MATERIE: Industria Agrementului în turism FACULTATE: Dimitrie Cantemir – MTC PROFESOR: Adriana Anca Cristea 2 Cuprins: 1. INTRODUCERE 1.1 Relația… [628679]

1

AGREMENTUL TURISTIC DE LITORAL

REFERAT

ELEV: Simion Ionela – Cristina
MATERIE: Industria Agrementului în
turism FACULTATE: Dimitrie Cantemir – MTC
PROFESOR: Adriana Anca Cristea

2

Cuprins:
1. INTRODUCERE

1.1 Relația dintre industria agrementului și timpul liber ……………………………………… ……. 3
1.2 Definiții și caracteristici ………………………………………………………. ………………………….. 5
1.3 Mic istoric al turismului …………………………………………………….. ……………………………. 6
1.4 Tipuri și forme de turism ……………………………………………………………………………….. .. 9
1.5 Cerințe leg ale de organizare a agrementului turistic de litoral …………………………….. 10

2. DESTINATII PENTRU TURISMUL DE LITORAL ………………………………………. 12
2.1 Dezvoltarea turismului de litoral în România ……………… ……………………………………. 12
2.2 Istoricul dezvoltării turismului de litoral în România …………………………………………. 15
2.3 Activități pe apa ………………………………………………………………… …………………………. 17
3. AGREMENTUL TURISTIC INTERNAȚIONAL. ANALIZA OFERTEI.
3.1 Spania ………………………………………………………………………………………………………… 18
3.2 Turcia ………… ………………………………………………………………………………………………..19
3.3 Grecia …………………………………………………………………………………………………………..21

4. INFRASTRUCTURA SI DOTA RILE SPECIFICE ALE AGREMENTULUI
TURISTIC DE LITORAL
4.1 Amenajarea turistica a spațiului de litoral …………………………….. …………………………. 28
4.2 Cadru conceptual …………………………………………………………….. …………………………. . 28
4.3 Amenajare a turistica a litoralului românesc ………………………… …………………………. .. 28

5. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI DE
LITORAL …………………………………………………………………………. ……………………………….31

6. REGLEMENTĂRI COVID19 PRIVIND AGREMENTUL TURISMULUI DE
LITORAL ……………………………………………………………………………… …………………………. 33
6.1 Exemple ale efe ctului COVID19 în turismul de litoral. Statistici. ……………………….. 40

7. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………. …………………………. 43

3

1. INTRODUCERE
1.1 Relatie dintre indu stria agrementului si timpul liber
In societate, omul joacă mai multe roluri și desfasoara, astfel, multiple activități precum:
 cea profesională
 obligațiile familiale
 obligațiile socio -spirituale și socio -politice
 activități diferite de obligațiile instituționale orientate cu prioritate spr e realizarea
personal.
Timpul poate fi definit ca un ansamblu de activitati in care individul sa se dedice din plin, fie
pentru a se reface, fie pentru a se distra sau pentru a acumula cunostinte noi sau dezvoltare
personala, dupa ce si -a incheiat obligat iile profesionale, sociale si de familie.
Conform Cartei timpului liber, fiecare individ are dreptul la timp liber de care să dispună și pe
care să -l utilizeze după cum dorește:
Articolul 1. Fiecare om are dreptul la timp liber, acest drept include progra m de lucru
rezonabile, perioade de vacanță regulate și remunerate, condiții favorabile pentru călătorii și o
planificare socială adecvată, inclusiv acces rezonabil la facilități de recreere, cu zone și
echipamente care facilitează valorificarea avantajelor timpului liber.
Articolul 2. Dreptul de a se bucura de timpul liber cu libertate absolută trebuie să fie susținut de
o promovare atât a opțiunilor de recreere individuală, în mod special cât și a posibilităților de
recreere colectivă.
Articolul 3. Fieca re om are dreptul de a avea acces la facilități, activități recreative, precum și
parcuri, rezervații naturale cum ar fi râuri, lacuri, mări, păduri, munți și spații deschise în
general, zone de floră și faună care ar trebui protejate.
Articolul 4. Fiecar e om are dreptul de a participa și de cunoaște toate tipurile de recreere în
timpul liber, cum ar fi sportul, jocuri, tabere și excursii, călătorii, teatru, dans, pictură, muzică,
știință, meșteșuguri etc., indiferent de vârstă, sex, educație, nivel cultur al sau economic.
Articolul 5. Timpul liber trebuie să fie semi -formal în sensul autorităților publice, planificatorii
urbani, arhitecții și grupurile private nu pot stabili cum ar trebui alții să -și petreacă timpul liber.
Grupurile menționate pot doar să consilieze în planificarea activitățile de timp liber, în raport cu
estetica mediului și să creeze facilități de agrement, pentru ca omul să -și exercite libertatea de
alegere în timpul liber, în funcție de gustul personal și pe propriul risc.
Articolul 6. Omul social are dreptul și oportunitatea de a învăța să se bucure de timpul liber,
familie. Școala și comunitatea trebuie să -l instruiască în arta de a profita de timpul său liber în
modul cel mai sensibil. Copiii, adolescenții și adulții ar trebui să pri mească informații despre

4
recreere în școli. Cursurile și programele speciale să dezvolte aptitudini, înțelegeri și atitudini
esențiale în acest sens.
Articolul 7. Responsabilitatea de a furniza educație pe internet în spiritul petrecerii timpului liber
ar trebui să fie împărțit între un număr mare de domenii și prin urmare, este de interes comun să
se utilizeze în mod corespunzător toate fondurile și asistența tehnică posibile la diferite niveluri
administrative. Această responsabilitate trebuie să fie coo rdonată de agențiile publice și private
legate de timpul liber, scopul fiind constituit de stabilirea unui obiectiv comun al timpului liber.
Noile nevoi de consum și totodată noile exigențe privind calitatea componentelor turistice vor
atribui, în consecin ță, noi funcțiuni agrementului și timpului liber, în general și timpului de
vacanță, în special.
Agrementul detine in medie 10 -15% din totalul cheltuielilor de vacanta, cu diferente
semnificative pe forme de turism si se poate transforma in motivație prin cipala de calatorie,
conducand la aparitia unor noi tipuri de vacante: vacanta de schi, vacanta de alpinism, vacanta de
tenis, vacanta de vanatoare, vacanta de yachting si surfing, etc.
În evoluția societatii umane timpul liber a crescut ca durata, atat ce l consacrat vacantelor, cat si
numarul zilelor libere acordate in timpul anului. Politica statelor dezvoltate si cu vocatie turistica
este de creste numarul zilelor libere ca premiza a posibilitatilor de refacere a capacitatii de
munca si petrecere a timpu lui liber in mod complex. Pentru a ilustra acest fapt prezentam
calendarul zilelor libere în SUA si Romania din 2018.
In Statele Unite ale Americii sunt in total 10 zile libere legale pe tot parcursul anului concentrate
mai mult in intervalul septembrie.

Sursa: http://www.calendarpedia.com/holidays/federal -holidays -2018.html
În România, prin lege sunt stabilite 11 zile libere. Pentru anul 2018 situația acestora a fost:
 1 ianuarie (luni) și 2 ianuarie (marți) – Anul Nou

5
 24 ianuarie (marți) – Ziua Unirii Principatelor Romane
 6 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
 8 aprilie 2018 (dum inică) și 9 aprilie (luni) – Paștele
 1 mai (marți) – Ziua Muncii
 27 mai (duminică) și 28 mai (luni) – Rusalii
 1 iunie (vineri) – Ziua Internațională a Copilului
 15 august (miercuri) – Adormirea Maicii Domnului
 30 noiembrie (vineri) – Sfântul Andrei
 1 dece mbrie (sâmbătă) – Ziua Națională a României
 25 decembrie (marți) și 26 decembrie (miercuri) – Crăciunul.

În ceea ce privește durata medie a concediilor legale, conform datelor cuprinse în studiul
companiei Mercer’s Worldwide Benefit and Employment Guidel ines, remis HotNews.ro, în care
se prezintă reglementările și practicile din piața muncii în peste 62 de state, angajații din Marea
Britanie și Polonia au cele mai generoase perioade de concediu stabilite prin lege, la polul opus
fiind cei din Statele Unit e, Canada, Filipine, China și Thailanda cu cele mai puține zile de
concediu. Columbia are cele mai multe zile de sărbătoare legale; Mexic, cele mai puține, iar
angajații britanici au acces la cel mai îndelungat concediu (36 de zile pe an), se arată în stud iu

2.2 Definitii si caracteristici
Turismul, desi nu are o definiție clară, poate fi asociat unui tip de odihna activă, calatorii,
efectuate în scopul cunoasterii unor sau altor regiuni, tari noi si care în unele țări se îmbină cu
elemente de sport mondial reprezentand unul dintre cele mai dinamice sectoare de activitate și, în
același timp, cel mai important generator de locuri de munca.
Prin agrement înțelegem modul în care ne petrecem timpul liber si este asociat, deseori , cu
termeni ca : divertisment, amuzament sau călătorie, provenind din cuvantul francez ” agrement ”
ce se traduce prin plăcere, distracție.
Agrementul constituie mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a
produselor firmelor și destinațiilor aflate într -o permanentă competiție devenind o importantă
sursa de încasări, de creștere a eficientei economice.
Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și
formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistic e, capabile sa asigure individului sau unei
grupări sociale o stare de buna dispoziție, unei satisfacții, unei împliniri sau care poate lăsa o
impresie, amintire favorabile.
În acest sens, se evidentiaza varietatea activităților de agrement și multitudine a planurilor pe care
actioneaza, precum și faptul ca acesta se constituie într -un element fundamental pentru
satisfacerea nevoilor turistilor, ceea ce îi confera statutul de componenta de baza a prestatiei
turistice, îndeplinind doua functii esentiale :
 Turistul si nevoile sale fizice si psihice

6
 Agenti economici si statiuni
 Organizația Mondială a Turismului (O.M.T) defineste turistul ca fiind persoana ce
calatoreste/locuiește în locuri din afara zonei lui de resedinta permanenta pentru o durata
de minimu m douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop
de recreere, afaceri sau alte tipuri de activități neplătite, în localitatea vizitata.
 Din punctul de vedere al turistului, agrementul vine in satisfacerea nevoilor sale fizice d e
odihna, destindere, miscare si, de ce nu, dezvoltarea capacitatilor sale. Acestea pot fi
stimulate prin diverse activități sportive care pun in miscare organismul (de la o simpla
plimbare pana la sporturi complexe) precum și prin structuri ca : terenuri de sport, trasee
pentru drumeții/alpinism, bazine de inot, scufundări, parasailing.
 În ceea ce privește reconfortarea psihică se realizeaza prin : relaxare, distracție, crearea
unei atmosfere de comunicare, de buna -dispozitie si chiar prin îmbogățirea baga jului de
cunoștințe.
 Din perspectiva agentilor de turism, agrementul reprezinta un factor de competitivitate a
statiunilor sau a unităților prin diferențierea ofertelor. În același timp constituie un mijloc
de diferențiere a produselor și destinațiilor pus e la dispoziția turistului (oferte
personalizate)
 Calatoria realizata in acest scop (recreere, odihna sau petrecere a timpului liber) se poate
defini prin turism de agrement .

1.3 Mic istoric al turismului
Călătoria propriu – zisă a început o dată cu practica războaielor și a schimburilor de bunuri. Ea a
căpătat un scop ofensiv: cucerirea unui trai mai bun, uneori în detrimentul semenilor mai slabi.
Oricum, se poate afirma că originea călătoriei poate fi plasată în ComunaPrimitivă, atunci când,
mânați de neces ități materiale, oamenii căutau la distanță ceea ce nu puteau găsi în preajma
locuinței lor. Aceste călătorii nu pot fi în nici un caz identificate cucălătoriile în scop turistic, dar
ele au trezit dorința de deplasare și curiozitatea oamenilor de acunoaș te ceea ce se află dincolo de
locul în care își desfășurau existența. De- abia din Antichitate se poate vorbi despre apariția
călătoriei turistice care, deșimenținea o parte a vechilor determinări, putea fi motivată și de
căutarea plăcerii. Elapaturismulu i incipient își are debutul în Antichitatea timpurie
Nici în Evul Mediu (aceasta perioada fiind numita si etapa pseudo -turistica) nu se poate vorbi
despre turism în accepțiunea actuală a acestui termen, pe atunci călătoreau, la distanțe mari, mai
ales come rcianții, amba¬sadorii și preoții și, înscopuri religioase, pelerinii care vizitau locurile
sfinte. Un număr important de călători îlreprezentau oamenii de știință, artiști, calfe și stu¬denți
care se îndreptau spre universități șicentre culturale sau pe lerinaje religioase
Descoperirile geografice au schimbat radical reprezentarea asupra lumii
Un impuls l – au dat călătoriilor marile descoperiri geografice. La sfârșitul secolului al XIII -lea,
Marco Polo a explorat drumurile care legau Europa de Asia și a d escoperit în Chinao rețea

7
dezvoltată de drumuri care începuse să fie construită încă din anii 1122 -1221, în timpul dinastiei
Chou. Cartea în care Marco Polo își descrie călătoria a fost prima lucrare maiimportantă prin
intermediul căreia lumea din „Vest" a primit informații despre viața și culturadin „Est"
O altă lucrare remarcabilă despre călătorii apărută după descoperirea tiparului se numea„Travel"
și a fost scrisă în 1357 de Sir John Mandeville, fiind tradusă în mai multe limbi. In c arte era
descrisă călătoria autorului în locuri „îndepărtate" din Asia de Sud –Est.
In 1478 – 1480, sfințirea bisericii „Frauenkirche" din Munchen a atras vizita a 65 de mii
de pelerini, iar în cei trei ani, cât au d urat ceremoniile, 124 de mii de credincioși au vizitat
orașul. Numărul pelerinilor s – a stabilit prin numărarea unor boabe de fasole, fiecare nou
sosittrebuind să arunce un bob într – una din urnele așezate la cele patru porți ale orașului.
Aceasta a constit uit prima operație de strângere a datelor din statis tica turismului
O dată cu întărirea puterii centrale și cu creșterea prestigiului regal în majoritatea
stateloreuropene, micii feudali au devenit nobili de curte pe lângă reședința regală, plecând
sprelatifundii numai primăvara și toamna, ca să – și încase ze veniturile. Aceste călătorii de
varăspre zonele rurale au dat naștere la voiajurile „vilegiaturiste" (la țară) care s – au generalizat
șila care participa alături de nobili și burghezia timpului
Călătoriile din perioada cuprinsă între secolele XIV și XV II aveaudrept principal mobil dorința
de a cunoaște cât mai multe locuri, popoare, civilizații. Astfel, Regina Elisabeta a Angliei a
aprobat organizarea unor călătorii destinate educării viitorilordiplomați, iar universități de
prestigiu, cum ar fi cele di n Oxford și Cambridge din Anglia șiSalamanca din Spania, puneau la
dispoziția tinerilor studioși burse de călătorie
Un aport important în evoluția motivației călătoriilor a avut -o scriitorul francez JeanJacques
Rousseau (1712 – 1778). Marele gânditor franc ez a fost și primul „alpinist", elstrăbătând munții
Alpi, considerați inaccesibili și despre care nu existau mărturii ale altorcălători
In secolul al XlX – lea existau în Europa 160 de stațiuni „balneare" spre care, an de an, se
îndrepta un număr important de călători. Printre acestea figurau: Aachen, Baden -Baden,
Hamburg, Kissingen și Wiesbaden din Germania, Baden bei Wien, Gastern din Austria,Cassiano
și Ischia din Italia, Karlsbad și Marienbad din Cehoslovacia, Baden bei Ziirich și Schlus –
Terasp din Elveția, Ramlosa din Suedia și Spaa din Belgia. Cele mai căutate băi erau Baden –
Baden și Wiesbaden, cu 25 de mii și respectiv 30 de mii de turiști pe an. La Hamburg și Spaa
funcționau cazinouri pentru jocurile de noroc. La începutul secolului al XlX – lea moda a început
să dicteze includerea printre călătorii avoiajelor la mare. O serie de stațiuni pe malul Mării
Nordului, precum și stațiunile italiene și franceze de pe litoralul Mediteranei figurau printre cele
mai solicita te destinații turistice.
Chiar fenomenul de turism (din fr. tour – primbare, voiaj) arata tendinta permanentă a omului de
a calatori, de a se deplasa in spatiu, reprezentand o conditie esentiala si un mijloc de a atinge
anumite obiective (comerciale, de largire a cunostintelor, pelerin aj etc.).

8
Fluxurile de calatori se intensifica incepand cu secolul XIX, odata cu revolutionarea mijloacelor
de transport: aparitia vapoarelor, trenurilor, extinderea retelei de sosele ducand astfel la cresterea
calitatii si a sigurantei transporturilor co ncomitent cu ieftinirea lor.
O dată cu dezvoltarea traficului de călători au primit un impuls comunicațiile si industria
hotelieră: la început, în secolul al XVI – lea și al XVII -lea mai lent, dar în secolul al XVIII -lea
într-un ritm foarte rapid
Apare astfel, necesitatea unor intrep rinderi care sa se ocupe de primirea si deservirea calatorilor.
Tot atunci, apar primele birouri turistice, create de englezul T.Kuk.
Turismul se bucura de o atentie mai sporita abia dupa cel de al doilea razboi mondial, cand
dintr -un obiect de lux devin e o necesitate pentru majoritatea populatiei din tarile dezvoltate.
In acest secol industria turismului și a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic
sector de activitate și, în același timp, cel mai important generator de locuri de muncă. Turismul
reprezinta principala sursa de redresare a economiilor nationale pentru tarile care dispun de
importante resurse turistice si le exploatează corespunzator.
Actiunea sa se manifesta pe planuri precum:
 stimularea dezvoltarii economice
 perfecționarea structurii sociale
 valorificarea superioara a resurselor
 imbunatatirea conditiilor de v iata.
Conform Declarației de la Manila privind turismul mondial, adoptată în luna octombrie 1980,
„turismul contemporan a apărut în legătură cu promovarea politicii sociale, ce a condus la
acordarea pentru muncitori a concediilor anuale cu plată, ceea ce, concomitent, constituie
recunoașterea dreptului principal al omului la odihnă și agrement”

9

1.4 Tipuri si forme de turism

Practicat din cele mai vechi timpuri, agrementul, castiga un rol destul de important in societatea
moderna si odat a cu acesta apar o serie de oportunitati si tentatii,unele chiar la distanta foarte
mare, ajugandu -se la necesitatea de cumparare pachetelor si serviciilor turistice.
Astfel, incepe sa se dezvolte o adevarata industrie a agrementului turistic, care in zile le noastre a
dus la ca crearea unor diversificate categorii de activitati de agreement de la cele mai simple
pana la cele mai coplexe, din mai multe domenii.
In functie de forma de turism, avem urmatoarele activitati de agreement:
 montan (de vara sau de ia rna)
 de litoral
 balnear
 de oras
 rural
 vacante tematice (schi, alpinism, tenis, yachting, surfing, pescuit)
In functie de specificul activitatilor gasim, activitati de agrement:
 de miscare
 de creatie
 de cultura
 aventura
 sau de destindere

10

Acestea mai pot fi :
 organizate in aer liber sau spatii inchise, individuale sau de grup
 impartite pe categorii de varsta
 gratuite sau cu plata
 reglementat sau nereglementat
 organizat sau neorganizat.
Fiind o importanta parte a pachetelor turistice, agrementul turistic este, de cele mai multe ori,
reglementat sub forma de legislatie insa, chiar si asa, nu elimina total riscul de accidente sau
cazuri particulare.
Desfasurarea activitatilor de agrement se realizeaza pe o infrastructura specifica, instalatii
corespunzatoare dar si echipamente de protectie.

1.5 Cerinte legale de organizare a agrementului touristic de litoral.
 Art. 2. – In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea
semnificatie:
operator de plaja – operatorii economici care au contracte d e inchiriere incheiate i n condit iile
legii cu titularul dreptu lui de administrare a plajelor si care detin autorizatii turistice emise de
catre autoritatea administrat iei publice centrale responsabila i n domeniul turismului;
plaja turistica – spatiu amenaj at situat pe ma lul unei ape, acoperit de regula cu nisip, utilizat de
turisti pentru expunerea l a soare si/sau pentru alte activita ți terapeutice sau de agrement
sezon turistic estival pe litoralul românesc – perioada cuprinsa i n interval ul 1 mai – 30
septembrie a fieca rui an calendaristic;
agrement turistic – activitate organizată de către operatori economici, care dețin structuri de
primire turistică cu funcțiuni de agrement;
centru spa – locatia cu destinatie specifica care dispune de personal calificat s i echipamente
specifice, produse s i servicii cu efecte curativ e, profilactice, de recuperare si/sau de cres tere a
starii de bine f izice s i mentale
stațiune turistică – localitate sau parte a unei localități care dispune de resurse turistice naturale
și antropice, care este atestată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritatea administrației
publice centrale responsabilă în dom eniul turismului la propunerea autorității Pagina 4 din 31
administrației publice locale, în situația îndeplinirii cumulative a criteriilor minime obligatorii de
atestare;

 Organizarea activitatii de turism. Sectiunea 1 Reglementari specifice pentru desfas urarea
unor activităti în domeniul turismului. Plajele cu destinatie turistica :
Art. 25 – Utilizarea plajelor in scop turistic se face numai de catre operatorii economici care au
incheiat contract de in chiriere cu titularul dreptului de proprietate s au de administrare a plajelor,
in conditiile legii, denumiti i n continuare op eratori de plaja, si care detin autorizatii turistice

11
emise de catre Institutia de resort, i n conformitate cu normele metodologice, aprobate conform
art. 5, alin.(3), lit. b).
Normele metodologice de autorizare a plajelor turistice cuprind criteriile mini me privind
utilizarea plajelor in scop turistic si se elaboreaza impreuna cu autoritatile administrat iei publice
locale pe teritoriul câarora se afla plaje cu destinatie turistica si cu consultarea organizatiilor
profesionale s i patronale, reprezentative în domeniul turismului.
Art. 26 – Inchirierea plajelor in scop turistic se realizeaza exclusiv prin licitatie publica,
organizata potrivit legii de ca tre titularul dreptului de propriet ate sau de administrare al plajelor.
La licitat ie pot participa operat ori economici care administreaza structuri de primire turistice,
proprietari ori admin istratori de ansambluri rezidentiale care desfasoară activitat i de turism,
operatori economici care desfasoară activitati de divertisment, agrement s i/sau sportiv e si
autoritați ale administratiei publice locale care incheie contracte de i nchiriere cu titu larul
dreptului de administrare a plajelor pe perioada unuia sau mai multor sezoane estivale.
Operat orul economic care administreaza structurile de primire tu ristice situate i n zone limitrofe
plajei au drept de prioritate la inchirierea suprafetei de plaj a situata in imediata vecina tate a
structurii de primi re turistica .
Contractele de inchiriere a plajelor se incheie pe o perioada de minimum 3 ani s i maximum 10
ani.
Art. 27 – Drepturile si obligatiile autoritatilor administratiei publice locale pe a car or raza
teritoriala se afla plaje cu destinație turistica, ale operatorilor de plaja , ale persoanel or aflate pe
plajele cu destinatie turistica, sanct iunile nerespectarii acestora.
Art. 28 – Intret inerea, exploatare a plajelor neutilizate in scop turistic s i utilizarea plajelor cu
destinatie turistica pentru care nu s -au incheiat contracte de inchiriere se face de ca tre titularul
dreptului de proprietate sau de administrare al plajelor pe baza normelor metodologice apro bate
prin ordin comun al conducatorului Institutiei de resort si al conducatorului autorita ții publice
centrale pentru protect ia mediului.

12

2. DESTINAȚ II PENTRU TURISMUL DE LITORAL

2.1 Dezvoltarea turismului de litoral î n Romania
România dispune de un bogat potențial turistic și oferă o gama largă de propuneri turistice de
intere s general sau tematice. Activitățile în aer liber sunt practicate cu entuziasm în România, de
multă vreme. De fapt, cuvantul „turism” inseamna pentru romani drumetii montane, practicandu –
se atat sporturi de vara (alpinism, ciclism, mountain biking), cat și sporturi de iarna (schi), dar și
sporturi nautice (surfing, schi nautic și scufundari, caiac și canoe pe râuri și lacuri).

Litoralul românesc se afla printre regiunile cele mai strălucitoare ale țării noastre, oferind
peisaje minunate. Cu o mărime total a de 245 km , litoralul românesc pleacă din nord, de la
granița cu Ucraina, pana -n sud, la granița cu statul bulgar, margin and estul Dobrogei de apele

13
Marii Negre. Mai bine de jumatate din aceasta suprafata o reprezinta Delta Dunarii (163 km).

Începan d din zona Capului Midia (Navodari) si pana la Vama Veche (granița cu Bulgaria),
plajele acoperite cu nisip fin și cu o lățime care atinge în unele locuri 150 – 200 de metri,
stapanesc litoralul românesc, pe o distanță de 82 de kilometri reprezentand zona cea mai
frecventata de turisti. Exista totuși o diferenta perceptibilă între aceste plaje (nordul litoralului)
fiind mai late și pastrand o linie a tarmului mai uniforma si cele din sud, care au întinderi de nisip
mai înguste, brazdate de golfuri sau margi nite de faleze înalte.

Clima temperata, apa cu salinitate redusa si orientarea plajei catre est fac din zona litorala cea
mai aglomerata destinatie de vacanta din Romania . Pe litoralul romanesc soarele straluceste
aprox. 2500 de ore pe an, medie iden tica cu cea a plajelor din Croatia si aproape la fel cu cea a
coastelor mediteraneene.

În cele 14 stațiuni de pe litoralul romanesc ( Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud,
Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai
și Vama Veche ,- ultimile doua neoficiale), turistii pot accesa peste 250.00 0 de locuri de cazare
cu o mulțime de oportunități de distracție si agrement diversificate pentru a putea acoperii o
gama cat mai larga de tipuri de turisti. De altfel, litoralul românesc oferă posibilități de practicare
a tuturor sporturilor acvatice, fie care statiune dispunand de baze de agrement moderne,
completate de terenuri de fotbal tenis, și golf, parcuri de distracție si centre de divertisment (ex:
Aqua Magic si Telegondola din Mamaia)

14

Litoralul romanersc promoveaza turismul balnear si estival dar si pe cel destinat copiilor si
tinerilor (taberele de la Navodari, 2 Mai sau Costinesti).

Se gasesc amenajate baze de tratament modern si sanatorii balneare precum cele din Eforie
Nord, Techirghiol sau Neptun sau zone amenjate pentru nudism (La Epava , Tuzlei, Gura
Portitiei, Sf Gheorge sau Sulina)

Renumita ca statiune de vacante estivale pentru tineri, Costinestiul se afla la 31 km sud de
Constanța , langa satele Costinesti si Schitu. Acestea au fost create la sfarsitul secolului al XIX –
lea de colonisti germani. Statiunea a fost construita anul 1949, cand a fost amenajata prima
tabara de vacanta pentru elevi.
Partea sudica al litoralului e ste frecventata de
turisti inca de la sfarsitul sec. XIX. Incepand cu 1959, statiunile Litoralului au fost modernizate
permanent, plaja Corbu fiind cea mai noua amenajata.

15
Alte obiective si atractii turistice avem: muzee, monumente istorice, manastiri, rui ne antice,
biserici, rezervatii naturale unice in tara si in Europa si multe alte atractii intregesc pitorescul
litoralului romanesc si al pamantului doborgean.

2.2 Istoricul dez voltării turismului de litoral î n Romania

Navodari
Este cel mai tanar oras al litoralului romanesc
Centru industrial infiintat in 1925
Punct de legatura intrecanalul Poarta Alba – Midia Navodari (1987)
La sfarsitul anilor 50 se dezvolta tabara scolara

Mamaia
Este cea mai mare si cea mai cunoscuta statiune a litoralului romanesc.
Mamaia, la nord de actuala statiune, era initial un sa tuc dobrogean costier tipic, cu pescari greci
si lipoveni, oieri, romani si cresca tori de cai tatari denumirea provenind de la un proprietar tatar
al locului din vremea stapanirii turces ti, pe nume Mamai.
Povestea statiunii Mamaia incepe in anul 1905, cand pe fasia de pamant dintre mare si lacul
Siutghiol incepe constructia primelor amplasamente turistice de pe litoral. Stati unea a fost
inaugurata un an mai tarziu, pe data de 28 august 1906. Mica statiune, denumita popular “bai de
mare”, a devenit in scurt timp oaza de liniste si relaxare a elitelor vremii, dar si a familiei regale.
In anul 1934 apare primul hotel iar in anul 1935 se construiește Cazinoul
Dezvoltarea statiunii a fost in doua etape : intre1959 – 1965 s-a dezvoltat partea sudica, iar
partea nordica a fost ridicata in mare parte i n timpul lui Ceausescu adica i ntre 1982 – 1985

Eforie Nord
Este planificat in 1894 da r abia in 1901 se construieste primul sanatoriu pentru copii (in zona
actualului hotel ”Europa”) si un altul pe malul lacului Techirghiol
In 1908 se constriesc primele vile iar dezvoltarea in sine incepe abia dupa 1936

Eforie Sud
In 1898 se construiesc ”B aile Movila” si doua mari hoteluri ”Parc” si ”Bai”
In intervalul anilor 1903 -1913 se dezvolta 50 de vile si stabilimente hoteliere si balneare
Perioada interbelica a fost cnsiderata cea mai luxoasa statiune a litoralului, fiind cea mai cautata
de catre tur isti

16

Techirghiol
Spre sfarsitul secolului XIX se fac primele analize ale apei lacului si ale namolului de
Techirghiol si se amen ajeaza pri mele stabilimente balneare iar in 1899 statiunea este declarata
statiune balneara.

Costinesti
Amenajarea primei t abere de pioneri la Costinesti se face in 1949
Tabara Internationala a Studentilor, numita ”Tabara Albastra” este inagurata in 1956
In 1960 se face cunoscuta ca ”statiunea tineretului” devenind un fenomen estival unic in Europa,
loc unde se desfasoara nume roase festivaluri cultural -artistice si sportive.

Olim, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, – statiuni balneoclimaterice estivale de la
Comorova (Mangalia -Nord) au fost construite in perioada 1966 – 1973
Mangalia
Intemeiata la sfarsitul secolului al VI -lea i.Hr., subdenumirea cetatii Callatis, fiind amplasata pe
o faleza inalta de 20 metri

Vama Veche
Devine localitate turistica abia dupa 1940 iar in perioada 1960 – 1980 aici a functionat o tabara
pentru studenti

Sulina – oras si un port liber din Delta Dunarii, la extremitatea de rasarit a Romaniei, la varsarea
bratuluiSulina in Marea Neagra.
Sfantu Gheorghe – singurul sat si port din Romania la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in
mare
Ciotica – pescariei a comunei Murighiol, unde lacurile din z ona sunt locuri de pasaj, popas si de
clocit pentru lebede, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.
Gura Portitei – este cea mai retrasa si linistita destinatie turistica de pe litoralul romanesc .
2 Mai – sat infiintat in 1887 de catre Mihail K ogalniceanu

17
2.3 Activitati pe apa

 Navigheaza in apele Marii Negre
Imbarca -te intr -o calatorie de neuitat! Programul include snorkeling, scufundari, pescuit,
curse cu ambarcatiuni, curse cu kayak si catamaran, navigare nocturna si degustare de vin
la bo rdul vaselor. Punctul culiminant al calatoriei il va reprezenta o batalie amuzanta cu
apa intre pirati si marinari.
Durata: 2 -3 ore
Punct de plecare: Portul Tomis, Constanta/Belona, Eforie Nord
Pret: de la 45 de euro/persoana (transfer asigurat la cerere)
Marimea grupului: 4 -100 persoane (4 -35 de persoane la bordul unui vas)

 Aventura pe Jet Ski
Testeaza -ti limitele pe Jet Ski sau in barci cu motor! Ambarcatiunile marca Yamaha sunt
disponbile sunt disponibile la cerere in statiunea Mamaia.
Durata: la cerere
Pret: 155 de euro/ora pentru jet ski; 195 de euro/ora pentru barci cu motor

 Cursuri si Plimbari cu kayak
Durata: 1 ora – 2 zile
Locatie: Mamaia si alte locatii la cerere
Pret: de la 22 de euro/ora pentru echipament + instructor

 Parasailing
Inalta -te dea supra marii si lasa -te purtat intr -o calatorie de vis!
Durata: 1 ora si 30 min – 2 ore
Locatie: Mamaia, Olimp, Mangalia
Pret: de la 365 de euro/grup
Marimea grupului: 10 -12 persoane (program valabil pentru grupuri mari pe durata
prelungita de timp)

 Antren ament si competitie de manuirea zmeului
Inalta -ti zmeul pana la cer, stapaneste vantul si arata -le tuturor ca tu esti cel mai bun in
arta manuirii lui. Daca esti inceptor iti aratam noi cum sa fii cel mai bun!
Durata: 1 ora si 30 minute/grup
Locatie: orice plaja sau spatiu deschis
Pret: de la 90 de euro/grup
Marimea grupului: 4 -12 de personae

 Peiscuit traditional
Participa intr -o incursiune de cateva ore in viata pescarilor locali, pascuind si vaslind.
Descopera surprizele marii si bucura -te de gustul deos ebit al pestelui proaspat.
Durata: 3 ore
Locatie: Agigea, Costinesti, Vama Veche

18
Pret: de la 45 de euro/persoana (transferul nu este inclus)
Marimea grupului: 6 -40 de personae

 Turul Dobrogei in kayak
Imbarca -te in kayak si descopera salbaticia Dobrogei! P rogramul include un tur cu
kayakul pe mare, lacurile si baltile Dobrogei: Lacul Sinoe cu oprire la Cetatea greceasca
Histria, Lacul Mangalia incluzand o vizita la Pestera Limanu si Rezervatia Hagieni,
plimbare cu kayakul de la Eforie Sud la Costinesti incl usiv pranz cu specific pescaresc,
plimbare cu kayakul in zona Kaliakra, cea mai frumoasa zona stancoasa de coasta din
bazinul vestic al Marii Negre.
Durata: tururi de 2 -3 ore, 4 -5 ore, 8 ore
Pret: de la 60 de euro/persoana
Marimea grupului: 4 -14 persoane ( transfer oferit pentru grupuri mai mari de 7 persoane,
inclusiv)

3. AGREMENTUL TURISTIC DE LITORAL. ANALIZA OFERTEI

3.1 Litoral Spania

– situata in sud -vestul Europei, fiind a treia tar a ca marime de pe continent
– cuprinde cea mai mare parte a Peninsul ei Iberice, si cele doua arhipelaguri, Insulele
Baleare si Insulele Canare.
– este membra a Uniunii Europene din 1986 avand o populatie de 47 milioane de locuitori,
cu 75% din tre cetatenii populatie urbana.
– destinatie de vacanta foarte populara printre euro peni dar si pentru turistii din intreaga
lume ocupand locul 2 in topul destinatiilor turistice din intreaga lume.
– plaje de nisip minunate, privelisti spectaculoase si m ulte locuri ce merita vizitate

19
– litoralul Spaniei masoara mai mult de 5000 kmsi este imp artit in sase sectiuni mai mari
printre care amintim Costa de la Luz, Costa Brava, Costa Dorada, Costa del Azahar,
Costa Blanca, Costa del Sol si Insule precum cele Baleare si C anare.
– cea mai vizitata zona este Costa del Sol, fiind o locatie preferata pen tru vacantele in
familie dar si pentru cei care vor sa viziteze orasele importante ce in ultimii ani s -au
dezvoltat foarte mult.
– Insulele Baleare si Insulele Canare sunt centrul vacantei pentru plaja si viata de noapte.
Insulele Canare sunt regiunea cu ce a mai rapida dezvoltare in Spania, un paradis turistic,
cu unele dintre cele mai bune hoteluri si statiuni.
De la orase pline de viata la orase istorice, exista atat de multe lucruri de vezut in Spania.
Partea rurala a Spaniei este muntoasa si in cea mai m are parte cu dealuri si plantatii de
maslini. Aproape 15 milioane de persoane calatoresc in Spania in fiecare an atrasi de
soarel e, plajele si cultura sa unica.
– Ibiza este lider european in privinta vietii de noapte si a celor mai faimoase cluburi.
– Costa del Sol este o destinatie de golf foarte populara si celebra, cu peste 60 de terenuri
de golf si complexuri de lux..

3.2 Litoral Turcia

Incarcata de peisaje care iti taie respiratia, Turcia este o destinatie de vacanta interesanta datorita
obiectivelor istorice, plajelor intinse, hotelurilor exclusiviste si amestecului arhitectural cu
influente otomane si romane.
Statiuni precum Antalya, Bodrum, Dalaman, Kemer, Cesme, Marmaris si Alanya sunt populare
pentru frumusetea lor naturala, sit -urile arheologice si numeroasele sporturi nautice .

Antalya este cea mai mare statiune de vacanta a Turciei situata pe coasta de sud a tarii. Poate
unul din cele mai bune atu -uri ale acestei statiuni este amplasarea sa la poalele Muntilor Taurus.

20
Activitati precum:
– terenurile de golf
– rafting, scufundări în Marea Mediterană
– vizitarea Troy Aqua Park
– excursii istorice în jurul oraș elor vechi Kaleici și Aspendos
– cumpărături
– călărie
– safari cu jeepul și mult mai mult.

Blue Flag Beach Lara (la o distanta de 7 km de oraș) este una dintre cele mai bune plaje din
zona. Denumirea „blue flag” reprezinta certificarea calitatii acesteia.
Pentru relaxare si distractie plaja ofera o mulțime de umbrele, șezlonguri, baruri pe plajă și
restaurante în apropiere.

Tot in sud -vest, mai exa ct in regiunea Dalaman , se situeaza una din cele mai animate statiuni din
punct de vedere al vietii de noapte, si anume Marmaris.
Majoritatea pub -urilor situate in Long Beach se deschid devreme si ofera spectacole de Karaoke,
Drag, in localuri precum Turt le Bar sau Talk of the town. Pe de alta part, in Bar Stree se poate
gasi o gama larga de cluburi, cum ar fi Galeon, Green House, Back Street sa u Crazy Daisy, care
rămân deschise pana dimineata.

Pe langa petrecerile organizate, Marmaris este un centru de scufundari, navigatie si canotaj
datorita porturilor de agrement intinse pe coasta statiunii.

In imediata vecinatate a statiunii Marmaris est e Pamukkale , sau "Castelul de bumbac". Format
din izvoare termale bogate, locul este acoperit de stalactite uriase, cataractă, cascade, bazine – și
cele mai bune din toate – izvoare termale cu apa fierbinte puse la dispozitia turistilor, cunoscute
inca de pe vremea romanilor pentru puterile lor terapeutice.

21

Călătorind spre nord, intalnim orasul port Bodrum , situat pe coasta de sud -vest a tarii. Acesta se
află în inima Rivierei turcești sau Coasta de Turcoaz.
Combinația de climat insorit, mare calda si tarmuri nesfarsite, atesta faptul ca statiunea are
resursele necesare pentru a oferi turistilor posibilitatea de a practica sporturi acvatice cum ar fi
navigatie, scuba diving, caiac pe mare și sporturi montane, inclusiv ciclism, abseiling și balonul
cu ae r cald.
In zona se afla semnificative vestigii arheologice, cum ar fi ramasitele Mausoleul lui Maussollos,
care a fost construit pentru un guvernator persan lângă actualul zi Bodrum (aceasta este sursa
cuvântului modern de "mausoleu", adică marele mormânt) .
Pentru o vacanță plină de istorie, preparate delicioase, precum și activități care variază de la
abseiling la schi jet, Turcia este detinatia perfecta.
In partea de nord, in regiunea Izmir, se situeaza frumoasa peninsula Cesme , cu întinderile sale de
plaje cu nisip fin. Kusadasi este cea mai populară stațiune din regiunea Izmir.

3.3 GRECIA

Kavala, micul Monte Carlo al Greciei datorita asemanarii cu celebra statiune de pe Coasta de
Azur. Este un oras numai bun de luat la pas din port si pana in fortareat a bizantina, situata in
varful colinei care guverneaza orasul. De neratat in Kavala este si situl arheologic Philippi.
In Kavala se poate ajunge cu avionul (pe aeroportul Alexandru cel Mare) sau cu masina, drumul
de la Bucure sti pana acolo fiind de 8 ore.

22
Parga, oaza din Epir
Un oras in nord vestul Greciei, in regiunea Epir, si o destinatie mai putin cunoscuta decat Atena
sau faimoasele insule, Parga este o adevarata oaza paradisiaca ce aduce aminte de Amalfi sau
Cinque Terre pe alocuri. Casele color ate si marea de un albastru intens fac din Parga o destinatie
romantica perfecta pentru cupluri in luna de miere.
Desi peisajele superbe te duc cu gandul la insulele grecesti, Parga se afla in Grecia continentala
si se poate ajunge relativ usor cu masina din Romania. Drumul din Bucuresti pana in Parga are
aproape 1000 de km si dureaza circa 12 ore.
Odata ajuns aici, merita sa vezi castelul venetian din Parga, sa faci scufundari in pesterile
Afroditei, sa faci rafting pe raul Acheron sau sa te bucuri de so are p e plajele Lichnos si Valtos.

Lefkada
Una dintre cele mai cunoscute insule grecesti si un loc pe care turistii il iau cu asalt vara,
Lefkada se afla in Marea Ionica si este legata de Grecia Continentala printr -un dig rutier si un
pod, ceea ce o fa ce singura insula greceasca in care poti ajunge fara sa mergi cu feribotul.
Este o insula muntoasa, asa ca cele mai multe dintre plaje sunt flancate de stanci abrupte..
– Cu masina personala sau cu autocarul – traseul are in jur de 1.100 km (circa 14 ore).
– Cazari – se pot camere de hotel (cu balcon, Wi -Fi si parcare gratuita) cu 34 -40 de euro pe
noapte, sau variante de lux – casa privata, cu piscina si vedere spre plaja incepa nd de la
250 de euro pe noapte.
– Mancare – un pranz generos si cu preparate tradit ionala in Lefkada, cu circa 10 euro.
– Daca vrei sa te relaxezi la plaja, ai o multime de optiuni. Cele mai cunoscute plaje din
aceasta insula sunt Kalamitsi, Agiofili, Vasiliki, Egremni, Kathisma sau Milos.
Activitati in Lefkada:
– Se pot inchiria scuter/AT V/biciclete pentru a descoperi insula in profunzime
– Croaziera in jurul insulei
– Windsurfing
– Centrul social al insulei, cu restaurante, baruri si localuri pentru petrecareti este in Nidri

23

Santorini
Sezonul turistic in Santorini incepe de la 1 martie . Este una dintre cele mai cunoscute si animate
insule grecesti si, probabil, locul din care vedem cel mai des fotografii atunci cand vorbim despre
Grecia. Casele albe cu acoperisuri albastre si marea de un albastru azuriu sunt in mod cert
reperele vizuale cu privire la aceasta insula.
– Se poate ajunge in Santorini cu masina, dar este un drum lung, de circa 23 de ore, care
include 6 -8 ore de mers cu feribotul. Cea ma i comoda varianta este avionul.
– Cazari – se pot gasi camere de hotel incepand de la 20 de e uro pe noapte (incluzand WI –
Fi, parcare gratuita, TV, aer conditionat). Variantele de lux, la hoteluri cu piscina sau in
case private cu vedere la mare au preturi inc epand cu 200 de euro pe noapte.
– Mancare – o masa in 2 costa undeva la 25 de euro, incluzan d si bauturi si un desert.
– insula potrivita pentru vacante linistite in cuplu sau cu familia,
– Fira, Oia, Imerovigli sunt printre cele mai cunoscute statiuni din aceasta insula. Se pot
gasi taverne, cafenele, obiective turistice, suveniruri.
– Plajele cel e mai cunoscute sunt Kokinou Paralia, Kamari, Perissa, Aspronisi Paralia si
Monolitos
– excursii pe insula, cu scuterul
– vizita re situl arheologic Akrotiri, vulcanul de pe insula sau asezari din apropiere cum ar fi
Thirassia, pe care se poate descoperi cu a jutorul unui mijloc de transport mai putin
comun – magarusul .

24
Zakynthos
Destinatie foarte cunoscuta si un loc unde vara merg o multime de turisti din intreaga lume. Este
una dintre insulele pe care se ajunge relativ usor si repede si care ofera mai multe activitati, astfel
incat este potrivita pentru orice tip de turist – de la familii numeroase cu multi copii, pana la
cupluri care vor vacante romantice in doi sau gasti de prieteni pusi pe distractie.
– Cu masina drumul dureaza circa 22 de ore. Se poa te opta, insa, si pentru avion, dar cu
escala la Atena sau in alt oras european. Pretul in plina vara la avion ajunge la circa 3 -400
de euro dus -intors.
– La cazari, preturile sunt cuprinse intre 25 de euro pe noapte si 250 de euro, in hoteluri cu
piscina, vedere la mare si conditii de lux.
– La mancare, costurile sunt asemanatoare cu restul Greciei. Doua persoane pot manca un
pranz cu mancare traditionala cu 20 -25 de euro.
– Plajele sunt atractia principala in Zakynthos, dar pe aceasta insula mai exista si alt e
obiective interesante.
– Vizitare parcul Marin National din Zakynthos, Manastirea Anafonitria, Pesterile albastre,
Muzeul Bizantin, Kap Keri, insula Marathonisi, Askos Stone Park, Crama Callinico
– Scufundari
– Excursii in capitala insulei – Zante – sau in orasul Laganas, foarte viu si potrivit pentru cei
in cautare de petreceri
– Plaje de vazut – Navagio, Banana Beach.
– Sporturi de apa – ski nautic, jet ski, flyboard etc.

Creta
Celebra Creta este o preferata a turistilor, iar motive pentru care atat de multi oameni o aleg drept
destinatie pentru concediul de vara sunt suficiente. Plajele reprezinta doar o mica parte din ce are
de oferit aceasta insula.
– Creta are 2 eroporturi – Chania si Heraklion, astfel incat varianta cea mai simpla este sa
calatoresti cu avionul. Pretul pentru transportul cu avionul este de circa 200 de euro dus –
intors, cu o escala (in Atena de regula). Cu masina, drumul are 1556 km, deci va dura
circa 24 de ore.

25
– In Creta exista numeroase campinguri unde se poate caza la cort. O noapt e intr -un
camping in Creta costa circa 15 euro. Un hotel ieftin in Creta costa circa 25 de euro pe
noapte, iar un sejur intr -un hotel de lux, cazarea pe noapte costa 250 de euro.
– Vizitare Cretaquarium, Palatul din Knossos, Palatul Phaestos, Canionul Samar ia, Platoul
Lasithi, Pestera Melidoni, Pestera Sfendoni
– Malia, denumita Ibiza Cretei, locul unde gasesti petreceri la orice ora din zi si din noapte
– Odihna la plaja la Triapetra, Plakias, Tymbaki, Rodakino, Falassarna, Matala, Preveli,
Vai, Elafonisi.

Corfu
O destinatie in topul preferintelor turistilor, Corfu este locul perfect pentru sejurul prelungit de
vara. Pentru ca este vizitata de turisti din toata lumea, in special de italieni, (motiv pentru care si
meniurile tavernelor cuprind paste si pizz a din plin) Corfu este o insula aglomerata in plin sezon
estival, dar care si -ar putea arata adevaratul farmec in extra -sezon.
– Se poate ajunge in Corfu cu avionul, dar cu escale si cu o durata totala de peste 9 ore..
Intre Bucuresti si Corfu sunt putin pe ste 1000 de kilometri, deci drumul poate fi parcurs
in circa 13 – 14 ore.
– Cazarea in Corfu costa intre 22 de euro pe noapte si 250 de euro pe noapte. In ceea ce
priveste preturile la mancare, acestea sunt la fel ca in restul Greciei (in medie 25 de euro
pentru o masa de doua persoane) .
– Aqualand in Corfu, un parc acvatic perfect pentru familii
– Vizitare palatul Achilion, castelul de la Angelokastro, castelul Gardiki, Paleokastritsa,
Fortul Vechi
– Snorkeling
– Odihna plaja la Mirtiotissa, Sidari, Kavos, Kas siopi

26
Thassos
Probabil insula preferata a turistilor romani, Thassos este si printre cele mai usor accesibile
insule grecesti. Este o insula perfecta pentru cupluri care vor sa stea la plaja si sa se bucure de
peisaje paradisiace.
– Cei mai multi dintre turistii romani care merg in Thassos aleg varianta masinii, deoarece
din Bucuresti pana acolo se fac 8 -9 ore. Cu avionul drumul cuprinde escala si apoi inca
un traseu cu masina din Kavala in Thassos. De asemenea, se poate lua s i trenul din Atena
sau din S alonic.
– Cazarea in Thassos costa intre 30 de euro si 250 de euro pe noapte, in functie de bugetul
pe care vrei sa -l aloci sejurului, de conditii si de situarea hotelului. O masa de doua
persoane la o taverna in Thasos costa in jur de 25 de euro, ca in maj oritatea insulelor din
Grecia.
– Plajele sunt superbe
– Snorkeling, sailing,yachting
– Plimbari cu vaporasul, ATV -ul, bicicleta
– Excursii in satele de pe insula (Kazaviti, Panagia, Theologos)
– Vizitare manastiri si biserici, pe insula sunt peste 50, dar si Amf iteatrul Antic si Agora,
muzee si situri arheologice
– Sarituri in Giola (piscina naturala denumita „laguna albastra” sau „piscina sirenelor”)
– Jeep safari in zona montana de pe insula
– Drumetii in zona montana (Ypsarion)

Rhodos
Alta destinatie cunoscu ta si arhiplina vara este Rhodosul. Este un loc unde istoria se impleteste
cu modernul si unde ai o multime de lucruri de facut.
– Cea mai simpla cale este cu avionul, dar cu escala. Zborul dureaza in total peste 3 ore in
functie si de cat dureaza escala. C ostul este de circa 200 de euro dus -intors. Cu masina
drumul dureaza aproximativ 22 de ore, deoarece sunt cira 1.400 de km de parcurs (din
Bucuresti)
– La cazari preturile incep de la 22 de euro pe noapte si pot ajunge la peste 200 de euro.
Mancarea costa, la fel ca in restul Greciei, in jur de 25 de euro un pranz pentru doua
persoane.
– odihna plaja in Ixia, Feliraki, Pallas

27
– vizitare situri arheologice: Lindos, Templul Afroditei, Sapte Izvoare, Palatul Marilor
Maestri, Acvariul din Rhodos, Parcul acvatic di n Faliraki, Valea Fluturilor, Moscheea lui
Suleyman

Mykonos
O alta destinatie cunoscuta in Grecia, un loc unde merg o multime de romani si care are, intr –
adevar, o multime de oferit.
 Cu avionul e cel mai simplu sa ajungi in Mykonos, iar drumul cupr inde doar o escala.
Costul unui bilet de avion catre Mykonos in plin sezon estival este de circa 200 de euro
de persoana. Cu masina personala sau a autocarului, distanta dintre Bucuresti si Mykonos
este de 1300 km si poate fi parcursa in aproximativ 18 ore .
 Cazarea in Mykonos costa intre 22 si 205 de euro pe noapte. In ceea ce priveste
mancarea, preturile sunt putin mai ridicate fata de restul Greciei – intre 40 si 50 de euro o
masa pentru doua persoane.
 Mykonos este o insula greceasca prin excelenta, dac a se poate spune asa. Arhitectura,
culorile (predomina albul si albastrul) si relieful sunt exact cum ti -ai imagina o insula din
Grecia si tocmai acesta este farmecul ei.
 Vizitare Mica Venetie, satul Ano Mera
 Odihna plaja la Paradise Beach, Kalo Livadi, E lia
 petrecerile de pe plaja dureaza de regula pana in zori

28
4. INFRASTRUCTURA SI DOTARILE SPECIFICE ALE
AGREMENTULUI TURISTIC DE LITORAL

4.1 AMENAJAREA TURISTICĂ A SPAȚIULUI LITORAL

Amenajarea turistică a spațiului litoral este condiționată de: caracteristi cile țărmului, care
influențează lățimea și continuitatea plajei, panta și caracteristicile topografice ale zonei litorale
submerse și emerse, granulometria nisipului plajei.
Structurile de cazare și cele de agrement au o dispunere limitrofă liniei de țăr m, unele dintre
acestea având chiar acces direct la plajă.
Spre exterior se află infrastructura de primire a turiștilor (șosele, căi ferate) precum și zonele
rezervate extinderilor ulterioare.
Latitudinea influențează de asemenea dezvoltarea stațiunilor t uristice litorale prin durata
sezonului turistic.

4.2 CADRU CONCEPTUAL
Stațiunile turistice litorale s -au dezvoltat în cea mai mare parte acazurilor în prelungirea zonei
rezidențiale, întâlnindu -se însă și situații în care acestea au fost construite pe amplas amente
noisau au fost integrate difuz în zona rezidențială (în special în cazulstațiunilor turistice mai
vechi).
Mărimea stațiunilor litorale se stabilește în funcție de:
 capacitatea plajelor , care la rândul său depinde de:
 suprafața amenajabilă (exploa tabilă),
 numărul de vizitatori de metru pătrat de plajă,
 lungimea țărmului,
 simultaneitatea prezenței pe plajă a potențialilor vizitatori etc.

4.3 AMENAJAREA TURISTICĂ A LITORALULUI ROMÂNESC.
 Deși activitatea turistică din această zonă se caracterizează prin tr-o puternică sezonalitate,
turismul de litoral este considerat cea mai importantă formă de turism din România
 Ponderea acestuia din totalul infrastructurii turistice a României(43,3%)
 Pe litoralul românesc al Marii Negre sunt amenajate 12 stațiuni turist ice ( Navodari,
Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap
Aurora, Venus, Saturn, Mangalia ), cu o capacitate de cazare de 126 900 locuri,situate în
peste 260 hoteluri.

MAMAIA
Din punct de vedere urbanistic, stați unea este alcătuită din mari ansambluri hoteliere, ce
alcătuiesc adesea grupuri de hoteluri legate între ele prin alei și spații verzi, intercalatecu dotări
comerciale și de agrement.
– Parcul de distacții nautice, primul de acest fel din România are o supra față totală de 27
200 m2dintre care 4 000 m2 căderi de apă. Este dotat cu instalații moderne de iluminat,
tobogane, piscine putând primi zilnic 2 500 vizitatori.

29
– Telegondola este de asemenea o instalație unicat în România destinată turiștilor ce vor să
admire panorama stațiunii Mamaia. Capacitatea de transport este de circa 1 500 persoane
pe oră, iar lungimea totală a traseului este circa de 2 000 m, între zona hotelului Perla și
zona Cazino. Plimbările durează circa 7minute, iar înălțimea în punctul maxim este de 50
de metri.

EFORIE NORD
– Situată la 14 km sud de Constanța
– Concentrează în prezent 54 de dotări turistice de cazare (hoteluri și vile), numeroase
hoteluri fiind extinse și modernizate. Dintre acestea, 13 sunt construcții noi, în general de
treiste le, construite după anul 1990.

COSTINEȘTI
– Situare: la 8 km sud de stațiunea EforieSud și 28 km sud de Constanța in prelungirea
sudică a satului cu același nume, între mare și calea ferată Constanța -Mangalia
– Dispune de o infrastructură de cazare șia gremen t adecvată vârstei tinere, încadrul căreia
se detașează un mare complex turistic pentru tineret amplasat în în extremitatea sa sudică,
construit într – o concepțiemodernă, în care funcționează o tabără studențească
internațională de vară. La acesta se adaug ă ale două hoteluri,numeroase vile, căsuțe,
campinguri
– Infrastructura de agrement este bine reprezentată, stațiunea fiind gazda unor renumite
discoteci, a unui teatru de vară, precum și a numeroasecluburi, restaurante și terase. Aici
seorganizează anual nu meroase evenimente culturale de importanță națională: Gala
tinerilor actori, Festivalul national de jazz, Salonul naíonal de graficăsatirică pentru
tineret, Festivalulnațional „Mediafest”, Serbările Mării.

OLIMP
– Sectorul sudic este constituit dintr -unans amblu de cinci hoteluri de dimensiuni relativ
mici, cu puținenivele și restaurante separate, darcare se evidențiază prin
armoniaconstrucțiilor și printr -o atmosferă generală de destindere. După 1990, înacesată
zonă au fost construite noidotări comerciale ș i de agrement: Estival Mall , Club Onix etc,
iar în proximitatea hotelului Cocorul se află în construcție o sală multifuncțională.
– Sectorul central ocupă un tronson defaleză lung de circa 300 de metri și înalt de 20 metri,
alcătuit din trei hoteluri cu ar hitectură modernă, piramidală: Amfiteatru, Panoramic și
Belvedere , realizate în 1972.
– Sectorul nordic este alcătuit din șapte hoteluri – turn, ce poartă denumireaunor provincii
ale țării, într -un ansamblu arhitectural unitar. Unele dintre acestea au fost r enovate în
direcția sporirii confortului

NEPTUN
– Amenajarea stațiunii Neptun s -a realizat pornind de la cele două incinte lacustre (Neptun
I și Neptun II), care se interpun între plajă principala axă longitudinală astațiunii, cu
funcțiuni de promenadă.
– Dotările turistice se înșiră de -a lungul acestei axe, de o parte și de alta a sa, unită cu plaja
prin două axe transversale. La fel ca în cazul stațiunii Mamaia, existăși o a doua axă
longitudinală, periferică stațiunii, destinată circulației de mare viteză. Stațiunea dispunde

30
de 23 de unități hoteliere, în majoritate de două stele, numeroase restaurante, terase, parc
de distracții și camping la intrarea dinspre Jupiter, unități comerciale și de servicii.
– Arhitectura hotelurilor se bazează in generalpe constru cții individuale cu restaurante
integrate, în general cu formă alungită și regim redus de înălțime.

JUPITER
Din punct de vedere architectural prezintă o mare diversitate, îmbinând stiluri diferite:
– hoteluri de mari dimensiuni, construite în imediata vec inătate a plajei, perpendicular pe
linia țărmului, cu asigurarea vizibilității mării din toate direcțiile (Capitol, Olimpic,
Meteor, Cometa )
– hoteluri extinse în suprafață curegim redus de înălțime și largi spații interioare (ansamblul
Cozia –Tismana )
– minihoteluri în general joase, cu largi spații verzi,
– hoteluri monumentale, de mare capacitate și cu arhitecturădeosebită (Scoica ).
– Centrul stațiunii este dat de intersecția celor două axe prioritare de circulație, unde sunt
concentrate și principalele dotări comerciale și de agrement.

CAP AURORA
In prelungurea sudică a stațiunii se află cel mai mare complex turistic depe litoralul românesc,
alcătuit din 10 hoteluri integrate cu arhitectură piramidală și cu denumiri de pietre prețioase, 8
restaurante, numeroa se piscine, terenuri de sport, minigolf etc

VENUS
Structura urbanistică a stațiunii a fost astfel concepută încât să amplifice senzația produsă
depantă. Astfel, au fost amplasate în centrul stațiunii, cele mai înalte clădiri precum:
complexul hotelir Vult urul- Cocorul -Pajura, în vreme ce hotelurile ce se înșiră de -a lungul
bretelei circulare paralelă cu plaja au un regim mic de înălțime, în general de 4 etaje. Aici se află
principalele hoteluri de categorie superioară ( Orlando – 5 stele, Carmen, Afrodita –4stele), în
imediata apropiere a plajei și cu vedere spre mare.
Tot de -a lungul acestei axe circulare sunt concentrate și principalele dotări comerciale și de
agrement.

SATURN
(Stațiune care face legătura cu Mangalia)
Prezintă o pantă generală către cordo nul litoral și faleza joasă de lamarginea mării.
Intre Saturn și Venus, amenajareal itoralului prezintă un areal de discontinuitate determinat de
existența unei zone mlăștinoase, neamenajată (mlaștina Hergheliei), între aceasta și șoseaua de
legătură între stațiuni fiind amenajat un Camping.
Construcțiile înalte au fost amplasate la capetele stațiunii:
– la capătul nordic, la ieșirea spre Venus se află complexul hotelier Hora -Balada -Sirena
hoteluri renovate și aduse la confort de trei stele
– la capătul sudic la ieșirea spre Mangalia, complexul hotelier Diana – Atena, două
construcții monumentale cu câte 14 etaje.
– Hotelurile din zona centrală au în general un regim redus de înălțime (4 etaje), cu formă
alungită, unele dintre ele fiind renovate ( Cupidon ) în vr eme ce altele, degradate la
categoria de o stea așteaptă să intre în renovare.

31

VAMA VECHE și 2 MAI
– sate ale comunei Limanu
– sunt cele mai sudice localități ale litoralului românesc.
Vama Veche: la 12 km sud de Mangalia și la 7 km de 2 Mai
– Localitate de fr ontieră cu Bulgaria, a devenit în ultimii ani un loc foarte căutat mai ales
de către tineri, datorită atmosferei de nonconformism și a prețurilor reduse la cazare și
masă
– Cazarea se face în casele locuitorilor și într -o mulțime de vile recent construite
– Plaja este relativ bună, cu lățimi care depășesc 200 m pe alocuri și, la fel ca la Costinești,
un reper care dă o notă de originalitate orizontului nautic îl reprezintă o veche epavă
situată la câteva sute de metri de mal.
– Intre Vama Veche și 2 Mai: zonă de discontinuitate, determinată de existența unui areal
natural protejat (rezervație submarină)

5. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI
DE LITORAL

Master Planul pentru turismul național al României 2007 -2026 (World Tourism Organization)
Strategia sus-numită arăta că „în 2009, 29% din hotelurile înregistrate din țară erau cele de pe
litoral, cu un număr de locuri de cazare reprezentând 45% din numărul total. Însă, aceste hoteluri
erau deschise pentru un număr mediu de 102 zile. În acest sezon scurt , acestea au obținut un grad
de ocupare de 53%”. Același Masterplan lista ca punct slab în analiza SWOT sezonul turistic
scurt al stațiunilor de pe litoral, în același timp enumerând în zonele de dezvoltare potențială a
turismului Litoralul Mării Negre pen tru plajă, divertisment, cultură, sănătate și tratament,
croaziere pe Marea Neagră.
Unul dintre obiectivele Master Planului era:
 identificarea oportunităților și luarea măsurilor care să permită extinderea sezonului
turistic de către stațiunile de pe lit oralul Mării Negre.
În abordarea strategică, se propuneau rețele regionale ale instituțiilor de pregătire în sectorul
opitalității (școli hoteliere), cu 2 centre pe litoral.
Totodată, era menționată nevoia de a atrage companii low cost către Aeroportul Internațional
Mihail Kogălniceanu, cu o acțiune dedicată în acest sens (Consiliul Județean Constanța).
Apropos de dezvoltarea turismului MICE ca stimul pentru reducere sezonalit ății, Masterplanul
indica necesitatea realizării unei facilități de tip Convention Center cu dotări corespunzătoare
sesiunilor plenare și cu o capacitate de minimum 2000 de locuri, cu spații conexe pentru întâlniri
neplenare, evaluând Constanța ca destinaț ie datorită ofertei de spații de cazare și nevoia reducerii
sezonalității. Totodată, Master Planul lista ca prim proiect demonstrativ cel dedicat stațiunii
Mamaia, cu două obiective specifice, respectiv îmbunătățirea și restructurarea centrului stațiunii
pentru diversificarea atracțiilor din stațiune în scopul atragerii de noi segmente de piață și
creșterea duratei sezonului turistic și găsirea unor măsuri de management pentru restructurarea și
administrarea zonei stațiunii.

32
De remarcat faptul că sunt enum erate ca date statistice pentru turismul din Constanța în anul
2005, respectiv 28000 de locuri de cazare (în prezent 27143 în structuri clasificate de
Ministerul Turismului), 17811 paturi în Mamaia (astăzi 21548 în structuri clasificate de
Ministerul Turis mului), cu un număr de sosiri de 378.000 din care 52000 turiști străini, cu o
durată medie a sejurului între 5 și 7 zile (astăzi 532624 din care 45659 turiști străini și o
durată medie a sejurului de 3,13).

La momentul realizării Master Planului erau menț ionate proiectele propuse în Agenda 21 la nivel
local pentru Planul de Dezvoltare Durabilă a orașului Constanța:
• programul integrat de protecție a plajelor
• întocmire masterplan pentru trafic rutier
• construire sistem de transport cu troleibuzul înt re Năvodari și Eforie
• Refacerea stațiilor de transport în comun în Constanța
• Construirea Rivierei Tomis, prin legarea portului turistic cu stațiunea Mamaia
• Construirea unor spații de parcare suplimentare: 2000 în zona peninsulei, 1500 în oraș și 2 500
în Mamaia
• Refacerea și mărirea capacității Gării Constanța
• Construirea unui centru comercial de distracții în zona Tomis III • Construirea unui nou centru
de expoziții și conferințe
• Construirea Portului de agrement Mamaia în zona cazinoului
• Refacerea Portului turistic Tomis
• Refacerea clădirilor istorice ale orașului
• Dezvoltarea unei Grădini botanice
• Refacerea și renovarea muzeelor orașului
• Înființarea unui centru de informații culturale.

Până în 2018, parte dintre aceste proiec te au fost realizate, precum:
• refacerea spațiilor publice și a pietonalelor din zona peninsulară, construindu -se o nouă parcare
(Poarta 1);
• pontonul în zona Cazino (s -a realiza pasarela din zona Hotelului Victoria);
• portul turistic Tomis (s -ar put ea completa cu dezvoltarea zonei de taluz);
• complexul expozițional Constanța (Consiliul Județean Constanța);
• protecția plajelor (programul de reducere a eroziunii zonei costierelărgirea plajelor Mamaia
Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud);
• întocmirea masterplan pentru trafic rutier (s -a realizat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă);
ș.a. Alte proiecte rămân actuale, cu condiția nuanțării lor la nevoile și principiile de modelare
urbană și de finanțare actuale (mobilitate urbană durabilă):
• Riviera Tomis;
• Reabilitarea clădirilor istorice;
• Reabilitarea muzeelor orașului;
• Construirea unui nou centru de expoziții conferințe (cu o capacitate suficientă, pentru interes
național și internațional, nu doar local).

Master Planul indica cătr e oportunitatea realizării de locuințe secundare în Mamaia în vederea
atenuării sezonalității, având în vedere tendința de atunci (care s -a confirmat și continuă să

33
existe) de transformare în destinație de weekend, cu dezvoltarea centrului stațiunii într -o zonă
mixtă cu ansambluri rezidențiale reprezentative ca dimensiuni.
În realitate, aceste fenomen s -a manifestat în stațiunea Mamaia oriunde unde a existat resursa
funciară disponibilă, existând o presiune imobiliară relevantă, din nefericire într -un mod
fragmentar, fără a asigura o mixitate funcțională reală și fără a asigura organic o creștere în
relație cu orașul.
Master Planul aducea în discuție, de asemenea, oportunitatea recuperării terenului din largul
mării sub forma unor insule care să se întindă paralel cu plaja pe cca. 200 m de la linia
actuală a țărmului, generând insule artificiale, alături de constituirea unui nou centru al
stațiunii high rise (se discuta despre o înălțime maximă la 25 etaje în zona actualei piețe a
Cazinoului), cu o dezvolta re urbanistică -subiectul unei competiții internaționale. Având în
vedere faptul că spațiul public sus -numit a fost reabilitat de curând utilizând fonduri
structurale, alături de promenadă, este puțin probabilă implementarea unei astfel de
operațiuni urbani stice, de asemenea, ținând cont de resursele de capital limitate și a
dificultății generării unui proiect de parteneriat public -privat la o astfel de scară în următorii
cinci, zece ani .

6. REGLEMENTARI COVID19 PRIVIND AGREMENTUL
TURISMULUI DE LITORAL

Europa dispune de un ecosistem turistic foarte activ. Călătoriile, transportul, cazarea, alimentația,
recreerea sau cultura contribuie la aproape 10 % din PIB -ul UE și constituie o sursă esențială de
locuri de muncă și de venituri în numeroase regiuni europe ne. 267 de milioane de europeni (62 %
din populație) fac cel puțin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78 % dintre europeni își petrec
vacanțele în țara lor de origine sau în altă țară din UE.
Ecosistemul turistic a fost, de asemenea, unul dintre ce le mai afectate de restricțiile severe impuse
circulației și călătoriilor în urma pandemiei de COVID -19. Organizația Mondială a Turismului
(UNWTO) prevede o reducere cu 20 -30 % a numărului de sosiri internaționale, ceea ce înseamnă
pierderi între 280 și 42 0 de miliarde EUR pentru industria călătoriilor în întreaga lume. În Europa,
vara este un anotimp crucial pentru industrie, aducând, în medie, încasări de 150 de miliarde EUR
pentru sectorul turismului european și 360 de milioane de turiști.

34
 Turism și transporturi: Comisia a publicat orientări privind reluarea în
siguranță a călătoriilor și relansarea sectorului turismului în Europa în 2020
și ulterior

Pachetul „Turism și transport” al Comisiei include:
 O strategie globală de redresare în 2020 și în perioada ulterioară;
 O abordare comună a a restabilirii libertății de mișcare și a eliminării restricțiilor la
frontierele interne ale UE, în mod treptat și coordonat;
 Un cadru de sprijinire a restabilirii treptate a transportului, asigurând în același timp
siguranța pasagerilor și a personalului;
 O recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la
rambursarea în numerar;
 Criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru
elaborarea de protocoale sanitare p entru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Pentru turiști și călători
Comisia dorește să le ofere cetățenilor posibilitatea, încrederea și siguranța de a călători din nou
cu ajutorul următoarelor măsuri:
 Restabilirea în condiții de sigura nță a libertății de mișcare și eliminarea controalelor
la frontierele interne::
Libera circulație și călătoriile transfrontaliere sunt esențiale pentru turism. Pe măsură ce statele
membre reușesc să reducă circulația virusului, restricțiile generale legate de libera circulație ar
trebui înlocuite cu măsuri mai orientate. În cazul în care o eliminare generalizată a restricțiilor nu
este justificată de situația sanitară, Comisia propune o abordare etapizată și coordonată, care să
înceapă prin eliminarea restr icțiilor între zone sau între state membre cu situații epidemiologice
suficient de similare. De asemenea, abordarea trebuie să fie flexibilă și să includă posibilitatea de
a reintroduce anumite măsuri în cazul în care situația epidemiologică impune acest l ucru. Statele
membre ar trebui să acționeze pe baza următoarelor 3 criterii:
 situația epidemiologică , concentrându -se în special asupra unor zone în care situația se
îmbunătățește, pe baza orientărilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor
și folosind harta regională elaborată de acesta ;
 capacitatea de a aplica măsuri de izolare pe parcursul întregii călătorii, inclusiv la
punctele de trecere a frontierei, îm preună cu protecții și măsuri adiționale acolo unde
distanțarea fizică este dificil de asigurat și
 considerentele economice și sociale , acordând prioritate la început circulației
transfrontaliere în domenii -cheie de activitate și incluzând motivele persona le.

Principiul nediscriminării are o importanță aparte: în cazul în care un stat membru decide să
permită deplasarea pe teritoriul său sau în anumite regiuni și zone de pe teritoriul său, statul
membru respectiv ar trebui să facă acest lucru într -un mod nediscriminatoriu, adică să permită

35
deplasarea în toate regiunile sau țările din UE care prezintă condiții epidemiologice similare. În
aceeași ordine de idei, toate restricțiile trebuie să fie ridicate fără discriminare pentru toți cetățenii
UE și toți rez idenții din statul membru respectiv, indiferent de naționalitatea acestora, și acest lucru
trebuie aplicat în toate zonele Uniunii cu o situație epidemiologică similară.
 Restabilirea serviciilor de transport în întreaga UE, protejând în același timp
sănăta tea lucrătorilor din domeniul transporturilor și a pasagerilor:

Orientările conțin principii generale pentru reluarea trept ată și în condiții de siguranță a
transportului aerian, feroviar, rutier și fluvial de călători. Orientările prevăd o serie de recomandări,
cum ar fi necesitatea de a limita contactul dintre pasageri pe de o parte, reducând pe cât posibil
densitatea lor, ș i dintre pasageri și lucrătorii din domeniul transporturilor.
Orientările includ, de asemenea, indicații privind utilizarea echipamentelor individuale de
protecție cum ar fi măștile de protecție și protocoalele adecvate pentru situațiile în care pasagerii
prezintă simptome de COVID -19. Orientările prevăd, de asemenea, recomandări specifice pentru
fiecare mod de transport și impun coordonarea între statele membre, având în vedere restabilirea
treptată a conexiunilor dintre acestea.
 Reluarea în siguranță a se rviciilor de turism:
Comisia stabilește un cadru comun care oferă criterii pentru reluarea treptată și în condiții de
siguranță a activităților turistice și elaborarea de protocoale sanitare pentru hoteluri și alte forme
de cazare, pentru a proteja atât să nătatea turiștilor, cât și pe cea a angajaților. Aceste criterii includ
dovezi epidemiologice; capacitate suficientă a sistemului de sănătate pentru localnici și turiști;
supraveghere și capacitate de monitorizare și de testare solide, precum și urmărirea
contactelor. Aceste reguli le vor permite persoanelor să stea, în siguranță, în hoteluri, campinguri,
pensiuni sau alte unități de cazare de vacanță, să mănânce și să bea în restaurante, baruri și cafenele
și să viziteze plaje și alte spații exterioare de agrement.
 Asigurarea interoperabilității transfrontaliere a aplicațiilor de urmărire:
Statele membre, cu sprijinul Comisiei, au convenit asupra unor reguli pentru a asigura
interoperabilitatea transfrontalieră a aplicațiilor de urmărire, astfel încât cetăț enii să poată fi
avertizați cu privire la o posibilă infecție cu noul coronavirus atunci când călătoresc în UE.
Protocolul îi va ajuta pe informaticienii care lucrează cu autoritățile naționale din domeniul
sănătății. Aplicațiile de urmărire respective tre buie să fie voluntare, transparente, temporare,
securizate cibernetic, să utilizeze date anonimizate, să se bazeze pe tehnologia bluetooth și să fie
interoperabile la nivel transfrontalier, precum și între diferite sisteme de operare.
Interoperabilitatea e ste esențială: Cetățenii UE trebuie să poată primi alerte cu privire la o posibilă
infecție într -un mod sigur și protejat, indiferent de locul în care se află în UE și indiferent de
aplicația pe care o utilizează. Comisia sprijină statele membre în găsirea soluției adecvate, în
conformitate cu principiile stabilite în setul de instrumente UE și în orientările Comisiei privind
protecția datelor Voucherele trebuie să devină o opțiune mai atractivă pentru clienți:
În baza normelor UE, călătorii au dreptul de a alege între vouchere sau rambursarea în numerar
pentru biletele de avion anulat e (avion, tren, autobuz/autocar și feribot) sau pentru pachetele de
servicii de călătorie. Reafirmând acest drept, recomandarea Comisiei urmărește să se asigure că
voucherele devin o alternativă mai atractivă și viabilă la rambursare pentru călătoriile anu late în

36
contextul actualei pandemii, ceea ce a creat de asemenea dificultăți financiare semnificative pentru
operatorii de transport. Voucherele voluntare ar trebui să fie protejate împotriva insolvenței
emitentului, să aibă o perioadă minimă de valabilita te de 12 luni și să fie rambursabile timp de cel
mult un an dacă nu sunt utilizate. Acestea ar trebui, de asemenea, să ofere pasagerilor o flexibilitate
suficientă, să le permită să călătorească pe aceeași rută în aceleași condiții de prestare a serviciilo r
și să le ofere posibilitatea de a rezerva un contract de servicii de călătorie cu același tip de servicii
sau de o calitate echivalentă. Voucherele ar trebui să fie, de asemenea, transferabile către un alt
călător.

Pentru întreprinderile din domeniul turismului
Comisia își propune să sprijine sectorul european al turismului prin:
 Asigurarea de lichidități destinate întreprinderilor din domeniul turismului, în
special IMM -urilor, prin:
Flexibilitatea în temeiul normelor privind ajutoarele de stat le pe rmite statelor membre să
introducă scheme, cum ar fi schemele de garantare pentru vouchere și alte sisteme de lichidități,
pentru a sprijini întreprinderile din sectorul transporturilor și al călătoriilor și pentru a se asigura
că sunt satisfăcute cererile de rambursare apărute din cauza pandemiei de COVID -19. Sistemele
de vouchere pot fi aprobate de Comisie foarte rapid în urma notificării de către statul membru în
cauză..
o finanțare din partea UE: UE continuă să furnizeze lichidități imediate întreprinde rilor afectate
de criză prin intermediul Inițiativei privind Instrumentul de răspuns la coronavirus, în cadrul
gestiunii partajate cu statele membre. În plus, Comisia a pus la dispoziție o finanțare de până la 8
miliarde EUR pentru 100 000 de întreprinderi mici afectate de criză, împreună cu Fondul european
de investiții.
 Salvarea de locuri de muncă cu un ajutor financiar de până la 100 de miliarde EUR
din cadrul programului SUR E:
Programul SURE ajută statele membre să acopere costurile sistemelor naționale de ocupare a
forței de muncă pe termen scurt și ale măsurilor similare care permit întreprinderilor să protejeze
locurile de muncă. Comisia sprijină, de asemenea, parteneriate le dintre serviciile de ocupare a
forței de muncă, partenerii sociali și întreprinderi, pentru a facilita recalificarea, în special a
lucrătorilor sezonieri..
 Informarea cetățenilor cu privire la oferta turistică locală, promovarea atracțiilor și
a turismu lui local și a Europei ca destinație turistică sigură:
Comisia va colabora cu statele membre pentru a promova un sistem de vouchere în cadrul căruia
clienții să poată sprijini hotelurile sau restaurantele lor preferate. Comisia va susține, de asemenea,
campanii paneuropene de comunicare în care Europa este prezentată drept destinație turistică de
top.
Pentru a completa măsurile pe termen scurt, Comisia va continua să lucreze cu statele membre
pentru a promova turismul durabil în conformitate cu Pactul verde european și pentru a încuraja
transformarea digitală a serviciilor turistice astfel încât să poată oferi mai multe opțiuni, o mai

37
bună alocare a resurselor și noi modalități de gestionare a fluxurilor de călătorie și a fluxurilor
turistice.
Comisia va org aniza, împreună cu instituțiile UE, industria, regiunile, orașele și alte părți
interesate, o convenție europeană pentru a reflecta asupra viitorului ecosistemului turistic european
durabil, inovator și rezilient — „Agenda europeană pentru turism 2050”.

Membrii colegiului au declarat:
Vice-președintele pentru promovarea stilului european de viață, Margaritis Schinas , a
declarat: „Turismul este vital pentru piața unică și pentru cele patru libertăți ale acesteia, având
o contribuție esențială la modul de v iață economic, social și cultural al UE. El a fost afectat
profund de măsurile necesare pentru a combate răspândirea COVID -19. Pe măsură ce statele
membre ridică treptat măsurile restrictive, construim bazele pentru relansarea ecosistemului
turistic și a p ieței unice într -o manieră sigură și adecvată care să împiedice reapariția virusului
în interiorul UE, menținându -ne totodată stilul de viață.”
Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton , a declarat: „Milioane de IMM -uri și întreprinderi
familiale cu a ctivități în domeniul hotelier, restaurante, servicii de transport de călători și agenții
de voiaj riscă falimentul și pierderea locurilor de muncă, de aceea trebuie să își reia de urgență
activitatea. Ajutăm turismul european să revină la normal, acordând totodată o atenție sporită
sănătății și siguranței. Astăzi propunem o abordare europeană comună pentru gestionarea unui
sezon estival 2020 dificil, pregătindu -ne în același timp pentru un ecosistem turistic digital și mai
durabil în viitor.”
Stella Kyriak ides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „ Știm cât de mult
așteaptă cetățenii europeni vara și cât de dornici sunt să călătorească. Sacrificiile uriașe pe care
le-au făcut în ultimele luni fac posibilă, deocamdată, redeschiderea prudentă și progresivă. Cu
toate acestea, eliminarea măsurilor restrictive și turismul nu vor fi lipsite de riscuri atât timp cât
virusul circulă printre noi. Trebuie să menținem vigilența, distanțarea fizică și măsurile de
precauție sanitare riguroase în întregul ecosistem turistic și de transport, pentru a preveni cât mai
mult posibil apariția unor noi focare ”. Nu putem accepta ca eforturile noastre să fi fost în zadar.”
Comisarul pentru justiție și consumatori, dl Didier Reynders , a declarat: „ Consumat orii europeni
pot sta liniștiți: Comisia le va proteja drepturile care le revin în temeiul dreptului UE în ceea ce
privește rambursarea călătoriilor anulate. Cu toate acestea, recomandăm ca voucherele să fie mai
atractive pentru cei care au ales această op țiune. Între timp, libera circulație este dreptul cel mai
apreciat de cetățenii europeni. Este important să se restabilească acest drept imediat ce
circumstanțele o permit .”
Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean , a declarat: „ Dorim să creăm condiții sigure în
fiecare mod de transport, în măsura posibilului, atât pentru persoanele care călătoresc, cât și
pentru lucrătorii din domeniul transporturilor. Pe măsură ce restabilim conectivitatea, aceste
orientări vor oferi autorităților și părților interesat e un cadru standard. Prioritatea noastră este
de a restabili mobilitatea cât mai curând posibil, dar numai cu dispoziții clare privind securitatea
și sănătatea. ”

38

 Restricții și recomandări oficiale în stare de alertă coronavirus COVID -19:
Hotel, pensiun e, hostel
Ordinul nr. 1.731/832/2020 al ministrului Economiei și al ministrului Sănătății (privind măsurile
pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS CoV -2 și pentru asigurarea
desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în d omeniul economiei, pe durata stării
de alertă), face o serie de recomandări hotelierilor:
1. Hotelierii vor lua măsuri de protejare împotriva COVID -19, acordând atenție, în special,
următoarelor: cazarea oaspeților, serviciile conexe (servicii de alimentaț ie, curățenie), și
interacțiunile specifice (oaspeți -oaspeți, personal -oaspeți și personal -personal).
2. Fiecare membru al personalului hotelier trebuie să respecte cu strictețe măsurile de bază
pentru protejarea împotriva COVID -19, cum ar fi: igiena mâini lor, distanțarea fizică, evitarea
atingerii ochilor, nasului și a gurii, respectarea igienei respiratorii și respectarea recomandării de
a rămâne acasă și de a solicita asistență medicală medicului de familie, dacă are simptome
specifice bolii.
3. Echipa d e management trebuie să dezvolte un plan de acțiune, adaptat situației, și să îl pună în
aplicare, în conformitate cu recomandările autorităților locale și naționale de sănătate publică,
având ca scop prevenirea cazurilor, gestionarea eficientă a cazurilor , și atenuarea impactului în
rândul clienților și al personalului.
4. Planul de acțiune trebuie să cuprindă, în principal, următoarele:
 a) optimizarea comunicării între conducere și personal, pentru a predefini o politică de
informare a oaspeților, dar și pentru a furniza și obține rapid informații cu privire la
incidentele care pot apărea în unitatea de cazare și pentru a cunoaște situația în orice
moment;
 b) optimizarea comunicării între conducere și client, prin postere informative, pentru a
crește impac tul mesajelor -cheie în rândul oaspeților, inclusiv promovarea igienei mâinilor
(spălarea pe mâini timp de cel puțin 20 de secunde, pe toate părțile mâinii) și igiena
respiratorie. De asemenea, personalul de la recepție trebuie să fie suficient de bine
informat cu privire la COVID -19, astfel încât să își poată îndeplini sarcinile în condiții de
siguranță și să poată preveni o posibilă transmitere a COVID -19 în cadrul unității. Acesta
trebuie să fie în măsură să informeze oaspeții cu privire la politica unită ții în materie de
măsuri preventive adoptate sau alte servicii ce pot fi solicitate de oaspeți (de exemplu,
servicii medicale și farmaceutice disponibile în zonă sau în unitate). În plus, acesta ar
trebui să sfătuiască oaspeții cu simptome respiratorii să stea în camerele lor, până când
vor fi consultați de către un medic – conducerea se va ocupa imediat de aceasta -, și să
poată oferi recomandări de igienă de bază, dacă este nevoie. Personalul de la recepție
trebuie să asigure accesul la informații oficial e, actualizate, cu privire la călătoriile către

39
și dinspre țările sau zonele cu transmitere (COVID -19) prin consultarea periodică a site –
ului Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) – www.insp.go v.ro;
 c) politica de ocupare a camerelor, privind persoanele însoțitoare, în situația în care există
un caz suspect de COVID -19 (conform definiției de pe site -ul INSP). Pentru astfel de
cazuri, în cadrul recepției, trebuie să fie disponibile imediat numer ele de telefon ale
direcției de sănătate publică județene/a municipiului București, pentru a putea fi utilizate
ori de câte ori există posibilitatea ca un oaspete să fie bolnav;
 d) în cadrul recepției trebuie să existe o trusă medicală care să conțină: –
dezinfectant/șervețele cu efect antibacterian pentru curățarea suprafețelor (șervețele); –
măști pentru față/ochi (separate sau combinate, scut facial, ochelari de protecție). Trebuie
menționat că măștile faciale de unică folosință pot fi utilizate o singură dată (a se consulta
Recomandările privind utilizarea măștii); – mănuși (de unică folosință); – șorț de protecție
(de unică folosință); – halat medical lung, cu mâneci lungi; – sac de unică folosință pentru
deșeuri (pericol biologic).Trusa medicală va fi pusă l a dispoziția cadrelor medicale
solicitate pentru consultul cazurilor suspecte de boală;
 e) promovarea măsurilor de distanțare socială, curățarea mâinilor și igiena respiratorie: –
distanțarea socială presupune abținerea de la îmbrățișare, pupat sau strânger ea mâinilor în
cadrul interacțiunilor cu oaspeții, dar și cu personalul. Aceasta presupune menținerea unei
distanțe de cel puțin 1 m și evitarea oricărei persoane care tușește sau strănută; – igiena
mâinilor înseamnă spălarea mâinilor în mod regulat și rigu ros cu apă și săpun și
dezinfecția cu un dezinfectant de mâini pe bază de alcool; se recomandă dezinfectarea
mâinilor după orice schimb de obiecte (bani, carduri de credit) cu oaspeții; – se va evita
atingerea ochilor, nasului și a gurii cu mâinile neigieni zate; – igiena respiratorie înseamnă
acoperirea gurii și a nasului cu pliul cotului sau cu un șervețel, atunci când cineva tușește
sau strănută; șervețelul utilizat trebuie aruncat imediat într -un coș de gunoi cu capac;
 f) monitorizarea oaspeților din unita te care pot fi bolnavi se va face cu respectarea
reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal și a dreptului la viață privată
și confidențialitate. Personalul de la recepție ar trebui să înregistreze toate incidentele
relevante pe care le constată, cum ar fi cererile pentru consultații medicale. Aceste
informații vor ajuta oaspeții, prin: recomandări adecvate, facilitarea depistării din timp și
gestionarea rapidă a cazurilor suspectate, împreună cu autoritățile sanitare locale.
Personalul de la recepție trebuie să aibă o abordare discretă în privința acestor informații
și ar trebui să asigure faptul că doar conducerea și serviciile medicale vor evalua situația
și vor lua deciziile corespunzătoare;
 g) serviciile tehnice și de mentenanță asig urate, conform reglementărilor în vigoare
(aprovizionare cu apă, ventilație, iluminat etc.). Se va urmări să existe suficient săpun și
soluții dezinfectante.

40
Pe lângă aceste recomandări, Ordinul prevede și interdicții, cum sunt cele referitpare la partea d e
restaurant, cafenele și baruri, a căror funcționare rămâne restricționată inclusiv în cadrul
hotelurilor și pensiunilor.

 Măsuri de restricționare temporară a unor tipuri de activități în uniățile de
cazare:
 a) Nu vor funcționa într -o primă etapă restaur antele, barurile, cafenelele și cofetăriile din
incinta hotelului. Servirea mesei se va face în regim room -service. Este preferabil să se
folosească tacâmuri și veselă de unică folosință.
 b) Locurile de joacă special destinate copiilor vor fi închise.
 c) Locurile special amenajate pentru fitness, saune, piscină interioară etc., din incinta
hotelurilor, în această primă etapă, rămân închise.
 d) Spălarea și dezinfecția suprafețelor din camere și spații comune se vor face mai
frecvent decât de obicei, cu soluț ii dezinfectante pe bază de alcool sau clor, avizate
conform legii. În cazul în care, în cadrul hotelului, în rândul personalului sau oaspeților
apare un caz confirmat de COVID -19, se va contacta direcția de sănătate publică
județeană/a municipiului Bucure ști pentru efectuarea anchetei epidemiologice și stabilirea
măsurilor care se impun.
 e) Folosirea lifturilor va fi făcută doar dacă este strict necesar și numai de către cel mult
două persoane odată, care vor purta măști de protecție în tot timpul folosiri i liftului. Este
recomandabil ca cele două persoane să fie din aceeași familie .

6.1 Exemple ale efectului COVID -19 în turism

 Peste 70% din turiști vor să -și petreacă vacanța pe litoralul României, potrivit unui studiu
realizat de agenția de turism “Paradi s – vacanțe de vis“ , unul dintre cei mai importanți
touroperatori din România pentru litoralul Mării Negre
Potrivit studiului realizat de „ Paradis -Vacanțe de Vis” a rezultat că:
71% din turiști doresc să vină și anul acesta pe Litoral. Dintre aceștia, 53% spun că vor veni
sigur dacă vom avea o ameliorare semnificativă (spre zero) a pandemiei iar 18% nu sunt siguri
dacă se vor decide să vină în situația contrară;
15% nu știu să spună acum dacă ar dori să vină sau nu;
14% nu doresc să -și facă vacanța anul ac esta pe litoral.

41
Aurelian Marin, directorul general al „Paradis -Vacanțe de Vis”, cel mai important touroperator
dedicat Litoralului spune că: ”Litoralul nostru rămâne clar prima opțiune a românilor pentru
sezonul estival. Majoritatea turiștilor vor plajă și soare. Este evident că nu vom mai putea vorbi
de același turism pe care îl știam până acum. De data asta, turiștii vor alege litoralul pentru
relaxare și mai puțin pentru distracție. Nu vom mai putea vorbi de evenimente, de festivaluri, de
concerte sau de cluburi deschise. Însă hotelierii își așteaptă turiștii și cei care vor deschide vor
garanta toate măsurile de siguranță și de igienă”.
Toată lumea așteaptă reglementări clare și oficiale. Până atunci, multe restaurante și hoteluri
își fac propriile reguli adaptând măsuri care deja se iau în alte state. Noi, alături de hoteluri,
vom încuraja servirea mesei de către turiști în restaurantele structurilor de cazare, întrucât
considerăm că avem garanția serviciilor și măsurilor de siguranță corecte și
eficien te”, subliniază Aurelian Marin.

 Aproximativ 98% dintre hotelurile și pensiunile din Delta Dunării au deja mari probleme
din cauza crizei generate de coronavirus și vor intra în insolvență în maximum două luni
și, ulterior, în faliment, dacă Guvernul nu vine rapid în sprijinul lor cu măsuri concrete,
potrivit Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD).

Printre măsurile solicitate de operatorii din Deltă, care ar putea salva turismul din zonă, se
numără:
 scutirea de la plata taxelor și impozitelor pentru firmele care activează în turism în Deltă și
pe Litoral până la finalul acestui an,
 alocarea de surse de finanțare din fonduri europene pentru turism, pentru modernizare
spațiilor de cazare din turismul deltaic și de litoral,
 dezvoltarea serviciilor de suport pentru a crește competitivitatea,
 extinderea domeniului de reglementare a șomajului tehnic pentru angajații din turism cu
contracte de muncă suspendate sau încetate ca urmare a decretării stării de urgență,
 elaborarea de c ătre Ministerul Sănătății a procedurii de igienizare a spațiilor de cazare care
au fost oferite ca spații de carantinare și publicarea acesteia în regim de urgență.
„Dacă Guvernul nu ia măsuri concrete și rapide în sprijinul industriei de turism, cea mai a fectată
de criza generată de pandemia de coronavirus, estimăm că în cel mult două luni mai mult
de 98% dintre hotelurile, pensiunile, restaurantele și toate celelalte afaceri care au legătură cu
turismul din Deltă (transportul și agrementul turistic) vor i ntra în insolvență. Cei 2% dintre
firmele ai căror acționari au resurse financiare de a se susține pe piața turistică, vor fi incapabile
să asigure capacitatea de a reluare a activității turistice într -o destinație unică la nivel național și
internațional.
În acest caz, aproape 5.000 de angajați în turismul din Deltă și din județul Tulcea își vor
pierde locurile de muncă, comunitățile locale nu vor mai avea mijloacele de subzistență în
condițiile în care turismul deltaic are o componentă importantă bazată p e Punctele Gastronomice
Locale și turismul familial, iar turiștii care vor dori să viziteze Delta nu vor mai avea în următorii

42
ani opțiuni de cazare”, a declarat Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al
Destinației Turistice Delta Dunării .
Specificul sezonier al activității din Delta Dunării și litoralul Mării Negre, de maximum șase
luni pe an , a făcut ca la momentul izbucnirii epidemiei, operatorii economici din turism să
înregistreze pierderi ca urmare a lipsei totale a veniturilor și a cheltuielilor cu păstrarea forței de
muncă, dar și a investițiilor în renovări pentru sezonul ce urma să înceapă. Din acest motiv,
reglementările de sprijin al economiei intrate în vigoare până în prezent sunt, în cea mai mare
parte, ineficiente pentru spe cificul sezonier al turismului deltaic și de litoral.

43

7. BIBLIOGRAFIE:

STUDIA UNIVERSITATIS : Revista stiintifica a Universitatii de Stat din Moldova, 2009, nr.2(22)
Manual Universitar : Industria Agrementului in Turism (autor: Adria na Anca Cristea)
https://ro.wiktionary.org/wiki/agrement
http://studiamsu.eu/wp -content/uploads/42. -p.200 -2031.pdf
https://es.scribd.com/doc/82839403/Agrementul -Turistic
https://liviaioana22.wordpress.com/2009/06/23/t urismul -de-agrement -in-romania/
https://silo.tips/download/daniela -turcu -janeta -weisz -economia -turismului
file:///C:/Users/TEST/Downloads/legea -turismului%20(3).pdf
https://www.litoralulromanesc.ro/excursii_si_tururi_litoralul_romanesc.htm
https://www.infotour.ro/ghid -turistic/romania/regiune -litoral/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mamaia
https://ec.europa.eu/romania/news/20200513_orientari_calatorii_turism_ro
https://www.forbes.ro/peste -70-din-turisti -vor-sa-si-petreaca -vacanta -pe-litoralul -romaniei -potrivit –
unui -studiu -164474
https://www.wall -street.ro/articol/Turism/253132/covid -19-peste -90-din-hotelurile -si-pensiunile -din-
delta -dunarii -solicita -sprijin -financiar -din-partea -statului -pentru -a-evita -f.html#gref
https://www.forbes.ro/peste -70-din-turisti -vor-sa-si-petreaca -vacanta -pe-litoralul -romaniei -potrivit –
unui -studiu-164474
http://www.primaria -constanta.ro/docs/default -source/do cumente -pwpmc/librarie -proiecte/strategia –
de-dezvoltare -si-promovare -a-turismului -in-municipiul -constanta.pdf?sfvrsn=2
https://www.academia.edu/15030479/Amenajarea_t uristica_a_spatiului_litoral
https://www.litoralulromanesc.ro/spania/litoral.htm
https://www.li toralulromanesc.ro/turcia/litoral.htm
https://www.concediu.com/blog/grecia -atractii -turistice