Maxin Claudia Liliana (căs. Trif) [303870]

[anonimizat]-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Lucrare de disertație

Coordonator științific:

Prof. Univ. Dr. Mușata Bocoș

Masterand: [anonimizat]

2017

[anonimizat]:

Prof. Univ. Dr. Mușata Bocoș

Masterand: [anonimizat]

2017

Cuprins

Argument 4

CAPITOLUL I 6

CONSIDERAȚII REFERITOARE LA EDUCAREA LIMBAJULUI PREȘCOLARILOR 6

I.1. Organizarea mediului educațional în grădinița de copii 7

I.2. Necesitatea însușirii limbajului corect la vârsta preșcolară 10

I.3. Rolul grădiniței în cunoașterea particularităților individuale și de vorbire ale copiilor de vârstă preșcolară 13

CAPITOLUL II 14

VALORIFICAREA METODELOR INTERACTIVE DE GRUP ÎN DIRECȚIA DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI PREȘCOLARULUI 14

II.1. Tipuri de activități ce contribuie la dezvoltarea limbajului preșcolarului 15

II.2. Metode interactive de grup care contribuie la dezvoltarea limbajului 21

CAPITOLUL III 38

PREZENTAREA CERCETĂRII DIDACTICE CU TEMA ,,STUDIEREA VALENȚELOR METODELOR INTERACTIVE DE GRUP ASUPRA DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI PREȘCOLARILOR DE GRUPĂ MARE” 38

III.1. Obiectivele cercetării 38

III.2. Ipoteza și variabilele cercetării 38

III.3. Grupul de preșcolari 39

III.4. Etapele cercetării 39

III.4.1. Etapa preexperimentală 39

III.4.2. Etapa experimentală 41

III.4.3. Etapa postexperimentală 132

CAPITOLUL IV 133

ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTULUI 133

CAPITOLUL V 136

CONCLUZII 136

BIBLIOGRAFIE 137

Anexe 138

Argument

„Omul nu poate deveni om decât prin educație.”

[anonimizat]-o societate, comunică între ei. [anonimizat], o unealtă, [anonimizat].

O exprimare corectă orală și scrisă trebuie să fie preocuparea de bază a personalului din învățământ. [anonimizat]-i [anonimizat]-o [anonimizat]. [anonimizat]. Am putea spune că limbajul reprezintă o [anonimizat] a limbii în raporturile cu ceilalți oameni.

[anonimizat]. La această vârstă copiii învață și își antrenează deprinderea de a-[anonimizat]-[anonimizat]. [anonimizat] o anumită experiență verbală și intelectuală. Aceștia pot să se exprime în fraze gramaticale aproximativ corecte. [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a realiza o instruire diferențiată și personalizată, au un rol foarte important.

Tema aleasă de mine vizează demersurile desfășurate de către educatoare pentru modernizarea strategiilor de predare-învățare în vederea creșterii motivației și interesului elevilor pentru învățarea școlară, dezvoltându-le acestora, implicit, limbajul. Domeniul în care cadrul didactic are o deplină libertate de alegere, selectare, inovare este cel al metodelor de învățământ, al mijloacelor didactice și al formelor de organizare a activității pe care o desfășoară în grupă/clasă. Educatoarea trebuie să fie capabilă de a utiliza o anumită metodă modernă activizatoare la o anumită activitate și la momentul potrivit din cadrul acesteia, urmărind participarea activă a preșcolarilor pe parcursul întregii activități. Pentru aceasta, cadrul didactic trebuie să dețină competențe cognitive, dar și metodologice.

În ultimii ani au apărut multe studii, s-au derulat cercetări care au pus în evidență superioritatea metodelor activ-participative în raport cu cele expozitive care îl transformau pe copil într-un receptor pasiv.Metode și procedee, precum conversația euristică, jocul de rol, problematizarea, observarea, explozia stelară, sunt metode și procedee interactive care îl determină preșcolarul să se implice activ în redescoperirea cunoștințelor, să analizeze, să compare, să argumenteze, să rezolve situații problematice, acțiuni care ajută la îmbogățirea limbajului elevilor.

S-a constatat că implicarea activă a preșcolarilor în procesul predării-învățării are consecințe directe atât în planul dezvoltării proceselor intelectuale (gândirea creatoare, operativitatea gândirii, analiza, sinteza, generalizarea, spiritul de observație, imaginația, memoria logică), precum și al celor motivațional-afectiv-volitive (motivația intrinsecă, calitățile voinței, emoții superioare, intelectuale).

Pe baza bibliografiei de specialitate, precum și a experienței practice, acumulată în munca instructiv-educativă cu preșcolarii, în această lucrare îmi propun să demonstrez că utilizarea unor metode didactice interactive de grup accelerează însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor și deprinderilor, a capacităților, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice și mai ales la dezvoltarea limbajului preșcolarilor.

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII REFERITOARE LA EDUCAREA LIMBAJULUI PREȘCOLARILOR

I.1. Organizarea mediului educațional în grădinița de copii

,,Învățarea se bazează pe întrebări. Cine se întreabă mereu este bine poziționat pe drumul învățării. Cine se întreabă înseamnă că nu este deplin mulțumit de ceea ce știe și caută să vadă lucrurile și altfel. Cine este impresionat de ceea ce află demonstrează cât se poate de clar că nu rămâne pasiv față de cunoaștere, că vrea să meargă mai departe. Cunoașterea veritabilă este reflexivă; este nu o țintă, ci un parcurs, nu o achiziție, ci o năzuință, nu o proprietate individuală, ci un bun care trebuie dat mai departe!” (C. Cucoș, 2009)

Educația timpurie reprezintă o etapă complexă de pregătire pentru educația formală a copiilor de la naștere până la 6/7 ani și asigură intrarea copilului în sistemul de învățământ obligatoriu, prin formarea capacității de a învăța, ținând seama de caracteristicile psihologice ale dezvoltării fiecărui copil.

Odată cu înscrierea la grădiniță, copilul își îmbogățește considerabil sfera relațională, intrând în contact cu o lume necunoscută, oarecum străină și stranie pentru el.

Grădinița de copii reprezintă instituția menită să ocrotească și să educe copilul aflat la vârsta copilăriei mijlocii (3-6/7 ani). Fiecare grădiniță trebuie să fie pentru copil un spațiu dorit, cu activități care să-i implice, să le ofere posibilitatea de a se dezvolta global, într-o atmosferă deschisă, stimulatoare. Grădinița reprezintă un mediu foarte important pentru copil, din perspectiva construcției sale ca persoană. Când copilul intră pentru prima dată în sala de grupă, ce ar trebui să găsească aici, astfel încât să-și dorească să vină zilnic, știut fiind faptul că prima impresie se formează în primele 20 de secunde? Fiind organizată pe centre de interes, pe zone, pe centre de activitate sau arii de stimulare, sala de grupă devine un cadru adecvat situațiilor de învățare și obținerii experienței. Prin felul în care este amenajată, sala de grupă oferă copilului ocazii să se simtă bine, stimulându-i interesul și invitându-l la învățare, prin descoperire, observare, explorare. Aflat in fața mai multor posibilități, preșcolarul este invitat să aleagă ceea ce i se potrivește, să decidă. Un rol foarte important în obținerea succesului școlar îl reprezintă amenajarea spațiului educativ.

La modelarea procesului instructiv-educativ un rol important îl au condițiile materiale ale procesului de învățămând din grădiniță. Un mediu cultural favorabil nu duce doar la formarea unor deprinderi intelectuale, ci stimulează, în același timp, sentimentele estetice ale copilului și duce la aprecierea și crearea frumosului ca valoare umană și la educarea laturii afective a copilului privit ca o entitate a universului căruia i se cere să se formeze în spiritul dreptății, democrației, toleranței, etc. Preșcolarul nu poate și nu trebuie să fie ținut departe de mediul cultural al spațiului căruia îi aparține, gândind că aceasta este sarcina școlii. Copilul trăiește înconjurat de cărți, reviste, ziare, afișe, numere de mașini, televizor, computer. Toate acestea fac parte din viața zilnică a copiilor. Sarcina de a organiza și de a-i conduce pentru prima dată pașii în mediul cultural căriua îi aparține copilul, revine grădiniței. Acest drum parcurs de copil cu ajutorul educatoarei, este un drept incontestabil al etapei sale de dezvoltare, care îi conferă în etapa următoare școlară șanse egale, indiferent de mediul său și de unitatea preșcolară de unde vine.

Importanța ce trebuie să o acorde educatoarea dezvoltării limbajului la preșcolari este consemnată de toate cercetările psihologice, pornind de la faptul că de fapt, comunicarea verbală forțează inteligența la ordonarea complexă a datelor ce se comunică, ori precum se știe, orice efort acționează în mod complex formativ. Educatoarea trebuie să intervină, în activitățile desfășurate în grupă, corectându-i atunci când copiii greșesc în ceea ce privește limbajul, pentru a le forma acestoradeprinderea de a se exprima corect, coerent și expresiv.

Grădinița reprezintă, pentru majoritatea copiilor, o experiență de viață nemaiîntâlnită, într-un spațiu social mult mai larg decât familia. Activitățile desfășurate la grădiniță urmăresc socializarea copiilor și dezvoltarea acestora pe plan personal, emoțional, afectiv, intelectual. Pentru dezvoltarea acestora este necesară existența unor arii de activitate specializate, bine organizate și dotate cu material diversificat pentru a trezi curiozitatea preșcolarilor și a fi cât mai atractive. Spațiul grupei este organizat pe centre de interes asftel: Biblioteca, Științe, Artă, Nisip și apă, Joc de rol, Construcții, care să favorizeze dezvoltarea și stimularea capacităților intelectuale ale preșcolarilor, sub observarea și îndrumarea directă a educatoarei. Prin organizarea astfel a spațiului grupei, procesul de învățare devine unul activ, de socializare, în care preșcolarii interacționează direct cu materialele, cu alți colegi de grupă, cu educatoarele.

Limbajul și exersarea operațiilor intelectuale în centrul de Bibliotecă îi conferă copilului preșcolar autonomie și posibilitatea de a se mișca cu ușurință în mediul apropiat sau mai îndepărtat și de a experimenta evenimente și fenomene care, mai târziu, vor avea o semnificație aparte (matematică, fizică, chimie, biologie). Prin selectarea atentă a unor specii literare și a instrumentelor de scris, educatorul pregătește terenul pentru o utilizare activă a limbajului. La acest centru, copiii creează povești cu ajutorul marionetelor și a păpușilor care pot fi inregistrate și apoi audiate cu toată grupa.

CentrulArtă îi facilitează copilului accesul către o zonă de intersecție a socialului cu artisticul. Explorarea acestei zone îi va dezvolta copilului creativitatea, manualitatea, limbajul; îi va sprijini dezvoltarea socioemoțională, îi va regla raportul cu dimensiuni fizice/ filozofice cu care se va întâlni și mai târziu, cum ar fi spațiul și timpul; îi va oferi posibilitatea de a înțelege și construi compoziții/ sisteme integrate în care culoarea, sunetul, mișcarea, forma transmit un mesaj unic, etc.

La centrul Construcții găsim jocurile de construcție care oferă copiilor posibilități multiple de dezvoltare. Cuburile, de exemplu, dau copilului un puternic sentiment de împlinire și control. Ele îi pot oferi o modalitate de realiționare cu mediul, în special cu structurile mari (clădiri, vehicule, etc.) în fața cărora, în viața reală, copilul se simte mic de tot.

Prin jocurile și activitățile derulate la centrul Joc de Rol li se formează copiilor o serie de deprinderi sociale, de cooperare, de comunicare, de înțelegere a relațiilor sociale. Jocul de rol îi ajută pe copii să se transforme din persoane egocentrice în persoane capabile să comunice cu alții.

Activitățile din centrul Știință stimulează sau deprind copiii cu: lucrul în echipă; comunicarea în grup; curiozitate; interes pentru a cunoaște lucruri noi; înregistrarea informațiilor; concentrarea atenției; autodisciplina, etc.

Activitățile desfășurate la centrul Nisip și apă încurajează copilul în direcția curiozității științifice și a dorinței de explorare. Tot aici, copiii pot exersa, printre altele, deprinderea de a scrie pe nisip diferite semne grafice, litere, cifre, etc., cu degetul sau cu bețișorul.

Spațiul educațional al sălii de grupă și al grădiniței trebuie ambientat cu grijă, astfel încât grădinița să fie o oază de educație, paradisul copilăriei în care copilul trăiește, în care își constituie forța de angajare entuziastă în înțelegerea de scenarii de viață, dileme rezolvabile, situații diferite, precum și în probleme și lucruri care se află în permanentă schimbare.

Pregătirea copilului preșcolar pentru activitatea din școală constituie un scop fundamental al procesului instructiv-educativ din grădiniță și, totodată, criteriul esențial al eficienței învățământului preșcolar în ansamblu. Vârsta preșcolară are o valoare definitorie în evoluția intelectuală și afectiv-relațională a copilului, aceasta însemnând că ,,de la vârsta preșcolară, copiii trebuie să dobândească și să consolideze capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și exprima în mod inteligibil impresiile, gândurile, ideile.” (Oprescu Nicolae, Învățământul preșcolar).

I.2. Necesitatea însușirii limbajului corect la vârsta preșcolară

Educația preșcolară merită o atenție deosebită. Copiii trebuie introduși cât mai timpuriu într-un sistem de educație instituționalizat, deoarece vârsta preșcolară mică reprezintă perioada fundamentală pentru dezvoltarea ulterioară a copilului. Conform cercetărilor psihologice, până în jurul vârstei de 5 ani, se dezvoltă 40% din capacitatea intelectuală a preșcolarului. Potențele și disponibilitățile acestor perioade de vârstă trebuie valorificare cât mai timpuriu, deoarece, ulterior, odată cu creșterea în vârstă, aceste potențe se vor recupera într-o mai mică măsură și cu eforturi mult mai mari.

Edgar Faure susține că ,,educația copiilor de vârstă preșcolară este un preambul al orcărei politici edicative și culturale. În lumina psihologiei moderne – spune el- ca și a simplei observații, importanța primei copilării ăn dezvoltarea ulterioară a aptitudinilor și a personalității apare deosebit de limpede". (Faure Edgar – A învăța înseamnă să fii). Limba și limbajul nu pot fi concepute una fără cealaltă, deși reprezintă realități distincte. Limba este mijlocul de fixare și acumulare a experienței, mijlocul de comunicarea al unei colectivități istoricești constituită. Limba nu este un dar natural, nici nu se transmite ereditar. Noul născut nu inventează limba, ci își însușește limba colectivității în care se dezvoltă. Prin intermediul comunicării verbale, omul poate transmite ceea ce percepe, simte, dorește, intenționează, gândește, sau, cu alte cuvinte, transmite întregul conținut al vieții sale psihice.

Limbajul la vârsta preșcolară a reprezentat obiectul a numeroase studii și cercetări care au evidențiat importanța acestuia în comunicarea copilului cu persoanele din jur, în activitatea de cunoaștere a realității, în dezvoltarea proceselor psihice, precum și în dezvoltarea vorbirii reproductive în procesul comunicării cu cei din jur,astfel încât copilul să-și exprime dorințele cu ușurință, gândurile, impresiile, să redea în mod cursiv și logic, o poveste, o întâmplare sau un fapt trăit, auzit sau imaginat de el.

Este deja cunoscut că reușita în școală este condiționată în mod direct de stăpânirea limbii. Toată viața, omul învață, achiziționează cuvinte, pentru îmbogățirea lexicului. Învățământul preșcolar are posibilitatea, prin activitățile de dezvoltarea vorbirii, să corecteze unele neajunsuri de exprimare, să exerseze aparatul fonoarticulator până la obținerea corectă, clară, a sunetelor, prin variate forme de analiză, sinteză fonetică, să ușureze munca învățătorilor, să înlăture dificultățile de neadaptare a copiilor de 6-7 ani la noile cerințe și exigențe ale procesului instructiv-educativ din școală.

Preșcolarii au o serie de rețineri și deficiențe în ceea ce privește participarea lor la activitățile zilnice din grădiniță. Referitor la acest aspect, Ursula Șchiopu afirmă: ,,Greutățile și greșelile de pronunție provin din dezvoltarea încă insuficientă a analizatorului motor-verbal, inclusive a aparatului fonator. Exercițiul verbal realizat zi de zi, audiția pronunției corecte a adultului contribuie la dezvoltarea corespunzătoare a copilului. De aceea considerăm necesară integrarea copilului în viața de colectiv, participarea lui la toată activitatea din grădiniță care îi dă posibilitatea să comunice cât mai mult.” (Psihologia copilului)

În anii petrecuți de copil în învățământul preșcolar, se dezvoltă noi forme ale limbajului, deoarece diferite aspecte ale limbii se asimilează foarte repede.Aici, copilul vorbește cu alți copii despre ceea ce vede sau ceea ce gândește.

Învățarea corectă a limbii sau dezvoltarea limbajului constituie pentru noi, educatoarele, o preocupare permanentă. La grădiniță copiii dobândesc un bagaj mare de cunoștințe, iar vocabularul devine mai bogat, vorbirea fiind mai clară, mai corectă, asigurând în același timp și dezvoltarea gândirii. Astfel, întreaga experiență instructiv – educativă din grădiniță confirmă posibilitatea și utilizarea cultivării limbajului oral , în strânsă legătură cu dezvoltarea gândirii, efectuându-se exerciții de pronunție, de exprimare. Accentul principal în această privință este pus pe dialogul liber, pe activitățile de comunicare, pe formarea deprinderilor de exprimare ordonată a gândurilor, de însușire treptată a structurii gramaticale a limbii. Pentru a favoriza educarea conduitei verbale a preșcolarilor, este necesar ca activitatea educativă să fie făcută în așa fel, încât preșcolarii să fie stimulați să participe în cadrul activităților în mod activ atât verbal, cât și mintal.

Formarea unei conduit verbale la preșcolari constă în:

Îmbogățirea, dezvoltarea limbajului;

Verbalizarea experiențelor proprii;

Învățarea corectă a cuvintelor;

Antrenarea deprinderii de folosire corectă a limbii;

Cultivarea aptitudinilor de a folosi expresii și construcții lingvistice originale.

Aceste obiective se realizează prin activitățile de memorare, povestiri, repovestiri, jocuri didactice, etc., care oferă multiple posibilități de a asigura participarea verbală a preșcolarilor iar, dialogul educatoare – copil, cât și cel copil – copil, reprezintă o modalitate de exersare și de însușire a structurii gramaticale a limbajului. În decursul celor trei ani pe care copilul îi petrece la grădiniță, se înregistrează o dezvoltare intensă a limbajului sub toate aspectele sale: fonetic, lexical, semantic, gramatical. Copiii își însușesc progresiv limba și tehnica vorbirii pe baza imitării metodelor de vorbire ale celor cu care intră în relații.

Procesul însușirii limbii și al tehnicii vorbirii nu decurge însă atât de simplu. Imitarea nu este și nu poate fi perfectă la această vârstă. Având capacitatea articulatorie restrânsă, posibilitățile incipiente analitico – sintactice, de comparare, generalizare, abstractizarea și în general, atenție, memorie, voință în curs de dezvoltare copiii nu-și pot însuși dintr-o dată forme corecte de vorbire folosindu-se ca atare. Așa se explică, în bună măsură, greșelile în pronunțarea unor sunete ale limbii, înlocuirea sau inversarea lor; la fel se explică, în mare parte și dificultățile fonematice, greșelile gramaticale întâlnite la preșcolari.

Dificultățile firești ale procesului de însușire a limbii materne și a tehnicii vorbirii sunt învinse treptat de către copii sub influența continuă a metodelor de vorbire oferite de către adulți și datorită acțiunii de corectare din partea acestora. Întrucât preșcolarii își petrec o bună parte din timp la grădiniță, educatoarei îi revine un rol deosebit în educarea vorbirii corecte a acestora. Așadar, educatoarea trebuie să cunoască caracteristicile limbajului copilului preșcolar. La preșcolarii mijlocii frecvența defectelor de pronunție scade considerabil. În mod normal, de la 5-6 ani copilul și-a însușit pe deplin structura fonematică și ritmică a cuvintelor.

Extinderea și adâncirea relațiilor copilului cu mediu, statornicirea unor forme complexe și mai variate de comunicare cu ceilalți oameni, îmbogățirea treptată a cunoștințelor despre obiectele și fenomenele realității înconjurătoare, determină în perioada preșcolară creșterea considerabilă a vocabularului. Astfel, dacă de la trei ani vocabularul cuprinde 800 – 1000 cuvinte, la 4 ani se dublează 1600-2000 de cuvinte, la 5 ani ajunge la circa 3000 de cuvinte, iar la 6 ani cuprinde peste 3500 de cuvinte. Odată cu asimilarea fondului lexical, copilul își însușește și semnificația cuvintelor, adică noțiunile care se schimbă, se îmbogățește și precizează treptat, pe măsura acumulării experienței și a perfecționării operațiilor gândirii.

Regulile gramaticale nu se învață la grădiniță, copilul preșcolar nu cunoaște definiții, nu știe ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respectă în vorbire aceste reguli, pentru că are în jur modelul de vorbire, este antrenat să le cunoască prin jocuri și exerciții, este corectat atunci când greșește. Tocmai de aceea, modelul de vorbire trebuie să fie corect, adultul trebuie să respecte regulile gramaticale după care este structurată vorbirea.

Proporția mare și gama largă a dificultăților de vorbire la preșcolari impun cu necesitate intervenția salutară de prevenire și corectarea lor, încă din grupa mică, în scopul dezvoltării unui limbaj corect sub toate aspectele: fonetic, lexico – semantic și gramatical. Acest deziderat al școlii românești, alături de alți factori, contribuie la pregătirea temeinică a tuturor copiilor pentru abordarea cu succes a muncii de tip școlar.

I.3. Rolul grădiniței în cunoașterea particularităților individuale și de vorbire ale copiilor de vârstă preșcolară

Experiența în învățământ, ne ajută pe noi, cadrele didactice, să ne acomodăm conduita didactică cu noile înclinații vitale ale școlarilor și preșcolarilor și ne demonstrează că subiectul, școlarul sau preșcolarul, ne arată dacă influențele pe care i le administrăm sunt sau nu eficiente. Pentru aceasta, considerăm că procesul instructiv – educativ din grădiniță trebuie să fie eficient, dar aceasta se realizează numai dacă influențele sunt în concordanță cu posibilitățile celui instruit și educat.

Procesul instructiv-educativ are o influență deosebit de importantă asupra formării și dezvoltării personalității tinerilor. Acest proces nu trebuie să angajeze copilul într-o activitate ce să-i depășească posibilitățile lui reale, ci pe fondul muncii frontale, individuale, sau cu grupuri mici, copiii trebuie să fie supuși unor influențe aflate în concordanță cu trebuințele și interesele lor. Metodele și procedeele să fie în așa fel selectate, încât să se asigure stimularea dezvoltării maxime a fiecărui subiect.

Activitățile comune care se desfășoară în grădiniță, dezvoltarea vorbirii, cunoașterea mediului, activitățile matematice, desenul, pictura, modelajul, muzica, jocurile, oferă educatoarei posibilitatea cunoașterii particularităților de vorbire și individuale ale fiecărui copil. Majoritatea diferențelor în ceea ce privește dezvoltarea lexicului și structura gramaticală a limbii, depend de condițiile de viață și educație a fiecărui copil în parte. Până la intrarea în școală, copilul progresează în ceea ce privește însușirea limbii materne. Vocabularul copiilor la sfârșitul vârstei preșcolare este de circa 4000 de cuvinte, înregistrând o creștere de aproximativ 3000 de cuvinte, cărora copiii la înțeleg sensul, folosindu-le ca mijloc de exprimare a gândurilor și a sentimentelor lor. Cercetările psihologice subliniază, de asemenea, faptul că vocabularul poate varia în limitele aceleiași vârste de la caz la caz.

Dar nu numai aspectul cantitativ al vorbirii preșcolarilor ne interesează în mod deosebit, ci și aspectul ei calitativ. Urmărind educarea la copii a unei vorbiri corecte din punct de vedere gramatical, educatoarea trebuie, în primul rând, să ofere, ea însăși modele concrete de vorbire în toate relațiile ei de comunicare cu copiii. Exigența pe care o va manifesta în vorbire sub aspectul corectitudinii va fi întotdeauna îmbinată cu grija pentru exprimarea la nivelul de înțelegere al preșcolarilor. Folosirea unui limbaj prea evoluat, pe lângă că duce la neînțelegerea mesajului de către copii comportă și un alt risc. Ei își pot însuși pe dinafară cuvinte fără să le cunoască sensul, folosindu-le apoi cu totul nepotrivit. Educatoarea trebuie să vorbească totdeauna cu copiii rar, pronunțând mai accentuat cuvintele, astfel încât ei să poată sesiza bine structura sonoră a cuvintelor.

La vârsta preșcolarității, confuziile în denumirea termenilor, inexactitățile, impreciziile în determinarea semnificației cuvintelor sunt destul de frecvente. Se întâmplă adesea ca preșcolarii să memoreze și să folosească cuvinte al căror sens nu-l cunosc. Astfel de insuficiențe în vorbirea copiilor care se evidențiază mai ales în discuțiile libere cu educatoarea sau în activitățile de predare-învățare, vor trebui totdeauna corectate, împlinite, evitându-se pericolul îmbogățirii pur cantitative, nu și calitative a vocabularului, adică a însușirii de cuvinte multe, dar al căror sens să rămână în măsură apreciabilă cunoscut superficial sau necunoscut.

Căile care pot fi folosite în grădiniță pentru prevenirea și împlinirea acestor goluri sunt următoarele: însușirea unor cuvinte noi în procesul observării directe a lucrurilor, ființelor, aspectelor din viața socială și fenomenelor naturii, explicarea pe cale verbală a unor cuvinte.

În concluzie, procesul de dezvoltarea vorbirii copilului preșcolar prezintă numeroase particularități generale sau individuale care trebuie să fie bine cunoscute de către educatoare, și folosite ca ghid în activitatea pe care o desfășoară pentru dezvoltarea capacităților intelectuale.

CAPITOLUL II

VALORIFICAREA METODELOR INTERACTIVE DE GRUP ÎN DIRECȚIA DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI PREȘCOLARULUI

II.1. Tipuri de activități ce contribuie la dezvoltarea limbajului preșcolarului

Iubirea pentru lectură trebuie cultivată începând cu cele mai fragede vârste. Familia poate ,,ajuta” la cultivarea gustului pentru citit, petrecându-și o bună parte din timp, citind povești copiilor. Contează foarte mult daca selectăm cărțile, programele TV, sau jocurile pe computer cu care copilul nostru interacționează. Să nu uităm că scopul lecturii este acela de a forma progresiv un individ cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să comunice și să interacționeze cu lumea din jurul său, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii, etc. Se știe deja că la vârsta preșcolară se pun bazele formării personalității copilului.

Evoluția individului uman are loc pe baza unor legități proprii ale căror mecanisme sunt ereditatea, mediul și educația. La vârstele mici, factorii biologici imprimă evoluției copilului un ritm alert. Dar dezvoltarea psihică și socială este dependentă de experiența de viață, de acumulările și conduitele exersate și concretizate în priceperi, deprinderi și obișnuințe, de structurile generate de procesele de acomodare la mediul concret. Între nivelul dezvoltării individuale și calitatea învățării există o relație de interdependență.

Efectele învățării  se evidențiază mai pregnant în copilărie și tinerețe datorită plasticității, permeabilității și receptivității mai pronunțate la această vârstă. La rândul său, învățarea este dependentă de nivelul dezvoltării.

În rândurile următoare, evidențiez câteva modalități din activitatea didactică desfășurată în grădiniță, pe care le consider eficiente în dezvoltarea vorbirii preșcolarului.

a) Stimularea vorbirii în condițiile realizării unor obiective importante – îmbogățirea vocabularului, însușirea structurii gramaticale a limbii, perfecționarea auzului fonematic, coerența vorbirii – prin folosirea tuturor formelor de activitate care au ca sarcină principală dezvoltarea vorbirii: lecturi după imagini, convorbiri, povestiri, memorizări, jocuri didactice, jocuri, exerciții.

b) Corelarea permanentă a modalităților de organizare a modalităților de organizare a activităților comune, cu grupuri mici și individual;

c) Aplicarea unor instrumente speciale de verificare a cunoștințelor și deprinderilor formate (teste, fișe individuale).

Copiii trebuie să dobândească încă de la vârsta preșcolară capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și exprima în mod inteligibil impresiile, gândurile, ideile ceea ce va constitui o bază în activitatea școlară și apoi în activitatea și viața socială de mai târziu. De aici decurge necesitatea însușirii vorbirii în mod sistematic, în cadrul grădiniței.

În procesul instructiv – educativ, prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoștințelor, lărgirea orizontului cu noile reprezentări. Deci, limbajul poate fi privit din două puncte de vedere: pe de o parte ca mijloc de comunicare și pe de altă parte ca mijloc de cunoaștere. Copilul folosește vorbirea în fiecare zi, în fiecare clipă a vieții sale, pentru formularea cerințelor, trebuințelor, a bucuriilor în organizarea vieții și activității lui. Însușindu-și limba, copilul dobândește mijlocul prin care poate realiza comunicarea cu cei din jur în forme superioare, poate ajunge la cunoașterea tot mai deplină a realității obiective.

Cuvântul sub formă de întrebare sau adresare directă îl face pe copil să gândească, să analizeze, să compare, să clasifice, să tragă concluzii, să se ridice la generalizare. În acest mod se dezvoltă gândirea și limbajul, crește capacitatea de cunoaștere, se lărgește sfera de cunoștințe, se dezvoltă vocabularul și bineînțeles și posibilitatea de exprimare.

Dintre activitățile desfășurate în grădiniță, care contribuie la dezvoltarea limbajului copilului, eu amintesc următoarele:

Lectura după imagini, reprezintă un procedeu folosit în activitate, care cuprinde imagini ale obiectelor și fenomenelor, imagini ce redau acțiuni umane sau imagini ale animalelor. În comunicarea perceptiv-verbală, lectura după imagini prezintă semnificații ca și componentă a actului de culturalizare a copiilor, și creează premisele favorabile pentru însușirea cititului.

Dacă povestirea după imagini a copiilor preșcolari mici este redusă de cele mai multe ori, la numirea separată a elementelor care apar în imagine, preșcolarii mari reușesc să includă fiecare element într-o acțiune, să-i dea cursivitate și semnificație, să îmbogățească faptele respective și să întregească narațiunea. ,,Aceasta relevă progresele înregistrate de copil și prezintă interes pentru planul culturalizării și familiarizării copiilor cu ceea ce este ilustrat, contribuie la îmbogățirea experienței perceptive și facilitează achizițiile în sfera cunoașterii și a limbajului.”

Așadar, pentru fazele copilăriei nealfabetizate, lectura după imagini este complementară și premergătoare învățării cititului și contribuie la însușirea mai rapidă a acestui proces în cursul alfabetizării.

Experiența mi-a dovedit că o contribuție importantă la dezvoltarea limbajului o au și jocurile cu imagini. Știm că jocurile cu imagini sunt activități care oferă multă plăcere copiilor și se bazează pe acțiunea de mânuire a unor jetoane care reprezintă aspecte variate din mediul înconjurător.

În jocurile cu imagini, funcțiile limbajului: de comunicare, de fixare a experienței cognitive, a celei de organizare a activității, sunt amplu exersate, cu o sporită eficiență în planul exprimării logico – afective și în planul gândirii formale. În aceste jocuri, copilul are posibilitatea să-și dezvolte capacitatea creatoare, angajându-se fără un efort aparte la o intensă activitate intelectuală, în care el găsește noi căi de reorganizare interioară a cunoștințelor sale, în care stabilește cu ușurință legături interne între fapte, între idei, acțiuni, prilej de a adăuga noi cunoștințe și noi scheme de acțiune, de trăire a unor satisfacții izvorâte din împlinirea în colectiv a unor sarcini.

După ce copiii învață să lectureze imaginile, limbajul lor devine mai bogat, relațiile de comunicare mai active, jocurile de creație mai bogate în conținut, stabilirea atenției mai susținută, inițiativa și independența în gândire sunt prezente în orice acțiune, astfel imaginile dezvoltând cu precădere inteligența copiilor.

În concluzie, putem afirma că folosind imaginile putem realiza instruirea și educarea copiilor, le dezvoltăm vorbirea necesară și procesul de comunicare și de cunoaștere a vieții înconjurătoare și în același timp se perfecționează exprimarea, se corectează pronunția, se îmbogățește vocabularul, astfel însușindu-și în mod practic structura gramaticală a limbii.

Activitățile de memorizare practicate și realizate în grădiniță de copii constituie un mijloc important de instruire și educare a preșcolarilor. Prin conținutul lor tematic, foarte variat și bogat, poeziile audiate sau învățate de copii lărgesc orizontul de cunoaștere, asigură reactualizarea, precizarea și îmbogățirea reprezentărilor despre obiecte și fenomene observate, favorizează consolidarea pronunției clare și corecte a cuvintelor și influențează expresivitatea vorbirii copiilor.

Prin realizarea artistică, prin limbajul poetic și metaforic, prin muzicalitatea versurilor imprimată de rimă și ritm, poezia dezvoltă copiilor auzul fonematic, îi sensibilizează față de mijloacele specifice artei literare, îi apropie de înțelegerea valorii cuvântului figurat și de frumusețea limbii noastre. De asemenea poezia le creează copiilor o stare emoțională proprie înțelegerii conținutului, însușirii conștiente a versurilor. Activitățile de memorizare exercită și dezvoltarea memoriei și funcțiile ei, imaginația, gândirea și vorbirea expresivă.

Pentru dezvoltarea și îmbogățirea lexicului preșcolarilor din grupa mică o contribuție deosebită o au poeziile cu text scurt, ghicitorile, proverbele, deoarece sunt ușor de însușit de către preșcolari.

Povestirile și repovestirile oferă largi posibilități de îmbogățire și activizare a vocabularului copiilor de utilizare în construcții verbale variate a fondului de cuvinte pe baza exercițiilor de vorbire în cadrul celorlalte activități.

,,A povesti însemnează un proces complex; prin urmare, un mod de a ne integra cunoașterii și de a colabora. Povestirea ne însoțește permanent, prin ea luăm act de lume și ne sporim propria noastră cunoaștere.”(I. Vlad, 1972, Povestirea)

Povestirile se organizează cu toți copiii grupei în cadrul activităților comune, sau în afara acestora, în timpul jocurilor și activităților alese, fie cu toată grupa, fie cu grupuri mici de copii.

Prin conținutul lor povestirile furnizează copiilor cunoștințe referitoare la cele mai variate aspecte de viață și activitate, îi familiarizează cu natura înconjurătoare.

Pe lângă faptul că oferă copilului posibilitatea de a învăța să înțeleagă gândurile și sentimentele oamenilor, povestirile prin folosirea cuvântului și a imaginii artistice, îl familiarizează cu structura limbii, cu bogăția formelor sale gramaticale, cu frumusețea și expresivitatea limbii și contribuie astfel la dezvoltarea limbajului și a gândirii lui. Copiii ascultând povestiri sau basme, întâlnesc noi și noi experiențe, care odată cunoscute, devin un bun al lor. Ei memorează cuvintele cu care încep și se încheie basmele, cât și expresiile care se repetă în basme și astfel limba literară și populară cu expresiile ei proprii intră în limbajul curent al copiilor. Deprinderea copilului de a povesti, exprimându-se în propoziții clare și corecte, constituie unul dintre obiectivele majore ale studiului limbii române în perioada preșcolară. De aceea, repovestirea poveștilor de către copii este de o deosebită importanță, deoarece prin aceasta copilul își îmbogățește vocabularul activ, își dezvoltă gândirea și implicit vorbirea.

În munca instructiv – educativă din grădiniță, povestirile create de copii după ilustrații constituie un mijloc valoros pentru dezvoltarea vorbirii lor. Ele se deosebesc de repovestirile realizate cu ajutorul ilustrațiilor în care copii reproduc conținutul unei povestiri cunoscute. Ei povestesc după ilustrații, copiii sunt puși în fața unor situații necunoscute care trebuie intuite și interpretate într-un mod cât mai original. Ilustrațiile destinate acestor povestiri trebuie să înfățișeze aspecte cât mai apropiate de experiența copiilor, să fie simple și accesibile, să prezinte situații, acțiuni și personaje într-un context cu valoare educativă. Astfel, pot fi ilustrate aspecte din viața copiilor, a animalelor, a păsărilor, o suită de peripeții care, descoperite și interpretate de copii să constituie conținutul povestirilor create. Copii vor fi îndemnați să privească cu atenție ilustrațiile și ajutați prin intermediul întrebărilor, să dezvăluie conținutul lor. Este necesar să se acorde atenție deosebită primei ilustrații, să fie analizată cât mai organizat și sistematic, pentru a evidenția și remarca, de către copii elementele esențiale ale povestirii ( cadrul în care are loc acțiunea, personajele principale, felul și în ce direcție acționează, unde și când se petrece acțiunea). Compunerea povestirii de către copiimarcheazăetapa principalăa desfășurării activității prin care se urmărește valorificarea și interpretarea de către copii a datelor observate și analizate anterior.

Educatoarea urmărește povestirea copiilor și intervine dacă este cazul ca povestitorii să nu se îndepărteze de subiect, să respecte succesiunea ideilor, să-și imagineze și să folosească dialogul dintre personaje, să se exprime corect.

O altă activitate care contribuie intens la dezvoltarea vorbirii și implicit a gândirii copiilor, este convorbirea. Convorbirea contribuie în mod direct la sporirea calității exprimării corecte a copiilor. Discuțiile purtate îi obligă să folosească cuvintele adecvate, să-și controleze vocabularul, să caute termenii cei mai apropiați pentru a reda cât mai fidel cele gândite. Totodată, ei sunt piși în situația de a utiliza cele mai variate forme gramaticale, construind corect propozițiile și frazele, asigurând fluența și coerența necesară. Concomitent, copiii învață să nu se îndepărteze de subiect, să urmărească atenți firul discuției, să răspundă exact la întrebările ce li se pun, să exprime clar și precis ideile, să completeze răspunsurile colegilor, dar fără a repeta ce au spus aceștia.

Convorbirea dezvoltă capacitatea de a-și exprima și susține părerile în fața unui colectiv, calități ce sunt necesare la intrarea în clasa I, în genere, contribuția convorbirii la educarea atenției voluntare, la dezvoltarea limbajului contextual și a capacităților intelectuale mai complexe asigură rezolvarea unor cerințe semnificative ale pregătirii pentru școală.

Existența unor obiecte, a unei teme și conținut bine determinate este punctul de plecare în elaborarea structurii activității de convorbire. Convorbirile prevăzute în programă pot satisface cerințele procesului de învățământ din grădiniță, numai dacă fiecare din ele va fi realizată prin metode și procedee variate unite într-o structură închegată în deplină concordanță cu sarcina didactică și tema stabilită.Rezultatele deosebite în ceea ce privește antrenarea copiilor în discuție și în înțelegerea semnificației unor noțiuni sau reguli de comportare se obțin în convorbirile construite pe baza unor materiale literare, adecvate.Participarea copiilor la convorbire presupune o activitate intelectuală intensă. Ei trebuie să se concentreze pentru a înțelege conținutul și sensul întrebării, să-și reamintească cunoștințele la care face apel întrebarea, să le selecționeze și să formuleze răspunsul, efectuând legăturile, generalizările solicitate de context.

O altă cale care angajează copiii intens în discuție este aceea a utilizării unor elemente de joc în diferite momente ale discuției cu scopul de a reactualiza trăiri, impresii, și pe această bază afectivă puternică de a stimula exprimarea copiilor, dorința lor de comunicare, schimbul reciproc de idei.

Joculîndeplinește numeroase funcții într-o convorbire și introducerea lui bine gândită contribuie la marcarea unei atmosfere de destindere datorită caracterului său spontan și atractiv. Astfel, în unele convorbiri jocul este utilizat ca un cadru, pe a cărei țesătură intimă se structurează discuția.

Jocul didactic e forma specifică a activității de învățare la vârsta preșcolară – ocupă în ansamblul formelor organizate în acest scop un loc deosebit de important, am putea spune că se situează pe primul loc, datorită structurii deosebite, reușind mai bine decât orice gen de activitate, din grădiniță și școală, să îmbine elementele instructive cu cele educative și distractive.

Noua programă instructiv – educativă din grădiniță acordă o importanță deosebită dezvoltării vorbirii. Jocul didactic constituie cel mai eficient mijloc pentru dezvoltarea vorbirii și a gândirii copiilor preșcolari. Eficiența jocurilor didactice față de celelalte activități obligatorii constă în faptul că la desfășurarea lor participă toți copiii, depunând același efort de gândire și exprimare.

Jocul didactic este mijloc important de instruire și educare a copiilor atât în cadrul procesului instructiv – educativ, cât și în afara activităților comune adevăr ce îl putem documenta prin următoarele: contribuie direct sau indirect la realizarea conținutului programei, își aduce contribuția la educarea multilaterală a preșcolarilor prin joc, copiii își educă emoțiile, trăsăturile pozitive de voință și caracter.

Unele jocuri, desfășurându-se pe echipe, sub formă de întreceri, concurs, cu marcarea rezultatelor și evidențierea echipei câștigătoare își aduc contribuția din plin la închegarea colectivului și formarea disciplinei conștiente. La grupele mici ponderea o au jocurile didactice cu materialele, care prin realizarea lor artistică își aduc aportul în educarea estetică a copiilor dezvoltându-le capacitatea de a aprecia frumosul, educându-le simțul estetic. Structura cu cele mai bune rezultate este aceea în care se îmbină diferite modalități de lucru, astfel încât să rezolve sarcina didactică a activității respective și să asigure discutarea la nivelul copiilor, a temei propuse.

Prin aceste activități, se vizează însușirea corectă a limbii române, știind că: ,,Limba este tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul cel mai sacru lăsat de generațiile trecute și care merită să fie păstrat cu sfințenie de generațiile ce-l primesc,”așa cum afirma cu adânc patriotism poetul Vasile Alecsandri în Predarea ortografiei în gimnaziu, 1980. Cel mai bun exemplu pentru copii și prilej de îndreptare îl constituie vorbirea corectă, clară a părinților și întreaga atmosferă de comunicare din familie. Acasă, părinții trebuie să-și rezerve întotdeauna timp pentru copil, punându-l să relateze despre ceea ce s-a petrecut în ziua respectivă la grădiniță.

Prin aceste discuții copilul învață să observe lumea înconjurătoare, să relateze corect realitatea într-o limbă cât mai inteligibilă și mai clară, și în același timp, învață să reflecteze asupra celor petrecute.

II.2. Metode interactive de grup care contribuie la dezvoltarea limbajului

,,Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mai mari, și nimic nu ne va permite să știm cum va fi lumea lor.” (Montessori)

Învățarea, ca proces, este abordată diferit în psihologie și în științele educației. Una urmărește explicarea particularităților învățării umane și mecanismul achiziționării cunoștințelor, iar alta se preocupă de identificarea metodologiilor care pot facilita producerea acestui proces.

Specialiștii în domeniul psihologiei școlare oferă definiții nuanțate și cât mai complete, care atrag atenția asupra faptului că învățarea poate fi: orice activitate care dezvoltă noi cunoștințe și activități (Galperin, 1965); un proces de reorganizare, prin feed-back, a paternurilor senzoriale ce asigură celui ce învață un control asupra propriului său comportament atunci când se află în relație cu obiecte și evenimente din mediul înconjurător (Smith, R., 1966); o modificare a dispozițiilor și capacităților omului, care se menține pentru o perioadă mai lungă de timp și care nu se datorează proceselor de creștere (R. Gagne, 1975). Cadrele didactice studiază teoriile învățării nu numai pentru a înțelege cum se produc procesele de învățare, ci si pentru a afla cum trebuie organizat mai bine contextual instrucțional astfel încât să faciliteze obținerea de către elevi a rezultatelor proiectate.

În teoriile moderne se vorbește din ce în ce mai mult despre învățarea interactivă care ,,este un tip de învățare care are la bază implicarea colaborativă profundă – intelectuală, psihomotorie, afectivă și volațională – a subiectului învățării în dobândirea activă și interactivă a noului, respectiv angajarea propriilor sale eforturi intelectuale și psihomotorii în însușirea cunoștințelor, în construirea cunoașterii, în formarea și dezvoltarea abilităților, capacităților, competențelor, comportamentelor, etc.; eforturile proprii ale elevului, care îi permit acestuia accesul la cunoștințe, sunt înscrise în schimburi sociale active, în interacțiuni intelectuale, sociale, afective, care asigură progresul cunoașterii, ajungându-se la o gândire care depășește posibilitățile unui singur individ.” (Bocoș, M. Instruirea interactivă, p. 85).

În societatea actuală are loc un proces dinamic care obligă toate categoriile sociale să țină pasul cu evoluția societății și implicit a educației. Nevoile și cerințele copiilor ,,actori” pe scena educațională, pretind dascălilor o schimbare radicală a modului de abordare a activității didactice. Regândirea educației formale se impune și ne obligă să schimbăm relația cu copiii și între copii promovând sprijinul reciproc și dialogul constructiv prin noi strategii pe care le propunem. Activitățile pentru copii trebuie să aibă un caracter spontan, să contribuie la dezvoltarea independenței în gândire și acțiune. Se spune deseori că acei copii care au parte de dascăli creativi vor fi și ei creativi urmând modelul.

Cuvântul metodă provine din grecescul methodos (metha – spre, odos – cale) și este definit ca acea cale de urmat, pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Calea de învățare pe care o parcurge copilul este determinată de metoda folosită. Această cale devine cel mai spectaculos exercițiu de interacțiune dintre mințile copiilor care ne bucură când observăm progrese de la o perioadă la alta. Acum, știm cu toții că oricine poate învăța de oriunde. Prin metodele interactive de grup, copiii își exersează capacitatea de a selecta, combina, învăța lucruri de care vor avea nevoie în viața de școlar și de adult. Metodele interactive de grup reprezintă un model superior de instruire. Schimbările intelectuale pe care le cuprind, cele verbale, de idei, opinii, de acțiune, activizează copiii și-i motivează, reducând stresul trăit de educatoare și copii într-o activitate tradițională.

Metodele interactive de grup vizează următoarele obiective:

Promovarea unor calități europene ce au la bază atitudini și compotramente democratice, stabilirea unor relații interculturale care au la bază comunicarea;

Însușirea unor cunoștințe, abilități, comportamente de bază în învățarea eficientă a unor abilități practice în condiții de cooperare;

Promovarea unei activități didactice moderne centrată pe demersurile intelectuale interdisciplinare și afectiv-emoționale;

Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea conoașterii realității și activității viitoare de învățare scolară;

Implicarea activă și creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive, a gândirii divergente și laterale, libertatea de exprimare a cunoștințelor, gândurilor, faptelor;

Formarea deprinderii de a găsi singuri informații, de a lucra în echipă, de a aplica cunoștințe în diferite situații, de a conștientiza stilurile de învățare pe care le preferă;

Realizarea unor obiective interdisciplinare; a ști să culeagă informații despre o temă dată, de a ști să identifice probleme, de a ști să facă conexiuni;

Încurajarea autonomiei copilului și promovarea învățământului prin cooperare;

Promovarea diversității ideilor; Formarea unui sistem de capacități și a deprinderii de a gândi critic;

Comunicarea pe baza unor tehnologii informaționale moderne, interactive;

Este bine cunoscut faptul că activitățile din grădiniță se axează pe comunicarea orală, iar educatoarea trebuie să aibă în vedere verificarea nivelului evoluției limbajului copiilor. Vorbirea reprezintă activitatea comunicativă ce se învață, se sistematizează, prin acumulări treptate și prin numeroase exersări. Bineînțeles, limbajul și gândirea se dezvoltă în strânsă legătură și se interacționează reciproc.

În ceea ce privește dezvoltarea limbajului la preșcolari, educatoarea deține un rol important, contribuind la dezvoltarea limbajului copiilor exersând cu aceștia vorbirea clară corectă, explicând sensul cuvintelor și corectând vorbirea acestora atunci când este cazul. Pentru a verfica nivelul de dezvoltare a limbajului al copiilor, educatoare poate folosi cateva metode precum: verificarea orală, care presupune discuție individuală cu fiecare copil în parte, observând eventualele probleme în ceea ce privește exprimarea; jocul, prin care preșcolarii sunt invitați să participe demonstrându-și fiecare capacitățile; povestirea și repovestirea, care reprezintă metode foarte bune de a observa eventualele probleme de exprimare ale copiilor, nivelul vocabularului, capacitatea de respecta succesiunea evenimentelor, etc.; problematizarea, realizată prin fișe de lucru sau prin observarea obiectelor din mediul ambiant, copilul fiind verificat despre cunoștințele și caracteristicile pe care acesta le deține și le enumeră. Capacitatea de exprimare a copiilor poate fi analizată în cadrul aproximativ a tuturor activităților care se desfășoară în grădiniță, precum: activități de știință, matematică și explorarea mediului, sport, muzică, activități opționale, nu numai în cadrul activităților de limbă și comunicare.

În rândurile care urmează, prezint câteva metode interactive de grup pe care le-am folosit la activitățile de la grupă, metode care stimulează comunicarea, activizează toți participanții și formează capacități precum: spiritul critic constructiv, independență în gândire și acțiune, găsirea unoi idei creative, îndrăznețe de rezolvare a sarcinilor de învățare, iar implicit cu aceste activități, preșcolarii își antrenează și dezvoltă limbajul, inter-relaționând în grupuri de învățare activă.

Stabilirea succesiunii evenimentelor

Definiție –stabilirea succesiunii evenimentelor este o modalitate modernă de învățare prin care se descoperă ordinea în care se succed evenimentele prezentate într-un text și relațiile dintre ele.

Obiectiv – Dezvoltarea capacității de a stabili evenimentele în ordine cronologică.

Descrierea metodei:

Exemplu – Pentru fixarea cunoștințelor privind evoluția unui pom pe parcursul unui an în cele patru anotimpuri se introduce stabilirea succesiunii evenimentelor, care se desfășoară în mai multe etape.

Prezentarea sarcinii de lucru: Extrageți pe rând câte o imagine și prezentați conținutul. Eu voi scrie pe flipchart conținutul în ordinea extragerii imaginilor fără să respect succesiunea, ordinea reală a evenimentelor.

De exemplu:

Pomul fără frunze în anotimpul toamna.

Pomul cu fructe coapte.

Pomul înmugurit.

Pomul cu fructe verzi.

Pomul înverzit.

Pomul înflorit.

Pomul cu frunze galbene.

În cursul unui an, în cele patru anotimpuri, pomul trece prin mai multe faze, cicluri de dezvoltare.

,,Prezentați imaginile stabilind ordinea cronologică a perioadei de dezvoltare în cursul unui an. Lucrați în pereche. ”

Activitate în perechi: Copiii observă, analizează imaginile și stabilesc ordinea cronologică a evoluției pomului în cele patru anotimpuri ale anului.

Activitate frontală: Fiecare pereche prezintă imaginea pe care o consideră prima în succesiunea evoluției pomului. Se consultă toți copiii dacă sunt de acord și se așează imaginea pe panou. Se procedează la fel și cu celelalte imagini care se așează la panou respectând ordinea succesiunii pomului.

De exemplu: 1. Pomul înmugurit. 2. Pomul înverzit. 3. Pomul înflorit. 4. Pomul cu fructe verzi. 5. Pomul cu fructe coapte. 6. Pomul cu frunze galbene. 7. Pomul gol, fără frunze.

Se precizează că în cursul anului pomul are mai multe perioade de vegetație care se succed odată cu seccesiunea celor patru anotimpuri. Se compară succesiunea evoluției pomului în așezarea cronologică a imaginilor prezentate de ei cu cea din realitate, soluționând explicații și argumente. Dacă se constată că au greșit succesiunea imaginilor, se sprijină copiii, adresându-le întrebări ajutătoare pentru a reface așezarea și pentru a stabili ordinea succesiunii imaginilor.

Stabilirea succesiunii evenimentelor se introduce în activități științifice, experiențe, observări, jocuri, povestiri, poezii, convorbiri, lecturi după imagini, pentru fixarea cunoștințelor privind succesiunea evenimentelor și a faptelor.

Beneficiile acestei metode sunt următoarele:

Stabilirea succesiunii evenimentelor conduce la exersarea capacității de analiză, sinteză, comunicare;

Dezvoltă gândirea logică, deducția, predicția;

Dezvoltă spiritul de observație;

Îmbină eficient formele de organizare ale colectivului;

Strategie modernă pentru realizarea obiectivelor curriculumului.

Cubul

Reprezintă strategia de predare-învățare, descoperită în 1980 și urmărește un algoritm ce vizează descrierea, comparația, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se dorește explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi îmbogățit cu noi cunoștințe sau a unei situații privite din mai multe perspective. Valențele formative ale metodei sunt relevante.

Etape:

Se formeaza grupuri de 4-5 copii;

Fiecare copil din grup interpretează un rol în funcție de sarcina îndeplinită;

Copiii rezolvă sarcina individual într-un timp dat;

Prezintă pe rând răspunsul formulat. Toți copiii din grup analizează răspunsul, fac comentarii, pot solicita reformularea întrebării pentru a fi siguri că sarcina este corect rezolvată;

Au loc comentarii care conduc la selectarea sau reformularea răspunsului corect prin combinarea ideilor individuale. Strategia dă rezultate foarte bune în activități de observare desfășurate frontal, educatoarea găsind prntru fiecare copil câte o sarcină care să motiveze învățarea.

Frontal, se poate combina cu brainstorming-ul și jocul de rol.

Eficiența maximă a strategiei este dată de organizarea grupurilor în ariile de stimulare în decursul unei săptămâni, pe rând. Se pot astfel diversifica sarcinile atât la nivelul grupului cât și la nivelul grupurilor, până la individualizare.

Exemple de jocuri: Cubul întrebărilor, cubul anotimpurilor, cubul toamnei, cubul muntelui, cubul florilor, cubul prieteniei, cubul personajelor, cubul meu, cubul grupei, cubul grădiniței, etc.

Activitatea de grup se poate încheia sub mai multe forme:

Conceperea unui eseu având ca suport înregistrările raspunsurilor pe flipchart;

Transpunerea ideilor într-un desen colectiv cu tema investigată;

Prezentarea celor mai frumoase rezolvări și motivarea alegerii lor;

Propunerea unui nou cub cu o altă denumire, formularea sarcinilor pe fețele cubului și rezolvarea lor acasă.

Etapele cubului sunt următoarele: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează.

Comunicarea rotativă

Reprezintă o tehnică care se bazează pe comunicarea scrisă și orală. Se mai poate numi comunicarea în cerc. Obiectivul prinicpal urmărit îl reprezintă exersarea comunicării prin mesaje oral/scrise la nivel de grup și frontal.

La educarea limbajului, o astfel de tehnică este propusă în felul următor:

Copiii sunt grupați în grupuri de câte 4. Fiecare grup primește câte o imagine dintr-o poveste cunoscută și care corespunde unui fragment din poveste.

Educatoarea scrie sub fiecare imagine textul propus de grup în așa fel încât după ce imaginile sunt expediate destinatarilor, în final, apare la subsol un spațiu cu conținutul mesajului fiecărui grup. În locul unei scene din poveste poate fi o imagine ce trebuie descifrată, de exemplu în cadrul unei convorbiri după imagini la educație pentru societate. Fiecare grup ,,citește” imaginea, iar educatoarea scrie mesajul, apoi grupul îl expediază mai departe altui grup destinatar.

Exemplu: Un grup are de descris o imagine care conține mesajul ,,Nu vă jucați cu focul!”; copiii descifrează imaginea prin conținutul:

Grupa 1 – Afară este cald, prea cald, copiii s-au retras după copacul bătrân.

Grupa 2 – Flăcări înalte se văd lângă un copac uriaș, iar copiii privesc mirați.

Grupa n – Copiii s-au jucat lângă o grămadă mare cu paie căreia i-au dat foc. S-au speriat și au fugit după copacul din apropiere. Acum privesc cum oamenii sosesc cu găleți cu apă. Se aude mașina pompierilor.

Ghicitorile

Definiție

Ghicitorile sunt procedee didactice de stimulare a creativității, în care se prezintă ,,sub formă metaforică un obiect, o ființă, un fenomen, creându-se indentificarea acestuia prin asocieri logice”.

Ghicitorile sunt întrebări glumețe pentru minți istețe.

Ghicitorile sunt descrieri sintetice ale aspectelor caracteristice ale obiectelor, ființelor, fenomenelor.

O ghicitoare este o poezie al cărei titlu trebuie descoperit, ,,ghicit”.

Obiectivul îl reprezintă stimularea creativității și exersarea capacității de a formula descrieri sintetice ale aspectelor caracteristice, importante ale ființelor, fenomenelor, obiectelor care interesează. De regulă, orice ghicitoare are două părți: una care prezintă sintetic caracteristicile, alta – întrebarea (ghici cine este?). În descriere, trebuie să existe cuvinte cheie despre obiectul, fenomenul, ființa ce urmează a fi descoperită. De exemplu: este frumos și are pinteni, ghici cine-i? Cuvântul cheie pinteni îi sprijină pe ascultători să răspundă prompt: cocoșul.

Ghicitorile se prezintă rar, clar, coerent și expresiv pentru a fi înțelese și pentru a se găsi rapid răspunsul.

Exemplu de joc distractiv Ghici cine este?

Obiectiv: Formarea capacității de a compune și dezlega ghicitori pentru cunoașterea numelui și prenumelui colegilor.

Jocul se desfășoară cu întreaga grupă.

Prezentarea temei și a sarcinii de lucru:Formulați o ghicitoare despre un coleg în care să descrieți caracteristica acestuia.

Regulile jocului: La început, educatoarea conduce jocul, învață copiii să realizeze ghicitoarea – descriere.

Exemplu: ,,este blondă, are ochi albaștri, este veselă mereu, ghici cin este?”

Copiii recunosc colegul și spun bucuroși numele și prenumele lui, bat din palme. În partea a doua a jocului educatoarea cedează locul unui copil. Jocul se repetă până ce majoritatea copiilor au formulat ghicitori descriere. Se apreciază copiii care au formulat ghicitori în care au folosit cuvintele cheie ce conțin caracteristicile colegilor. Se concluzionează și se definește ghicitoarea. Se precizează părțile care compun ghicitoarea și cerințele de care se ține seama în crearea ghicitorilor.

Piramida

Această metodă poate fi integrată la începutul unei ativități pentru reactualizarea cunoștințelor, sau în vederea realizării feed-back-ului, ca varianta de desfășurare a unui joc didactic.

Etape :

se decupează mai multe pătrate de culori diferite,

se construiește piramida după ândrumări verbale formulate(după culoare, pătratul roșu în partea de sus și în centru, pătratele galbene unul lângă altul, continuați pînă formați o piramidă cu cinci trepte)

vizualizarea piramidei construite

se sortează benzile(treptele) piramidei

se așază crecător, pe orizontală, de la banda cea mai scurtă la cea mai lungă.

apoi se adresează întrebările : – Cum sunt așezate benzile?

– Câte benzi putem așeza?

– Toate piramidele au același număr de

benzi?

Se poate lucra cu jetoane cu fructe, animale, legume. Imaginile se clasifică după felul lor și se găsește locul potrivit, copiii denumesc noțiunile.

Exemple de teme pentru această metodă :

Piramida hazlie

Piramida culorilor

Piramida anotimpurilor

Piramida personajelor

Piramida poluării

Piramida circului etc

Fig.1 – Piramida

Diamantul

Se realizează la fel ca și piramida dar de la baza piramidei se mai construiesc tot atâtea trepte în jos câte sunt și în sus.

Etape :

Se intuiește imaginea

Se analizează ordinea așezării șirurilor și caracteristicile pătratelor (culoare, mărime)

Se decupează după contur imaginea

Se reanalizează figura obținută (forma, numărul de trepte, așezarea crescătoare și descrescătoare, delimitarea și mărimea pătratelor fiecărei trepte)

Se continuă decuparea fiecărei trepte

Se reconstituie diamantul verificăndu-se însușirea corectă a tehnicii de utilizare viitoare.

Fig.2. – Diamantul

Tehnica fotolimbajului

Anotimpul vara este unul din anotimpurile mai puțin explorate organizat de copii. Experiența dobândită alături de părinți în concediu la munte sau la mare, la pădure, la plajă, la țară, poate fi sintetizată în primele zile de școală, când fiecare copil aduce fotografii de vacanță.

Subiectul – vacanța mare

Suport fotografie – fotografii cu aspecte de munte, mare, munci agricole, jocul în nisip, în apă, viața la țară.

Sarcina didactică – alegeți una sau mai multe fotografii cu aspecte de vacanță.

Etape – Prezentarea sarcinii de lucru:

Alegeți o fotografie care prezintă cea mai frumoasă și interesantă activitate de vacanță sau peisaj, despre care ne vom aminti astăzi.

Selecția individuală – Fotografii sunt dispuse pe o masă. Pe rând, copiii analizează fotografiile și aleg una. Este posibil ca aceeași fotografie să fie aleasă de mai mulți copii. Fotografia se plimbă de la un copil la altul. O vor privi cu interes și vor reține elementele și simbolurile fotografice.

Activitate frontală :

Se formează un cerc;

Fiecare copil prezintă fotografia;

Educatoarea adresează întrebări, iar copiii explică motivele alegerii;

Copiii exprimă propriile experiențe și impresii despre vacanța mare, aduc chiar detalii privind nisipul, temperatura apei, briza mării, cazarea, jocurile în apă și pe nisip, spectacolele vizionate, vizitele la delfinariu sau experiența inedită cu telecabina sau telescaunul, la grădina zoologica, etc.

Copiii nu au voie să critice prezentările, fotografiile sau să comenteze alegerea unei fotografii de un anumit copil.

Acesta reprezintă un exercițiu de ascultare activă, un prijel de exprimare sau reformulare, retrăirea impresiilor personale, de analiză a limbajului fotografic care prezintă mediul natural asa cum este el în realitate.

Activitatea frontală de evaluare;

Se analizează stările, sentimentele exprimate de copii în timpul prezentării sau al contemplării fotografiilor;

Se prezintă pe scurt sinteza temei Vacanța mare;

Dacă metoda este aplicată într-o activitate de convorbire și se desfășoară pe grupuri, în etapa evaluării, fiecare grup selectează 2-3 fotografii care au creat dispute în grup fie privind denumirea localității, stațiunii, fie timpul, momentul zilei, sau denumirea unor elementece vor fi prezentate întregii grupe. Este un prilej de clasificare a divergențelor cognitive.

Copiii extrag mesajul transmis de fotografie.

Exemple de mesaje formulate de copii: Marea este sănătate; Constructori de o vară la malul mării; Sănătate pentru un an; Te cheamă marea sau muntele; Descoperă frumusețile tării în vacanța mare; Familia renumită; Hrana este sănătoasă, la bunici acasă;

Învață să descifrezi detaliile fotografice pentru a înțelege mediul înconjurător;

Cunosc simbolurile vizuale;

Tehnica fotolimbajului se poate aplica în grup mic, la biblioteca grupei sau la sectorul Artă, precum și în activitățile de convorbire, lectură după imagini, observare, educație pentru sănătate.

Beneficiile acestei metode sunt următoarele:

Exersează creativitatea și sensibilitatea față de realitățile vizuale ce au impact cognitiv și estetic puternic aspura unei categorii de copii.

Prin exercițiu, se dezvoltă și la cei mai puțini sensibili această latură a personalității.

Observând comportamentul copiilor, în alte contexte, vom identifica schimburi și manifestări pozitive, care întăresc convingerea noastră, că metoda aplicată sistematic în combinație cu alte metode conduce la eficiența învățării și formării personalității.

Turul galeriei

Este tehnica de învățare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea și învățarea eficientă, încurajând copiii să-și exprime opiniile cu privire la soluțiile propuse de colegii lor.

Obiectiv: Elaborarea unui plan care să conducă la finalizarea unui produs ce constituie opinia/concepția tuturor membrilor grupului.

Descrierea metodei:

Se formeaza grupe de cate 3-4 copii;

Copiii organizați pe grupe rezolvă o sarcină de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai multe soluții.

Produsele activităților de grup – desene, pictură, colaje etc. se expun pe pereții grupei (panouri instalate în prealabil) ca într-o galerie expozițională;

La un semnal (dat de educatoare) grupurile de copii cu rol de “vizitatori ai galeriei” trec pe la fiecare lucrare și pe o coală (loc stabilit anterior) își “notează” comentariile, observațiile, folosindu-se de simboluri și ajutați fiind de educatoare;

La finalul turului galeriei, grupurile de “vizitatori revin la locurile inițiale și se citesc comentariile , observațiile făcute;

Exemplu:

Domeniul estetic creativ: “ Gâze si fluturi cutreieră pământul”(desen/pictură)

Se constituie grupe de 3-4 copii care se consultă în vederea găsirii soluțiilor privind: elementele constitutive ale tabloului, culorile folosite, așezarea în pagină, împărțirea sarcinilor în cadrul grupului. Timpul de lucru variază în funcție de forma de organizare a activității, respectiv ca parte a unei activități integrate sau ca activitate de sine-stătătoare. Educatoarea monitorizează activitatea oferind sprijin , dar fără a influența aspecte ce țin de creativitatea grupelor constituite. Grupele afișează lucrările pe panourile amenajate, formand “expoziția” și turul galeriei începe prin trecerea grupurilor de la o lucrare la alta pentru a o examina. Pe marginea lucrărilor vor fi lipite buline colorate astfel: buline albastre pentru lucrări care au elemente lipsă (soare, iarbă, gaze, fluturi), buline mov pentru lucrări care conțin elemente care trebuiesc eliminate din tablou, roșii pentru lucrări cu cât mai multe elemente, detalii, lucrări originale. Se motivează acordarea fiecărui tip de bulină pe lucrare. Turul galeriei durează până la analizarea tuturor lucrărilor, grupurile revin la loc și-și completează lucrările.

Beneficiile metodei:

Antrenează grupurile;

Reactualizează cunoștințele;

Exersează deprinderile;

Evaluează capacități și abilități specifice preșcolarilor;

Brainstormingul

…sau “furtuna în creier”, “efervescența creierului”, “asalt de idei” este o metodă de stimulare a creativității ce constă în enunațarea spontană a cât mai multor idei pentru soluționarea unei probleme, într-o atmosferă lipsită de critică.

Obiectiv: Exersarea capacităților creatoare ale copiilor în procesul didactic care să conducăla activism, la concentrare susținută , în grupuri creative.

Descrierea metodei: Se desfășoară în grupuri de 5-20 copii. Grupul cu care se lucrează este preferabil să fie eterogen (copii de aceeași vârstă). Durata optimă de timp este de 20 minute în funcție de problema supusă dezbaterii și de numărul de copii care fac parte din grup. Se impune respectarea câtorva reguli/cerințe:

Selectarea problemei puse în discuție (să prezinte interes de studiu și dezbatere);

Să aibă șanse de rezolvare;

Selecționarea grupului participanților;

Crearea unui mediu educațional favorabil stimulării creativității;

Admiterea de idei în lanț, dezvoltarea altor idei pornind de la o idee prin combinații, analogii, asociații;

Înregistrarea exactă a ideilor;

Amânrea aprecierilor și a evaluării ideilor emise;

Etapele:

1. Etapa premergatoare cu cele 3 faze:

– faza de investigare a membrilor și de selecționare a acestora – alcătuirea grupului creativ;

– faza de antrenament creativ – familiarizarea cu tehnicile;

– Faza de pregătire în care educatoarea aranjează sala de grupă , verifică materialele necesare, anunță regulile, fazele, durata intervențiilor;

2. Etapa productivă a grupului de creativitate în care se manifestă “furtuna creierului” cuprinde:

– Faza de stabilire a temei;

– Faza de rezolvare a problemelor;

-Faza de culegere a ideilor suplimentare;

3. Etapa trierii și selecționării ideilor – evaluarea

– Faza analizării ideilor emise – se prezintă lista de idei și se audiază;

– Faza optării pentru soluția finală – evaluarea critică a ideilor

Exemplu:Domeniul Om si societate: “Copil ca tine sunt și eu”

Descrierea activității:La începutul activității copiii stabilesc împreună insectele primăverii pornind de la întrebarea “Care sunt insectele ce apar primăvara?”. Fiecare copil numește o insectă, fără a repeta răspunsul dat de colegi. Sunt notate toate răspunsurile (se așează imagini reprezentative în dreptul cuvintelor notate). De la ideea inițială “insectele primăverii” apar idei intermediare care conțin soluții dorite , dar și cele care trebuie eliminate, astfel cu o linie roșie se subliniază insectele care nu sunt dăunătoare iar cu o linie neagră se subliniază insectele dăunătoare, apropiindu-se astfel de idea finală. Pentru insectele care nu sunt dăunătoare, copiii pot fi prieteni sau dușmani prin acțiunile lor, astfel apar noi categorii; acțiuni de ocrotire și acțiuni de distrugere (exemple de comportamente). In categoria acțiunilor de distrugere a micilor viețuitoare se încadreaza și comportamentul copilului din poezia “Gândăcelul “de E. Farago din care se desprind mesajele: …Copil ca tine sunt și eu/ Și-mi place să mă joc și mie…

…Să ocrotești cu bunatate/În cale-ți orice vietate…

Brainstorming-ul poate fi folosit la nivelul învățământului preșcolar în diferite momente ca procedeu în cadrul activităților;

Este o metodă utilizată cu eficiență și în cadrul povestirilor create, a convorbirilor, în formularea de probleme după o ilustrație, în teme de discuție;

Explozia stelară

…este o metodă de stimulare a creativității, o modalitate de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și de noi descoperiri. Începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări la fel ca o explozie stelară.

Obiectiv: Formularea de întrebări și realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii în grup prin interacțiune și individual, pentru rezolvarea unei probleme.

Descrierea metodei: Copiii așezați în semicerc propun problema de rezolvat – pe steaua mare se scrie sau se desenează ideea centrală. Pe cele cinci steluțe mai mici se scriu întrebările: Ce? Cine? Unde? De ce? Cand?, iar cinci copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil își alege câte 3-4 colegi cu care se organizează în grupe. Grupurile colaborează în elaborarea întrebărilor. La expirarea timpului copiii revin în semicerc în jurul stelei mari și comunică întrebările elaborate. Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări. Se apreciază întrebările copiilor , efortul acestora de a le elabora precum și modul de colaborare și interacțiune.

Utilizați explozia stelară ori de cate ori propuneți rezolvarea unei probleme;

Stimulați creativitatea individuala și de grup pentru formularea întrebărilor;

Confecționați steaua și steluțele (de culori diferite);

Invățați copiii să formuleze întrebări, familiarizați-i cu cele cinci întrebări;

Respectați etapele metodei;

Exemplu:

Domeniul Limba și Comunicare: “Bondarul leneș” de E. Farago

Obiectivul: Exersarea capacității de a alcătui propoziții interogative pe baza poeziei

Mijloace de învățământ: steluțele, tablou reprezentând bondarul și furnica

Se recită poezia cu întreagă grupa de copii (sau pe roluri cu doi copii).

Se extrag steluțele cu cele cinci întrebări de către copii

Copiii formulează întrebările în grupurile din care fac parte.

La un semnal (un zumzăit), fiecare grup comunică întrebarea formulată și o adresează celorlalte grupuri.

Ce?- Plânge;

Cine? – Bondarul; Furnica;

Unde? – Pe cărare …

Când? – Într-o zi de vară…

De ce? – Bondarul pâlnge de foame…; Furnica cară boabe-n mușuroi…;

5. Se apreciază activitatea grupurilor și răspunsurile cele mai interesante.

Scopul metodei este de a obține cât mai multe întrebări și astfel cât mai multe conexiuni între concepte; Stimulează crearea de întrebări la întrebări și dezvoltă construcția de idei pe idei;

Examinarea povestirii

Obiectivul urmărit: Exersarea capacității de a povesti într-un interval mare de timp, fără sprijin.

Descrierea metodei: Conținutul abordat prin această tehnică poate fi ,,narativ, plastic, intuitiv, evocator și emoțional” (Dulamă, 2002). Gestica povestitorului transmite mesaje diferite în funcție de conținutul povestirii.

Comunicarea sarcinilor de lucru: Se formează 4 grupuri a câte 5 copii în grup. Fiecare grup primește câte o fișă de evaluare a povestirii (fig.3).

Se va prezenta un conținut narativ de către un copil, fără a fi întrerupt și ghidat de întrebări ale educatoarei sau ale colegilor. Grupurile, după ascultarea și observarea povestirii, vor completa fișa de evaluare a povestirii, acordând punctaj (bulină roșie) pentru fiecare aspect evaluat. În urma acordării punctajului, fișele de evaluare a celor 4 grupuri vor fi afișate, totalizându-se punctajul pentru fiecare aspect evaluat, realizându-se și autoevaluarea și evaluarea.

Sugestii metodice: Povestitorul poate fi participant la acțiune, martor sau povestitor al unui fapt auzit din diferite surse (mass-media, familie sau alte persone din anturajul copiilor). Conținutul povestirii trebuie să fie narativ, plastic, intuitiv, evocator, emoțional. Pentru reușita tehnicii Examinarea povestirii este necesar ca educatoarea să respecte metodologia povestirii, iar în cadrul acestor activități să practice jocuri-exercițiu, jocuri didactice, teatru de păpuși, jocuri de rol de genul:

,,Așează în ordine cronologică imagini din poveste”; ,,Cu cine vrei să te asemeni, din poveste?”;

,,Eu sunt Albă ca Zăpada!”; ,,Personajul îndrăgit”.

Această tehincă se poate introduce după ce copiii au parcurs activități și jocuri pregătitoare de genul celor mai sus enumerate.

Tabelul 1 – Fișa de evaluare a povestirii (Dulamă 2002)

CAPITOLUL III

PREZENTAREA CERCETĂRII DIDACTICE CU TEMA,,STUDIEREA VALENȚELOR METODELOR INTERACTIVE DE GRUP ASUPRA DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI PREȘCOLARILOR DE GRUPĂ MARE”

III.1. Obiectivele cercetării

În cadrul proiectului de cercetare, în care ne-am propus aplicarea unor metode interactive de grup la activitățile de predare-învățare din grupa mare, se urmărește atingerea următoarelor obiective:

Cunoașterea nivelului inițial al preșcolarilor, în ceea ce privește dezvoltarea limbajului acestora;

Evidențierea eficienței metodelor interactive de grup precum cubul, comunicarea rotativă, piramida, diamantul, tehnica fotolimbajului, turul galeriei, brainstormingul și explozia stelară în dezvoltarea limbajului copiilor;

Înregistrarea progreselor copiilor la finalul cercetării;

III.2. Ipoteza și variabilele cercetării

Ipoteza:

Implicarea preșcolarilor grupei mari în activități de predare-învățare bazate pe valorificarea unui sistem de metode interactive de grup alcătuit dincubul, comunicarea rotativă, piramida, diamantul, tehnica fotolimbajului, turul galeriei, brainstormingul și explozia stelară, creând o atmosferă de lucru permisivă conduce la dezvoltarea, activizarea și îmbogățirea vocabularului activ al preșcolarilor.

Variabila independentă:

Aplicarea sistemului alcătuit din:

– cubul

– comunicarea rotativă

– piramida

– diamantul

– tehnica fotolimbajului

– turul galeriei

– brainstormingul

– explozia stelară

Variabila dependentă:

– nivelul de dezvoltare, activizare și îmbogățirea vocabularului activ al preșcolarilor.

III.3. Grupul de preșcolari

Experimentul a fost aplicat la grădinița cu program prelungit Biobee din Cluj-Napoca. Cei 15 preșcolari din grupa mare, care au fost prezenți la activitățile propuse pentru cercetare provin din mediul urban, toți locuind în Cluj-Napoca, și au vârsta medie de 5 ani.

Pentru ca limbajul acestora să se dezvolte într-un mod cât mai atractiv pentru preșcolari, ne-am propus să-i ajutăm și să-i îndrumăm în realizarea sarcinilor care apar pe parcursul anului școlar. Aceste sarcini de lucru se vor realiza pe baza activităților de predare-învățare, folosind metodele interactive de grup.

În rândurile următoare voi prezenta nivelul inițial al copiilor, activitățile desfășurate la grupă și rezultatele acestora în ceea ce privește dezvoltarea limbajului.

III.4. Etapele cercetării

III.4.1. Etapa preexperimentală

În această etapă, vom analiza fișele de evaluare inițială a preșcolarilor, pentru a observa nivelul la care aceștia se situează, în ceea ce privește dezvoltarea limbajului și a comunicării, înainte ca activitățile de predare-învățare propuse în cercetare să fie aplicate.

Evaluarea inițială reprezintă o componentă esențială a procesului instructiv-educativ din grădiniță, fără de care cadrele didactice nu ar putea constata progresele fiecărui elev în parte și ale grupei în ansamblu. Evaluarea s-a realizat în primele două săptămâni ale anului școlar, și a constat în aplicarea probelor orale, scrise sau practice, care au fost aplicate atât în activitățile de grup, cât și individuale și frontale. Cifrele notate în tabel reprezintă numărul elevilor care necesită sprijin, prezintă un comportament în dezvoltare, respectiv un comportament atins, în funcție de indicatorul menționat.

Fișa de evaluare inițială

Dezvoltarea limbajului și a comunicării Tabelul 2

În graficul redat mai sus, observăm că preșcolarii grupei mari prezintă un comportament care este predominant în dezvoltare sau care necesită sprijin, procentele acestor nivele de atingere a indicatorului fiind mai mari decât nivelul de comportament atins. Pentru ca nivelul de comportament atins să predomine în evaluarea finală a preșcolarilor, aceștia vor rezolva sarcini de lucru, vor participa la activități de limbă și comunicare bazate pe metode interactive de grup, care au un rol semnificativ în dezvoltarea limbajului, prezentate în următoarea etapă a cercetării.

III.4.2. Etapa experimentală

Cerințele preșcolarilor care sunt actori pe scena educațională, pretind dascălilor o schimbare radicală a modului de abordare a activității didactice. Educația modernă ne impune să schimbăm relația cu copiii și între copii, promovând sprijinul reciproc și dialogul constructiv, prin noi strategii. Prin metodele interactive, oferim activității un mister didactic în care copilul participă activ, în grup, descoperind răspunsuri la întrebări, rezolvând sarcini de învățare, fiind mulțumim la finalul activității. Se spune că acei copii care au parte de dacăli creativi, vor fi și ei creativi, urmând modelul.

Prezint în acest subcapitol câteva dintre activitățile instructiv-educative desfășurate la grupa mare, în scopul antrenării și dezvoltării limbajului.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Prof. Înv. Preșcolar: Trif Claudia

Grădinița cu P.P. BIOBEE, Cluj-Napoca

Grupa: Mare

Proiect de activitate integrată

GRĂDINIȚA: cu P.P.BioBee

GRUPA: Mare

PROFESOR ÎNV. PREȘCOLAR: Trif Claudia

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?

TEMA PROIECTULUI: ,,Iarna, anotimpul bucuriei”

SUBTEMĂ PROIECT: ,,Ninge, ninge”

ACTIVITATEA INTEGRATĂ: ,,Omul de zăpadă!” ALA1+ (DLC+ DEC)+ ALA2

TIPUL ACTIVITĂȚII: predare

FORMA DE REALIZARE: activitate integrată;

SCOPURILE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

Formarea deprinderilor de a memora și reproduce voluntar și logic poezia prezentată de educatoare ; stimularea expresivității și a creativității prin desen;

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE: Memorizare – Omul de zăpadă

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV:Desen – Om de zăpadă

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

URMĂRITE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE

Să redea poezia ,,Omul de zăpadă” cu ajutorul educatoarei;

Să respecte intonația, ritmul și pauza în concordanță cu mesajul transmis;

Să enumere patru caracteristici de iarnă, pe baza cunoștințelor anterioare;

Să respecte regulile jocului, prezentat de educatoare;

Să execute exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii, respectând modelul educatoarei;

Să deseneze omul de zăpadă din poezia prezentată anterior, folosind creioanele colorate puse la dispoziție;

Să stabilească modul de realizare a omului de zăpadă, respectând indicațiile educatoarei ;

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE

METODA INTERACTIVĂ DE GRUP UTILIZATĂ: explozia stelară

FORMA DE ORGANIZARE: frontal și individual

MATERIAL DIDACTIC: imagini, coli albe de hârtie, creioane, steluțe, recompense, om de zăpadă, bulgărele din hârtie creponată.

BIBLIOGRAFIE:

Piramida cunoașterii, Lolica Tătar, Adina Glava, Olga Chiș (2014), Editura Diamant

Preda, Viorica, Pletea, Mioara, Grama, Filofteia, … Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educațional, București, 2005; Ministerul Educației Naționale,

Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ed. V&Integral, București, 2000;

Angela Sesovici, Daniela Ionescu, Filofteia Grama, Laurenția Culea, Mioara Pletea, Nicoleta Anghel, Activitatea integrată în grădiniță, Editura Didactica Publishing House, 2008

CENTRE DE INTERES DESCHISE:

ALA 1

BIBLIOTECĂ: ,,Imagini cu anotimpul iarna”- răsfoim și citim imagini din biblioteca stupului

CONSTRUCȚII: ,,Om de zăpadă”- costruim din cuburi oameni de zăpadă

ARTĂ: ,,Colorăm fugul de nea”- colorăm în conturul unui fulg

Copiii vor merge treptat la fiecare centru, având astfel posibilitatea de a se bucura fiecare copil de toate centrele.

Se evaluează apoi munca la fiecare centru de interes prin metoda : ,,Turul galeriei’’, iar copiii vor fi apreciați verbal, individual și colectiv.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

BIBLIOTECĂ:

Să răsfoiască imagini din biblioteca grupei, cu ajutorul educatoarei;

Să formuleze propoziții simple, având ca suport imaginile puse la dispoziție de educatoare;

CONSTRUCȚII:

Să construiască oameni de zăpadă din cuburi de plastic, respectând modelul educatoarei;

Să coopereze cu restul preșcolarilor de la centru, ducând la sfârșit sarcina propusă de educatoare;

ARTĂ:

Să coloreze un fulg în contur, respectând indicațile educatoarei;

Să utilizeze adecvat instrumentele de scris, după modelul educatoarei;

STRATEGII DIDACTICE:

Metoda interactivă utilizată: explozia stelară

Mijloace didactice: imagini, diverse cărți, creioane, cuburi de plastic;

Forma de organizare: pe centre de interes, individual, frontal;

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

,,Dacă vreau să cresc voinic”-gimnastica de înviorare

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să dea dovadă deinteres pentru activitate, manifestat printr-o participare activă după modelul educatoarei;

JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE

ALA 2:

,,Rostogolim bulgărele”- joc distractiv

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să respecte regulile jocului propus de educatoare;

Să rostogolească bulgărele pus în joc, de la un coleg la altul;

SCENARIUL ZILEI

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

Albinuțele din Stupul Albastru se asează pe scăunele pregătite.

SALUTUL: ,,BUNĂ DIMINEAȚA”

Activitatea debutează cu salutul de dimineață: ,,Bună dimineața, oameni de zăpadă”

Copiii se salută între ei și fiecare spunând colegului din stânga sau din dreapta: ,, Bună dimineața, Denisa”.

PREZENȚA: ,,CINE A VENIT AZI LA GRĂDINIȚĂ?”

Activitatea continuă cu prezența : ,,Cine a venit azi la grădiniță?”. Educatoarea merge lângă stupul de prezență și strigă, pe rând, fiecare albinuță. Cine este prezent va ocupa un loc în stup, iar cine lipsește va zbura din stupul grupei, într-un plic.

ÎN CE ZI SUNTEM? Copilul care este responsabil cu stabilirea zilei va veni la panou și va spune ce zi este azi, ce zi a fost ieri și ce zi va fi mâine, cu ajutorul educatoarei.

CALENDARUL NATURII: ,,CUM ESTE VREMEA AZI?”

Mai departe copilul responsabil cu starea vremii va descrie aspectele vremii și va stabili imaginile pe calendarul naturii.

Noutatea zilei: Dragii mei, priviți cine a venit azi la noi în vizită. Uitați-vă atent la musafirul nostru și spuneti-mi ce este și ce a adus cu el.

-Aveți dreptate! Este un om de zăpadă și are un plic pentru voi.

Bună dimineața, micuții mei omuleți! Eu sunt un om de zăpadă și m-am gândit să vă fac o scurtă vizită, deoarece am auzit cât de mult vă place zăpada și mai ales să construiți oameni din zăpadă.

Tot pentru voi, încă mai am și o scurtă poezioară și tare mândru aș fi dacă ați reuși să memorați versurile scurte și drăguțe. Până la momentul potrivit, eu am să stau aici cu voi și am să vă urmăresc cum lucrați… Se poate?

-Dragi copilași, eu vă propun să mergem la centre și fiecare echipă, să pregătească câte o surpriză pentru musafirul nostru.

Cu ajutorul TRANZIȚIEI vom trece la centrele de interes:

„Bat din palme clap, clap, clap

Din picioare trap,trap,trap

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și la centre noi pornim!”

Împreună cu copiii vom vizita cele trei centre de interes și vom descrie materilalele pe care le vom utiliza.

La centrul BIBLIOTECĂ copiii vor răsfoi imagini cu anotimpul iarnă și le vor discuta împreună.

La centrul CONSTRUCȚII albinuțele trebuie să construiască oameni de zăpadă.

La ultimul centru ARTĂ copiii vor avea ca temă ,,Colorăm fulgul de nea”.

Metodele utilizate pe parcursul desfășurării activităților la centre vor da posibilitatea copiilor să se manifeste, să lucreze la toate centrele pe rând, să acționeze, să interacționeze cu ceilalți, să adreseze întrebări și să afle răspunsuri.

Cu ajutorul TRANZIȚIEI: ,,Dragi copii, haideți pe covor

Poezia să o învățăm cu spor!”

Acum noi vom învăța o poezie care am primit-o în plic de la omul de zăpadă. Poezia se numește ,,Omul de zăpadă” și este tare drăguță.

Omul de zăpadă

În grădină, lângă stradă,

Șade omul de zăpadă.

L-am făcut cu mâna mea

Din covorul alb de nea.

Chiar de ninge, chiar de-i ger,

Eu mă joc frumos cu el.

Însă, când afară-i soare,

E topit de supărare!

După ce copiii au ascultat poezia, împreună extragem cuvintele necunoscute și le explicăm.

Prima dată am să vă recit eu poezia, iar apoi vom încerca împreună. După ce voi recita eu poezia, am să rog copilașii să încerce și ei să repete poezia prezentată anterior. Repetăm prima strofă cu o parte din copilași, iar a doua strofă se repetă împreună cu prima strofă.

Prin TRANZIȚIA ,,După ce o poezia am învățat

În liniște la măsuțe am plecat”

Urmează să realizăm omul de zăpadă din poezia de azi. Haideți să îmi mai recite cineva poezia.

Pentru început, fiecare copil își va încălzi mânuțele, iar apoi primesc indicațile necesare pentru a putea continua lucrarea.

Vom realiza exerciții de încălzire a mâinilor:

Mâna mea este o floare,

Se deschid a ei petale,

Ploaia cade neîncetat,

La pian, noi am cântat,

Degetele le-am mișcat.

Se vor identifica materialele puse la dispoziție, iar apoi se prezintă sarcina de lucru.

-Eu știu ce copilași talentați și plin de imaginație avem în grupa noastră. Drept urmare, vă rog să încercați să desenați omul de zăpadă din poezia pe care noi am învațat-o.

-Din ce este alcătuit un om de zăpadă?

-Ce are în cap?

-Ce putem să-i pun la gât?

-Dar la nas?

-Ce culoare folosim pentru nas?

Acum că toată lumea a înțeles ce are de făcut, vă rog să vă apucați de treabă. Cine are nevoie, ridică mânuța sus și am să trec pe la voi.

În final, se apreciază lucrările copiilor și se împart aprecierile verbale.

Prin TRANZIȚIA ,,Torom, torom, haieți un pic să ne mișcăm”,urmează un moment de mișcare intitulat ,,Gimnastica de învioarare”:

Dacă vreau să cresc voinic
Fac gimnastică de mic.
Merg în pas alergător,
Apoi sar într-un picior,
Mă opresc, respir ușor,
Întind brațele și zbor.
Toata lumea e a mea
Când m-așez jos pe podea.

Prin TRANZIȚIA ,,Vreau puțin să ne mai amintim/ Azi ce am făcut dragi copii”, copiii vor forma un cerc și cu ajutorul metodei explozia stelară, ne vom aminti secvențe din joc:

Cine?- Cine este personajul principal din poezia învățată de noi?

Ce?- Ce am învățat noi azi?

Unde?- Unde construim un om de zăpadă?

Când?- Când construim omul de zăpadă?

De ce?- De ce am desenat un om de zăpadă?

Activitatea se încheie cu jocul distractiv ,,Rostogolim bulgărele”. Toți copiii se așează în cerc, iar apoi educatoarea aduce un bulgăre din hârtie creponată. Bugărele îl vom rostogoli pe jos, în cerc, de la un copil la altul.

Ex: Denisa, prinde bulgărele! Denisa la rândul ei, trebuie să rostogolească bulgărele la un alt copil.

În final, se vor împărți și recompensele și se va face aprecierea finală pe tot parcursul zilei.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Prof. Înv. Preșcolar: Trif Claudia

Grădinița cu P.P. BIOBEE, Cluj-Napoca

Grupa: Mare

Proiect de activitate integrată

GRĂDINIȚA: cu P.P.BioBee

GRUPA: Mare, Stupul Albastru

PROFESOR ÎNV. PREȘCOLAR: Trif Claudia

TEMA ANUALĂ DE STUDIU:,,Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”

TEMA PROIECTULUI: ,,Viețuitoarele pământului”

ACTIVITATEA INTEGRATĂ: ,,Mască de urs”

ALA1+ (DLC+ DEC)+ ALA2

TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare de cunoștințe, deprinderi și priceperi;

FORMA DE REALIZARE: activitate integrată;

SCOPURILE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

Verificarea și evaluarea cunoștințelor despre animale sălbatice; exersarea tehnicilor de lucru necesare prelucrării diverselor materiale, în scopul realizării unui produs simplu.

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE: JOC DIDACTIC – Cine știe, răspunde!

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV:DACTILOPICTURĂ – Mască de urs

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să identifice răspunsul corect la ghicitorile prezentate de educatoare;

Să respecte cerințele jocului impus de educatoare;

Să stabilească dacă propozițiile sunt adevărate sau false pe baza cunoștințelor anterioare;

Să enumere 5 animale sălbatice, pe baza cunoștințelor anterioare;

Să respecte regulile jocului, prezentat anterior de educatoare;

Să execute exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii, respectând modelul educatoarei;

Să picteze cu degetul masca de urs, respectând modelul educatoarei;

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE

METODA INTERACTIVĂ UTILIZATĂ: metoda piramidei;

FORMA DE ORGANIZARE: frontal și individual

MATERIAL DIDACTIC: jetoane cu animale sălbatice, imagini, cărți, creioane colorate, mască de urs, tempera;

BIBLIOGRAFIE:

Piramida cunoașterii, Lolica Tătar, Adina Glava, Olga Chiș (2014), Editura Diamant

Preda, Viorica, Pletea, Mioara, Grama, Filofteia, … Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educațional, București, 2005; Ministerul Educației Naționale,

Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Ed. V&Integral, București, 2000;

Angela Sesovici, Daniela Ionescu, Filofteia Grama, Laurenția Culea, Mioara Pletea, Nicoleta Anghel, Activitatea integrată în grădiniță, Editura Didactica Publishing House, 2008

CENTRE DE INTERES DESCHISE:

ALA 1

BIBLIOTECĂ:,,Citim imagini cu animale sălbatice”- răsfoim și citim imagini din biblioteca stupului

CONSTRUCȚII: ,,Căsuțe pentru animale sălmatice”- costruim case din cuburi de plastic

ȘTIINȚĂ: ,,Puzzle”- realizăm puzzle cu animale sălbatice

Copiii vor merge treptat la fiecare centru, având astfel posibilitatea de a se bucura fiecare copil de toate centrele.Se evaluează apoi munca la fiecare centru de interes prin metoda : ,,Turul galeriei’’, iar copiii vor fi apreciați verbal, individual și colectiv.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

BIBLIOTECĂ:

Să răsfoiască imagini din biblioteca grupei, cu ajutorul educatoarei;

Să formuleze propoziții simple, având ca suport imaginile puse la dispoziție de educatoare;

CONSTRUCȚII:

Să construiască case din cuburi de plastic, respectând modelul educatoarei;

Să coopereze cu restul abinuțelor de la centru, ducând la sfârșit sarcina propusă de educatoare;

ȘTIINȚĂ:

Să realizeze puzzle cu animale sălbatice, respectând indicațile educatoarei;

Să coopereze cu restul albinuțelor, ducând la bun sfârșit sarcina propusă de educatoare;

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

,,Dacă vreau să cresc voinic”-gimnastica de înviorare

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să dea dovadă deinteres pentru activitate, manifestat printr-o participare activă după modelul educatoarei;

JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE

ALA 2:

,,Vine ursul, nu mișcați”- joc distractiv

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să respecte regulile jocului propus de educatoare;

Să execute mișcări propuse de educatoare în jocul care se desfășoară în sala de grupă;

SCENARIUL ZILEI

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

Albinuțele din Stupul Albastru (grupa mare), se așează pe scăunele pregătite anterior de educatoare.

SALUTUL: ,,BUNĂ DIMINEAȚA”

Activitatea debutează cu salutul de dimineață: ,,Bună dimineața, albinuțe din Stupul Albastru.” Copiii se salută între ei și fiecare urează colegului din stânga sau din dreapta un bun venit la grădiniță spunând: ,, Bună dimineața, Ana”.

PREZENȚA: ,,CINE A VENIT AZI LA GRĂDINIȚĂ?”

Activitatea continuă cu prezența : ,,Cine a venit azi la grădiniță?”. Educatoarea merge lângă stupul cu prezență și strigă pe rând fiecare albinuță. Cine este prezent va ocupa un loc în stup, iar cine lipsește va zbura din stupul grupei, într-un plic.

ÎN CE ZI SUNTEM?

Copilul care este responsabil cu stabilirea zilei va veni la panou și va spune ce zi este azi, ce zi a fost ieri și ce zi va fi mâine, cu ajutorul educatoarei.

CALENDARUL NATURII: ,,CUM ESTE VREMEA AZI?”

Mai departe copilul responsabil cu starea vremii va descrie aspectele vremii și va stabili imaginile pe calendarul naturii.

Noutatea zilei: În această zi, apare Moș Martin la grădiniță. El dorește să participle la activitate, iar la sfârșit dorește să rămână în grupă pentru a se împrieteni cu albinuțele din Stupul Albastru. Mai întâi, educatoarea le propune copiilor să-i pregătească câte o surpriză la centre, ursului.

Cu ajutorul TRANZIȚIEI : vom trece la centrele de interes.

„Bat din palme clap,clap,clap

Din picioare trap,trap,trap

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și la centre noi pornim”

Împreună cu copiii vom vizita cele trei centre de interes și vom descrie materilalele pe care le vom utiliza.

La centrul BIBLIOTECĂ copiii vor răsfoi imagini cu animale sălbatice și le vor discuta împreună.

La centrul CONSTRUCȚII albinuțele trebuie să construiască case pentru animale sălbatice.

La ultimul centru,ȘTIINȚĂ,copiii vor avea un puzzle cu un animal sălbatic.Metodele utilizate pe parcursul desfășurării activităților la centre vor da posibilitatea copiilor să se manifeste, să lucreze la toate centrele pe rând, să acționeze, să interacționeze cu ceilalți, să adreseze întrebări și să afle răspunsuri.

Cu ajutorul TRANZIȚIEI:

,,Mor, mor, mor, mor,

Toți copiii pe covor

Și împreună să ne jucăm”

Împreună cu albinuțele din Stupul Albastru ne vom așeza pe covor și ne vom juca câteva jocuri distractive și simple.

Află răspunsul la următoarele ghicitori:

Blana roșcată, frumoasă,
Coada-i lungă și stufoasă,
Vine noaptea prin gradină,
Fură-o rață și-o găină.

(Vulpea)

Este tare mititică,
O zărești prin rămurică,
Însa coada ei stufoasă
O face așa frumoasă.
Cu alune se hrănește,
Spuneți voi cum se numește?

(Veverița)

Urechi lungi și coadă scurtă,

Parcă-aleargă tot pe burtă.

Are-o hrană preferată:

Morcovi, varză și salată.

(Iepurele)

Are zeci de ace groase
Dar nu tese nici nu coase.
(Ariciul)

Vara umblu dupa miere,
Iarna dorm sa prind putere.
(Ursul)

Mândru și încoronat,
Prin poieni este-mpărat!
(Cerbul)

Răspunde cu adevărat sau fals:

Ursul are coada stufoasă. F

Vulpea are culoarea portocalie. A

Arciul are blană. F

Adăpostul vulpii este în copac. F

Animalele sălbatice trăiesc în apă. F

Ursul are țepi în loc de blană. F

Iepurașul este mare cât un urs. F

Căprioara are culoarea maro. A

Extrage un jeton și descrie animalul din imagine.

Exemplu: Ursul- este de culoare maro, este mare, trăiește în pădure și mănâncă mure.

Prin TRANZIȚIA ,,Noi frumos ne-am jucat,

Iar acum la masă am plecat

Ursului să-i facem mască

Să o poarte după-masă”

Urmează să pictăm o mască de urs. Pe masă, fiecare copil are pregătit câte o mască de urs și acuarele. După indicațiile primite, albinuțele cu propriul deget își vor picta masca de urs.

Prima dată ne vom aduce aminte de jocurile de pe covor și mai ales despre caracteristici ale animalelor sălbatice: Cine îmi spune câteva animale sălbatice? Unde trăiesc aceste animale?

Voi anunța tema și voi prezenta modelul, după care un copil va intui materialul pregătit pe masă. În cele din urmă voi demonstra și voi explica modul de lucru, iar în final voi ajuta copiii să-și realizeze propria mască.

Încălzim mâinile și degetele și voi încuraja copiii să înceapă să lucreze. Acolo unde este nevoie, vă rog să ridicați o mână sus, iar eu am să trec pe la fiecare.

Mâna mea este o floare,

Se deschid a ei petale,

Ploaia cade neîncetat,

La pian, noi am cântat,

Degetele le-am mișcat.

Prin TRANZIȚIA ,,Torom, torom, haieți un pic să ne mișcăm”,

Urmează un moment de mișcare intitulat ,,Gimnastica de învioarare”. Copiilor le place să facă gimnastică, iar aceasta este poezioara lor preferată.

Dacă vreau să cresc voinic
Fac gimnastică de mic.
Merg în pas alergător,
Sar apoi într-un picior,
Mă opresc, respir ușor,
Întind brațele să zbor.
Toata lumea e a mea
Când m-așez jos la podea.

Urmează să aplic cu preșcolarii metoda piramidei. Pe un carton este formată o piramidă, iar copiii din grupă trebuie să lipească jetoanele pe piramidă. Piramida are 5 trepte, iar fiecare treaptă are o întrebare.

Despre ce animale sălbatice am discutat noi?

Urs, vulpe, lup, veveriță, cerb

În povestea Scufița Roșie ce personaje întâlnim?

Vântatorul, bunica, scufița și mama

3. Ce animale sălbatice întâlnim în povești?

Ursul, lupul și vulpea

2. Ce animale ronțăie?

Iepurele și veverița

1. Unde trăiesc aceste animale sălbatice?

Pădure

Activitatea se încheie cu jocul distractiv ,,Vine ursul, nu mișcați”. Copiii sunt așezați în cerc și unul din copii va fi ursul. Copiii trebuie să execute diferite mișcări, iar când educatoarea spune: nu mișcați, vine ursul!, ei trebuie să rămână în poziția respectivă. Cine se mișcă, devide urs.

La finalul activității se împart recompensele și se felicită copiii pentru implicare în activitate.

Proiect de activitate integrată

Grupa: mare, Stupul Portocaliu

Prof. înv. preșcolar: Trif Claudia

Tema anuală de studiu: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”

Tema proiectului: „Rândunica a sosit, primăvara a venit!”

Tema săptămânii: „Rândunica harnică își reface cuibul”

Tema activității: „Rândunica și cuibul”

Tipul activității: Formare de priceperi și deprinderi

Categorii de activități de învățare: ALA+ADP+DLC+ DOS+ALA2

Forma de realizare: Activitate integrată

Scopurile activității: Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere a unui text narat; formarea deprinderilor de a reda prin intermediul unei lucrări practice casa unei rândunici;

Obiective operaționale:

ALA1

O1. Să construiască cuib pentru rândunici folosind cuburile.

O2. Să coloreze o rândunică folosind culorile potrivite.

O3. Să „citească” imagini cu rândunici utilizând materialele puse la dispoziție.

DLC

O5. Să urmărească cu atenție povestea prezentată de educatoare.

O4. Să rețină titlul și ideile povestirii în succesiunea lor logică.

O5. Să-și îmbogățească vocabularul cu unele cuvinte noi din poveste.

DOS

O7. Să execute exercițiile de încălzire a musculaturii urmând exemplul educatoarei.

O8. Să lipească bucățele de hârtie mototolită pe ramura unui copac formând un cuib.

O9. Să lipească rândunica în cuibul realizat anterior urmând exemplul educatoarei.

Strategii didactice:

Metoda interactivă utilizată: explozia stelară

Mijloace didactice: Polistiren, cuburi, imagini cu rândunici, creioane colorate, machetă rândunică, rândunici de lipit, hârtie mototolită, ramură de copac, carton de hârtie igienică pictat, steluțe.

Forme de organizare a activității: Frontal, individual

Durata activității : O zi

Scenariul activității

Moment organizatoric

În vederea bunei desfășurări a activităților de învățare au loc : aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate.

Întâlnirea de dimineață: Se începe prin recitarea unei poezii de către educatoare:

„Dimineața a sosit

Și copiii au venit

Pe scăunele ne-așezăm

Și frumos ne salutăm”

Ne vom așeza în formă de semicerc pentru a stabili un contact vizual cu toți copiii.

Salutul–Se realizează după formula „Bună dimineața Horațiu!”, fiecare copil salutându-și vecinul aflat în dreapta sa prin întoarcerea capului spre acesta.

Prezența–Fiecare copil strigat va răspunde utilizând formula „Prezent”.

Calendarul naturii- Se realizează cu ajutorul unor imagini ce vor înfățișa vremea de afară (soare, ploaie, nori, soare cu nori). Îi vom întreba pe copii în ce anotimp ne aflăm, iar apoi vom vedea cum este vremea afară.Un copil va fi chemat să se uite pe geam și să transmită și celorlalți cum este vremea.

Îi vom întreba pe copii „Dacă ieri a fost luni, azi ce zi e?”

Împărtășirea cu ceilalți: Îi vom întreba pe copii cum se simt azi. Copiilor li se vor arăta o față zâmbitoare și o față tristă. Copiii vor argumenta răspunsurile „Sunt vesel/fericit pentru că….”

Mesajul zilei: Educatoarea observă o rândunică lipită de geam.

-Vreți să merg după ea să vedem ce a adus-o pe la noi?

Captarea atenției se realizează la sfârșitul întâlnirii de dimineață prin primirea rândunicii în grupă care are un plic lipit de aripioară.

Anunțarea temei:Educatoarea anunță tema activității. Azi vom citi povestea Rândunicii, dar înainte trebuie să încurajăm rândunica să rămână cât mai mult timp la noi, iar pentru aceasta trebuie să îi pregătim câteva surprize.

Dirijarea învățării: Educatoarea îi întreabă pe copii cum ar putea să o convingem pe rândunică să rămână cât mai mult timp la noi?

– Știți cum am putea să o convingem pe rândunică? Pregătind câte ceva pentru ea: să colorăm o rândunică, să realizăm cuib pentru rândunica ce a venit pe la noi și să „citim” imagini despre rândunici. Ce spuneți?Sunteți de acord?

Educatoarea împarte steluțe colorate conform fiecărui centru pentru a ghida copiii să meargă la centru respectiv.

Apoi cu ajutorul tranzițieicopiii pornesc spre centre:

„Bat din palme clap,clap,clap

Din picioare trap,trap,trap

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și la centre noi pornim”

Educatoarea prezintă sarcinile de la centre:

La centrul „Artă” copiii vor avea ocazia să coloreze o rândunică.

La centrul „Construcții” copiii vor construi cuiburi pentru rândunici utilizând cuburi de plastic.

La centrul „Bibliotecă” copiii vor „citi” imagini despre rândunici.

Educatoarea va supraveghea modul de lucru al copiilor, oferind ajutorul unde este necesar.După ce copiii au terminat lucrul la centre,se vor analiza rezultatele obținute. Apoi ne vom deplasa pe covor cu ajutorul tranziției pentru a asculta povestea rândunicii.

Tranziție:,, Iubiți poveștile copii,

Ele ne învață

Cum să ne purtăm în viață!”

Educatoarea citește povestea copiilor, dar în același timp prezintă imagini semnificative din poveste. La sfârșitul poveștii, educatoarea le adresează câteva întrebări scurte copiilor.

A fost odată o rândunică care avea 9 puișori și care locuiau într-un cuib. Într-o zi, vântul cel furios a distrus cuibul rândunicii, iar rândunica fu nevoită să își facă un alt cuib pentru puișorii săi, care plângeau și erau foarte supărați.

Zboară rândunica și zboară și zboară, după crenguțe și într-un final găsește o crenguță potrivită pentru cuib. Rândunica în gândul ei își spuse:

– Acestea crenguțe sunt potrivite pentru un cuib călduros, spune ea entuziasmată. Prinde crenguța în plic și pornește spre puișori. Ținând crenguța în plisc și grăbindu-se spre casă, dintr-o dată rândunica obosită scapă crenguța din plisc.

-Vai ce grea este crenguța, nu voi putea niciodată să construiesc un alt cuib…Stă rândunica tristă pe jos și începu să plangă. Între timp, apăru o vrăbiuță, care o văzu pe rândunică și se așeză jos lângă ea.

-Ce s-a întâmplat draga mea? De ce plângi?

-Sunt tare tristă. Doresc să îmi construiesc un alt cuib și am scăpat crenguța din plisc. Este foarte grea și nu știu cum să găsesc o soluție să îmi duc crenguța la puișorii mei.

-Nu fi tristă rândunică. Îți spun eu cum facem. Te voi ajuta și eu, iar împreună vom reuși.

Zis și făcut. Încercă cele două păsărele, dar crenguța nici nu se mișcă. Începu acum amandouă să plângă. Dar după câteva minute, trecu barza pe langă ele.

-Ce faceți aici? De ce sunteți triste?

Rândunica printre lacrimi, îi spuse de ce sunt triste.

-Nu vă faceți griji. Vă ajut eu. Prinse toate trei de crenguță, dar doar un pic au putut să o ridice și iar a căzut crenguța. Obosite și supărate, începu să plângă toate 3. Dar că printr-o minune, a trecut pe lângă ele un pelican.

-De ce plângeți?

-Mare e problema… Doresc să duc această crenguță să îmi fac un cuib, dar nu reușim.

-Nu vă faceți griji. Împreună vom reuși. Prinse de crenguța rândunica, vrăbiuța, barza și pelicanul și dintr-o dată crenguța se ridică spre cer și toti împreună au reușit să o ajute pe rânduică să își construiască un cuib drăguț pentru ea și puișorii ei.

Sfârșit

-Ce spuneți dragii mei de această poveste?

-Cum se numește povestea care v-am citit-o?

-Ce animale au fost prezente în poveste?

După ce educatoarea a primit răspunsurile din partea copiilor, ea le propune o altă sarcină de lucru.

-Doresc să mergem la măsuțe și împreună să realizăm o pădure. Fiecare copil trebuie să realizeze un copăcel. Pe ramura copacului, noi trebuie să lipim hârtie mototolită pentru a realiza cuib pentru rândunică, iar la final vom lipii rândunici în cuiburile respective. Înainte să ne îndreptăm spre mese, toată lumea se ridică în picioare și să facem un pic de gimnastică:

La momentul de mișcare:

Dacă vreau să cresc voinic

Fac gimnastică de mic.
Merg în pas alergător,
Sar apoi într-un picior,
Mă opresc, respir ușor,
Întind brațele să zbor.
Toata lumea e a mea
Când m-așez jos la podea.

Cu tranziția următoare ne îndreptăm spre măsuțe, unde copiii au o altă sarcină de lucru:

„Albinuțe hărnicuțe,

Hai să mergem la măsuțe

Copăceii să-i decorăm

Și o pădure să realizăm!

Copiii se așează la măsuțe, iar educatoarea le spune că rândunica a venit la noi în vizită, iar noi trebuie să realizăm o pădure. La sfârșit, rândunica se va alătura în pădurea construită de noi. Deoarece uncopăcel și o singură rândunică nu pot să anunțe venirea primăverii, haideți să realizăm mai mulți copăcei, iar pe urmă să construim cuiburi și să lipim rândunici.

Educatoarea le prezintă macheta pe care copiii își vor pune copăceii la finalul activității. Apoi educatoarea indentifică împreună cu albinuțele materialul pus la dispoziție, iar în final se prezintă modul de realizare a lucrării:

pe ramura de copac, vom construi prima dată cuiburi: luăm câteva bucățele de hârtie mototolită și lipim pe foaie.

deasupra cuibului vom lipii rândunici

într-un final, după ce fiecare rândunică este lipită în copac și are cuibul ei, vom pune ramura pe trunchiul copacului.

Pentru a verifica cât de bine au înțeles copiii, îi vom întreba din nou ce vom face prima dată.

Vom realiza exerciții de încălzire a mâinilor:

Mâna mea este o floare,

Se deschid a ei petale,

Ploaia cade neîncetat,

La pian, noi am cântat,

Degetele le-am mișcat.

Copiii vor începe să lucreze urmând modelul educatoarei.Educatoarea va supraveghea modul de lucru al copiilor oferind ajutorul unde este necesar.

După ce copiii au realizat sarcina, toți copăceii se pun pe o placă de polistiren, formând o pădure. Într-un final, se alătură și rândunica care a venit la noi în vizită.

Asigurarea transferului

După ce terminăm activitatea, facem o scurtă pauză de băut apă și ne îndreptăm spre covor unde vom avea parte de o altă surpriză. Ne așteaptă 6 steluțe. O steluță mare pe care este lipită o rândunică, iar pe cele 5 steluțe sunt întrebări.

Copiii vor primi câte o steluță cu o întrebare, iar copiii trebuie să răspundă la întrebare.

CE? Ce a scăpat rândunica din plisc?

CINE? Cine a venit să o ajute pe rândunică să ducă crenguța la puișorii ei?

UNDE? Unde vroia rândunica să ducă crenguța?

CÂND?Când a reușit să ducă crenguța?

DE CE? De ce era supărată rândunica?

Încheierea activității

La finalul activității copiii vor fi felicitați pentru atenția și implicarea în activitate.Copiii vor primi un jeton cu o rândunică.

ANEXA I

Rândunica

A fost odată o rândunică care avea 9 puișori și care locuiau într-un cuib. Într-o zi, vântul cel furios a distrus cuibul rândunicii, iar rândunica fu nevoită să își facă un alt cuib pentru puișorii săi, care plângeau și erau foarte supărați.

Zboară rândunica și zboară și zboară, după crenguțe și într-un final găsește o crenguță potrivită pentru cuib. Rândunica în gândul ei își spuse:

– Acestea crenguțe sunt potrivite pentru un cuib călduros, spune ea entuziasmată. Prinde crenguța în plic și pornește spre puișori. Ținând crenguța în plisc și grăbindu-se spre casă, dintr-o dată rândunica obosită scapă crenguța din plisc.

-Vai ce grea este crenguța, nu voi putea niciodată să construiesc un alt cuib…Stă rândunica tristă pe jos și începu să plangă. Între timp, apăru o vrăbiuță, care o văzu pe rândunică și se așeză jos lângă ea.

-Ce s-a întâmplat draga mea? De ce plângi?

-Sunt tare tristă. Doresc să îmi construiesc un alt cuib și am scăpat crenguța din plisc. Este foarte grea și nu știu cum să găsesc o soluție să îmi duc crenguța la puișorii mei.

-Nu fi tristă rândunică. Îți spun eu cum facem. Te voi ajuta și eu, iar împreună vom reuși.

Zis și făcut. Încercă cele două păsărele, dar crenguța nici nu se mișcă. Începu acum amandouă să plângă. Dar după câteva minute, trecu barza pe langă ele.

-Ce faceți aici? De ce sunteți triste?

Rândunica printre lacrimi, îi spuse de ce sunt triste.

-Nu vă faceți griji. Vă ajut eu. Prinse toate trei de crenguță, dar doar un pic au putut să o ridice și iar a căzut crenguța. Obosite și supărate, începu să plângă toate 3. Dar că printr-o minune, a trecut pe lângă ele un pelican.

-De ce plângeți?

-Mare e problema… Doresc să duc această crenguță să îmi fac un cuib, dar nu reușim.

-Nu vă faceți griji. Împreună vom reuși. Prinse de crenguța rândunica, vrăbiuța, barza și pelicanul și dintr-o dată crenguța se ridică spre cer și toti împreună au reușit să o ajute pe rânduică să își construiască un cuib drăguț pentru ea și puișorii ei.

Proiect de activitate integrată

Grupa: mare

Prof. înv. preșcolar: Trif Claudia

Grădinița: BIOBEE, Cluj-Napoca

Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”

Temă în afara proiectului: „Hărnicuțele albine!”

Tema activității: „Albinuța hărnicuța”

Tipul activității: Formare de priceperi și deprinderi

Categorii de activități de învățare: ALA1+DLC+DOS+ DLC+ALA2

Forma de realizare: Activitate integrată

Scopurile activității:

Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere a unui text narat; formarea deprinderilor de a realiza o albină;

Obiective operaționale:

ALA1

O1. Să construiască stup pentru albină folosind cuburile.

O2. Să coloreze o albină folosind culorile potrivite.

O3. Să „citească” imagini cu albine utilizând materialele puse la dispoziție.

DLC

O5. Să urmărească cu atenție povestea prezentată de educatoare.

O4. Să rețină titlul și ideile povestirii în succesiunea lor logică.

O5. Să-și îmbogățească vocabularul cu unele cuvinte noi din poveste.

DOS

O7. Să execute exercițiile de încălzire a musculaturii urmând exemplul educatoarei.

O8. Să lipească părțile componente ale unei albine puse la dispoziție.

O9. Să lipească albina în stup urmând exemplul educatoarei.

Strategii didactice:

Metode și procedee didactice: Conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, turul galeriei,

Mijloace didactice: stup din polistiren, cuburi, imagini cu albine, fișe cu albină, creioane colorate, imagini poveste, recompense

Forme de organizare a activității: Frontal, individual

Durata activității : O zi

Scenariul activității

Moment organizatoric

În vederea bunei desfășurări a activităților de învățare au loc următoarele: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate.

Întâlnirea de dimineață

Se începe prin recitarea unei poezii de către educatoare:

„Dimineața a sosit

Și copiii au venit

Pe scăunele ne-așezăm

Și frumos ne salutăm”

Ne vom așeza în formă de semicerc pentru a stabili un contact vizual cu toți copiii.

Salutul –Se realizează după formula „Bună dimineața, Paula!”, fiecare copil salutându-și vecinul aflat în dreapta sa prin întoarcerea capului spre acesta.

Prezența–Fiecare copil strigat va răspunde utilizând formula „Prezent”;

Calendarul naturii – Se realizează cu ajutorul unor imagini ce vor înfățișa vremea de afară (soare, ploaie, nori, soare cu nori) Îi vom întreba pe copii în ce anotimp ne aflăm .Apoi vom vedea cum este vremea afară.Un copil va fi chemat să se uite pe geam și să transmită și celorlalți cum este vremea.

Îi vom întreba pe copii „Dacă ieri a fost luni, azi ce zi e?”

Împărtășirea cu ceilalți: Îi vom întreba pe copii cum se simt azi. Copiilor li se vor arăta o față zâmbitoare și o față tristă. Copiii vor argumenta răspunsurile „Sunt vesel/fericit pentru că….”

Captarea atenției Se realizează la sfârșitul întâlnirii de dimineață. Copiii observă pe un scăunel o păturică. Educatoarea îi întreabă pe copilași ce cred ei că se află ascuns sub păturică. Cine ghicește despre ce este vorba? Ați ghicit…este vorba despre un stup! Și aici pe stup avem lipită o poveste. Este povestea albinuței Biobee, pe care o vom citi puțin mai târziu.

Anunțarea temei

Educatoarea anunță tema activității. Azi vom citi povestea albinuței Biobee, dar înainte trebuie să încurajăm albinuța să rămână cât mai mult timp la noi, iar pentru aceasta, trebuie să îi pregătim câteva surprize.

-Ce este o albină? Un omuleț micuț? Din ce este compusă o albină?

Dirijarea învățării

Educatoarea îi întreabă pe copii cum ar putea să o convingem pe albinuță să rămână cât mai mult timp la noi?

-Știți cum am putea să o convingem pe albinuță? Pregătind câte ceva pentru ea: să colorăm o albinuță, să realizăm stup pentru albina carea venit pe la noi și să „citim” imagini despre albine. Ce spuneți?Sunteți de acord?

Educatoarea împarte steluțe colorate conform fiecărui centru pentru a ghida copiii să meargă la centru conform steluței colorate. Albinuțele se vor roti la centre, iar în final toți copiii au trecut pe la fiecare centru.

Apoi cu ajutorul tranzițieicopiii pornesc spre centre

„Bat din palme clap,clap,clap

Din picioare trap,trap,trap

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și la centre noi pornim”

Educatoarea prezintă sarcinile de la centre:

La centrul „Artă” copiii vor avea ocazia să coloreze o albină.

La centrul „Construcții” copiii vor construi stup pentru albină utilizând cuburi de plastic.

La centrul „Bibliotecă” copiii vor „citi” imagini despre albine.

Educatoarea va supraveghea modul de lucru al copiilor, oferind ajutorul unde este necesar.După ce copiii au terminat lucrul la centre,se vor analiza rezultatele obținute.

Apoi ne vom deplasa pe covor cu ajutorul tranziției pentru a asculta povestea albinei Biobee.

Tranziție:,,Iubiți poveștile copii,

Ele ne învață

Cum să ne purtăm în viață!”

Educatoarea citește povestea copiilor, dar în același timp prezentând și imagini semnificative din poveste. La sfârșitul poveștii, educatoare le adresează câteva întrebări scurte copiilor.

A fost odată ca niciodată o albină pe nume Biobee. Ea avea o prietenă pe nume Zgăbărilă. Într-o zi frumoasă de primăvară cele două albinuțe au ieșit la plimbare. Cele două prietene stăteau liniștite pe o bancă, la soare. Dintr-o dată, Biobee auzi multe zgomote.

-Oare ce se aude acolo? O întrebă pe doamna Zgăbărilă.

-Ahhhh…. sunt niște albine! Dar mai mari. Deobicei o regină le aduce aici.

-O regină care iese din Stup? Nu am mai auzit de așa ceva, zise Biobee foarte mirată

Așa că și-a luat zborul ca să vadă despre ce este vorba. Se apropie de ele și mare i-a fost mirarea când a văzut cât de mari sunt acele albine.

-Dar ce mari sunt!!!!!!! Și nu zboară? Oare ce fel de albine sunt? În timp ce încerca să-și dea seama de unde vin aceste albine, era să cadă când o văzu pe Regină

-Vai, ce mare e!!!! Și are patru ochi, dar dintr-o dată auzi:

-Haideți, albinuțelor, să plecăm!

-Oare unde se duc? Se întrebă Biobee.

Curiozitatea nu-i dădea pace și se apropie ușor. O albină căra în spate ceva. Ce multă miere trebuie să care. Era de fapt un ghiozdănel.

Vocea reginei i-a atras atenția:

-Atenție, copii, facem trenulețul și intrăm în stup.

-Ce înseamnă copii? Se gândi Biobee.

Nu avea ce face. Trebuia să afle. Așa că se cocoță pe haina unui copil și intra cu el.

-Pssssst….pssssst, zise un băiețel. Ce cauți aici?Ai venit la grădiniță?

-Grădiniță? Nu știu ce e aia grădiniță. Unde sunt?

– Ești la grădiniță. Aici vin copiii ca mine, cât timp mami și tati lucrează. Ea este educatoarea mea.

-Dar, de ce are 4 ochi?

– Sunt ochelari, spuse băiatul. Hai să intrăm în stup. Stupii nostri sunt colorați. Dar sunt defapt grupe…grupe de grădiniță.

Biobee a stat la grădiniță toată ziua. A văzut cum cei mici învață, mănână și cum se odihnesc!

-A fost cea mai frumoasă zi din viața mea, spuse Biobee. Vreau să rămân tot timpul aici! Biobee era foarte obosită. Așa că a găsit un papuc de copil pe coridorul grădiniței și a adormit acolo până a doua zi.

-A două zi, toții copiii s-au întors la grădiniță! A intrat din nou în grupă cu toți copiii, dar când au intat, educatoarea a pus un scaunel și pentru Biobee. Și i-a spus:

-Haide, Biobee, ia loc pe scaun și te invităm să rămâi cu noi toată ziua.

-Yuuuuuupiiii! Sunt cea mai fericită albinuță.

Sfârșit

-Ce spuneți dragii mei de această poveste?

-Cum se numește povestea care v-am citit-o?

-Despre ce a fost vorba în poveste?

-Din ce este compusă o albină?

După ce educatoarea a primit răspunsurile din partea copiilor, ea le propune o altă sarcină de lucru.

-Vreau să mergem la măsuțe și să realizăm niște albinuțe drăguțe. Mai întâi vom lipi părțile componente ale unei albinuțe, iar la sfârșit fiecare copil își la pune albinuța în acest stup.

Înainte să ne îndreptăm spre mese, toată lumea se ridică în picioare și să facem un pic de gimnastică:

La momentul de mișcare:

Dacă vreau să cresc voinic
Fac gimnastică de mic.
Merg în pas alergător,
Sar apoi într-un picior,
Mă opresc, respir ușor,
Întind brațele să zbor.
Toata lumea e a mea
Când m-așez jos la podea.
Ăsta-i doar un început.
Ia priviti cât am crescut!

Cu tranziția următoare ne îndreptăm spre măsuțe, unde copiii au o altă sarcină de lucru:

„Ca albinele să zburăm și spre măsuțe ne îndreptăm…Bzzzzz!”

Copiii se așează la măsuțe, iar educatoarea le spune copiilor ce au de lucru. După ce am terminat de realizat albinuța, toți copiii își vor pune albina în stup.

Educatoarea identifică împreună cu albinuțele materialul pus la dispoziție, li se prezintă cum trebuie să arate la sfârșit o albină, iar în final se prezintă modul de realizare a lucrării:

lipim capul albinei de corp.

lipim aripioarele de corpul albinei

într-un final, după ce am lipit părțile componente ale unei albine, vom lipi și antenuțele, ochișorii, iar în final vom realiza gurița.

Pentru a verifica cât de bine au înțeles copiii, îi vom întreba din nou ce vom face prima dată.

Vom realiza exerciții de încălzire a mâinilor:

Mâna mea este o floare,

Se deschid a ei petale,

Ploaia cade neîncetat,

La pian, noi am cântat,

Degetele le-am mișcat.

Copiii vor începe să lucreze urmând modelul educatoarei.Educatoarea va supraveghea modul de lucru al copiilor oferind ajutorul unde este necesar.

După terminarea sarcinei de lucru, toți copiii își vor pune albinuța în stup.

Asigurarea transferului

Cu o tranziție, ne îndreptăm spre covor unde vom analiza stupul plin cu albinuțe și ne vom uita si albinuțele desenate. Toate aceste le vom face prin metoda turul galeriei.

Activitatea se încheie printr-un joc distractiv. Se vor pune în diferite direcții stupi de colorați; roz, galben, verde, roșu. Copiii stau pe covor, iar educatoarea va trebui să trimită albinuțele în diferiți stupi. De exemplu; albinuță, albinuță, zbori în stupul verde. Copiii trebuie toți să se îndrepte spre stupul respectiv.

Încheierea activității

La finalul activității copiii vor fi felicitați pentru atenția și implicarea în activitate.Copiii vor primi ca recompense albinuțe din lemn.

ANEXA I

Albinuța Biobee

A fost odată ca niciodată o albină pe nume Biobee. Ea avea o prietenă pe nume Zgăbărilă. Într-o zi frumoasă de primăvară cele două albinuțe au ieșit la plimbare. Cele două prietene stăteau liniștite pe o bancă, la soare. Dintr-o dată, Biobee auzi multe zgomote.

-Oare ce se aude acolo? O întrebă pe doamna Zgăbărilă.

-Ahhhh…. sunt niște albine! Dar mai mari. Deobicei o regină le aduce aici.

-O regină care iese din Stup? Nu am mai auzit de așa ceva, zise Biobee foarte mirată

Așa că și-a luat zborul ca să vadă despre ce este vorba. Se apropie de ele și mare i-a fost mirarea când a văzut cât de mari sunt acele albine.

-Dar ce mari sunt!!!!!!! Și nu zboară? Oare ce fel de albine sunt? În timp ce încerca să-și dea seama de unde vin aceste albine, era să cadă când o văzu pe Regină

-Vai, ce mare e!!!! Și are patru ochi, dar dintr-o dată auzi:

-Haideți, albinuțelor, să plecăm!

-Oare unde se duc? Se întrebă Biobee.

Curiozitatea nu-i dădea pace și se apropie ușor. O albină căra în spate ceva. Ce multă miere trebuie să care. Era de fapt un ghiozdănel.

Vocea reginei i-a atras atenția:

-Atenție, copii, facem trenulețul și intrăm în stup.

-Ce înseamnă copii? Se gândi Biobee.

Nu avea ce face. Trebuia să afle. Așa că se cocoță pe haina unui copil și intra cu el.

-Pssssst….pssssst, zise un băiețel. Ce cauți aici?Ai venit la grădiniță?

-Grădiniță? Nu știu ce e aia grădiniță. Unde sunt?

– Ești la grădiniță. Aici vin copiii ca mine, cât timp mami și tati lucrează. Ea este educatoarea mea.

-Dar, de ce are 4 ochi?

– Sunt ochelari, spuse băiatul. Hai să intrăm în stup. Stupii nostri sunt colorați. Dar sunt de fapt grupe…grupe de grădiniță.

Biobee a stat la grădiniță toată ziua. A văzut cum cei mici învață, mănână și cum se odihnesc!

-A fost cea mai frumoasă zi din viața mea, spuse Biobee. Vreau să rămân tot timpul aici! Biobee era foarte obosită. Așa că a găsit un papuc de copil pe coridorul grădiniței și a adormit acolo până a doua zi.

-A două zi, toții copiii s-au întors la grădiniță! A intrat din nou în grupă cu toți copiii, dar când au intat, educatoarea a pus un scaunel și pentru Biobee. Și i-a spus:

-Haide, Biobee, ia loc pe scaun și te invităm să rămâi cu noi toată ziua.

-Yuuuuuupiiii! Sunt cea mai fericită albinuță.

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT BIOBEE,

CLUJ –NAPOCA

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

"Un copil poate oricând să-l învețe pe un adult trei lucruri: cum să fie mulțumit fără motiv, cum să nu stea locului niciodată și cum să ceară cu insistență ceea ce își dorește.”

– Paulo Coelho

Profesor în învățământul preșcolar:

Trif Claudia-Liliana

Grădinița: cu P.P. BIOBEE, Cluj-Napoca

Grupa: Mare, Stupul Albastru

Profesor învățământ preșcolar: Claudia Trif

Tema săptămânii: Fluturi și insecte

Activitate integrată: "Lia și Furnicel"

ALA 1 + (DLC- "Întâmplări cu furnici" + DEC – "Furnicuțele și prietenii lor") + ALA2

Tipul activității: Consolidare de cunoștințe, deprinderi și priceperi

Forme de realizare: Activitate integrată

Scopurile activității integrate:

Consolidarea deprinderii tehnice de a realiza o lucrare prin tehnica dactilopicturii și dezvoltarea imaginației creatoare. Dezvoltarea capacității de ascultare și reținere a mesajului unui text literar; familiarizarea copiilor cu conținutul lecturii ”Întâmplări cu furnici”, precum și transmiterea mesajului importanței ocrotirii viețuitoarelor.

Activități pe domeniile experiențiale:

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE:

”Întâmplări cu furnici” – lectura educatoarei

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV:

”Furnicuțele și prietenii lor” – dactilopictură

Obiective operaționale urmărite în cadrul activității integrate:

Să rețină titlul lecturii ”Întâmplări cu furnici”, enumerând 3 personaje care apar pe parcursul povestirii;

Să rețină principalele momente ale acțiunii, repovestindu-le după succesiunea cronologică/logică a evenimentelor;

Să își îmbogățească vocabularul cu expresii și cuvinte noi: ”lujeri”, ”boare”, ”capricios”.

Să enumere cel puțin 3 caracteristici ale furnicii care reies din poveste;

Să participe activ, cu interes, la ascultarea lecturii, manifestând empatie față de personajele din poveste;

Să mânuiască corect materialele puse la dispoziție;

Să folosească culorile corespunzător, precum în modelul prezentat de educatoare;

Să picteze în contur folosind tehnica dactilopicturii;

Să picteze minim 4 furnici urmărind indicațiile educatoarei.

Strategii didactice utilizate

Metode si procedee didactice:

Povestirea (lectura educatoarei), conversația, explicația, demonstrația, dactilopictura, turul galeriei, explozia stelară.

Forma de organizare: Frontal, individual.

Materiale didactice: Fișe de lucru, carioci, creioane colorate, puzzle cu insecte, imagini cu insecte, acuarele, plașă în contur pentru realizarea lucrării, steluțe cartonate, recompense.

BIBLIOGRAFIE:

Piramida cunoașterii, Lolica Tătar, Adina Glava, Olga Chiș (2014), Editura Diamant

Preda, Viorica; pletea; Mioara; Grama, Filofteia, … Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educațional, București, 2005; ministerul Educației Naționale;

CENTRE DE INTERES DESCHISE:

ALA1

Știință: ”Prietenele noastre, insectele”

Arta: ”Buburuze”

Joc de masă: Puzzle – Furnicel și Gărgăriță

Jocuri și activități alese ALA2

”Cărăbuș, la locul tau!”

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

I. Moment organizatoric

În vederea bunei desfășurări a activităților de învățare au loc: aerisirea sălii de grupă, pregătirea materialelor, aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate.

II. Întâlnirea de dimineață

După ce toți copiii au ajuns la grădiniță, le propun să se așeze pe scăunele pentru a realiza Întâlnirea de dimineață. Această activitate începe, cântând versurile următoare:

„Bună dimineața dragă grădiniță

Un băiat ți-aduce mama,

Și-are și-o fetiță.

Eu sunt cel mai mare,

Vezi că-mi șade bine.

Dar nici eu nu-s mititică,

Uită-te la mine!”

În timpul acestei activități, copiii sunt așezați în semicerc pentru a se putea vedea mai bine și a relaționa în bune condiții.

Salutul are loc astfel: „ Dimineața a sosit,

Toți copiii au venit,

Pe covor ne adunăm,

Cu toții ne salutăm!” – urmând ca albinuțele să se salute în lanț.

După salutul de dimineața, copilașii vor fi strigați pentru realizarea prezenței.

Calendarul Naturii se completează discutând despre cum este vremea în această zi, se va preciza anotimpul, ziua, data și luna în care ne aflăm.

Ce zi este astăzi?

Cum este vremea?

În ce anotimp suntem?

Ce dată este astăzi?

În ce lună suntem?

După completarea Calendarului Naturii, are loc Împărtășirea cu ceilalți. La această activitate copilașii vor răspunde la întrebarea: „De ce suntem fericiți azi?”

III. Captarea atenției pentru activitățile de învățare:

Educatoarea le comunică preșcolarilor de ce este ea fericită azi: pentru că si-a făcut o nouă prietenă, pe drum înspre grădiniță. Pe Rița-Gărgărița. Rița-Gărgărița avea în brațele ei un plic portocaliu…cu o poveste minunată în el. (Anexa 1)

IV. Anunțarea temei și a obiectivelor activității didactice

Se anunță copilașii că astăzi vor citi povestea ”Întâmplări cu furnici” și se prezintă obiectivele într-un limbaj accesibil copiilor.

După anunțarea temei, copiii vor extrage bilete pentru a afla la care centru de interes vor merge. Prin tranziția ”Un doi, un doi,

Mergem toți în pas vioi

Așa creștem noi cei mici

Sănătoși, voioși, voinici” , copiii se îndreaptă înspre centrele de interes. Se vor organiza, astfel încât fiecare copil să treacă pe la toate centrele de interes. După finalizarea sarcinilor de la centre, prin metoda Turul Galeriei se vor analiza rezultatele.

V. Dirijarea învățării

De la centrele de interes, copiii se deplasează pe scăunele prin tranziția:

„Noi suntem buburuze,

Frumoase mititele,

Mergem la scăunele

Cuminți să ne-așezăm”.

Așezați pe scăunele, copilașii vor asculta povestea lecturată de educatoare ”Întâmplări cu furnici”. Pentru a afla tot ce se petrece în poveste le voi cere copiilor să fie foarte atenți, deoarece această lectruă este una foarte specială iar la final să înțeleagă foarte bine mesajul pe care îl transmite povestea. De asemenea le voi spune că pe parcursul povestirii pe care o voi lectura, vor întâlni cuvinte noi, pe care eu le voi explica. Se expune conținutul poveștii, folosindu-se inflexiunile vocii, mimica și gestica corespunzătoare. La sfârșitul lecturii copilașii vor avea o pauză de 5 minute.

În partea a doua a activității, copiii se vor așeza la măsuțe, intuind materialele pe care le observă pe masă. Ei vor observa de apare pe suportul de lucru, realizând astfel legătura dintre fișa de lucru si povestea citiă de educatoare anterior. După intuirea materialelor, educatoarea prezinta copiilor modelul de lucrare pe care aceștia trebuie sa îl realizeze cu ajutorul materialelor de pe masă.

Încălzirea mâinilor are loc astfel:

”Mișcăm degețelele

Și batem pălmuțele

Închid pumnii și-i desfac

Degetelor fac pe plac.

Un, doi un doi

Să fim harnici si vioi!”

După încălzirea degetelor, preșcolarii încep să realizeze lucrarea ”Furnicuțele si prietenii lor”, prin tehnica dactilopicturii, supravegheați și sprijiniți de educatoare, acolo unde este nevoie.

După finalizarea lucrărilor copiilor li se acordă alte 3 minute de pauza, pentru spălarea mânuțelor.

VI. Obținerea performanțelor

Copiii sunt invitați pe covor, așezându-se pe perne. Are loc Explozia Stelară, metoda prin care se verifică atenția copiilor la povestea ”Întâmplări cu furnici”. Copiii vor răspunde la întrebările care apar pe steluțele colorate, astfel fixându-și în memorie povestea citită anterior.

După metoda Explozia Stelară, copiii grupei mijlocii sunt invitați de către educatoare la jocul numit ”Cărăbuș, la locul tău!”.

VII. Evaluarea activității

După încheierea jocului copilașii vor fi apreciați pentru munca lor, și vor primi recompense cu albinuța Biobee. Lucrările copiilor vor fi afișate la panoul grupei.

VIII. Încheierea activității. Aprecieri finale

Pe tot parcursul activității, educatoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare în activități, va oferi întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor.

Anexa 1

„Întămplări cu furnici”

Într-o zi de primăvară pe când mă plimbam pe la marginea unei păduri dese și frumoase, printre fire subțirele de iarba si flori mărunte, se arată impunător (mareț) un mușuroi, da, exact casa furnicuțelor. Uitându-mă atentă, am observat că în acel mușuroi fiecare furnică știa foarte bine ce are de făcut. Astfel colonia (adică familia furnicilor) și lumea lor semana cu un labirint foarte organizat deoarece unele furnici adunau provizii, altele puneau totul în ordine, unele furnici, ca militarii păzeau mușuroiul, iar mama furnică făcea ouă pentru a mări mușuroiul. Existau chiar și educatoare și învatatoare care se ocupau de furnicuțele cele mici învățându-le lucruri esențiale (importante) despre treaba ”de a fi furnică” și anume: cum să care greutăți, cum să socotească grăunțele, cum să protejeze mușuroiul, cum să coopereze cu celelate furnicuțe, dar și cum să fie fericite si mulțumite. Dintre atîtea furnicuțe, totuși două dintre ele (Lia și Furnicel) se comportau puțin altfel. Erau dintre cele mai vesele, dar și năzdrăvane, deoarece li se parea mult mai interesant să se cațere cât mai sus pe lujerii (tulpinile) florilor, desi toate furnicile le spuneau ca poate fi periculos.

Se îndepartau adesea de grup și nu luau în seamă chemările celor din jur. Într-una din zile, cele două furnicuțe s-au câțărat pe tulpinile florilor și de acolo de sus și observînd furnicile cele mari cum cară, au început să cânte: cântecul acela cu furnicile

”O furnică duce-n spate!”.

Eeeei…dar abia au terminat de intonat cântecul că o boare (o adiere/ un vântișor) capricioasa (mofturoasa) se ivi pe neașteptate și luă cu ea cele doua furnicuțe pe care le înălța și le purta departe de grup.

Furnicel a început să țipe:

-”Aoleeeeu și vai, vai , vai!!!!”, dar de această dată a fost rândul adierii buclucașe să nu dea atenție strigătelor disperate. Au ajuns într-o lume mare, dar care semăna cu cea pe care și-o imaginau de fiecare dată când se urcau pe petalele florilor. Soarele strălucea cu mai multă putere, ghioceii își miscau si ei capetele după adierea vântului, iar firele de iarba erau din ce in ce mai multe si mai verzi.

Lia: Ce ne facem Furnicel???..cum ajungem înapoi?

Furnicel: Vreau acasăăăă!! țipa cât il tinea gura pe Furnicel. Dar nici nu au apucat să se vaiete (să se plangă ) că o umbra mare s-a apropiat cu o lupă de sticlă și le-a luat în mînă. Era un copil…năzdrăvan așa ca furnicuțele noastre.

Copilul: Haaaaa… ce am eu găsit aici!!!! 2 furnici…hmmm as să vă pun în cutia mea cu insecte strivite…și acolo veți rămâne!

Lia și Furnicel au fost cuprinse de frică, nu mai știau ce să facă, dar într-un final Lia, i-a spus băiețelului:?

Lia: Te rugăm nu ne strivi!! Suntem furnicuțe copii ca și tine și vrem să ajungem acasă

Copilul: Nu mă interesează …sunteti insete deci sunt mai mare decât voi și pot să fac ce vreau…iar eu vreau să vă strivesc. Am să vă pun în cutie!!!! Iar eu mă duc să mai caut insecte pentru colecția mea!

Plecând băiețelul după alte insecte Lia și furnicel au rămas singuri în cutie..și au început să plângă tare…foarte tare. Acum își dăduse cel mai bine seama cât de bine era în mușuroiul de acasă și cât de bine ar fi fost să asculte.

Auzind strigătele lor, o ființă cu aripi roșii și buline negre a intrat în discuția lor:

-Dar ce s-a întâmplat?? De ce țipați așa? De fapt cine sunteți voi?

-Furnicel: Eu sunt Furnicel iar Ea este Lia- suntem furnicute iar vîntul ne-a adus aici, nu suntem noi de vină …și pe lângă aceasta ne-a prins și un băiețel nazdrăvan.

Lia: EEEII..Nu nu mai minți Furnicel!!! Noi suntem de vină că nu am ascultat sfatul Furnicilor mai mari…sa nu ne urcăm pe lujerii florilor.. Iar acum am ramas aici….Ai putea sa ne ajuti să scăpăm din cutia băiețelului și să ajungem acasă?

Gargarita:- hmmm…furnici, vânt..nu mai inteleg nimic!!!! Eu sunt Rița Gărgărița

Lia: Cum să nu intelegi? Suntem furnicute!!

Gargarita: Eu nu am mai intalnit furnici…ce sunt ele si ce fac ele? …dacă sunteti periculoase…eu vă ajut și voi îmi faceți rău…ce ma fac?

Cu toată tristețea lor, Lia și Furnicel au inceput sa chicoteasca (să rada)… Rița Gragarița, nu suntem periculoase! …suntem chiar prietenoase!- spuse Furnicel

Gragărița: bine, o să vă ajut. :Urcați-vă repede pe aripioarele mele, până nu ne vede băiețelul si am sa va duc pana unde am sa pot.

Din nou vânticelul s-a pornit, iar Rița Gargărița le-a purtat pe furnicuțe pana la lujerul unei flori albe, nemaiputand sa zbure din cauza vântului capricios. De pe Floarea cea alba se auzea un sunet ciudat…cineva cânta un cîntecel despre gâze…..era o insectă difertită de gărgăriță și de furnicuțe adică un fluturaș frumos colorat!

Fluturațul, curios, uitându-se la furnicuțele obosite le întreabă:

Salutare cine sunteti voi?

Furnicel: …am dori sa ne ajuti daca poti? Suntem într-o încurcătură…ne-a luat un vântisor de pe lujerii unei flori, am fost prinși de un băiețel nâzdrîvan iar acum nu mai stim cum sa ajungem acasa? Poți să ne ajuți, te rugăm?

Fluturașul: V-aș ajuta cu mare plăcere…dar am de cărat niște găleți cu polen! Dar dacă mă ajutați..vă promit că vă voi duce acasa!

Atunci Furnicel și Lia s-au gandit sa-l ajute pe Fluturaș, cu speranța că si acesta la randul lui își va ține promisiunea si ii va ajuta.

Asa cum a promis, Fluturașul i-a ajutat, i-a luat pe Furnicel și Lia pe aripioare, și au pornit la drum. Au trecut de un deal, au trecut de pomii deja înfloriti și plini de miresmele primăverii, au trecut de flori…iar, într-un final au ajuns la colonia Furniclor Rosii. Fluturașul fiind prieten cu aceste furnici roșii, le-a rugat să îi deseneze o hartă pentru a ajunge la mușuroiul furnicuțelor noastre. După două zile de călătorie cu fluturașul, cele doua furnicușțe au ajuns acasă, la mușuroiul lor.

Revenirea în mușuroi a fost o bucurie pentru toată lumea, iar mama furnică le-a îmbrățișat și pupat. Cele două ființe au învățat o lectie de viață foarte importantă, și au promis că de acum înainte vor încerca să fie mult mai ascultătoare.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Prof. Înv.Preșcolar: Trif Claudia

Grădinița cu P.P. BIOBEE, Cluj-Napoca

Grupa: Mare, Stupul Albastru

Proiect de activitate integrată

DATA: 29.03.2017

GRĂDINIȚA: cu P.P.BioBee

GRUPA: Mare, Stupul Albastru

PROFESOR ÎNV. PREȘCOLAR: Trif Claudia

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cine și cum planificăși organizează o activitate

TEMA PROIECTULUI: „Chipul primăverii”

SUBTEMĂ PROIECT:”Flori de primăvară”

ACTIVITATEA INTEGRATĂ: „Zambila”

ALA1+ (DȘ+ DOS)+ ALA2

TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare de cunoștințe, deprinderi și priceperi;

FORMA DE REALIZARE: activitate integrată;

SCOPURILE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

Verificarea și evaluarea cunoștințelor matematice privind formarea de mulțimi și corespondența numărului la cantitate; exersarea tehnicilor de lucru necesare prelucrării diverselor materiale, în scopul realizării unui produs simplu.

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE

DOMENIUL ȘTIINȚĂ: FIȘĂ DE LUCRU

,,Albinuța și floricelele”

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE:

,,Zambila, floarea primăverii” ACTIVITATE PRACTICĂ

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

URMĂRITE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE

Să identifice elementele aflate pe fișa de lucru, cu ajutorul educatoarei;

Să respecte cerințele intemilor prezentați pe fișa de lucru, împărțită anterior de educatoare;

Să formeze mulțimi de elemente de același fel, respectând cerința primită;

Să enumere patru flori ale primăverii, pe baza cunoștințelor anterioare;

Să respecte regulile jocului, prezentat de educatoare;

Să execute exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii, respectând modelul educatoarei;

Să picteze cu ajutorul unui dop de plută florile unei zambile cu materialele puse la dispoziție, respectând modelul educatoarei;

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE

METODA INTERACTIVĂ UTILIZATĂ: metoda diamantului

FORMA DE ORGANIZARE: frontal și individual

MATERIAL DIDACTIC: fișe de lucru, zambilă, dopuri de plută, ghiveci din hărtie, acuarele, tablă magnetică, creioane colorate, lego din plastic;

BIBLIOGRAFIE:

Piramida cunoașterii, Lolica Tătar, Adina Glava, Olga Chiș (2014), Editura Diamant

Programa activităților instructive-educative în grădinița de copii, Ed. V&Integral, București, 2000.

Angela Sesovici, Daniela Ionescu, Filofteia Grama, Laurenția Culea, Mioara Pletea, Nicoleta Anghel, Activitatea integrată în grădiniță, Editura Didactica Publishing House, 2008

CENTRE DE INTERES DESCHISE:

ALA 1

ȘTIINȚĂ:,,Ajută albina să găsească drumul spre floare”- urmărim linia punctată cu creionul pentru a ajuta albina să ajungă la floare

CONSTRUCȚII: ,,Ghivece pentru flori”- costruim ghivece din cuburi

ARTĂ:,,Colorăm floarea”- colorăm în conturul unui flori.

Copiii vor merge treptat la fiecare centru, având astfel posibilitatea de a se bucura fiecare copil de toate centrele.Se evaluează apoi munca la fiecare centru de interes prin metoda : ,,Turul galeriei’’, iar copiii vor fi apreciați verbal, individual și colectiv.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

ȘTIINȚĂ:

Să urmărească linia punctată cu creionul pentru a ajunge la floare;

Să utilizeze adecvat instrumentele de scris, după modelul educatoarei;

CONSTRUCȚII:

Să construiască brazi din cuburi de plastic, respectând modelul educatoarei;

Să coopereze cu restul abinuțelor de la centru, ducând la sfârșit sarcina propusă de educatoare;

ARTĂ:

Să coloreză o floare în contur, respectând indicațile educatoarei;

Să utilizeze adecvat instrumentele de scris, după modelul educatoarei;

STRATEGII DIDACTICE:

Metode și procedee: jocul, exercițiul, explicația, conversația, observația, demonstrația, aprecierea;

Mijloace didactice: fișe de lucru, creioane, cuburi de plastic;

Forma de organizare: pe centre de interes, individual, frontal;

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

,,Dacă vreau să cresc voinic”-gimnastica de înviorare

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să dea dovadă deinteres pentru activitate, manifestat printr-o participare activă după modelul educatoarei;

JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE

ALA 2: ,, Zborul albinei”- joc distractiv

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să respecte regulile jocului propus de educatoare;

Să ridice jetonul corespunzător florii enunțate de educatoare.

SCENARIUL ZILEI

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

Albinuțele din Stupul Albastru (grupa mare) se așează pe pernele pregătite pe covor.

SALUTUL: ,,BUNĂ DIMINEAȚA”

Activitatea debutează cu salutul de dimineață: ,,Bună dimineața, floricelelor din Stupul Albastru.”

Copiii se salută între ei, dând din mână în mână o mascotă (o albină) spunând colegului din dreapta sau din stânga “Bună dimineța, Filip”.

PREZENȚA: ,,CINE A VENIT AZI LA GRĂDINIȚĂ?”

Activitatea continuă cu prezența : ,,Cine a venit azi la grădiniță?”. Educatoarea merge lângă stupul cu prezență și strigă pe rând fiecare albinuță. Cine este prezent va ocupa un loc în stup, iar cine lipsește va zbura din stupul grupei, într-un plic.

ÎN CE ZI SUNTEM?

Un copil, numit de educatoare o va ajuta pe educatoare să stabilească ce zi este azi, ce zi a fost ieri și ce zi va fi mâine, cu ajutorul acestea..

CALENDARUL NATURII: ,,CUM ESTE VREMEA AZI?”

Un alt copil, numit de educatoare va veni la panou pentru a stabili starea vremii, va descrie aspectele vremii și va stabili imaginile pe calendarul naturii.

Noutatea zilei: Dragii mei, vreau să va spun o ghicitoare, însă înainte vreau să va uitați la cele … cutii. Mă ajutați să le număr fiindcă nu știu câte cutii sunt?…aveți dreptate sunt 3 cutii. Și ce se află lipit pe ele? (un ghiocel, o zambilă și o narcisă) Așadar, să știți că, pe o cutie se află răspunsul la ghicitoarea noastră. Haideți să va spun ghicitoarea

Atrag roiuri de albine,

Fluturaș pe ele vine,

Cu flori multe, parfumate,

Alb, bleu, roz sunt colorate.

(Zambilele)

Acum după ce am aflat ghicitoarea să imi spuneți în ce cutie se află oare?

După ce ne-am lămurit cu surpriza ce am primit-o de dimineață, vom trece printr-o tranziție la centre.

Cu ajutorul TRANZIȚIEI : vom trece la centrele de interes.

„Bat din palme clap,clap,clap

Din picioare trap,trap,trap

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și la centre noi pornim”

Împreună cu copiii vom vizita cele trei centre de interes și vom descrie materialele pe care le vom utiliza.

La centrul ȘTIINȚĂ copiii vor urmări linia punctată cu creionul pentru a o ajuta pe albină să ajungă la floare.

La centrul CONSTRUCȚII copiii trebuie să construiască ghivece pentru flori.

La ultimul centru ARTĂ copiii vor avea ca temă ,,Colorăm o floare”. La acest centru fiecare copil va trebui să coloreze o floare.

Metodele utilizate pe parcursul desfășurării activităților la centre vor da posibilitatea copiilor să se manifeste, să lucreze la toate centrele pe rând, să acționeze, să interacționeze cu ceilalți, să adreseze întrebări și să afle răspunsuri.

Cu ajutorul TRANZIȚIEI:

,,După ce noi ne-am distrat,

În liniște la măsuțe am plecat”

Urmează o fișă de lucru la matematică, dar pe scurt ne vom aminti despre rolul prezentat anterior. (Anexa I)

Item 1-Colorează prima și a treia albină.

Item 2- Formează prin încercuire mulțimi de elemente de acelși fel.

Item 3- Trasează linii corespunzătoare de la cantitate la număr.

Prin TRANZIȚIA ,,Torom, torom, haieți un pic să ne mișcăm”,

Urmează un moment de mișcare intitulat ,,Gimnastica de învioarare”.

“Dacă vreau să cresc voinic
Fac gimnastică de mic.
Merg în pas alergător,
Sar apoi într-un picior,
Mă opresc, respir ușor,
Întind brațele să zbor.
Toata lumea e a mea
Când m-așez jos la podea.”

Prin TRANZIȚIA ,, Mergem în căutarea zambilei”,vom trece la activitatea practică din domeniil Estetic și creativ (DEC), și anume realizarea unei zambile cu materialele puse la dispoziție. Ne vom aminti jocul și cerințele de la matematică, iar apoi vom trece la realizarea zambilei. Identificăm materialele din fața fiecărui copil, le prezint un model realizat de către mine, iar apoi trecem la realizarea zambilei.

Pentru început fiecare copil își va încălzi mânuțele, iar apoi primesc indicațile necesare pentru a putea continua lucrarea.

Vom realiza exerciții de încălzire a mâinilor:

„Mâna mea este o floare,

Se deschid a ei petale,

Ploaia cade neîncetat,

La pian, noi am cântat,

Degetele le-am mișcat.”

Prima dată, fiecare copil își i-a în mână dopul de plută pe care îl introduce în culoarea aflată pe paletă, după care prin tehnica ștampilei îl pune pe ghiveciul de hărtie primit. Copilul va introduce de câte ori e nevoie dopul în acuarela aflată pe paleta de culori ca în final zambila să fie pictată în întregime.

Prin TRANZIȚIA ,,Vreau puțin să ne mai amințim

Ce am făcut azi, dragi copii”, copiii vor forma un cerc și cu ajutorul metodei „Floarea de Lotus”, ne vom aminti despre ce am vorbit azi.

Din ce este formată o zambilă?

De câte culori poate fi zambila?

În ce anotimp înflorește zambila?

Activitatea se încheie cu jocul distractiv ,, Zborul albinei”. Copiii sunt așezați în picioarea, unul în spatele celuilalt. În fața lor, la o distanță de 1 metru se află un coș cu flori (gradina de flori) Fiecare copil trebuie să o ajute pe albinuță să ajungă în grădina cu flori pentru a strange cât mai mult polen. Copiii vor arunca albinuța în coș încercând să nimerească coșul fără ca albina să cadă pe lângă.

La finalul acestui joc se împart și recompensele.

Proiect de activitate integrată

Prof. Înv. Preșcolar: Trif Claudia

Grădinița cu P.P. BIOBEE, Cluj-Napoca

Grupa: Mare, Stupul Albastru

GRĂDINIȚA: cu P.P. BioBee

GRUPA: Mijlocie, Stupul Albastru

PROFESOR ÎNV. PREȘCOLAR: Trif Claudia

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când cum și de ce se întâmplă”

TEMA PROIECTULUI: „Sporturi de iarnă”

ACTIVITATEA INTEGRATĂ: “Patinele fermecate”

ALA1+(DLC+DOS)+ALA2

TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de cunoștințe și deprinderi

FORMARE DE REALIZARE: activitate integrată;

SCOPURILE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

Dezvoltarea capacității de ascultare și înțegere a unui text narat; formarea deprinderilor de a reda prin intermediul unei lucrări practice o pereche de patine

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE Lectura educatoarei

„Patinele fermecate”

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE Lipire

„Patinele fermecate”

OBIECTIVELE OPERAȚIONALE

URMĂRITE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE

Să urmărească cu atenție povestea prezentată de educatoare;

Să rețină titlul și ideile povestirii în succesiunea lor logică având la dispoziție ajutorul educatoarei;

Să-și îmbogățească vocabularul cu unele cuvinte noi din poveste;

Să interpreteze corect mesajul transmis de text, cu ajutorul întrebărilor educatoarei;

Să respecte regulile jocului, prezentat anterior de educatoare;

Să execute exerciții de încălzire a mușchilor mici a mâinii, respectând modelul educatoarei;

Să lipească diferite forme colorate folosind materialele puse la dispoziție, respectând cerințele educatoarei;

Să stabilească modul de realizare a patinelor fermecate, respectând indicațiile educatoarei;

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE

METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: converația, explicația, demonstrația. exercițiul, lucrul individual, turul galeriei, explozia stelară;

FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual

MATERIAL DIDACTIC: o pereche de patine, decorațiuni, lipici, patine din coli albe decupate, steluțe, recompense.

BIBLIOGRAFIE:

Piramida cunoașterii, Lolica Tătar, Adina Glava, Olga Chiș (2014), Editura Diamant

Metode interactive de grup, Sivia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, (2002), Editura Arvesâ

Programa activităților instructive-educative în grădinița de copii, Ed. V&Integral, București, 2000.

CENTRE DE INTERES DESCHISE:

ALA 1

ȘTIINȚĂ: Fișă de lucru-găsirea celui mai bun drum pentru a ajunge la destinație;

CONSTRUCȚII: Patinoar- construim din cuburi un pationar;

ARTĂ: Colorăm o pereche de patine- colorăm în contur o pereche de patine;

Copiii vor merge pe grupe la fiecare centru, având astfel posibilitatea de a se bucura fiecare copil de toate centrele ;

Se va evalua munca de la fiecare centru de interes prin metoda: „Turul galeriei”, iar copiii vor fi apreciați verbal, individual și colectiv;

OBIECTIVELE OPERAȚIONALE:

ȘTIINȚĂ:

Să găsească drumul cel bun pentru a ajunge la destinație;

Să utilizeze adecvat instrumentele de scris, după modelul educatoarei;

CONSTRUCȚII:

Să construiască un patinoar din cuburile de plastic, respectând modelul educatoarei;

Să coopereze cu ceilalți preșcolari de la centru, ducând la bun sfârșit sarcina propusă de educatoare;

ARTĂ:

Să coloreze o pereche de patine, respectând indicațiile educatoarei;

Să utilizeze adecvat uneltele de scris, după modelul educatoarei;

STRATEGII DIDACTICE

Metode și procedee: jocul, exercițiul, conversația, explicația, demonstrația, aprecierea.

Mijloace didactice: fișe de lucru, cuburi de plastic, fișe de colorat, creioane colorate.

Forma de organizare: pe centre de interes, individual, frontal

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

„Dacă vreau să cresc voinic”-gimnastica de înviorare

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să dea dovadă de interes pentru activitate, manifestat printr-o participare activă după modelul educatorei.

JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE

ALA 2:

“ Joc pe gheață”-joc de mișcare

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să respecte regulile jocului propus de educatoare

Să execute mișcări ale corpului, după cerințele educatoarei

SCENARIUL ZILEI

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

Albinuțele din Stupul Albastru (grupa mare) se așează pe pernele pregătite pe covor.

SALUTUL: BUNĂ DIMINEAȚA”

Activitatea începe cu salutul de dimineață: “Bună dimineață, albinuțelor”. Copiii se salută între ei, dând din mână în mână o mascotă (un om de zăpadă) spunând colegului din dreapta sau din stânga “Bună dimineța, Miron”.

PREZENȚA: „CINE A VENIT AZI LA GRĂDINIȚA?”Activitatea va continua cu prezența: „Cine a venit azi la grădinița?”. Educatoarea va merge lângă stup și strigă pe rând fiecare albinuță. Albinuța care a venit la grădiniță va sta în stup, iar albinuțele care lipsesc vor zbura din stupul grupei, într-un plic.

ÎN CE ZI SUNTEM?

Un copil, numit de educatoare o va ajuta pe educatoare să stabilească ce zi este azi, ce zi a fost ieri și ce zi va fi mâine, cu ajutorul educatoarei.

CALENDARUL NATURII: „CUM ESTE VREMEA AZI?”

Un alt copil, numit de educatoare va veni la panou pentru a stabili starea vremii, va descrie aspectele vremii și va stabili imaginile pe calendarul naturii.

Noutatea zilei:La sfărșitul întâlnirii de dimineață, educatorea face intarea unui cadou de care este atașată o scrisoare. Educatoarea le zice copiilor că a auzit că a bătut cineva la usă, însă când a ieșit să vadă cine era, descoperise un cadou așezat în fașa ușii. (CADOUL SURPRIZĂ).

Oare cine a lăsat acestă cutie în fața ușii? Acest cadou are atașat un plic. Haideți să vedem pentru cine e cadoul! Se pare că este pentru copii din stupul albastru. Sunteți curioși să vedem ce se află în el?

Azi vom citi povestea „Patinele fermecare”. Este o poveste pe care ne-a trimis-o o fetiță pe nume Maria, dar înainte de a începe să va citesc povestea aflată în acest plic și înainte de a afla ce rol au aceste patine, vă propun să mergem la centre și fiecare echipă, să pregătească câte ceva pentru fetița care ne-a trimis acest cadou, ca și noi la rândul nostru să îi pregătim câteva surprize.

Cu ajutorulTRANZIȚIEI, vom trece la centrele de inters.

“Bat din palme clap, clap, clap

Din picioare trap, trap, trap

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și la centre noi pornim”

Educatoarea prezină sarcinile la centre:

La centrul ȘTIINȚĂ copiii vor avea ca temă „Găsește drumul cel bun!”. La acest centru fiecarea albinuță va avea ocazia să găsească drumul cel bun pentru a ajunge la destinație.

La centrul CONSTRUCȚII copiii trebuie să construiască un patinoar.

La centrul ARTĂ copiii vor avea ca temă „Colorăm patinele”. La acest centru fiecare copil va trebui să coloreze o pereche de patine.

Metodele utilizate pe parcursul desfășurării activităților la centre vor da posibilitatea copiilor să se manifeste, să lucreze la toarte centrele pe rând, să acționeze, să interacționeze cu ceilalți, să adreseze întrebări și să afle răspunsuri.

Cu ajutorul TRANZIȚIE:

„Iubiți poveștile copii,

Ele ne învață

Cum să ne purtăm în viață!”

Educatoarea citește povestea copiilor pe care a extras-o din plicul atașat de cadou.

Dacă ați rămas uimiți când ați văzut perechea de patine din cutia pe care v-am lăsat-o la ușă și poate v-ați gândit că sunt învechite să știți că acele patine nu sunt niște simple patine, ele nu niște patine fermecate. Dacă nu mă credeși am să va spun povestea lor.

„A fost odată ca niciodată o fetiță pe nume Maria, care își dorea nespus de mult să învețe să patineze. Într-o zi, Maria se hotărî cu banii pe care îi strânse ea de multă vreme în pușculiță să își cumpere o pereche de patine pentru a se putea da și ea împreună cu ceilalți copii pe lacul înghețat din spatele casei.

Ajunse la magazinul de patine și spuse:

-Bună ziua, aș dori să îmi cumpăr o pereche de patiene cu acești bănuți!

Vânzătorul se uită la Maria și cu o față senină merse să îi aducă fetiței o pereche de patine. Maria rămase incremenită.

-Îmi pare rău, spuse vânzătorul, însă cu bănuții pe care mi i-ai dat nu poți să îți cumperi decât acestă pereche de patine, însă….. să știi că sunt foarte bune.

Maria, puțin dezamăgită își spuse în gândul ei:

-Le voi încălța și voi învăța să patinez, iar în scurt timp voi ajunge o buna patinatoare, după care voi participa la „Spectacolul pe gheață“, iar dacă voi câștiga voi primi o nouă pereche de patine…..perechea la care visasem de multă vreme.

Maria patina zilnic pe lacul din spatele casei, devenea tot mai bună pe zi ce trece, însă datorită faptului că patinele erau destul de vechi nu putea să facă toate mișcările pe gheață.

-Cu aceste patine vechi nu voi reuși să particip la spectacolul la care visez zilnic. Am nevoie de o pereche nouă. Dar cum să fac acest lucru? Singurul mod în care așputea participa la acest spectacol este ca aceste patien să fie magice….însă nu au cum să fie magice ….sunt așa de vechi.

Maria, tristă, își aruncă patinele sub pat și începu să plângă. Atunci, o lumină puternică se văzu ieșind de sub pat și o voce blândă îi șopti: „Maria, nu plânge!

Chiar dacă sunt o pereche de patine vechi și crezi că nu suntem bune de nimic să ști că noi te vom ajuta să câștigi „Spectacolul pe gheață“ la care ai visat de multă vreme.

Însă, când vei ajunge acolo va trebui să spui următoarele cuvinte „Patine fermecate, vă rog, ajutați-mă să patinez!” Atunci, noi te vom auzi și te avom ajuta. Maria făcu-se precum îi spuseseră perechea de patine.

Când veni ziua mult așteptată, Maria intră cu mari emoții pe scenă pentru a-și începe dansul pregătit pentru spectacol.

-„Patinelor fermecate, vă rog ajutați-mă să patinez”. Patinele îi auziră rugămintea și o ajutară să patineze atât de frumos încât toată lumea a rămas uimită cănd au văzut dansul pe care îl făcea Maria pe gheață cu patinele ei fermecate.

Maria a primit titlul de „Prințesa Gheții” și primise ca si premiu o pereche de patine noi.

Însă, desi a primit o pereche de patine noi, pe cele vechi nu le-a uitat, deoarece acele patine nu erau doar niște patine vechi: ele erau magice.

La sfâșitul poveștii educatoarea le explică copiilor cuvintele necunoscute din poveste

Prin TRANZIȚIA„După ce povestea am ascultat

La măsuțe, în liniște ne-am așezat”, urmează să decorăm „Patinele fermecate” din povestioara noastră. Haideți să vă adresez câteva întrebări să vedem cât ați fost de atenți!

Cum se numește personajul din poveste?

De ce vânzătorul i-a dat fetiței niște patine vechi?

Care este titlul poveștii?

Pentru început fiecare copil își va încălzi mânuțele, iar apoi primesc indicațiile necesare pentru a putea continua activitatea.Vom realiza exerciții de încălzire a mâinilor, după cerințele educatoarei.Se vor identifica materialele puse la dispoziție, iar apoi se prezintă sarcina de lucru.

Eu știu că voi ați fost foarte atenți când am citit povestea, și ținând cont că ați memorat și titlul poveștii, azi vom descora patinele fermecate cu decorațiunile primite. Veți pune lipiciul pe decorațiune, după care decorațiunea pe care ați pus lipiciul va fi pusă pe patină. Ambele patine trebuie decorate. Acum, că toată lumea a îneles ce are de făcut, vă rog să va apucați de treabă. Cine are nevoie de ajutor ridică o mână sus și eu am să trec să va ajut.În final, se apreciază lucrările copiilor și se împart aprecierile verbale.

Prin TRANZIȚIA „Torom, torom, haideți un pic să ne mișcăm „

Urmează momentul de înviorare intitulat “Gimnastica de înviorare“

Dacă vreau să cresc voinic

Fac gimnastică de mic.

Merg în pas alergător,

Sar apoi într-un picior,

Mă opresc, respire ușor,

Întind brațele să zbor.

Toată lumea e a mea

Când m-așez jos la podea.

Prin TRANZIȚIE“Vreau puțin să ne-amintim

Despre ce am reușit azi să vorbim”

Copiii vor forma un cerc și cu ajutorul metodei exploziei stelară, ne vom aminti secvențe din joc.

CE? – Ce fel de patine i-a dat vânzătorul fetiței?

CINE? – Cine este personajul principal din poveste?

UNDE? – Unde a învățat fetița să patineze?

CÂND? – Când și-a dat seama Maria că patinele sunt magice?

DE CE?- De ce a început să plângă fetița?

Activitatea seîncheie cu „Jocul pe gheață”. Toți copiii se așează în cerc, se țin de mâini. Copiii vor trebui să execute mișcările propuse de educatoare.

Ex. “Toată lumea se ține de mâini și ……stă într-un picior

Toată lumea se ține de mâini și …….închide ochii

Toată lumea se ține de mâini și…… ne învârtim împreună în cerc.”

La final, fiecare patinator care a executat mișcările propuse de educatoare va fi premiat cu câte o “medalie de aur”.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Prof. Înv.Preșcolar: Trif Claudia

Grădinița cu P.P. BIOBEE, Cluj-Napoca

Grupa: Mare, Stupul Albastru

GRĂDINIȚA: cu P.P.BioBee

GRUPA: Mare, Stupul Albastru

PROFESOR ÎNV. PREȘCOLAR: Trif Claudia

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,, Cand, cum și de ce se întamplă? ”

TEMA PROIECTULUI: „ Anul și fiicele lui”

SUBTEMĂ PROIECT:,,Izvor de vitamine”

ACTIVITATEA INTEGRATĂ: ,,Bogățiile toamnei”

ALA1+ (DȘ+ DOS)+ ALA2

TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare de cunoștințe, deprinderi și priceperi;

FORMA DE REALIZARE: activitate integrată;

SCOPURILE ACTIVITĂȚII INTEGRATE: consolidarea deprinderii de a forma grupe de obiecte după diferite criterii; formarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE

DOMENIUL ȘTIINȚĂ: JOC DIDACTIC

,,La magazin”

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE: ACTIVITATE PRACTICĂ

„Fructe vesele”

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

URMĂRITE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE

să mototolească hârtia creponată, având la bază deprinderile însușite anterior,

să precizeze numele fructului, pe care l-a gustat fără să-l vadă;

să grupeze fructele după formă, culoare și mărime, respectând cerințele educatoarei;

Să respecte regulile jocului, prezentat anterior de educatoare;

să execute exerciții de încălzire a mușchilor mici a mâinii, respectând modelul educatoarei;

să-și exprime opinia față de lucrarea proprie și față de lucrarea celorlalți, utilizând un limbaj adecvat.

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE

Metode și procedee didactice: conversația, explicația, observația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, Turul galeriei, RAI.

Mijloace didactice: materiale de construcție, fișe de lucru cu imaginea borcanului, acuarele, pensule, jumătăți de mere, hârtie creponată, fructe naturale de toamnă, magazin (de lemn, cu rafturi), camion mare de jucărie, coșuri pentru fructe, fișe de lucru cu fructe vesele, lipici, ecusoane cu fructe.

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.

BIBLIOGRAFIE:

Curriculum pentru învățământul preșcolar, 3-6/7 ani, MET (2008);

Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuța Tătaru, (2009), Educația timpurie, ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45;

Tătaru L., Glava A., Chiș O., (2014), Piramida cunoașterii, repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești.

CENTRE DE INTERES DESCHISE:

ALA 1

ȘTIINȚĂ “Ghici ce ați gustat” – Copiii vor gusta fructe cu ochii închiși iar apoi vor ghiciți ce au gustat”

CONSTRUCȚII: ,,Lădițe pentru fructe”- copiii construiesc lădițe pentru fructe, cu care se vor juca mai târziu jocul „La magazin”.

ARTĂ: ,, Borcanul cu compot de mere”

„Mototolește hârtia!” – prin tehnica amprentării și mototolirii hârtiei creponate copii vor pregati materialele cu care vor lucra la activitatea practică.

Copiii își aleg locul în care vor să se joace, iar mai târziu își pot schimba locul între ei. Educatoarea dirijează și îndrumă activitatea, răspunde la întrebări și acordă sprijin preșcolarilor care au nevoie.

La sfârșitul activităților liber alese ea face aprecieri asupra modului de desfășurare a activității.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

ȘTIINȚĂ:

să precizeze numele fructului, pe care l-a gustat fără să-l vadă;

Să utilizeze deprinderile igienico-sanitare adecvate cerinței, ducând la sfârșit sarcina propusă de educatoare;

CONSTRUCȚII:

să construiască lădițe pentru fructe, respectând modelul educatoarei;

să coopereze cu restul abinuțelor de la centru, ducând la sfârșit sarcina propusă de educatoare;

ARTĂ:

să mototolească hârtia creponată, având la bază deprinderile însușite anterior,

să realizeze „Borcanul cu compot”, folosind tehnica amprentării;

Mijloace didactice: materiale de construcție, fișe de lucru cu imaginea borcanului, acuarele, pensule, jumătăți de mere, hârtie creponată, fructe naturale de toamnă, magazin (de lemn, cu rafturi), camion mare de jucărie, coșuri pentru fructe, fișe de lucru cu fructe vesele, lipici, ecusoane cu fructe.

Forma de organizare: pe centre de interes, individual, frontal;

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

,,Dacă vreau să cresc voinic”-gimnastica de înviorare

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să dea dovadă deinteres pentru activitate, manifestat printr-o participare activă după modelul educatoarei;

JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE

ALA 2:

,„Coșul rupt” – joc distractiv

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să respecte regulile jocului propus de educatoare;

Să execute comenzile propuse de educatoare;

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

,,Dacă vreau să cresc voinic”-gimnastica de înviorare

SCENARIUL ZILEI

În vederea desfășurării activității în condiții optime, mobilierul este aranjat corespunzător modului de concepere al activității și se asigură o atmosferă de lucru adecvată.

SALUTUL: ,,BUNĂ DIMINEAȚA”

Activitatea debutează cu salutul de dimineață: Bună dimineața Fructelor! Bine-ați venit la grădiniță! Astăzi veți fi fructe din grădina Toamnei!” Copiii se salută între ei și fiecare spunând colegului din stânga sau din dreapta: ,, Bună dimineața, Denisa”.

PREZENȚA: ,,CINE A VENIT AZI LA GRĂDINIȚĂ?”

Activitatea continuă cu prezența : ,,Cine a venit azi la grădiniță?”. Educatoarea merge lângă stupul cu prezență și strigă pe rând fiecare albinuță. Cine este prezent va ocupa un loc în stup, iar cine lipsește va zbura din stupul grupei, într-un plic.

ÎN CE ZI SUNTEM?

Copilul care este responsabil cu stabilirea zilei va veni la panou și va spune ce zi este azi, ce zi a fost ieri și ce zi va fi mâine, cu ajutorul educatoarei.

CALENDARUL NATURII: ,,CUM ESTE VREMEA AZI?”

Mai departe copilul responsabil cu starea vremii va descrie aspectele vremii și va stabili imaginile pe calendarul naturii.

Noutatea zilei:

Educatoarea prezintă, sub formă de surpriză, un camion mare, de jucărie, plin cu fructe de toamnă, iar deasupra găsește o scrisoare pe care le-o citește copiilor:

„Eu sunt Zâna cea bogată

Ce colindă țara toată

Și-am adus astăzi la voi

Fructe bune și de soi.

Cu ele să vă jucați

Și apoi să le mâncați!”

Cu ajutorul TRANZIȚIEI : vom trece la centrele de interes.

„Bat din palme clap,clap,clap

Din picioare trap,trap,trap

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și la centre noi pornim”

Pentru că am primit atât de multe fructe de la Zâna Toamna, astăzi vom desfășura activitatea cu tema „Bogățiile toamnei”.

Pentru început ne vom juca pe centre de interes, apoi vom sorta fructele din camion, după care vom realiza lucrarea practică „Fructe vesele”.

Educatoarea prezintă copiilor centrele de interes: „Astăzi, avem deschise trei centre de interes în care ne vom juca.

Astfel, la centrul Construcții construiți lădițe pentru fructe, cu care ne vom juca mai târziu jocul „La magazin”.

La central Artă realizați „Borcanul cu compot de mere”, prin tehnica amprentării și mototoliți hârtia creponată cu care vom lucra la activitatea practică;

Știință puteți gusta fructe, cu ochii închiși și apoi să ghiciți ce ați gustat”.

Copiii își aleg locul în care vor să se joace, iar mai târziu își pot schimba locul între ei. Educatoarea dirijează și îndrumă activitatea, răspunde la întrebări și acordă sprijin preșcolarilor care au nevoie.

La sfârșitul activităților liber alese ea face aprecieri asupra modului de desfășurare a activității.

Metodele utilizate pe parcursul desfășurării activităților la centre vor da posibilitatea copiilor să se manifeste, să lucreze la toate centrele pe rând, să acționeze, să interacționeze cu ceilalți, să adreseze întrebări și să afle răspunsuri.

Cu ajutorul TRANZIȚIEI:

,,După ce noi ne-am distrat,

În liniște la măsuțe am plecat”

Educatoarea, împarte preșcolarii în 3 grupe: grupa merelor, perelor și prunelor și dă fiecărui membru al echipei ecuson adecvat. Apoi îi anunță cum se va desfășura jocul didactic:

„Pentru început, fiecare echipă va alege din camion fructele care corespund imaginii de pe ecuson și le va așeza în lădița corespunzătoare. După aceea, echipele vor selecta fructele după culoare și mărime, apoi, vor ghici, prin pipăire, despre ce fruct este vorba”.

Jocul de probă

Un copil se deplasează în față, alege un fruct și îl așază în lădița care are pe ea însemnul corespunzător. Apoi pune câte un fruct în coșulețul adecvat, în funcție de mărime și culoare.

Desfășurarea jocului

Varianta I

Preșcolarii, împărțiți pe echipe, aleg fructele și le așază în lădița potrivită: echipa merelor allege merele din camion și le așază în lădița merelor, echipa perelor alege perele, iar echipa prunelor alege prunele și procedează în același mod. Copiii selectează fructele după culoare și le pun în coșul potrivit; cele roșii în coșulețul roșu, cele galbene în coșulețul galben, iar cele verzi în coșulețul verde. Ei lucrează în continuare pe echipe și se sprijină reciproc. Apoi așază fructele în coșulețe mari și mici, în funcție de mărimea lor.

Varianta II

Câte un reprezentant din fiecare echipa pipăie câte un fruct din săculeț și încercă să ghicească despre ce este vorba. Răspunsurile bune sunt aplaudate.

La semnalul educatoarei copiii închid ochii, iar ea amestecă, pe rând, fructele în coșulețe. La deschiderea ochilor preșcolarii încearcă să ghicească ce s-a schimbat cât au fost cu ochii închiși

Prin TRANZIȚIA “ Cântecul „A, a, a, acum e toamnă, da!„

”A, a, a acum e toamnă da.

Frunza-n codru-ngălbenește,

Iarba-n câmp se vestejește,

A, a, a acum e toamnă da.

E, e, e plăcută vreme e.

Mere, prune, nuci și pere

Noi avem după plăcere.

E, e, e plăcută vreme e.„

Exerciții pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii:

„Mișcăm degețelele/ Batem tare palmele/ Degetele-mi sunt petale,/ Se deschid ca la o floare./Vântul bate ne-ncetat,/ Vârful degetelor bat;/ Iar apoi le răsfirăm/ Și la pian noi cântăm.

Preșcolarii identifică materialele de pe măsuțe: lipici, cocoloașe de hârtie, fișe cu fructe.

Educatoarea prezintă planșa model, explică și demonstrează modul de lucru: „Fiecare copil va aplica lipiciul pe imaginea fructului, de la mijloc spre margine, apoi va pune cocoloașele de hârtie, va apăsa cu mânuța, realizând lucrarea „Fructe vesele”. Preșcolarii încep să lucreze ajutați și îndrumați de către educatoare. Membrii echipelor se ajută reciproc în realizarea lucrării.

Echipa merelor va realiza „Mere vesele”, echipa perelor – „Pere vesele” și echipa prunelor – „Prune vesele”. După finalizarea lucrărilor se va realiza Turul Galeriei. Fiecare echipă va aprecia lucrările celorlalte două echipe și va oferi soluții de îmbunătățire acolo unde este cazul.

Educatoarea face aprecieri asupra modului de desfășurare a activității și a comportamentului copiilor.

Educatoarea le propune copiilor un joc ( RAI ).

Astfel, fiind aranjați în cerc, aruncă mingea de la unul la altul adresând câte o întrebare despre fructele de toamnă. Cel care primește mingea răspunde la întrebare, apoi adresează și el o întrebare aruncând mingea altui coleg. Jocul se repetă de câteva ori.

Exemple:

Ce este roșu, dulce și zemos? (…mărul )

Din ce se face vinul? (…struguri )

Din ce fruct se face gemul? (…pruna )

Joc Distractiv: „Coșul rupt!”

Jocul ,,Coșul rupt” se desfășoară astfel: copiii stau pe scăunelele aranjate în cerc. Conducătorul jocului stă în mijloc. Copiii reprezintă diferite fructe: mere, pere, prune, nuci, gutui, etc. Conducătorul, mișcându-se în cerc, trece prin fața scăunelelor și spune, de exemplu: ,,Mă duc la piață să cumpăr și să pun în coș două mere”. Copiii care reprezintă merele se ridică și pornesc, în șir, după conducător, care-și urmează permanent mersul în cerc. Conducătorul spune iar: ,,Mă duc la piață să cumpăr și să pun în coș un gutui”. Copilul care reprezintă gutui se ridică și se așază în spatele ,,mărului”. Jocul continuă astfel, până când conducătorul exclamă brusc: ,,Coșul s-a rupt!”. Atunci, fiecare, inclusiv conducătorul jocului, se repede să ocupe un scaun.. Dar pentru că în cerc există cu un scaun mai puțin și inițial toate scaunele erau ocupate de ,,fructe”, nefiind niciun loc liber pentru copilul din mijloc, desigur că un copil va rămâne în picioare. El va deveni noul conducător al jocului. În acest fel, copilul va învăța și își va aminti numele mai multor fructe.

Proiect de activitate integrată

Prof. Înv. Preșcolar: Trif Claudia

Grădinița cu P.P. BIOBEE, Cluj-Napoca

Grupa: Mare, Stupul Albastru

GRĂDINIȚA: cu P.P. BioBee

GRUPA: Mare, Stupul Albastru

PROFESOR ÎNV. PREȘCOLAR: Trif Claudia

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Cand, cum și de ce se întamplă”

TEMA PROIECTULUI: „ Anul și fiicele lui”

TEMA SUBPROIECT: „Sărbătoarea recoltei”-evaluare proiect.

ACTIVITATEA INTEGRATĂ “Vulpea și strugurii”

ALA1+(DLC+DOS)+ALA2

TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de cunoștințe priceperi și deprinderi

FORMARE DE REALIZARE: activitate integrată;

SCOPURILE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

Dezvoltarea capacității de ascultare și înțegere a unui text narat; formarea deprinderilor de a reda prin intermediul unei lucrări practice un ciorchine de strugure;

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARELectură după imagini

„Vulpea și strugurii”

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATEPictură

„Strugurii”

OBIECTIVELE OPERAȚIONALE

URMĂRITE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE

Să urmărească cu atenție povestea “Vulpea și strugurii“ prezentată anterior de educatoare;

Să rețină titlul și ideile povestirii în succesiunea lor logică având la dispoziție ajutorul educatoarei;

Să-și îmbogățească vocabularul cu unele cuvinte noi din poveste “Vulpea și stugurii”;

Să interpreteze corect mesajul transmis de text, cu ajutorul întrebărilor educatoarei;

Să respecte regulile jocului, prezentat anterior de educatoare;

Să execute exerciții de încălzire a mușchilor mici a mâinii, respectând modelul educatoarei;

Să picteze cu ajutorul unui dop de plută boabele strugurilor cu materialele puse la dispoziție, respectând modelul educatoarei;

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE

METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: converația, explicația, demonstrația. exercițiul, lucrul individual, turul galeriei, explozia stelară;

FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual

MATERIAL DIDACTIC: un ciorchine de strugure, acuarele, paletă de culori, fișe de lucru, dopuri de plută, tablă magnetică, creioane colorate, lego din plastic, șervețele;

BIBLIOGRAFIE:

Piramida cunoașterii, Lolica Tătar, Adina Glava, Olga Chiș (2014), Editura Diamant Programa activităților instructive-educative în grădinița de copii, Ed. V&Integral, București, 2000.

Angela Sesovici, Daniela Ionescu, Filofteia Grama, Laurenția Culea, Mioara Pletea, Nicoleta

Anghel, Activitatea integrată în grădiniță, Editura Didactica Publishing House, 2008

CENTRE DE INTERES DESCHISE: ALA 1

ȘTIINȚĂ: Recunoașe anotimpul – colorăm numai anotimpul toamna;

CONSTRUCȚII: Lădițe pentru struguri – construim din cuburi lădițe pentru struguri;

ARTĂ: Colorăm fructe – pe o fișă se vor afla fructe și legume; copii vor colora fructele;

Copiii vor merge pe grupe la fiecare centru, având astfel posibilitatea de a se bucura fiecare copil de toate centrele ;

Se va evalua munca de la fiecare centru de interes prin metoda: „Turul galeriei”, iar copiii vor fi apreciați verbal, individual și colectiv;

OBIECTIVELE OPERAȚIONALE:

ȘTIINȚĂ:

Să recunoască anotimpul în care ne aflăm și să îl coloreze, respectând indicațiile educatoarei; Să utilizeze adecvat instrumentele de scris, după modelul educatoarei;

CONSTRUCȚII:

Să construiască lăduițe pentru struguri din cuburile de plastic, respectând modelul educatoarei;

Să coopereze cu ceilalți preșcolari de la centru, ducând la bun sfârșit sarcina propusă de educatoare;

ARTĂ:

Să coloreze fructele de toamnă, respectând indicațiile educatoarei;

Să utilizeze adecvat uneltele de scris, după modelul educatoarei;

STRATEGII DIDACTICE

Metode și procedee: jocul, exercițiul, conversația, explicația, demonstrația, aprecierea.

Mijloace didactice: fișe de lucru, cuburi de plastic, fișe de colorat, creioane colorate. Forma de organizare: pe centre de interes, individual, frontal

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

„Dacă vreau să cresc voinic”-gimnastica de înviorare

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să dea dovadă de interes pentru activitate, manifestat printr-o participare activă după modelul educatorei.

JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE ALA“Coșul rupt”-joc de mișcare

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Să respecte regulile jocului propus de educatoare

Să identifice numele fructelor propuse de educatoare;

SCENARIUL ZILEI

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

Albinuțele din Stupul Albastru (grupa mare) se așează pe covor.

SALUTUL: BUNĂ DIMINEAȚA”

Activitatea începe cu salutul de dimineață: “Bună dimineață, albinuțelor”

Copiii se salută între ei, dând din mână în mână o mascotă (o vulpe) spunând colegului din dreapta sau din stânga “Bună dimineța, Thea”.

PREZENȚA: „CINE A VENIT AZI LA GRĂDINIȚA?”

Activitatea va continua cu prezența: „Cine a venit azi la grădinița?”. Educatoarea va merge lângă stup și strigă pe rând fiecare albinuță. Albinuța care a venit la grădiniță va sta în stup, iar albinuțele care lipsesc vor zbura din stupul grupei, într-un plic.

ÎN CE ZI SUNTEM?

Un copil, numit de educatoare o va ajuta pe educatoare să stabilească ce zi este azi, ce zi a

fost ieri și ce zi va fi mâine, cu ajutorul educatoarei.

CALENDARUL NATURII: „CUM ESTE VREMEA AZI?”

Un alt copil, numit de educatoare va veni la panou pentru a stabili starea vremii, va descrie

aspectele vremii și va stabili imaginile pe calendarul naturii.

Noutateazilei:

La sfărșitul întâlnirii de dimineață, educatorea face prezentarea vulpiței pe care copii au întâlnit-o la întâlnirea de dimineață. Educatoarea le zice copiilor că nu știe cum o cheamă pe vulpiță însă împreună cu ei îi vor da un nume.

M-am întâlnit cu această vulpe pe autobus când veneam la grădiniță și mi-a spus că a venit să vă povestească pățania ei, iar după ce veți auzi ce i s-a întâmplat s-a gândit că voi, care sunteți niste copii harnici și iubitori o să o ajutați. Dar oare despre ce pățanie este vorba? Vreți să o ascultăm?

Vulpea va sta lângă mine iar eu vă voi citi povestea acesteia care se numește: „Vulpea și strugurii, dar înainte de a începe să va citesc povestea, vă propun să mergem la centre și fiecare echipă, să pregătească câte ceva pentru invitatul nostru de azi care este așa de trist, poate îl vom face să se simtă mult mai fericit.

Cu ajutorulTRANZIȚIEI, vom trece la centrele de inters.

“Bat din palme clap, clap, clap

Din picioare trap, trap, trap

Ne-nvârtim, ne răsucim

Și la centre noi pornim”

Educatoarea prezină sarcinile la centre:

La centrul ȘTIINȚĂ copiii vor avea ca temă „Recunoaște anotimpul!”. La acest centru fiecarea albinuță va trebui să coloreze numai anotimpul în care ne aflăm.

La centrul CONSTRUCȚII copiii trebuie să construiască lădițe pentru struguri.

La centrul ARTĂ copiii vor avea ca temă „Colorăm fructele”. La acest centru fiecare copil va trebui să coloreze fructele de pe fișă. Ei trebuie să fie foarte atenți să nu coloreze si legumele aflate pe aceeși fisă.

Metodele utilizate pe parcursul desfășurării activităților la centre vor da posibilitatea copiilor să se manifeste, să lucreze la toarte centrele pe rând, să acționeze, să interacționeze cu ceilalți, să adreseze întrebări și să afle răspunsuri.

Cu ajutorul TRANZIȚIE:

„Iubiți poveștile copii,

Ele ne învață

Cum să ne purtăm în viață!”

Educatoarea le citește copiilor, povestea vulpiței.

A fost odată o vulpe înfometată, care străbătea liniștită cărările prăfuite în căutare de hrană. La un moment dat, pe marginea drumului observă niște ciorchini superbi de struguri, atârnând de o viță de vie.

-Strugurii arată delicioși, spuse în sinea ei vicleana înfometată. Dar sunt atât de sus. Cum voi reuși eu oare să ajung la ei? S-a tot învârtit în jurul viței de vie, cu ochii ațintiți spre boabele minunate ale strugurilor negri, care parcă îi făceau în ciudă, atârnând acolo sus. Cu cât privea mai mult la poamele savuroase, cu atât pofta ei devenea mai mare. Vulpea a tot încercat să sară și să apuce strugurii cu dinții. Dar degeaba. Strugurii erau prea sus. Apoi, pentru a ajunge la mult râvnitele bobițe, a încercat să se cațăre pe tulpina viței de vie, dar ghearele sale nu s-au putut agăța de ramuri și a căzut la pământ după fiecare încercare.

Toate încercările ei au eșuat. Indiferent de eforturile depuse, strugurii continuau să atârne sfidător deasupra pofticioasei viclene.

În cele din urmă, vulpea, ridicând neputincioasă din umeri, a încercat să se consoleze spunânduși:

-Acești struguri nu merită efortul meu. Sunt prea acri pentru mine. Și a plecat.

La sfâșitul poveștii educatoarea le explică copiilor cuvintele necunoscute din poveste

Prin TRANZIȚIE „După ce povestea am ascultat

La măsuțe, în liniște ne-am așezat”

Urmează să realizăm niște ciorchine de struguri pentru vulpea noastră, însă înainte aș vrea să vă adresez câteva întrebări să vedem cât ați fost de atenți!

Care este personajul din poveste?

De ce este supărată vulpea?

Unde se aflau strugurii?

“Eu știu că voi ați fost foarte atenți când am citit povestea, și ținând cont că ați observat cât de tristă este vulpea, m-am gândit ca azi să îi facem o surpriză și să îi pregătim mai multe ciorchine de struguri. Ce ziceți? Sunteți de acord?

Identificarea materialelor “ Haideți să vedem ce materiale aveți pe masa!”

Pentru început se vor face exerciții pentru încălzirea mâinilor (picură, cântăm la pian, închidem și deschidem pumnii, mâinile sus, pe cap, pe umeri, jos, etc) iar apoi copiii vor primii indicațiile necesare pentru a putea continua activitatea.

Vom realiza exercițiile de încălzire a mâinilor, după cerințele educatoarei.

Prima dată, fiecare copil ia în mână dopul de plută pe care îl introduce în culoarea aflată pe paletă, după care, prin tehnica ștampilării copiii vor realiza boabele strugurilor care vor fi puse pe materialul aflat la dispoziție. Copilul va introduce de câte ori e nevoie dopul în acuarela aflată pe paleta de culori ca în final toate părțile strugurilor să fie pictate în întregime.

Cine are nevoie de ajutor ridică o mână sus și eu am să trec să va ajut.

În final, se apreciază lucrările copiilor și se împart aprecierile verbale.

Prin TRANZIȚIA „Torom, torom, haideți un pic să ne mișcăm „

Urmează momentul de înviorare intitulat “Gimnastica de înviorare“

Dacă vreau să cresc voinic

Fac gimnastică de mic.

Merg în pas alergător,

Apoi sar într-un picior,

Mă opresc, respir ușor,

Întind brațele să zbor.

Toată lumea e a mea

Când m-așez jos pe podea.

Ăsta-i doar un început,

Ia priviți cât am crescut!

Prin TRANZIȚIE “Vreau puțin să ne-amintim

Despre ce am reușit azi să vorbim”

Copiii vor forma un cerc și cu ajutorul metodei exploziei stelară, ne vom aminti secvențe din joc.

CINE? –Cine este personajul principal din poveste?

CE?– Ce a observat vulpea că se află pe marginea drumului?

UNDE?– Unde se aflau strugurii?

CÂND?– Când a observat vulpea strugurii din vie?

DE CE?- De ce este supărată vulpea?

Activitatea seîncheie cu jocul „Coșul rupt!”.

Jocul ,,Coșul rupt” se desfășoară astfel: copiii stau pe scăunelele aranjate în cerc. Conducătorul jocului stă în mijloc. Copiii reprezintă diferite fructe: mere, pere, prune, nuci, gutui, etc. Conducătorul, mișcându-se în cerc, trece prin fața scăunelelor și spune, de exemplu: ,,Mă duc la piață să cumpăr și să pun în coș două mere”. Copiii care reprezintă merele se ridică și pornesc, în șir, după conducător, care-și urmează permanent mersul în cerc. Conducătorul spune iar: ,,Mă duc la piață să cumpăr și să pun în coș un gutui”. Copilul care reprezintă gutui se ridică și se așază în spatele ,,mărului”. Jocul continuă astfel, până când conducătorul exclamă brusc: ,,Coșul s-a rupt!”. Atunci, fiecare, inclusiv conducătorul jocului, se repede să ocupe un scaun.. Dar pentru că în cerc există cu un scaun mai puțin și inițial toate scaunele erau ocupate de ,,fructe”, nefiind niciun loc liber pentru copilul din mijloc, desigur că un copil va rămâne în picioare. El va deveni noul conducător al jocului.

La final, fiecare copil va primi câte o recompensă.

Proiect de activitate integrată

,,Povești la gura sobei”

Prof. înv. Preșcoalr – Trif Claudia

Grădinița cu program prelungit Biobee, Cluj-Napoca

Grupa Mare

Povești la gura sobei

Grupa: Mare ,,Stupul Albastru”

Tema zilei:Povești la gura sobei
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Forma de realizare:Activitate integrată( DLC+DOS)

Tipul activității: Fixarea și consolidarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite

Forma de organizare: frontal, pe grupe

PROGRAMUL ZILEI

1.Activități de Dezvoltare Personală( ADP)

Întâlnirea de dimineață: „Din povești noi învățăm cum e bine să ne purtăm”

Tranziție:Cântec: Tic-tac

2.Activități Liber Alese 1 (ALA 1)

Bibliotecă: În lumea poveștilor- „citire” de imagini~să citească imagini reprezentând povești;~să recunoască personajele din povești.

Joc de masă: Povești fermecate- puzzle ~să reconstitue o imagine din bucățele; ~să realizeze un puzzle cu imagini din povești;

Artă: Colorează ce îți place!-colorare ~să recunoască din ce povești fac parte imaginile; ~să coloreze ceea ce le place.

3. Activități pe Domenii Experiențiale (ADE)- Activitate integrată -Povești la gura sobei

DLC-Educarea limbajului-joc didactic- Cubul poveștilor

DOS-Activitate practică- aplicație: -Iedul din poveste

~Tranziție: Micii dansatori – dans

4. Activități Liber Alese 2 (ALA 2)Iedul cu trei capre- dramatizare ~să se identifice cu diferitele roluri din scenetă; ~să colaboreze cu ceilalți copii privindu-i ca parteneri de scenă.

Scopul activității:Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor cu privire la personajele din poveștile învățate și dezvoltarea simțului practic și estetic.
Obiective operaționale: ~Să recunoască personaje din poveste, pe baza unor imagini, jetoane, ghicitori, replici folosite, musafiri, invitați; ~Să caracterizeze personajele din povești, făcând diferența dintre personaje pozitive și personaje negative; ~Să stabilească asemănări și deosebiri între personaje, în ceea ce privește trăsăturile de caracter; ~Să expună cu ajutorul imaginilor și al întrebărilor principalele momente ale povestirii; ~Să răspundă la întrebările adresate în legătură cu conținutul poveștilor; ~Să găsească un alt final pentru una din povești, să aprobe/dezaprobe anumite comportamente ~Să respecte regulile jocului, pentru a desfășura jocul cu cubul; ~Să rezolve fișa de lucru respectând cu atenție cerințele; ~Să colaboreze pentru realizarea sarcinii în grup; ~Să realizeze lucrări practice , inspirate din povești, valorificând deprinderile de lucru însușite, apreciind critic lucrările proprii dar și cele realizate de colegi.

Sarcina didactică:
~Recunoașterea unor povești și personaje având la dispoziție imagini și folosind replici care aparțin acestora.

Reguli de joc:

~Copiii sunt împărțiți în șase grupe. Sarcinile fiecărei grupe se împart prin aruncarea cubului și preluarea sarcinii corespunzătoare culorii pe care cade cubul. Fiecare grup răspunde pe rând, după ce primește cubul conform cerinței primite. Albastru- descrie Roșu-compară Verde- asociază Galben-analizează Maro-aplică Portocaliu-argumentează.

Elemente de joc:Surpriza, bagheta fermecată, întrecerea, aplauzele, ghicirea, cubul, mânuirea matarialului,recompensele.

Strategii didactice: Metode și procedee: metoda cubului; turul galeriei; comunicarea rotativă;

Mijloace didactice: Imagini din poveștile cunoscute, siluete ale personajelor din povești, planșe cu momente din povești, ecusoane, stimulente, fișe, creioane, o baghetă, un cub din carton cu fețele diferit colorate , fiecărei fețe coresponzându-i un verb: fața 1:albastru-descrie; fața 2: roșu:-compară; fața 3:verde-asociază; fața 4: galben-analizează; fața 5: aplică; fața 6: portocaliu-aplică.

Locul de desfășurare: sala de grupă

Materal bibliografic:

~Învățământul preșcolar și primar 3-4/2013, Revistă Națională De Profil Psihopedagogic, Editura Arlequin; ~Metode interactive de grup-ghid metodic; S. Breben; E. Gongea; G.Ruiu; M. Fulga; Editura Arves, 2007; ~Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani ), 2009; ~www.didactic.ro.

Durata:o zi.

Scenariul zilei:

Momentele ”Întâlnirii de dimineață”

~Salutul:

Este o zi deosebită pentru copii, sala de grupă e pregatită să-și aștepte “albinuțele”. Copiii se adună în cerc și încep să se salute, folosind tehnica comunicării rotative. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea dreapta.

~Prezența:

O fetiță și un băiat vor enumera copiii absenți. Vom stabili numărul fetelor și baieților prezenți în sala de grupă.

~Calendarul naturii:

Completarea calendarului naturii cu reperele temporale ale zilei: anotimp, ziua, data, anul. Precizarea caracteristicilor climatice ale zilei.

~Noutatea zilei:

Vor fi prezentate activitățile ce urmează a fi defășurate pe tot parcursul zilei: “Din povești noi invățăm cum e bine să ne purtăm”.

~Activitatea de grup:

Copiii vor fi îndemnați să facă schimb de impresii prin aducerea în prim plan a experiențelor proprii, păreri despre o întâmplare, despre povești și personaje preferate. Acest moment solicită întregul colectiv al grupei și contribuie la realizarea unei intercunoașteri, la exprimarea liberă în fața celorlalți, învațând să asculte, să-și exprime trăirile, fie verbal, fie non-verbal (mimica și gestica).

Tranziția către activitățile desfășurate la centrele de interes se va realiza prin interpretarea cântecului:“Tic-tac”. Sunt prezentate apoi centrele la care urmează să-și desfașoare activitățile, identificând materialele ce vor urma să le utilizeze (ALA 1). La centrul “Biblioteca”, vor “citi” imagini din cărti cu povești ilustrate, recunoscând personaje sau scene din povești cunoscute. Vor „citi” din poveștile Căsuța din oală, Coliba iepurașului, Iedul cu trei capre, povești despre care ne vom lega și la activitățile pe domenii experiențiale. La sectorul “Joc de masa”, copiii vor reconstitui din bucăți imaginea, apoi să precizeze personajul din imaginea obținută, iar la sectorul „Artă”, vor colora imagini cu personaje din poveștile de mai sus amintite. După explicarea sarcinilor de la centrele de interes, copiii sunt rugați să meargă la sectorul dorit. Voi supraveghea și antrena copiii la fiecare centru de interes, oferind explicații suplimentare acolo unde este nevoie. Apoi, vor apărea niște copii mai mari cu un colet trimis în dar de către Zâna Poveștilor, în interiorul căruia se află un cub, o baghetă dar și o scrisoare, prin care Zâna îi roagă pe copii să desfășoare un joc numit Cubul poveștilor (DLC). Vor forma astfel, șase grupuri, fiecare alegându-și câte un lider. Sarcinile fiecărei grupe se împart prin aruncarea cubului cu cele șase fețe colorate(albastru, roșu, verde, galben, maro și portocaliu) și preluarea sarcinii corespunzătoare culorii pe care cade cubul, răspunzând la întrebări, ghicitori și rezolvând fișe individuale. Tranziția între cele două activități pe domenii experiențiale va fi realizată printr-un dans: Micii dansatori. În partea a doua, în cadrul activității DOS, copiii vor realiza o aplicație: Iedul din poveste. Își vor afișa lucrarea la panou , apoi vor trece pe rând pe la fiecare lucrare expusă și le vor analiza, realizând astfel, turul galeriei. Copiii își vor expune părerea venind cu idei noi referitoare la fiecare lucare, își vor exprima propriile păreri, comentarii, așezând o bulină veselă în dreptul lucrării care i-au atras atenția cel mai mult. Activitatea se va încheia cu dramatizarea Iedul cu trei capre (ALA 2), fiind completată de un joc muzical. Copiii vor fi recompensați pentru buna desfășurare a activității. În final, ne vom reaminti că din povești trebuie să învățăm să deosebim binele de rău, să urmăm exemplul personajelor pozitive, pentru că din povești noi învățăm cum e bine să nepurtăm!

Captarea atenției se va realiza prin aducerea unui colet, în care se află un cub și o baghetă magică aduse de către colegii lor mai mari de la grupa „Gărgărițelor”.

-De la cine credeți că sunt aceste obiecte?

Dragi copii,

Trecând pe lângă grădinița voastră am auzit că sunteți mari iubitori de povești. Să știți că sunt foarte curioasă să aflu cât de multe cunoștințe aveți despre povești și personajele acestora. De aceea, v-am trimis în dar acest colet în care veți descoperi două obiecte cu ajutorul cărora veți putea desfășura un joc interesant plin de surprize . Doamna educatoare vă va explica regulile jocului, voi să fiți atenți și să o ascultați Sunt sigură că veți reuși!

Cu mult drag,

Zâna Poveștilor

Prin urmare, astăzi vom pătrunde în lumea minunată a poveștilor prin intermediul acestui joc numit Cubulpoveștilor, pe care Zâna Poveștilor ne-a rugat să-l desfășurăm, cu ajutorul acestui cub primit in dar.

Apoi, vom avea la activitatea practică de lipit un personaj dintr-o poveste despre care vom vorbi astăzi și la final vom încerca să fim mici actori în sceneta Iedul cu trei capre .

-Haidețisă-idemonstrăm Zânei Poveștilor că noi iubim poveștile, deoarece ne învață multe lucruri bune, și deși întâlnim și personaje bune și rele, noi le iubim pe cele bune, care spun adevărul.

Dar până să începem jocul, să ne reamintim care sunt poveștile pe care le cunoaștem.

Voi aproba răspunsurile copiilor antrenându-i pe aceștia într-o scurtă conversație referitoare la clasificarea personajelor.

– Astăzi ne vom referi doar la trei povești cunoscute: Căsuța din oală, Coliba iepurașului și Iedul cu treicapre.

Copiii vor extrage dintr-un bol ecusoane cu diferite cuburi colorate. În funcție de culoarea cubului pe care îl vor extrage, se vor grupa astfel: grupa cubului albastru, roșu, verde, galben, maro și grupa cubului portocaliu. Vor forma astfel, șase grupuri, fiecare alegându-și câte un lider. Sarcinile fiecărei grupe se împart prin aruncarea cubului și preluarea sarcinii corespunzătoare culorii pe care cade cubul, răspunzând la întrebări.

Desfășurarea jocului de probă

Voi reaminti titlul jocului Cubul poveștilor și voi executa jocul de probă.

Varianta 1

Desfășurarea jocului propriu-zis

Arunc cubul către primul grup spunând:

-Cu bagheta fermecată, cubul îl vei arunca-ndată!

Le voi citi sarcina scrisă pe una din fețele cubului a cărei culoare corespunde și pe care este scris verbul definitoriu pentru acea grupă (descrie, compară, asociază, analizează, aplică și argumentează).

1.ALBASTRU- descrie!

-Ce personaje întâlnim în poveștile: Căsuța din oală,Coliba iepurașului, Iedul cu trei capre? Cum sunt ele?

2. ROȘU- compară!

-Compară-i pe cei doi iepurași din poveștile Căsuța din oală și Coliba iepurașului!

3.VERDE- asociază!

-Asociază imaginile în ordinea în care s-au desfășurat în poveste!

4. GALBEN- analizează!

-Analizează comportamentul celor trei personaje comune(vulpea, lupul, ursul) din poveștile cunoscute.

5. MARO- aplică!

-Cântă la alegere un cântecel cu un animal întâlnit în povești.

6. PORTOCALIU- argumentează!

-Alege un personaj cu care vrei să semeni și argumentează alegerea făcută.

Varianta 2

Copiii vor răspunde unor ghicitori a căror răspunsuri sunt personajele pe care le-au întâlnit în povești.

Blana roșcată, frumoasă

Coada-i lungă și stufoasă

Vine noaptea prin grădină,

Fură-o rață și-o găină. (Vulpea)

„Codița mi-e mititică

Și tremur mereu de frică

Urechile-lungi de tot

Și mustăți am pe la bot.

Eu cu morcovi mă hrănesc,

Spuneți voi, cum mă numesc?”(Iepure)

În povești e întâlnit,

Capra, l-a și pedepsit

C-a mâncat doi iezi-odată

Și ea-i foarte supărată. (Lupul)

Mormăind de zor prin iarbă,

La albină vine-n grabă

Miere să îi dea și lui

Să mănânce cu ai săi pui. (Ursul)

Cine stă doar în ogradă

Și oase-i place să roadă,

Latră toată ziulica

Și se ceartă cu pisica? (Câinele)

„Pe umăr țin coasa,

Vulpea ticăloasă,

S-o gonesc din casă.”

(Cocoșul)

„Pe mama capră o ascult,

Ușa, eu nu o deschid.

Ghiciți, oare cine sunt?”(Iedul )

Varianta 3

Copiii vor primi fișe de activitate.

Tranziție: Dans –Micii dansatori

DOS-Iedul din poveste

Intuirea materialului didactic

Copiii vor avea pe masă un personaj din poveste (Iedul din povestea Iedul cu trei capre), lipici și elemente decorative. Le prezint planșa model.

Explicarea și demonstrarea tehnicii de lucru:

Voi explica copiilor tehnica de lucru pe care o vor folosi pentru a realiza tema propusă: Fiecare copil va primi o fișă pe care este desenat un ied (iedul din povestea Iedul cu trei capre). Ei vor trebui să-l îmbrace pe iezișor. Pe rând, copiii îl vor îmbrăca pe iezișor cu cămașă, salopetă dar și o găleată și floricele. Se va aplica pe spatele hăinuțelor, dar și a obiectelor pasta de lipit, după care se vor lipi pe foaia de hârtie, așa cum dorește fiecare.

Efectuarea unor exerciții pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii:

„Degetul mare pleacă la plimbare,

Arătătorul aduce paltonul,

Mijlociul duce pardesiul,

Inelarul aduce fularul,

Degetul mic, nu duce nimic, degetul mic nu duce nimic. Fiindcă este cel mai mic, fiindcă este cel mai mic”

Executarea lucrării de către copii

Voi supraveghea copiii în timp ce lucrează, voi urmări respectarea etapelor de lucru, voi acorda explicații suplimentare și ajutor copiilor care întâmpină dificultăți. Activitatea se va desfășura pe fond muzical. Când majoritatea copiilor au terminat lucrările, voi anunța încetarea lucrului.

După expirarea timpului de lucru fiecare copil își afișează lucrarea la panou, apoi vor trece pe rând pe la fiecare lucrare expusă și le vor analiza, realizând astfel turul galeriei. Copiii își vor expune părerea venind cu idei noi referitoare la fiecare lucare, își vor exprima propriile păreri, comentarii, așezând o bulină veselă în dreptul lucrării care le-au plăcut cel mai mult.

Aprecierea lucrărilor și a modului cum au participat copiii la activități. Se fixează tema și se face retrospectiva întregii activități pe domenii experiențiale.

Ziua se încheie cu dramatizarea Iedul cu trei capre (ALA 2). Activitatea va fi completată de un joc muzical. Copiii vor fi recompensați pentru buna desfășurare a activității.

III.4.3. Etapa postexperimentală

Experiența acumulată de preșcolarii grupei mari, precum și materialul verbal bogat și variat va contribui substanțial la dezvoltarea cantitativă și calitativă a vocabularului activ al preșcolarilor, pe calea transferului de experiență cognitivă de la adult la copil, de la copil la copil.

Prin enumerarea, descrierea și interpretarea elementelor care se desprind din conținutul activităților utilizate, copiii vor fi solicitați să redea verbal, cât mai corect și coerent conținutul tematic al acestora, ceea ce presupune un proces complex de cunoaștere, care implică eforturi de gândire și atenție, solicitând memoria, imagianția și limbajul. Activitățile organizate în etapa experimentală contribuie la cultivarea cursivității și expresivității în vorbire, la dezvoltarea spiritului analitic și a capacității de a realiza o verbalizare corectă.

În urma aplicării activităților instructiv-educative bazate pe metodele interactive de grup, preșcolarii își vor dezvolta abilitățile de comunicare, ascultare și înțelegere a textelor citite de către educatoare. Preșcolarii vor fi încurajați să solicite explicații cu privire la cuvintele necunoscute întâlnite în activități iar numarul comportamentelor atinse trebuie să crească considerabil față de evaluarea inițială a acestora.

CAPITOLUL IV

ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTULUI

După realizarea experimentului care a constat în aplicarea activităților instructiv-educative la grupa mare de preșcolari, în evaluarea finală, s-a analizat comportamentul preșcolarilor în ceea ce privește dezvoltarea limbajului și a comunicării, iar rezultatele se evidențiază în tabelul și graficul prezentate mai jos:

Tabelul 3

Din multitudinea de metode interactive de grup existente, am ales și am prezentat câteva metode pe care le-am folosit la grupa mare de preșcolari. Aceste metode au conferit activității un mister didactic, astfel activitățile fiind mai atractive pentru cei mici. Copiii au participat cu entuziasm și curiozitate la activitățile desfășurate iar rezultatele cercetării le-am observat în evaluarea finală. Prin completarea fișei de analiză, observăm că nivelul Atins a crescut, față de etapa inițială iar acest lucru reiese și din graficul prezentat mai sus. În comparație cu nivelul inițial al preșcolarilor, observăm diferențe majore în ceea ce privește dezvoltarea limbajului și a comunicării, iar acest lucru se datorează activităților de predare-învățare bazate pe metodele interactive de grup. De exemplu, la activitatea Omul de Zăpadă, sarcinile care au contribuit la dezvoltarea limbajului au fost reprezentate de: discuțiile pe care preșcolarii au trebuit să le poarte între ei, despre imaginile prezentate, de poezia Omul de zăpada, pe care aceștia au trebuit să o memoreze, învățând cuvinte noi precum nea, șade, iar întrebările de la metoda folosită, explozia stelară, i-au ajutat pe aceștia să-și fixeze cunoștințele despre ceea ce au discutat în activitate, antrenându-și limbajul pentru a oferi răspunsuri. La o altă activitate, copilașii au trebuit să aleagă imagini cu animale și să descrie în fața grupei animalul din imaginea extrasă. Metoda piramidei este de asemenea, antrenantă pentru vocabularul copiilor deoarece, răspunzând la întrebările piramidei aceștia au căutat răspunsurile potrivite pentru a completa piramida. La această activitate li s-au adresat preșcolarilor întrebări precum: Despre ce animale sălbatice am discutat?;sau În povestea Scufița Roșie ce personaje întâlnim?; Ce animale sălbatice întâlnim în povești?; Unde trăiesc animalele sălbatice.

La alte activități la care l-au fost lecturate copiilor diferite povești, precum Rândunica și cuibul, Albinuța Biobee, Vulpea și strugurii, aceștia au participat activi și cu entuziasm să răspundă la întrebări deoarece a fost folosită metoda explozia stelară, iar aceasta oferă activității un fond mai captivant…

Din activitatea, Lia și Furnicel, sau Vulpea și Strugurii, preșcolarii grupei au învățat cuvinte noi, de exemplu: impunător, colonia furnicilor, esențiale, lujerii, capricioasă, pățania, flămândă, poame, a eșua, etc.

Metoda RAI, reprezintă o metodă de evaluare foarte captivantă și eficientă, dezvoltând capacitatea preșcolarilor de a comunica, prin întrebări și răspunsuri. A fost folosită la activitatea Zambila, copiii formând un cerc și adresându-și întrebări aruncând o minge sau un obiect mic de la unul la altul.

Este bine cunoscut că toți putem învăța lucruri noi, de oriunde. În zilele noastre, copiii au acces la o multitudine de informații pe care, încă, nu au capacitatea de a le selecta. Metodele interactive de grup ajută în această privință deoarece prin acestea, preșcolarii își exersează capacitățile de a învăța, combina, selecta informații de care vor avea nevoie mai târziu. Prin metodele interactive de grup folosite la grupă, preșcolarii învață cum să învețe.

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Prevederile programei sunt obligatorii pentru toți copiii, dar de măiestria educatoarei depinde atingerea lor, și de felul cum știe diferenția mijloacele de realizare, de metodele utilizate conform particularităților de vârstă, cum știe raporta conținutul programei șa particularitățile individuale ale fiecărui preșcolar.

Pentru a obține rezultate bune și foarte bune în urma activităților de predare-învățare, bazate pe metode interactive de grup, consider necesară punctarea câtorva idei esențiale: necesitatea elaborării unei atente planificări a activităților de dezvoltarea vorbirii în corelație cu celelalte tipuri de activități, necesitatea evaluării nivelului inițial al copiilor în ceea ce privește limbajul, iar orice acțiune întreprinsă în scopul dezvoltării vorbirii copiilor să fie în conformitate cu interesele lor și să nu depășească posibilitățile lor reale, suprasolicitându-i.

În desfășurarea activităților de dezvoltare a vorbirii, prin metodele interactive, am reușit să antrenez un număr mare de copii, nu m-am bazat doar pe copiii comunicativi. A fost stimulată învățarea experiențială a preșcolarilor, și-au exersat capacitatea de analiză, le-a fost antrenată creativitatea, au interacționat unii cu alții schimbând idei și cunoștințe, au fost nevoiți să argumenteze alegerile făcuteiar comunicarea a fost bineînțeles îmbunătățită.

Activitățile desfășurate au constituit o cale eficientă ce poate asigura trecerea treptată a copiilor de la activitatea de învățare de tip preșcolar, la cea specifică școlarului mic, totodată fiind un mijloc de apropiere și continuare între grădiniță și școală, în direcția adoptării cu ușurință a copilului preșcolar la noile exigențe cerute de activitatea viitoare de școlar.

Pentru aceasta, propun introducerea în practica preșcolară a unui număr mai mare de metode interactive prin care să se urmărească dezvoltarea limbajului, exersarea vorbirii, existența unui material didactic mai bogat, variat, conform cerințelor programei preșcolare.

Utilizarea tehnicilor interactive a favorizat acomodarea preșcolarului la relațiile și normele cerute de mediul instituțional. S-a dezvoltat spiritul de cooperare și reciprocitatea interacțiunilor. Totodată, prin intermediul acestor metode, copiii au dobândit încredere în sine și în capacitățile lor de a relaționa cu ceilalți, de a comunica, de a răspunde sau de a se afirma într-un grup mai mare sau mai mic. Utilizând metodele, sala de grupă a devenit un loc distractiv de învățare, ierarhiile tipice fiind lăsate la o parte.

Specificul metodelor interactive de grup, constă în faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile preșcolarilor, dintre personalotățile acestora, ducând la o învățare activă, cu rezultate clare, evidente. Datorită rezultatelor cercetării, consider că ipoteza este confirmată, iar obiectivele sunt realizate.

BIBLIOGRAFIE

Breban Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela, – Metode interactive de grup – ghid metodic, Ed. Arves, 2002;

Popa Carmen, Elemente de pedagogie preșcolară aplicată, Ed. Universității Oradea, 2007;

Bocoș Mușata, Instruirea interactivă, Ed. Polirom, 2013;

Gluiga Lucia, Spiro Jodi, Învățarea activă – Ghid pentru formatori și cadre didactice, București, 2001;

Florea Nicoleta-Adriana, Surlea Cosmina-Florentina, Procesul instructiv-educativ în școala modernă, Ed. Arves.

Cioflica Smaranda Maria, Berbeceanu Gabriela, Ilie Elena, Ziua bună începe la întâlnirea de dimineață, Ed. Tehno-Art, 2016;

Oprea Crenguța Lăcrimioara, Strategii didactice interactive, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2009;

Vrăjmaș T., Școala și educația pentru toți, Ed. Miniped, București, 2004;

https://www.didactic.ro/materiale-didactice/126892_metode-interactive-de-grup

Anexe