Materialelor 2020 [603873]

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

1

Cuprins

Introducere ……………………………………..
………………………. ……………………… ..
…………………..3
Capitolul 1. Stadiul actual al procedeului de
sudare MIG/MAG …………….…..4
1.1 Principiul
procedeului……………………………………………… ………………………… .…….………4
1.2 Avantajele
procedeului …………………………………………. ………….……………………… 5
1.3 Dezavantajele
procedeului ……………………………………..
……. …………….. ……… …….. ……….. 6
1.4 Parametrii tehnologici de sudare
MIG/MAG……………………… …………………. ..
…………….. 7
1.5 Componența unei instalaț ii de sudare
MIG/MAG………………… ……………. …………………… 7
1.5.1 Sursa de curent pe ntru sudarea
MIG/MAG…………………………… ……………….. ……………. 8
1.5.1.2 Sursa de curent pentru s udarea în curent
pulsat…………………… …………………………. 9
1.5.1.3 Principiul funcționării unei surse de cu rent cu
invertor…… ..……..….………………….. 10

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

2
1.5.2 Dispozitivul de avans al
sârmei…………………………………………… …………….……………10
1.5.3 Sârma
electrod…………………………………………………………….. …………………….
……………….. 12
1.5.4 Pistoletul de sudare
manuală…………………………………………… ………………. ……………..
….14
1.5.5 Gaze de
protecție……………………………………………………… ……………………….…….……..16
1.6 Transferul de metal la sudarea
MIG/MAG………………………………….… ………….…………19
Capitolul 2. Metode avansate de sudare
MIG/MAG …………….….……….27
2.1 Transferul cu metal rece CMT (Cold Metal
Transfer)……………………… ……………..………27
2.1.2 Etapele transferului
CMT……………………………………..……….……………………….. …………
…..29
2.1.3 Avantajele procedeului CMT
………………………… ………………………………………… …………. 31
2.1.4 Dezavantajele procedeului
CMT…………………………………………………………… ……………. 32
2.2 Transferul pr in tensiune superficială –
STT…….……………………………………… .……………33

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

3
2.2.1 Principiul transferului
STT………………………………………………… ……………… ………………..
…35
2.2.2 Etapele transferului
STT……….……………………………………… ………………… …..…………..36
2.2.3 Avantajele tra nsferului
STT.………………………………………..… ……………………… …………39
2.2.4 Dezavantaje le transferul ui
STT………………………………………………… ………………………….. 39
Capitolul 3. Sudabilitatea oț elului S235
JR……………………..… ……..….…………40

3.1 Materialul de
bază………………………………………………………….. ……………………… …….
………….. 40
3.2 Materialul de
adaos…….…………………………………………………….. ………………………… ..
……….. .44
3.3 Aparatul de
sudură…….…………………………………………………… …………………… ..……………45
3.4 Sudarea p ractică a tablelor
subțiri……..……. ………….……..…………… ………………..………….46
Capitolul 4.
Concluzii ……………………………………… …………………… ………………..…………..60

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

4

INTRODUCERE

Procedeul de sudare MIG/MAG a început să se dezvolte
începând cu anul 1947, când pe piaț a din SUA au apărut
primele instalaț ii destinate acestui procedeu. Pe atunci se
numea S.I.G.M.A, care era prescurtarea de la ,, Shielded Inert
Gas Metal Arc”.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

5
În anul 1952, inginerii ruși au folosit pentru prima dată
dioxid de carbon CO2 (dioxid de carbon) la sudare , astfel a
luat naș tere procedeul cunoscut astazi ca și sudarea MAG. Î n
scurt timp, acest procedeu s -a răspandit cu r epeziciune î n
Europa vestica pentru sudarea oț elurilor nealiate ș i slab
aliate.
Totuși, odată cu scădearea preț ului la argon î n anii ‘
60, a început să se utilizeze ș i amestecturi de gaze, iar
utilizarea acestora s -a extins to t mai mult de -a lungul
anilor. În prezent este posibilă sudarea MIG/MAG la st andarde
de calitate superioare și cu productivitate ridicată .
În decursul anilor, sudarea MI G/MAG a câștigat o
importanță cât mai mare, nu doar pentru sudarea oțelurilor de
construcții nealiate și slab aliate, ci și pentru sudarea
aluminiului și a oțelurilor înalt aliate datorită tehnologiei
arcului electric pulsat.
Datorită caracteristicilor deo sebite, cum ar fi: rata ridicată
de depunere, patrundere adancă , rentabilitate mare, manevrare
ușoară, mecanizare completă etc., sudarea MIG/MAG oferă multe
avantaje față de alte procedee de sudare.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

6

CAPITOLUL I STADIUL ACTUAL AL PROCEDEULUI DE SUDARE
MIG/MAG

1.1 Principiul procedeului

Procedeul de sudare MIG/MAG face parte din grupa
procedeelor de sudare prin topire cu arcul electric în med iu
de gaze protectoare. În funcț ie de caracterul electrodului
această grupă cuprinde două subgrupe mari:
-procedee de sudare cu electrod fuzibil;
-procedee de sudare cu electrod nefuzibil.
Sudarea MIG/MAG este un procedeu de sudare prin topire cu
arcul electric cu electrod fuzibil, pentru protecț ia arcului
și a băii de meta l folosindu -se un gaz de protecție. În
funcție de caracterul gazul ui de protecț ie se disting două
variante ale procedeului:
➢ sudarea MAG (metal -activ-gaz) în cazul unui gaz activ;
➢ sudarea MIG (metal -inert-gaz) în cazul unui g az inert.
Procedeul este întâlnit cel mai frecvent în varianta
semimecanizată (viteza de sudare manuală, viteza de avans a
sârmei electrod întotdeauna mecanizată), dar procedeul se
pretează cu ușurinț ă la mecanizare, automatizare și chiar

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

7
robotizare, dovad ă fiind instalaț iile de sudare tot mai
numeroase care pot fi întâlnite în producț ia de structuri
sudate, Fig 1.
Procedeul de sudare MIG/MAG se remarcă prin rata ma re a
depunerii. Î n funcț ie de diametrul sâ rmei folosite, rata
depunerii poate ajunge la cca. 10 kg/h la o calitate
suficientă a î mbinării sudate. Procesul de sudare se
caracterizează printr -un grad î nalt de utilizare a
materialului de ada os și cantitate redusă de fum. Sudura nu
este acoperită cu zgură .

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

8
Figura 1. Schema de principiu a pro cedeului de sudare MIG/MAG [1]

Arcul electric (1) amorsat între sârma electrod (2) și
componentele (3), produce topirea acestora formând baia de
metal (4). Protec ția arcului electric și a băii de metal topit
se realizeaz ă cu ajutorul gazului de protecție (5), adus în
zona arcului prin duza de gaz (6) din butelia (7). Sârma
electrod este antrenată prin tubul de ghidare (bowden), (13)
cu viteză de avans constantă de către sistemul de avans (8)
prin derularea de pe bobină (9). Alimentarea arcului c u
energie electrică se face de la sursa de curent continuu
(redresor), (10) prin duza de contact (11) și prin cablul de
masă (12). Tubul de g hidare a sârmei electrod (13), cablul de
alimentare cu curent (14) și furtunul de gaz (15) sunt
montate într -un tub flexibil de cauciuc (16) care împreună cu
capul de sudare (17) formează pistoletul de sudare.

1.2 Avantajele procedeului
Principalele avantaje ale procedeului MIG/MAG sunt
productivitatea ridicată și facilitatea mecanizării,
automatizării sau r obotizării. Productivitatea ridicată este
asigurată de puterea ridicată de topire a arcului, pătrunderea

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

9
mare la sudare, posibilitatea sudării cu viteze de sudare
mari, respectiv eliminarea unor operaț ii auxiliare.
La aceste avantaje principale, se pot adă uga:
➢ grad înalt de universalitate a procedeului;
➢ posibilitatea sudării în orice poziție;
➢ eliminarea operației de curăț ire a zgurii;
➢ grad înalt de utilizare a materialului de adaos ( 90 –
95%);
➢ cantitate redusă de fum;
➢ conducerea și supravegherea ușoară a procesului de sudare
(arcul este vizibil);
➢ factor operator superior sudării SE, 60 -65%, ca efect a
eliminării operației de schimbare a elect rodului și de
curățire a zgurii de pe cusătura sudată;
➢ tensiuni și deformaț ii mici la sudare (energie liniară
mică).
1.3 Dezavantajele procedeului :
➢ echipamente de sudare mai scumpe și mai complicate;
➢ flexibilitatea mai redusă decât la sudarea SE: pistoletul
de sudare mai greu și cu manevrabili tate mai scăzută, cu
rază de acț iune limitată în cazu l echipamentelor clasice
la 3…5m faț ă de sursa de sudare, uneori necesită spaț iu
de acces mai mare;

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

10
➢ pierderi de mate rial de adaos (în anumite condiț ii) prin
stropi (5 -10%);
➢ sensibil la curenț i de aer (evitarea sudării în locuri
deschise, cu vânt, etc.);
➢ limitat la grosimi, în general, mai mari de 1 mm;
➢ riscul unei protecț ii necorespunzătoare a arcului
electric și a băii de metal;
➢ probabilitatea relativ mare de apariț ie a defectelor în
îmbinarea sudată, în principal pori și lipsă de topire.
1.4 Parametrii tehnologici de sudare MIG/MAG :

Parametrii de sudare MIG/MAG sunt cei mai importanți factori
care afectează calitatea, productivitatea și costul sudării.
Parametrul
tehnologic Simbolul
U.M Domeniul
de valori
Diametrul
sârmei Ds mm 0,6…2,4
Curentul de
sudare Is A 60…500
Tensiunea
arcului Ua V 15…35
Viteza de
sudare Vs cm/min 15…150
Debitul
gazului de
protecție Q l/min 8…20

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

11
Tabel 1. Domeniile de valori ale parametrilor tehnologici de
sudare MIG/MAG
1.5 Componența unei instalaț ii de sudare MIG/MAG

Figura 2. Componența unei instalaț ii de sudare MIG/ MAG [1]

➢ 1- Sursă de curent de sudare
➢ 2- Dispozitivul de avans la sârmei
➢ 3- Pachetul de furtune de legătură
➢ 4- Pistoletul de sudare manuală
➢ 5- Sistemul de răcire
➢ 6- Butelia de gaz

1.5.1 Sursa de curent pentru sudarea MIG/MAG

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

12
Sursa de curent trebuie să livreze un curen t continuu cu
polaritate inversă, la o tensiune reglabilă î ntre Uₐ=15-45 V
și la intensitate de I ₛ-50-500 A. Caracteristica externă a
sursei trebuie să fie rigidă pentru autoreglarea lungimii
arcului electric de sudare. Tensiunea curen tului arcului
electric este menținută constanta la valoarea Uₐ , iar
lungimea optimă Lₒ a arcului rez ultă un curent de sudare I ₛ₀.
În cazul scă derii lungimii arcului la L ₗ de exemplu, apare
pericolul de scurtcircuitare, î nsa acest lucru este evitat
prin creșterea intensităț ii curentului electric la valoarea
Iₛₗ, prin care creș te efectul termic al arcului qi ₗ=Uₐ. Iₛₗ, ca
urmare crește viteza de topire a sâ rmei electrod care
avansează cu viteză constantă , astfel că se restabilește
automat lungimea nominală a arcului de sudare. Dacă creș te
lungimea arcului la L ₂, apare pericolul î ntreruperii acestuia,
însa intensitatea curentului electric scade la I ₛ₂, scade
efectul termic de încă lzire la qi ₂=Uₐ .Iₛ₂, scade viteza de
topire a sârmei ș i lungimea arcului revine la cea optimă .
Astăzi pentru alimentarea arcului electric de la
procedeele de sudare MIG/MAG se folosesc redres oare sau
invertoare de construcț ie adecvata, dar pot fi utilizate ș i
grupuri generatoare sau convertizoare care pot asigur a
carcateristica exterma rigidă a curentului de sudare.[15]

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

13

Fig 3. Diagrama de autoreglare a lungimii arcului electric de sudare.
[15]

1.5.1.2 Sursa de curent pentru sudarea în curent pulsat
Odată cu dezvoltarea electronicii și utilizării ei tot
mai mult în tehnologia construcț iei echipamentelor de sudare
au fost dezvoltate așa numite sisteme de reg lare în buclă
închisă, care menț in curentul și tensiunea de sudare constantă
fără ca acești para metri să depi ndă de modificarea tensiunii
rețelei și a lungimii cablului de alimentare.
Elementul principal în schema constructivă îl reprezintă bucla
de reglare în circuit închis cu senzori pentru curentul și
tensiunea de sudare. [3]

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

14
Valorile rea le din procesul de sudare vor fi permanent
comparate cu valorile prescrise pentru parametrii de sudare cu
ajutorul unui microprocesor, iar abaterile vor fi corectate
instantaneu. Aceasta constituie premisa principală pentru
reproductibilitatea rezultatelor sudării.
Un alt avantaj al surselor de sudare cu invertor este și
faptul că tipul transformatorului și/sau al droserului de
ieșire nu influenț ează caracteristicile de sudare.
Aceste asp ecte deschid de fapt posibilități nelimitate de a
influenț a calitatea procesului de sudare ch iar din proiectarea
și construcț ia echipamentului de sudare. [7]

1.5.1.3 Principiul func ționării a unei surse de curent cu
invertor

Tensiunea reț elei de curent alternativ trifazat de 400 V
va fi mai întâi redresată. Printr-un comutator cu transistori
rapid această tensiune continua va fi “mărunț ită” (conecta tă
și deconectată) cu o frecvenț ă de ex. de 100kHz (de 100.000
ori într -o secundă). După transformator rezultă tensiunea de
lucru dorită, care va fi redresată și t ransmisă la bornele de
ieșire. Un regulator electronic ajustează caracteristica
sursei de curent la procedeul de sudare preselectat.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

15

Fig 4. Schema de conexiuni a unei surse de curent cu invertor [3]

1.5.2 Dispozitivul de avans al sârmei electrod
Pentru un proces de sudare de calitate, un fac tor
esențial îl constituie alimentarea constantă și cu viteza
uniformă cu sârmă de sudare. Motoarele utilizate la
dispozitivele de avans sârmă sunt motoare în curent continuu
fie cu stator bobinat fie cu magnet permanent (cele cu magnet
permanent sunt mai des folosite) sau motoare cu rotor disc.
Aceste motoare se caracterizează printr -o durabilitate
ridicata. În practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2
și 4 role. Sistemele cu 4 role prezintă avantajul că asigură
alimentarea fără probleme chiar și în cazul în care se
folosesc aliaje de aluminiu sau sârme tubulare. Viteza de
avans a sâ rmei trebuie sa fie reglabilă între 1 și aprox. 22
m/min. La aparatele pentru sudarea MAG de productivitate
ridicată, trebuie să fie posibile viteze de avans de până la
30 m/min. [7]

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

16

Figura 5 .Dispozitiv de avans al sârmei [13]

Alimentarea corespunzătoare cu sârmă este generată de
diferite elemente ale sistemului de alimentare .
➢ presiunea de apăsare a rolelor de avans trebuie astfel
reglată, încât sârma – electrod să nu se deformeze și/sau
exfolieze, și totuși să garanteze alimentarea
ireproșabilă cu sârmă.
➢ trebuie să se utilizeze role de avans cu canal
corespunzător diametrului sârmei.

Diferite materialele de adaos necesită role de antrenare cu
forme diferite ale canalului:

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

17
Canal trapezoidal, neted:
➢ Fe;
➢ CrNi;
➢ sârme pline din oțel nealiat, slab aliat
sau înalt aliat ;
Canelură semicirculară, netedă:
➢ Aluminiu și aliajele sale ;
➢ CuSi3;
➢ sârme din bronz ;
Canelură semicirculară, striată (randalinată):
➢ sârme tubulare din diferite aliaje ;

Fig 6. Role de
antrenare a sâ rmei electrod.

1.5.3 Sârma electrod
Utilizarea sâ rmei de sudură în sudarea MIG/MAG oferă
multiple avantaje față de alte p rocedee: productivitate
ridicată ,puterea ridicată de topire a arcului, păt runderea
mare la sudare, viteza de sudare mare, eliminarea unor
operațiuni auxiliare, manevrare uș oară, mecanizare completă ,
posibilitatea de automatizare/robotizare.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

18
Compoziț ia chimică a sârmei electrod la sudarea MIG/MAG
depinde în principal de materialul d e bază care se sudează
(compoziț ia chimică) și de gazul de protecț ie utilizat. La
sudarea MIG compoziț ia chimică a sârmei se alege aprop iată de
a metalului de bază. În cazul sudării MAG sârma este aliată
suplimentar cu elemente dezoxidante ca Mn, Si, Ti.
În STAS 1126 -87 sunt prezentate pr incipalele mărci de sârmă
produse la noi în țară. Caracterizarea acestora din punct de
vedere al domeniului de utilizare, respectiv a compoziț iei
chimice este prezentată în tabelul 2 . [1]
Marca sârmei Domenii de utilizare

S12Mn2Si
Sudare în m ediu de gaz protector (CO2) a
oțelurilor cu granulație fină, cu rezistenț ă
ridicată la rupere fragilă, exploatate la
temperaturi până la –20°C
S07Mn1,4Si
Sudare în m ediu de gaz protector (CO2) a
oțelurilor ca rbon și slab aliate cu rezistenț ă
ridicată la rupere fragilă, exploatate la
temperaturi până la –20°C
S12SiMoCr1
Încărcarea prin sudare și sudar e în mediu de gaz
protector a oț elurilor pentru cazane și
recipiente sub presiune, exploatate la
temperaturi până la 450°C
S12Mn1SiNi1Ti
Sudare în mediu de gaz protector a oțelurilor cu
granulație fină, a oțelurilor pentru construcț ii
navale, cu limită de curgere ridicată

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

19
Domenii de utilizare a sârmelor pline de oț el (conform STAS
1120/87)
Tabel 2. Domenii de utilizare a sârmelor pline de oț el

1.5.4 Pistoletul de sudare manuala S10Mn1SiNiCu
Sudare în mediu de gaz protector a oț elurilor
rezistente la coroziune atmosferică
S10Mn1SiVMoCr1
Sudare în mediu de gaz protector a oț elurilor
termorezistente
S10Mn1SiMo
Sudare în mediu de gaz protector a oț elurilor
termorezistente
S10MnSiMo1Cr2,5
Sudare în mediu de gaz protector a oț elurilor
termorezistente
S12Mo1Cr17
Sudare în mediu de gaz protector a oț elurilor
inoxidabile solicitate mecanic și exploatate la
temperaturi de 450…600°C
S12Cr26Ni20
Sudare în mediu de gaz protector a oț elurilor de
tip 25/20 și sudarea îmbinărilor eterogene

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

20

Fig 7. Pistolet de sudare manuală [2]

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

21

Fig 8. Difuzor de gaz p entru pistolet de sudare manuală [2]

Pistoletul de sudare servește la introducerea în zona de
sudare a sârmei electrod fuzibil, realizarea contactului
electric cu sursa de curent și insuflarea în jurul sârmei
electrod a gazului protector. Pistoletele pot fi de tip lebădă
sau de tip pistol, în ambele cazuri sunt prevăzute cu duze de
contact de cupru schimbabile în funcț ie de diametrul sârmei

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

22
electrod, respectiv cu duze ceramice pentru insuflarea gazului
protector.
Este componenta instalaț iei de sudare cu care lucrează
efectiv operatorul sudor, din acest mot iv poate fi definit ca
„interfață” cu instalaț ia de sudare. Multe defecte și erori
apărute în timpul sudă rii sunt cauzate de pistoletul de
sudare. Mânuirea cu grijă a pistoletului garantează o
funcționare sigură a instalaț iei de sudare și reduce costurile
de exploatare.
O distincț ie fundamentală există între pistolete de
sudare manuale și cele mecanizate. Pentru cabluri ale
pistoletelor de până la aprox. 4,5m, sârmele sunt împinse, iar
pentru lungimi mai mari ale cablurilor de legătură se
utilizează pistolete Push-Pull.
În cazul pistoletelor de sudare manuală, se face distincț ie
între pistoletele cu răcire cu gaz și cele cu răci re cu lichid
de răcire. În funcț ie de domeniul curentului de sudare și de
durata activă, se alege tipul de r ăcire necesar. Pentru
intensităț ii de curent de peste 300 A se recomandă utilizarea
pistoletelor de sudare răcite cu l ichid de răcire (pentru o
durată de viață mai mare, și un necesar mai mic de
consumabile). La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

23
în marea majoritate a cazurilor pistolete de sudare răcite cu
lichid de răcire. [2]
Difuzorul de gaz asigură o distribuție uniformă a gazului de
protecție în jurul sârmei electrod, respectiv a coloanei
arcului electric, protejând baia de sudură de contaminarea
atmosferică.

1.5.5 Gaze de protecț ie
Gazul de protecț ie trebuie selectat în funcț ie de material și
de specificul aplicaț iei. Compoziț ia și calitat ea gazului de
protecție influenț ează:
➢ Starea arcului electric;
➢ Transferul materialului de adaos;
➢ Rata de depunere;
➢ Forma băii de sudare;
➢ Adâncimea pătrunderii;
➢ Compoziț ia chimică a băii de sudare;
➢ Caracteristicile
mecanice ale cordonului
sudat. [12]

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

24

Fig 9. Rolul și acțiunea gazului de protecț ie

Gazele de protecț ie utilizate la sudarea MIG/MAG sunt
livrate la pr esiune ridicată în butelii de oțel fabricate î n
acest scop. Indiferent de modalitatea de stocare a gazului
este necesară în prima fază reducerea presiunii de la
presiunea de stocare la presiunea de lucru, și apoi reglarea
debitului de gaz. După elementul de reglare al debitului,
gazul ajunge prin furtunul de legătură la electrovalva care
comandă deschiderea și închiderea gazului din sistemul de
avans sâr mă. Mai departe gazul de protecț ie este condus prin
pachetul de furtune al pistoletului de sudare, până la vârful
acestuia, în duza de gaz. O formula a lui Faust spu ne ca
debitul gazului de protecț ie exprimat în l/min, trebuie să fie
de 10 -12 ori diametrul sârmei exprimat în mm. De exemplu:
Φsârmă = 1,2 mm sarma , rezulta un debit de gaz cuprins î ntre 12-
14 l/min. În practică se recomandă verificarea periodică a
debitului de gaz chiar la duza de gaz a pistoletului de
sudare.
Gazele t rebuie să asigure o bună protecț ie împotriva
aerului, să fie insensibile la factor i exter ni, să reducă
fenomenul de s tropire, să asigure amorsarea uș oară și

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

25
stabilitatea mare a arcului electric de sudare, s ă nu fie
exploziv, să nu producă zgură , să asigure un bun transfer de
caldură, să aibe capacitate calorică mică, conductivitate
termică redusă, să evite arderea carbonului sau a altor
elemente de aliere, să aibe o solubilitate redusă în baia de
sudare, să nu polueze atmosfera, să aibe efect de i ntoxicare
redus, să aibe un preț de cost redus etc,. [1]
Dioxidul de carbo n (CO2) pentru sudare trebuie să fie de
puritate mare (>99,5%) avâ nd un conț inut foarte mic d e
umiditate ( H2O<0.04%). Se obține ca ș i gaz natural, sau se
fabrica prin ardere a pietrei de var. Se depoziteaza și se
transpotă î n stare lichefiată la o presiune de 60 bar, î n
butelii d e oțel de 40 l c apacitate, but elia fiind vopsită în
culoare verde sau neagră. Nu se poate utiliza gazul de
fermentaț ie. Este cel mai ieftin gaz protector, mai greu ca
aerul, este activ din punct de vedere metalru gic, disociază în
arc electric, î nsă fenomenul de stro pire este pronunț at, pe
cusătură se formează un strat subț ire de zgură , pot aparea
pori, iar pe suprafața cusă turii rezultă aspect rugos cu
solzi. Se aplică pentru sudarea cu arc scurt a oț elurilor
carbon avand C<0,5%.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

26
Argonul ( Ar) este un gaz inert, deasemenea ma i greu ca
aerul, care protejează bine baia de sudare, este ușor
ionizabil, asigură un transport bun a că ldurii, are
conductibilita te termică redusă, o amorsare uș oară și arderea
stabilă a arcului electric. Argonul se fabrică prin procedeul
Linde, din aerul filtrat, comprimat ș i liche fiat, prin
distilare fracț ională, pe langă oxigen ș i azot. Argonul captat
este comprimat ș i depozitat p entru transport î n butelii de
oțel cu capaci tate de 5 -60 l, la o presiune de 150-200 bar.
Butelia este vopsită î n culoarea gri sau argintiu. Argonul
trebuie să fie de mare puritate (>99,98%), fiind utilizat mai
mult la sudarea MIG a metalelor ș i aliajelor neferoase ca Al,
AlMn, AlMg, Cu, CuZn, CuSn, CuAl, Ti, TiAl, TiAlV etc, .
În cazul sudării oț elurilor î nalt aliate Cr -Ni, inoxidabile
sau refract are, arcul electric este mai puț in stabil, baia de
sudură rezultată fiind vâ scoasă.
Amestecuri de gaze de tip Ar -CO2; Ar-O2; Ar-He etc sunt
din ce î n ce mai folosit e deoarece stropirea este redusă ,
viteza de suda re crește, cusă tură are calitate mai bună ,
porozitate foarte mică, suprafaț a cusăturii va fii mai netedă ,
stabilitatea arc ului va fi mai ma re, se formează zgura și mai
puțină. Amestecurile de argon ș i bioxid de carbon se
depoziteaza ca ș i argonul pur, însa butelia este v opsită în

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

27
culoarea roz. Cele mai folosite ames tecuri de gaze sunt
prezentate î n tabelul 3 [3].
Gazele de pro tecție din seria “ CRONIGON ” sunt destinate
sudării MAG a oțelurilor inoxidabile Cr -Ni și a oțelurilor
aliate cu Cr, a oțelurilor dup lex, a materialelor cu baza Ni
și a oțelurilor aliate speciale.
Gazele de protecție se diferențiază î n privința comportării la
sudare, a parametrilor de sudare, a formei rostului, a
oxidării superficiale, a p ătrunderii și pozițiilor de sudare
în care pot fi uti lizate.

Amestecul de gaz Metalul de baza Domeniul de
utilizare
Ar+18%CO2 Oțeluri carbon și
slab aliate cu Mn
și Si Cel mai utilizat
pentru construcț ii
de mașini ș i
utilaje,
construcț ii sudate
Ar=12%CO2 Oțeluri carbon Construcț ii de
autovehicule
Ar+25%CO2 Oțeluri carbon Sudarea tablelor
ruginite
Ar+40%CO2 Oțeluri carbon Construcț ii navale

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

28
Ar+3-15%CO2+3 -12%O2 Oțeluri carbon Sudarea cu viteza
mare a tabl elor
subțiri unsuroase,
ruginite cu tunder
Ar+5-10% O2 Oțeluri carbon Sudarea tablelor
subțiri ruginite
Ar+1-5%CO₂ Oțeluri inoxidabile Viteza mare de
sudare, porozitate
redusa
Ar+1-3%O₂ Oțeluri inoxidabile Aport redus de
căldură, arc stabil
Tabel 3l. Rolul și acțiunea gazului de protecț ie

1.6 Transferul de metal la sudarea MIG/MAG
Transferul de metal la sudarea prin topire cu arcul
electric cu electrod fuzibil este un proces complex, guvernat
de o diversitate mare de fenomene de natură electrică,
electromagnetică, mecanică, chimică, termodinamică, etc.,
respectiv de intensitatea de manifestare a ac estor fenomene în
anumite condiț ii date de sudare. Aceste fenomene se manifestă
prin dezvoltar ea în arcul electric a unor forț e, a căror
orientare și mărime determină prin echilibrul realizat la un
moment dat desprinderea sau menț inerea picăturii de metal

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

29
topit în vârful elect rodului fuzibil. Prin urmare acțiunea
acestor forț e poate fi în sens favorabil desprinderii
picăturii sau a împiedicării acestei desprinderi, ruperea
echilibrului de forț e prin creșterea ponderii unora în
detrimentul celorlalalte producând desprinderea picăturii de
metal și transferul acesteia prin coloana arcului electric în
baia metalică. Modul de transfer a picăturii de metal la
sudarea prin topire cu arcul electric cu electrod fuzibil
diferă foarte mult de la un procedeu de sudare la altul, iar
în cadrul acel uiași procedeu depinde de condiț iile tehnologice
concrete de sudare. [1]
Datorită importanț ei pe care îl reprezintă mecanismul de
transfer al materialului s -au dezvoltat o serie de metode care
pot fi gru pate în cinci categorii în funcț ie de
caracteristicile picăturilor de metal topit, după cum urmează:
1. arcul scurt cu transfer prin scurt -circuit;
2. arcul globular (intermediar) la care transferul se face
prin picături mari, parț ial prin scurt-circuit și parțial
gravitațional ;
3. arcul spray se face prin picături fine aliniate axial cu
arcul electric, transferul efectuându -se fără scurt –
circuit;

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

30
4. arcul în impulsuri este un arc spray avansat la care
transferul se face sub forma unei singure pic ături topite
pe ciclu curent de sudare ;
5. arcul de putere ridicată care poate fi rotaț ional sau nu.

Fig 10. Mecanisme de transfer al materialului prin arcul electric [2].

Arcul în scutcircuit (sau arcul scurt) se utilize ază pentru
sudarea tablelor subț iri și a rădăcinii, cu puteri reduse ale
arcului electric.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

31

Fig 11. Mecanisme de transfer cu arc î n scurtcircuit [2].

a) electrodul face contact electric cu baia de sudură lichidă,
tensiunea arcului se apropie de zero și intensitatea
curentului începe să crească în funcție de valoarea
inductanț ei circuitului.
b) datorită curen tului electric se generează forț e
electrodinamice și se manifestă efectul Pinch, care tinde să
reducă secț iunea electrodului. Tensiunea arcului crește ușor
iar curentul de sudare este în creștere.
c) este momentul în care intensitatea curentului a atins
valoarea maximă și pic ătura metalică formată este forț ată să
se desprindă de capătul electrodului. Forțele

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

32
electrodinamice sunt maxime și împiedică reatașarea
picăturii desp rinse de electrod.
d) după desprinderea picăturii arcul electric se restabilește
(nu mai este în scurtcircuit) și începe formarea unei noi
picături, curentul elec tric scade la o valoare de bază.
e) electrodul în acest punct face din nou contact cu baia de
sudare arcul electric se stinge și începe un nou ciclu de
transfer al materialului adaos.

Transferul de material are loc prin scurtcircuitarea
electrodului de piesa sudată și se realizează cu o anumită
periodicitate în funcț ie de caracteristicile curentului de
sudare.
Frecvenț a scurtcircuitărilor cu baia de sudare poate să
ajungă la valori de 250 ori/secundă, în funcție de
caracteristicile sursei de curent. Transferul de material prin
arc în scurtcircuit introduce în piesa sudată o cantitate de
căldură minimă datorită intermitenț ei arcului de sudare,
transferul efectiv de material efectuându -se în perioada când
electrodul este în contact fizic cu baia de sudare.
Inductanț a controlează viteza de creștere a curentului
electric și prin aceasta m odifică frecvenț a scurtcircuitelor
produse de electrodul de sudare. Dacă crește inductanț a scade

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

33
numărul de scurcircuite, picăturile topite de metal acumulează
o energie mai ridicată și vor fi proiectate cu viteză mărită
spre baia de sudură. Obiectivul ind uctanței este de a reali za
un transfer de material cu picături cât mai fine, cu pierderi
prin stropire minime și având totuși suficientă energie pentru
a realiza o bună pătrundere.
Fig 12. Transfer prin arc globular.

Arcul globular conduce la un transfer
de m aterial combinat prin
scurtcircuit și gravitațional a unor
picături de dimensiuni mari,
intensitatea curentului de sudare
fiind intermediară între cea a
arcului în scurcircuit și a arcului
spray. Picăturile formate au
dimensiuni cuprinse între 2 -4 ori
diametrul electrodului de sudare.
Gazul de protecț ie este format uzual
din 100% CO 2, dar se poate utiliza și un amestec de argon cu
CO2. Datorită forț elor de respingere care sunt orientate invers
mișcării de avans a sârmei electrod, picăturile formate sunt
menținute mai mult timp la capătul sârmei ceea ce favorizează
creșterea lor la dimensiunile amintite și desprinderea lor

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

34
de electrod se face dator ită greutăț ii lor sau prin
scutcircuit. Fenomenul de stropire este intens, picăturile au
forme neregulate și pot urma traiectorii situate în afara
rostului de sudare. Stropii sunt aderenț i și necesită costuri
suplimentare pentru îndepărtarea lor, iar aspec tul suprafeței
cusăturii sudate este convex. În funcț ie de grosimea metalului
de bază și de puterea arcului, sudarea cu arc globular poate
fi departajată în:
1. sudare cu arc intermediar (arc de putere medie și grosime
medie a materialelor sudate în amestecuri de gaze cu baza
argon și cu adaos de CO 2)
2. sudare cu arc lung (sudarea MAG de mare putere a tablelor
de grosime mare în atmosferă de 100 % CO 2) [2]

Arcul spray este cel mai energic mecanism de transfer,
picăturile de metal topit au dimensiuni mai mici decât
diametrul electrodului de sudare și sunt proiectate pe
direcție axială spre baia de sudură care este foarte fluidă,
motiv pentru care se sudează doar în poz iție orizontală. Rata
de depunere este ridicată, viteza
de sudare este mare, iar
transferul de material se
desfășoară cu stropi fini fără

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

35
scurtcircuitare și cu stropire redusă.
Fig 13. Transfer prin arc spray

Trecerea de la arcul globular la arc ul spray se realizează
prin creșterea intensităț ii curentului de sudare, care la
limita de tranz iție dintre arcul globular și arcul spray
poartă denumirea de curent de tranziț ie. La curenț i de sudare
de intensitate mică electrodul se topește mai lent și permite
formarea unor picături de formă sferică cu dimensiuni mai mari
forțele predominante ce controlează desprinderea picăturii de
capătul electrodului sunt forța gravitaț ională și cea dat orată
tensiunii superficiale. Creșterea curentului de sudare
modifică raportul dintre forțele ce acț ionează asupra
picăturii de metal topite în favoarea forțelor
electromagnetice care devin predominante. Rata de depunere
crește datorită creșterii frecvențe i de formare și desprindere
a picăturilor metalice. Coloana arcului electric care la
intensităț i mici de curent are o formă semisferică sau de
clopot și luminozitate relativ scăzută, la arcul spray se
concentrează și capătă o formă conică cu un nucleu f oarte
luminos.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

36

Fig 14. Transferal prin impulsuri

Arcul în impulsuri este o variantă avansată a arcului spray la
care curentul de sudare este modulat între o valoare maximă și
una de bază (background current lb. eng.), transferul de
material efectuându -se sub forma unei singure picături când
curentul de sudare atinge amplitudinea maximă, respectiv pe un
impuls de curent.
Această variantă perfecționată a arcului spray s -a
dezvoltat datorită necesităț ii controlului fenomenului de
stropire și pentru a elimina defectele de sudare ca și lipsa
de topire și pătrunderea insuficientă a cusăturii sudate în
metalul de bază, care apar frecvent la sudarea cu arc
globular.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

37
Maximul curentului de sudare depășește curentul de
tranziție a arcului globular -spray, iar cure ntul de bază este
inferior curentului arcului în scurtcircuit, media curentului
fiind mai mică decât curentul de sudare de la arcul spray.
În mod ideal, picătura este desprinsă de electrod în
momentul când curentul atinge valoarea maximă, i ar valoarea
scăzută a intensităț ii curentului de bază asigură
stabilitatea/continuitatea arcului de sudare, respectiv reduce
cantitatea de căldură transferată piesei sudate, prin aceasta
menținând un nivel scăzut al te nsiunilor termice și al
deformaț iilor după sudare.

Fig 15. Variația curentului de sudare la arcul î n impulsuri

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

38

(1) viteza de creș tere a curentului, (2)vâ rf de current,(3)
nivelul maxim al curentului,(4) scădere exponențială a
curentului,(5) viteza de scă dere a curentului,(6) intreruperea
curentului modulat,(7) cu rent de bază ( nominal ). [2]
Viteza de creștere a curentului de sudare (1) determină
timpul de formare a picăturii de metal și po ate atinge valori
de 1000 amperi/milisecundă. Vârful de curent (2) se exprimă în
procente din curentul maxim și contribuie la creșterea
rigidității arcului electric și la creșterea bruscă a forțelor
electromagnetice (efectul Pinch) ce contribuie substan țial la
mecanismul de detașare a picăturii metalice de capătul
electrodului.
Nivelul maxim al curentului (3) determină mărimea
picăturii formate și pătrunderea cusăturii în metalul de bază.
În intervalul fo arte scurt de timp cât este menț inut nivelul
maxim al curentului de sudare, picătura se detașează de
electrod și este proiectată s pre baia de sudură de către
forțele electromagnetice.
Legea de variație a scăderii curentului de sudare (4) de
la valoarea maximă la cea de bază (nominală) este de obicei
exponențială și are efect asupra fluidităț ii particulei

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

39
desprinse deja de elec trod, precum și asupra fluidităț ii băii
de sudare care primește o cantitate de căldură mai redusă.
Întreruperea cur entului modulat (6) are influență asupra
stabilităț ii arcului de sud are, respectiv asupra cantităț ii de
căldură transmisă pies ei de arcul electric prin radiaț ie
termică.
Cu cât crește frecvenț a ciclului de transfer (o picătur ă
detașată pe un ciclu de variaț ie a curentului de sudare sau pe
un impuls de curent), picăturile devi n mai mici și arcul este
mai concentrat, transferul de material efectuându -se mai
energic. [2]

Capitolul 2. Metode avansate de sudare MIG/MAG

2.1 Transferul cu metal rece CMT (Cold Metal Transfer)

Procedeul de sudare CMT este o ramură a sudă rii cu ar c
electric cu electrod fu zibil și gaz de protecție. Funcț ionează
prin reducea curentului electric ș i retragerea sâ rmei electrod
la detectarea unui scurt circuit, material ul de adaos fiind
depus picatură cu picatură [4].
Comparativ, în ca zul procesului de sudare convențional cu
arc scurt, sârma este împinsă în baie continuu. În momentul

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

40
scurt circuitului, curentul crește puternic și duce la
întreruperea circuitului. Intensitate a mare a curentului în
momentul reaprinderii și întreruperii circuit ului este
responsabi lă de apariț ia stropilor.
Procedeul de sudare CMT reduce semnificativ energia
liniară în comparație cu alte procedee MIG/MAG. Acest lucru
conduce la un transfer de material fără stropi cu rezultate
optime la sudare. Procedeul oferă avantaje deosebite atunc i
când se îmbină materiale diferite, de exemplu oțel și
aluminiu, precum și în cazul tablelor foarte subțiri. [5]
Controlul arcului este complet digitaliza t și detectează
începutul scurt circuitului, reglează scăderea în mod controlat
a curentului de sudare și stingerea graduală a arcului.
Concomitent cu aceasta, unitatea de acț ionare din capul de
sudare retrage cu un impuls scurt sârma -electrod din baia de
sudare, facilitând desprinderea picăturii. După desprinderea
picăturii, sistemul deplasează sârma din nou înainte, spre
baia de sudură, curentul de sudare crește și arcul se
restabilește. Mișcarea sârmei are loc la o frecvență foarte
ridicată și necesită un raspuns rapid direct de la pis tolet.
Pentru ca siste mul de avans sarmă să poată face faț a acestor
mișcari rapide, pachetul de furtune al pistoletului a fost

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

41
echipat cu un buffer care compensează mișcarea înainte ș i
înapoi a sâ rmei.[6,]

Fig 16. Principiul de sudare CMT [8]

2.2 Etapele transferului CMT

Fig 17. Etapele tranferului CMT

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

42
1. sursa furnizează curentul de sudare ș i tensiunea arcului
Ua, în funcție de necesităț ile tehnologice impuse de aplicaț ia
dată.
2. sub acț iunea căldurii arcului are loc topirea vârfului
sârmei electrod cu formarea picăturii de metal, respectiv
topirea piesei cu formarea băii metalice.
3. picătura de metal atinge, prin creșterea dimensiuni baia
topită într-un punct. Curentul scade și se cr ează o punte
care unește vârful sârmei cu baia t opită. Contactul punctiform
inițial se transformă într -un contact ferm pe suprafață, de
secțiune circulară.
4. curentul sursei crește brusc la o valoare bine precizată,
după care are o creștere liniar ă cu o pantă de înclinaț ie
dată. Tensiunea dintre sârmă și piesă, la început, are de
asemenea o creștere bruscă, urmată de o creștere liniară cu o
anumită pant ă și apoi de o creștere exponențială. Creșterea
exponențială a tensiunii pe această porț iune nu este co mandată
de sursă pentru un anumit scop, ci este rezultat ul creșterii
rezistivității punț ii de metal topit, datorită creșterii
temperaturii acesteia p rin efectul Joule, cât și a subțierii
acesteia sub acțiunea forț elor „pinch”. Cele două fenomene
determină creșterea rezistenței circuitului pe porț iunea
cilindrului de metal cu temperatura aproape de timpul de

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

43
topire, ceea ce conduce la creșterea exponen țială a căderii de
tensiune pe această po rțiune de circuit.
5. microprocesorul face derivata semnalului dUs/dt în faza
finală a perioadei și în momentul în care aceasta atinge o
valoare de prag bine definită, care corespunde fizic cu
subțierea cilindrulu i de metal și formarea unei punț i foarte
înguste (de ordinul zecimilor de mm) aproape de moment ul
vaporizării și r uperii (expulzării), comandă retragerea sârmei
din baie făcând să scadă curentul la valoarea de 0A.
6. urmează creșterea bruscă a curentului datorită inducției
electomagnetice. Sub acțiunea forț ei de refulare a arcului
(forța jetului d e plasmă) și a forței de reacț iune datorată
îndepărtării vârfului de picătură, ea este apăsată înspre baie
mărind brusc distanța dintre vârful sârmei și baia metalică și
evitând scurtcircui tele incipiente datorită oscilaț iei băii.
7. curentul, comandat de sursă, scade logaritmic la valoarea
IS. Acest mod de scădere a curentului are un efect de
micșorare a oscilaț iilor băii metalice care ar putea produce
scurtcircuite incipiente înainte de formarea picăturii
producându -se stropiri necontrolate. În acest mom ent
servomotorul comandă înaintarea sârmei în baie.
Caracteristici ale procedului CMT :
– mișcarea sârmei controlata digital

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

44
– energia liniara scăzuta
– transfer de material fără stropi
– arc electric stabil, i ndependent de viteza de sudare ș i
de lungimea lib era a sârmei.
2.3 Avantajele procedeului CMT sunt următoarele:
– reducerea stropilor datorită controlului curentulu i de
scurtcircuit care este menț inut la o valoare redusă prin
retragerea sârmei, respectiv a controlului curentului de
reamorsare a arcului care este, de asemenea, de valoare
scazută; aceasta a re ca efect eliminarea necesitaț ii
prelucrării după sudare a îmbinarii și, ca atare, reducerea
duratei și costului operaț iilor de sudare
– controlul precis al lungimii arcului care este ajustată
mecanic după fiecare scurtcircuit spre deosebire de sudarea
clasică la care se folosește ca element de control tensiunea
arcului. În realitate însă te nsiune arcului depinde și de alți
factori ca: nivelul de curăț are a suprafeței (oxizi, grăsimi),
ceea ce f ace ca soluția controlului lungimii arcului doar prin
raportare la tensiunea acestuia să nu fie precis.
– realizarea de îmbinării a materialelor folosind un proces de
sudobrazare în condiț iile utilizării unei energii liniare,
respectiv a unei încălziri red use a materialului.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

45
– posibilitatea de combinare a transferului CMT cu un transfer
în impulsuri, prin controlul digital al sursei, având ca
rezultat formarea unui tip special de transfer și anume
transferul cu metal rece în impulsuri CMTP (c old metal
transfer puls). Acestă constă în producerea unui curent în
impulsuri în momentul întreruperii curentului de scurt
circuit.

Fig 18. Combinaț ia din cicluri CMT și cicluri de impulsuri [9]

2.4 Dezavantajele procedeului CMT sunt:
– valoarea curentului de sudare la care este posibilă
utilizarea transferului CMT este limitată superior, procedeul
fiind interesant doa r pentru îmbinarea tablelor subț iri – este
necesară utilizarea unui echipament de sudare cu invertor
special, un dispozitiv suplimentar și un servomotor,
ultraperforman t și inerț ie foarte mică, echipament care este

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

46
scump. – echipamentul de sudare poat e fi utilizat doar pentru
operații de sudare care necesita o putere mică și, implicit,
căldura introdusă de valoare scăzută, ceea ce are ca efect
folosirea în condiț ii limitate a acestuia. Spre deosebire de
această situaț ie un echipament de sudare MAG clasică poate fi
utilizat pentr u o gama foarte larga de aplicaț ii.

2.5 Transferul prin te nsiune superficială –STT
Transferul prin tensiune superficială, sau transferul STT
(Surface Tension Transfer), reprezintă cel mai nou tip de
transfer al picăturii de metal la sudarea MIG/MAG.
Apariția transferului STT este indisolubil legată de
folosirea invertoarelor în construcț ia echipamentelor de
sudare MIG/MAG, și mai exact de dezvoltarea invertoarelor cu
viteză foarte mare de r ăspuns, respectiv timpi de reacț ie
foarte mici de ordinul microsecundelo r. Aceasta presupune ca
frecvenț a invertoru lui să fie ≥ 100 kHz, performanță pe care
doar ultima generație de invertoare o are.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

47

Fig.19 Mecanismul stropirii din vârful sârmei la sudarea MIG/MAG cu
transfer prin scurtcircuit [10].
În principiu este vorba de două tipuri de stropiri la
sudarea cu transfe r prin scurtcircuit și anume stropiri din
vârful sârmei electrod și stropiri din baia metalică. Cauza
acestor stropiri în ambele cazuri este determinată de
scurtcircuitele care apar între picătura de metal și baia
topită.
Stropii care apar din vârful sârm ei electrod se datoresc
scurtcircuitelor „solide“ dintre picătură și baia metalică,
care produc sub acțiunea curentului de scurtcircuit de valori
foarte mari (peste 300 A), respectiv a forț elor „pinch“ de
valori ridicate, gâtuirea puternică a picăturii pân ă la

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

48
vaporizarea și expulzarea explozivă a „punț ii“ de metal
formate în vârful sârmei electrod. Datorită presiunii mari
generate d e vaporizarea instantanee a punț ii are loc
desprinderea de picături foarte fine din vârful sârmei sub
forma unui jet de s cântei care se împrăștie în spaț iul arcului
electric și în mediul înconjurător.
Stropii care se produc din baia metalică au drept cauză
scurtcircuitele incpiente care apar între picătura de metal în
formare la vârful sârmei și baia metalică. În contactele
punctiforme care se produc la nivelul b ăii are loc
vaporizarea, sub acțiunea densităț ii mari de curent care
apare, a metalului topit din ac eastă zonă care generează o
forță de reacție puternică, capabilă să împingă picătura din
axa sârmei și chiar s -o desprindă din vârful acesteia,
învingând forț ele de tensiune superficială. Pică tura este
aruncată în afara spaț iului arcului electric sub forma unor
stropi de metal de dimensiuni mari ca și cum ar sări din baia
metalică.
Pe baza acestor observaț ii firma americană Lincoln a
realizat un echipament de sudare special în acest scop,
denumit sugestiv Invertec STT, care prin performanț ele înalte
ale invertorului, permite comanda, controlată riguros, a
parametrilor principali ai procesului de sudare curent,

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

49
respectiv tensiune, pentru diminuarea efectelor negative
produse de scurtcircuitele care au loc în cazul sudării
clasice. Acest lucru este posibil deoarece timpul de răspuns
al inverorului este foarte mic, de ordinul a 10 µs (în cazul
invertorului de 100 kHz), mult mai mic decât timpul cu care se
derulează fenomenele specifice transferului prin scurtci rcuit
de ordinul a 3 – 5 ms. Caracteristic acestui echipament de
sudare este că sursa nu mai are o caracteristică externă
rigiă, cum este la sudarea MIG/MAG clasică pentru producerea
fenomenului de autoreglare, ci are o alură variabilă , trecând
prin toate formele de caracteristici cunoscute, rigidă,
coborâto are, brusc coborâtoare, în funcț ie de cer ințele de
proces.[1]

2.6 Principiul transferului STT
Modul de formare și de detașare a picăturii de metal
topit din vârful sâ rmei electrod și modul de variaț ie al
parametrilor tehnologici principali de sudare – curentul prin
arc, respectiv tensiunea de luc ru – sunt prezentate în figura
20. Definirea celor doi parametri prin denumirile de mai jos,
diferite oarecum de denumirile folosite în practica sudării,
nuanțează de fapt particularităț ile care caracterizează acest
mod de transfer comparativ cu sudarea clasică.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

50

Fig 20. Principiul transferului prin scurtcircuit [10]
2.7 Etapele transferului STT:
În perioada T0 – T1 sursa furnizează curentul de sudare
Is, respecti v tensiunea arcului Ua, în funcție de necesităț ile
tehnologice impuse de aplicaț ia dată. Este perioada (singura)
în care se poate vorbi de un arc electric normal, obișnuit, în
care cei doi parametri au o configuraț ie similară cu cea de la
sudarea clasică. Sub acțiunea căldurii arcului are loc topirea
vârfului sârmei electrod cu formarea picăturii de metal,
respectiv topirea piesei cu formarea băii metalice.
În momentul T1 picătura (sf era) de metal atinge, prin
creșterea dimensiunilor ei și a lungimii relativ reduse a
arcului, baia topită într -un punct. Un sesizor de tensiune
furnizează un semnal care comandă sursa, într -un timp extrem
de scurt de ordinul microsecundelor, să scadă curen tul la cca

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

51
10 A, pe care îl menț ine aproximativ 0,75 ms , timp suficient
însă ca sub acț iunea tensiunii superficiale picătura (sfera de
metal) să se transforme într -un cilindru de metal topit, ca o
punte, care unește vârful sârmei c u baia metalică. Astfel, sub
acțiunea tensiunii superficiale care acționează la interfaț a
picătură -baie met alică, contactul punctiform iniț ial (sferă pe
suprafață), se transformă într -un conta ct ferm de suprafață,
de secțiune circulară (cilindru pe suprafaț ă).
În momentul T2 cur entul sursei crește brusc la o valoare
bine precizată, după care are o creștere liniară cu o pantă de
înclinație dată. Tensiunea dintre sârma electrod și piesă, la
început, are de asemenea o creștere bruscă, urmată de o
creștere liniară cu o anumită pantă și apoi de o creștere
exponențială. Creșterea exponențială a tensiunii pe această
porțiune nu este comandată de sursă pentru un anumit scop, ci
este rezultatul creșteri i rezistivității punț ii de metal
topit, datorită creșterii temperaturii acesteia prin ef ect
Joule – Lenz , cât și a subțierii acesteia sub acțiunea
forțelor „pinch”. Cele două fenome ne determină creșterea
rezistenței circuitului pe porț iunea cilindrului de metal
topit ceea ce conduce la creșter ea exponenț ială a căd erii de
tensiune pe această porț iune de circuit (rezistivitatea este
direct proporțională cu temperatura). Microprocesorul face

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

52
derivata semnalului dUs/dt în faza finală a perioadei T2 – T3
și în momentul în care aceasta a atins o valo are de „prag“
bine definit ă, care corespunde fizic cu subț ierea cilindrulu i
de metal și formarea unei punți foarte înguste (de ordinul
zecimilor de mm) aproape de momentul vaporizării și ruperii
(expulzării), comandă din nou sursa să scadă curentul la
valoarea de ≈ 10 A, timpul T3.
În momentul T4 are loc ruperea punții la o valoare a
curentului foarte mică evitând vaporizarea instantanee a
acesteia și împinge rea picăturii, sub efectul forței
electrodinamice, cu acceleraț ie mare în baia metalică,
răspunzăto are de producerea împroșcărilor de material din baie
(așa cum se întâmplă la sudarea MAG clasic ă cu transfer prin
scurtcircuit. Prin urmare, rupe rea punții are loc sub acțiunea
forței de tensiune superficială F σ de la nivelul b ăii
metalice care învinge ce alaltă forță de tensiune supeficial ă
ce ține picătura la v ârful sârmei și care este mult mai mic ă
în aceast ă fază. Astfel, picătura desprinsă din vâ rful sârmei
formează pe suprafața băii o mică proeminenț ă ca o „movilă“.
În momentul T5 sursa comandă din nou creșterea bruscă a
curentului la valoarea unui curent de puls Ip (peste 400 A)
prin cre șterea tensiunii sursei. Sub acțiunea forței de
refulare a arcului (forț a jetului de plasmă) p icătura este

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

53
apăsată înspre baie măr ind brusc distanț a dintre vârful
sârmei și baia metalică și evitând astfel scurtcircui tele
incipiente datorită oscilației băii. Sub acț iunea tensiunii
superficiale picătura este absorbită de baia metalică, fără
stropiri. Această fază a transferului de meta l poartă
denumirea sugestivă de „plasma boost“, noț iune dificil de
tradus în românește, cu semnificaț ia de „plasmă
intensificată“.
În timpul T6 – T7 curentul, com andat de sursă, scade
exponential la valoarea Is. Acest mod de scădere a curentu lui
are un ef ect de micșorare a oscilaț iilor băii metalice, care
ar putea produce scurtcircuite incipiente înainte de formarea
picăturii producând stropiri necontrolate. [16]
2.8 Avantajele transferului STT sunt urmatoarele:
– reducerea substanț ială a stropil or, eliminarea
operației de îndepărtare a stropilor de pe piesă, duză de gaz,
etc.
– la utilizarea dioxidului de carbon 100% ca și gaz de
protecție: geometrie foarte bună a cusăturii, pătrundere
sigură, reducerea pericolului de formare a porilor în
cusătură, pre ț de cost redus;

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

54
– îmbunătăț irea condițiilor de lucru pentru operator prin
reducerea stropilor și cantității de fum degajat (vaporizări
reduse de metal topit);
– calitate foarte bună la sudarea stratului de rădăcină
comparabilă cu suda rea WIG, dar cu productivitate net
superioară; ideal pentru sudarea stratului de rădăcină sau în
locuri unde accesul pentru resudarea rădăcinii nu este
posibil;
– sensibilitate redusă la apariț ia factorilor perturbatori
(variația lungimii capătului lib er), cu transfer optim a
picăturii, echivalent sudării sinergice, dar în acest caz
domeniul sensibil al transferului prin scurtcircuit.
– pierderi foarte mici de material prin stropi;
– transferul pi căturii se face exclusiv sub acțiunea
forțelor de tensiune superficială – stabilitate mare a
procesului de transfer asigurată cu ajutorul unui sistem de
reglare automat SRA prin transfer sinergic;

2. 9 Dezavantaje ale t ransferul STT
– este specific puterilor mici și medii ale arcului electri c,
la un curent maxim 220A – necesită utilizarea dioxid ului de
carbon ca gaz de protecț ie

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

55
– necesitatea unui echipament de sudare cu invertor special,
ultraperformant, relativ scump,
– sensul de sudare recomandat spre dreapta „tragerea
cusăturii” cu în clinarea capului de sudare la un unghi ∝
pentru asigurarea stabilităț ii maxime a fenomenelor de
transfer. Dacă îmbinarea se realizează în acest mod rezultă o
încălzire suplimentară, lucru care este dăunător când se face
îmbinarea unor materiale s ensibile la supraîncălzire. [1]

Capitolul 3 . Sudabilitatea oțelului S235 JR

Acest studiu are ca obiectiv capabilitatea ș i avantajele
sudării cu proce deul MIG/MAG CMT a tablelor subțiri din oț el
carbon nealiat.
3.1 Materialul de bază
Oțelul S23 5 JR face parte din categoria oțelurilor carbon
cu destinaț ie generala ă. În această categorie sunt incluse
oțelurile livrate sub formă de semifabricate prelucrate prin
deformare plastică la cald (laminare, forjare), destinate
realizării structurilor metalice (con strucții civile, poduri,
instalaț ii de r idicat și transportat, construcț ii metalice
pentru utilajul petrolier, petrochimic și de rafinării,

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

56
stâlpi, piloni etc.) sau mecanice (piese pentru construcț ia de
mașini) cu solicitări mici sau moderate în exploatare .
Produsele laminate din astfel de oț eluri se livrează de
regulă ne tratate termic sau în starea obiș nuită dup ă
normalizare, iar produsele obiș nute prin f orjare se livrează
în starea obiș nută după TT de normalizare sau de recoacere
completă.
Aceste oț eluri nu sunt destinate aplicării tratamentelor
termice sau termochimice, astfel că produsele realizate din
astfel de materiale au caracteristicile mecanice ale
semifabricatelor în stare de l ivrare.
Standardele de calitate a oțelurilor pentru construcț ii
conform EN 10025 -2/2004 sunt urmă toarele:
S185
S235JR S235JO S235J2
S275JR S275JO S275J2
S355JR S355JO S235J2 S355K2
Această simbolizarea alfanumerică cuprinde ma rca de oț el
(S185, S235, S275, S355) și clasa de calitate corespunzatoare
(JR, JO, J2, K2).
Marca de oț el conține simbolul S (care se r efera la grupa
de oțel – oțel de construcț ii) și numarul 185, 235, 275 sau
355 care exprimă valoarea minimă a limitei de curgere

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

57
exprimată. Mărcile de oțel diferă între ele prin
caracteristici mecanice.
În cadrul fiecarei marci oț el se definesc mai multe clase de
calitate :
JR – clasa de calitate p entru produse cu valoarea minimă a
energiei de rupere la î ncovoiere prin ș oc de 27J la +20 grade
C
JO – clasa de calitate p entru produse cu valoarea minimă a
energiei de rupere la î ncovoiere prin ș oc de 27J la 0 grade C
J2 – clasa de calitate p entru produse cu valoarea minimă a
energiei de rupere la î ncovoiere prin ș oc de 27J la -20 grade
C
K2 – clasa de calitate p entru produse cu valoarea minimă a
energiei de rupere la î ncovoiere prin ș oc de 40J la -20 grade
C
Clasele de calitate, care diferențiaza oțelurile î n
cadrul acelorași mă rci, pun în evidenț ă, pe de o parte
comportarea bună la sudare, iar pe de altă parte siguranț a
sudurilor ș i a pieselor sudat e, prin asigurarea tenacită ții
și evitarea ruperilor fragile. Oțelurile din clasele de
calitate JR, JO, J2 ș i K2 au î n general capacitate a de sudare
pentru toate procedeele de sudare.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

58
Clasificările standard ale UE nu sunt un standard
universal și, prin urmare, un număr de clase corespunzătoare
cu aceleași proprietăți mecanice și chimice pot fi utilizate
în alte părți ale lumii. De exemplu, oț elurile de uz general
fabricate pentru piaț a americană , trebuie specificate con form
ASTM – Societatea Americană de Testare si Materiale și vor fi
menționate cu un ''A,, ș i apoi clasa specifică , de exemplu
A36, A53, etc.
Tabel 4.Clasele echivalente Europa – SUA
EU SUA
S235 A283C
S275 A570Gr40
S355 A572Gr50

Compoziția chimică a oțelului de uz general este extrem
de importantă pentru ingineri și se va schimba în funcție de
destinația lor. De exemplu S355K2W este un oțel de uz general
care a fost î mbunataț it (K2) și a fost proiectat cu o
compoziție chimic ă pentru a suporta o temperatură mai mare
(W). Astfel, această calitate a oțelului va avea o compoziție
chimică diferită de cea standard S355.
Tabel 5. Compozi ția chimică pe oț el lichid, [%]
Oțel C Mn Si S P N Cu

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

59
S235
JR 0.17 1.4 X 0.35 0.35 0.012 0.55

Proprietă ți mecanice
Proprietă țile mecanice ale o țelului de uz general sunt
esențiale pentru clasificarea s a și prin urmare pentru
destinația acestuia. Deși compoziț ia chimică este un factor de
conducere a pr oprietăților mecanice a oț elului, este de
asemenea foarte important să se ințeleagă standardele minime
pentru proprietăț ile mecanice ( caracteristicile de
performantă ), cum ar fi rezistența la tracțiune ș i la curgere.
Oțel Conformitate Rp02[N/mm ²] Rm
[N/mm²] A5
[%]
S235 JR SR EN
10025/2-2004 235 360-510 26
Tabel 6. Rezistența la tracț iune

Rezistența la încovoiere a oțelului structural măsoară forța
minimă necesară pentru a crea o deformare permanentă în oțel.
Convenția de denumire folosită în standardul european EN10025
se referă la rezistența minimă la încovoiere a oțelului testat
la grosimea de 16 mm.
Rezistența la tracțiune a oțelului de uz general se referă la
punctul în care are loc o deformare permanentă atunci când

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

60
materialul este întins sau tras lateral de -a lungul lungimii
sale.
Tabel 7. Energia de rupere KV[J] min
Oțel 20˚C 0˚ minus20˚C
S235 JR 27 x x
Oțelurile de uz general sunt utiliza te în multe moduri,
iar destinaț ia lor poate fi variată. Acestea sunt deosebit de
benefice deoarece oferă o combinație unică de proprietăți bune
de sudură cu rezistențe garantate. Sunt frecvent folosite de
ingineri i care încearcă să maximizeze rezistența sau
structura, reducând în același timp greutatea sa.
Domenii de utilizare : construcț ii metalice: ferme,
stalpi, grinzi, poduri, carcase, mantale, re cipienți pentru
hidrofoare etc. Î n construcții de mașini se utilizează pentru
confecționarea unor pi ese slab solicitate cum sunt : șuruburi,
piulițe, nituri, câ rlige. tiranti, batiur i sudate, carcase,
rondele, bucș e, bride, pentru diverse piese î n construc ția
dispozitivelor mecanice, maș ini agricole etc.

3.2 Materiale de ad aos – AWS A5.18/A5.18M – ER70S-6
Sârma electrod ER70S -6 este destinată atât sudurii cu o
singură, cât și a celor cu mai multe treceri. Acestea sunt
potrivite în special pentru aplicațiile di n tablă, unde se
dorește cordoane de sudură netedă, precum și oțelurile

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

61
structurale și plate, care au canti tăți moderate de rugină .
Acești electrozi permit folosirea unor intervale de curent mai
mari, cu gaz de protecție CO2 (AWS A5.32 Clasa SG -C) sau cu
amestecuri de argon și oxigen (AW S A5.32 clasa SG -AC-Y).

Tabel 8. Proprietaț i mecanice ale metalului depus
ReL
N/mm² Rm
N/mm² A5
% KV (+20°C)
J
440 550 26 130

Tabel 9. Compoziț ia chimica a metalului depus
Sarma
electrod C Mn Si S P Cr Cu
A5.18M –
ER70S-6 0.07 1.7 0.85 0.011 0.016 0.013 x

Tabel 10. Gaz de protecț ie recomandat pentru sarma electrod
82% Argon / 18% CO2 98% Argon / 2% CO2 100% CO2

3.3 Aparatul de sudura

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

62

Fig 21. Aparatul de sudura Trans Pulse Synergic 5000.

Pentru acest studiu s -a folosit aparatul de sudura TRANS
PULSE SYNERGIC 5000 (TPS) . TPS este complet digitizat și,
prin urmare, permite rezultate extrem de precise de sudare.
Este ușor de utilizat datorită funcției Synergic. Sursa de
alimentare este un dispozitiv multif uncțional și est e adecvată
pentru sudarea MIG / MAG, TIG și electrod. Totul este exact
adaptat la capacitatea sursei de alimentare și a fost
optimizat ca un sistem complet.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

63
TPS CMT este o serie de dispozitive adaptate în special
procesului CMT. CMT înseamnă Cold Metal Transfer și este cel
mai stabil proces de sudare din lume. Transferul de material
are loc cu aproape orice flux de curent.
Curent de sudare max 500,0 A

Curent de sudare min. 3,0 A
Curent de sudare / ciclu de funcționare [10min /
40 ° C] 500A / 40%
Curent de sudare / ciclu de funcționare [10min /
40 ° C] 450A / 60%
Curent de sudare / ciclu de funcționare [10min /
40 ° C] 360A / 100%
Tensiune de lucru 14,2V – 39V
Tensiune in gol 70,0 v
Frecvența de rețea 50-60Hz
Tensiunea principala 3 x 400V
Siguranță electrică 35A
Dimensiune / b 290,0 mm
Dimensiune / l 625,0 mm
Greutate 35,6 kg

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

64
Tabel 11. Datele tehnice ale aparatului de sudura Trans Pulse Synergic
5000.

3.4 Sudarea practica a tablelor subtiri

In vederea evidențierii diferenț elor dintre procedeul de
sudare conve nțional ș i sudarea î n modul avansat CMT au fost
realizate o serie de teste experimentale utilizand tehnologia
de sudare Cold Metal Tra nsfer.
Testele experimentale a u fost realizate î n cadrul
institutului de cercetare ICDT al Universitaț ii Transilvania
din Brasov.
Eșantioanele de testare au fos t fixate pentru sudarea î n
poziția cap la cap cu un sistem special conceput. Au fost
poziționate cu un spaț iu de 0,4 mm.
Pentru ca viteza de sudare sa fie uș or și precis contr olabila
s-a folosit un tractoraș pentru sudare.
Inainte de sudare, probele au fost curățate mecanic cu
perie de sarmă , șmirghel ș i degresate cu alcool izopropilic.
Toate încercările de sudare au fost efectuate utilizând CORGON
(82% argon și 18% dioxid de carbon) ca gaz de protecție, cu un
debit constant de 15 L / min. Testele au fost efectuate în Grad de protecție IP23

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

65
modul sinergic și, prin urmare, parametrii interacțion ează
unul cu celălalt. Din acest motiv, testele au fost făcute prin
păstrarea unei valori fixe a parametrilor de sudare pentru
modul puls și respectiv pentru CMT. Influența vitezei de
sudură asupra profilului barelor de sudură și a
comportamentului mecanic al îmbinărilor a fost evaluată prin
modificarea treptată a vitezei de sudură.
Curentul de sudare a fost de 60 A pentru modul pulsator
convențional și 85 A pentru CMT cu variație foarte scăzută în
timpul procesului de sudare (+ -1%, indicat prin afișarea
digitală a sursei de alimentare).

WPS pentru EXERCIȚIUL1.1. Specificația procedurii de sudare
WPS WPS nr. 1
Pagina: 1/1
Întocmit: Brașov Andrei Data: 19-06.2018
Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare WPAR nr.:
Metalul de bază S235JR/EN 10025 -2/2004 Grosimea: 1,2 mm
Temperatura minimă de lucru:………..șC
Temperatura între treceri:……………..șC Nivelul de acceptare a defectelor: B conform SR EN
25817
(Clasa de calitate a execuției îmbinării sudate)
Prescripții pentru materialul de adaos:
Conform recomandărilor producătorului Metoda de pregătire: perie de sârmă, smirghel si alcool
izopropilic
Curățarea zgurii:

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

66

Poziția de sudare: PA Susținerea rădăcinii: –
Dispunerea rândurilor: –

Prinderea provizorie: -sistem de fixare cu suruburi
Temperatura minimă: –
Lungimea prinderilor provizorii: –
Numărul total al prinderilor provizorii: –
Număr prinderi provizorii/metru: –
Poziția de sudare: PA,
Important:
Unele depuneri sunt plate.
Rând Procedeul
de sudare Materialul de
adaos Diametru
l Marca sârmei
cf. SR EN Gazul de protecție
cf. SR EN 439 Deb
itul
(l/m
in)
1 135 Sârmă plină 1,2 ER70S-6 M21
(80%Ar+20%CO 2) 7-
15

Rând Polaritatea
curentului Curentu
l de
sudare Viteza de
avans a
sârmei Lungimea
capătului
liber Tensiunea
arcului Viteza de
sudare Energia
liniară Inducta
nța
– – (A) (m/min) (mm) (V) (cm/min) (kJ/cm) –
1 CC+ 60 – 10-15 18,3 600 1,6-5,9

WPS pentru EXERCIȚIUL 2 Specificația procedurii de sudare WPS nr. 2

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

67

WPS Pagina: 1/1
Întocmit: Brasov Andrei Data: 19-06.2018
Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare WPAR nr.:
Metalul de bază S235JR/EN 10025 -2/2004 Grosimea: 1,2 mm
Temperatura minimă de lucru:………..șC
Temperatura între treceri:……………..șC Nivelul de acceptare a defectelor: B conform SR EN 25817
(Clasa de calitate a execuției îmbinării sudate)
Prescripții pentru materialul de adaos:
Conform recomandărilor producătorului Metoda de pregătire: perie de sârmă, smirghel si alcool
izopropilic
Curățarea zgurii:
Poziția de sudare: PA Susținerea rădăcinii: –
Dispunerea rândurilor: –

Prinderea provizorie: – sistem de fixare cu suruburi
Temperatura minimă: –
Lungimea prinderilor provizorii: –
Numărul total al prinderilor provizorii: –
Număr prinderi provizorii/metru: –
Poziția de sudare: PA,
Important:
Unele depuneri sunt plate.
Rând Procedeul de
sudare Materialul de
adaos Diametrul Marca sârmei
cf. SR EN 440 Gazul de protecție
cf. SR EN 439 Deb
itul
(l/m
in)
1 135 Sârmă plină 1,2 ER70S-6 M21 (80%Ar+20%CO 2) 7-15

Rând Polaritatea
curentului Curentul
de sudare Viteza de
avans a
sârmei Lungimea
capătului
liber Tensiunea
arcului Viteza de
sudare Energia
liniară Inductanț
a

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

68

– – (A) (m/min) (mm) (V) (cm/min) (kJ/cm) –
1 CC+ 60 – 10-15 18,3 800 1,6-5,9

WPS pentru EXERCIȚIUL 3 Specificația procedurii de sudare
WPS WPS nr. 3
Pagina: 1/1
Întocmit: Brașov Andrei Data: 19-06.2018
Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare WPAR nr.:
Metalul de bază S235JR/EN 10025 -2/2004 Grosimea: 2 – 3 mm
Temperatura minimă de lucru:………..șC
Temperatura între treceri:……………..șC Nivelul de acceptare a defectelor: B conform SR EN 25817
(Clasa de calitate a execuției îmbinării sudate)
Prescripții pentru materialul de adaos:
Conform recomandărilor producătorului Metoda de pregătire: perie de sârmă, smirghel si alcool
izopropilic
Curățarea zgurii:
Poziția de sudare: PA Susținerea rădăcinii: –
Dispunerea rândurilor: –

Prinderea provizorie: -suruburi cu piulite
Temperatura minimă: –
Lungimea prinderilor provizorii: –
Numărul total al prinderilor provizorii: –
Număr prinderi provizorii/metru: –
Poziția de sudare: PA,

Important:
Unele depuneri sunt plate..

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

69
Rând Procedeul de
sudare Materialul de
adaos Diametrul Marca sârmei
cf. SR EN 440 Gazul de protecție
cf. SR EN 439 Deb
itul
(l/m
in)
1 135 Sârmă plină 1,2 ER70S-6 M21 (80%Ar+20%CO 2) 7-15

Rând Polaritatea
curentului Curentul
de sudare Viteza de
avans a
sârmei Lungimea
capătului
liber Tensiunea
arcului Viteza de
sudare Energia
liniară Inductanț
a
– – (A) (m/min) (mm) (V) (cm/min) (kJ/cm) –
1 CC+ 60 – 10-15 18,3 1000 1,6-5,9

WPS pentru EXERCIȚIUL 4 Specificația procedurii de sudare
WPS WPS nr. 4
Pagina: 1/1
Întocmit: Brașov Andrei Data: 19-06.2018
Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare WPAR nr.:
Metalul de bază S235JR/EN 10025 -2/2004 Grosimea: 1,2 mm
Temperatura minimă de lucru:………..șC
Temperatura între treceri:……………..șC Nivelul de acceptare a defectelor: B conform SR EN 25817
(Clasa de calitate a execuției îmbinării sudate)

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

70

Prescripții pentru materialul de adaos:
Conform recomandărilor producătorului Metoda de pregătire: perie de sârmă, smirghel si alcool
izopropilic
Curățarea zgurii:
Poziția de sudare: PA Susținerea rădăcinii: –
Dispunerea rândurilor: –

Prinderea provizorie: -sistem de fixare cu suruburi
Temperatura minimă: –
Lungimea prinderilor provizorii: –
Numărul total al prinderilor provizorii: –
Număr prinderi provizorii/metru: –
Poziția de sudare: PA,

Important:
Unele depuneri sunt plate.
Rând Procedeul de
sudare Materialul de
adaos Diametrul Marca sârmei
cf. SR EN 440 Gazul de protecție
cf. SR EN 439 Deb
itul
(l/m
in)
1 135
CMT Sârmă plină 1,2 ER70S-6 M21 (80%Ar+20%CO 2) 7-15

Rând Polaritatea
curentului Curentul
de sudare Viteza de
avans a
sârmei Lungimea
capătului
liber Tensiunea
arcului Viteza de
sudare Energia
liniară Inductanț
a
– – (A) (m/min) (mm) (V) (cm/min) (kJ/cm) –
1 CC+ 85 4-5 10-15 10,8 600 1,6-5,9

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

71

WPS pentru EXERCIȚIUL 5 Specificația procedurii de sudare
WPS WPS nr. 5
Pagina: 1/1
Întocmit: Brașov Andrei Data: 19-06.2018
Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare WPAR nr.:
Metalul de bază S235JR/EN 10025 -2/2004 Grosimea: 1,2 mm
Temperatura minimă de lucru:………..șC
Temperatura între treceri:……………..șC Nivelul de acceptare a defectelor: B conform SR EN 25817
(Clasa de calitate a execuției îmbinării sudate)
Prescripții pentru materialul de adaos:
Conform recomandărilor producătorului Metoda de pregătire: perie de sârmă, smirghel si alcool
izopropilic
Curățarea zgurii:
Poziția de sudare: PA Susținerea rădăcinii: –
Dispunerea rândurilor: –

Prinderea provizorie: –
Temperatura minimă: –
Lungimea prinderilor provizorii: –
Numărul total al prinderilor provizorii: –
Număr prinderi provizorii/metru: –
Poziția de sudare: PA,

Important:
Unele depuneri sunt plate.
Rând Procedeul de
sudare Materialul de
adaos Diametrul Marca sârmei
cf. SR EN 440 Gazul de protecție
cf. SR EN 439 Deb
itul
(l/m
in)
1 135
CMT Sârmă plină 1,2 ER70S-6 M21 (80%Ar+20%CO 2) 7-15

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

72

Rând Polaritatea
curentului Curentul
de sudare Viteza de
avans a
sârmei Lungimea
capătului
liber Tensiunea
arcului Viteza de
sudare Energia
liniară Inductanț
a
– – (A) (m/min) (mm) (V) (cm/min) (kJ/cm) –
1 CC+ 85 4-5 10-15 10,8 800 1,6-5,9

WPS pentru EXERCIȚIUL 6 Specificația procedurii de sudare
WPS WPS nr. 6
Pagina: 1/1
Întocmit: Brașov Andrei Data: 19-06.2018
Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare WPAR nr.:
Metalul de bază S235JR/EN 10025 -2/2004 Grosimea: 1,2 mm
Temperatura minimă de lucru:………..șC
Temperatura între treceri:……………..șC Nivelul de acceptare a defectelor: B conform SR EN 25817
(Clasa de calitate a execuției îmbinării sudate)
Prescripții pentru materialul de adaos:
Conform recomandărilor producătorulu i Metoda de pregătire: perie de sârmă, smirghel si alcool
izopropilic
Curățarea zgurii:
Poziția de sudare: PA Susținerea rădăcinii: –
Dispunerea rândurilor: –

Prinderea provizorie: -sistem de fixare cu suruburi
Temperatura minimă: –
Lungimea prinderilor provizorii: –
Numărul total al prinderilor provizorii: –
Număr prinderi provizorii/metru: –
Poziția de sudare: PA,

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

73

Important:
Unele depuneri sunt plate.
Rând Procedeul de
sudare Materialul de
adaos Diametrul Marca sârmei
cf. SR EN 440 Gazul de protecție
cf. SR EN 439 Deb
itul
(l/m
in)
1 135
CMT Sârmă plină 1,2 ER70S-6 M21 (80%Ar+20%CO 2) 7-15

Rând Polaritatea
curentului Curentul
de sudare Viteza de
avans a
sârmei Lungimea
capătului
liber Tensiunea
arcului Viteza de
sudare Energia
liniară Inductanț
a
– – (A) (m/min) (mm) (V) (cm/min) (kJ/cm) –
1 CC+ 85 4-5 10-15 10,8 1000 1,6-5,9

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

74

Fig 22. Setarea experimentală utilizată pentru sudarea MAG -CMT a tablelor
subțiri din oț el carbon.

După procesul de sudare, s -au extras probele pentru
analizele macr o și microstructurale ale î mbinărilor. Proba
secțiunii transversale a fost ș lefuită, lustrtuită ș i gravată
chimic î n reactivul Nital (etanol HNO3 3%). Un microscop

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

75
inversat Leica DM ILM a fost utilizat pentru analizele macro
și microstructurale ale sudurilor. În figura 2 este ilustrată
suprafața superioară a îmbinărilor și zona afectată de căldură
asociată cu proba 2 și proba 5 , mărimea diferită a ZIT fiind
clar vizibilă.

Fig 23. Partea superioară a probei sud ate prin modul sinergic – pulsat și CMT la viteza de
sudură de 800 mm / min.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

76

Fig 24. Profilul secțiunii transversale a eșantioanelor de la 1 la 3 (pentru compunerea imaginilor a fost utilizat
un program de fotografiere a imaginii).

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

77

Fig 25 .Profilul secțiunii transversale a eșantioanelor de la 4 la 6 (pentru compunerea imaginilor a fost utilizat
un program de fotografiere a imaginii).

Figurile 24 si 25 arat ă profilul cordoanelor de sudură a
eșantioanelor sudate prin modul sinergic pulsat co nvențional
( probele 1,2 si 3) și prin modul de sudare CMT ( probele 4,5
și 6). Î n ambele moduri de sudare, curentul a fost ,menținut
cât mai scăzut posibil, dar su ficient pentru realizarea

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

78
îmbinărilor sudat e la viteze cuprinse î ntre 600 și 1000
mm/min.
La analiza la microscop a cordoanelor de sudură realizate
prin modul sinergic pulsat convenț ional se observa pătrunderea
excesivă a mat erialului de adaos câ t și crestătura marginală
dar și excesul de material sudat câ t și lipsa de pătrundere la
probele sudate pri n modul sinergic pulsat CMT. Deș i defectele
sunt prezente rezultatele arată ca viteza de sudare are o
influenț ă directă asupra cordoanelor de sudură , iar la probele
sudate prin modul sine rgic pulsat CMT zona influenț ată termic
este mult m ai mică.
Sincronizând miș carea sârmei electrod cu scurt circuitul
arcului electric (CMT) este indusă o cantitate mai mică de
temperatură in procesul sudă rii și desigur și o cantitate mai
mică de ma terial de adaos folosit pentru î mbinare.
Suprafața cordoanel or de sudură este aproape la j umătate
în cazul utilizării CMT așa cum se poate observa și î n figura
26

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

79

FiG 26. Influența vitezei de sudare asupra lațimii cordonului
sudat.

FiG 26. Influența vitezei de sudare asupra l ariei cordonului sudat.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

80

Fig 27. Microstructura eșantionului 5

Metalul de bază este caracterizat printr -o microstructură
ferito-perlitică cu grăunți specifici alungiți, formați din
cauza laminării materialelor. Compoziț ia materialului de bază

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

81
se modifică în apropierea cusă turii sudate î ntr-o structură cu
granulaț ie de dimensiu ne mai mare formată din ferită ș i
perlită aciculară (fig 5). Aceaș i structură caracterizează
cordonul de sudură și zona de fuziune.
O îmbunătățire parțială a grăuntelui apare în punctul de
întalnire a cusă turii sudate cu materialul de bază și continuă
cu o mică î mbunatațire a grăunților formați din ferită ș i
perlită care au aparut datorită procesului de recristali zare,
prezentat ș i în figura 28.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

82
Figur a 28. Modificarea microstruc turii la limita zonei influe nțate termic asociată eșantionului 5.

Nr W to Fmax
N/mm W to break
Nmm ReH M/mm2 Rm
N/mm2 Break ɛ-Break %
1 33651,87 48907,07 – 492,50 1,00 41,84

Tabel 12. Rezistența la tracț iune a eș antionului 5

Cu excepția eșantionului 6, toate probele sudate prezintă
un comportament mecanic bun, deoarece în timpul testului de
tracțiune, defecțiunea se produ ce departe de cor donul de
sudură și zona influenț ată termic. În figura 7 este
prezentată curba rezistență – alungire dobândită în cazul
probei 5.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

83

Figura 29. Graficul rezistenț ei la tracțiune a p robei 5 sudată cu procedeul CMT

Capitolul 4 Concluzii

În cadrul acestei lucră ri de licen ță a fost analizată
compatibilitatea no ii tehnol ogii de sudare CMT pentru
îmbinările mat erialelor de tipul tablelor subț iri. A fost
realizat un studiu teoretic privind tehn ologia de sudare MIG –
MAG convenț ional si a procedeelor avansate de tipul CMT sau
STT.

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

84
Practic î n cadrul acestei lucră ri, tehnologia CMT a fost
folosită pentru sudarea oț elului carbon nealiat S235 JR, î n
poziția cap la cap cu un spaț iu între piese de 0,4 mm. Î n
comparaț ie cu sudarea convenț ionala sinergica î n curent
pulsat, tehnologia CMT poate produce rezultate mai bune în
ceea ce prives te zona influenț ată termic ș i cordonul de
sudura. Rezisten ța mecanică a î mbinărilor este foarte bună ,
ruperea epruvetelor sudate rea lizându-se în materialul de
bază.

BIBLIOGRAFIE

1- MIRCEA BURCĂ STELIAN NEGOIȚESCU -SUDAREA MIG/MAG Ediția a II -a –
EDITURA SUDURA TIMIȘOARA 2004
2- www.sim.utcluj.ro/stm/download/Sudura/Curs5.ppt – Dr.ing. IWE BODEA MARIUS
3- https://www.hobbielektronika.hu/forum/getfile.php?id=144154
4- https://en.wikipedia.org/wiki/Cold_Metal_Transfer
5- http://www.cmmetal.ro/companie/articole -si-noutati/articole -tehnice/48 -procedeul –
cmt-disponibil -pe-sursele -de-sudare -tps-i
6- Sudare a Metalelor Si Aliajelor – professor Tanase Viorel
7- Zgura, Gh., Iacobescu ,G. Cicic,D., Rontescu,C., (2007), Tehnologiasudarii prin
topire Editura Politehnica Press, București;
8- https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2214914717301022#sec2
9- https://www.fronius.com

Universitatea Transilvania din
Brașov
Proiect de
diplomă
Facultatea de Știin ța și Ingineria
Materialelor 2020
Specializarea – Ingineria Sudării Aioanei Danut
Stefan

85
10- https://www.lincolnelectric.com/en -us/support/process -and-theory/Pages/stt -pipe-
welding -detail.aspx
11- Licienta -studiu -comparativ -a-procedeelor -de-imbinare -cu-energie -liniara -mica -a-
tablelor -subtiri . Autor – Dragos Brudiu
12- Cicic, D.T. (2013), Notite curs anul IV Informatizarea Optimizarea Proceselor de
Sudare
13- https://www3.fronius.com/cps/rde/xchg/SID -EBD4397A –
A97DEB53/fronius_mexico/hs.xsl/33_6178.htm#.Wx9c1yCYPDc
14- http://informatiitehnice.com/articole -de-calitate/reglare -interna -de-exemplu -reglarea –
la-sudarea -migmag/
15- http://www.sim.utcluj.ro/stm/download/Sudura/ – curs – Dr.ing. IWE BODEA
MARIUS – Sudarea materialelor si procedee conexe
16- http://www.czweld.cz/oc_stt_e.htm