MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE [611623]

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
40CAPITOLUL 2
MECANISMELE BURS IERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
2.1. ORGANIZAREA PIE TELOR BURSIERE DE MA RFURI
Cadrul organizatoric al unei pie te cuprinde institu tiile ce servesc direct aceast a piata,
in cazul de fa ta, institu tiile burselor, firmele de brokeraj, casele de compensa tie precum si
reglementarea legal a a desfa surarii tranzac tiilor pe aceste pie te.
2.1.1 Institu tia bursei
Bursa in sine, nu se angajeaz a ca parte la tranzac tiile futures (sau de op tiuni), ci functia
ei primordial a constain crearea unei cadru eficient pentru ac tiunea for telor pie teilibere, prin
asigurarea unor servicii si facilit ati:
Unspatiu fizic adecvat pentru desf asurarea tranzac tiilor, spa tiu care s a raspund a
particularit atilormecanismului de licita tii deschis e sau de tranzac tionare computerizat a.
Un exemplu in acest sens il constituie Commodity Exchange Center, care din
1977, gazduie ste patru burse de m arfuri din New York: New York Mercantile
Exchange; Commodity Exchange; Coffee, Sugar&Cocoa Exchan gesi New York Cotton
Exchange.
– o retea de telecomunica tii eficient a, care s a asigure diseminarea instantanee pe
plan interna tional a pre turilor si volumului de tranzac tii din cadrul bursei respective,
precum siaccesul facil la aceste tranzac tii.
oinregistrare rapid asi eficient a a tranzac tiilor din incinta bursei.
sisteme de marje si clearing eficiente, astfel incat participan tii la tranzac tii sa poat a
realiza profiturile aferente pozi tiilor lor futures.
regulamente de func tionare, in conformitate cu politica regulatorie la nivel na tional ce
guverneaz a pietele futures, care s a asigure condi tii egale si corecte de participare la
aceste piete.

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
41Din punct de vedere institu tional, in general, o burs a este o organiza tie ai c areimembrii
pot fi persoane fizi ce sau juridice. Calitatea de membru este limitat a la un numar
specificat de locuri (“seat”). Recent (CME in 2003, CBOT in 2005) bursele s -audemutualizat
devenind din asocia tii non -profit societ ati comerciale pe ac tiunisi au realizat ie sirea pe
pietele de capital.
La bursele organizate sub forma cluburilor, un loc de membru asigur a dreptul de a
tranzac tiona contracte futures, f ara plata comisioanelor impuse de firmele de brokeraj.
Locul astfel de tinut poate reprezenta o investi tie, deoarece, in general pre tul acestui loc
crecand odat a cu cre sterea volumului de tranzac tii din cadrul bursei respective.
Managementul burselor revine membrilor acesteia, asista ti de un personal
administrativ. Conducerea executiv a este asigurat a de un Consiliu de directori ales de catre
membrii bursei si format din reprezentan ti ai acestora si deseori de c ativa speciali stinemembrii
ai bursei. Regulamentul bursei este stabilit de c atre acest consiliu siimplementat in
practic a de c atre o re tea de comi tete, formate din membrii ai bursei si asistate de personal
administrativ.
Comitetele sunt specializate pe domenii de activitate, iar num arulsi denumirea lor difera de
la burs a la burs a.
2.1.2. Firmele de brokeraj si Casele de Cliring
Cunoscute si sub d enumirea de case de brokeraj, acestea reprezint a o institu tie-
cheie a pie telor brsiere. In legea american a (CEA – Commodity Exchange Act), o firma de
brokeraj este definit a ca persoana sau entitatea care solicit asi accept a ordine pentru
contracte futur essi care accept a bani sau active pentru executarea tranzac tiilor ce pot
rezulta din aceste ordine. Practic, orice comerciant care dore ste sa cumpere sau s a vanda
contracte futures, va trebui, in primul r and sa deschid a un cont la o firm a de brokeraj.
Acest client va transmite ordinul s au unui angajat al firmei respective, care la randul
lui, va urm ari ca acest ordin s a fie executat in incinta unei burse. Firmele de brokeraj
colecteaz a de la clien tii lor depunerile in marj a, pe care le actualizeaz a zilnic,inregistr and
toate tranzac tiile acestora. La sf arsitul fiec arei luni, firmele trimit clien tilor un raport privind
tranzac tiile desf asurate si soldurile conturilor acestora.
Casele de compensa tie (cliring)
Acestea au rolul esen tialin derularea tranzac tiilor, asigur and at at marcarea zilnic ala
piata a pozi tiilor futures, c atsi compensa tia global a a tranzac tiilor care se efectueaz a labursa.
Ansamblul opera tiunilor de compensa tie, decontare si predare/primire de titluri, poart a numele

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
42de regularizare. Prin acest proces are loc actualizarea sau, dup a caz, lichidarea
contractelor futures.
Membrii cliring, depun la casa de compensa tie garan tii, numite marje de
regularizare, pentru asigurarea execut arii contractelor derulate prin m ijlocirea lor. In cazul
in care firmele de brokeraj care lucreaz a cu clien tii nu sunt membrii ai casei ai casei de
compensa tie, ei depun marjele respective la membrul cliring prin intermediul c aruia
efectueaz a regularizarea contractelor. Garan tiile depus e de firmele broker, provin din
marjele pe care ei insisi le solicit a clien tilor.
In prezent, exist ain Statele Unite 9 Case de Compensatie, dup a cum urmeaz a:
CBOT – Board of Trade Clearing Corporation (BOTCC)
CME – CME Clearing House Division
NYMEX – NYME X Clearing House Division
COMEX – COMEX Clearing Association
CSCE – CSC Clearing Corporation
NYCE – Commodity Clearing Corporation
NYFE – Intermarket Clearing Corporation (ICC)
MidAmerica commodity Exchange – BOTCC
Kansas City Board of Trade – KCBOT Cleari ng Corporation Minneapolis Grain Exchange
– MGE Clearing House Division Chicago Rice&Cotton Exchange – BOTCC
AMEX Commodity Corporation – ICC Philadelphia Board of Trade – ICC
2.1.3. Elemente principale ale reglement arii pie telor bursiere
Reglementarea p ietelor la termen reprezint a un proces dificil si complex, datorat in
principal intereselor diferite ale participan tilor pe aceste pie te.In Statele Unite ale Americii,
sarcina de a concilia si a concerta aceste interese, in scopul asigur arii de pie tefutures corecte
si eficiente revine at at unei agen tii guvernamentale – Comisia pentru tranzac tii futures cu
marfuri- CFTC (“The Commodity Futures Trading Commission”) catsi unor organiza tii cu
atribu tii de autoreglementare precum: firmele de brokeraj; pietele contractuale (bursele de
marfuri) si casele de compensa tie; Asocia tia Na tional aFutures (“National Futures
Association”).
In prezent reglementarea, la nivel federal, a tranzac tiilor bursiere pe pie tele americane se
bazeaz a,in principal, pe patru legi:
“The Commodity Exchange Act”, adoptat ain 1936 si modificat ain 1968;
“The Commodity Futures Trading Commission Act” adoptat ain 1974;

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
43“The Futures Trading Act”, dou a legi adoptate in 1978 si respectiv 1982.
Produsul rezultat in urma acestei legisla tii poa rta numele de Legea bursei de
marfuri – CEA (“Commodity Exchange Act”) si este aplicat in practic a, exclusiv de c atre
CFTC. CFTC de tine autoritatea regulatorie exclusiv a asupra tuturor contractelor futures initiate
de pie tele contractuale (burse) america ne, incluz and deci si contractele financiare, a caror
tranzac tionare a inceput dup a 1974 – contractele futures asupra ratelor dob anzii,asupra
valutelor si asupra indicilor bursieri.
Reglementarea pie telor bursiere americane are trei obiective generale: pr evenirea
manipul arii pie tei, prevenirea fraudelor si men tinerea pozitiei financiare solide a caselor de
compensa tiesi a firmelor de brokeraj.
Pentru indeplinirea acestui scop, legisla tia american a se bazeaz a pe trei principii:
 dreptul de autorizare a pietelor;
 dreptul de supraveghere a pie telorin scopul prevenirii manipul arii acesteia;
 interzicerea practicilor de tranzac tionare frauduloase.
Autorizarea pie telor contractuale.
Autorizarea unei burse drept pia tacontractual a se real izeaz a pentru fiecare
contract in parte, aceasta inseamn and ca fiecare contract futures propus de o burs a trebuie
aprobat de c atre CFTC, inaintea tranzac tionarii acestuia. Un element important in
autorizarea pie telor contractuale il constituie sireglementarea agen tilor acestor pie te.In
functie de activitatea desfa suratain cadrul pietelor contractuale, ace stia sunt grupa tiinsase
categorii diferite de speciali sti, stabilite in 1978 de c atre CFTC, ce au obliga tia de a fi inregistra ti
fie de c atre CFTC, fie de c atre
Asocia tia Na tionala Futures – NFA (“National Futures Association”). Inregistrarea reprezint a
singura modalitate de a participa nemijlocit pe pie tele bursiere, iar pentru aceasta
informa tii ample cerute din partea soli citan tilor, sunt supuse analizei de c atre organismul
ce efectueaz ainregistrarea.
Prevenirea manipul arii pie telor bursiere.
Puterea de monopol se poate ob tinerelativ u sor, prin dob andirea unor pozi tii
considerabile asupra m arfii respective, de aceea Legea bursei de m arfuri (CEA), pune un
accent deosebit pe prevenirea si penalizarea manipul ariisiincerc arilor de manipulare a
pietelor, responsabilita tilein acest sens fiind delegate at at CFTC, c atsi institu tiilor cu atribu tii

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
44de auto reglementare din ca drul pie telorbursiere de m arfuri.
Pentru atingerea acestui scop, in practic a se folosesc concomitent dou a parghii:
stabilirea de limite ale pozi tiilorin tranzac tiile, limite reprezent and num arul maxim de
contracte de tinute de un participant la aceste pie tesi obligativitatea raport arii pozi tiilorincazul
atingerii si dep asirii unui anumit nivel.
Interzicerea practicilor frauduloase .
In scopul asigur arii execut arii ordinelor clientilorin mod corect siin condi tiile
competitive ale unei pie teeficiente, CEA interzice tranzac tiile frauduloase in burs asi atribuie
burselor si firmelor de brokeraj rolul principal in prevenirea acestor tipuri de tranzac tii.
Principalul instrument folosit pentru atingerea acestui scop, este controlul secven tial
(engl. audit trail) al ordinelor primite si al execut arii acestora, control ce permite at at
burselor de m arfuri, c atsi CFTC s a determine dac a preturile la care au fost executate
ordinele sunt corecte si competitive. Acest tip de control are la baz amecanismu l
inregistr arii, de c atre brokerii de incint a, etapelor trannzac tiilorin ordine cronologic a a
desfasurarii lor.
Tranzac tiile frauduloase, relevate p anain prezent de practica pie telor bursiere, sicare
sunt interzise de CEA, sunt:
“Wash sales” (“tranzac tii de sp alare”) sunt tranzac tii de cump arare si vanzare
pentru aceea si marf asi pentru aceea si luna de livrare, executate simultan sau intr-un
interval de timp foarte scurt de c atre acela si broker sau de brokeri ce
actioneaz a concertat, cu inten tia ca ordinele s a se lichideze reciproc si, astfel s a creeze
o activitate artificial a a pie tei;
“Accommodation trades” (“tranzac tii de compromis”) reprezint a tranzac tiileincare un
broker de incint a ce de tine un ordin din pa rtea unui client, permite altui broker s a
profite de pe urma acestui ordin, printr -un alt aranjament dec at cel al execut arii
tranzac tiilor prin mecanismul de licita tiiin ringul bursei;
“Cross trades” (“tranzac tiileincruci sate”) sunt tranzac tiilein care acela si broker
de incint a compenseaz a un ordin de cump arare al unui client cu un ordin de
vanzare al altui client, neparticip and la mecanismul de licita tii din ringul bursei;
“Fictitious sales” (“v anzari fictive”) sunt considerate orice tranzac tii care nu sunt
executate in mod deschis si competitiv in incinta bursei;
“Frontrunning” similar a practicilor de insider trading11si reprezint a tranzac tiile
beneficiind in avans de o informa tie material a non-public asi obtinuta ca urmare a

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
45unor rela tii confiden tiale.
CFTC de tine autoritatea suprem a asupra pie telor futures in SUA, dar in practic a,se
bazeaz ain mare masur a pe institu tiile specifice acestor pie te, pentru a dezvolta si
implementa tehnici eficiente pentru prevenirea abuzurilor in tranzac tii, control andin
permanen ta daca aceste eforturi de autoreglementare sunt in concordan ta cu principiile
generale ale CEA .
La nivelul institu tiei bursiere elaborarea si adoptarea Statutului si Regulamentului
reprezint a materializarea principiului autoreglement arii. Prevederile Statutului definesc
aspecte institu tionale (drep turisi obliga tii ale membrilor, management, aspecte financiare,
solutionarea litigiilor etc.), in timp ceRegulamentul stabile stein detaliu contractele negociate si
mecanismul de tranzac tionare a acestora.
Casele de compensa tie, impun reguli obligatori i asupra activit atii membrilor lor,
control andin permanen ta aplicarea lor, in scopul asigur ariisi men tinerii situa tieifinanciare
solide a acestora.
Asocia tia Na tional a Futures (National Futures Association NFA)inregistrat a oficial de
catre CFTC in 22 s eptembrie 1981 si devenit a opera tional aincep and cu 1 octombrie 1982, are
ca principale responsabilit ati:
impunerea de standarde etice si reguli de protec tie a utilizatorilor pie telor futures;
selectarea agen tilor acestor pie tein scopul admiterii acestora ca membri ai s ai
calitate obligatorie pentru marea majoritate a categoriilor de agen tisi optional a
pentru bursele de m arfuri, b anci comerciale si alte firme comerciale al c aror
obiect de activitate este legat de m arfurile tranzac tionate pe pie tele fu tures;
stabilirea, impunerea si controlul cerin telor financiare minime aplicabile firmelor
de brokeraj;
asigurarea unui sistem uniform de arbitraj al litigiilor dintre membrii NFA si
clien tii acestora;
promovarea eforturilor educa tionale at at pentru memb rii sai catsi pentru publicul
larg, referitoare la multiplele aspecte ale pie telor futures.
2.1.4. Specificit atiin ceea ce prive ste organizarea si func tionarea burselor europene
Modelul de organizare si func tionare prezentat p ana acum este specific bu rselor
americane. In cazul lor se poate vorbi de un grad ridicat de autoreglemetare, deoarece se
dezvolt a doar prin for te proprii si realizeaz a un autocontrol total al activit atilor care au loc in
interior.

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
46In Europa, conservatorismul britanic isi fac e sim tita prezen tasiin cadrul sistemului
de organizare si func tionare a principalelor burse londoneze: London Metal Exchange si
Baltic Mercantile and Shipping Exchange. London Metal Exchange (LME), cea mai
important a burs a pentru metale neferoase din lume, func tioneaz a din 1877, prin
intermediul si sub supravegherea companiei Metal Market and Exchange Company Limited.
Cota tiile LME joac a un rol important pe orice pia ta "cash" a metalelor neferoase din lume.
Orice industria s sau comer ciant poate s a cumpere metale in orice moment, din magazinele
agreate de burs a, la pre tulin vigoare la momentul livr arii. Publicarea s aptamanala a
nivelului stocurilor de metale disponibile in magazinele agreate de LME furnizeaz a o imagine
precisa a situa tiei mondiale a diferitelor pie tesi a evolu tiilor pe care pietele respective le vor
inregistra pe termen scurt. La aceast a burs a num arul membrilor este redus (36). Spre
deosebire de situa tia existent a la alte burse de m arfuri, la LME dealerii p ot ac tiona at atin
nume propriu siinnumele clien tilor, c atsiin numele altor membri. Aceast a particularitate
rezid a din faptul c a, pana nu demult, LME era o burs a care nu utiliza sistemul Casei de
Clearing, activitatea bursier a bazandu-sedoar pe increderea pe care membrii o aveau unii in
altii.
Datorit a divergen telor cu privire la utilizarea sau neutilizarea unei Case de
Compensa tie, LME a adoptat in februarie 1978, o nou a form a de organizare care
reprezint a, aparent , un compromis capabil s aimpace ambele tabere. Fiec arui curtier
urmau s a i se atribuie incep and cu acel an, drepturi maximale in func tie de pozi tia sa pe pia ta.
Aceste drepturi erau in func tie de activele nete de tinute si de garan tiile oferite de banca
respectivului curtier, de societatea -mam a sau de c atre asocia ti. Toate contractele negociate
de curtier in timpul zilei trebuiau raportate Casei Interna tionale de Clearing pentru M arfuri
(ICCH), care transmitea pozi tiile fiec arui membru unei societ atiindependente de credit.
ICCH s -a constituit ca o asocia tie de drept privat, cu un capital de 15 milioane de Ł, av and drept
actionari primele sase b anci britanice de depozit: Barclays
Bank (20%), Lloyds Bank (20%), Midland Bank (20%), National Westminster Bank
(20%), Standard and Chartered Bank (10%) si Williams and Glyms Bank (10%).
Sistemul utilizat de ICCH este mai complex dec at cel al caselor de compensa tie
americane, oferind avantajul de a evita practic orice contesta tie. Acest sistem se deruleaz ain
cateva etape:
1) imediat dup a negocierea la burs a a unui contract, elementele acestuia sun t
comunicate la ICCH;
2)in diferite momente ale zilei, curtierii prezint a o situa tie privind contractele cump arate
sau v andute;

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
473)in cazul situa tiei prezentate de curtier, acesta trebuie s a specifice dac a anegociat in nume
propriu sau in numele altor me mbri ICCH si sa precizeze numele acestora, daca este cazul;
4) ICCH integreaz a aceste situa tiiintocmind un statut preliminar al afacerilor, adresat
tuturor membrilor;
5) membrii ICCH verific a informa tiile care -i privesc si le confirm a expres institu tiei;
6) dup a confirmare, fiecare membru ICCH prime ste un document ce confirm ainregistrarea
finala, con tinand garan tia de bun a finalizare a contractului (engl. member registration
summary).
Totusi, principalul avantaj al vechiului sistem a fost p astrat, in sensu l ca nici un
organism de compensa tie nu poate impune nici cea mai mic a reglementare cu privire la
crearea depozitelor. Aceasta permite fiec arui dealer s a beneficieze de o mare suple tein
cererea garan tiilor de la clien ti.
Organizarea tranzac tiilor este o a lta caracteristic a a LME. Toate tranzac tiiletrebuie s a
fieincheiate in perioade scurte de timp, de -a lungul c arora este negociat un singur metal.
Tranzac tiile se efectueaz a pentru fiecare metal pe perioade de 5 minute indouasedinte,
ceea ce face ca dur ata unei sesiuni s a fie de aproximativ dou a ore sijumatate. Sesiunea
de diminea taincepe la ora 11.45 AM si se termin a la ora 13.10, continand dou a runde
separate de o pauz a de 5 minute. La sf arsitul rundei a doua, operatorii dispun de un
interval de 15 m inute pentru a finaliza opera tiunile ce nu au putut fi duse la bun sf arsitin
timpul rundelor. Sesiunea de dup a amiaz a se desf asoara dupaacela si scenariu intre orele
15.30 si 16.40. Ordinea in care se deruleaz asedintele este riguros stabilit a. Cursurile de
inchidere ale sesiunii de diminea ta sunt publicate de LME sidifuzate in lumea intreag a.
In Fran ta, "Comisia pie telor la termen" dispune de puteri sporite, put and stabili
reglement ari speciale pentru fiecare pia tain parte, put and autoriza intermediarii sau aproba
statutul "Companiei Comisionarilor Agrea ti"."Banca Central a de Compensa tie" (BCC) asigur a
credibilitatea burselor franceze si securitatea pie telor la termen, fiind un organism de
compensa tie supus unui riguros control finanaciar. BCC este o ba nca de afaceri, printre
actionari num arandu-se: Credit Lyonnais, BNP, Societe Generale, Credit Agricole, Banque de
Paris, Banque Francais du Commerce Exterieur si, dup a decembrie 1976, ICCH.
Sistemul utilizat de BCC este simplu: toate opera tiunile efectuat e trebuie s a fie
inregistrate la BCC de c atre comisionarul care le -a efectuat. Aceast ainregistrare,
efectuat ain numele comisionarului, garanteaz a buna desf asurare a contractelor. Specific este
faptul c ainregistrarea oblig a comisionarul s a verse un depo zitsi sa raspund aapelurilor de marj a
in condi tiile fixate prin regulamentul BCC.
Comisionarilor le este interzis s aincheie contracte directe cu clientela sau s a

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
48efectueze opera tiuniin contrapartid a. Ei pot s a opereze siin nume propriu, dar numai cu al ti
comisionari. Fiecare comisionar semneaz a o declara tie ce atest a faptul c a respectivul
cunoa ste tehnica de desf asurare a tranzac tiilor, natura obliga tiilorsi posed a mijloace
financiare care s a-i permit a sa faca fata angajamentelor asumate.
2.1.5. Forme moderne de organizare si func tionare a burselor de m arfuri
In ultimii ani, pe plan mondial, tot mai mul ti speciali stisi-au pus intrebarea dac anu este
posibil a utilizarea altor modele de organizare si func tionare a burselor de m arfuri, care s a
confere c onditii mai bune de lucru si o mai mare eficacitate in transmiterea siexecutarea
ordinelor. In acest context, au fost ini tiate modalit ati noi de func tionare cum ar fi conferin ta
telefonic asi informatizarea tranzac tiilor.
Organizarea tranzac tiilor la term en sub forma conferin tei telefonice a fost adoptat a
maiintaiin Noua Zeeland a, odat a cu deschiderea pie tei lanei din 1981. P anainprimavara
anului 1985 aceast a piata func tiona simultan si la Londra, astfel incat era deschis ain
permanen ta datorit a difer entei de fus orar.
Piata neo -zeelandez a a lanei era organizat a pe c ateva principii de baz a:
1) Pia ta era animat a desapte curtieri. Tranzac tiile se derulau prin telefon, fiecare operator
putand asculta si interveni in orice moment in retea.
2) Dezbaterile erau conduse de un pre sedinte (unul din cei sapte curtieri) care isiconsacra
intregul timp acestei activit ati. El nu putea, din aceast a cauz a, satranzac tioneze pe pia ta,
opera tiunile sale fiind efectuate de unul dintre angaja ti.
3) Cea mai bun aoferta de cump araresi cea mai bun a ofert a de v anzare erau inpermanen ta
inregistrate. Cel care face o astfel de ofert a beneficia de prioritate. Dac a mai mul ti
curtieri f aceau aceia si ofert a, primul inscris urma sa fie servit cu prioritate.
4) Tr anzac tiile debutau la ora 10:00 prin deschiderea re telei telefonice de c atrepresedinte.
Odat a stabilite cotele, tranzac tiile se puteau incheia pentru orice scaden ta. A doua sedinta se
deschidea la ora 15:00 iar fiecare sedinta dura intre 15 si 45 minute.
5) Institu tia care asigur a compensarea si garanteaz a executarea contractelor era ICCH. La
sfarsitul zilei, ICCH era informat a despre tranzac tiile efectuate si cursul stabilit prin telex de
catre pre sedinte sau al ti curtieri interesa ti.
Informatizarea tranz actiilor. Un exemplu de informatizare a tranzac tiilor este
International Futures Exchange (INTEX) cu sediul in Insulele Bermude, prima burs a de m arfuri
din lume inintregime informatizat a care si-a deschis "por tile" la 25 octombrie 1984.
Punerea in practi ca a planului tehnic de organizare si func tionare s -a dovedit foarte

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
49anevoioas a. De aceea, s -au scurs mai mult de trei ani intre conceperea proiectului, in
1981, si realizarea lui in 1984. Cativa factori au determinat ca alegerea drept amplasament
pentru n oua burs a sase opreasc a asupra Insulelor Bermude:
situarea geografic a a acestui arhipeleag, in apropierea coastelor americane;
posibilitatea operatorilor americani de a sc apa de sub controlul CFTC;
sustinerea venit a din partea guvernului local;
legisla tia fiscal a favorabil a activit atilor financiare; aceast a facilitate nu prive ste dec at
bursa propriu -zisa, operatorii nebeneficiind de nici un avantaj particular, deoarece
tranzac tiile lor sunt supuse regimului fiscal din tarain care sunt domicilia ti.
Ideeainfiintarii unei astfel de burse a apar tinut unui fost director de la “Merrill Lynch”,
Grummer si unui inginer in informatic a, Peake. Obiectivul lor era s a introduc a onoua metod a de
negociere a contractelor la termen, deoarece erau convin si ca sistemul traditional limita
numarul tranzac tiilor ce puteau fi efectuate intr-o zi.
De asemenea, cei doi criticau riscurile ce derivau din erorile ap arutein executarea ordinelor,
energia prea mare consumat ain cadrul sedintelor de negocieri si, ca o consecin ta aacestui
fapt, dificult atile pe care le intampinau bursele americane care se vedeau nevoite s a acorde
numeroase pauze intre sedintele de tranzac tionare pentru a pre antampina extenuarea
totala a curtierilor.
Un poten tial operator INTEX avea dou a variante pen tru a ob tine accesul pe pia ta:sa devin a
membru, cump arand un loc care -i permite s a efectueze orice tip de tranzac tie prin intermediul
terminalului, sau s a efectueze tranzac tii prin intermediul unui membru. Desi num arul maxim de
membri a fost stabilit la 6 00, la deschidere au fost doar 285 membri, in condi tiilein care cota
de adeziune se ridica la 36.000 $.Compensarea urma s a fie asigurat a de o filial a ICCH, special
creat a pentru aceast abursa, la care s -au asociat si doua banci locale.
Prima marf a tranza ctionat a a fost aurul, contractul av and acelea si caracteristici ca in cadrul
COMEX. Aria de activitate s -a diversificat treptat, astfel c a,in prezent, indicii INTEX au in
vedere at at metalele (Au, Ag), obliga tiunile americane de trezorerie, c atsi preturile pentru
navlu.
2.1.6. Rezultatele ob tinute de c atre bursele "moderne" de m arfuri
Analiz and rezultatele, se poate afirma c a piata la termen prin conferin ta telefonic a a dat
rezultate satisf acatoare datorit a comodit atii pe care o confer a, permi tand curt ierilor din diferite

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
50parti ale globului s a efectueze tranzac tii din birourile lor, f ara a fi nevoie s acalatoreasc a sau
sa fie supu si stresului din ring. To ti speciali stii au fost de acord c asistemul este fiabil
eficace si animat. Totu si, acest si stem prezint asi un mare inconvenient: este imposibil
de utilizat de mai mult de 10 curtieri si nu pot fi negociate mai multe contracte in acela si timp.
Aceste restric tii i-au determinat pe neo -zeelandezi s ainlocuiasc a sistemul ini tial cu cel
informat izat, dezvoltat de INTEX.
In ceea ce prive ste sistemul informatizat, este clar pentru toat a lumea c a este mult
mai flexibil dec at cel tradi tional: num arul curtierilor nu este limitat, volumul contractelor
posibil de a fi incheiate este foarte ridicat, bu rsa poate func tiona 24 de ore din 24, iar
posibilit atile de colaborare cu alte burse erau nelimitate. Acest sistem permitea realizarea
unor economii administrative si facilita activitatea Casei de Clearing care putea fi conectat a
direct la ordinatorul ce ntral, extr agandu-si singur a datele de care avea nevoie.
Ordinatorul putea afi sa atat ordinele executate c atsi cele in asteptare, put and raporta at at
totalitatea tranzac tiilor efectuate c atsi ofertele sau cererile neexecutate.
Globalizarea burselor
Unexemplu de globalizare a burseor de m arfuriil reprezint a CBOT. Astfel, in 1986,
aceasta a deschis un birou european in Londra si doi ani mai t arziu a stabilit un oficiu in
Tokyo. In aprilie 1987, prima sesiune de tranzac tionare extins a a fost deschis a laCBOT. Prin
acomodarea la orele de tranzac tionare matinale din Hong Kong, Sydney, Tokyo si
Singapore, CBOT deservea in mod direct pie tele Japoniei si cele din Estul Indep artat.
In cadrul CBOT s -a lansat Proiectul A, ce reprezinta un sistem electronic de intrare a
ordinelor si coresponden ta, a dezvoltat mai departe accesul intregii lumi la produsele
CBOT. Produsele financiare au inceput s a fie tranzac tionate electronic inoctombrie 1994.
Aceast a sesiune de dup a-amiaza incepea dup ainchiderea pie telor cu strigaresi dadea celor
ce tranzac tionau oportunitatea de a reac tiona la stirile siinforma tiile de ultim a ora. Putin mai
tarziu de un an, Proiectul A,a adaugat o sesiune nocturn asi a crescut oferta produselor sale
incluz and contractele futures si options agricole.
Proiectul A este unul din cele mai rapide sisteme electronice de tranzac tionare in
dezvoltare, comparat cu alte sisteme electronice care lucreaz ain complementaritate cu
tranzac tionarea in ring. De asemenea, CBOT a primit aprobarea din partea autor itatilor
britanice de reglementare a pie telor bursiere de a instala sta tii de lucru in Londra. Cum
mediul de afaceri mondial continu a sa se schimbe, CBOT va continua s a introduc a noi
produse si instrumente pentru a veni mai bine inintampinarea cererilor p ietei.

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
51Insa globalizarea se face si din sensul cel alalt, adica dinspre Europa. Astfel,
International Petroleum Exchange (IPE), dup a stagnarea negocierilor cu NYMEX, incepute
in noiembrie 1998, au incheiat un alt acord cu SIMEX pentru contractul Brent Crud e, unul
dintre cele mai importante contracte futures pentru ti tei,si de o mare importan ta pentru lumea
afacerilor petroliere, fiind stiut faptul c a preturile in acest domeniu sunt extrem de sensibile la o
multime de evenimente: r azboaie, hot arari ale unor organiza tii precum OPEC de a m ari sau
micsora produc tia, embargouri, greve sidemonstra tii ale ecologistilor, fluctua tii ale taxelor
vamale, osturilor de transport, etc. Noul acord permitea tranzac tionarea contractului Brent
futures aproape 24 de ore din 24.
Marile burse fac pa si importan ti catre globalizare, pentru a u sura accesul la contractele
tranzac tionate, astfel incat orice firm a sau persoan a, din orice punct, al lumii, care dore ste sa
aiba acces la un instrument performant de management al risculu i de pre t- hedging -ul pe
pietele futures – sa o poat a face c at mai u sor, fara cheltuieli suplimentare datorate distan teiin
timp si spatiu, care ar pune sub semnul intreb arii eficien ta unei astfel de opera tiuni.
2.1.7. Dezvoltarea pie telor futures de m arfuri
Dezvoltarea unei pie te lichide presupune existen ta unor factori precum: amploarea si
continuitatea cererii, facilitarea stabilirii cantit atiisi calit atii marfii respective, facilitatea
pastrarii stocurilor, facilitatea transportului m arfii, calitatea serviciilor de telecomunica tii,
facilitatea transferului si respectarea drepturilor de proprietate. Ace stifactori sunt prezen ti pe
orice pia ta bursier a, interdependen ta lor determin and dezvoltarea rapid a a pie telorin toat a
lumea. De as emenea, prin intermediul acestor factori, putem s aintelegem de ce pie tele
bursiere s -au dezvoltat continuu in cazul anumitor produse si materii prime, in timp ce in
cazul altor produse sau m arfuri s -auinregistrat e securi.
Astfel, pie tele futures pentru p roduse agricole si materiile prime industriale s -audezvoltat,
in special, datorit a amplorii si continuit atii cererii. Facilitatea standardiz ariicalitatii- datorit a
omogenit atii marfii sau costului redus aferent standardiz arii acesteia – acontribuit inmod
hotarator la evolu tia pie telor futures pentru metale pre tioase si pentru materii prime
industriale. Pie tele futures de aur si argint s -au dezvoltat si datorit afacilit atii aferente
transportului si stoc arii lor. Pe de alt a parte, dificultat ea transportului anumitor bunuri
(materiale de construc tii, de exemplu) a c aror valoare este sc azutain raport cu cantitatea au
inhibat dezvoltarea pie telor pentru aceste produse.
Eficien ta unei pie te din punct de vedere al identific arii pre tului reprezint a gradul in care

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
52pretul reflect a raportul cerere -oferta pe pia ta respectiv a.In cazul pie telor bursiere pentru
produse agricole, schimb arileinsemnate ale pre turilor apar deseori datorit amodific arii ofertei,
determinat a de factori exogeni (condi tii clima terice) si conjugat a cu o cerere inelastic ain raport
cu pre tul.
Spre deosebire de aceste pie te, pe pie tele bursiere pentru metale pre tioase
fluctua tiile semnificative ale pre turilor apar mai ales datorit a modific arilor frecvente ale cererii,
simultan cu o ajustare nesus tinuta a ofertei pe termen scurt.
Preturile de pe o pia ta futures nu trebuie s a se nasc a din voin ta unui individ care sa
detina o pozi tie de monopol, sau a unui grup de indivizi, deoarece, in acest caz,
speculatorii nu vor mai fi atra si de o astfel de pia ta. Reducerea puterii de monopol in cazul
pietelor futures poate fi explicat asi prin facilitatea standardiz arii calit atii, care descurajeaz a
dezvoltarea numelor de marc ain cadrul burselor.
Eficien ta identific arii pre turilor se afl ain stransa interdependen ta cu lichiditatea
pietelor futures. In acest sens, se observ a caimbun atatirea acurate teisi vitezei cu care sunt
transmise informa tiile determin a o cunoa stere mai bun a a raportului cerere -oferta,inlaturand
zvonurile false siimbun atatind gradul de lichiditate. Pe de alt a parte, cre sterea lichidit atii pie tei
faciliteaz a obtinerea informa tiilor esen tialein identificarea pre turilor viitoare. O burs a de
marfuri trebuie s a asigure o serie de servicii si facilit ati:
un spa tiu fizic adecvat, ca re sa raspund a particularit atilor mecanismului de licita tii
deschise sau tranzac tionare computerizat a;
o retea de telecomunica tii eficient a;
oinregistrare rapid asi exact a a tranzac tiilor;- sisteme de marje si clearing eficiente;
regulamente de func tionare care s a asigure condi tii egale si corecte de participare la
aceste pie te;
lansarea de contracte futures viabile si renun tarea la cele ce nu mai prezint a interes.
Ca o concluzie, putem afirma ca,in prezent, scopul principal al burselor de m arfuri este
facilitarea tranzac tionarii,pietele bursiere reprezent and cele mai competitive si eficiente pie te
existente in practic asiindeplinind func ti economico -sociale vitale pentru buna desf asurare
a comer tuluimondial cu produse de baz a.
2.2.BURSELE D E MARFURI AGRICOLE ORGANIZARE FUNC TIONARE MANAGEMENT
In general, bursele de m arfuri reprezint a o pia ta special a, unde se negociaz aacte de
vanzarea -cump ararea de bunuri fungibile, omogene, pe baz a de mostre, cum ar fi: produse
de origine vegetal a (grau, porumb, ov az, orz, orez, soia, cartofi, f aina, semin te de sorg,

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
53cacao, cafea, citrice, suc de portocale congelat, zahar brut si rafinat, semin te de floarea
soarelui, rapita, bumbac, ulei de soia, ulei de floarea soarelui, ulei de rapita, ulei de palmier,
lemn, placaj, cherestea etc.); m arfuri de origin a animal a (animale vii – porci, vite
cornute, carcase congelate de porc, carne de porc, vit a, pui, curci, unt, ou a, lana,piei brute
etc.); m arfuri de origine mineral a (aur, argint, platin a, cup ru, zinc, aluminiu, plumb, cositor,
nichel, paladiu, combustibili – benzin a, motorin a, propan, deriva ti petrolieri etc.). In ultima
perioad a, prin bursele de m arfuri se tranzac tioneaz asi instrumente derivate (contracte
futures si options) si sintetice (rata dob anzii, indicii etc.).
In cadrul acestui tip de burs a, prin importan tasi rolul pe care il detine, se deta seaza
bursele de m arfuri agricole. Spre deosebire de alte tipuri de pie te, bursele de m arfuri agricole
sunt strict localizate. Ele sun t piete organizate institu tional conform unor reguli si proceduri
precise care, prin intermediul cota tiilorx, respectiv prin mecanismul de formare a preturilor
(cotare)xx, contribuie la reglarea tuturor celorlalte pie te, publice sau private. Toate aceste
caracteristici isi pun amprenta asupra func tionarii, organiz ariisi managementului sistemului
bursier.
Tranzac tionate in cadrul burselor de m arfuri agricole, contractele la termen (futures)
sunt intelegeri (agreements) prin care se specific a dreptur isi obliga tii,avand la baz a
instrumente speciale care permit exercitarea la expirare (maturitate) a optiunii de livrare sau
cump arare efectiv a a marfii sau produsului respectiv. Incazul in care aceast a optiune nu se
manifest a, participantul la pia ta poate sa faca oopera tie invers a, pentru a -siinchide pozi tia
initiala. Aceste contracte sunt instrumente financiare care au fost incadrate in categoria
produselor derivate, pornind de la faptul c a ele provin sau se refer a la un produs care exist a
pe piata fizic a. Rezultatul tranzac tionarii lor nu este cump ararea sau v anzarea efectiv a a
marfii, la care se refer a contractul respectiv, ci ob tinerea unor efecte “derivate”, cum ar fi:
stabilirea pre tului prin opera tiunile de cotare; acoperirea fa ta de riscu ri;diseminarea
informa tiilor; realocarea resurselor etc.
Datorit a volumului mare al tranzac tiilor prin contracte la termen, in cadrul burselor de
marfuri, se poate considera c a aceste institu tii reprezint a, de fapt, cele mai importante pie te
mondiale pentru produsele care fac obiectul contractelor bursiere. Ca o consecin ta a acestui
fapt, bursele de m arfuri agricole, prin rolul sifunctiile lor pe plan economic, financiar si
comercial, exercit a o influen ta deosebit de puternic a asupra comer tului m ondial cu produse
agricole concretizat ain:
facilitare a tranzac tionarii, func tie considerat a de unii speciali sti ca fiind de prim a
importan ta.
Bursele sunt infiintate tocmai pentru a oferi un loc de intrunire comercian tilorsi pentru a

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
54concentra oferta si cererea efectiv a, pun and astfel bazele unei pie te caracteristice.
Prin func tionarea permanent a (spre deosebire de licita tii care au un caracter periodic),
bursa exprim a continuitatea proceselor economice sicaracterul ne intrerupt al
tranzac tiilor comerc iale. Prin deplasarea direct a de la produc ator la consumator, prin
bursa se diminueaz a semnificativ cheltuielile de transport, precum si alte cheltuieli cu
caracter comercial.
exercitare a unor influen te determinate asupra evolu tiei comer tului interna tional cu
produsele respective. Pe pia ta cota tiilor „la disponibil” (spot) si la termen se poate
determina dac a piataunui anumit produs agricol inregistreaz a un „trend” ascendent sau
descendent. Comer tul interna tional „la vedere”, realizat in afara institu tiilor bursiere, va
urma aceea si evolu tie ascendent a sau descendent a caincazul pie telor la termen. Cu
alte cuvinte, se poate spune c a bursele de m arfuri reprezint a adev arate „barometre” ale
comer tului mondial pentru produsele agroalimentare.
stabilire (for mare) a pre turilor reprezentative pentru produsele agroalimentare,
considerat a denoi ca cea mai important a func tie. Aceast a func tie rezult a din corelarea
unor factori precum raportul cerere -oferta pe pie tele spot sau futures; evolu tia din ultimul
timp a p returilor pe aceste pie te; manifestarea unor evenimente sociale sau politice
importante, care pot s a afecteze intr-o masura sau alta atitudinea participan tilor la
activitatea bursier a. Rezultatul negocierilor din incinta bursei este stabilirea unui anumit
pret (curs), care reflect a starea pie tei la un moment dat. In acest sens, bursa constituie
un reper al intregii activit ati economice, surs a a informa tiei de baz a (pretul) pentru agen tii
economici. Aceast a func tie a stat la baza numeroaselor critici formula te de consumatori,
produc atorisi chiar politicieni cu privire la evolu tiapreturilor (cota tiilor bursiere) care,
dupa opinia lor, nu reflect a realitatea si le influen teaza negativ via ta de zi cu zi sau
afacerile. Aceste critici sunt in mare parte neavenit e, deoarece bursa, ca institu tie,
poate reflecta doar starea economic a la un moment dat, reprezent and doar un simplu
barometru. Ea nu decide evolu tia pre turilor, ci interac tiunea dintre ordinele de
vanzare si de cump arare care ajung pe pia ta,onfruntarea cererii si ofertei de bunuri
marfare.
stabilizare a preturilor si de reducere a amplitudinii fluctua tiilor de curs. Una din
intreb arilecare s -au formulat frecvent de c atre cei care studiaz a pietele la termen
a fost aceea referi toare la modalitatea in care pre turile de pe cele dou a piete (la
vedere si la termen) se influen teaza. Cum pot influen ta specula tiile de pe pie tele la
termen pre turile pe aceste pie tesi cum se repercuteaz a acest lucru pe pietele la vedere?
Desi poate p area paradoxal, pre turile m arfurilor tranzac tionate la burs a au fluctua tii

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
55(scaderi sau cre steri zilnice) mai mici dec at cele care nu au o pia ta bursier a, urmare a
faptului c avolatilitatea pre turilor la burs a este ingradita, la majoritatea burselor, prin
regulamente, la o m arime determinat asi,in acela si timp, temperate de ac tiunea
speculatorilor. Cercet arile empirice au ar atat catranzac tiile la termen cu m arfuri
agricole duc la o reducere a volatilit atii pre turilor la vedere, prezen ta speculatorilor
atenueaz a amplitudinea fluctua tiilor de pre t, reduce decalajul dintre cursurile externe in
interiorul unui sezon precum si amplitudinea fluctua tiilor de pre t de la un sezon la altul.
Sub acest aspect, bursa favorizeaz a libera concuren ta, apropiindu -se tot mai mult de
continutul pie tei cu concuren ta purasiperfect a.
asigurarea rapid asi eficient a de acoperire a riscurilor c arora sunt supu si.
Produc atoriiagricoli sunt supu si anumitor riscuri, ceea ce necesit a folosirea unor
instrumente eficiente de acoperire alor, al costuri mult mai mici dec at cele ale unor
asigur ari tradi tionale. Printre metodele cele mai folosite se inscriu: incheierea de
contracte forward, prin care produc tia agricol a este v andutain avans la un pre t stabilit
in momentul incheierii contr actului; ini tierea de pozi tii pe pie tele instrumentelor derivate,
printranzac tionarea de contracte futures sau options, pentru o valoare echivalent a cu
suma ce se preconizeaz aa se ob tinein viitor pentru recolt a. Ultima modalitate are o
mare r aspandire p e plan interna tional, prin utilizarea sa urm arindu -se minimizarea
riscurilor de pre t pentru o marf a fizica, opera tiune denumit ahedging.
minimizare a riscurilor de pre t pentru marfa efectiv a,indeplinit a prin hedging.
Opera tiunile de acoperire sau de ti p hedging sunt realizate din dorin ta operatorilor
(fermieri, comercian ti, procesatori etc.) de a se proteja impotriva riscurilor de pre t
rezultate din modific arile de pre t pe pia ta produselor fizice. Astfel, operatorul care
initiaza o asemenea opera tiune d e acoperire pe pia ta la termen isi asum a opozitie
opus a pozi tiei sale luate pe pia ta fizic a (piata spot), in speran ta compens arii oric arei
pierderi aferente pie tei fizice, cu un c astig de pe pia ta la termen. Hedging -ul poate fi de
vanzare sau de cump arare,in func tie de pozi tia pe care o are operatorul pe pia ta la
termen. Astfel, prin intermediul burselor, un operator se poate asigura fa ta de riscul de
pret, minimiz andu-si riscurile pe care le transfer a altui operator de pe pia ta (unui
speculator).
furniza re de informa tii asupra nivelului preturilor unor m arfuri la un anumit termen. Daca
un fermier dore ste sa cunoasc a care va fi, cu aproxima tie, pre tul recoltei peste un anumit
interval de timp, cea mai indicat a variant a este studierea contactelor bursiere la termen,
la momentul de timp care -l intereseaz a. Desigur, pre turile nu sunt influen tate numai de
raportul cerere -oferta de pe pie tele bursiere, care are un caracter hot arator, ci si de al ti

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
56factori de natur a economic a, social a sau politic a (infla tie,modific ari semnificative ale
cursurilor valutare, greve, schimbarea regimului politic sau al regimului fiscal etc.). Prin
intermediul studierii cota tiilor futures, oricine isi poate forma o imagine de ansamblu cu
privire la pre turile viitoare. Func tia de informare a participan tilor la burse asupra
disponibilit atilor de marf asi adimensiunilor cererii din lumea intreag a este realizat a
prin publicarea si promovarea unor informa tiidiverse, care permit evalu ari pentru
perioadele curente si viitoare cu privir e la stocul de m arfuri sau cererea mondial a. De
aceea, informa tiile furnizate de pie telebursiere intereseaz a deopotriv a pe to tiparticipan tii
la burs a: fermieri, comercian ti, consumatori, speculatori, b anci, societ ati de asigurare,
armatori etc. Practi c, aceste informa tii constituie un adev arat ghid in programarea
actiunilor viitoare ale participan tilor la activit atile bursiere, in vederea satisfacerii la un
nivel superior a trebuin telor umane si amaximiz arii profitului. Prin p arghiile sale
economice – pret, profit, salariu, dob anda, rent a etc., bursa furnizeaz a informa tii
asupra raportului cerere – ofert a, stimul and oferta de bunuri in corela tie cu cererea, ceea
ce constituie si o premis a de asigurare a echilibrului economic pe termen lung.
In cadrul b urselor de m arfuri agricole se desf asoara o activitate operativ aampl asi
complex a, care se afl ain subordinea unui aparat executiv coordonat de Directorul general,
alaturi de acesta func tionandsi o serie de organe consultative. Aceste organe consultati ve se
diferen tiaza de la o burs a la alta, in func tie de mecanismul specific de func tionare. In
general, la nivelul fiec arei burse exist a unComitet tehnic insarcinat cu rezolvarea
problemelor curente referitoare lafunctionarea efectiv a a bur seisi un Comitet care stabile ste
pretul spot al bursei. Cele dou a comitete sunt alc atuite din reprezentan ti ai membrilor
bursei. Dar, “nucleul” bursei este reprezentat de Casa de clearing (Casa de compensa tie),
organism care garanteaz a, prin int ermediul membrilor s ai, onorarea tuturor tranzac tiilor
incheiate – la timp siin condi tiile stabilite prin contract.
De o importan ta vital a pentru func tionarea bursei sunt Statutul siRegulamentul,
instrumente prin care se reglementeaz aintregul sistem organizatoric al acesteia. Prin Statut
se atest ainfiintarea, organizarea si func tionarea institu tiei bursiere, acesta cuprinz and, printre
altele, drepturile si obliga tiile membrilor s ai, organizarea intern asi managementul institu tiei,
principiile de fun ctionare, modul de solu tionare a litigiilor etc.
Desemenea, Statutul bursei are in vedere rela tiile care se stabilesc intre entitatea
bursier asi partenerii s ai din diverse domenii: comercial, financiar, bancar etc. Prin Regulament
sunt precizate condi tiile pentru admitere la burs a, reguli privind cotarea bursier a, informa tiile
necesare furnizate de c atre firmele cotate la burs a,detalii privind sistemul de tranzac tionare,

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
57tipurile de opera tiuni realizate prin burs a,modul de primire si executare a ordin elor de burs a,
tipurile de pre tsi limitele zilnice ale varia tiei cursului, cerin tele privind activitatea agen tilor
de burs a etc.
Func tionarea oric arei burse de m arfuri agricole este influen tatain mod hot arator de
activitatea: Pre sedintelui ringului burse i, care efectueaz a, la intervale scurte de timp, evalu ari ale
pietei, tranzac tiilorincheiate, pre turilor etc.; operatorilor, care afi seaza ofertele, pre turile si
cantit atile contractate; brokerilor, care primesc, execut asi repartizeaz a executarea ordine lor.
Activitatea curent a de administrare a sistemelor de operare ale unei burse de marfuri este
asigurat a de un consiliu numit de Adunarea General a a Ac tionarilor Societ atii de burs a, dintre
functionarii s ai, pentru o perioad a de patru ani, inconformita te cu dispozi tiile legii si ale
regulamentelor Comisiei Na tionale aValorilor Mobiliare. Administrarea efectiv a abursei se
realizeaz a de c atreConsiliul de Administra tie. Membrii Consiliului nu pot fi administratori,
cenzori, actionari sau asocia ti la o burs a de m arfuri, Cas a deCompensa tie, societate de
brokeraj sau societate de consultan ta. Activitatea Consiliului societ atii de burs a este coordonat a
de un Pre sedinte numit in conformitate cu legea, care, pe l angaatribu tiile prev azute in actul
constitu tiv al bursei, este investit: s a fixeze zilele siorele pentru sedintele de burs asi sa decid a
intocmirea si publicarea cursurilor, dup afiecare zi de tranzac tii; sa dispun a organizarea
supravegheri modului in care brokerii respect a regulile de conduit asi practica onest a privind
negocierea inlocalul burselor; s a abiliteze o persoan acare, in mod obi snuit, coordoneaz a
sedintele de burs a pe o sec tiune; s a execute achizi tiile publice sau v anzarile dispuse de Guvern
prin Ministerul Economiei si/ sau Ministe rul Finan telorPublice; s a puna la dispozi tia Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare registrul -jurnal al bursei sau orice alt act solicitat, pentru
verificarea modului in care sunt respectate dispozi tiile legale etc.
Bursele de m arfuri, in general, prec umsi bursele de m arfuri agricole, inparticular,
sunt considerate ca fiind „publice”. Aceast a caracteristic a se explic a prin aceea c a oricine
poate utiliza bursa de m arfuri (evident, in condi tiilereglementate existente si daca,in prealabil,
a convenit cele necesare cu un broker, membru al bursei). Astfel, se consider a ca nu este absolut
necesar sau obligatoriu s adesfasori o anumit a activitate in comer tul cu cereale, spre exemplu,
pentru a avea dreptul de a cump ara sau vinde cereale la burs a.
Mecanismu l de func tionare al burselor de m arfuri este comparabil cu cel al burselor de
valori. Insa, cu toate acestea, bursele de m arfuri au anumite tr asaturi specifice, printre care
se enumer a:
preturile m arfurilor ce se negociaz a la bursa comercial a sunt caracte rizate printr -o
sensibilitate accentuat a fata de o serie de variabile economice, inregistr and oscila tii

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
58semnificative comparativ cu cele de la bursele de valori. Astfel, se poate considera c a
orice element de incertitudine sau risc (cum ar fi modificarea previziunilor unei recolte
determinat a de secet a,inghe t etc.), se reflect ain pre tul la care se negociaz a o marf a
la burs a;
poten tial, profitul din capitalul investit in marfuri de burs a este mai mare sise ob tine mai
rapid dec at cel din capitalul invest itin actiuni. Acest deziderat este indeplinit insain
condi tiilein care tranzac tiile bursiere au avut la baz a analize sistudii economice si
comerciale atente, corecte si pertinente in leg atura cu o anumit a situa tie.In condi tiilein
care analizele efect uate nu r aspund acestor cerin te,riscurile pot sc apa de sub control si
cea mai potrivit a manier a de r aspuns este limitarea pierderii si lichidarea opera tiuniiin
curs de efectuare pe baza unui “stop loss order”;
ansamblul de elemente care contribuie la evol utia,intr-un sens sau altul, a preturilor
marfurilor ce fac obiectul tranzac tiilor bursiere pot fi caracterizate ca fiind “publice” si
valabile pentru to ti participan tii.
Participan tii la opera tiunile care se desf asoarain cadrul burselor de marfuri agric ole sunt
incadra ti, de regul a,in urm atoarele tipuri sau categorii:
comercian ti, produc atorisi consumatori, care v and sau cump ara marfuri, cu livrare
imediat asi plata cash;
produc atori, consumatori, comercian ti, banci care investesc in marfuri ce urmeaz a a fi
livrate la termen;
comercian ti, produc atorisi consumatori care folosesc bursa pentru a incheia opera tiuni
de “hedge” in scopul evit arii fluctua tiilor de pre tintre data contract ariisi cea a livr arii
marfii;
speculatori care isi risca banii in veder ea ob tinerii unui profit.
O alt a clasificare a participan tilor la tranzac tiile bursiere, de data aceasta mult
simplificat a, iain calcul existen ta a dou a categorii de operatori: hedgerii, cei care evit a riscul si
speculatorii, care accept a riscul. De aseme nea, in cadrul fiec arei burse de m arfuri reg asim dou a
piete: spot, pia ta pentru m arfuri disponibile, gata de a fi livrate prompt si futures, pia ta la termen,
considerat ainsasi ratiunea de a fi a bursei.
In prezent, bursele de m arfuri sunt organiza tii al c aror scop const ainfacilitarea
tranzac tionarii contractelor futures (contracte “viitoare”), prin asigurarea cadrului institu tional si a
condi tiilor fizice necesare pentru executarea si procesarea acestor tranzac tii. Obiectivul principal
al comer tului cu c ontracte futures si totodat a esen ta activit atii bursiere nu este de a vinde sau de a
cump ara un bun, ci o cale de a controla riscul de pre t. Contractele futures, in calitate de produse
bursiere derivate, joaca un rol deosebit in derularea tranzac tiilor, pr in func tiile pe care

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
59acestea le indeplinesc: principal a surs a de informa tii pentru oamenii de afaceri; permit
realizarea de tranzac tiiin vederea ob tinerii de profit, in spe ta opera tiuni de specula tiisi arbitraj;
sunt folosite pentru acoperirea riscurilor comerciale prin opera tiuni de hedging.
Mecanismul opera tiunilor desf asurate la bursele de m arfuri poate fi caracterizat prin
simplitate (chiar dac a el continu a sa ramana un mister pentru multe persoane), iar
functionarea lui se aseam ana,inmare parte, c u cel al mecanismului burselor de valori.
Indiferent de natura contractului si de sistemul in care se efectueaz atranzac tia, realizarea
efectiv a a unei opera tiuni bursiere presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
demararea tranzac tiei, prin stabilirea un ei leg aturiintre client si burs a,respectiv
transmiterea de c atre acesta a ordinului de v anzare -cump arare;
definirea si definitivarea tranzac tiei, altfel spus negocierea siincheierea
contractului de c atre agen tii de burs a;
executarea contractului, care const ainindeplinirea obliga tiilorsi obtinerea drepturilor
aferente, rezultate din tranzac tia respectiv a.
Speciali stii consider a ca un program reu sit de v anzare -cump arare la burs a aredoua
componente de baz a,si anume: pe de o parte, cuno stinte cat mai e xacte referitoare la
modul in care poate fi utilizat capitalul disponibil al unui anumit participant (acestea
implic and,intre altele, decizia de a utiliza capitalul disponibil, precum si limitarea, pe c at posibil,
a riscului); pe de alt a parte, capacitate a de a evalua si diagnoza corect pia ta vizat a.
In acest sens, putem considera informa tiilepe care bursa le pune la dispozi tia tuturor
participan tilor (evolu tia pre turilor; nivelul produc tieisiin general starea economiei in cele mai
importante tari; opi nii ale unor exper ti; cercet ariin domeniul oportunit atiisi selec tiei priorit atilor
etc.), precum siinforma tii obtinute din alte c ai, ca surse de prim ordin in fundamentarea
deciziilor privind participarea la burs a.
Orice burs a are anumite deziderate, cu m ar fi:
determinarea preturilor reale pentru produsele tranzac tionate pe pia tarespectiv a;
cresterea fluidit atii pietei, a operativit atii tranzac tiilor comerciale simaximizarea
siguran tei execut arii contractelor incheiate;
diminuarea fluctua tiilor pre turilor, ceea ce duce la stabilizarea economiei;
asigurarea aprovizion arii industriei cu produse de baz a (materii prime si
materiale) si asigurarea unei pie te de desfacere ritmic a pentru produc atorii direc ti,
acestia nemaifiind obliga ti sa stocheze m arfurilesi contribuind astfel la reducerea
costurilor;
asigurarea impotriva riscurilor pentru b anci, societ ati de comer t exterior, produc atori,
importatori/exportatori etc.;

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
60transferarea riscurilor de pre t de la profesioni sti la speculatori;
atragerea c apitalur ilor disponibile in circuitul economic, deci m arirea dimensiunilor
capitalului in func tiune.
Buna func tionare a sistemului bursei de m arfuri, in general, precum si amecanismelor
specifice derul arii tranzac tiilor de burs a, presupun o bun a cunoa stere a meca nismelor de
functionare si evolu tie ale pie telor produselor respective, o bun acunoa stere a evolu tiilor cererii,
ofertei, pre turilor, comer tului intern si interna tional etc.
Autoritatea de reglementare, supraveghere si control a burselor de m arfuri este Co misia
National a a Valorilor Mobiliare, care:
emite norme cu privire la autorizarea, inregistrarea si func tionarea burselor de m arfuri,
societ atilor de brokeraj, brokerilor, societ atilor de consultan ta, Caselor de compensa tiesi
societ atilor de expertiz a contabil a pentru bursele de m arfuri;
avizeaz a sau anuleaz a, dup a caz, regulamentele de func tionare emise de fiecare
bursa de m arfuri, dup a verificarea conformit atii acestora cu dispozi tiilelegale in
vigoare si emite recomand ari cu privire la con tinutul regu lamentelor de burs a;
autorizeaz a bursele de m arfuri, societ atile de expertiz a tehnic asi brokeraj, Casele de
compensa tie, societ atile de consultan tasi brokerii care isi desf asoaraactivitatea in
cadrul pie telor „futures” si cu op tiuni, sau in leg atura cuacestea, s aintocmeasc asi sa
pastreze un registru de eviden ta a persoanelor autorizate;
realizeaz a o clasificare a opera tiunilor de burs a, ordinelor de burs asinotelor de
incheiere care se intocmesc de c atre brokeri pentru fiecare tranzac tieincheiat a etc.
Bursele de m arfuri agricole, prin modul lor de func tionare si managementul specific exercit a
o puternic a influen ta asupra domeniului agroalimentar, in particular, dar si asupra sferei
economice, in general. Interac tiunea burs a-conjunctur a economic a este binecunoscut a: pe de
o parte, conjunctura economic aeste unul din factorii determinan ti ai form arii pre turilor la burs a,
iar pe de alt a parte indicii bursieri reprezint a un important barometru al conjuncturii
economice, favoriz and procesele de f inantare. Bursa reprezint a un element important al
cresterii economice; de asemenea, bursa impune intreprinderilor cotate un comportament
corespunz ator, cotarea la burs a reprezent and un „test” ce reflect a cufidelitate activitatea
intreprinderilor respec tive.

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
612.3. BURSELE DE M ARFURI AGRICOLE IN ROM ANIA
Cadrul legislativ privind infiintarea burselor de m arfuri agricole intaranoastr a este dat de
Legea nr. 129/2000 privind pie tele reglementate de m arfuri, servicii si instrumente derivate,
de catre societ atile de burs a; sunt autorizate ca organisme cu putere de autoreglementare
de catre autoritatea de supraveghere si reglementare, sub rezerva indeplinirii condi tiilor
legale.
Crearea si func tionarea burselor de m arfuri, ca instrumente indispensabile al efunctionarii la
parametri optimi a economiei de pia ta, reprezint a,in condi tiileactuale, o necesitate pentru
Rom ania. Bursele de m arfuri sunt pie te de interes general, reglementate si autorizate, care
asigur a membrilor si clien tilor acestora condi tii centralizate de negociere si de gestionare a
riscurilor prin sisteme de tranzac tionare si compensare.
Fondarea unei burse de m arfuri necesit a participarea a minimum 25 de societ ati de
brokeraj autorizate s a tranzac tioneze la burs a potrivit legii. Opera tiunile pe pia ta burselor de
marfuri sunt derulate de c atre clien ti- persoane fizice sau persoane juridice – prin intermediul
societ atilor de brokeraj sau a brokerilor.
In Rom ania exist a constituit a Uniunea Burselor de M arfuri din Rom ania(UBMR), care
grupeaz aun numar de burse, fiecare av and un specific de tranzac tionare, din care cele mai
active sunt:
Bursa Rom ana de M arfuri- Bucure sti
Bursa Monetar Financiar asi de M arfuri- Sibiu
Bursa Agricol asi de M arfuri- Arad
Bursa Lemnului, H artieisi Materialelor de Construc tie- Piatra Neam t
Bursa Maritim asi de M arfuri- Constan ta
Bursa Transilvana Cluj -Napoca
Bursa Universal a– Brasov
Bursa Agroalimentara – Slobozia
Bursa Agricola – Braila
Uniunea Burselor de M arfuri din Rom ania este o asocia tie profesional a, farascop lucrativ, care
urmareste,in principal, asigurarea urm atoarelor obiective:
reprezentarea si apararea intereselor profesionale ale membrilor s ai;
colaborarea asocia tiilorin vederea promov arii sistemului bursier si acrearii
unui cadru organizatoric si func tional unitar pentru toate bursele de m arfuridin
Romania;
intocmirea siinaintarea propunerilor legislative necesare asigur arii cadrului

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
62juridic adecvat activit atii bursiere;
respectarea si sustinerea intereselor membrilor cu privire la scopul Uniunii fata de
organele guvernamentale, alte organisme si institu tii;
intocmirea de studii, stocarea si oferirea de informa tii privind sistemul
bursier din tarasi strainatate; sprijinirea instruirii si perfec tionarii profe sionale a
personalului care lucreaz ain sistemul bursier;
participarea la educarea cet atenilor in domeniul proceselor de
tranzac tionare si altor activit ati bursiere;
organizarea si asigurarea dialogului interbursier prin promovarea
principiilor politicii bursiere;
crearea si dezvoltarea unui sistem informa tional propriu legat de evolu tiasi
perspectiva dezvolt arii activit atii bursiere pe plan na tional si interna tional, pun and
la dispozi tia membrilor s ai documenta tiisi concluzii rezultat e din acestea.
Panain prezent, CNVM a autorizat func tionarea Bursei Rom ane de M arfuri(Bucure sti)si a
Bursei Monetar – Financiare si de M arfuri Sibiu.
Bursa Rom ana de M arfuri– Bucure sti
Istoria modern a a institu tiei bursei de m arfuriin Rom aniaincepe odat a cudeschiderea
portilor Bursei Rom ane de M arfuri (BRM), in anul 1992, la Bucure sti.La 20 noiembrie 1992 a
avut loc festivitatea de deschidere oficial a a BRM, iar pe 10 decembrie 1992 a avut loc prima
sedinta de tranzac tionare in ringul BRM.
Inca de lainfiintare, Bursa Rom ana de M arfurisi-a propus s a fie o institu tiesolida a pie tei
de capital din Rom aniasi sa ofere at at membrilor s ai, catsi clien tilor interesa ti de produsele si
serviciile specifice unei burse de m arfuri, un cadru profesionist de desf asurare a activit atiisi un
instrument eficient de management financiar.
Produsele bursiere oferite de BRM se impart in dou a mari categorii: produse specifice
pietei la disponibil (tranzac tii spot si forward cu m arfuri, licita tii de vanzare/achizi tie m arfuri
si servicii) si produse specifice pie tei futures, contractele futures, ca produse financiare
derivate. Prin Bursa Rom ana deMarfuri se poate tranzac tiona o gam a foarte larg a de bunuri
si servicii: m arfuriagroalimentare, produse chimice si petroliere, produse metalurgice, fire si
fibre sintetice etc., si de instrumente financiar -valutare: opera tiuni futures cu valute, pe rata
dobanzii, pe indici.
Adoptarea de c atre Guvernul Rom aniei a Hot ararii de Guvern nr. 54/ 1993 „cu privire la

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
63stabilirea p returilor in cadrul tranzac tiilorbursiere ce fac parte din categoria celor ale c aror
preturi se negociaz a sub supravegherea autorit atilor administra tiei publice centrale si locale” a
avut un rol important in integrarea bursei in activitatea economic a.
La8 iulie 1994 a avut loc lansarea contractelor spot in valut a;in 15-16martie 1995,
BRM in colaborare cu Reuters Ltd. a organizat Conferin taInterna tionala “Bursele de m arfuri
si restructurarea economic ain Europa Central asi de Est”. Lansarea contractel or forward in leisi
in valut a a avut loc la 23 noiembrie 1995, iar incheierea primului contract forward s -ainregistrat
la7 decembrie 1995. Anul 1996 a marcat o reorientare a activit atii BRM, datorat a
modific arilor pozitive ce au avut loc la nivel macroe conomic, a reorganiz ariiinterne a BRM.
Aceasta s -a concretizat prin abordarea pie telor specifice dintr -operspectiv a pragmatic asi prin
accentuarea activit atii de organizare de licita tiiinterne si interna tionale.
Anul 1997, considerat anul relans arii BRM , a adus in centrul aten tiei mai multe
evenimente de importan ta major a pentru activitatea BRM si a burselor de marfuri din
Rom ania,in general. In august 1997 a ap arut primul act legislativ dedicat burselor de
marfuri, „Ordonan ta privind bursele de m arfuri” nr. 69/1997, care era absolut necesar pentru
dezvoltarea in sensul cel mai larg a institu tiei bursei de m arfuri. In acest an, BRM a ini tiat un
plan de creare a ringului national de cereale, care cuprindea at at o pia ta la disponibil, c atsi
o piata ainstrumentelor derivate, av and ca suport cerealele. Acest ring specializat a fost
lansat in 1999, odat a cu ringul petrolului si al produselor petroliere. In perioada respectiv a
insa nu exista o legisla tie corespunz atoare referitoare la certificatele dedepozit, respectiv la
sistemul de gradare.
Prin Legea 149/2003, prin care s -a aprobat Ordonan ta de Urgen ta141/2002, sunt create
bazele legale pentru func tionarea ringului cerealelor. Un rol deosebit de important revine
certificatelor de depozit – titluri reprezentative de valoare, utilizate at atin scopul garant arii
existen tei marfiiintr-un depozit agreat, c atsi a calit atii acesteia. Certificatul de depozit se
transform aintr-un instrument pentru burs a, respectiv un titlu care poate fi tranzac tionat la
bursa. Cu c at piata certificatelor de depozit este mai lichid a, cu at at bancile comerciale, care ar
trebui s a finan teze produc tia intern ade cereale, se vor implica mai mult in acest proces, iar
produc tia de cereale in Rom ania va putea cre ste.
In dat a de 18 noiembrie 1998 a avut loc lansarea tranzac tiilor cu contracte futures pe
diferen ta de curs valutar: „Dolar BRM” si „Marca BRM”. Anul 1998 a reprezentat un an al
consolid arii activit atii la BRM, caracterizat prin organizarea unui num ar mare de licit atii interne
si interna tionale, de v anzare/achizi tie pentru diferite tipuri de produse bursiere si active.
Anul 2001 a debutat cu lansarea spre tranzac tionare a contractelor cu op tiuni pe contracte

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
64futures si cuimbun atatireasistemului de tranzac tionare e lectronic a.
Avand ca model de organizare marile burse ale lumii, Bursa Rom ana deMarfuri
beneficiaz a de un sistem ierarhic func tional, cele 6 departamente ale Bursei asigur and
desfasurarea procesului decizional si opera tional. Adunarea General a aActionari lor este forul
principal de conducere, iar administrarea Bursei este realizat a de c atre Consiliul de
Administra tie. Pre sedintele Consiliului de Administra tie este Directorul General al Bursei
Rom ane de M arfuri. Competen tele de ordin operativ sunt prelu ate de Comitetul directorilor
executivi. Membrii Comitetului directorilor executivi nu pot participa direct la activitatea ce se
desfasoara pe pia ta BRM.
BRM are numerosi actionari, printre ace stia num arandu-se bancicomerciale, societ ati
de valori mobilia re, companii de comer t exterior, firme etc. Detinerea unui pachet de 20 de
actiuni confer a dreptul la un loc de broker siposibilitatea de a desf asura activit ati de brokeraj.
Actionarii, indiferent de num arul de ac tiuni pe care le au, pot de tine maximum 5 locuri de broker
si corespunz ator,maximum 100 de voturi valabile in Adunarea General a a Ac tionarilor.
Actiunile sunt nominative, nici unul dintre ac tionari neput and de tine mai mult de 2,52% din
numarul de voturi.
Produsele si serviciile Bursei Rom ane de M arfuri se adreseaz a institu tiilorfinanciare
din Rom ania. Pentru fiecare din acestea, rezultatul mecanismului bursier, respectiv pre tul-
determinat in condi tii de concuren tasi transparen ta-fiind cel important.
Bursa Rom ana de M arfuri reprezint a efortul finalizat de a construi un instrument de cea
mai mare importan ta pentru economia de pia ta. Prin specificul ei de func tionare, ea reprezint a
un uria s receptor de informa tii, generate de insesimecanismele ei de func tionare si emise
ca un pachet structur at pentru agen tiieconomici interesa ti.
In scopul dezvolt arii unei pie te cu tranzac tionare continu a pentru m arfuri, BRM
organizeaz a piete spot si forward pentru cereale, produse petroliere, produse metalurgice,
deseuri. De asemenea, BRM organizeaz a licita tii interne siinterna tionale pentru m arfuri
fungibile si nefungibile. Volumul de tranzac tionare pentru pia ta fizic a se ridic a la circa 75% din
piata total a a BRM, ceea ce exprim a ositua tie invers a fata de bursele occidentale, unde
acest procent este de tinut de tranzac tionarea titlurilor financiare derivate. Avantajele pie tei fizice
in ringul BRM sunt, transparen tasi corectitudinea tranzac tiilor, comisioane mici, utilizarea
informa tiilorin timpul oportun.
BRM s -a implicat at atin procesele de privatizar e, restructurare si lichidare aparute in
aceast a perioad a, catsiin opera tiunile comerciale de v anzare sau achizi tie de bunuri si
servicii. In fapt, aceast a implicare const ain posibilitatea societ atilor comerciale de a vinde
sau cump ara, prin intermediul licita tiilororganizate in ringul BRM. In egal a masura, astfel de

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
65licitatii pot fi organizate at atpentru societ ati comerciale private, c atsi pentru societ ati la care
statul sau o autoritate public a este ac tionar.
Tranzac tionarea m arfurilor are loc in ringul bursier, prin sistemul strig arii libere.
Reprezentan tii vanzatorilor si ai cump aratorilor se intalnesc fa tain fatasi negociaz a liber pre tul.
In contextul unei pie te cerealiere a Rom aniei, caracterizat a de lipsa lichidit atilor, lipsa
masurilor de p romovare a exporturilor, practica pl atilor la termen, a comer tuluiin contrapartid a,
BRM propune o gam a larga de instrumente atat pentru tranzac tionarea m arfurilor, c atsi a
titlurilor pe marf a (recipisa warant). Produsele pe care BRM le propune a fi tranz actionate in
mecanism bursier sunt: gr au, porumb, orz, orzoaic a, secar a.Prezentarea mecanismului este
exemplificat a pentru gr au boabe pentru panifica tiesi grau boabe de toamn a pentru paste
fainoase, iar instrumentele de tranzac tionare (tipuri de contract e) specific bursiere sunt
contracte cu op tiuni de cump arare, contracte spot si contracte forward direct pe marf a.In ceea
ce prive stetitlurile pe marf a (certificatul de proprietate pentru marfa depozitat a- warrant),
BRM propune tranzac tionarea acestora p rin contracte spot, contracte futures pe warrant,
contracte cu op tiuni pe warrant, op tiuni cu contracte futures pe warrant. Tranzac tiile cu cereale
se pot face pe pia ta optiunilor de cump arare, pe pia taspot si pe pia ta forward. Astfel,
produc atorii pot:
vinde contracte cu op tiuni de cump arare (CALL) siisi asum a obliga tia de a livra produse
agricole incasand o prim a;
livra produse agricole prin contracte spot;
livra produse agricole prin contracte forward.
Depozitarii pot desf asura dou a tipuri de activit ati:
comer tin nume propriu
ocump arare de contracte cu op tiuni de la produc atori, av and dreptul,
dar nu si obliga tia, de achizi tiona produse agricole, pl atind o prim a;
ovanzare de contracte cu op tiuni consumatorilor, asum andu-siobliga tia de a
livra pro duse agricole incas and o prim a;
olivrarisi achizi tii pe pia ta spot si pe pia ta forward.
servicii de custodie / certificate de depozit (warrant). Consumatorii au oportunitatea de
a cump ara contracte cu op tiuni tip CALL, de a achizi tiona produse agricole pri n
contracte spot sau forward. Transparen ta tranzac tiilor prin burs asi respectarea
regulilor acestor tranzac tii, asociate cu mecanisme financiare in care s a fie
implicate b ancile comerciale din Rom ania, precum si societ atile de asigur ari sunt
argumente pentru ca principalii operatori in pia ta cerealelor s a opteze in viitorul
apropiat pentru varianta tranzac tionarii prin bursa de m arfuri.

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
66Bursa Monetar Financiar asi de M arfuri Sibiu (BMFMS) a fost infiintatain anul 1994, fiind
prima burs a din Rom ania la care a inceput tranzac tionarea contractelor futures (11 iulie 1997)
si options (decembrie 1998). In prezent, BMFMS inregistreaz a un volum zilnic apreciabil al
tranzac tiilor, ca dovad a aincrederii investitorilor in aceste in strumente noi pentru pia ta
financiar aromaneasc a. Pentru a r aspunde cerin telor pie tei, BMFMS si-a diversificat
permanent produsele oferite spre tranzac tionare. Din 1997, data introducerii primului
contract futures si panain prezent, BMFMS s -a ada ptat permanent cerin telor pie tei
La Bursa Monetar Financiar asi de M arfuri Sibiu pia ta optiunilor este astfel conceput a
incat sa poat a face fa ta tranzac tiilor de orice m arime si sa asigure operatorilor posibilitatea de a –
si lichida pozi tiile usorsi pentru costuri minime, iar regulile si regulamentul de tranzac tionare
ofera credibilitate acestei pie te.Standardizarea op tiunilor elimin a riscul de neplat a al
contrap artii. Toate tranzac tiilesunt compensate de Casa Rom ana de Compensa tie- o institu tie
separat a de burs a,cu rezultate remarcabile in asigurarea integrit atii pietelor futures si cu
optiuni ale Bursei Monetar Financiare si de M arfuri Sibiu.
Optiunile listate la Bursa la termen din Sibiu sunt tranzac tionate pe o pia tadeschis a,
competitiv a,in care s e asigur a preturi corecte. In schimbul unei prime foarte mici,
cump aratorii de op tiuni ob tin dreptul – dar nu si obliga tia- de a vinde sau cump ara activul
suport (contractul futures). Astfel, ei au oportunitatea de a realiza un profit nelimitat prin
asum area unor riscuri limitate. In cazul cump arariiunei op tiuni CALL sau PUT, expunerea
este limitat a la pre tul platit pentru acea op tiune. In acela si timp, profitul poten tial este virtual
nelimitat.
Implementarea acestor noi instrumente de acoperire a riscul ui a fost precedat a de
pregatirea mecanismelor de tranzac tionare, de organizarea unui curs de brokeri pentru pia ta
de op tiunisi de abordarea rolurilor si a avantajelor pe care le prezint a optiunile pe contracte
futures. In prezent, in pia ta options a BMFM S pot fi tranzac tionate op tiuni pe contractele futures
pe ac tiunile SIF1 Banat -CrisanasiSIF3 Transilvania, SNP Petrom, pe contractul leu/dolar,
leu/euro, euro/dolar, dolar/yen japonez, pe rata dob anzii BUBOR 1, precum si pe gr aul de
panifica tie-cu scaden te la 1, 2, 3, 4, 5 si 6 luni.
In anul 2002, pe l anga contractele si optiunile futures valutare, pe rata dobanziisi
pe titluri, BMFMS a decis s a abordeze, pentru prima dat a, segmentul produselor agricole.
Primul pas a fost f acutin sept embrie 2002, prin lansarea contractelor futures si options pe
grau de panifica tie. Implementarea acestora a fost precedat a de o serie de discu tii
preliminare pe marginea necesit atilorsioportunit atilor oferite de aceste instrumentele
derivate cu produc atorii, depozitarii siprocesatorii de produse cerealiere, impreun a cu
societ atile de brokeraj sireprezentan ti ai Ministerului Agriculturii, in cadrul unui Seminar

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
67organizat cu prilejul anivers arii a cinci ani de pia ta la termen in Rom ania (iulie 2002). T ot cu
aceasta ocazie a fost luat ain discu tie crearea unei Burse a Cerealelor, la Br aila.
Realizarea, in premier a national a, a primelor contracte la termen cu gr au de panifica tie,
pentru scaden ta septembrie, s -a facut la un pre t de 3.350 lei/kg (f araTVA). In acea lun a,
numarul contractelor a fost de 1000 si toate s -auincheiat prin livrare fizic a, la scaden ta.In
noiembrie 2002 s -au realizat 500 de contracte la un pret de 3.500 lei/kg (f ara TVA), care la
scaden ta s-auincheiat prin livrarea fizic a a graului. Pentru scaden ta februarie, care implica
livrarea p ana la 28.02.2003, au fost deschise 1.000 de pozi tii, echivalentul a 500 de contracte
tranzac tionate. Pre tul graului pentru aceast a scaden ta a fost cotat la 4000 lei/kg (f ara TVA).
Aliniindu -se tendin telor interna tionale de globalizare a activit atii bursiere, incep and din
data de 1 iunie 2000, la Bursa Monetar -Financiar asi de M arfuri Sibiu, sistemul de tranzac tionare
cu strigare deschis ain ringuri a fost inlocuit cu sistemul de tranzac tionare electroni c. Softul
SAGGITARIUS, conceput integral de departamentul de informatic asi tranzac tii al Bursei si
Casei Rom ane de Compensa tie, a adus mai multe premiere. Cea mai important a noutate o
reprezint ainlocuirea sistemului de marje cu un sistem de evaluare a r iscului, care ia in
considerare toate pozi tiile deschise pe un contract, at at pe futures c atsi pe op tiuni.Marjele
initialesi de men tinere au fost inlocuite cu riscul calculat pe un tip de contract. Prin acest
nou sistem, se poate ajunge la situa tiain care, chiar dac a unoperator are foarte multe pozi tii
deschise, suma necesar a pentru men tinerea acestor pozitii sa fie nul a.
La trei ani dup a succesul inregistrat de platforma de tranzac tionare
SAGGITTARIUS FUTURES & OPTIONS TRADING (SFOT), in luna septembrie 2003, Bursa
Monetar – Financiar asi de M arfuri Sibiu a implementat un nou sistem de tranzac tionare
electronic a, denumit ELTRANS. Ca si SFOT, el permite accesul din orice loca tie din tara, prin
intermediul unei conexiuni internet, dar bazat pe tehnologii de ultim a ora, cu securitate extins a
si folosire mai u soara, apropiindu -seastfel de practicile utilizate la marile burse ale lumii.
Prin intermediul sistemului electronic de tranzac tionare a contractelor cu grau,
acestea se deruleaz ain confo rmitate cu Regulamentul propriu de tranzac tionare pentru
contractele futures cu livrare fizic a la scaden ta, emise de aceast a burs a. Regulamentul
vizeaz a urmatoarele aspecte principale:
activul suport al pie tei futures cu livrare este constituit de titlul deproprietate asupra
marfii. La data emiterii prezentului Regulament, acest titlu era certificatul de depozit pe
grau de panifica tie emis de Comcereal SA Sibiu;
obliga tiile agen tiilor de brokeraj:
oagen tiile de brokeraj sunt obligate s a comunice Casei Rom ane de
Compensa tie (CRC) datele de identificare ale clien tilor persoane fizice sijuridice

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
68ce tranzac tioneaz a contracte futures si optiuni cu livrare, pentru a permite
derularea u soarasi transparen ta opera tiunilor legate de livrarea marfii;
oobliga tiile asu mate de clien tii agen tiei sunt garantate de aceasta. Incaz de
nerespectare a obliga tiilor asumate prin tranzac tii de c atre clien ti, agen tiile vor
indeplini aceste obliga tiiin rela tia cu CRC.
oagen tiile de brokeraj vor verifica la depozit dac a marfa clien tilor este in cantitatea
si cu caracteristicile inscrise in certificatul de depozit tranzac tionat;
livrarea m arfii:
oultima zi de tranzac tionare (UZT), este a treia miercuri din luna scadent a, cu
excep tia lunii decembrie, c and ultima zi de tranzac tionare va fia doua miercuri
din lun a. Pozi tiile ramase deschise dup a aceast a zi vor fi inchise prin livrare.
Procesul de livrare va avea loc in zilele lucr atoare ramase p ana la sfarsitul lunii, cu
excep tia lunii decembrie, c and procesul de livrare va avea loc p ana la 24
decembrie. Traderilor le este interzis aparticiparea la procesul de livrare. Pozitiile
lor deschise vor fi lichidate obligatoriu p ana la inclusiv UZT. In caz contrar,
aceste pozi tii vor fi inchise fortat de c atre CRC;
ocondi tii de livrare Tranz actiile cu livrare efectuate la BMFMS sigarantate de
CRC Sibiu se incheie cu pre t valabil pentru livrarea EXW (ExWorks) din depozitul
Comcereal Sibiu, soseaua Alba -Iulia nr. 70A, depozit agreat de BMFMS;
ocertificatul de depozit reprezint a un act emis de Comcereal SA Sibiu, in care
sunt inscrise cantitatea si caracteristicile m arfii depozitate. Acest act are
valabilitate numai in pia ta organizat a de BMFMS, folosirea lui in orice alt scop
nefiind posibil a. Comcereal SA Sibiu va elibera marfa inscris aintr-un
certificat numai in schimbul respectivului certificat;
oprocesul de livrare a contractelor tranzac tionate, pentru toate livrarile de m arfuri,
se execut a numai prin CRC.
Procesul de livrare comport a mai multe faze succesive, concretizate in:
depunerea c ertificatelor de depozit (CD) ale v anzatorilor de c atre agen tiile
care ii reprezint a la sediul CRC in urm atoarele 2 zile dup a UZT, sau
inainte de aceasta, dac a inten tia de livrare exista, insotite de o inten tie
de livrare (IL). Inacela si termen, cump aratorii vor depune prin
intermediul agen tiilor care ii reprezint a, la sediul CRC, acceptul de
livrare (AL). Daca o agen tie de brokeraj de tinein registrele sale at at
vanzatori c atsicump aratori cu pozi tii deschise, va trimite obligatoriu CD,
ILsi AL acestora c atreCRC. Ne incadrarea in termenele de depunere ale

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
69CD, IL si AL duce la o penalizare pentru o zi de intarziere. Dup a trecerea a
inca 3 zile, sumele depuse de partea in culp a vor fi pierdute de aceasta
si folosite pentru desp agubirea p artii afe ctate;
in urma primirii CD, IL si AL, CRC va efectua urm atoarele opera tiuni:
repartizarea m arfiiintre v anzatorisi cump aratori
va notifica v anzatorii, cump aratoriisi depozitul agreat despre
contrap artile cu care vor efectua livr arile, precum si cantit atile de livrat
si respectiv de primit de fiecare parte.
Opera tiunile de mai sus vor fi efectuate de c atre CRC in termen de 2 zile de la primirea
CD, IL si AL;
in urma notific arilor, v anzatorii vor emite facturile fiscale pentru cantit atile
respective, la pre tul de cotare al UZT si le vor trimite cump aratorilor in
termen de 3 zile de la primirea n otificarii. Pre tul graului cu caracteristici
superioare celor minime acceptate va fi bonificat conform Manualului
National de Gradare, aprobat de Ministerul Agricul turii, P adurilor si
Dezvolt arii Rurale.
Cump aratorii vor efectua plata facturilor c atre vanzatori p ana la ultima zi lucratoare a
lunii scadente si vor trimite CRC dovada pl atii.In urma primirii acesteia, in aceea si zi, CRC
va trimite cump aratorilor CD, cu care ace stia vor ridica marfa de la depozitul Comcereal Sibiu.
SPECIFICA TII GRAU CU LIVRARE FIZIC A
Simbol :GRAUPANIFICATIE
Unitate de tranzac tionare : 1000 kg – grau panifica tie
Caracteristici : greutate hectolitric a: minim76; gluten: minim
22; deformare: maxim 10; corpuri straine: maxim 2%.
Produsul se accepta f ara insecte vii, mirosuri str aine și
substan te str aine. Produsul trebuie s aindeplineasc a
minimul stasului rom anesc;
Cotatia:lei/kilogram – fara TVA Pasul : 1 leu/kg sau 1.000
lei/contract
Limita de oscila tie zilnic a
admisa:100 lei/kg sau 100.000
lei/contract Marja : 150.000
lei/con tract pentru toate scaden tele
Perioada de tranzac tionare (scaden te):urmatoarele 6
luni consecutive incepand de la luna curent a
Orar de tranzac tionare :in cursul fiec arei zi
lucratoare in intervalul: 9:30 – 17:00
Comision :1.000 lei / contract

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
70Actualmente, pe pie tele futures si options sibiene activeaz a reprezentan ti a 25 societ ati
de brokeraj din 20 jude te ale tariisi din Bucure sti. De as emenea, din luna octombrie 2000, in
peisajul bursier rom anesc si-au facut apari tia primii traderi care tranzac tioneaz a de la
distan ta, prin intermediul internetului, dup a ce inprealabil au semnat acorduri cu BMFMS
si Casa Rom ana de Compensa tiesi au ob tinut atestate de operatori pentru pie tele la
termen.
La tranzac tiile Bursei sunt accepta ti numai operatori care au ob tinut atestatul de operator
pentru pie tele futures si de op tiuni, in urma absolvirii unui curs organizat de BMFMS. In
prezent, BMFMS este singura burs a din tara cusociet ati de brokeraj (pentru contracte futures
si options), care ofer a clien tilor lor urmatoarele servicii:
instrumente de management al riscului valutar si posibilit ati de
management al portofoliului de investi tii;
strategii de acoperire a riscului;
mecanisme de identificare a riscului si posibilit ati de transferare a acestuia,
indispensabile investitorilor.
Lainceputul lunii februarie 2004 si-a redeschis sedintele de tranzac tionare, cu o nou a
platform a de tranzac tionare cu cele 18 active – suport si cele 21de societ ati de servicii de
investi tii financiare si agen tii bursiere, care asigur a sporirea volumului tranzac tiilor. La aceast a
Bursa vor fi tranzac tionate contractele futures sicele cu op tiuni pe c ele mai importante titluri de
valori (blue chips) ale Bursei de Valori Bucure sti, prin care se completeaz asi devin o
alternativ a la plasamentele clasice in portofoliul de ac tiuni.
La aceste extinderi se adaug asi posibilitatea de a controla expuneri le pe rata dobanzii,SPECIFI CATII OPTIUNI PE
CONTRACTUL FUTURES
GRAU
Unitatea de tranzac tionare :1 contract
futures GR AU
Cotarea primei : lei/op tiune Pasul primei : 1 leu Preturi de
exercitare : din 50 in 50 de lei
Exercitarea :in orice zi pân a la expirare
Perioada de tranzac tionare :acelea si cu
ale contractelor futures suport Ultima zi de
tranzactionare :aceea si cu contractul
futures suport
Orele de tranzac tionare : zilele lucr atoare,
intre orele 9:30 – 17
Comision :1000 lei/contract

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
71prin tranzac tionarea dob anzilor BUBOR, cu scaden ta la trei luni. Tranzac tionarea
derivatelor futures pe ac tiuni faciliteaz a controlul ac tiunilor f ara aplati valoarea total a a ac tiunilor.
De asemenea, in condi tiilein care pe piata fizic anu exist a actiuni disponibile, pia ta futures
poate oferi, ipotetic, o cantitate nelimitat a de titluri financiare.
Perfec tionarea activit atii bursiere, prin extinderea obiectului tranzac tiilor este un proces
permanent. In consecin ta, BMFMS va introduce in tranzac tionare unii indici reprezentativi
pentru pia ta de capital. La inceputul lunii februarie 2004 a ob tinut de la CNVM autorizarea
pietei la termen. Sub acest aspect, avantajul oferit de existen ta contractelor la termen pe
instrumente f inanciare derivate, a c aroropera tiuni bursiere se deruleaz a electronic, va stimula
dezvoltarea economic asiinvesti tiileintara noastr a. Prin aceste instrumente derivate, riscul
valutar si alinvestitorilor de portofoliu sau modificarea ratei dob anzii pot fi semnificativ
diminuate.
Pe pia ta bursier a agricol a romaneasc a sistemul de marje este inexistent, deoarece
nu func tioneaz ainca Fondul de Garantare si,in consecin ta, opera tiunile futures nu asigur a
profituri insemnate, printr -o imobiliz are redus a de fonduri. Introducerea marjelor va asigura
perfec tionarea tranzac tiilor futures, care reprezint aun instrument eficient de a profita si de
scaderea pie tei de capital, nu numai de cre sterea acesteia.
Existen ta unor importante imperfec tiuni c e se manifest ain cadrul actualelor burse de
marfuri, care se ocup asi cu comercializarea unor produse agricole, au „stopat” tentativele
unor investitori de a fonda noi burse de cereale. Ini tiatorii unor astfel de tentative isi desf asoara
activitatea, in prezent, in cadrul unor S A-uri.Astfel de tentative s -au conturat in municipiul
Slobozia (1993) siin municipiul Constan ta (1994).
Printre neajunsurile de natur a organizatoric a, economic asi legislativ acare afecteaz a
functionalitatea burselor de m arfuri ag roalimentare se inscriu:
inexisten ta unei pie te funciare capabile s a contribuie la crearea de exploata tii agricole
de dimensiuni optime;
atomicitatea exagerat a a ofertan tilor de produse agricole determinat a denumarul mare
de exploata tii agricole, de dimen siuni mici, care nu poate asigura omogenitatea
ofertei, condi tie de prim ordin in accesarea la burs a;
instabilitatea pie telor produselor agroalimentare determinate de influen tape care o
exercit a beneficiarii de produse agricole asupra pre turilor practicat e pe piata, care sunt
in avantajul procesatorilor si comercian tilor de produse agricole siin detrimentul
produc atorilor agricoli;
crearea unor cooperative de colectare si valorificare a produselor agricole este un proces
aflat intr-o faz a incipient a, nefi indinregistrate progrese notabile inacest domeniu;

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
72slaba preocupare, mai ales din partea produc atorilor agricoli, pentru activitatea de
marketing a produselor ob tinute de ace stia, ceea ce contribuie la practicarea unui
comer t dezorganizat si ineficient pentru ace stia;
avizul de func tionare a burselor de m arfuri se acord a conform Legii nr. 129/2000,
numai dac a se constituie, lanivelul membrilor bursei, societ ati debrokeraj autorizate s a
tranzac tioneze la burs a. Aceast a condi tie impune eforturi suplimentare din partea
actionarilor, referitoare la sursele financiare, spa tii, dotare, personal calificat .
lipsa unui sistem informa tional bine pus la punct, at at la nivelul ofertan tilorde produse
agroalimentare, c atsi la nivelul beneficiarilor de astf el de produse, respectiv la
nivelul Burselor de M arfuri Agroalimentare;
neincrederea manifestat a, de c atre produc atorii agricoli, fa ta de societ atilede
intermediere, cu privire la corectitudinea pre tului ce urmeaz a sa-lincaseze din
tranzac tionarea produs elor agricole la burs a;
lipsa preocup arilor pe linia constituirii Fondului de Garantare, de c atreparticipan tii la
tranzac tiile bursiere, prin care s a se acopere riscul de depozitare si,totodat a, sa asigure
folosirea recipiselor de depozitare (warant), incepand cu recolta din acest an.
Pe fondul acestor dificult ati, necesitatea perfec tionarii mecanismului bursiere intara noastr a
este o problem a stringent a, de mare actualitate. Bursele de M arfuri Agroalimentare reprezint a una
din formele reprezentative ale comer tului modern cu produse agroalimentare, form a care in
Romania,inprezent, este practic nefunc tional a. Pentru a -si realiza obiectul de activitate
principal, reprezentat de asigurarea cadrului adecvat pentru realizarea tranzac tiilorcu produse
agroalimentare si stabilirea pre turilor reprezentative pentru produsele de baz a pe care le
comercializeaz a,in func tie de raportul cerere -oferta, mecanismul de functionare a burselor
agroalimentare din Rom ania trebuie perfec tionat, prin luarea unor m asuri co respunz atoare, cum
sunt:
promovarea, de c atre CNVM, a unui program de publicitate privind constientizarea
ofertan tilorsi beneficiarilor de produse agroalimentare referitoare la avantajele practic arii
comer tului prin bursele de m arfurisi incitarea interes uluiin domeniul marketingului prin
formarea si dezvoltarea comportamentului economic;
asigurarea suportului logistic, de c atre Guvernul Rom aniei, pentru crearea de asocia tii
de produc atori, at atin domeniul produc tiei, c at mai ales in cel al colect ariisi
valorific arii produc tiei agricole;
initierea unor programe de preg atire a speciali stilor din domeniul agroalimentar
pentru specializarea de broker, astfel incat bursele de m arfuri s a numai fie nevoite s a
cheltuiasc a suplimentar pentru preg atirea acestora;

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
73crearea unui sistem de asigur ariin domeniul riscurilor comerciale, care s aprotejeze
clientii de riscurile ce pot rezulta din executarea contractelor;
opera tionalizarea Fondului de Garantare, suport al utiliz arii recipisei de depozitare, prin
care se va stimula accesul la credite din partea b ancilor comerciale, prin garan tiile care le
ofera acest instrument bursier, utilizat deja in unele tari din Europa Central asi de Est;
crearea unui cadru legislativ menit s a contribuie la realizarea unui prog ressubstan tialin
perfec tionarea mecanismului burselor de m arfuri agroalimentare, sicare s a aiba, ca
principale repere, urm atoarele aspecte:
mentinerea sau chiar cre sterea taxei de autorizare pl atita de societ atilebursiere
catre CNVM (care in prezent es te de 0,1% din capitalul social), cu condi tiasa se
renun te sau s a diminueze la minim comisionul pl atitin prezent, care este de 10%
din sumele incasate in urma atribuirii contractelor de achizi tii;
capitalul minim subscris si varsat integral de c atre soci etatile bursiere care au ca
obiect de activitate tranzac tiile de produse agricole trebuie corelat cu necesarul
minim de dot ari de care trebuie s a beneficieze Bursa de M arfuri
Agroalimentare;
acordarea unor credite avantajoase pentru crear ea infrastructurii burselor de
marfuri, mai ales pentru crearea unui sistem informa tional modern, capabil s a
contribuie la realizarea transparen tei tranzac tiilor cu produse
agroalimentare .
Pe langa aceste neajunsuri ce se manifest a pe lini a tranzac tiilor bursiere cu produse
agroalimentare, chiar in condi tiile perfec tionarii activit atii acestora, trebuie consemnat faptul c ain
tara noastr a nu exist ainca o burs a a cerealelor. Se simte astfel lipsa existen teiin peisajul
pietelor bursie re a unei burse specializat aincomercializarea cerealelor, de tipul celei care a
functionat in Braila,inaintea celui de-al doilea r azboi mondial. Desigur, experien ta practic a
relev a faptul c ain unele tari ale lumii contemporane, chiar dac a economia de pia ta detine
un rol important, nu se justific aneap arat constituirea unei burse proprii.
Dimensiunile economiei na tionale, structura si marimea companiilor interesate in
tranzac tiile la burs a sunt criterii decisive privind luarea deci ziei asupra oportunit atiiinfiintarii
bursei de un anumit gen. Dar aceast a concluzie nu se poate referi si la Rom ania, av andu-sein
vedere c aeste o tara mare cultivatoare de cereale si,in trecut, exportatoare de cereale, dar mai
ales tradi tiilesi experi enta de organizare si func tionare a Bursei de Cereale, care a existat in
perioada anterioar a celui de -al doilea r azboi mondial, la Br aila,si care ocupa un loc important
pe pia ta mondial a a cerealelor. De fapt, necesitatea fond ariiunei burse de cereale la Braila a
fost luat a deseori in discu tie, inclusiv in cadrul Seminarului organizat cu ocazia anivers arii a

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
74cinci ani de pia ta pe termen lung, tinut la BMFMS, in anul 2002.
2.4. COMERCIALIZAREA CEREALELOR PRIN BURSELE DE M ARFURI
In perioada de tranzi tie se resimt efectele negative ale liberaliz arii pre turilor pe care
produc atori, procesatori si comercian ti din tarile occidentale le preintampin a cu
succes de ani de zile, pentru a se proteja impotriva riscului fluctua tiilor de pre turi. De
asemenea, agen tii economici participan ti la tranzac tiilebursiere, inclusiv publicul larg nu
cunosc inca,in profunzime, rolul si func tiilebursei, in general, a celei de m arfuri, in special,
inclusiv con tinutul si modalit atilede folosire a instrume ntelor specifice de pia ta.
Deoarece pia ta cerealelor din Rom ania este o pia ta aflat ain plin proces de constituire
si de dezvoltare, pentru produc atori, procesatori, comercian ti etc., dezavantajele ce decurg din
acest fapt sunt urm atoarele:
circula tie greo aiesi, deseori incomplet a, a informa tiilor legate de pre t,cantit ati
disponibile pe zone geografice, calitatea materiei prime;
efort suplimentar ca timp, bani, volum de munc a etc.;
riscul ca pre tul materiei prime s a evolueze nefavorabil;
lipsa securit atii financiare a tranzac tiilor.
Dupa recoltare, majoritatea procesatorilor devin itineran ti prin tarain cautare de surse de
aprovizionare cu gr au de calitate si cat mai ieftin. Produc atoriiincearc asi ei sa-si vanda recolta,
sperand sa obtina un pre t cat mai ridicat. Se dau telefoane, se intreab aincolo siincoace, se
cauta cuno stinte, se public a anun turi, se bat drumurile, cei din nord se deplaseaz ain sud, miz and
pe existen ta unor cantit ati mai mari de gr ausi la un pre t mai bun dec at cel local.
In Rom ania,sansele de c astig pe pia ta cerealelor sunt mai mari dec at pepiata
european a,insa,in acela si timp, riscurile sunt mult mai mari. Este vorba, inprimul r and, de
riscul de contrapartid a, vanzatorul afl andu-sein fata nerespect arii obliga tiilor contract uale de
catre partenerul s au comercial. Se consider a ca,inprezent, in Rom ania, cea mai potrivit a
strategie de management al riscului este tranzac tia bani contra marf a. Celelalte riscuri se
refer a la costurile de operare inprocesul de tranzac tionare, costurile de transport,
manipulare, depozitare a m arfii etc., si care sunt determinate de raportul cerere – ofert a pe
piata rom aneasc a.
Apare firesc intrebarea: de ce pia ta rom aneasc a, o pia ta cu tradi tiein ceea ce prive ste
producerea si comerciali zarea produselor agricole, se afl aintr-o astfel de situa tie? R aspunsul
const ain lipsa unui comer t organizat cu produse agricole, indeosebi cu produse cerealiere,
comer t care se poate realiza prin intermediul unui ring bursier, cadru in care s a se confrun te

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
75cererea cu oferta si sa se stabileasc apretul, pre t care, ulterior, s a fie utilizat drept referin ta
pentru produsul/produsele respective. Mai direct spus, lipse ste de fapt o burs a specializat a
in domeniul cerealelor, ceea ce fr aneaz a atat formarea pie tei funciare, c atsi sporirea produc tiei
de cereale.
CONTRACTE BURSIERE SPECIFICE
In prezent, cel mai utilizat contract, este contractul cash (la vedere). Pretul contractului este
stabilit in momentul incheierii tranzac tiei, iar livrarea m arfiieste imediat a.Odat a ce doi parteneri
au cazut de acord asupra pre tului, are loc plata, respectiv livrarea m arfiisi transferul de
proprietate al acesteia. De remarcat este c a,in acest caz, at at produc atorul c atsi procesatorul
sunt supu si unui important risc de pre t, generat de posibilitatea ca in momentul
vanzarii/cump ararii pre tul saevolueze pe pia taintr-o direc tie nefavorabil a. Fiind vorba de un pre t
generalizat la nivelul intregii pie te, cel afectat nu mai are posibilitatea de a g asi un pre t mai bun la
un alt op erator. Fa ta de acest tip de risc, agentul economic nu se poate asigura prin societ atile
de asigurare, acest rol fiind indeplinit de pie tele la termen -futures .
Exist a totusi un tip de contract, mai pu tin folosit, in care se poate realiza o protec tie la
fluctua tiile de pre t. Doi parteneri (v anzator/produc atorsi/sau cump arator/procesator) se inteleg
in luna martie, de exemplu, asupra pre tuluipentru gr aul livrat in luna august. Bine inteles,
fiecare accept a acest pre t pe baza unor calcule detaliate, care ii asigur a o marj a de profit
considerat a rezonabil a. Dac ain aceast a perioad a de timp survine un eveniment, care il
defavorizeaz a pe unul sau pe cel alalt, fiecare dintre cei doi parteneri isi are deja protejat a
marja de profit. Acest tip de contractul est e denumit contract cash la termen (forward), prin care
vanzatorul si cump aratorul cad de acord s a faca livrarea, respectiv s a accepte efectuarea livr arii
si sa faca plata unei m arfi la o dat a specificat a din viitor, la un pret stabilit in momentul
incheie rii acordului de voin ta.
Aceste dou a tipuri de contracte se reg asesc si la bursa de m arfuri, al aturi de alte modalit ati
de tranzac tionare si care se deosebesc intre ele prin modul de desf asurare a
mecanismului si a consecin telor tranzac tiilor marfare .In cadrul bursei de m arfuri exist a mai
multe mecanisme de tranzac tionare, care se deosebesc prin raportul specific intre riscul
asumat si profitul a steptat, raport care este acceptat in mod deliberat de c atre respectivul
participant de pe piata. Negocierea con tractelor se realizeaz a dupa un mecanism specific
pietelor bursiere si se poart a numai asupra pre tului.
Contractele bursiere sunt contracte comerciale de v anzare -cump arare, cu clauze

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
76standardizate in ceea ce prive ste cantitatea, calitatea, clauzele de exe cutie,metodologia de
tranzac tionare. Contractele futures si options sunt aleatorii, in sensul c a rezultatul lor depinde de
un eveniment viitor, iar obliga tiile aferente pot fi lichidate siinainte de scaden ta, printr -o procedur a
specific bursier a.
Toate tipurile de contracte bursiere pot fi folosite cu succes pe pia ta cerealelor,
fainurilor si taratelor din Rom ania. Fermierii si procesatorii trebuie s ainvete procedurile si
tehnicile de marketing pentru a putea anticipa schimb arileviitoare ce vor influe nta pre tul
produselor lor, pentru a putea alege varianta optim ade comercializare. Fiecare din aceste
alternative cuprinde insa, la randul s au, o serie de subtipuri de tranzac tii.
Modalit ati de desf asurare a tranzac tiilor marfare
spot Livrare
imediat a a
marfiinu se poate
realiza o protec tie
impotriva
fluctua tiei
preturilorcontracte
cash / la
vede re
Cash
forward
/ la
termenpret stabilit in
momentul
incheierii
tranzac tieilivrare fizic a
obligatorie
contracte futures / la
termenpret stabilit in
momentul
incheierii
tranzac tieilivrarea fizic a
nu
este
obligatorie si
are loc foarte
rarse urm areste o
protectie
impotriva
fluctuatiei
preturilor
call / de
cump ar
areSe mizeaza pe o
crestere a
preturilor
put / de
vanzareSe mizeaza pe o
scadere a
preturilorcontracte
options
double /
mixtepe baza unei
prime pl atite,
beneficiarul isi
rezerv a dreptul
(optiunea) de a
cump ara / vinde
marfalivrare la un
moment
ulterior
incheierii
contra ctului
livrarea fizic a
nu este
obligatorie
Se mizeaz a pe o
scadere/crestere
a preturilor
Piata la termen (contractele futures) este poate una din cele mai complexe modalit ati de
tranzac tionare. Complex a,insa nu dificil a, odat ainteles mecanismul tranzac tiilor, orice
participant la pia ta putand ob tine ava ntaje certe fa ta de cei care le ignor a. Pentru mul ti agen ti
economici din Rom ania, pia ta la termen este necunoscut a, datorit a inexisten tei unui
precedent intara noastr a, precum si aparentei dificult ati generate de relativa noutate a
fenomenului si lipsa u nuiinteres, p anain prezent, in cunoa sterea ei. De aici si necesitatea

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
77schimb ariicomportamentului individual si colectiv al tuturor participan tilor la burs a, educarea
tuturor agen tilor economici pentru intelegerea corect a a con tinutului, rolului sifunctiilor
bursei de m arfuri, a instrumentelor care se tranzac tioneaz ain cadrul acesteia, a cunoa sterii
avantajelor si respectiv dezavantajelor posibile prin folosirea lor, a semnifica tiei practice a
contractelor la termen, a rolului si modului de asigurare de c atre acestea a riscului in afaceri.
Activit atile agricole cunosc un grad ridicat de risc de produc tie, generat de fluctua tiile
anuale ale produc tiei de la o zon a la alta, si risc de pre t, provocat de oscila tiile de pre t, uneori
sezoniere, pe pie tele la vedere si la termen. De aceea, fermierii sunt interesa ti sa iain
considerare pie tele de m arfuri la termen, s a previn asau cel pu tin sa diminueze astfel de riscuri.
Teoria economic a consider a riscul un pericol posibil intr-o opera tiune sau actiune
econom ica, un eveniment viitor, dar nesigur, ce provoac a daune si care formeaz aobiectul
opera tiunilor de asigurare. Dup a unii speciali sti, riscul reprezint a un pericol posibil, „un
eveniment posibil si nedorit, previzibil sau imprevizibil, provocator de pierde ri materiale sau
morale, ce se manifest ainraporturile dintre oameni siin acelea dintre om si natur a”, „posibilitatea
de a ajunge intr-o primejdie, de a avea de infruntat un necaz sau de a suporta o pagub a; un
pericol posibil”.
Riscurile nu trebuie inte rpretate ca fatalit ati, ci doar ca posibilit atiimprevizibile si
aleatorii. Producerea lor trebuie s a fie independent a de culpa cuiva, ele determin and pierderi
pentru cel pu tin unul din subiec ti. Riscul poate fi provocat de for tele naturii, care poate fi
accidental (for ta major a, foc, inghe t etc.) sau cu caracter permanent, ca de pild a uzarea
factorilor fic si ai produc tiei.De asemenea, riscul se poate declan sa sub impactul factorului
uman, ca urmare a intereselor individuale deosebite sau a imperfec tiunilo r ce se manifest ain
cadrul resurselor de munc a, influen telor economice sau progresului tehnic.
In activitatea social a se pot manifesta o multitudine de forme de risc: economic,
comercial, social, politic. Pentru economia tezei, importan ta prezi nta,indeosebi, riscul
economic si cel comercial. Prin natura sa, riscul economic este at at obiectiv, c atsi subiectiv.
Primul este inerent oric arei activit ati ce se caracterizeaz a prin fluctua tia rezultatelor probabile
si reprezint a o variabil aindependen ta de individ. Cel de -al doilea exprim a o estimare a primului
si depinde de individ, de atitudinea sa fa ta de evenimentele ce il pot provoca.
Riscul economic se manifest a prin dezechilibre profunde, ca de pild a inflatie galopant a,
somaj de mas a, recesiune economic a,in timp ce riscul comercial, component a a riscului
mondoeconomic, exprim a posibilitatea inregistr ariiin afacerile interna tionale, din cauza unor
evenimente aflate sub controlul firmelor partenere.
In condi tiile func tionarii unei pie te bursier e dezvoltate, cele mai importante instrumente
de gestiune a riscului sunt tranzac tiile la termen, prin care se urmareste:

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
78minimizarea riscului pentru un profit a steptat sau similar;
maximizarea profitului pentru un anumit nivel acceptat al riscului.
In lim bajul consacrat se vorbe ste de „acoperirea riscului” (hedging), prin care agen tii
economici se protejeaz adin timp fa ta de eventualele schimb arinefavorabile ale pre tului. De
remarcat c a,in momentul incheierii respectivului contract, nu este obligatori u ca v anzatorul s a
detina marfa, ci el isi asum a obliga tiaca, la data stabilit ain contract, s a efectueze livrarea.
Astfel, dac a fermierul nu si-arecoltat inca graul, el isi poate vinde printr -un contract futures
viitoarea recolt a,daca consider a ca pretul obtenabil in acest moment poate fi mai bun dec at
cel pe care-l poate ob tinein momentul recoltei:
vanzatorul se protejeaz a astfel de cazul in care, in condi tiile unei produc tiifoarte bune la
nivelul tarii, pre tul graului ar sc adea pe pia ta;
cump aratorul (procesatorul, de exemplu o intreprindere de mor arit), se teme ca, p ana
la recolt a, sa nu intervin a oinrautatire a condi tiilor climatice (de pilda o secet a
prelungit a), care s a genereze o recolt a foarte proast asi, prin urmare, o scadere
semnificativ a a ofertei si respectiv o cre stere substan tiala a pre tului la gr au.
Contractele futures cuprind in principal acelea si clauze contractuale ca si contractele cash
forward. Apar insa unele elemente specifice, care au si generat aceast a dezvoltare
spectaculoas aa pie tei futures, ast azi o adev arata industrie, la limita intre o pia ta comercial a
si una financiar a.
Daca, contractele cash forward sunt negociate direct intre v anzatorsicump arator,
contractele futures se tranzac tioneaz a doar in cadrul burselor. Factor ul care a permis acest
lucru a fost standardizarea clauzelor contractuale, sianume: o cantitate si o calitate
standard; aceea si data de livrare; acela si loc de livrare. Astfel, in ringul bursier se
tranzac tioneaz a doar contracte cu absolut acelea si clauze contractuale. Singura variabil a
nestandardizat a ramane pre tul,care se mi sca liber si se poate schimba in orice moment.
Datorit a uniformit atiiclauzelor contractuale, dac a o persoan a vinde un contract, prin
rascump ararea lui de la un alt participant de pe piata, toate obliga tiile ce decurg din contractul
vandut sunt „compensate” de c atre cel cump arat. Astfel, respectivul v anzator „iese de pe piata”
si nu mai are nici o obliga tie de livrare/cump arare.

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
79Modalit ati de ac tiune ale hedgerilor si speculator ilor
cump ara contracte futures vand contracte futures
hedgerii pentru a se proteja
impotriva cresterii pre turilorpentru a se proteja
impotriva scaderii
preturilor
speculatorii pentru a ob tine profit din
cresterea preturilorpentru a ob tine profit din
scaderea preturilor
Pe pia ta futures particip a:
hedgerii – operatori interesa tiin a se proteja in fata riscurilor varia tieipreturilor:
produc atori, procesatori, industria si, comercian ti etc.
speculatorii – operatori indispensabili pentru o b una func tionare a pie telor.
In absen ta speculatorilor, opera tiunile de hedging (acoperire a riscului) nu pot fi efectuate sau
sunt realizate in condi tii nesatisf acatoare, iar pie tele futures nu -si pot indeplini corect func tia:
riscul varia tiei pre turilor d e care incearc a sa se protejeze hedgerii nu va fi transferat, ci
distribuit intreintreprinz atori.In Rom ania se manifest ainca o lips a de interes, chiar o
necunoa stere din partea agen tilor economici a facilit atilor oferite pentru acoperirea riscur ilor
deproduc tiesi de pre t, prin intermediul pie tei bursiere. In condi tiile utiliz arii reduse a contractelor
la termen, acoperirea riscurilor si modul de aplicare a managementului lor sunt limitate. Practic,
se poate vorbi doar de un sprijin financiar ( subven tii) al statului in raport cu produc atorii agricoli
si procesatorii produselor agricole. Astfel, in anul 2004, cheltuielile repartizate din bugetul de stat
pentru sus tinerea produc tiei agricole insumeaz a 20.151 miliarde lei, din care pentru produc tia
vegetal a 15.040,4 miliarde lei, pentru produc tia zootehnic a 4.660,6 miliarde lei, la care se
adaug a 450 de miliarde pentru subven tionarea exporturilor. In schimb, volumul desp agubirilor
pentru calamit atisi subven tiile pentru primele de asigurare sunt red use.
Potrivit Legii 381/2002 privind desp agubirile acordate produc atorilor in caz de
calamit ati naturale au insumat doar 70 miliarde lei; cele privind subven tionarea primelor de
asigurare doar 53,7 miliarde lei (HG nr. 74/2003), iar desp agubirile privind declararea st arii de
calamitate la gr au (HG nr. 1458/2003) reprezint a o sum a de 600 miliarde lei. Aceste sume, in
raport cu necesit atile acoperirii riscului de produc tiesi de pre t, ca urmare a restric tiilor
bugetare, sunt derizorii, insignifiante, nu cor espund cu pierderile suferite de produc atorii
agricoli. De aceea, subven tiile acordate sustinerii produc tiei agricole, cele legate de
acoperirea unei p arti a primelor de asigurare trebuie, treptat, substan tial majorate, prin
cresterea veniturilor bugetare .Desigur, nici in aceste condi tii, problemele de acoperire a
riscurilor de pre t nu pot fi realizate, instrumentele folosite in prezent in managementul riscului
fiind doar niste paleative.
Plecand de la realit atile agriculturii rom anesti, de la elementele sale specifice care ii

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
80imprim a anumite note distincte, precum si de la experien ta acumulat ainfolosirea acestor
instrumente in diferite tari ale lumii, inainte de toate in S.U.A. sitarile U.E., se impune luarea
unui set de m asuri pe termen scurt, mediu si lung. Aceste m asuri de perfec tionare a
managementului riscurilor trebuie s a aibainvedere l argirea gamei de instrumente utilizate, in
condi tiile prevenirii si a altor riscuri, aplicarea la condi tiile concrete ale agriculturii rom anesti,
perfec tionarea lorpermanent a,indeosebi a celor care au leg atura nemijlocit a cu pia ta bursier a,
respectiv a asigur arilorsi reasigur arilor.
Pe termen scurtse pot inscrie urm atoarele m asuri:
extinderea pie telorin general, a celor la termen si optiuni,in special, care au un volum
redus de opera tiuni, prin care se asigur a reducerea riscurilor de pre t, fara a apela la
investi tii substan tialein know -how;
extinderea si perfec tionarea utiliz arii fondurilor mutuale, care constituie un caz special in
asigurare. Aceste fondur i apar tin participan tilorsi acoper a pierderile provocate
membrilor s ai, fie pe seama disponibilit atilor b anesti, fie prin dona tii suplimentare
efectuate de participan ti;
selectarea activit atilorsi a produselor susceptibile de a fi supuse unui risc diminu at;
largirea cercului de produc atori agricoli dispu si sa se asigure prin societ ati de
asigurare, prin sporirea increderii lor in aceste institu tii,in vederea inlocuirii treptate a
subven tiilor publice acordate incaz de calamit ati;
constituirea si extinde rea parteneriatului public -privat, in care statul s a aiba,inca o
anumit aperioad a, rolul principal, oferind subven tii destinate acoperirii unei anumite p arti
a primelor de asigurare si de reasigurare. Pe aceast a baza,in timp, s a se treac a la un
sistem de asigurare predominant privat. Pe termen mediu si lung, care se refer a la
perioada prezent a pana laorizontul anilor 2010 -2025, principalele m asuri privind
managementul riscurilor privesc ,largirea cercului de produc atori agricoli interesa ti sa
se asigur e de riscurile legate de produc tie prin institu tiile de asigur ari constituite,
proces care va crea condi tii de inlocuire treptat a asprijinului statului acordat in caz
de calamit ati. O astfel de m asura propune o mai bun a cunoa stere a rolului acestor
institutii, a avantajelor oferite de acestea, formarea unui comportament adecvat din
partea personalului acestor institu tiiin rela tiile cu clien tii lor, ca element esen tialin
sporirea increderii fermierilor in folosirea acestor instrumente de risc.
Pentru tara noastr a, o perioad a relativ indelungat a, este necesar a interven tia statului in
protec tia fermierilor fa ta de riscul de produc tiesi de pre t. Situa tia se explic a,inainte de toate, prin
faptul c a pietele pentru instrumentele destinate riscului sunt in formare, imature, sau chiar
lipsesc. Aceast a situa tie necesit a interven tia statului in domeniul riscului si prive ste,in primul

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
81rand, perfec tionarea cadrului legislativ care sa asigure func tionalitatea managementului riscului
se refer a la,infiintarea si func tionarea pie telorbursiere la termen, care au rolul de a acoperi
riscurile , oferirea de stimulente privind dezvoltarea unor asemenea pie te sau reducerea
costurilor unor instrumente de gestionare a riscurilor, prin subven tionarea unei cote mai mari
din m arimea primelor de asigurare si chiar pentru acoperirea nemijlocit a a riscurilor, oferind
reasigurarea lor. Totodat a, statul trebuie s a asigure orientarea fondurilor publice in cadrul
sistemului de asigurare c atre anumite grupuri de fermieri, in concordan tacu nevoile lor specifice,
darsi cucele ale economiei na tionale;
crearea condi tiilor de folosire mai larg a a reasigur arilor, mai ales pentru acoperirea
pierderilor peste un anumit nivel, c aruia fermierii nu ii pot face fa ta, datorit a costurilor
extrem de ridicate. Acordarea unor asemenea reasigur ari ar stimula institu tiile respective
in a oferi, intr-o masura mai mare, protec tie pentru acoperirea riscurilor susceptibile de
a se transforma in pierderi catastrofale. Eventual, reasigurarea ar putea fi adapta ta
rezervelor de risc, la nivelul teritoriului na tional, pentru a limita pierderile totale, urm and sa
se constituie obligativitatea societ atilor integrate intr-un cartel de a furniza servicii de
asigurare pentru toate produsele lor. Ori ce fel de implicare a unui asemenea cartel,
fie el constituit si la nivelul U.E., trebuie s a fiein concordan ta cu principiile eficien teisi
transparen tei,si sa iain considerare efectele posibile asupra produc tiei, nivelului pre tului
si a modului de distribuire a venituril or;
integrarea companiilor de asigurare si reasigurare intr-un cartel de asigur ari sireasigur ari
in vederea acoperirii in comun a riscurilor siin perspectiva incadr arii lui intr-un astfel de
cartel constituit la nivelul U.E. Un astfel de cartel ar contri bui, prin rolul si func tiile sale,
si la perfec tionarea fondurilor mutuale, care se afl ain proprietatea fermierilor. In acest
sens, ar reveni statului si respectiv UE sarcina s a instituie un cadru legislativ adecvat
acestui proces de integrare pe vertical a a asigur arilorsi reasigur arilor;
elaborarea unor instrumente de risc combinate, prin intermediul c arora s aseasigure
acoperirea riscului de produc tiesi de pre t. Trebuie avut in vedere faptul c a sporirea
diversit atii instrumentelor de risc este o nece sitate generat asi de extinderea procesului
integr ariiin U.E., noile tarivenind si cu experien te proprii in managementul riscurilor, ce
s-au dovedit eficiente pentru fermieri, dar sipentru societate, in general;
crearea si utilizarea a noi alternative d e obtinere a unor venituri conjuncturale ar fi o
optiune atractiv a. Pe seama acestor venituri s -ar putea crea resurse financiare
suplimentare de sus tinere a veniturilor fermierilor, mai ales in unele perioade dificile ale
activit atii fermelor agricole. Ast fel de resurse devin un instrument de risc, ce are
capacitatea de a r aspunde nevoilor imediate ale fermierilor, prin inlaturarea

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
82discontinuit atilor importante din activitatea gospod ariilor taranesti, precum si de sprijin
in dep asirea problemelor economico -financiare legate de dezastre;
elaborarea si aplicarea unui program special destinat tuturor fermierilor, privind asigurarea
deinforma tii operative, transparente, referitoare la risc si instrumentele folosite pentru
diminuarea pagubelor ce pot fi provocat e fermierilor. Pe prim plan ar trebui s a se
situeze informa tiile privitoare la pietele la termen si de op tiuni, la rolul asigur arilorsi
reasigur arilor, inclusiv a fondurilor mutuale pentru acoperirea riscurilor;
perfec tionarea managementului riscurilor tr ebuie s a fieinsotita de m asuri de educa tiesi
demodificare a comportamentului agen tilor economici si a publicului larg fa ta de
risc. La acestea este necesar s a se adauge si masurile de perfec tionare profesional a,in
cadrul politicilor de dezvoltare rural adurabil a, problem a stringent a, care explic a partial,
in prezent, siintarzierile in procesul de preaderare a tarii la U.E., eficien ta redus ain
cadrul negocierilor purtate ce reprezentan tii U.E. Cu at at mai mult, o astfel de problem a
este de importan ta capital a, mai ales dup a integrarea in U.E., in condi tiile desf asurarii
unei concuren te acerbe intretarile membre ale U.E.
Intara noastr a, rolul contractelor futures pe produse agricole este, deocamdat a,
putin cunoscut .Intarile cu tradi tiein domeniul bursier, contractele futures si optiunile pe
produse agroalimentare sunt considerate instrumente indispensabile ale celor implica tiin
producerea, depozitarea, comercializarea sau procesarea acestor produse. Tranzac tionarea
contractelor futures ofera tuturor acestor agen tieconomici siguran ta, protej andu-iimpotriva
cresterilor sau sc aderilor imprevizibile ale pre turilor.
Prin utilizarea contractelor la termen la produsul gr au, instrumente deosebit de utile
celor care desf asoara activit ati agricole, pot fi minimalizate chiar siriscurile legate de factorii
climaterici ce nu pot fi controla ti de c atre om, fiecare av and de c astigat,agricultorii, industria
alimentara si, nu in ultimul r and,consumatorii.
Contractele futures ii pot ajuta pe cei i mplica tiin produc tia de gr au sau insectorul de
moraritsi panifica tie saisi anticipeze costurile si profiturile, s a-siimbun atateasc a programele de
marketing, ori s a-si men tina sau imbun atateasc a baza de clien ti.
In ceea ce prive ste rolul contractelor futures pe gr au pentru agricultur asieconomie,
in ansamblul ei, acesta este unul de maxim a importan ta deoarece fiecare participant la
tranzac tiile futures, in momentul in care p atrunde pe pia ta, detine o serie de informa tii despre
aceasta, cum ar fi evolu tia cererii si ofertei de gr au,cursul valutar, rata infla tiei, starea
vremii etc., date care contribuie la formarea pretului pe pia ta la termen. Pe m asura ce
tranzac tiile se execut aintre cump aratorisivanzatori, se determin a pretul real al unei anumite

MECANISMELE BURSIERE PENTRU PRODUSE AGRICOLE
83marfi, care constituie activul suport al contractului futures (cum ar fi gr aul), iar acestea devin
importante pentru intreaga economie. Implementarea contractelor futures si options pe
contractele futures, av andca activ suport gr aul de panifica tie, reprez inta o premis a a realiz arii
unei cerin testringente a pie tei cerealelor din Rom ania,infiintarea c at mai cur and posibil a unei
burse de cereale la Br aila. Aceasta deoarece, cunoa sterea pre tului de referin ta aunei m arfi
pentru diferite intervale de timp, in viitor, este foarte benefic a pentru to tioperatorii din aceast a
piata bursier a. Astfel de contracte sunt absolut necesare indezvoltarea unei pie te fizice bine
organizate, fapt certificat de existen ta lor in toate tarile dezvoltate.
Mecanismul futures si options ofer a posibilitatea realiz arii unui pre t dereferin ta, bazat pe
intalnirea direct a a cererii cu oferta. Confruntarea celor dou a elemente esen tiale ale
oricarei pie te se face prin intermediul unui soft de tranzac tionare electronic, acces ibil
prin internet, din orice zon a atarii. Existen tasoftului, coroborat a cu existen ta Casei Rom ane de
Compensa tie, care are rolul de a garanta realizarea tranzac tiilorsi executarea obliga tiilor
contractuale de c atre cei implica ti, confer a o transparen ta ridicat a a acestei pie tesi un grad de
risc minim.
Una dintre principalele func tii ale unei pie te futures moderne este aceea de a transfera
riscul. De exemplu, pentru un produc ator de gr au, obiectivul este s a cultive si sa v anda graul la un
pret care s aii aduc a profit; riscul acestuia este acela ca pre tul graului s a scad a. Dar acest risc
poate fi transferat prin v anzarea de contracte futures pe gr au, pe o pia ta la termen. Dac a pretul
graului scade, produc atorul va putea s a cumpere contractele futures l a un pre t mai mic dec at cel
lacare au fost v andute acestea.
Avantajul pe care il ofer a tranzac tia futures este acela c a,in general, ea poate compensa
pierderea de pe pia ta fizic a.In acest caz, cump aratorul este cel care preia riscul, el estim and ca
pretul graului va cre ste. Cel care preia riscul poate fi un speculator sau o societate
comercial a (de pild a o firm a procesatoare de gr au), care are nevoie de gr au sau care altfel ar
putea fi afectat a de o cre stere a pre tului la acest produs. Cei care accept a transferul acestor
riscuri o fac in speran ta ca acestea vor genera un profit, deoarece ei fac specula tiiin leg atura cu
cresterea sau sc aderea fa tade nivelul lor actual.