Materia: Filosofia min ii i a tiin ei cognitive ț ș ș ț [626363]

TESTUL TURING
Student: [anonimizat]: 354
Anul: II
Materia: Filosofia min ii i a tiin ei cognitive ț ș ș ț
Testul turing reprezintă un experiment ce ine de inteligen a artificială i î i propune să ț ț ș ș
răspundă la întrebarea ,,Pot (sau vor reu i) ma inile să gândească?". Acesta a fost creat în anul 1950 ș ș
de către informaticianul i matematicianul Alan Turing. Aici este vorba despre ni te ș ș ma ini deș
calcul ce sunt programate în a a fel încât să se comporte asemănător oamenilor, adică pot ș
interac iona prin receptarea unor întrebări formulate în limbaj natural. Pe baza acestor întrebări, ț
ma inile de calcul ar trebui să ajungă la performan a de a oferi răspunsuri convenabile. ș ț
Acest test, prin care putem verifica dacă o ma inărie este capabilă să gândească sau nu ș
este bazat pe un joc social, numit i jocul imita iei. Jocul social aduce în discu ie trei personaje, ș ț ț
anume un intervievator, un om oarecare i un computer. Intervievatorul trebuie să poarte o ș
conversa ie atât cu un om, cât i cu un computer, neavând contact fizic cu niciunul dintre ace tia. ț ș ș
Contactul este făcut doar printr-o legătuă electronică. Dacă după un ir de întrebări intervievatorul ș
nu reu e te să distingă între om i computer, se poate afirma că ma inăria a trecut testul. ș ș ș ș
Alan Turing considera că prin progresul din domeniul programării de la sfâr itul ș
secolului XX, intervievatorul din testul său va avea anse de maximum 70% pentru a identifica ș
corect cine este computerul i cine este omul cu care discută. Identificarea nu ar trebui să dureze ș
mai mult de 5 minute, dar, până acum, nici un program de calculator nu a reu it performan a de a ș ț
trece acest test Turing.
Matematicianul britanic i-a propus ca prin acest test să depă ească întrebarea dacă ș ș
ma inile pot gândi pe cont propriu, dar în acela i timp considera că întrebarea este prea imprecisă.ș ș
Astăzi, însă, testul este o dovadă pe baza căreia un program sau o simplă ma inărie poate gândi pe ș
cont propriu, adică are o minte sau o inteligen ă proprie. Acest experiment este baza celor care vor ț
să sus ină teza unei inteligen e artificiale conform căreia, într-un final, computerele vor ajunge să ț ț
de ină mintea lor proprie. ț
Replică la testul turing a fost un alt experiment mental, anume camera cu inscrip ii ț
chineze ti ș. Acesta a fost imaginat în 1980 de John Searle, filosof american. Searle se imaginează pe
sine, vorbitor de limbă engleză ce nu cunoa te absolut deloc limba chineză, într-o cameră plină de ș
inscrip ii în limba chineză. Filosoful are la el de-a lungul experimentului ni te simboluri chineze ti ț ș ș
i o carte în engleză ce îi explică pa ii pe care trebuie să-i urmeze pentru a răspunde la întrebărileș ș

inscrip ionate. Reu e te să răspundă la toate întrebările i pentru cei din afara camerei pare că ț ș ș ș
subiectul cunoa te foarte bine limba chineză. Cu toate acestea, el nu face decât să controleze ni te ș ș
simboluri, iar el, de fapt, nu în elege nimic. ț
Pe acela i principiu se bazează i func ionarea unui computer. Se emit ni te inputuri ce ș ș ț ș
sunt în raport cu un set de reguli. O ma inărie nu poate fi mai mult decât ceea ce a fost prezentat în ș
experimentul lui John Searle, adică un simplu manipulator de simboluri. Este o inteligen ă ce are ca ț
fundament sintaxa: urmează ni te regului pentru a lucra cu simboluri, dar nu în elege propriu-zis ș ț
semnifica ia sau semantica. La fel cum persoana din camera chinezească cu inscrip ii nu în elegea ț ț ț
nimic, nici computerul nu poate de ine vreun în eles. Astfel, pentru computer, nu ar exista cu ț ț
adevărat o inteligen ă, vreo în elegere sau o minte proprie lui. ț ț
Astfel, a trece testul Turing reprezintă faptul de a da răspunsuri potrivite la anumite
solicitări, iar experimentul lui Searle respinge cu totul testul Turing. Prin urmare, dacă testul
matematicianului este invalidat, la fel este negată i ideea conform căreia ar putea exista cu adevărat ș
inteligen a artificială. ț
Experimentul Turing , deci, se bazează pe compararea comportamentului unei ma inării ș
cu cel al unei fiin e umane. Adică ma inăria nu este testată pentru a observa dacă are un ț ș
comportament inteligent, ci doar dacă î i are aria în jurul comportamentului uman. Dar este ș
comportamentul uman acela i lucru cu comportamentul inteligent? Evident că nu, iar acest fapt ș
poate face ca testul să e ueze. Trebuie să avem în vedere faptul că nu toate comportamentele umane ș
sunt inteligente, iar ma inăria ar trebui să fie capabilă să imite ș toate comportamentele umane. Deci,
se testează i comportamentul ce nu este considerat inteligent, iar dacă ma inăria nu reu e te să ș ș ș ș
imite orice detaliu, aceasta va pierde testul.
De asemenea, cum unele comportamente umane nu poti fi inteligente, la fel unele
comportamente inteligente nu pot fi umane. Dacă ma inăria ar oferi răspunsuri foarte complexe pe ș
parcurul testului (spre exemplu ar rezolva un calcul complex într-un timp foarte scurt), atunci ar fi
destul de evident că am avea de-a face cu un computer. Astfel, computerul î i ,,reglează" inteligen a ș ț
astfel încât să pară că se discută cu un om.
Turing nu a inten ionat niciodată ca acest test să fie utilizat neapărat practic, ci a vrut să ț
ofere un exemplu pentru dezbaterile filosofice care in de domeniul inteligen ei artificiale. Testul ț ț
turing este un punct de referin ă important în filosofia min ii i reprezintă o imagine de ansamblu ț ț ș
privind evolu ia umană privind discursul i tehnologia. ț ș

BIBLIOGRAFIE
1. Copeland, B. J. (Ed.). (2004). The essential Turing – The ideas that gave birth to the
computer age. Oxford: Clarendon Press.
2.Shah, H., & Warwick, K. (2010b). From the buzzing in Turing's head to machine
intelligence contests. In Proceedings of symposium for 1st towards a comprehensive intelligence
test. AISB Convention. Leicester: De Montfort University.
3. Shah, H., & Henry, O. (2005). Confederate effect in human-machine textual
interaction. Proceedings of 5th WSEAS International Conference on Information Science,
Communications and Applications (WSEAS ISCA), Cancun, Mexico, May 11–14
4. Ben Dupre, 50 de idei pe care trebuie să le cuno ti. Filosofie ș, Ed. Litera. Bucure ti, ș
2017