivel declarativ, au fost create în mod special pentru aceștia. În acest moment, percepția tinerilor în raport cu responsabilitățile ce le revin ca și cetățeni este destul de diminuată când vine vorba de mediul înconjurător, în top poziționându-se respectarea drepturilor personale și justiția.

La o simplă analiză a stării de fapt se poate remarca faptul că în țara noastră nivelul de sensibilizare al tinerilor în domeniul dedicat protecției mediului este unul destul de redus, datorită în principal gradului diminuat de cunoaștere/informare privind pericolul pe care îl reprezintă pentru sănătate mediul poluat. Educației ecologice deficitare i se adaugă tot mai numeroasele exemple negative sesizate în mod frecvent nu doar în viața cotidiană, ci și în mediul online, ceea ce determină modificarea negativă a atitudinii tinerilor în domeniul mediului înconjurător.

Din aceste considerente se impune nu doar modificarea considerabilă a modului de abordare privind sensibilizarea tinerilor în raport cu domeniul mediului înconjurător, ci și promovarea deosebită a educației ecologice, în paralel cu identificarea unor soluții de ultimă generație dedicate reciclării și reducerii semnificative a gradului de poluare a mediului înconjurător.

În plus, se impune ca actuala generație tânără să fie în mod constant încurajată în implementarea diverselor alternative ecologice, în paralel cu împărtășirea/distribuirea acestora la nivelul comunităților/familiilor/anturajelor.

O atenție deosebită se impune a se acorda:

Furnizării informațiilor corecte privind mediul înconjurător (starea acestuia, problemele sesizate și posibilitățile de remedierea acestora

Formarea și/sau dezvoltarea deprinderilor dedicate protejării mediului înconjurător

Dezvoltării gradului de responsabilizare civică și personală

Conturarea/dezvoltarea capacității de conștientizare a diverselor probleme ce privesc mediul înconjurător, etc.

BIBLIOGRAFIE

O.U.G. nr. 195/2006

https://lege5.ro/Gratuit/hazdinrs/ordonanta-de-urgenta-nr-195-2005-privind-protectia-mediului, accesat la data de 17.11.2018