–MATURIZAREA PROGRESIVĂ A INTELIGENȚEI EMOȚIONALE LA ȘCOLARUL MIC

–MATURIZAREA PROGRESIVĂ A INTELIGENȚEI EMOȚIONALE LA ȘCOLARUL MIC
ASPECTE PRACTICE
3.1 Premisele cercetarii / Problema
Școala ca instituție are rol important în formarea de caractere, personalităti și încurajarea talentelor, indiferent de domeniul lor. Școala trebuie centrata pe copil cu reguli clare care să ajute potențialul lui, prin planuri de intervenție diferențiată și individuală.
În cadrul acestui studiu ne propunem investigarea și optimizarea interacțiunilor copiilor în activități de grup, care să permită fiecăruia să își afirme potențialul, să facă schimb de roluri și să contribuie activ la consolidarea grupului. De asemenea, ne propunem crearea de experiențe de exersare a abilităților sociale și de dezvoltare a conștiinței de sine, de facilitare a exprimării emoționale, de exersare a evaluării comportamentului celorlalți, dar și de autoevaluare în cadrul grupului.
3.2 Scopul cercetarii
Scopul prezentei cercetări este importanța maturizarea emoțională la școlarul mic, factor în dezvoltarea armonioasă a viitorului adult. Puterea prieteniei, relațiile dintre copiii, exprimarea liberă, curajul asumării individualității sunt vizate pe parcursul lucrării.
Scopul prezentei cercetări își propune:
Să surprindă nivelul dezvoltării sociale și emoționale al școlarilor mici
Să evidențieze rolul unui program de intervenție formativă, bazat pe joc (arta teatrală), asupra stimulării componentelor sociale și emoționale ale școlarilor mici
Rolul cadrelor didactice și a părinților în viața școlarilor mici.
3.3 Ipotezele studiului
Am formulat următoarele ipoteze:
I1 – Este de presupus că nivelul maturizării sociale și nivelul maturizării emoționale la școlarii mici se află în strânsă legătură, contribuind la maturizarea generală a copiilor.
I2 – Este de presupus că, în urma implementării programului formativ bazat pe arta dramatică, se vor înregistra progrese la nivelul componentelor sociale și emoționale ale școlarilor mici.
3.4 Obiectivele cercetării
În cadrul acestui studiu ne propunem investigarea și optimizarea interacțiunilor copiilor în cadrul școlii, care să permită fiecăruia să își afirme personalitatea.
De asemenea, ne propunem crearea de experiențe de exersare a abilităților sociale și de dezvoltare a conștiinței de sine, de facilitare a exprimării emoționale, de exersare a evaluării comportamentului celorlalți, dar și de autoevaluare în cadrul grupului.
Lucrarea își propune:
Să surprindă nivelul dezvoltării sociale și emoționale al școlarilor mici
Să evidențieze rolul unui program de intervenție formativă, bazat pe arta dramatică, asupra stimulării componentelor sociale și emoționale ale școlarilor mici
Să reliefeze efectele benefice ale implementării programului formativ asupra maturizării copiilor.
Studiul a fost realizat in perioada 21.11.2017 – 28.02.2018, urmat de prelucrarea datelor obtinute.
3.5 Variabile
Variabilele cercetării luate în considerare sunt:
Variabile dependente: nivelul sociabilității, nivelul maturizării emoționale.
Variabile independente: programul de intervenție formativă bazat pe arta dramatică.
3.6. Participanți
În cadrul acestui studiu am luat în considerare un eșantion alcătuit din 60 de școlari mici, din două clase I, din cadrul Școlii Adrian Paunescu, București, cu vârste cuprinse între 6-8 ani. Am lucrat in colaborare cu doamnele învățătoare de la clasele I. Participanții au fost distribuiți în lot de control (30 de elevi, din care 17 fete și 13 băieți) și lot experimental (30 de elevi, respectiv 15 fete și 15 băieți)./ Graficul 1. Distribuția subiecților în funcție de factorul vârstă, gen și clasă.
2.6. Metode și instrumente
Pentru investigarea nivelului maturizării sociale, am utilizat testul sociometric, „un mijloc care oferă posibilitatea de a determina nivelul la care indivizii sunt acceptați într-un grup, de a descoperi relațiile dintre acești indivizi și de a indica structura grupului însuși” (Northway, 1964, p.1). Școlarul este solicitat să răspundă, în cadrul testului sociometric, la un set de 2 întrebări, indicând pe cine preferă și pe cine nu, în efectuarea temelor.
1. Cu cine ai dori să-ți faci temele? Numește 3 colegi în ordinea preferinței
a) b) c)
2. Cu cine nu ai dori să-ți faci temele? Numește 3 colegi.
a) b) c)
După aplicarea testului sociometric urmează etapa de prelucrare a informațiilor cu ajutorul matricei sociometrice. Matricea sociometrică este un tabel cu dublă intrare, în care sunt trecuți copiii la care s-a aplicat testul sociometric, în ordine alfabetică, precum și opțiunile manifestate de ei. Preferințele se notează cu plus (+) și respingerile cu (-). În interpretarea datelor se ține cont de o serie de indici sociometrici:
Numărul de alegeri primite – nr.A
Numărul de respingeri primite – nr.R
I.s.s. – indicele de statut sociometric (numărul de indivizi care l-au ales/N-1)
I.s.p. – indicele de statut preferențial (valoarea alegerilor-valoarea respingerilor primite de subiect/N-1)
I.c.g. – indicele de coeziune grupală (numărul alegerilor reciproce din cadrul grupului/N(N-1)/2)
Pentru investigarea nivelului maturizării emoționale, am utilizat testul proiectiv Desenul persoanei, selectând din multitudinea indicatorilor interpretativi un set de 23 indicatori, ilustrativi pentru spectrul emoțional al copiilor.
În anii 20” Florence L. Goodenough este prima care a utilizat desenul într-o probă de evaluare a înteligenței copilului, ulterior folosind interpretarea desenelor pentru studiul personalității. Mai târziu în SUA, urmași ai acesteia, psihologii americani: Bender, Buck, Urban, Machover au lărgit cunoașterea desenelor predictive prin lucrări legate de utilizarea desenului în evaluarea personalitații. În accepțiunea lui tehnică Testul Omului pleacă de la principiul că în desenul unei siluete umane subiecții își proiectează modul în care se pecep pe ei înșiși cu problemele sau conflictele specifice care țin de imaginea de sine; cu cât copilul se maturiză psihic, cu atât silueta va fi mai realistă și mai complexă din punct de vedere grafic.
Testul a fost aplicat colectiv, copiii având la dispoziție creion, culori, radieră și o foaie de hârtie. Instructajul folosit: „Pe această coală de hârtie, vei desena un om, cât poți tu de frumos, dacă vrei poți să-l colorezi”. Copiii au fost lăsați să deseneze cum doresc fără a le acorda ajutor , sugestii. La întrebări în ceea ce privește maniera de execuție a desenului li s-a
răspuns: ” Desenează cum dorești“. Copiii au fost lăsați să aleagă liber în ceea ce privește alegerea amplasării desenului, a dimensiunilor sale, a schimbării poziției foii, a sexului personajului desenat, a folosirii liniei, a adăugării unor elemente în plus față de tema enunțată, a culorilor folosite sau a refuzului de a colora desenul, alegerea spontană a tuturor acestor caracteristici având semnificația sa. (Anexa 1: Fișă indicatori de cotare Testul Desenul persoanei)
Programul de intervenție formativă, bazat pe arta dramatică, s-a centrat pe stimularea abilităților sociale și emoționale ale copiilor.
Obiectivele programului:
stimularea copiilor și dezvoltarea curiozității
facilitarea cunoașterii de sine și a celorlalți
creșterea nivelului de sociabilitate
facilitarea relaționării și comunicării interpersonale
– creșterea nivelului de adaptare școlară
– îmbunătățirea abilităților de comunicare asertivă
– adoptarea unor strategii adecvate de rezolvare a conflictelor
– dezvoltarea încrederii în propria persoană
– îmbunătățirea exprimării verbale si non-verbale
Programul formativ a cuprins un număr de 38 de activități.
2.7. Etapele cercetării
Cercetarea s-a derulat pe mai multe secvențe.
În ETAPA CONSTATATIVĂ s-au aplicat probele de măsurare a nivelului maturizării sociale și emoționale ale copiilor. Probele au fost aplicate colectiv, varianta creion-hârtie, cu instructajele aferente. Pentru o mai bună consemnare a datelor, elevii din clasă I A – lot experimental au fost notați cu indicative (A1, A2,….A30), iar elevii clasei I B – lot de control au fost notați cu I1, I2, …I30.
La testul sociometric, pentru realizarea sociomatricei, înregistrarea opțiunilor este făcută într-un tabel cu dublă intrare, în care membrii grupului sunt notați pe verticală și pe orizontală. În dreptul fiecărui elev (de pe linia orizontală) se notează cu “+” sau „-„ numărul de puncte corespunzător alegerilor sau respingerilor făcute. Sociomatricea grupului de control și a celui experimental este prezentată în Anexa 4.
În ceea ce privește cuantificarea preferințelor, s-a realizat astfel: din 3 alegeri posibile, primei alegeri i se acordă 3 puncte, celei de-a doua 2 puncte, celei de-a treia 1 punct; din cele trei respingeri posibile, primei i se acordă -3 puncte, celei de-a doua -2 puncte, iar celei de-a treia -1punct.
Din analiza rezultelor înscrise în sociomatrice, s-au calculat diferiți indici sociometrici, pentru cercetarea de față reprezentativ fiind indicele de statut preferențial.
Isp= N alegeri – N respingeri / N-1 (unde N reprezintă numărul membrilor din grup)
În funcție de Isp, s-a obținut o clasificare din punct de vedere a valorii psihosociale de tip preferențial, astfel:
Isp > 0,5 elevi populari
Isp 0,5-0 elevi marginalizați
Isp = 0 elevi indiferenți
Isp valori negative elevi respinși
Tabel 1 – Repartizarea membrilor grupului în funcție de Isp – grup control
Statut psihosocial de tip
preferențial|Elevi|
Populari|1 băiat, 1 fată|
Acceptați|7 băieți, 9 fete|
Indiferenți|1fată, 1 băiat|
Respinși|4 băieți, 6 fete|
Tabelul 2 – Repartizarea membrilor grupului în funcție de Isp – grup experimental, etapa testare
Statut psihosocial de tip
preferențial|Elevi|
populari|2 băieți|
acceptați|7 băieți, 5 fete|
Indiferenți|1băiat, 2 fete|
respinși|băieți, 8 fete|
b. ETAPA FORMATIVĂ s-a axat pe implementarea programului formativ bazat pe artă dramatică, la grupul experimental, atât în cadrul orelor de curs, în funcție de disponibilitatea programului școlar și al activităților organizate dar și în afara acestora, în grupuri a câte 10 elevi, o oră pe săptămână. Pe parcursul desfășurării activităților s-a urmărit antrenarea tuturor elevilor, mai ales a celor timizi, retrași, dar și temperarea celor care doreau să monopolizeze discuțiile.
În timpul activităților, elevii au primit cu interes sarcinile, s-au implicat în realizarea lor, unii erau amuzați, alții dădeau răspunsuri emoționate, vorbind despre dificultăți pe care le întâmpină la școală, acasă, cu alți colegi. La sfârșitul fiecărei activități , elevii au fost lăudați, apreciați pentru activitatea desfășurată și au primit diverse tipuri de recompense ca de exemplu abțibilduri, buline.
Program de intervenție formativă bazat pe arta dramatică
Exerciții de încălzire, de energizare și concentrare, de armonizare a grupului
Activitatea 1: Salut, bine te-am găsit!
Obiective: să execute mișcări euritmice, reprezentând gestual și ritmic un cântec.
Se poate realiza la începutul orelor, în cadrul oricărei discipline. Oferă bună dispoziție, crește atenția, favorizează învățarea.
Desfășurare: Acest exercițiul euritmic se desfășoară fie la ora de Muzică și mișcare, fie la început de zi sau oricând este nevoie de o energie crescută. La acest joc participă toți copiii.
„Salut, bine te-am gasit!
Salut, bine ai venit!
Salut!
Salut!
Salut!”
Copiii se așează în cerc. Exercițiul se face pe ritmul silabelor. Primul vers – pe fiecare silabă copiii se deplasează spre dreapta. Al doilea vers – copiii se deplasează spre stanga. Ultimele trei versuri se spun pe loc, bătaie din palme cu copilul din dreapta fiecărui copil. Viteza va crește progresiv. Se fac variații la acest exercițiu, câte un copil propune o altă variantă de mișcare. Este important ca ea să fie ușor de executat și accesibilă spațiului și abilităților tuturor copiilor.
Materiale: –
Activitatea 2: Bună dimineața!
Obiective: să exerseze diferite modalități de a saluta atât prin formule de salut cât și atitudinea corporală.
Exercițiul sporește concentrarea și viteza de reacție și contribuie la dezvoltarea mijloacelor de exprimare verbală și mimico-gestuală.
Desfășurare: Copiii merg prin spațiul de joc schimbând brusc direcția și în același timp salutând pe cel pe care îl întâlnesc în drumul său. Vor avea grijă să nu se lovească între ei, ci să păstreze o distanță corespunzatoare. La semnul convenit al conducătorului de joc se schimbă sarcina:
– salut din vorbe
– mers fără reacție
– salut din gesturi și atitudini
– mers fără reacție
– salut prin gesturi și atitudini și verbalizare
– mers fără reacție
Se face un joc de probă.
Materiale: –
Activitatea 3: Bătaie cu apă
Obiective: Să se comporte ca și cum ar fi într-o piscină cu apa până la genunchi, să interacționeze cu colegii, să își exteriorizeze sentimentele, să acționeze după indicațiile conducătorului de joc.
Exercițiul are rol de energizare, de aceea poate fi făcut oricând se simte nevoia de a aduce un
suflu nou în clasă și de a creea buna dispoziție.
Desfășurarea acțiunii: Copiii își imaginează că sunt în apă până la gleznă. Se vor juca și se vor bate cu apă, folosind cuvinte după preferințe, pot râde, țipa și glumi dupa bunul plac. Copiii se vor juca și în același timp vor asculta îndrumările conducătorului de joc.
Ce temperatură are apa? Cine mai înoată în apa cu voi? Cum te simți când alergi în apă? Cum sunteți îmbrăcați? Copiii sunt stimulați să își imagineze și să acționeze în același timp. Indicațiile vor fi urmate fără a întrerupe în vreun fel momentul. Fiecare își ia timpul necesar înainte de a acționa.
Materiale: –
Activitatea 4: Cărbunii încinși
Obiective: să acționeze promt la comenzile conducătorului de joc
Scopul este acela de a-și exterioriza emoțiile, de a scăpa de eventuale inhibiții.
Desfășurarea acțiunii: Copiii se mișcă prin spațiu, călcând pe carbuni încinși, imaginari. Ei trebuie să reacționeze în consecință. Pot arunca cărbunii de la unul la celălalt, pot face jonglerii cu ei, etc. Este importantă relația cu propria persoană într-o astfel de situație, învingerea fricii, interacțiunea cu ceilalți, exprimarea emoțiilor.
Materiale:-
Activitatea 5: Să construim
Obiective: Să acționeze ca parte a unui întreg creând o componentă a unei mașinării; să utilizeze un ritm simplu în acțiune; să coreleze ritmul sau cu al celorlați în vederea alcătuirii mașinăriei.
Desfășurarea acțiunii: Fiecare copil este o piesă dintr-o mașinărie, cu o utilitate specifică. Poate să fie o mașină de cusut, o mașină de spălat rufe, un autoturism. Copiii își aleg să fie câte o piesă și să se miște în ritmul specific. Pot scoate sunetele care să se potrivească mecanicii mașinii. Copiii trebuie să asculte sunetul propus de celălalt copil și să se adapteze acestuia astfel încât să funcționeze mașinăria. Se cultivă capacitatea de a acționa într-un ritm existent, în echipă.
Materiale: –
Activitatea 6: Eu sunt….
Obiective: să integreze propriul personaj într-un spațiu creat de colegi
Desfășurarea acțiunii: Se va creea un tablou din diferite elemente, reprezentate de jucători.
Primul jucător va veni în față și va explica prin propoziția EU SUNT….., ceea ce reprezintă el în tablou și apoi se va poziționa corespunzător. Acesta va împietri. Apoi, următorul jucător se alătura tabloului, ca element de legatură cu primul jucător.
Exemplu: Eu sunt o mamă care face curățenie în casă
Eu sunt copilul femeii care scrie lecțiile la birou.
Eu sunt tatăl care face clătite.
Copiii pot ieși din tablou, cu justificare.
Ex: Eu îmi iau copilul și am plecat în parc.
Scopul este acela de a prelua idei unul de la celălalt și să creeze împreună un tablou. Fiecare trebuie să caute mijloacele necesare pentru a se integra în context dar și pentru a veni cu o poveste nouă.
Conducătorul de joc poate să ofere la început câte o idee: Eu sunt o corabie. Eu sunt un leu. Eu sunt o mașină.
Se face joc de probă.
Conducătorul de joc îi ajută pe copii cu întrebări suplimentare: Ce s-ar potrivi cu asta? Poți să adaugi ceva la tablou?
Materiale: –
Activitatea 7: Comunicare în spațiu
Obiective: să construiască un obiect ce inleșneste comunicarea, din materiale reciclate
Desfășurarea acțiunii: Copiii se vor organiza în echipe de câte cinci. Vom pretinde că suntem locuitori în alte galaxii unde se comunică prin alte mijloace decât cele cunoscute până acum. Vom enumera câteva acțiuni care înlesnesc comunicarea în galaxia noastra. Aceștia își vor alege materiale reciclate pe care trebuie să le folosească în construirea unui obiect. Toate materialele alese trebuie folosite. Copiii vor prezenta obiectul confecționat și vor justifica alegerile făcute.
Materiale: obiecte reciclate (capace de sticle, cutii goale, hârtie de diferite dimensiuni, scoci, borcane de iaurt, ziare, reviste, etc.)
Activitatea 8: Magicienii
Obiective: să acționeze asupra unui obiect schimbând utilitatea reală a acestuia
Desfășurarea acțiunii: Copiii își vor alege câte un obiect și prin acțiune, obiectul își va schimba utilitatea. Ex: o cutie de pastă de dinți se poate transforma în microfon dacă vom cânta tinând-o specific, un creion va fi un clarinet, etc.
Exercițiul contribuie la dezvoltarea imaginației, consolidarea spiritului de echipă, descifrarea limbajului non-verbal.
Materiale: obiecte cunoscute din sala de clasă
Activitatea 9: Obiecte fermecate
Obiective: Să observe obiectul imaginar pe care un copil îl construiește din aer, să îl preia și să îl transforme cu ajutorul imaginației și a aerului.
Desfășurarea acțiunii: Copiii transformă aerul în obiecte cu forma și greutate, cu miros și gust. În funcție de imaginația fiecăruia, un copil trasează în aer conturul unui obiect, apoi îl manevrează. Copilul din dreapta sa trebuie să ghicească obiectul, să îl preia și să îl remodeleze. Se incepe cu obiecte simple din viața de zi cu zi. Acțiunea transformă obiectul.
Exercițiul presupune accesarea reprezentărilor și reconstruirea unui spațiu imaginar conform experiențelor anterioare. Se pune accent pe atitudinea copilului asupra obiectului pe care îl construiește, pe sentimentele sale față de acestea. Totodată se insistă pe etapele exercițiului: cum primim obiectul, timpul de gândire pe care îl avem ca să transformăm obiectul primit, timpul de acțiune cu obiectul nou, pe felul în care dăm mai departe obiectul nou.
Variații: jucăm baschet, bătaie cu bulgari, volei, jonglăm cu obiecte imaginare
Materiale: –
Activitatea 10: Diferite tipuri de mers
Obiective: să acționeze conform mediului în care sunt; să transmită starea emoțională din spatele comportamentului.
Desfășurarea acțiunii: Copiii vor exersa mersul prin diferite medii. Ascultă semnalul și actionează: mergi prin miere, mergi prin spațiu, mergi prin apă, mergi normal, păstrează distanța. Simte mierea cu ochii, simte apa în cot, simte aerul pe obraji. Împingeți substanța necunoscută, nu-i dați nume, creați un tunel prin ea, scuturați-vă de substanță.
Variații: Cum mergi când îți este frică? Cum mergi când te întorci după stiloul uitat la școală? Cum mergi când ai știut să răspunzi foarte bine la școală? Cum mergi când te-ai certat cu un bun prieten? Pe parcursul jocului, copiii vor primii explicații care să îi ajute să reacționeze.
Materiale: –
Activitatea 11: Animale
Obiective: să imite mersul animalelor
Desfășurarea acțiunii: Mergi ca o maimuță, mergi ca un crab, mergi ca un șarpe, mergi ca o pisică, mergi ca o barză. Barza ridică genunchiul cât mai sus și are laba trasă, gâtul drept. Crabul- mers în patru labe de la dreapta la stânga.
Maimuța – merge de colo-colo, atingând întotdeauna podeaua, capul urmarește linia orizontului.
Camila – în patru labe, piciorul drept se mișcă cu mâna dreaptă, stângul cu mâna stângă.
Elefantul – în patru labe, piciorul stâng se mișcă cu mâna dreaptă și piciorul drept se mișcă cu mâna stângă.
Cangurul – copiii se apleacă și se prind cu mâinile de glezne, se mișcă înainte în salturi și aplecări.
După ce vor stăpâni foarte bine mersul animalelor, copiii cor primii indicații suplimentare: maimuța caută banane, crabul se duce spre apă, șarpele își pândește prada, etc.
La sfârșitul jocului fiecare copil va merge într-un mod original, modificând inclusiv ritmul.
Materiale: –
Activitatea 12: Ghicitori cu meserii
Obiective: Să redea în pantomimă diferite meserii, utilizând detalii specifice ale acestora. Să acționeze fizic, fără cuvinte. Ceilalți au sarcina de a ghici meseria prezentată.
Desfășurarea acțiunii: Un copil redă o meserie utilizând cât mai multe detalii care să ofere indiciile necesare. Conducătorul jocului poate ajuta copilul dându-i indicații suplimentare (unde își desfașoară activitatea?, actionează!, cum este îmbracat?, este singur?, etc.). Ceilalți vor incerca să ghicească cât mai repede. Cel care a ghicit va veni în față și va reda următoarea meserie.
Materiale: –
Exerciții de sensibilizare tactilă, auditivă, vizuală, kinestezică
Activitatea 13: Muzica ne pune în mișcare
Obiective: Să redea prin mișcare corporală sunetele muzicii
Desfășurarea acțiunii: Copiii vor asculta muzică și se vor juca mângâind aerul cu diferite părți ale corpului. Ei vor fi încurajați să asculte cu atenție muzica și să deseneze în aer. Copiii vor asculta indicațiile conducătorului de joc ( ascultă muzica, ascultă muzica cu palmele, ascultă muzica cu cotul, ascultă muzica cu spatele, mișcă mâinile după ritmul muzicii, mișcă gâtul după ritmul muzicii, mișcă picioarele după muzică, mișcă nasul după muzică, mișcă fruntea după muzică). Până când toți copiii vor reuși să se miște. Este încurajată buna dispoziție și o atmosferă relaxantă.
Materiale: muzica de diferite tempouri și genuri, cântată la diferite instrumente (tobe africane, vioară, harpă, chitară clasică, flaut)
Activitatea 14: Spiridusii harnici (dupa Rotter, pagina. 68)
Obiective: Să execute o activitate specifică unei meserii, să acționeze în funcție de ritmul muzicii, să lucreze în echipă.
Jocul necesită instrucțiuni clare și exersarea înainte de joc a abilităților de mișcare lentă și rapidă.
Desfășurarea acțiunii: Copiii vor asculta două partituri muzicale, una lentă și una rapidă și se vor împărți în două echipe în funcție de genul melodiei care le-a plăcut mai mult. Cei cărora le-a plăcut partitura lentă vor interpreta rolul mesteșugarilor “leneși”. Ei vor alege un spațiu, cum ar fi un atelier de croitorie, o bucătărie și fiecare își va alege o acțiune specifică acelei meserii, astfel încât fiecare să aibă câte ceva de făcut. Vor acționa în ritm lent exagerat (unul toarnă făină, altul amestecă, unul cară cartofii , unul gustă mâncarea,etc.). Copiii vor acționa lent din motive de plictiseală. La semnalul conducătorului de joc, fiecare adoarme într-un loc, pe rând.
Se schimbă muzica, apar spiridușii. Aceștia vor executa aceleași acțiuni dar la viteză mare și vor finaliza acțiunile începute de meșteșugari, realizând un produs (o haină, un preparat, etc.). Fiecare spiriduș trebuie să fie foarte atent la acțiunile unuia dintre meșteșugari. Se fac de la început perechi meșteșugar – spiriduș. Spiridușii se mișcă foarte repede, exagerând mișcările (sărituri, saluturi vioaie, acrobații). La semnalul conducătorului de joc, respectiv al muzicii, spiridușii pleacă și se trezesc meșteșugarii, uimiți de ce văd în jurul lor.
Materiale: cd-uri cu muzică, casetofon, obiecte de recuzită
Activitatea 15: Simte emoția și dă-o mai departe
Obiective: să experimenteze diferite mijloace de exprimare a emoțiilor
Desfășurarea acțiunii: Copiii vor forma doua cercuri concentrice. Vom stabili impreună trei miscari corporale care sa exprime o emoție. Fiecare cerc se va mișca în sens diferit. Cand se spune Stop!, copiii care sunt față în față vor exprima una dintre cele trei emoții. Daca amândoi fac aceeați mișcare, atunci copiii se îmbrățișează și cercurile se pun în mișcare.
Se face un joc de probă.
Se exagerează mișcările și sunetele.
Variante:
Jocul se face și pe două linii, unul exprimă o emoție și cel din fața lui răspunde emoției prin atitudinea feței și a brațelor, chiar și cu sunete. Conducătorul de joc spune “Stop!” când se trece la altă emoție.
Conducătorul de joc propune o situație. Ex: Mergem prin pădure cu colegii și în fața noastră apare un urs., În fața noastră apare o vrăjitoare uriașă.; Pe brațul vostru se așează un fluture., etc. Copiii reactionează interiorizând emoția.
Jocul se execută în timpul orelor de lectură pentru a experimenta emoția personajelor din textele abordate (“Hansel și Gretel”, “Cei trei purceluși”, “Cenușăreasa”, “Degețica”, etc.) și în timpul orei de Dezvoltare personală.
Materiale: –
Activitatea 16: Fiți drăguți unii cu ceilalți (Rotter, 2014)
Obiective: Să comunice cu colegii făcând complimente și afirmații pozitive la adresa celuilalt. Copiii trebuie să exerseze limbajul politicos, să interacționeze cu amabilitate unul cu celălalt, într-o relație firească, bazată pe simpatie reciprocă.
Desfășurarea acțiunii: Copiii se așează pe două rânduri, unul cu fața la celălalt. Unul inițiază comunicarea “Ești foarte veselă și draguță astăzi!”, “Mulțumesc! Tu ești unul dintre cei mai buni jucători de handbal pe care i-am văzut!”. Conversația poate să fie politicoasă, fantezistă sau doar pozitivă.
Copiii vor fi stimulați de către conducătorul de joc să aibă încredere în ceea ce vor să transmită, îi încurajează pe cei care primesc complimentul să reacționeze firesc și să ofere feedback. Vor fi îndrumați să folosească pe lângă cuvinte frumoase și o participare corporală adecvată (pot atinge mâna partenerului, pot iniția saluturi prietenoase, sau se pot folosi de o bătaie amicală pe umăr).
Exercițiu efectuat în cadrul orei de dezvoltare personală, la lecția “Cum comunic cu cei din jurul meu”.
Materiale: –
Activitatea 17: Cursa de caiac
Obiective: să își sincronizeze mișcările corpului și vocea cu grupul în construirea și funcționarea unui obiect “fabricat” din corpurile lor
Desfășurarea acțiunii: Câte 5 copii se așează pe podea, unul în spatele celuilalt, construind un caiac din corpurile lor. Se formează două caiace. Ei se vor deplasa în același timp, pe șezut, la semnalul “Hei-Rup”, pe care îl vor da în același timp. Exercițiul impune un anumit ritm și concentrare din partea tuturor. Jocul are rolul de a consolida întregul prin reliefarea importanței fiecărui jucator. Exercițiu executat în cadrul orei de Educație fizică și sport.
Materiale:-
Activitatea 18: Dans cu diferite obiecte
Obiective: Să se miște prin încăpere dupa felul în care percepe fiecare muzica, utilizând un obiect concret (eșarfa, jucării, minge de dimensiuni mari, cercuri, mingi de volei).
Desfășurarea acțiunii: Conducătorul de joc va pune muzică dramatică și fiecare va dansa așa cum percepe muzica, prin intermediul propriilor abilități creative. Conducătorul de joc le spune povestea din spatele muzicii.
Materiale: Cd-uri cu muzică clasică, casetofon
Korsakov – “Zborul cărăbușului”, Felix Mendelssohn Bartholdy – “Visul unei nopți de vară” (uvertura) , Piotr Ilici Ceaikowsky – “Lacul lebedelor”, Vivaldi – “Anotimpurile”, Mozart – “Mica serenadă”, Strauss – “Marșul persan (Allegro)”
Activitatea 19: Exersarea motricității fine pentru scris și pictat/desenat
Obiective: efectuarea exercițiilor de încălzire a degetelor după indicațiile cântecului sau ale conducătorului de joc.
Desfășurarea jocului: Copiii execută mișcări de încălzire a musculaturii fine, ca pregătire necesară pentru activitățile ce necesită utilizarea îndelungată a mâinilor.
Indicații: Mângâiem aerul cu degetele, cu fiecare în parte, cu încheietura mâinii, cu dosul palmei. Degetul este penița stiloului imaginar, scriem litera în aer, scriem litera pe spatele colegului având grijă să nu rupem “penița”, scriem pe bancă, scriem pe picior.
Materiale: “Cântec pentru mâna mea” – autor Mariana Tatiana Donciu
Versuri: “Plouă ușor. Să auzim!
Cu vârful degetelor banca lovim
Plouă mai tare. Ploaia tot vine,
Lovim cu degetele bine.
Cad pietricele pe trotuare,
Să ciocănim și noi mai tare.
Tună departe, tună acum,
Batem cu pumnii: Bum – Bum! Bum – Bum!
Vreme frumoasă s-a facut,
Un curcubeu a apărut.
Noi brațele ușor rotim,
Și norii îi gonim.” (sursa didactic.ro)
“Umerii ii vom mișca
Spatele vom îndrepta
Sus, jos, sus, jos ,
Ca să desenăm frumos.
Ne jucam, ne jucam
Coatele noi le mișcam.
Ștergem table uite-așa,
Să putem iar desena.
Mâna lebădă o fac,
Care dă mereu din cap.
Lebedele în jur privesc:
Mâinile eu le rotesc.
Palmele nu stau deloc,
Ci se pregătesc de joc.
Degetele-mi sunt petale,
Se deschid ca la o floare.
Bate vântul ne-ncetat,
Degetele le-am mișcat.
Spre stanga sau dreapta mea,
Le mișcăm noi uite-așa!
Ploaia cade ne-ncetat,
Vârful degetelor bat
Iar apoi le răsfirăm
Și la un pian cântam.” (didactic.ro)
Activitatea 20: Mimul
Obiective: Să se miște exagerând mișcarea corpului și expresivitatea feței. Acest exercițiu are rol de sensibilizare tactilă și de coordonare motrică.
Desfășurarea acțiunii: Conducătorul de joc le arată copiilor niște mișcări de pantomimă și ei trebuie să le execute. Întrucât la această vârstă copiii nu au o percepție foarte bună asupra lucrului cu obiecte imaginare, conducătorul de joc le va arăta mișcările pe etape. Se insistă pe alternarea mișcărilor fluide cu opriri spontane. În spatele fiecărei mișcări se află o justificare reală.
Exemplu: Mimul va merge pe lângă un perete încercând să se strecoare. Atingerea peretelui se face –prin numârarea mișcărilor (mișcăm pe 1 mâna, 2 picior, 3 deplasare, 4 mâna picior, genunchii sunt ușor flexați). Se alternează acțiunea concretă cu atingerea peretului, apoi atingerea peretelui imaginar. Nu uitați că vreți să vă furișați fără să fiți prinși. Să se vadă pe fața voastră că sunteți atenți la tot ce va înconjoară (ascultați, priviți, simțiți peretele cu palmele). După stâpânirea mișcării conducătorul de joc poate introduce elemente suplimentare: ce culoare are peretele tău?, ce textură are?, Ce este în spatele peretelui?
Materiale: –
Activitatea 21: Joc de relaxare
Obiective: Să exerseze mișcări de încordare și destindere a musculaturii
Desfășurarea acțiunii: Copiii stau întinși pe podea, cu ochii închiși. Conducătorul de joc le dă instrucțiunile folosind un ton al vocii foarte blând. Copiii își vor încorda și destinde câte o parte a corpului, respirând profund. Scopul este de a-și relaxa fiecare parte a corpului.
Materiale: –
Activitate 22: Desenez o poveste
Obiective: să realizeze un desen în funcție de ceea ce simte fiecare ascultând o partitură muzicală
Desfășurarea activității: Copiii vor asculta muzica, stând într-o poziție cât mai relaxantă . Când muzica se va opri, ei vor desena pe o foaie de hârtie ceea ce le-a transmis muzica. Cei mai curajoși vor prezenta povestea din spatele desenului lor.
Materiale: Muzica clasică, coala de hârtie și creioane colorate
Exerciții de respiratie, tehnică vocală și pronunție corectă
Activitatea 23: Învățăm să respirăm corect
Obiective: conștientizarea aparatului fono-respirator și utilizarea eficientă a acestuia
Vom conștientiza alcătuirea fiziologică a aparatului fono-respirator (în cadrul lecțiilor despre corpul omenesc de la Matematica și Explorarea mediului sau la orele de Educație fizică și sport). Este un exercițiu ce necesită multa atenție, ca să nu se forțeze coardele vocale. Dacă se observă că elevii dau semne de oboseală, se face pauză și se revine cu altă ocazie.
Desfășurarea acțiunii: Vom începe cu exerciții de respirație. Copii trebuie să asculte și să execute mișcări dupa indicațiile conducătorului de joc. Ascultăm respirația noastră. Respiră adânc. Ține aerul. Respiră cu palmele. Respiră cu brațele. Respiră cu încheietura mâinii. Respiră cu degetul arătător. Respiră cu burta. Respiră cu umerii. Respiră cu “capul pieptului” (mușchiul diafragmatic). Ține aerul. Dă aerul afară cu putere. Le explic cum arată diafragmul și cum se mișcă când respirăm. Vom analiza pe o planșă modalitatea în care acest mușchi ne ajută să respirăm corect și eficient și cum contribuie respirația la menținerea sănătății. Copiii vor deprinde o respirație corectă făcând exerciții. Voi trece pe la fiecare și îl voi îndruma să conștientizeze mișcările mușchiului diafragmatic.
Materiale: planșa corpul omenesc în care este evidențiat mușchiul diafragmatic
Activitatea 24: Păpușa – balon
Obiective: să se deplaseze ca o păpușă gonflabilă
Desfășurarea acțiunii: Câte doi se vor umfla ca un balon. Un copil va sta pe podea, iar celălalt va umfla câte o parte a corpului, cel de pe jos imitând mișcările de umflare ale unui balon. Copilul se va ridica treptat la poziția verticală și va trebui să se miște prin încapere, așa umflat. Se exersează deplasarea balansatâ, păpușile gonflabine nu merg. Jocul se termină când celalalt îl dezumflă ca pe un balon, printr-o mică ciupitură. Se face cu rândul.
Vom executa joc de probă. Vom discuta despre cum s-au simțit. Totodată, vom vorbi despre faptul că o anumită înfățișare, impune un anumit tip de mers și o atitudine specifică.
Materiale: saltele de sport
Activitatea 25: Concurs de strâmbături!
Obiective: încălzirea mușchilor feței prin exagerarea mișcărilor
Acestea se pot face înainte de orele de Comunicare în limba română, utilizând exerciții specifice literei și sunetului abordat sau la orele de Muzică și mișcare, ca încălzire vocală înainte de cântat.
Desfășurarea acțiunii: Vom face strâmbături cu fața unii către ceilalți. (Încercați să vă speriați unii pe alții făcând grimase, cu voce și fără voce. Distrați-vă!)
Materiale: –
Activitatea 26: Exagerari vocale
Obiective: deprinderea pronunției corecte
Vom face exerciții de vorbire care să stimuleze mușchii feței, mușchiul limbii și articularea corectă. Voi insista pe exagerarea pronunției, pe expulzarea cu putere a aerului, pe poziționarea corectă a limbii în pronunția consoanelor, pe tehnica de pronunție a vocalelor.
Exercițiile de antrenare a mușchiului diafragmatic se fac pe aceeași tonalitate, fără cântat. Întrucât oxigenarea organismului poate provoca hipervențilatie, copiii stau la marginea scaunului, cu spatele drept, picioarele pe podea, acolo unde se poate. Indicație: se respiră cu ajutorul diafragmului, vârful limbii împinge cei doi incisivi de jos, limba este încordată, aerul se împinge cu putere din abdomen afară. Se poate executa cu orice combinație de consoane și vocale, pe ton egal. Ca să nu fie plictisitor vom schimba tonalitatea și viteza. Punem o foaie de hârtie la 10 cm de gura și trebuie să se miște la pronunțarea corectă. Voi asculta și verifica pronunția fiecărui copil.
Exerciții la care se adaugă, la consoana inițială, câte o vocală:
ma-me-mi-mo-mu
sa- se- si-so- su
va- ve- vi – vo- vu
la- le- li -lo-lu
pa- pe – pi – po – pu
bra – bre – bri – bro – bru
fa – fe – fi – fo – fu
Materiale: foaie de hârtie
Activitatea 27: Rime amuzante
Obiective: să rostească clar și expresiv combinații de cuvinte, cu rimă.
Copiii ce prezintă dificultăți de pronunțare a unor litere vor primii și exerciții specifice. Este important ca toată lumea să își însușească o pronunție corectă. Se lucrează atât individual cât și în grup.
Desfășurarea activității: Se articulează cuvintele exagerând mișcările feței și pronunția cuvintelor. Exercițiile se spun la viteză, în șoaptă, cântat, cu mișcări ale corpului, comunicând o emoție, etc.
Materiale: exerciții de dicție (după Valeria Covataru) utilizate în cadrul orelor de Comunicare în limba română, în funcție de litera și sunetul abordat.
Vocala “a”:
Un drac de rac
Și un brotac,
Pe-un crac de frac
la mal de lac,
zac veac de veac
așa pe plac
se fac că tac
și cad în trac
la un atac
de mac!, mac!, mac!
Pentru consoanele c si g
La cină a cerut ciorbă de ceapă și ceafă de cegă, ciulama de ciuperci, ciolan de girafa, după care o citronadă acidă de citrice.
Pic cu pic cade apa, mă duc cu tine, ridic capac cârpit, refac cauciuc crăpat, fac cozonac cu mac.
Pentru consoanele l și n – la sfârșit de cuvânt
Ion are veston de molton,
Un palton maron cu fason în ton,
Șoșon și capișon de sezon,
E la fel de chel ca un miel.
Pentru consoana l
La un calcul clinical alocă un flacon de pilule, fiole, buline în baloane, leucoplast.
Pentru consoana r la final de cuvânt
Sunt un tenor sonor în cor și dirijor de cor, prefer cartier prosper să nu îndur în jur zbor de motor de rezervor și carburant cu delir de tir în șir.
Pentru consoana s la final de cuvânt
Miss a zis un bis, ca un vis la Paris și i-a zis așa decis, că a ucis un cais trimis din Tunis.
Pentru ce si ge
Cruce lângă cruce la răscruce nu te duce.
Te sparge ca niște doage slăbănoage, te-ntoarce și vino-ncoace noroace.
Pentru diftongul oa
De ai frisoane, nu faci fasoane,
Dorești dogoare ca din cuptoare.
Pentru consoana t
Topit de duioșie atât de-ncet trecea.
Pentru consoana r – la final de cuvânt
Particular raportez că murmur rugaciuni.
Pentru consoana ș
Moș cocoloș e naș, nuntaș, părtaș la caș, stă într-un lăcaș de bordeiaș, lângă izvoraș, într-un desiș cu luminiș de zmeuriș, de cireș și maceș.
Pentru consoanele b, p, m – la final de cuvânt
Scap un crap la protap
Și fac bairam cu un gram de salam.
Sap nap pentru țap,
Astup și destup un stup.
Îndop cu drob un cap de crab clab.
Pentru dificultăți de articulație
Gândindu-mă că te gândești,
Că mă gândesc la tine,
Gândește-te că mă gândesc,
Că te gândești la mine.
Papucarul papucărește papucii papucăresei, papucăreasa nu poate papucării papucii papucarului.
Cosașul Șașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, sasul cosește și-și spune sieși: sunt Șașa Cosașul care cât șase sași cosește și-n sus și-n josul casei cât șase case.
Balaban Bălăbănescu bâlbâiește bâlbâituri bâlbâite pe negândite.
Activitatea 28: Ce înseamnă?
Obiective: Să explice un cuvânt folosind mai multe cuvinte
Desfășurarea acțiunii: Pentru fixarea anumitor cuvinte sau expresii dobândite în cadrul orelor de Comunicare, dar nu numai, un copil va primii din partea conducătorului de joc un cuvânt, la ureche. El trebuie să explice cuvântul folosind un vocabular adecvat. Ceilalți trebuie să ghicească cuvântul. În funcție de grupa de copiii, aceste cuvinte vor fi mai simple sau mai complicate.
Materiale: –
Activitatea 29: Tu ești perechea mea!
Obiective: Să redea prin pantomima însușirile de bază ale unui animal, să recunoască un animal din pantomima altui coleg.
Exercițiul antrenează imaginația, capacitatea de a observa și de a imita.
Desfășurare: Se fac bilețele de hârtie care să conțină nume de animale, de preferat din clase diferite, câte două bilețele pentru fiecare animal. Fiecare copil va trage dintr-o pălărie, un bilețel. Copiii vor avea un timp de gândire de două minute și apoi vor începe pe rând să exprime printr-un joc de pantomimă, animalul primit. Cel care își găsește perechea se alătură colegului și continuă pantomima până când conducătorul jocului spune stop.
Materiale: o pălărie, bilețele cu specii de animale.
Activitatea 30: În pădure!
Obiective: Să interpreteze un obiect sau o ființă, prin oferirea detaliilor, prin intermediul gesturilor.
Desfășurare: Conducătorul de joc spune locul unde se va petrece acțiunea. La alegere, fiecare copil va completa tabloul pădurii, dând viața unui lucru ce corespunde mediului propus (ex: iepuraș, copac, vântul, o pasăre care stă pe creanga copacului, doi ursuleți care se joacă, Hansel sau Gretel, Vrăjitoarea, etc.). Acțiunea poate varia prin schimbarea spațiului de joc.
Materiale: –
Activitatea 31: Să vorbim ca animalele
Obiective: Să imite sunetele scoase de animalele preferate, să inițieze acțiuni și dialoguri specifice animalului ales.
Acest exercițiu ajută la depășirea inhibițiilor, la creșterea stimei de sine. Este necesară ghidarea copiilor de către conducătorul de joc prin oferirea unor sarcini de joc, a unor situații clare care să îi ajute să relaționeze și să se exprime.
Desfășurarea acțiunii: Copiii își aleg să scoată sunetele specifice unui animal. Conducătorul jocului îi oferă indicații (Leule vorbești cu puii de leu și îi chemi la tine; Șoricelule tu îți faci provizii în galerie; Papagalule, tu vorbești despre toate animalele pe care le vezi în jurul tău, ș.a.m.d.). Exercițiul trebuie să dureze puțin, aproximativ 2-3 minute. Se schimbă apoi participanții.
Materiale: –
Activitatea 32: Statia de autobuz
Obiective: să acționeze conform locului în care se află
Desfășurarea acțiunii: Se stabilesc locul, anotimpul, ora exactă, condițiile meteorologice. Se insistă pe felul în care pot relaționa ținând cont de situația dată.
Se așează câteva scaune unul lângă celalalt. Jocul este pentru 5-6 jucători. Este de preferat să existe spectatori pentru moment și astfel să se schimbe ulterior grupurile.
Pe rând, câte un copil intra în scenă jucând un personaj care așteaptă autobuzul. Fiecare trebuie să se gândească la conturarea personajului său ( cine este, cum este îmbracat, câți ani are, cum merge, cum se așează, cum se ridică, cum vorbește, dacă vorbește). Sarcina lor este aceea de a interacționa unul cu celălalt astfel încât să ia naștere niște scene, niște situații posibile de viață. Dacă copiii devin prea gălăgioși, conducătorul de joc dă comanda “acțiunea se desfășoară în pantomimă, fără cuvinte”. Se poate alterna comanda. Pentru ca să fie mai ușor pentru copii, aceștia pot discuta despre personajul lor înainte de începerea jocului. Jocul se termină când vine tramvaiul și fiecare personaj se urcă sau nu.
Materiale: scaune, umbrele, genți, pălării.
Activitatea 33: Să construim marionete
Obiective: să realizeze o marionetă din carton conform șablonului primit.
Desfășurarea acțiunii: Fiecare copil primește câte un sablon, după care va realiza conturul unui animal. Va pune animalul pe un pai, deprinzând o nouă metodă de a realiza o marionetă. Acestă activitate realizată la ora de Abilițăti Practice. Este una din etapele realizarii spectacolului de final de proiect.
Materiale: carton, șabloane, creioane, paie de plastic, foarfece, lipici.
Activitatea 34: Teatrul de umbre
Obiective: Să mânuiască marionete de hârtie și să compună o poveste pe care să o spună cu ajutorul cutiei/panoului confecționat pentru teatrul de umbre.
Desfășurarea acțiunii: Copiii se familiarizează cu panoul de teatru de umbre, cu lumina puternică din spatele panoului, cu spațiul mic în care trebuie să acționeze. Ei învață să poziționeze marionetele și să le folosească. Copiii deprind regulile de comunicare, când să vorbească, când să asculte, își așteaptă rândul și acționează cu fair-play. Învață să ofere feedback obiectiv. Pot lucra singuri sau pot face mici scenarii în perechi sau grupuri mici. Își folosesc imaginația în inventarea unei scurte povești.
Coordonarea mâinii cu vocea și cu altă persoană necesită exercițiu. Este cultivată atât creativitatea cât și răbdarea.
Materiale: panou special pentru teatru de umbre, proiector, marionete
Activitatea 35: Povestea noastră
Obiective: Să participe la construirea unei povești.
Desfășurarea acțiunii: Conducătorul de joc va începe să spună o poveste, la un moment dat se va opri și alt copil va continua. Este important să participe toți copiii, indiferent de ce au de spus. Se încurajează imaginația și îndrăzneala fiecăruia, originalitatea și creativitatea grupului.
Materiale: –
Activitatea 36: Povestea mea
Obiective: Să inventeze o scurtă poveste despre un personaj.
Desfășurarea acțiunii: Fiecare copil va primi o fișă cu un personaj. Aceștia o vor colora și apoi vor veni pe scaunul povestitorului și vor spune povestea acestuia.
Materiale: fișe cu personaje, creioane colorate, scaunul povestitorului cu puteri magice (creativitate, originalitate, curaj, dă puterea de a vorbi celui ce stă pe el și celorlalți le dă puterea de a asculta).
/
Activitatea 37: „Papuciada” după Camil Petrescu (text adaptat)
Obiective: să memoreze versuri, respectând etapele de însușire a unui text liric; să participe la construirea spectacolului urmând indicațiile primite, în funcție de personajul interpretat; sa ăsi foloseasca creativitatea pentru conturarea personajului, să realizeze un spectacol împreună.
Desfășurarea acțiunii: Copiii primesc versuri din „Papuciada”, pe care le vom transforma apoi în roluri pentru spectacolul de sfârșit de proiect. Vom aborda modalitatea de a reține un text, memorarea vers cu vers, strofă cu strofă. Fiecare copil va trebui să deseneze personajul și să scrie care sunt principalele sale trăsături, așa cum „îl vede” el, ajutați fiind de fișa de personaj. Fișa de personaj va fi completată la fiecare repetiție, adăugând încă o caracteristică pentru fiecare personaj în parte. Copiii vor fi responsabilizați să își „îngrijească” personajul. Vom discuta modalitatea de construire a caracterului dramatic (a personajului). După memorarea versurilor, copiii vor învața să interpreteze textul cu ajutorul intonației și a expresivității corporale.
Copiii exerseaza momentele pe grupuri și apoi le repetăm împreună. Spectacolul constă în îmbinarea tehnicilor de lucru abordate în cadrul proiectului.
Materiale: text adaptat după „Papuciada” de Camil Petrescu, fișă de personaj, muzică, personajele confecționate pentru teatrul de umbre, elemente de costum și de decor, panou pentru teatrul de umbre, minireflector, casetofon, cd muzică.
Fișa de personaj:
– nume…………………………………………………………………………………………………..
– vârstă…………………………………………………………………………………………………..
– înălțime ……………………………………………………………………………………………….
– suplețe………………………………………………………………………………………………….
– culoare păr, blană, pene, piele…………………………………………………………………..
– cum gesticulează…………………………………………………………………………………….
– cum se asează…………………………………………………………………………………………
– cum merge……………………………………………………………………………………………..
– cum vorbește…………………………………………………………………………………………..
– cum se mișcă……………………………………………………………………………………………
– culoarea ochilor………………………………………………………………………………………..
– cum se îmbracă………………………………………………………………………………………..
– inteligență…………………………………………………………………………………………………
– sensibilitate……………………………………………………………………………………………..
– ticuri……………………………………………………………………………………………………….
– prieteni…………………………………………………………………………………………………….
– unde trăiește…………………………………………………………………………………………….
– ce îi place să facă……………………………………………………………………………………..
Activitatea 38: Cine sunt eu?/ Cine ești tu? /Cine suntem noi? – conștientizarea relației (metoda E.S.P.E.R.E. – autor J. Salome)
Obiectiv: să vorbească despre sine menționând un aspect relevant pentru personalitatea sa, construind vizual, cu ajutorul firului de lână, imaginea relației grupului
Desfășurarea activitatii: Copiii au un ghem de lână pe care îl desfășoară și au grijă să nu dea drumul firului pe tot parcursul jocului. Ghemul de ață ajunge la un jucător, acesta spune un lucru pe care îl consideră important despre el, păstrează firul dar aruncă ghemul mai departe. Se insistă pe atenția asupra calităților fiecărui participant la joc. Când se ajunge la ultimul jucător copii sunt rugați să observe relația dintre ei, simbolizată de firul de ață. Ce s-ar întâmpla dacă unul ar da drumul firului? Ce este o relație? De ce avem nevoie pentru a construi o relație solidă? Cine sunt eu într-o relație? Ce responsabilități am față de mine și față de ceilalți? De ce este important să acordăm atenție celor din jurul nostru?
Vom face poze pe care le vom afisa la panou ca mărturie a modului în care știm să construim și să păstrăm relațiile dintre noi. Aceasta va fi folosită ori de cate ori este nevoie, ca exemplu pentru clasă, pentru îmbunătățirea relațiilor.
Când se ajunge la ultimul jucător se schimbă sarcina. Copiii vor trebui să refacă ghemul, urmând traseul în sens invers și să spună ce trăsătura îl definește pe jucătorul căruia îi aruncă ghemul.
Copiii vor conștientiza că o relație este compusă din trei părți: Eu, Tu și Relația, simbolizată prin firul de lână. Pentru a putea primi și a putea dărui, este nevoie să avem grijă de noi înșine dar și de relația dintre noi. Copii vor vizualiza relația exprimată prin firul de ață și faptul că prin firul de ață trec mesajele noastre. Este important să ținem bine de capătul nostru de ață pentru ca relația să fie una lină, frumoasă. Dacă dăm drumul capătului de ață, în plan simbolic, relația va avea de suferit. Suntem responsabili de relație până la jumătatea firului de ață, de la jumătate este responsabilitatea celuilalt. Trebuie să venim în întâmpinarea celuilalt pentru a avea o relație frumoasă.
Acest joc contribuie la evidențierea importanței persoanei, dar și la întărirea relațiilor dintre membrii grupului.
Materiale: ghem de lână, aparat foto.
Activitatea 39: Olimpiada
Obiective: să execute mișcări specifice unui sport
Desfășurarea acțiunii: Individual sau în grup, copiii pregatesc un moment artistic bazat pe elemente de sport. Ei vor trebui să construiască o activitate sportivă ținând cont de locul unde se petrece, de parteneri și de o situație extraordinară care să capteze atenția spectatorilor. Se face un mic scenariu al momentului, se exersează și apoi se prezintă (1-2 min). Se insistă pe exagerarea mișcărilor, seriozitate, implicare în activitate, cooperare cu partenerii, împărțirea sarcinilor. Se lucrează la alegere, cu elemente specifice sportului ales sau în pantomimă.
Materiale: –
Programul a fost aplicat conform graficului prezentat in anexa 2.
In anexa 3 am prezentat modalitatea de integrare a activitatilor prin realizarea unor proiecte didactice exemplificatoare
c.ETAPA DE RETESTARE– instrumentele utilizate în etapa constatativă s-au reaplicat acelorași participanți, pentru a se vedea în ce masură programul formativ a modificat nivelul abilităților emoționale și sociale ale copiilor. În această etapă am analizat efectele intervenției exercitate de programul formativ asupra comportamentului socio-emoțional al elevilor. Nivelul maturizării a fost reevaluat, reaplicându-se probele la grupul experimental.
Tabelul 3 – Repartizarea membrilor grupului în funcție de Isp- grup experimental, etapa retest
Statut psihosocial de tip
preferențial|Elevi|
populari|1băiat|
acceptați|7 băieți, 9 fete|
indiferenți|1fată|
respinși|7 băieți, 5fete|
Rezultatele obținute în etapa de retestare sunt prezentate în Anexele 4 și 5.
Prin intermediul consimțământului informat, părinților le-au fost aduse la cunoștință condițiile de participare la studiu, caracterul confidențial, precum și informații cu privire la tema cercetării și scopul realizării acesteia.
2.8. Analiza și interpretarea rezultatelor
2.8.1. Analiza statistică a datelor
Pentru întregul lot de participanți, înainte de a începe programul formativ, la testul Desenul Persoanei avem o medie a dezvoltării emoționale de 16,68 (CI95%: 15,76 – 17,60), cu o abatere standard de 3,55.
Pentru lotul experimental, înainte de a începe programul formativ, la testul Desenul persoanei avem o medie a dezvoltării emoționale de 16,13 (CI95%: 15,00 – 17,27), cu o abatere standard de 3,03.
Pentru lotul control, înainte de a începe programul formativ, la testul Desenul persoanei avem o medie a dezvoltării emoționale de 17,23 (CI95%: 15,74 – 18,72), cu o abatere standard de 3,98.
Grafic 2 – Rezultate Testul Desenul persoanei înainte de a începe programul
Pentru întregul lot de participanți, înainte de a începe programul formativ, la testul sociometric avem o medie a indicelui de statut preferențial de 0,02(68) (CI95%: -0,06 –0,12), cu o abatere standard de 0,37.
Pentru lotul experimental, înainte de a începe programul formativ, la testul sociometric avem o medie a indicelui de statut preferențial de 0,02 (CI95%: -0,11 –0,17), cu o abatere standard de 0,39.
Pentru lotul control, înainte de a începe programul formativ, la testul sociometric avem o medie a indicelui de statut preferențial de 0,03 (CI95%: -0,10 – 0,16), cu o abatere standard de 0,36.
Grafic 3 – Rezultate Testul sociometric înainte de a începe programul
Pentru lotul experimental, la finalul programului formativ, la testul Desenul persoanei avem o medie a dezvoltării emoționale de 17,30 (CI95%: 16,38 – 18,22), cu o abatere standard de 2,46.
Grafic 4 – Rezultate Testul Desenul persoanei după finalizarea programului
Pentru lotul experimental, la finalul programului formativ, la testul sociometric avem o medie a indicelui de statut preferențial de 0,02 (CI95%: -0,11 – 0,17), cu o abatere standard de 0,39.
Grafic 5 – Rezultate Testul sociometric după finalizarea programului
Pentru lotul experimental, la finalizarea programului formativ, avem o medie a scorului pentru programul de formare de 20,04 (CI95%: 18,96 – 21,13), cu o abatere standard de 2,90.
Grafic 6 – Rezultate program formativ la finalizarea programului
Astfel, constatăm faptul că ipotezele se confirmă parțial. După cum am observat, nivelul maturizării sociale și nivelul maturizării emoționale la școlarii mici se află în strânsă legătură, contribuind la maturizarea generală a copiilor. În urma implementării programului formativ bazat pe arta dramatică, s-au înregistrat progrese la nivelul componentelor emoționale ale școlarilor mici, nu și sociale.
Concluziile cercetarii
Lucrarea și-a propus să surprindă aspecte ale maturizării socio-emoționale a micului școlar, alegând pentru acest obiectiv un demers constatativ și unul experimental-formativ. Obiectivele și ipotezele propuse în cadrul cercetării s-au verificat parțial. Asfel, s-au obținut rezultate care arată că există diferente intre mediile obținute inainte de testare și după testare sub raportul maturizarii emoționale, nu și sub raport social.
Implementarea programului formativ nu a adus, conform prelucrării statistice a datelor, progresul preconizat, înregistându-se diferențe de nivel mediu doar pe palierul emoțional.
La aceste vârste, maturizarea emoțională și cea socială se află în strânsă legătură, contribuind la maturizarea generală a copiilor, deoarece ambele constituie arii semnificative ale dezvoltării psihologice, de-a lungul vârstelor.
Rezultatele pot fi interpretate din doua puncte de vedere: a caracteristicilor psihologice specifice vârstei, dar și a metodei folosite pentru determinarea nivelului de dezvoltare social. În clasele primare apar microgrupuri de copii, de 4-5 persoane, ele formându-se pe baza factorilor interni, adică interese comune sau calități morale. Deseori, copiii se împrietenesc cu cineva din interes, iar alegerile se realizează mai mult contextual.
Limitele cercetării
– număr relativ mic de participanți, pentru a considera datele cu adevărat semnificative și a generaliza rezultatele la nivelul populației școlare care se încadrează în această etapă de vârstă.
– numar insuficient de activități în cadrul programului formativ; în urma observațiilor făcute în timpul întâlnirilor și a mediei Isp la testul sociometric, grupul experimental avea un nivel destul de scăzut al abilităților de relaționare social, având nivel de înțelegere deficitar de înțelegere a cerințelor, nu îsi așteptau rândul la discuții, nu respectau regulile de lucru în grup. În acest sens se poate lua în calcul posibilitatea de a continua programul formativ cu alte activități și în anul școlar următor, bineînțeles cu urmărirea rezultatelor, completarea metodei sociometrice cu alte instrumente și metode de evaluare psiho-socială; implementarea unui program de training și pentru cadrele didactice, știut fiind că învățătorul ar putea transforma orice situație ivită la clasă într-un context de învățare a competențelor socio-emoționale la copii.
Concluzionând, se poate spune că dezvoltarea abilităților sociale și emoționale se realizează progresiv, astfel că pot exista decalaje între nivelul dezvoltării emoționale și sociale; se impune să facem precizarea că, în absența unor răspunsuri adecvate din partea adulților care trăiesc în contextul de zi cu zi al copilului, nu se poate realiza o educație emoțională și socială adecvată.
Maturizarea copilului asigurată de creșterea de vârstă oferă un teren propice pe care se pot dezvolta abilități emoționale și sociale cât mai complexe (exprimarea emoțiilor complexe de vină, vinovăție, utilizarea tehnicilor cognitive de autoreglare emoțională etc), dar nu generează în mod automat dezvoltarea lor. Pentru ca abilitățile sociale și emoționale să se dezvolte este necesar să oferim școlarilor contexte adecvate de învățare și exersare a lor, să oferim modele adecvate de exprimare a propriilor emoții, de rezolvare a propriilor probleme emoționale, să avem răspunsuri adecvate care să sprijine copiii să își înțeleagă propriile emoții să învețe să și le gestioneze în cadrul relațiilor cotidiene.
Concluzii generale si perspective de dezvoltare a cercetarii
Dezvoltarea socio-emoțională a școlarilor este un proces deosebit de complex care nu se realizează doar prin anumite programe formative specifice sau prin alegerea atentă a unor conținuturi educaționale. Poate cel mai important aspect este dat de atitudinea și conduita adultului, care devine modelul copilului (părintele și cadrul didactic). De asemenea, foarte importante sunt și atmosfera și climatul familial, statutul social și cultural al părinților, care își pun amprenta substanțial asupra dezvoltării socio-afective a copilului. În acest sens, se impune ca parteneriatul școală-familie-copil să se instituie ca o condiție a eficienței intervențiilor socio-educative, printr-o unitate de cerințe. În situațiile unde nu există colaborare și continuitate între cerințe și modalitățile de abordare a copiilor între familie și școală, eficiența programelor educaționale specifice în ceea ce privește dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale copiilor scade.
Programul de teatru adoptat în cadrul acestei cercetari, a fost construit pe disponibilitatea spre joc a școlarului mic, pe nevoia lui de exprimare, de afirmare si de comunicare. Sincretismul artei actorului, ofera tuturor copiilor cel putin o varianta de a comunica si de a–si expune punctul de vedere. Adesea, copiii s-au surprins pe ei înșiși, prin găsirea unor solutii ingenioase la diferite probleme aparute in jocul de teatru. Copiii au învățat să caute în bagajul lor propriu de resurse, să le folosesca cu curaj, au reușit adesea să treacă primul pas al copierii unui comportament, al simplei imitații, ajungând la profunzimea interioara specifica personalității lor.
Sub aspectul procesului, la grupul experimental, am observat numeroase schimbari în atitudine, în primul rând față ei înșiși. Au dorit sa fie mai responsabili, să fie responsabilizați în activitățile lor, conștientizând importanța lor în cadrul grupului. Mulți dintre copii, și-au dorit să meargă mai departe în demersul lor artistic și să participe ulterior la festivaluri de teatru organizate pentru categoria lor de vârstă. Am avut ocazia să ii urmăresc iî acest context și am surprins caractere puternice, capacitatea fluctuantă de stăpînire a emoțiilor, dar în același timp o acceptare fireasca a acestora. Copiii au învațăt să vorbeasca despre emoțiile lor, să și le exprime echilibrat. Au reușit sa se sustina unii pe alții în situații dificile, pe scenă, când au intervenit emoțiile puternice și scenariul momentului nu a mai decurs conform repetițiilor. Rutina improvizației si experiența de joc a fost benefica intrucât copiii au demonstrat că se pot adapta situațiilor neprevazute. Am analizat impreună jocul actoricesc din cadrul prestatiei lor artistice, lăsndu-i pe ei să imi spună cum s-au simtit, ce le-a placut, ce alte observații mai au. Majoritatea copiilor nu au reușit sa analizeze momentul decât sub aspectul emoției puternice traite, dar cu totii au fost mândrii de momentul lor.
Arta actorului este un program formativ al personalității umane. In acest sens, consider ca orele de teatru ar trebui sa fie prezente în curriculum formal, sub aspectul îmbunătățirii relațiilor interpersonale și intrapersonale, sub aspectul adaptării la situațiile de viața, al creșterii stimei de sine, sub aspectul coalizării grupului, a susținerii învațării, a facilitării însușirii unor metode noi de relaxare, de concentrare și de conectare cu informațiile teoretice. Până atunci, acesta va fi un manifest pentru realizarea unui proces de învățământ activ, care să implice copiii din toate perspectivele dezvoltării lor, care să cultive dragostea pentru învațăre și cunoaștere, prin mijloace științifice și artistice.
„Nicio disciplină nu se menține la nesfârșit fără schimbări. Ea poate numai să piardă teren în fața altora, dar să-și schimbe radical conceptele, categoriile și metodele de studiu, ceea ce iscă întrebarea dacă, afară de numele ei, această disciplină a rămas aceeași.”(Ion Cojar apud Patrick Suppea, 1996, p. 130)
Anexe
Anexa 1 – Indicatori interpretativi selectați pentru Testul Desenul persoanei
Analiza formală
Desenare corectă și proporțională a omului 1p
Așezare corectă a desenului pe foaie 1p
Calitatea liniei – linii regulate, fără întreruperi neobișnuite sau tremurături 1p
Expresia feței- privire vie, fizionomie surâzătoare 1p
Folosire culori- tonuri realiste 1p
Analiza de conținut
Proporție bună a capului 1p
Prezența gâtului 1p
Prezența trunchiului 1p
Prezența membrelor atașate de trunchi 1p
Prezența degetelor 1p
Evidențierea palmei între degete și brațe 1p
Formă suplă a picioarelor 1p
Proporția piciorelor (lungimea lor sa fie mai mare dacât latimea si mai mica decât
înalțimea corpului) 1p
Prezența labei picioarelor 1p
Indicarea umerilor 1p
Prezența ochilor 1p
Detalii oculare, gene, sprancene 1p
Prezența pupile 1p
Prezență nas 1p
Prezență gura 1p
Indicarea buzelor prin 2 linii, forma evoluata a gurii 1p
Prezența parului 1p
Cel puțin 2 detalii vestimentare 1p
Total 23 indicatori 23 p
Anexa 2 – Desfășurarea calendaristica a programului formativ
Saptamana
21 – 15.11.2016|Luni|Marti|Miercuri|Joi|Vineri|
|CLR
|ENGLEZA
|CLR
CLR
* Activitatea 27: Rime amuzante|MEM|MEM|
|CLR|MEM|CLR|ED. FIZICA|RELIGIE|
|MEM||ED. FIZICA
Activitatea 9: Diferite tipuri de mers
Activitatea 23: Învațăm sa respiram corect|CLR
*Activitate 22: Desenez o poveste
|AVAP
*Activitatea 19: Exersarea motricitatii fine pentru pictat/desenat
*Activitatea 33: Sa construim marionete|
|MM
*Activitatea 1:Salut, Bine te-am gasit!|CLR|MM|DP
|AVAP|
||* Activitatea 37 – discutarea obiectivelor programului si impartirea rolurilor||||
Saptamana
05. – 09.12.2016|Luni|Marti|Miercuri|Joi|Vineri|
|CLR
*Activitatea 19: Exersarea motricitatii fine pentru scris si pictat/desenat|ENGLEZA
|CLR
* Activitatea 27: Rime amuzante|MEM|MEM
* Activitatea 23: Invatam sa respiram corect|
|CLR
*Activitatea 27: Rime amuzante
|MEM|CLR
|ED. FIZICA
*Activitatea 17: Cursa de caiac
*Activitatea 21: Joc de relaxare|RELIGIE|
|MEM|CLR
*Activitatea 25: Concurs de strambaturi!
Activitatea 26: Exagerari vocale|ED. FIZICA
|CLR
* Activitatea 35: Povestea noastra
|AVAP
*Activitatea 19: Exersarea motricitatii fine pentru scris si pictat/desenat|
|MM
*Activitatea 14: Muzica ne pune in miscare
*Activitatea 18: Dans cu diferite obiecte|CLR|MM
|DP
* Activitatea 15: Simte emotia si da-o ai departe
|AVAP
*Activitatea 34: Teatrul de umbre|
||* Activitatea 3: Bataie cu apa
Activitatea 5: Sa construim o masina
Activitatea 37: repetarea etapelor de memorizare a versurilor, lucrul cu textul||||
Saptamana
12 – 16.12.2016|Luni|Marti|Miercuri|Joi|Vineri|
|CLR
*Activitatea 27: Rime amuzante
*Activitatea 25: Concurs de strambaturi!|ENGLEZA|CLR|MEM|MEM|
|CLR
*Activitatea 19: Exersarea motricitatii fine pentru scris |MEM|CLR|ED. FIZICA
|RELIGIE|
|MEM|CLR
*Activitatea 27: Rime amuzante
*Activitatea 25: Concurs de strambaturi!|ED. FIZICA
|CLR
*Activitatea 36
Povestea mea
* Activitatea 28: Ce inseamna?|AVAP*Activitatea 34: Teatrul de umbre (pictarea si decorarea panoului; exersarea manuirii marionetelor)|
|MM
* Activitatea 13: Muzica ne pune in mișcare|CLR|MM|DP
* Activitatea 15: Simte emoția si da-o mai departe|AVAP|
||* Activitatea 10
*Activitatea 11
*Repetitii “Papuciada”||||
Saptamana
19 – 23.12.2016|Luni|Marti|Miercuri|Joi|Vineri|
|CLR
|ENGLEZA
*Activitatea 2: “Good –morning!”|CLR
*Activitatea 19: Exersarea motricitatii fine pentru scris |MEM|MEM
|
|CLR
|MEM|CLR|ED. FIZICA
|RELIGIE
*Activitatea 16: Fiti draguti unii cu ceilalti |
|MEM|CLR
|ED. FIZICA
*Activitatea 11: Animale|CLR
|AVAP
*Activitatea 7: Comunicare in spatiu|
|MM
*Activitatea 24: Papusa – balon
*Activitatea 26: Exagerari vocale|CLR|MM
*Activitatea 30: In padure!
*Activitatea 31: Sa vorbim ca animalele |DP
*Activitatea 32: Statia de autobuz
|AVAP
|
||*Activitatea 12: Ghicitori cu meserii
*Activitatea 4: Carbunii incinsi
*Activitatea 14: Spiridusii harnici ||||
Saptamana
16 – 21.01.2017|Luni|Marti|Miercuri|Joi|Vineri|
|CLR
*Activitatea 19: Exersarea motricitatii fine pentru scris |ENGLEZA|CLR|MEM|MEM
|
|CLR
|MEM|CLR|ED. FIZICA
*Activitatea 10: Diferite tipuri de mers
*Activitatea 9: Obiecte fermecate|RELIGIE
|
|MEM|CLR
|ED. FIZICA
*Activitatea 10: Mimul
*Activitatea 21: Joc de relaxare|CLR
|AVAP
*Activitatea 8: Magicienii
|
|MM
|CLR|MM
*Activitatea 13: Muzica ne pune in mișcare|DP
*Activitatea 6: Eu sunt…
|AVAP
*Activitatea 34: Teatrul de umbre
|
||*Activitatea 37: exersarea rolurilor||||
Saptamana
23 – 27.01.2017|Luni|Marti|Miercuri|Joi|Vineri|
|CLR
*Activitatea 19: Exersarea motricitatii fine pentru scris |ENGLEZA|CLR|MEM|MEM
*Activitatea 23: Învațăm sa respiram corect
|
|CLR
|MEM|CLR
*Activitatea 27: Rime amuzante|ED. FIZICA
|RELIGIE
|
|MEM|CLR
|ED. FIZICA
*Activitatea 24: Papusa – balon|CLR
|AVAP
|
|MM
*Activitate 22: Desenez o poveste
|CLR
*Activitatea 28: Ce înseamnă?
|MM
*Activitatea 26: Exagerari vocale|DP
|AVAP
|
||*Activitatea 37: Exersarea rolurilor
*Activitatea 34: Teatrul de umbre||||
Saptamana
30.01 – 03.02.2017|Luni|Marti|Miercuri|Joi|Vineri|
|CLR
|ENGLEZA|CLR|MEM
*Activitatea 29: Tu esti perechea mea!|MEM
|
|CLR
*Activitatea 27: Rime amuzante!|MEM|CLR|ED. FIZICA
*Activitatea 39: Olimpiada|RELIGIE
|
|MEM|CLR
|ED. FIZICA
*Activitatea 10: Diferite tipuri de mers
|CLR
*Activitatea 30: In padure!
|AVAP
*Activitatea 19: Exersarea motricitatii fine pentru pictat|
|MM
*Activitatea 5: Sa construim
|CLR|MM|DP
*Activitatea 12: Ghicitori cu meserii|AVAP|
||*Repetitii “Papuciada”||||
Saptamana
13 – 18.02.2017|Luni|Marti|Miercuri|Joi|Vineri|
|CLR
|ENGLEZA
Activitatea 6: I am…
|CLR
Activitatea 27: Rime amuzante!|MEM|MEM
|
|CLR|MEM|CLR|ED. FIZICA|RELIGIE|
|MEM|CLR
|ED. FIZICA
*Activitatea 39: Olimpiada|CLR
|AVAP
*Activitatea 34: Teatrul de umbre|
|MM
*Activitatea 5: Sa construim
|CLR|MM
*Activitatea 13: Muzica ne pune in mișcare
|DP
|AVAP|
||
Repetitii “Papuciada”
||||
Saptamana
21 – 25.02.2017|Luni|Marti|Miercuri|Joi|Vineri|
|CLR|ENGLEZA
|CLR|MEM|MEM|
|CLR
*Activitatea 28: Ce înseamnă?
|MEM|CLR
*Activitatea 27: Rime amuzante!|ED. FIZICA
*Activitatea 4: Carbunii incinsi
*Activitatea 3: Bataie cu apa|RELIGIE
|
|MEM|CLR
|ED. FIZICA
*Activitatea 39: Olimpiada
*Activitatea 21: Joc de relaxare|CLR
|AVAP
|
|MM
*Activitatea 10: Diferite tipuri de mers|CLR|MM
|DP
* Activitatea 38: Cine sunt eu?/ Cine esti tu? /Cine suntem noi?|AVAP|
||Repetitii “Papuciada”
||||
Anexa 3 – Proiecte didactice
PROIECT DIDACTIC
Data: 15.11.2016
Clasa: I
Propunător : Costea Ioana
Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Unitatea de invatare: Observam, cercetam, descoperim
Subiectul lecției : Marionete
Tipul lecției : formare de priceperi și deprinderi
Forma de realizare: activitate integrata (CLR+AVAP+MM )
Competențe:
2.1. Identificarea unor caracteristici/ proprietăți ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut
2.3. Realizarea de obiecte/construcții/folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
2.5. Explorarea de utilizări în contexte variate a obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort propriu
2.6. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
Obiective operaționale:
Pe parcursul și la sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:
O1: să identifice materiale din care pot fi confecționate marionete si utilitatea acestora;
O2: să confecționeze o marionetă;
O3: să confecționeze o mini-scena de teatru;
O4: să respecte instrucțiunile și etapele de lucru;
O5: să manevreze marioneta in diferite contexte.
Resurse:
Metodologice
a. metode și procedee: conversația, explicația, observația, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, turul galeriei
b.mijloace de învățământ: carton, șabloane, creioane, paie din plastic, foarfece, lipici, cutie pentru teatru de umbre, lampă, banda adezivă, hârtie semitransparenta
B.Temporale: 50’
C.Umane : elevi
D. Spațiale : sala de clasă
E. Bibliografice: Șerdeanu I., Dițuleasa F. – „Metodica predării lucrului manual in clasele I-IV”, EDP, București, 1972
Rotter S., Sindelar B. – „Sus cortina pentru viață”, UNATC Press, București, 2014
F. Forme de organizare: frontală, individuală, în grup
G. Forme de evaluare: orală, aprecieri verbale, observare sistematică.
MOMENTELE LECTIEI
SECVENȚELE
LECȚIEI |Ob.
Ope
rationale|CONȚINUT
INSTRUCTIV- EDUCATIV |STRATEGIA
DIDACTICĂ|EVALUARE|
|||Forme de organizare|Metode și procedee
|Materiale și mijloace didactice||
1.Moment organizatoric
||Asigurarea climatului necesar desfășurării lecției și pregătirea de către elevi a celor necesare lecției||||
Orală|
2. Captarea
atenției
||Copiii vor face cunoștință cu Istețilă – iepurașul artist. Istețilă este un iepuraș-marionetă caruia îi place foarte mult să spună poezii, povești, să cânte și să danseze. Doar că se simte cam singur. Iepurașul îi roagă pe copii să îi facă niște parteneri de joacă.|
Frontal|
Conversația
|
Iepuraș -Marionetă||
Reactualizarea cunoștințelor|O1|Vom vorbi despre utilitatea marionetelor.
Cu ce ocazie ați mai văzut astfel de personaje?
Din ce materiale erau confecționate? Cum credeți că se confecționează o marionetă?
Ce putem face cu ele?
Cum se numesc cei care confecționează și mânuiesc astfel de personaje?
|
Frontal
Individual|
Conversația
||
Orală
|
4.Anunțarea subiectului lectiei
||Papușarii – construcție de marionete
Copiii vor avea ocazia să fie păpușari, adică să construiască marionete pe care le vor utiliza ulterior într-o reprezentație artistică. |
Frontal
|
Conversatia
Explicatia
|
|
|
5.Dirijarea învățării
|
O4
O2
O3
O4
O5| Etapele de lucru:
Exercitii de incalzire a mainilor
“Umerii ii vom mișca
Spatele vom îndrepta
Sus, jos, sus, jos ,
Ca să desenăm frumos.
Ne jucam, ne jucam
Coatele noi le mișcam.
Ștergem table uite-așa,
Să putem iar desena.
Mâna lebădă o fac,
Care dă mereu din cap.
Lebedele în jur privesc:
Mâinile eu le rotesc.
Palmele nu stau deloc,
Ci se pregătesc de joc.
Degetele-mi sunt petale,
Se deschid ca la o floare.
Bate vântul ne-ncetat,
Degetele le-am mișcat.
Spre stanga sau dreapta mea,
Le mișcăm noi uite-așa!
Ploaia cade ne-ncetat,
Vârful degetelor bat
Iar apoi le răsfirăm
Și la un pian cântam.”
Realizarea șablonului prin trasarea conturului pe carton simplu și decuparea acestuia. Șablonul se ține fix cu mâna, iar cu ajutorul creionului se trasează conturul, fără a apăsa prea tare pe hartie.
Lipirea paiului. Copiii primesc câte un pai din plastic, tăiat la un capăt în trei părți egale. Vor lipi cu bandă adezivă fiecare parte a paiului de sablonul din carton.
Realizarea unei mini-scene. Se realizează dintr-o cutie de șervețele, decupată pe mijloc. Pe o bucată de hartie semitransparentă, copiii vor desena un decor. Hartia va fi lipită în spațiul decupat al cutiei de șervețele.
Vom asculta muzică si copiii vor avea prilejul de a dansa impreuna cu marionetele confecționate. Cand se oprește muzica, elevii vor ramane intr-o poză artistică. Sunt încurajați să găsească cât mai multe ipostaze inedite, exagerând mișcările corpului si punând în valoare marioneta. |
Frontal Individual
Individual
In grup|
Exercițiul
Explicatia
Exercitiul
Demonstratia
Exercitiul|
Sablon
Carton
Scoci
Paie din plastic, Foarfece
Cutie de șervețele
Hartie semitransparenta
Muzica clasica –
Mozart-Oboe Concerto in C Major(K. 314) I. Allegro aperto
|
Observarea sistematică
Observare sistematica
Aprecieri verbale|
6. Obținerea performanței
|
O5
|Manevrarea marionetei în cutia de teatru de umbre.
Pe un fundal muzical de sunete din natura, copiii vor fi atât păpușari cât și spectatori. Copiii sunt liberi sa lucreze singuri sau în echipă. Vor fi încurajați să vorbească, să scoată sunete, sa experimenteze mișcări ale marionetei astfel încât aceasta să prindă viață.
Vom realiza o mini-expoziție de marionete. Copiii vor avea prilejul să spună cum s-au simțit când au lucrat la marionete si când s-au jucat cu ele, ce le-a placut și ce ar îmbunătăți.|Frontal
Individual
|Demonstratia
Exercitiul
Conversatia
|
Marionete
Cutie – scena
Sunete din natura

|Observarea sistematica a comportamen-tului elevilor
Aprecieri verbale
Autoaprecieri
|
7. Asigurarea feed – backului||
Se fac aprecieri verbale pozitive asupra felului în care au participat la activitate.|
Frontala
|
Conversația|||
PROIECT DIDACTIC
Data: 08.12.2017
Clasa: I
Propunător : Obreja (Costea) Ioana – Raluca
Disciplina: Dezvoltare personala
Unitatea de invatare: Observam, cercetam, descoperim
Subiectul lecției : Oglinda emotiilor – Bucuria
Tipul lecției : consolidare
Forma de realizare: activitate integrata (DP+CLR+MM )
Scopul: exprimarea adecvată a emoțiilor în relație cu semenii
Competențe:
1.1. Prezentarea unor trăsături personale elementare, în contexte variate
2.1. Asocierea emoțiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal și paraverbal
2.2. Transmiterea unor mesaje verbale și nonverbale simple despre propriile experiențe de viață
Obiective operaționale:
Pe parcursul și la sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:
O1: să recunoască o emoție exprimată prin mijloacele limbajului nonverbal;
O2: să identifice emoții și cauza acestora ;
O3: să explice un cuvant prin utilizarea mai multor detalii;
O4: să exprime o emotie atat comportamental cat si verbal;
O5: să realizeze o sculptura umana originala lucrand in echipa.
Resurse:
Metodologice
a. metode și procedee: conversația, explicația, observația, demonstrația, exercițiul, jocul de rol
b.mijloace de învățământ: fișier ppt, calculator, cartonașe, pălăria Uriașului, jurnalul elevului
B.Temporale: 50’
C.Umane : elevi
D. Spațiale : sala de clasă
E. Bibliografice:
Rotter S., Sindelar B. – „Sus cortina pentru viață”, UNATC Press, București, 2014
F. Forme de organizare: frontală, individuală, în grup, perechi;
G. Forme de evaluare: orală, aprecieri verbale, observare sistematică.
MOMENTELE LECȚIEI
SECVENȚELE
LECȚIEI |Ob.
Ope
rationale|CONȚINUT
INSTRUCTIV- EDUCATIV |STRATEGIA
DIDACTICĂ|EVALUARE|
|||Forme de organizare|Metode și procedee
|Materiale și mijloace didactice||
1.Moment organizatoric
||Asigurarea climatului necesar desfășurării lecției și pregătirea de către elevi a celor necesare lecției. Copiii se vor așeza în cerc, pe perne.|Frontal||Perne|
Orală|
2. Captarea
atenției
|
O1|Cercurile emoțiilor
Copiii vor forma doua cercuri concentrice. Vom stabili impreună trei miscari corporale care sa exprime bucuria. Fiecare cerc se va mișca în sens diferit. Cand se spune Stop!, copiii care sunt față în față vor exprima una dintre cele trei emoții (foarte bucuros, bucuros, mai puțin bucuros) . Daca amândoi fac aceeați mișcare, atunci copiii se îmbrățișează și cercurile se pun în mișcare.
Se face un joc de probă.
|
În grup|
Conversația
Explicația
Exercițiul
|
||
3.Anunțarea subiectului lecției
||Astăzi vom discuta despre o emoție pe care ne-o dorim cu toții și care este motorul interior al vieții noastre – Bucuria. Ne vom juca și vom experimenta activităti emoționante.|
Frontal
|
Explicatia
|
|
|
5.Dirijarea învățării
|O2
O3|Uriașul cel egoist după Oscar Wilde
Copiii vor privi povestea uriașului.
Vom discuta despre întâmplările prezentate în text.
Ce făceau copiii în fiecare zi după ce ieșeau de la școală?
Cum s-a simțit uriașul când ajuns acasă ? Ce credeți că l-a facut să se simtă așa?
Care au fost urmările faptelor sale?
Cum se cheama atitudinea unei persoane care este preocupată doar de propriile interese și nu dorește să împartă din lucrurile sale cu ceilalți?(atitudine egoista)
Care este opusul acestei atitudini? (darnic)
Cum credeți ca se simțea el cand a vazut ca doar acolo nu mai vine primavara?
Ce l-a făcut pe Uriaș să își schimbe atitudinea?
Ce l-a facut pe Urias fericit din nou?
Ce ați fi făcut dacă erați în locul copiilor? Dar al Uriașului?
Pălăria uriașului
Copiii vor extrage din pălăria Uriașului cartonașe pe care sunt scrise cuvinte din text, care simbolizează stări emoționale sau acțiuni care declașează emoții: supărat, bucuros, rădea, speriat, sărut, joacă, nefericit, frumoasă, fericit, dăruire, îmbrățișare. Impărțiți pe trei grupe, copiii vor trebui să extragă fiecare câte un cartonaș și să descrie prin cuvinte, oferind cat mau multe detalii, cuvantul primit. Câstigă echipa care a ghicit cel mai repede toate cuvintele, notându-le pe o foaie de hârtie.|
Frontal Individual
Pe grupe
|
Conversația
Explicatia
Exercitiul
|
Fișier ppt –
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/uriasul-cel-egoist-dupa-oscar-wilde
Pălărie
Cartonașe emoții
|
Observația
Orala
Aprecieri verbale|
6. Obținerea performanței
|
O4
O5|Grimase
Copiii vor merge prin clasă într-un ritm normal. Când li se va spune o acțiune, ei trebuie să exprime starea din spatele acesteia și să exteriorizeze emoția exagerând comportamentul (atat mimico-gestual cat si verbal). Când spun „Stop!”, copiii vor rămâne în poziție fixă, dar cu aceeași stare. Se schimbă comanda, mers normal și se dau alte instrucțiuni.
Ai luat o nota proastă la școală și acum te îndrepți spre casă.
Ai câstigat la tombola școlii.
Prietenul tau cel mai bun nu s-a jucat cu tine astâzi.
Mama iți spune că are o surpriză mare pentru tine.
Primesti cadou de la parinți o jucarie mult dorită.
În clasă intră un leu.
În dulapul tau ai găsit ocomoară.
Adidașii tăi cei noi sunt plini de furnici.
Statuile Bucuriei
Copiii vor fi împărțiți în 5 echipe. Fiecare dintre ei va trebui sa lucreze pentru a sculpta Statuia Bucuriei. Se vor pune de acord cu modul de realizare al statuii dar unul singur va coordona activitatea. Liderul va fi ales de catre echipă. Liderii vor da note de la 1 la 5 atât grupei lor cât și celorlalte grupe pentru modalitatea de realizare a sculpturii, originalitate si respectarea temei.
Completarea Jurnalului
Copiii vor completa Jurnalul lor de elev cu un desen ce reprezinta un moment care i-a facut sa simta bucuria. |
In grup
Pe echipe|
Demonstratia
Exercitiul
Conversatia
Explicația
Exercițiul|
Jurnalul elevului|Observarea sistematica a comportamen-tului elevilor
Aprecieri verbale
Orală
Aprecieri verbale
Autoaprecieri|
7. Asigurarea feed – backului||
Se fac aprecieri verbale pozitive asupra felului în care au participat la activitate, punand accentul pe emotiile traite la aceasta ora.|
Frontala
|
Conversația|||
Anexa 4 – Rezultate etapa testare grup de control și grup experimental
8
|I1|I2|I3|I4|I5|I6|I7|I8|I9|I10|I11|I12|I13|I14|I15|I16|I17|I18|I19|I20|I21|I22|I23|I24|I25|I26|I27|I28|I29|I30|
Gen|F|F|B|B|B|B|F|F|F|F|F|F|F|B|B|F|B|F|F|F|F|F|F|B|B|B|B|B|F|B|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
I1|X | | | | | | -3| +3|+2 | | | | | | | | | +1| |-1 | | | | | | |-2 | | | |
I2| |X  | | | | | +1| | | +3| | | | | | -3| | | | | | -2|+2 | | | | |-1 | | |
I3| +2| |X  | | | | -1| | | | | | | | | -3| -1| | | | | | | | -2| |+3 | |+1 | |
I4| | | | X | |+1 | | | | +3| | | | | | | | | | | | | | | -2| |+2 |-3 | | |
I5| | | | | X | | | | | |-3 | | | | +1| | | | | -1| | | |+2 | | |+3 | | | -2|
I6|+3 | | | | | X | -1| +1|+2 | | | | | | | | | | | -2| |-3 | | | | | | | | |
I7| -1| | | | | | X | | | | | | | | +1| | | | | | | | | | +3| -2| | | +2| -1|
I8| | | | | | | -1| X | +1| | |-2 | | | +3| +2| | | | | | | | | | | |-3 | | |
I9| | | | | | | -1| +2| X | |-2 |+3 | | | | | | | | | | | | | | | |-3 | |+1 |
I10| | +3| | | | | | +2| | X | -3| | | | | | | |+1 |-2 | | | | | | | |-1 | | |
I11|+3 | | | | | | +2| 1| | | X | | | | | | | | | -2| | | | | | -1| |-3 | | |
I12| | | | | | | | +2| +1| | |X  |-1 | | | | -2| | | |+3 | +2| -3| | | | | | | |
I13|+3 | ||-3 | | | | | | | -2| | X | | | | |-1 | +1| | | | | | | | | | | |
I14| | | | | | -3| +3| +3| | | | | | X | | | | | | | | | | -2| |+1 | +2| | |-1 |
I15| | | | | | | | +3| | | -1| | | | X |+2 | | | | | | | | | | -3| |-2 | +1| |
I16| | | | | | | | | | | | |-1 |+1 | | X |-2 | | |-3 | |+2 | | | | | | | +1| |
I17| | +1||+2 | -2| | | | | | | |-3 | | | | X | | | | | | | | | | +3| | | |
I18| | | | | | | | | -1| | -3| | | | | | | X | +2| | |+1 |-2 | | | | | | +3| |
I19| | | | | | | | | | | | | | | | -1| | +1| X | | | +3|+2 | | | -3| | | | |
I20| | | | | | | | | | |-3 |+1 | | | | | | | | X |+3 | | | -2| | | | | | |
I21| | | | | -2| | | | | | | +3| | | | | |-1 | | +2| X | | | | | | | -3| | |
I22| | | | | | | | +2| | | -3| +2| | | | | | | +1| -2| | X | | | | | | -1| | |
I23| |-1 ||-2 | | |-1 | | | | | +3| | | | -3| | | | | +2| | X | | | | | | | |
I24| | | | | +2| | +1| | | | | | | | | | | | | | | |-1 | X | |-2 |+3 |-3 | |+1 |
I25| | | | | +1| +3| | | | | | | | | | | | | | | | | | | X | -2| +2|-3 | | -1|
I26| | | | | | | | |-2 | | -3| |+1 |+2 | | | |-1 | | | | | | | | X | +3| | | |
I27| | | | | | | | | | |-3 | | | | +2| |-2 | | |-1 | | | | | +1|+3 | X | | | |
I28| | | | | | +3| | | | | | | | | +1| | | | -1| | | | |-2 | | -3| | X |+2 | |
I29| | | | | | +3| | | | | -3| | | |+1 | | | | | -2| | | | | | | +2|-1 | X | |
I30| | | | | +2| | | | | | | -3| | | | +3| | | | | -1| | |+1 | | | | -2| | X |
Val. aleg|11
4 | 4
2|0 | 2
1| 5
3|10
4 | 7
4|20
9 |6
4 |6
2 |0 |12
5 | 1
1| 4
2|9
6 | 7
2|0 | 1
2|5
4 | 2
1|8
3 |8
4 |4
2 |3
2 |4
2 |4
2 | 23
9| 0
0|10
6 |2
2 |
Aleg. brute| | || | | | | | | | || | | | | | | | | | | | | | | | | | |
Val. res|-1
1 |-1
1 | 0 | -5
2|-4
2 |-1
1 | -8
6|0 |-3
2 | 0|-29
11 |-4
2 |-5
3 | 0| 0| -10| -7
4|-3
3 |-1
1 |-15
9 |-1
1 | -5
2| -8
4|-6
3 | -4
2|-16
7 |-2
1 | -27
13|0
0 |-5
3 |
Res brute| | || | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
ISP ISS|0.34 |0.10 | 0 |-
0.1 |0.03 | 0.31| -0.03| 0.68| 0.1| 0.2|-1 |0.27 |-
0.13| 0.13|0.31 | –
0.1|-
0.24 |-
0.06 |0.13 |-
0.44|0.24 | 0.1|-0.13 |0.1 |0 |-
0.41 |0.71 | –
0.93|0.34 |0.1 |
Iss = n/N-1, unde:
n = numarul de indivizi care l-au ales pe X
N – numarul total al indivizilor din grup
ISP = Na-Nr/N-1, unde:
Na = numarul alegerilor exprimate de catre subiect;
Nr = numarul respingerilor primite;
N = numarul membrilor grupului
|||||||
Elev|A1|A2|A3|A4|A5|A6|A7|A8|A9|A10|A11|A12|A13|A14|A15|A16|A17|A18|A19|A20|A21|A22|A23|A24|A25|A26|A27|A28|A29|A30|
Gen|B|B|B|B|F|B|F|F|F|F|F|B|B|B|F|B|F|F|B|F|F|B|B|F|B|B|B|F|F|F|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
A1|X | | | | -1| | | | | | | -3| | | | 3|-2 | | +2| | | |+1 | | | | | | | |
A2| | X|2 | | | | | | | |-2 | -1| | | | 3| -3| | | | | | +1| | | | | | | |
A3| | | X|-2 | | | | | | |-2 | -1| | | | 1| | | | | | | +3| | | -3| | | | |
A4| | | 3|X | | | | | | | | | | | |1 | | | | | | -3| +2| | | | | |-2 | -1|
A5| | |1 | | X| | | | | | | -1| | | | |-3 | | | |-1 | | +2| | +3| | | |||
A6| | |-3 | |1 | X| | | | | | -1| | | | | | | |+2 | | +3| | | | |-2 | | | |
A7| | | | 1| | | X| | | | | -3| | | | |-2 | | | +2| | +3| | | | | | -1| | |
A8| | | 2| | | | |X | |1 | | | | |3 | | | -2| | | | | | | | | | -1| | |
A9| | | | | | | | | X|2 | | | -2| |3 | |-3 | 1| | | -1| | | | | | | | | |
A10| | | | | | | | | |X | |-3 | -1| | |3 |-2 | | | 1| | | | | | | | | |2 |
A11| | | | | |-3 | | | | | X| -2| -1| | | | | 3| | | 1| | |+2| | | | | ||
A12|-1 | | -2| | | | | | | | |X | |2 | | | -3| | | | 1| 3| | | | | | | | |
A13| 1| +3| | | | | | | | | | | X| | |2 | -3| | | | | | | -2| | | | | -1| |
A14|3 | | | | |-2 | | | | 1| | | | X| |2 | | | | | | | | | | -3| | | |-1 |
A15| | | | | | |2 | |1 | | |-3 | | | X| |- 2| | | 3| |-1 | | | | | | | ||
A16|2 | | 1| | -2| | | | | | | | |3 | | X|-3 | | | | | | | | | | | | -1| |
A17| | | | |-2 | |-1 | | -3| | 2| | | | | | X| | | | | | | | | | | 1| | 3|
A18| |-2 | | | | | | | | | 2|-3 | |1 | | |-1 | X| | | | | | 3| | | | | | |
A19| 1|-2 | | | | | | | | | | | |3 | | 2| | | X| | | -3| | |-1 | | | | | |
A20| | | | | 1| |3 | | | | | | -1| | 2| | | | | X| -3| | | | | -1| | | -2| |
A21| | | | | 2| | 3| | | | |-3 | | | |1 | -1| | -2| | X| | | | | | | | | |
A22| 2| | | | | | | | | | | | -2| | |1 | | | -3| | -1| X| | | | | | | |3 |
A23| | | | | | | | | | | |-3 | | | | | | | | 3| -2| -1| X| | | 2| | | 1||
A24| | |-1 | | | | | | -3| | | | | | 1| | |3 | | | | | | X| | | -2| | | 2|
A25| | -2| | | |-3 | | | | | | | |1 | |2 | | | -3| | -1| | | | X| | | | | |
A26| 3| | | | | | | | | | | | |2 | |1 | | | -3| | | | | |-2 | X| -1| | | |
A27| | | | | | | | | | | 1| |-3 | | | 3| | -1| -2| | | | 2| | | | X| | | |
A28| 1| | | | | | | | 2| | | | | | 3| | | -1| | | | | | -3| | | | X| -2| |
A29| | | |-1 | | -2| | | | | 1| |-3 | | 2| | | | | | | | | | | | | | X| 3|
A30| | | | | | | | | | -1| |-3 | | 3| | 1|-2 | | | | | 2| | | | | | | | X|
Ab| 7
13|1
3 |5
9 | 1
3|3
4 |1
3 |3
8 | 0
0| 2
3| 3
4| 4
6| 0
0|0
0 |7
15 | 6
14|14
26 |0
0 |3
7 |1
2 |5
11 | 2
2|4
8 |6
11 |2
5 |1
3 |1
2 | 0
0| 1
1|1
1 | 5
13|
Vab| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
Rb| 1
1| 3
6|3
6 |1
1 |3
-5 |3
7 | 1
1| 0
0|2
6 |1
1 |2
4 | 13
30|7
13 |0
0 | 0
0|0
0 | 13
31|3
4 | 5
13|0
0 | 6
9| 4
5|0
0 |2
5 | 2
3|3
7 | 3
5| 2
2|5
8 |2
2 |
Vrb| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
ISP|.41|-.1 |.1 |.06 |-.03 | -.13|.24 | 0|0,10 |-.10 | .03|-1 |-.44 | .51| .48|.89 | -1| .10| -.13|.38 |-.14 | .10|.37 | 0|0 |-.17 |-.17 |-.03 | -.24| .38|
Anexa 5 – Rezultate etapa retestare grup experimental
Elev|A1|A2|A3|A4|A5|A6|A7|A8|A9|A10|A11|A12|A13|A14|A15|A16|A17|A18|A19|A20|A21|A22|A23|A24|A25|A26|A27|A28|A29|A30|
Gen|B|B|B|B|F|B|F|F|F|F|F|B|B|B|F|B|F|F|B|F|F|B|B|F|B|B|B|F|F|F|
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
A1| X| | | |-1 | | | | | | |-3 | | 3| |1 | -2| | | | | 2| | | | | | | | |
A2| |  X| | | | | | | | |-2 |-1 |2 | | | 3| -3| | | | | |1 | | | | | | | |
A3| | |  X| | | | | -1| | |-2 | | |1 | | 2| | | | | | |3 | | | -3| | | | |
A4| | | 1|  X| | | | | | | | | | | | | | |-3 | | |3| | | 2| | | | -1|-2 |
A5| | | | |  X| | | 2| | | | -1| | | | | -2| | |3 | | |-3 |1 | | | | | | |
A6| | | 1| | |  X| | | | | | -1| | | | | | | | | | |2 | |3 | | -2| | | |
A7| | | | | 1| |  X| | | | || | 3|-3 | | -2| | |3 | | | | | | | | -1| | |
A8| | | | | 2| | |  X| | | | | | | 1| 3| |-2 | | -3| | | | | | | | -1| | |
A9| | | | | | | 1| | X | | | | -2| |3 | | -3| | | 2| -1| | | | | | | | | |
A10| | |1 | | | | | | |  X| |-3 |-1 | | 3| | -2| 2| | | | | | | | | | | | |
A11| | | | | |-3 | | | | |  X|-2 |-1 | |2 |1 | | | | | 3| | | | | | | | | |
A12|-1 | | -2| | | | | | | | |  X| |2 | | |-3 | | | |1 |3| | | | | | | | |
A13|-1 |+3 | | | | | | | | | | |  X| | |2 |1 | | | | | | |- 2| | | | | -1| |
A14|1 | | | | |-2 | | | | | | | |  X| 2|-1 | | | | | |-1 | | | |-3 | | | |3 |
A15| | | | | | | | 1| 3| | |-3 | | |  X| | -2| | |2 | | |1 | | | | | | | |
A16| | |2 | | -2| | | | | | | |3 | | |  X| -3| | | | | | | 3| | | | |-1 | |
A17| | | | |2 | | -1| |-3 | | | | | | | |  X| | | | | | | 3| | | | | | 1|
A18| | -2| | | | | | | |2 | |-3 | | | | |-1 | X | | | | -3| | |-1 | | | | | 1|
A19|1 | -2| | | | | | | | | | | | |2 | 3| | |  X| | | | | | | | | | | |
A20| | | | | 3| | 1| | | | | |-1 | |-2 | | | | |  X|-3 | | | | | | | | 2| |
A21| | | | | | | | | | | 3| -3| | |1 | | -1| | -2|2 |  X| | | | | | | | | |
A22|3 | | | | | | | | | | | |2 | -2| | | | | -3| | -1|  X| | | | | | | | 1|
A23| 1| | 3| | | | | | | | | -3| | | |2| | | | | -2| -1|  X| | | | | | | |
A24| | |-1 | | | | | | -3| | | | | | 2| | | | | | | | |  X| | |-2 | | | 1|
A25| | -2| | | | 2| | | | | | | | 2| 1| | | | -3| |-1 | | | |  X| | | | | |
A26| | | | | | | | | | | | | | | | | | | 1| | | | | |-2 |  X| 3| 2| | |
A27| | | |3 | | | | | | | | 2| -3| | | | |-1 |1 | -2| | | | | | |  X| | | |
A28| | | | | | | 3| | | | | | | | | |2 | -1| | | | | |-3 | | 1| |  X|-2 | |
A29| | |-1 |-1 | | -2| | | | 2| 1| |-3 | | | | | | | | | | | | | | | 3|  X| |
A30| | | | | | | | | |-1 | |3 | |-3 | | 1| | | | | | 2| | | | | | | |  X|
Ab| 5 (7)
9|1
3 |5
8|1
3|4
(3)
4 | 1
3| 3
5|2
(0)
3 |1
(2)
3 |2
(3)
4 | 2
(3)
4 | 2
(0)
5|3
(0)
7|5
(7)
11 | 9
(6)
17| 9
(14)
18|2(0)
3 |1(3)
2 |2(1)2 |5
11 |2
4 | 4
10|4
(6)7 |3(2)
7 |2(1)
5 | 1
1|1
(0)
3|2(1)
5 |1
2 | 5
7|
Vab| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
Rb Vrb| 2(1)
4| 3
6|2
3 |1
1 |2
(3)
3 | 3
7|1
1 |1(0)
1 |2
6 | 1
1| 2
4|10
(13)
26 |6(7)
11 |2(0)
5 |2
(0)5 | 1
(0)
1| 11(13)
24|3
4 |4(5)
11 |2(0)5 |5(6)
9 | 3(4)
5|1
(0)3 |2
5 | 2
3|2
(3)
6 | 2
(3)
6| 2
2|4
5 | 1
2|
ISP
ISS|.17
.17|.03
-.10|.17
.10|.03
.06|.13
.03|.03
-14|.10
.14|. 06
.07|.03
-.10|.06
.10|.06
0|.06
-.72|.10
-014|.17.
21|.31
.41|.31
.59|.06
-.72|.03
-.07
|.06
-.31|.17
.21|.06
-.17|.13
.17|.13
.14|.10
.07|.06
.07|.03
-.17|.03
-.03|.06
.10|.03
-.10|.17
.17|
Iss = n/N-1, unde:
n = numarul de indivizi care l-au ales pe X
N – numarul total al indivizilor din grup
ISP = Na-Nr/N-1, unde:
Na = numarul alegerilor exprimate de catre subiect;
Nr = numarul respingerilor primite;
N = numarul membrilor grupului
|||||||