Mecanisme de evitare a conflictului de interese in derularea procedurilor de [628699]

Mecanisme de evitare a conflictului de interese in derularea procedurilor de
achiziții publice
Cuprins
Cap. 1. Domeniul achizi țiilor publice
1.1.Principiile achizi țiilor publice
1.2.Reguli de atribuire a contractelor de achizi ție publică
1.3.Proceduri de atribuire a contractelor de achizi ție publică
1.4.Conflictul de interese în procedura achizi țiilor publice
Cap. 2. Conflictul de interese. Considera ții introductive
2.1.Definiție și principii
2.2.Tipologia conflictelor de interese
2.3.Reglementarea conflictului de interese (la nivel european; la nivel na țional)
2.4.Diferențe între conflictul de interese și incompatibilitate
2.5.Criterii de incompatibilitate pentru func ționarii publici
Cap. 3. Organisme și instrumente administrative care acționează în scopul prevenirii conflictelor
de interese și a corupției
3.1.Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de
interese în procedura de atribuire a contractelor de achizi ție publică
3.2.Strategii pentru prevenirea și sancționarea conflictelor de interese
3.3.Instrumente pentru prevenirea și sancționarea conflictelor de interese
3.4.Agenția Națională de Integritate (ANI) și rolul său în prevenirea conflictelor de interese
3.4.1. Declarația de avere
3.4.2. Declarația de interese
3.5. Rapoartele MCV ale Comisiei Europene

Studiu de caz – Anchete și arestări pentru conflict de interese, în România
INTRODUCERE
Conflictele de interese, îndeosebi în sectorul public, dar și în cel privat au generat în ultima
perioadă motive de preocupare at ât pe plan intern cât și pe plan internațional, form ând obiectul unor
strategii specifice. Reglement ările penale și administrative au urmărit susținerea integrității
funcționarilor publici și luarea deciziilor în mod dezinteresat în institu țiile guvernamentale și publice.
Deși cei mai mulți dintre noi nu știu ce înseamnă conflict de interese, este suficient să deschidem
televizorul sau să citim presa și aflăm că încă un primar a fost anchetat, eventual arestat pentru această
infracțiune.
În ultima vreme, și în sectorul privat exist ă preocupări legate de integritatea în afaceri și în mod
special de protejarea intereselor ac ționarilor și a marelui public. Recentele scandaluri au atras atenția
asupra importanței evitării conflictelor de interese care pot deveni o problemă atunci c ând, de exemplu,
un funcționar public pleacă din serviciul public pentru a se angaja în sectorul privat sau la un ONG sau
când o firmă de contabilitate oferă at ât servicii de auditare cât și servicii de consultanță aceluiași client
sau o agenție de reglementare se aliniază prea mult la interesele societăților comerciale pe care are
datoria să le supravegheze.
Acestea sunt doar dou ă dintre motivele pentru care am abordat aceast subiect care a căpătat
amploare din ce în ce mai mare în spa țiul public. Pe de altă parte, au apărut forme noi de relații între
sectorul public și sectoarele comerciale sau non-profit. Aceste forme de colaborare, uneori dau naștere
unor parteneriate publice-private ceea ce poate duce la un potențial în creștere de forme de conflict de
interese care implică at ât interesele personale cât și obligațiile publice ale persoanei oficiale implicate.
Totodată preocuparea publicului pentru aceste acțiuni a crescut și a exercitat presiune asupra guvernelor
ca acestea să ia măsuri pentru a nu fi compromisă corectitudinea procesului de luare a deciziilor
oficiale.
Dacă în primele trei capitole am abordat, conceptul, în ansamblul s ău, din perspectivă teoretică,
în studiul de caz am încercat s ă urmăresc cum se manifestă acesta la modul concret, care sunt urmările
și mai ales ce se poate face pentru evitarea situațiilor de acest fel.

Structura lucrării:
Pentru că tema acestui studiu se referă la conflictul de interese în derularea procedurilor de
achiziții publice, în primul capitol am abordat domeniul achizi țiilor publice. Astfel am stabilit care sunt
principiile, regulile și procedurile de atribuire a contractelor exemplific ând cu posibile situa ții de
conflict de interese în procedura de achizi ții publice.
Al doilea capitol al lucrarii define ște conflictul de interese, așa cum apare în Codul Penal și în
legislația românească precum și tipologia conflictului de interese cu toate reglementările din legislația
românească, ținând cont de alinierea la legisla ția europeană. Totodată am stabilit care sunt diferențele
între conflictul de interese și incompatibilitate dar și criteriile de incompatibilitate penru funcționarii
publici.
Deși un conflict de interese nu înseamnă implicit corupție, există o recunoaștere din ce în ce mai
largă a faptului că apariția unor conflicte între interesele personale și obligațiile publice ale
funcționarilor publici, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la corupție. Acesta este motivul
pentru care, în capitolul al III-lea, am abordat și tema corupției, urmărind toate strategiile și
instrumentele create pentru prevenirea și sancționarea conflictelor de interese și a corupției.
Ultimul punct din partea teoretic ă se referă la MCV (Mecanism de Cooperare și Verificare
instituit de către Comisia Europeană, în 2007, pentru România și Bulgaria) și care sunt efectele sale,
făcând o comparație a rapoartelor emise în ultimii ani
În cea de-a doua parte a lucr ării am efectuat un studiu, urmărind 10 persoane publice, anchetate,
eventual arestate pentru că se aflau în conflict de interese.
Obiectivele acestei lucrur ări sunt de a demonstra că o serie de persoane publice se află în
conflict de interese cu bun ă știință dar există și o categorie de funcționari care nu știu că se află în
conflict de interese, fie pentru c ă nu cunosc legile, fie pentru că legile sunt neclare sau greu de aplicat.
Ca și metode de cercetare, pentru prezentul studiu am folosit: abordarea empirică , pentru că
cercetarea în cauză este puternic orientată spre colectarea de date și fapte direct observabile dar și
abordarea interpretativă deoarece explicația finală are la bază interpretarea faptelor cercetate. Astfel în
prima parte a lucr ării am aprofundat cunoașterea legislației și a practicilor care definesc contextul
realității sociale observate iar cercetarea din partea a doua este centrată în mod fundamental pe subiect,
la nivel micro social.
Cap. 1. Domeniul achizi țiilor publice

·0Principiile achizițiilor publice
În efectuarea achizi țiilor publice, funcționarii din compartimentele de achiziții din
cadrul autorităților contractante trebuie să respecte o serie de principii valabile, nu doar în țara noastră
ci în întreaga Uniune European ă. Primul dintre acestea este nediscriminarea. Acest principiu se referă
la asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru ca orice operator economic,
indiferent de naționalitate, să poată participa la procedura de atribuire și să aibă șansa de a deveni
contractant. Principiul presupune egalitate de acces pentru toți operatorii economici din toate statele
membre. Pe cale de consecință, autoritățile contractante nu ar trebui să impună condiții ce cauzează
discriminare față de potențialii ofertanți în alte state membre. În aplicarea acestui principiu, trebuie
respectate o serie de reguli. Prima dintre acestea se refer ă la faptul că autoritățile contractante nu
trebuie să discrimineze potențialii ofertanți pe baza unor motive nejustificate cum ar fi, de exemplu,
naționalitatea și nu trebuie să includă specificații tehnice care ar putea favoriza întreprinderile
naționale. Pe de altă parte autoritățile contractante trebuie să evite stabilirea de cerințe de calificare care
să favorizeze anumiți participanți la procedura de achiziție publică și trebuie să evite practicile de
favorizare a unui ofertant prin stabilirea de condiții discriminatorii în caietele de sarcini. Efectele și
scopul nediscriminării sunt deschiderea și dezvoltarea pieței de achiziții publice, crearea unui cadru
competitiv pentru obținerea celui mai bun raport calitate-preț în ceea ce privește fondurile publice,
întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesit ățile.
Tratamentul egal, este un alt principiu ce trebuie respectat în efectuarea achizi țiilor publice.
Acesta presupune ca, pe parcursul procedurii de atribuire, să se stabilească și să se aplice cerințe, reguli
și criterii identice pentru toți operatorii economici, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a
deveni contractanți. Acest principiu implică furnizarea, concomitentă, către toți operatorii economici
implicați într-o procedură de achiziție, a informațiilor aferente procedurii. Prin aplicarea acestui
principiu, toți participanții vor dispune de șanse egale în pregătirea documentelor asociate procedurii în
cauză, de instituirea unui cadru bazat pe încredere, cinste, corectitudine și imparțialitate pe tot parcursul
derulării procedurii dar și de favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între operatorii
economici participan ți la o procedură de achiziție publică.
Transparența, este un alt principiu de care trebuie să se țină cont în efectuarea achizi țiilor
publice, deoarece presupune informarea adecvată a tuturor participanților la procedura de atribuire a
achizițiilor publice. Principiul transparenței presupune, printre altele, aducerea la cunoștința publicului
a tuturor informaților referitoare la aplicarea procedurii de atribuire în scopul garantării eliminării
riscului de favoritism și de comportament arbitrar din partea autorității contractante. Aplicarea acestui

principiu presupune formularea tuturor informa țiilor cu privire la procedura de achiziție în mod clar,
precis, univoc în anun țul/invitația de participare și în documentația de atribuire, oferind operatorilor
economici o poziție de egalitate at ât în momentul în care î și pregătesc ofertele, c ât și în momentul în
care acestea sunt evaluate de c ătre autoritatea contractantă. Respect ând acest principiu, este asigurat ă
vizibilitatea oportunităților, regulilor, proceselor, înregistrărilor și rezultatelor aferente procedurii de
achiziție publică. Prin respectarea transparenței, se obține claritatea documentelor elaborate pe
parcursul procesului de achiziție iar accesul publicului la informații privind contractele publice,
facilitează controlul democratic asupra activității administrative.
Proporționalitatea, este de asemenea un principiu ce trebuie respectat. Prin aceasta, înțelegem
că măsurile luate de instituții nu trebuie să depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în
scopul realizării obiectivelor urmărite; în cazul în care este posibil ă o alegere între mai multe măsuri
adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constr ângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie
să fie disproporționate în raport cu scopurile urm ărite; când se confruntă cu o ofertă ambiguă, iar o
cerere de precizări cu privire la conținutul ofertei menționate ar putea asigura securitatea juridică în
același mod precum respingerea imediată a ofertei în cauză, autoritatea contractantă să solicite mai
degrabă precizări candidatului vizat dec ât să opteze pur și simplu pentru respingerea ofertei acestuia.
Efectul acestui principiu const ă în faptul că se asigură definirea și derularea unei proceduri corecte de
atribuire în raport cu ofertan ții.
Asumarea răspunderii. Principiul asumării răspunderii presupune determinarea clară a
sarcinilor și responsabilităților persoanelor implicate în procesul de achizi ție publică, asigurându-se
profesionalismul, impar țialitatea și independența deciziilor adoptate pe parcursul acestui proces. De
asemenea, acest principiu implică faptul că răspunderea aparține exclusiv comisiei de evaluare și
factorilor decizionali din autoritatea contractantă, indiferent de opiniile exprimate de organismele de
control în domeniul achizi țiilor publice sau de recomandările autorităților cu competențe în domeniu.
Prin aplicarea acestui principiu se ob ține delegarea în calitate de membri ai comisiei de evaluare a
persoanelor care de țin competențe în obiectul procedurii de achizi ție și precizarea în documentația de
atribuire a numelor persoanelor cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al furnizorului
de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire. Solicitarea membrilor comisiei de evaluare și
experților cooptați de completare a declarațiilor pe proprie răspundere privind confidențialitatea,
imparțialitatea și din care să rezulte ne încadrarea în situațiile de conflict de interese.
·1Reguli de atribuire a contractelor de achizi ție publică

Procedura privind atribuirea contractelor de achizi ție publică presupune un ansamblu de reguli
și formalități ce trebuie îndeplinite de către organizatorul licitației av ând ca obiect atribuirea unui
contract de achiziție publică. Principala regulă în atribuirea contractelor de licita ție este aceea că
autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractele prin aplicarea procedurilor de licitație
deschisă sau licitație restr ânsă, restul procedurilor put ându-se aplica doar în anumite cazuri speciale.
De asemenea, autoritatea contractant ă are obligația de a asigura garantarea protejării acelor informații
pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidențial.
O altă regulă importantă este cea referitoare la faptul că autoritatea contractantă are obligația de
a estima valoarea contractului de achiziție publică pe baza calculării și însumării tuturor sumelor
plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv. Valoarea estimat ă a contractului trebuie să fie
determinată înainte de inițierea procedurii de atribuire și aceasta trebuie să fie valabilă la momentul
transmiterii spre publicare a anunțului de participare sau la momentul transmiterii invitației de
participare.
În ceea ce privește regulile de elaborare a documentației de atribuire, autoritatea contractantă
are obligația de a preciza toate informațiile necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o
informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii. Documentația
trebuie să cuprindă informații generale privind autoritatea contractantă, în special cu privire la adres ă –
inclusiv telefon, fax, e-mail, persoane de contact, mijloace de comunicare, instruc țiuni privind date
limită care trebuie respectate precum și formalitățile ce trebuie a fi îndeplinite în legătură cu
participarea la procedură. Sunt de asemenea, necesare, cerințe minime de calificare, precum și
documentele care urmează să fie prezentate de ofertanți/candidați pentru dovedirea îndeplinirii
criteriilor de calificare și selecție, caietul de sarcini sau documentația descriptivă, instrucțiuni privind
modul de elaborare și de prezentare a propunerii tehnice și financiare precum și informații detaliate
privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei c âștigătoare.
Autoritatea contractant ă are obligația să precizeze în documentație regulile obligatorii
referitoare la condițiile de muncă și de protecție a muncii, care sunt în vigoare la nivel na țional și care
trebuie respectate pe parcursul îndeplinirii contractului de lucr ări ori de servicii, sau să indice
instituțiile competente de la care operatorii economici pot obține informații detaliate privind
reglementările respective. Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specifica ții tehnice.
În ceea ce privește participarea la procedura de atribuire, facem precizarea că, la procedura de

atribuire are dreptul de a participa, orice operator economic, individual sau într-un grup de operatori.
Legea prevede și faptul că operatorii economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune o
candidatură sau ofertă comună, fără a fi obligați să își legalizeze, din punct de vedere formal, asocierea
dar în cazul câștigării licitației, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca asocierea s ă fie
legalizată numai dacă o astfel de măsură reprezintă o condiție necesară pentru buna îndeplinire a
contractului.
O regulă extrem de importantă se referă la publicarea anunțurilor. În acest sens autoritatea
contractantă are obligația de a asigura transparența atribuirii contractelor și a încheierii acordurilor-
cadru prin publicarea anun țurilor de intenție, de participare și de atribuire. Anunțurile se publică, de
obicei, în Monitorul Oficial dar exist ă și situații în care legea impune, pentru anumite proceduri,
obligația publicării anunțului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Modalitățile de comunicare impuse de autoritatea contractantă trebuie să nu restricționeze
accesul operatorilor economici la procedura de atribuire de aceea instrumentele utilizate pentru
comunicarea electronică, precum și caracteristicile lor tehnice trebuie să fie nediscriminatorii,
disponibile în mod facil oric ărui operator economic și trebuie să asigure interoperabilitatea cu
tehnologiile uzuale de informare și comunicare, în cazul în care documentele se transmit prin mijloace
electronice, acestora le sunt aplicabile prevederile legale referitoare la semn ătura electronică.
Deloc de neglijat sunt regulile de evitare a conflictului de interese. Pe parcursul aplic ării
procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a
evita situațiile de natură să determine apariția unui conflict de interese și/sau manifestarea concurenței
neloiale. De aceea, contractantul nu are dreptul de a angaja, în scopul îndeplinirii contractului de
achiziție publică, persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplic ării unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei
perioade de cel puțin 12 luni de la încheierea contractului, sub sanc țiunea nulității contractului
respectiv pentru cauză imorală. Procedura este reglementată de O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de
concesiune de servicii, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 337/2006.
·2Proceduri de atribuire a contractelor de achizi ție publică
Contractele de achizi ții publice pot fi atribuite prin patru proceduri competitive principale
Procedura de licita ție deschisă, este procesul prin care o autoritate contractantă anunță

posibilitatea de atribuire a contractului și apoi emite documentele complete referitoare la licitație,
inclusiv caietul de sarcini și contractul, pentru toți operatorii economici care cer să participe. În anunțul
de participare, operatorii economici trebuie să prezinte at ât informații privind selecția c ât și ofertele, ca
răspuns la cerințele prezentate de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă poate primi un
număr mare de oferte dar acest lucru nu înseamnă că toate aceste oferte vor fi luate în considerare, ci
doar acele oferte făcute de către operatorii economici care îndeplinesc criteriile de selec ție. Ofertele pot
fi evaluate în funcție de cel mai mic preț, sau în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de
vedere economic. Menționăm faptul că nu sunt permise negocieri cu operatorii economici.
Procedură de licitație restr ânsă este un proces care permite autorității contractante să
limiteze numărul de oferte pe care le primește și cuprinde două etape. Astfel, autoritatea contractantă
anunță oportunitatea de contract iar operatorii economici depun cereri de participare și apoi oferă
informații pentru etapa de selecție, utilizată de către autoritatea contractantă pentru a stabili dacă
operatorii economici sunt calificați să execute contractul și pentru a selecta operatorii economici care
urmează să fie invitați la ofertare. Ca și în cazul procedurii deschise, nu to ți operatorii economici
trebuie să fie invitați la ofertare. Autoritatea contractantă trimite invitația cu documentele complete de
licitație, inclusiv caietul de sarcini și contractul, doar operatorilor economici care au fost selectați.
Ofertele pot fi evaluate fie în funcție de cel mai mic preț, fie în funcție de oferta cea mai avantajoasă
din punct de vedere economic.
Procedura dialogului competi țional, este un proces care constă în două etape. Autoritatea
contractantă anunță oportunitatea de contract iar operatorii economici prezintă mai întâi informațiile de
la etapa de pre-calificare și selecție, care sunt utilizate de către autoritatea contractantă pentru a stabili
dacă operatorii economici se califică pentru a executa contractul și pentru a selecta operatorii
economici care urmează să fie invitați la ofertare. Autoritatea contractantă este autorizată să
întocmească o listă restrânsă de operatori economici și trimite invitația de a participa doar acelor
operatori economici incluși în această lista restrânsă după care începe o fază de dialog competitiv cu
acei operatori economici. Pe parcursul etapei de dialog competitiv, toate aspectele proiectului pot fi
discutate cu operatorii economici și numărul de soluții pot fi reduse. Atunci c ând autoritatea
contractantă este mulțumită de propunerile făcute, aceasta poate declara faza de dialog competitiv
închisă și invită la depunerea ofertelor. Ofertele sunt evaluate și se alege cea mai avantajoasă ofertă din
punct de vedere economic.
Procedura negociat ă cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare, este un proces ce să

desfășoară, de asemenea, în două etape. Autoritatea contractantă anunță oportunitatea de contract și,
după depunerea cererilor de participare, operatorii economici prezintă în prima fază informațiile de la
etapa de pre-calificare și selecție, care sunt utilizate de către autoritatea contractantă pentru a stabili
dacă operatorii economici se califică pentru a executa contractul și pentru a selecta operatorii
economici care urmează să fie invitați la ofertare. Autoritatea contractantă poate limita numărul de
operatori economici care sunt invitați la ofertare și poate întocmi o listă restrânsă de operatori
economici. Ulterior, autoritatea contractantă trimite invitația de participare, numai operatorilor
economici incluși în lista respectivă după care începe negocierea cu ofertan ții. Ofertele pot fi evaluate
fie în funcție de cel mai mic preț, fie în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
economic.
Trebuie să amintim faptul că în afară de procedurile enumerate anterior, mai există și o serie de
proceduri specializate. Un exemplu este procedura privind contractele de locuințe publice
subvenționate. Aceasta este o procedură competitivă care poate fi folosită numai pentru anumite tipuri
de contracte referitoare la achiziționarea de sisteme subvenționate de locuințe publice. În acest caz,
autoritatea contractant ă are mai multă flexibilitate dec ât în conformitate cu procedurile standard pentru
a derula un proces de selectare a unui operator economic cu care apoi lucreaz ă în strânsă colaborare
pentru a dezvolta și a livra sistemul de locuințe publice.
Fig. 1. Principalele tipuri de proceduri competitive disponibile pentru autorit ățile contractante
O altă procedură specializată este procedura de concesionare a lucrărilor care poate fi folosită
numai pentru contractele de concesiune a lucrărilor. Ea are cerințe specifice detaliate referitoare la
numirea sub-contractorilor.

·3 Conflictul de interese în procedura achizi țiilor publice
Cu scopul asigur ării transparenței și corectitudinii cheltuirii banului public dar și a
îmbunătățirii actului de guvernare, în ultima vreme constat ăm o intensificare a preocupării
organizațiilor internaționale pentru identificarea unor modalități de evitare a conflictului de interese în
exercitarea funcțiilor publice sau de interes public. Astfel o serie organizații internaționale, publică în
mod constant, rapoarte privind situa ții de posibile conflicte de interes dar și alte fapte de corupție,
oferind uneori și soluții pentru evitarea unor astfel de situații.
La nivelul întregii Uniuni Europene se acord ă o atenție sporită conflictului de interese, iar
ultima variantă a directivei emise de către Parlamentul European, privind achizițiile publice, este din
2014 și conține prevederi exprese privind astfel de situații.
În țara noastră, există mai multe acte normative ce reglementează problema conflictului de
interese, cu toate acestea s-a constatat existența unor deficiențe. De exemplu, în toate actele normative
este precizat faptul c ă în procedura de atribuire a contractelor de achizi ții publice, există obligația de a
se asigura evitarea situațiilor ce pot determina apariția unui conflict de interese sau manifestarea
concurenței neloiale dar există situații în care persoanele implicate nu au cuno ștință despre existența
unei relații de rudenie cu persoane care fac parte din consiliul de administrație. În acest caz, speciali știi
în domeniu susțin că nimni nu poate fi responsabilizat pentru că situația nu a putut fi evitată. Situația ar
putea totuți să fie evitată dacă în anunțul de participare sau în invitație ar fi trecute numele persoanelor
ce dețin funcții importante în cadrul autorității contractante.
Deși conflictul de interese nu este același lucru și nu trebuie asimilat cu faptele de corupție,
totuși există din ce în ce mai mulți adepți care consideră că apariția unor conflicte între interesele

personale și obligațiile publice ale funcționarilor publici, poate duce la fapte de corupție dar și la abuz
în serviciu. Acestea ar putea fi evitate doar dac ă organismele publice au la dispoziție și pun în practică
standarde politice corespunzătoare în vederea promov ării corectitudinii, meode eficiente pentru
identificarea riscurilor și soluționarea apariției unor conflicte de interese, prcum și sancțiuni. Dar chiar
și în această situație, încercarea de a controla prea strict exercitarea intereselor personale poate intra în
conflict cu alte drepturi sau poate fi o practic ă contra-productivă ce va face ca unele persoane să nu/și
mai dorească o funcție publică. Cu scopul de a combate situațiile de conflict de interese, Tranparency
Internațional a propus „avertizorii de integritate”(wistleblowers), adic ă persoane care sunt încurajate să
semnaleze existența situațiilor de acest gen.