Masuri Topo Geodezice In Vederea Inscrierii In C.f. a Unei Suprafete de Padure In Localitatea Poienile de Sub Munte, Judetul Maramures
Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Cadastrul General
1.1 Definiție, caracteristici, rolul, scopul și clasele cadastrului:
1.2 Importanța cadastrului general:
1.3 Legătura cadastrului cu alte discipline:
1.4 Obiectivele cadastrului
1.4.1 Funcția tehnică:
1.4.2 Funcția economică:
1.4.3 Funcția juridică:
1.5 Cadastre de specialitate:
Capitolul 2. Cadastrul fondului forestier
2.1 Generalități
2.2 Evidența terenurilor în cadastrul forestier
Capitolul 3. Obținerea unui plan cadastral
3.1 Etapele cadastrului tehnic:
3.1.1 Pregătirea lucrărilor
3.1.2 Analiza situației și adaptarea soluțiilor tehnice
3.1.3 Realizarea rețelei geodezice de îndesire
3.1.4 Delimitarea cadastrală
3.1.5 Întocmirea planului cadastral
3.1.6 Culegerea datelor textuale sau atribute
3.1.7 Numerotarea cadastrală
3.1.8 Determinarea suprafețelor
3.1.9 Elaborarea registrelor cadastrale
3.1.10 Organizarea băncilor de date
3.2 Norme tehnice și juridice
Capitolul 4. Rețeaua de sprijin și rețeaua de ridicare
4.1 Determinarea coordonatelor punctelor cu GPS.
4.2 Drumuirea planimetrică sprijinită la capete și închisă pe punctul de plecare
4.3 Calculul suprafețelor prin metoda coordonatelor cunoscute
Capitolul 5. Studiul de caz
5.1 Amplasament
5.2 Scopul lucrării:
5.3 Aparatura folosită
5.4 Descrierea lucrării
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Introducere
Cadastrul în țara noastră apare la începutul secolului XIX, adaptat foneticii limbii române, sub forma actuală ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237 1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996 definește termenii ,,cadastru general' și ,,publicitate imobiliară"
Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare.
Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000.
In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin ,,Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l 15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit experienta tehnicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti.
Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de specialitate.
Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate bazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.
Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar tehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern.
Capitolul 1. Cadastrul General
1.1 Definiție, caracteristici, rolul, scopul și clasele cadastrului:
Cadastrul general este un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea și reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate, indiferent de destinație și propietar, de pe întregul teritoriu al țării.
Caracteristici:
obiectiv: exprimă o realitate obiectivă, independentă de voința omului, indiferent de funcția socială sau tehnică a acestuia ;
unitar: se execută după norme și instrucțiuni unice;
istoric: reflectă legiile societății (formele de propietate caracteristice unei oranduirii);
dinamic: exprimă realitatea naturală în conținuă schimbare (impune necesitatea unei intrețineri permanente);
general: satisface cerințe pentru diferite sectoare economice;
obligatoriu: se execută pe întregul teritoriul țării, pentru toți propietarii de bunuri mobile, persoane fizice și juridice.
Rolul cadastrului – cadastrul trebuie să furnizeze date reale cu privire la:
determinarea întinderii, configurației și poziției corpurilor de proprietate, a destinației și folosinței lor;
identificarea proprietarilor de bunuri imobile și înscrierea lor în registrele cadastrale;
stabilirea categoriei de terenuri după insușirile calitative;
inventarierea suprafețelor mecanizabile și nemecanizabile, a pantelor terenurilor;
bonitarea solurilor după gradul de fertilitate în funcție de categoriile de folosință agricole;
inventarierea terenurilor degradate care necesită lucrări de imbunătățiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate și ameliorate.
Scopul executării lucrărilor de cadastru – să pună la dispoziția celor interesați, în orice moment, date reale și complete pentru:
determinarea stadiului și evoluției fondului funciar pe județe și pe țară;
stabilirea impozitului funciar;
cunoașterea fondului imobiliar – edilitar și starea acestuia;
întocmirea studiilor și proiectelor pentru sistematizarea teritoriului și localităților;
obținerea de date pentru intreținerea străzilor, drumurilor, căilor ferate, etc;
alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale și social-culturale;
folosirea, amenajarea și regularizarea cursurilor de apă;
amenajarea și exploatarea ratională a pădurilor;
protecția mediului;
soluționarea litigiilor cu privire la terenuri dintre proprietari;
Clasele cadastrului:
Cadastrul agricol: are ca obiect de activitate evidența și inventarierea sistematică a terenurilor agricole pe categorii și subcategorii de folosință, specificând natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net.
Cadastrul forestier: se ocupă cu evidența și inventarierea sistematică a fondului forestier național și a amenajamentelor silvice, specificând suprafața, esența lemnoasă, vârsta, consisțenta masei lemnoase, precum și informații referitoare la sol, relief și climă. Se execută de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pentru exploatarea rațională a pădurilor și bună gospodărire a amenajamentelor silvice.
Cadastrul apelor: are ca obiect de activitate evidența și inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape și stuf, a instalațiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificând suprafața, calitatea, folosința, instalațiile de transport și exploatare, de protecție și ameliorare a calității, precum și condițiile de relief și climă; Se execută de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pentru evidența cantitativă și calitativă a apelor prin lucrări de amenajare, folosire și protecție a acestora.
Cadastrul fondului imobiliar: se ocupă cu evidența și inventarierea corpurilor de proprietate din localități, specificând pentru construcții folosința, materialele de construcție, structura, regimul de înăltime, fundația, suprafața, dotările, starea, etc.. Se execută de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Cadastrul rețelelor edilitare: se ocupă cu evidența și inventarierea rețelelor edilitare (apă,canalizare, termoficare, gaz, electric) a instalatiilor care le deservesc, specificând amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de construcție, parametrii tehnici, starea.
Cadastrul terenurilor cu destinație specială: poate fi întocmit de mari deținători de terenuri, ministere, departamente, regii autonome societăți comerciale,etc..
Cadastrul căilor ferate – se ocupă cu evidența și inventarierea terenurilor, construcțiilor, instalațiilor și stării rețelei feroviare;
Cadastrul drumurilor – se ocupă cu evidența și inventarierea terenurilor, construcțiilor, instalațiilor și stării rețelei de drumuri;
Cadastrul porturilor – se ocupă cu evidența și inventarierea terenurilor, construcțiilor, instalațiilor, căilor de transport, rețelelor subterane și supraterane, platformelor tehnologice, care deservesc unitățile portuare;
Cadastrul aeroporturilor, Cadastrul industrial, Cadastrul minier, Cadastrul energetic, Cadastrul petrolier, Cadastrul monumentelor istorice, Cadastrul militar,etc..
1.2 Importanța cadastrului general:
Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activități tehnico- organizatorice menite să deservească administrația, pe proprietarii bunurilor imobile în problemele drepturilor reale de proprietate, iar din alt punct de vedere, cadastrul a constituit o instituție progresistă care a contribuit la dovedirea și garantarea proprietății.
Lucrările de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informaționale ale teritoriului, capabile să furnizeze rapid date reale administrației publice locale și centrale, precum și altor sectoare interesate.
1.3 Legătura cadastrului cu alte discipline:
Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult în ultimele decenii, din punct de vedere al conținutului și complexității, pe masura punerii de acord cu cerințele mereu crescânde ale societății în ansamblu și cu perfectionarea mijloacelor tehnice și a metodelor de lucru propii, sau a celor aparținând altor domenii pe care se sprijină sau cu care colaborează. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma că i se conferă un caracter indisciplinar.
Lucrările tehnice ale cadastrului ( masurători, prelucrarea datelor, întocmirea documentației cadastrale – hard, planuri, registre cadastrale) se bazează pe discipline fundamentale ca: geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia.
Pentru latura economică a cadastrului sunt necesare cunostințe din domenii complementare: pedologie, geobotanică, geomorfologie. Științele agricole ajută la încadrarea terenurilor în categorii și subcategorii de folosință.
Dreptul funciar și alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea în mod legal a posesoriilor și a proprietății, la data introducerii cadastrului general.
Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrări, cadastrul general poate intra în legatură cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului și localităților, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protecția mediului, etc..
Pentru automatizarea lucrărilor de cadastru ( prelucrarea automată volumului mare de date din masurători, crearea bazelor de date și întocmirea automată a registrelor și planurilor cadastrale) este nevoie de cunoștințe de informatică, programare, etc.
1.4 Obiectivele cadastrului
Cadastrul sau sistemul cadastral, ca noțiune generală reprezintă un ansamblu de lucrări întreprinse de stat, pentru cunoașterea și inventarierea sistematică și permanența a imobilelor, terenuri și clădiri, sub aspect cantitativ, calitativ și juridic.
Legea nr. 7/1996, a cadastrului și publicității imobiliare definește cadastrul general ca un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică și juridică, prin care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor precum și a domenii complementare: pedologie, geobotanică, geomorfologie. Științele agricole ajută la încadrarea terenurilor în categorii și subcategorii de folosință.
Dreptul funciar și alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea în mod legal a posesoriilor și a proprietății, la data introducerii cadastrului general.
Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrări, cadastrul general poate intra în legatură cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului și localităților, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protecția mediului, etc..
Pentru automatizarea lucrărilor de cadastru ( prelucrarea automată volumului mare de date din masurători, crearea bazelor de date și întocmirea automată a registrelor și planurilor cadastrale) este nevoie de cunoștințe de informatică, programare, etc.
1.4 Obiectivele cadastrului
Cadastrul sau sistemul cadastral, ca noțiune generală reprezintă un ansamblu de lucrări întreprinse de stat, pentru cunoașterea și inventarierea sistematică și permanența a imobilelor, terenuri și clădiri, sub aspect cantitativ, calitativ și juridic.
Legea nr. 7/1996, a cadastrului și publicității imobiliare definește cadastrul general ca un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică și juridică, prin care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietar.
Cadastrul general are ca obiectiv principal cunoașterea completă sub toate aspectele, a bunurilor imobile și păstrarea acestor date în niște evidențe clare și bine sistematizate. Bunurile imobile sunt acelea care au așezare fixă și stabilă, respectiv terenurile și contrucțiile, având valoare mare, sunt limitate ca număr și pot fi identificate ușor în evidențele cadastrale.
Ca să-și atingă obiectivele, cadastrul trebuie să îndeplinească trei funcții:
1.4.1 Funcția tehnică:
În cadrul funcției sale tehnice, cadastrul se referă la probleme cantitative, respectiv la situarea (poziție, amplasament), configurația (formă și dimensiuni) și suprafețele terenurilor și ale construcțiilor.
Cunoașterea acestor date se realizează prin operațiuni geodezice, topografice, fotogrammetrice și cartografice care, prin metode specifice, stabilesc cu precizie matematică amplasamentul, forma, poziția, dimensiunile și întinderea parcelelor de teren. Rezultatele cadastrului sunt planul cadastral și registrele cadastrale.
1.4.2 Funcția economică:
Cadastrul trebuie să evidențieze valoarea economică cadastrală a bunurilor imobile. Valoarea economică a terenurilor și construcțiilor se stabilește prin metode specifice, prin aprecierea lor economică, care pune în evidență diferențierea capacității terenurilor sau construcțiilor de a produce venit economic, arătând de câte ori un teren este mai bun decât altul în funcție de fertilitatea solului, poziția în teritoriul administrativ, accesul la drumuri de diverse categorii, poziția față de localitate, de centrul gospodăresc și de centrele de aprovizionare și de desfacere a produselor etc.
Fertilitatea solurilor se determină prin bonitarea terenurilor, care se realizeazã prin lucrări de cartare pedologică, un complex de lucrări de teren, de laborator și de birou prin care se realizează documentații tehnice agro-pedologice care stabilesc clasele de fertilitate ale terenurile agricole și forestiere.
1.4.3 Funcția juridică:
În cadrul lucrărilor de cadastru general este necesar să se identifice proprietarii bunurilor imobile inventariate. Nu întotdeauna înregistrarea proprietarului este simplă, existând probleme juridice care sunt necesare de clarificat, care sunt numai de stricta competență a notarilor publici, a instanțelor judiciare sau a birourilor de carte funciară.
Dreptul de proprietate este definit de Codul civil, dar și de alte legi ulterioare, printre care și Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea 1/2000, al căror spirit este inspirat tot din Codul civil. La art. 480 din Codul civil se arată că “proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.”
Legea Cadastrului și Publicității Imobiliare nr. 7/1996 definește evidența cadastrală juridică astfel: “Publicitatea imobiliară întemeiatã pe sistemul de evidență al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeași localitate.”
Cărțile funciare reprezintă un sistem de publicitate real, întrucât se bazează pe identitatea topografică a bunurilor funciare în planuri cadastrale și, de asemenea, reprezintă un sistem de publicitate complet, întrucât realizează publicitatea intregrală a transmisiunilor imobiliare, prin înregistrări succesive, cronologice ale transmiterii legale a dreptului de proprietate imobiliară.
Cărțile funciare întocmite și numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei comune (localități) alcătuiesc împreună registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se ține de biroul de carte funciarã, organizat, potrivit reglementării legale din anul 2004, pe lângă Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobilară al județului. În principiu, funcția juridică a cărților funciare este aceea că face opozabile tuturor terților, inclusiv statului, drepturile reale imobiliare, care se transmit, se modifică, se sting sau se radiază prin sistemul publicității imobiliare, adică al intabulării în cartea funciară.
În prezent legea care reglementează publicitatea imobiliară este Legea Cadastrului și Publicității Imobiliare nr. 7/1996, iar înaintea acesteia, fiind încă în vigoare până la introducerea cadastrului general în fiecare teritoriu administrativ, Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare.
Cadastrul general operează cu bunurile imobile prin natura lor. Art. 463 din Codul civil arată că “fondurile de pământ și clădirile sunt imobile prin natura lor”, adică prin faptul cã ele nu pot fi mutate dintr-un loc în altul fără a fi distrusă substanța lor.
1.5 Cadastre de specialitate:
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidență și inventariere sistematică din punct de vedere tehnic și economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrării lor raționale.
Evidențe cadastrale specifice își pot organiza și deținătorii mari de terenuri, cu condiția să folosească drept date de bază numai ceea ce este prevăzut pentru cadastrul general.
Criterii de identificare a categoriilor de folosință a terenului
Categoria de folosință a terenului, naturală sau artificială (determinată de acțiunea omului), individualizată printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidențierea la partea tehnică a cadastrului general a categoriei de folosință alături de celelalte atribute este necesară atât pentru întocmirea cărții funciare, cât și pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevează imobilele.
Categoria de folosința este principala unitate de clasificare a folosințelor, având ca unitate inferioară subcategoria de folosință, iar ca unitate superioară grupa de folosință. În cadastrul general nu se înregistrează subcategorii de folosință.
Terenurile României se pot împărți în cinci categorii de folosință de bază. (Fig. 2.1)
Fig. 2.1 Categoriile de folosință în România [1]
Terenuri arabile (A): În această categorie se încadreaza acele terenuri care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani (2-6 ani) și sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice și industriale , plante medicinale și aromate, plante furajere, legume etc. În categoria de folosință arabil se includ : arabil propiu-zis, pajisti cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii, căpșunării, alte culturi perene.
Pășune (P): Pășunile sunt terenuri inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial prin însămânțări la maximum 15-20 de ani și care se folosesc pentru pășunatul animalelor.
Fânețe (F): La categoria fânețe se încadrează terenurile inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial prin reînsămânțări la 15- 20 de ani, iar iarba se cosește pentru fân. Se înregistrează la fânețe: fânețe curate, fânețe cu pomi, fânețe împădurite, fânețe cu tufărișuri și maraeinisuri.
Vii (V): În aceasta categorie se încadrează terenurile plantate cu viță de vie.
Livezi (L): Livezile sunt terenuri plantate cu pomi și arbuști fructiferi.
Terenuri cu ape și ape cu stuf: În aceasta categorie intră terenurile acoperite permanent cu apă, precum și cele acoperite temporar, care după retragerea apelor, nu pot avea altă folosință.
Căile de comunicații rutiere (PR) și căile ferate (CF): Din punct de vedere funcțional și al administrării, căile de comunicații rutiere se împart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, după cum urmează:
drumuri de interes national: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene, drumuri naționale principale, drumuri naționale secundare;
drumuri de interes județean: drumurile care fac legatura între reședințe de judet și reședințele de municipiu și orașe, stațiuni balneoclimaterice, porturi, aeropouturi și alte obiective importante;
drumuri de interes local: drumurile comunale și drumurile vecinale:
străzile din localitățile urbane;
străzile din localitățile rurale: străzi principale și străzi secundare;
căi ferate simple, duble și înguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se înregistrează ca detalii, ci se atribuie în proporție egală parcelelor din imediata vecinatate.
Terenurile activate cu construcții și curți (CC): Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizări și destinații, de exemplu: clădiri, curți, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere, exploatări miniere și petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluze pietruite, terase, debușee, grădini botanice și zoologice, parcuri , cimitire, piețe, rampe de macarcare, locuri de depozitare, precum și alte terenuri ce nu se încadrează în nici una din categoriile de folosință prevazute în articolele anterioare.
Terenuri degradate și neproductive (N): Această categorie cuprinde terenurile degradate și cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetație.
Păduri și alte terenuri (PD)
În această categorie de folosință intră toate terenurile care sunt cuprinse în amenajamentele silvice și în afara acestora, indiferent de proprietar. Se înregistreaza la această categorie de folosință:
păduri – terenuri acoperite cu vegetație forestieră, cu o suprafață mai mare de 0,25 ha;
terenuri destinate împăduririi – terenuri în curs de regenerare, terenuri degradate și poieni prevăzute a fi împădurite prin amenajamente silvice;
terenuri care servesc nevoilor de cultură, producție și administrație silvică-terenuri ocupate de pepinere, solarii, plantații, culturi de rachiță, arbuști ornamentali și fructiferi, cele destinate hranei vânatului și animalelor din unitatile silvice, cele date în folosință temporară personalului silvic;
perdele de protecție – benzi ordonate din plantații silvice și uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protecție ca: perdele pentru protecția culturilor agricole, perdele pentru protecția căilor de comunicație, pentru protecția așezărilor umane, perdele pentru protecția digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii;
tufărișuri și maracinișuri – terenuri acoperite masiv cu vegetație arborescentă de mică înalțime, cătinișuri, ienupărișuri, salcâmi, maracinișuri,etc.;
Capitolul 2. Cadastrul fondului forestier
2.1 Generalități
Cadastrul forestier este un subsistem al cadastrului general, care se ocupă cu ținerea evidenței și cu inventarierea bunurilor imobile din fondul forestier național.
Fondul forestier este reprezentat de suprafețele ocupate de păduri și terenurile care fac obiectul împăduririlor sau care servesc nevoilor de cultură, protecție ori administrare forestieră.
Conform datelor oficiale, suprafața totală a fondului forestier național este de 6,5 milioane de hectare. Dintre acestea, proprietatea publică a statului reprezintă 3,4 milioane de hectare, adică 52,2%, restul suprafeței fiind în proprietate privată. Suprafața ocupată efectiv de pădure, de la noi din țară prezintă în ultimii ani o tendință de scădere.
Pădurile României au următoarea compoziție (Fig. 3.1):
– 29,9% păduri de rășinoase;
– 31,5% păduri de fag
– 18,0% păduri de stejar
– 15,7% alte specii tari
– 4,9% alte specii moi.
Fig. 3.1 Compoziția pădurilor în România [2]
Pe zone geografice, pădurile sunt repartizate în modul următor :
– 30% din păduri se află în zona de munte;
– 37% din păduri în zona de deal;
– 33% din păduri în zona de câmpie.
De aici, rezultă o suprafață de 0,27 de hectare de pădure pe cap de locuitor.
Suprafețele păduroase, indiferent de proprietar, sunt supuse regimului silvic, respectiv unui sistem obligatoriu de norme tehnice, economice și juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecția și paza pădurilor.
Importanța fondului forestier, ca mijloc de producție a mediului încojurător este recunoscută, fiind monitorizat atât pe plan național cât și mondial. De asemenea este recunoscută importanța producției de lemn și alte produse ale pădurii, motiv pentru care dezvoltarea durabilă a pădurilor este apărată de lege, care permite unele reduceri de suprafețe, doar în situații de excepție și numai prin împădurirea unor suprafețe echivalente de teren degradat.
Cadastrul fondului forestier are drept obiect inventarierea, descrierea, evidența și reprezentarea pe planuri și hărți a suprafețelor componente în vederea menținerii efectului de producție și protecție a pădurilor. În conformitate cu codul silvic evidența cadastrală a terenurilor cu destinație forestieră revine Regiei Naționale a Pădurilor.
Amenajamentele silvice sunt documentații complexe, care în România se întocmesc de peste o sută de ani, în vederea organizării producției forestiere și a protecției mediului înconjurător, cuprinzând aspectele tehnice, economice și juridice specifice fondului forestier.
– componenta tehnică a cadastrului forestier constă în determinarea poziției, a configurației și a mărimii suprafețelor de teren, în funcție de destinația acestora, dar și de proprietar; acestea se realizează pe baza măsurătorilor;
– componenta economică a cadastrului forestier constă în determinarea valorii economice a bunurilor imobile, după realizarea componentei tehnice. Sunt stabilite destinația și categoriile de folosință pentru fiecare parcelă de pădure;
– componenta juridică a cadastrului forestier constă în identificarea proprietarului și se realizează pe baza actului de proprietate și prin publicitatea imobiliară.
Informațiile de bază cuprinse în amenajamentele silvice care prezintă interes pentru cadastru sunt foarte variate și se referă la:
– planuri topografice de bază la scara 1:5.000 cu curbe de nivel obținute prin metode fotogrammetrice;
– planuri amenajistice derivate, la scara 1:20.000, cuprinzând parcelarul precum și harta arborelor cu speciile componente, a claselor de vârstă, a exploatărilor, a instalațiilor de transport;
– date generale și detaliate privind stațiunea și arboretul;
– eșalonarea lucrărilor pe perioade de 10 ani prin planuri de înpăduriri, de exploatare, al operațiunilor culturale, construiri de drumuri.
2.2 Evidența terenurilor în cadastrul forestier
Evidența terenurilor în cadastrul forestier se face pe două categorii mari:
– Suprafața acoperită cu pădure
– Suprafața neacoperită cu pădure
Evidența suprafețelor se ține, conform normelor tehnice, după mai multe criterii:
– după modul de folosință a terenului distingem:
– păduri propriu-zise, cu rol de protecție și de producție, cu vegetație aborescentă de diferite specii, vârste și clase;
– clase de regenerare, în care intră poienile și terenurile despădurite ce urmează a fi date în circuitul forestier;
– alte terenuri, cum ar fi cele de vânătoare, liniile somiere, arabil, și fânețe, clădiri, instalații de transport, etc.
– terenuri ocupate de terțe persoane sau în litigiu;
– enclave, respectiv terenuri străine amplasate în interiorul fondului forestier.
– după productivitate, cuprinzând terenurile cu producție scăzută față de altele având productivitate mai ridicată;
– după suprafață și masa lemnoasă, pe clase de vârstă și pe speciile componente estimate în procente;
– după modul de degradare a terenurilor din fondul forestier: cu eroziune de suprafață, cu exces de apă, cu alunecări și prăbușiri din zone instabile.
Între cadastrul general , cadastrul fondului forestier și amenajamentele silvice există un schimb bilateral de informații:
– cadastrul general oferă cadastrului fondului forestier normele tehnice proprii și respectiv amenajamentului silvic și cadastrului fondului forestier, informațiile de bază privitoare la punctele rețelei geodezice de sprijin, limitele fondului forestier, delimitarea acestuia de fondul agricol și de intravilan, suprafețele marilor unități de producție, trupuri de producție sau bazine hidrografice
– cadastrul fondului forestier transmite cadastrului general informații utile privind condițiile naturale, structura fondului forestier, dotarea cu instalații de transport, terenurile slab productive și degradate, producția forestieră, suprafețele poluate pe zone de intensitate a fenomenului, etc;
– amenajamentele silvice cuprind o serie de informații și date despre pădure, precum și despre organizarea și conducerea producției forestiere din care selectează și înaintează informațiile cerute de cadastrul general și de cadastrul fondului forestier, dintre care planurile topografice da bază la scara 1:5.000 pentru întreg fondul forestier sunt cele mai important, amenajamentul fiind reactualizat la 10 ani.
Amenajamentele silvice au multe caracteristici comune cu cadastrul forestier, dar volumul informațiilor specifice, actualizate periodic, depășește necesitățile cadastrului general.
Unitățile de amenajament își regăsesc corespondențe cadastrale:
– ocolul silvic cu comuna
– unitățile de producție cu satele
– parcelele amenajistice cu corpurile funciare
– subparcelele cu categoriile de folosință.
Lucrările de cadastru luând o mare amploare în țara noastră și având în viitor perspective largi de extindere, apare necesitatea introducerii și în acest domeniu de activitate a unor tehnologii noi, cu eficiență mare, pentru inițierea și propulsarea unui sistem cadastral unitar, centralizat și automatizat, folosind tehnici de calcul avansate.
Pentru utilizarea eficientă a unui sistem informațional, se impune găsirea unui procedeu de lucru adaptat nevoilor amenajamentului silvic și cadastrului fondului forestier, o metodologie, care să avanseze ambele sectoare de activitate.
Capitolul 3. Obținerea unui plan cadastral
3.1 Etapele cadastrului tehnic:
Cadastrul tehnic, partea cea mai importantă a cadastrului general, reprezintă un ansamblu de lucrări, măsurători geotopografice și culegerea datelor atributiv descriptive ale imobilelor, care conduc la realizarea planurilor cadastrale și a registrelor cadastrale.
În condițiile din țara noastră, planurile cadastrale, indiferent de modul de realizare ales pentru o anumită unitate cadastrală, trebuie să îndeplinească anumite condiții:
– să se obțină într-un timp cât mai scurt și cu cheltuieli minime;
– să fie unitare și omogene ca precizie;
– să se sprijine pe o rețea geodezică modernă și pentru a facilita întreținerea cadastrului să fie prezentate atât sub forma grafică, analogică, cât și sub formă numerică, digitală pe suport magnetic, în vederea realizării unei baze de date grafice (GIS).
Etapele de lucru ale cadastrului tehnic sunt următoarele:
3.1.1 Pregătirea lucrărilor
Constă în alegerea de către Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OJCPI), cu aprobarea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), a unității administrative, elaborarea caietului de sarcini, organizarea licitației, încheierea contractului.
3.1.2 Analiza situației și adaptarea soluțiilor tehnice
Din unitatea cadastrală se referă la evaluarea reprezentărilor grafice vechi și alte rețelei geodezice din zonă și în funcție de baza cartografică existentă și de procentul modificărilor necesare se stabilesc soluțiile tehnice de realizare a planului cadastral.
3.1.3 Realizarea rețelei geodezice de îndesire
Constă în determinarea unor puncte noi, necesare pentru determinarea punctelor rețelei de ridicare, al reperilor fotogrametrici și la delimitarea unității cadastrale.
Având în vedere că rețeaua geodezică clasică a țării noastre a fost proiectată după al doilea război mondial și determinată în mai multe etape, folosind elipsoidul de referință Krasowsky, pentru realizarea unui cadastru modern, și a unor reprezentări grafice cu precizii omogene, se cere ca determinarea punctelor rețelei de îndesire să se facă pornind de la rețeaua geodezică națională modernă, determinată prin sistemul GPS.
Se apreciează că pentru necesitățile cadastrului, rețeaua națională de stații GPS permanente ar trebui să prezinte o acoperire uniformă, întregul teritoriul țării, asigurându-se o rază de influență a unei SGP de 70 km și o acoperire între două SGP-uri vecine de 40-50 de km.
În perspectiva dării în funcțiune a sistemului de poziționare globală european GALILEO, similar cu sistemele GPS (SUA) și GLONASS (Rusia), în anul 2008 se impune conținuarea eforturilor de modernizare a RN-SGP, în vederea asimilării noilor tehnologii și ale aplicațiilor acestora în cadastru.
3.1.4 Delimitarea cadastrală
Presupune stabilirea limitelor teritoriului administrativ, a intravilanelor și extravilanelor, bornarea punctelor de hotar, determinarea coordonatelor acestora și calculul suprafețelor totale ale intravilanelor și extravilanelor respectiv suprafața unității administrative.
3.1.5 Întocmirea planului cadastral
Se poate face fie prin întocmirea unui plan nou, atunci când diferențele față de planurile vechi existente sunt mari, fie prin actualizarea planurilor topografice vechi, când modificările apărute de la data realizării acestora sunt rezonabile.
Planul cadastral, conformr eglementărilor în vigoare, se obține ca derivat al planului topogrfic de bază, realizat pentru toată țara, prin preluarea detaliilor planimetrice cu elementele specifice cadastrului general, corpuri de proprietate și parcele, pentru reducerea la minim a timpului execuției. Din acest motiv realizarea unui plan cadastral nou, sau prin actualizarea planului topografic de bază depinde de vechimea și detaliile nou apărute de la realizarea planului topografic de bază a zonei.
Pentru primul caz, obținerea planului topografic de bază nou, pentru zona respectivă se realizează prin ridicări topografice, fotogrammetrice sau combinate. În cel de-al doilea caz obținerea planului cadastral, prin actualizarea bazei cartografice existente, constă în completarea zonelor cu conținut necorăspunzător, prin ridicări fotogrammetrice, topografice sau combinate.
Alegerea metodelor de ridicare depinde de procentul de suprafața totală a unității cadastrale care necesită modificări.
Având în vedere că planul cadastral nou sau planul cadastral actualizat trebuie prezentat atât sub formă grafică cât și sub formă digitală pe suport magnetic compatibil cu calculatorul, reprezentările grafice vechi, planuri topografice de bază, sau reprezentări fotogrammetrice analogice, înainte de actualizare trebuie digitizate, prin înregistrarea coordonatelor punctelor caracteristice de pe plan, punct cu punct, sau conținuu, folosind softuri corespunsătoare.
Actualizarea planului cadastral prin ridicări topografice, presupune realizarea planului parcelelor sau a corpului de proprietate (Fig. 4.1), folosind tehnici care să permită vectorizarea acestora, sisteme GIS, GPS, stații totale sau teodolite clasice, în aceeași sistem de referință.
Fig. 4.1 Planul unui corp cadastral [3]
Utilizarea metodelor fotogrammetrice pentru obținerea planului cadastral nou, sau actualizat, pe lângă asigurarea unei eficiențe economice deosebite în raport cu ridicările topografice asigură și precizii corespunzătoare. Pornindu-se de la ortofotoplan, reprezantare fotografică metrică, obținută prin redresarea diferențială a fotogramelor și aducerea lor la scara planului cadastral se obține planul cadastral index.
După obținerea ortofotoplanului, înainte de obținerea planului cadastral index, se execută lucrări de reperaj și descifrare cadastrală, pe fotograme pe scara planului. delimitându-se hotarele parcelelor, corpurilor de proprietate și clădirilor, categoriile de folosință, precum și alte date specifice.
Dacă unele puncte de reper nu pot fi identificate, poziția lor se determină prin procedee topografice. Planul cadastral index se obține prin combinerea stratului raster realizat prin digitizarea ortofotoplanului, cu straturile vectoriale care conține diferite informații cadasr'trale obținute prin vectorizare și cu stratul index purtătorul identificatorilor cadastrali unici pentru un anumit teritoriu administrativ, cu rolul de a face legătura dintre baza de date grafiice și baza de date textuale.
3.1.6 Culegerea datelor textuale sau atribute
Este operația de bază pentru obținerea operatelor cadastrale, incluse în fișierele bazei de date textuale.
Datele textuale sunt reprezentate de caracteristicile entităților cadastrale grafice de bază, corp de proprietate sau parcelă, reprezentate în planurile cadastrale. Caracteristicile sau atributele imobilelor care prezintă interes pentru cadastrul general sunt: amplasamentul corpului de proprietate sau parcelelor identificate printr-un număr provizoriu, proprietarul imobilului, însușirile de bază ale contrucțiilor permanente, categoria de folosință a terenurilor, etc.
Culegerea datelor atribute ale imobilelor se poate face direct pe teren concomitent cu lucrările topografice de actualizarea reprezentărilor grafice vechi sau independent, ca o etapă distinctă realizată după obținerea reprezentărilor grafice cadastrale noi. În aceste cazuri, datele culese sunt centralizate în formulare tipizate numite "Fișa corpului de proprietate", care conțin rubrici privind proprietarul, construcțiile și parcele de teren. Pentru gestionarea acestor fișe separat se ține un repertoar al tuturor proprietarilor în care se notează numărul provizoriu de identificarea corpului de proprietate pe reprezentările grafice cadastrale.
În fișa corpului de proprietate, paragraful care se referă la construcții cuprinde: numărul corpului de clădire, destinația, codul grupei de destinație folosind simboluri, suprafața construită și alte mențiuni. În intravilanul orașelor și municipiilor pentru blocurile de locuințe se înscriu proprietarii apartamentelor în carnetul repertoar, menționându-se numărul clădirii, se înscriu proprietarii în ordinea etajelor și apartamentelor în fișa clădirii, iar pe planul cadastral , lângă indicele de cartare se înscrie și numărul de ordine al fișei clădirii.
Datele privitoare la teren, din fișa bunului imobil se referă la numărul parcelei, categoria de folosință, codul grupei de destinație, clasa de calitate, alte mențiuni. Pe reprezentarea grafică cadastrală, în zona centrală a parcelei, se notează numărul urmat de codul grupei de destinație, 2 – L, ceea ce semnifică numărul 2, categoria de folosință Livadă.
3.1.7 Numerotarea cadastrală
Constă în atribuirea fiecărei parcele sau corp de proprietate reprezentate în planul cadastral al teritoriului administrativ, a unui număr de ordine, plecând de la numerotarea provizorie realizată la identificarea proprietarilor pe teren.
Parcelele și corpurile de proprietate pot fi grupate pe sectoare cadastrale, delimitate de detalii liniare naturale sau cvartale de locuințe în intravilan.
Numerotarea cadastrală începe cu extravilanul, care se numerotează cu 1, cod regăsit și în baza de date, după care se numerotează cu 2, 3, etc. intravilanele. Numerele cadastrale au rolul de a face legătura între reprezentarea grafică, planul cadastral al teritoriului și operatele cadastrale care se întocmesc, respectiv între baza de date grafice și baza de date textuale.
Numerotarea conținuă cu extravilanul, atribuindu-se numere sectoarelor cadastrale-tarlale, și apoi în interiorul fiecărui sector parcelelor componente. Numerotarea în extravilan se face pornind de la sectorul sau parcela din nord-vestul teritoriului, conținuându-se întro succesiune firească spre sud-est.
Numerele cadastrale trecute pe planurile cadastrale sunt urmate de codul folosinței și se regăsesc în operatele cadastrale, cu atributele corpului de proprietate și a parcelelor.
3.1.8 Determinarea suprafețelor
Are o importanță deosebită pentru cadastru, datorită faptului că aria unei parcele reprezintă cea mai importantă caracteristică cantitativă a unui imobil.
Suprafețele parcelelor se pot determina prin măsurători de teren, în urma determinării coordonatelor punctelor caracteristice, prin metode analitice, pe planul cadastral digitizat, cu ajutorul programelor de prelucrare sau prin metode grafice, pe reprezentările analogice ale teritoriului cadastral.
Ordinea operațiilor de calcul ține seama de posibilitățile de control al calculelor. De aceea se începe cu determinarea suprafeței tuturor cvartarelor și tarlalelor. Suma tuturor cvartarelor trebuie să fie egală cu suprafața intravilanului, iar suma tuturor tarlalelor trebuie să se închidă pe suprafața extravilanului.
În etapa următoare se trece la determinarea tuturor suprafețelor dintr-o tarla sau a tuturor corpurilor de proprietate dintr-un cvartal de locuințe, verificându-se dacă suma acestora este similară cu suprafața tarlalei sau cvartalului respectiv.
Suprafețele astfel determinate sunt exprimate în metri pătrați cu două zecimale și sunt înregistrate în documentele cadastrale cu valori rotunjte la metru pătrat.
3.1.9 Elaborarea registrelor cadastrale
Conform legislației în vigoare, documentația cadastrală este reprezentată de următoarele registrele cadastrale: registrul parcelelor, indexul alfabetic al proprietarilor cu adresele lor, registrul cadastral al proprietarilor, registrul corpurilor de proprietate, fașa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari și folosințe și planurile cadastrale.
Registrele cadastrale reprezintă date de intrare pentru întocmirea bazei de date textuale, memorate pe suport magnetic în fișiere alfanumerice.
3.1.10 Organizarea băncilor de date
Este necesară pentru întreținerea cadastrului general. Întreținerea lucrărilor de cadastru presupune ținerea la zi a planurilor și registrelor cadastrale și constă în operarea tuturor modificărilor tehnice, economice și juridice pe care le suferă în timp fondul funciar.
Banca de date reprezintă o colecție de informații cadastrale, stocate pe memorie magnetică organizate astfel încât să permită interogări, răspunsuri, modificări prin ștergere și adăugare, extragerea selectivă a unor informații, editarea și întocmirea unor sinteze.
Automatizarea cadastrului general presupune existența a două bănci de date, banca de date grafice și banca de date textuale și un sistem de gestiune a bazelor de date care să răspundă cerințelor prezentate mai sus.
Baza de date grafice conține atât planul cadastral digital, cât și atributele aferente acestuia. Planul digital este un ansamblu de date numerice care conține informații geometrice și semantice tuturor obiectelor de pe teren. Obiectele reprezentate pe hărțile și planurile digitale, definite de cele trei seturi de date, identificatori, atribute și grafice pot fi grupate după criterii logice în straturi de date, ca de exemplu: limitele parcelelor, clădirile, căile de comunicație, rețelele electrice, etc.
Baza de date textuale este reprezentată de fișiere independente în care sunt înregistrate datele descriptive sau atribute, conținute în registrele cadastrale ale teritoriului administrativ.
Sistemul de gestionare a celor două baze de date are rolul de a asigura legătura dintre cele două baze de date, grafice și textuale, pe baza unui atribut comun, parcela cu numărul cadastral aferent, numărul corpului de proprietate sau numărul partidei cadastrale. În final se obține o bază de date cu informațiile descriptive corelată cu baza de date a planului cadastral digitizat.
3.2 Norme tehnice și juridice
Întocmirea documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară este reglementată prin Ordinul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 785/2011 (care aduce modificări și completări la Regulamentul respectiv – Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 634/2006):
1. Titlul se modifică și va avea următorul cuprins:
„REGULAMENT privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară"
2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 11. — Definiții:
a) planul cadastral de carte funciară este un document tehnic, întocmit în sistemul de coordonate stereografic 1970, care conține limitele imobilelor și ale construcțiilor permanente înscrise în cartea funciară, numărul cadastral și se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială;
b) extrasul de plan cadastral de carte funciară este secțiunea din planul cadastral de carte funciară, cu reprezentarea imobilului și a imobilelor vecine cu acesta, dimensiunile tuturor laturilor imobilului și mențiunea datei ultimei actualizări a bazei de date grafice cu privire la imobilul în cauză.
Extrasul de plan cadastral de carte funciară se va elibera în format analogic sau digital, având ca suport ortofotoplanul, pe care se vor reprezenta prin suprapunere imobilul în cauză, precum și cele vecine, dacă acestea există în baza de date.
Extrasul de plan cadastral de carte funciară se eliberează din oficiu, ca anexa la extrasele de carte funciară pentru imobilele gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară;
c) procesul-verbal de vecinatate este actul de constatare, încheiat între proprietarii imobilelor învecinate, întocmit de o persoană autorizată, prin care se exprimă acordul cu privire la identificarea corectă a limitelor comune recunoscute de către acestia, în cazul în care există limite fizice;
d) persoana autorizată să execute lucrări de cadastru este persoana care realizează o activitate de interes public, împuternicită să constate situația existentă la teren;
e) documentația cadastrală constituie actul de constatare a situației reale din teren, potrivit art. 258 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
f) planul parcelar este reprezentarea grafică a unei tarlale care conține limitele tuturor imobilelor din tarla și detaliile stabile din teren ce o definesc; planul parcelar se întegrează în planul cadastral după recepția și atribuirea numerelor cadastrale de către oficiul teritorial;
g) tarlaua este diviziunea cadastrală tehnică a unității administrativ-teritoriale delimitată prin detalii fixe, identificabile în teren, care nu suferă modificări în timp, cum ar fi căi de comunicație, ape, diguri etc.;
h) repoziționarea este operațiunea de modificare a coordonatelor imobilului poziționat greșit în planul cadastral, prin rotație, translație, modificarea geometriei anterior recepționate și/sau modificarea suprafeței imobilului;”.
3. La articolul 10, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(2) În cazul în care documentația este incompletă, se întocmește referatul de completare cu toate datele, documentele sau informațiile care lipsesc ori care necesită refacere/modificare, împreună cu motivațiile corespunzătoare. Nu pot fi folosite ca motivații: documente, date și informații care nu au fost furnizate la cererea persoanei autorizate de oficiul teritorial. Referatul de completare se înaintează compartimentului de registratură din cadrul biroului teritorial, în vederea transmiterii către persoana autorizată, pentru completare, în termenul specificat în referat, cu adresa de înaintare.
(4) Dacă documentația nu a fost recepționată din cauza nerespectării prevederilor cu privire la convocarea pentru lămuriri sau depășirii termenului de 5 zile lucrătoare, calculat de la data comunicării, stabilit prin referatul de completare, ori documentația a fost întocmită incorect, persoana care a verificat documentația completează nota de respingere din referatul de completare și o transmite împreună cu documentația a sistentului-registrator în vederea întocmirii încheierii de respingere. Referatul de completare menționeaza datele, documentele sau informațiile cu care se completează documentația și este comun pentru cadastru și publicitate imobiliară. Referatul se emite o singură dată pentru o documentație de receție sau de receție și înscriere în cartea funciară.”
4. La articolul 10, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
„(41) Prin documentație întocmită incorect se întelege:
a) integrarea incorectă a imobilului în sistemul rețelei geodezice de referință și ridicarea punctelor de detaliu pe baza de măsurători greșite;
b) calcule efectuate greșit;
c) neconcordanțe între detaliile topografice conținute în planul de amplasament și delimitare și cele existente pe teren;
d) serviciul incorect solicitat, raportat la situația imobilului, astfel cum rezultă din evidențele de cadastru și publicitate imobiliară;
e) neconcordanța între datele imobilului înscrise în actul de proprietate: vecinătăți, identificare cadastrală, adresa poștală și cele ale imobilului din planul de amplasament și delimitare;
f) conținutul documentației cadastrale este diferit de situația juridică a imobilului;
g) neconcordanțe între datele analogice din documentația cadastrală și datele digitale;
h) documentație întocmită fără executarea măsurătorilor la teren;
i) tipul documentației nu corespunde categoriei de lucrări în care persoana executantă este autorizată sau există alte incompatibilități ale persoanei autorizate.”
5. La articolul 17 alineatul (1), litera k) se modifică și va avea următorul cuprins:
„k) documentele prevăzute de art. 55 alin. (1) și (11) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”
6. La articolul 17, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Documentația se întocmește pe suport analogic și pe suport digital, în formate standardizate care să permită tipizarea — conform modelelor din anexele prezentate — și în formate care permit accesul și transferul de date. Persoana autorizată care execută documentația cadastrală va prelua următoarele informații despre construcție: anul construirii, materialele din care este realizată construcția, dacă deține certificat de performanță energetică a clădirii și dacă aceasta este dotată cu lift.
7. La articolul 24, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentației și corespondența acesteia cu realitatea din teren, precum și pentru identificarea și materializarea limitelor imobilului în concordanță cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate puse la dispoziție de proprietar revine persoanei autorizate. Persoana autorizată este obligată să execute măsurătorile la teren și să completeze toate rubricile anexelor prevăzute de prezentul regulament.”
8. La articolul 24, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Șeful serviciului cadastru coordonează, verifică și controlează activitatea desfășurată de consilierii de specialitate din cadrul oficiului teritorial. Referatele de completare și respingere vor fi semnate de către consilierul de cadastru și de către șeful serviciului cadastru.”
9. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 25. — (1) Dacă suprafața din măsurători este diferită de suprafața înscrisă în cartea funciară, suprafața din documentația cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau de suprafața din actele de proprietate, atunci se va proceda astfel:
a) dacă suprafața din măsurători este mai mică, atunci suprafața din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului.
b) dacă suprafața din măsurători este mai mare cu un procent de până la 2% inclusiv, atunci suprafața din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului/proprietarilor;
c) dacă suprafața din măsurători este mai mare cu un procent cuprins între 2—5% inclusiv, atunci suprafața din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale, cu condiția prezentării declarației proprietarului/proprietarilor și a procesului-verbal de vecinătate care conține acordul proprietarilor tuturor imobilelor învecinate. În această situație oficiul teritorial verifică la teren corectitudinea întocmirii documentației, verificare consemnată într-o notă de constatare semnată de către consilierul de cadastru și contrasemnată de către șeful serviciului cadastru.
d) dacă suprafața din măsurători este mai mare cu un procent de peste 5%, documentația se respinge.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul terenurilor situate în extravilan, retrocedate conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare. Pentru aceste terenuri, la prima înscriere în cartea funciară, dacă suprafața din măsurători este mai mică decât suprafața din titlul de proprietate, aceasta se poate înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului.
(3) Convocarea părților se face după cum urmează:
a) proprietarii vecini vor fi convocați de către persoana autorizată prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire și prin afișare la domiciliul/sediul proprietarului vecin, la locul situării imobilului, la sediul primăriei sau prin publicare într-un ziar local, cu cel puțin 5 zile înainte de data stabilită pentru identificarea limitelor;
b) în cazul în care procesul-verbal de vecinatate nu se semnează de toți proprietarii imobilelor învecinate, documentația cadastrală se respinge;
c) în cazul în care una sau mai multe vecinătăți ale parcelei sunt drumuri clasificate, căi ferate, ape, procesul-verbal de vecinătate trebuie semnat și ștampilat de reprezentantul instituției care le are în administrare.”
10. La articolul 27 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
„b) dacă în urma verificărilor la teren se constată că este o suprapunere virtuală, repoziționarea imobilului cu sau fără construcții ori învestiții se soluționeaza astfel:
— din oficiu, de către consilierul de cadastru, fără acordul proprietarului, în situația în care operațiunea de repoziționare presupune rotația, translația, modificarea geometriei sau modificarea suprafeței cu un procent de până la +/- 2% inclusive din suprafața imobilului existent în baza de date. Aceste prevederi se aplică în cazul în care imobilul este împrejmuit și/sau există plan parcelar recepționat. Procedura este inițiată în baza referatului de constatare întocmit de consilierul de cadastru și aprobat de șeful serviciului cadastru. Fisierul .cp este întocmit de consilierul de cadastru;
— cu acordul scris al proprietarului, în situația în care operațiunea de repoziționare presupune modificarea geometriei și diminuarea suprafeței cu un procent de peste 2%. Acordul proprietarului se va da în fața persoanei autorizate sau la oficiul teritorial, în fața persoanelor desemnate. Fișierul .cp va fi realizat de persoana autorizată care a întocmit documentația greșită. În caz de refuz, persoana autorizată va fi sancționată, conform prezentului regulament, iar fișierul va fi întocmit de către consilierul de cadastru. Dacă proprietarul refuză să-si exprime acordul, în baza referatului întocmit de consilier și aprobat de șeful serviciului cadastru, se efectuează din oficiu în cartea funciară a imobilului următoarea notare: «Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă și localizare corectă». Consilierul de cadastru face aceeași mențiune pe planul de amplasament și delimitare din arhivă oficiului teritorial.
Referatul de constatare descrie suprapunerea virtuală, se înregistrează în registrul general de intrare și are anexate extrase din planul cadastral de carte funciară, cu situația anterioară și cea ulterioară îndreptării erorii de poziționare. În baza referatului se notează din oficiu în cartea funciară repoziționarea imobilului. Încheierea de carte funciară, extrasul de carte funciară de informare și extrasul din planul cadastral de carte funciară se comunică tuturor persoanelor interesate, potrivit mențiunilor din cartea funciară.”
11. La articolul 27, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) în cazul în care suprapunerea este reală, aceasta se va soluționa pe cale amiabilă prin documentații cadastrale sau de către instanțele de judecată și nu face obiectul prezenței reglementări. Dacă proprietarii refuză să-si exprime acordul cu privire la modificarea atributelor imobilelor, oficiul teritorial va nota din oficiu suprapunerea în cărțile funciare, în baza incheierii de carte funciară, a referatului întocmit de consilierul de cadastru și aprobat de șeful serviciului cadastru.”
12. La articolul 27, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:
„(21) în situația în care proprietarul imobilului dorește să dispună de dreptul său de proprietate pentru zona de imobil neafectată de suprapunere, în baza declarației titularului dreptului, exprimată în formă autentică, se vor întocmi documentații cadastrale separate, pentru fiecare lot, afectat de suprapunere, respectiv fără suprapunere. Pentru lotul fără suprapunere se acordă număr cadastral și se înscrie în cartea funciară, iar pentru lotul afectat de suprapunere se va întocmi nota de respingere.
(22) Radierea notării suprapunerii sau a mențiunii «Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă și localizare corectă» se face numai în baza referatului emis de serviciul de cadastru, în sensul că imobilele nu se mai suprapun în baza de date cadastrale sau imobilul a fost localizat corect prin repoziționare, ca urmare a refacerii documentațiilor cadastrale.”
13. La articolul 27, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Persoanele autorizate au obligația să se prezinte la oficiul teritorial la data și ora convocării. Persoanele autorizate care, din motive obiective, nu pot fi prezente la data convocării la oficiul teritorial vor comunica în scris, motivat, imposibilitatea de prezentare cu cel puțin două zile înainte de data stabilită pentru întalnire.”
14. Articolul 271 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 271. —
(1) Înscrierea în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară a terenurilor din domeniul public al statului, amplasate în incintele unor imobile proprietate a persoanelor fizice/juridice deja înscrise în cartea funciară, se face în baza unei documentații cadastrale de dezmembrare a imobilului înscris în cartea funciară. Documentația cadastrală se va întocmi conform prevederilor art. 15 și nu va conține actul autentic de dezmembrare și certificatul fiscal.
(2) Conținutul documentațiilor cadastrale aferente imobilelor aflate în administrarea sau în proprietatea instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este stabilit prin protocol de colaborare.”
15. După articolul 271 se introduce un nou articol, articolul 27 2, cu următorul cuprins:
„Art. 272. —
(1) Pentru neefectuarea măsurătorilor la teren, persoana autorizată este sancționată cu suspendarea autorizației pe 3 luni.
(2) Neprezentarea nemotivată a persoanei autorizate la convocarea oficiului teritorial este sancționată cu suspendarea autorizației pe 3 luni.
(3) Refuzul persoanei autorizate de a întocmi fișierul .cp la operațiunea de repoziționare care presupune modificarea geometriei și modificarea suprafeței se sancționeaza cu suspendarea autorizației pe 3 luni.
(4) Persoana autorizată este sancționată cu suspendarea autorizației pe termen de o lună dacă se constată că în documentația supusă recepției nu au fost completate toate rubricile anexelor prevăzute de prezentul regulament.
(5) Persoanei autorizate, sancționată de două ori cu suspendarea autorizației, i se retrage certificatul de autorizare dacă, în decurs de 12 luni de la data aplicării primei sancțiuni disciplinare, săvârșește o nouă abatere pentru care este prevazută sancțiunea suspendării. Certificatul de autorizare se retrage în condițiile Regulamentului privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 107/2010.
(6) Neîndeplinirea demersurilor referitoare la sancționarea persoanei autorizate de către cei desemnați atrage cercetarea disciplinară a acestora.
(7) Sancțiunile aplicate se aduc la cunoștința publicului prin afișare la sediul oficiului teritorial și pe pagina de internet.
(8) Prin derogare de la prevederile art. 52 din regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 107/2010, pe durata suspendării dreptului de executare a lucrărilor de specialitate persoanele autorizate pot depune completări sau pot reface documentațiile întocmite incorect, în termen de maximum 5 zile de la data comunicării sancțiunii, pentru cererile de recepție și înscriere înregistrate anterior datei comunicării sancțiunii.”
16. La articolul 28, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Dacă în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile se dispune anularea tuturor actelor care au stat la baza înscrierilor în cartea funciară a imobilului, numărul cadastral atribuit imobilului se anulează, la cerere sau din oficiu, prin încheiere, iar cartea funciară se sistează.”
17. După articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 281, care va avea următorul cuprins:
„Art. 281. — Documentațiile cadastrale întocmite conform prevederilor prezentului regulament vor conține informațiile generale obligatorii, inclusiv fotografii ale imobilului cu elemente relevante pentru identificarea acestuia și data efectuării.”
22. În cuprinsul întregului ordin, sintagma „inspector de cadastru” se înlocuiește cu sintagma „consilier de cadastru”, iar sintagma „inginer-șef” se înlocuiește cu sintagma „șef serviciu cadastru”.
Art. I. — Prezentul ordin intră în vigoare în 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. II. — Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 634/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1.048 din 29 decembrie 2006.
Capitolul 4. Rețeaua de sprijin și rețeaua de ridicare
Obținerea rețealei de sprijin și a rețelei de ridicare poate fi făcută folosind tehnologia GPS sau metodele clasice.
4.1 Determinarea coordonatelor punctelor cu GPS.
Există mai multe tehnici de măsurare care pot fi folosite de majoritatea receptorilor pentru măsurători GPS. Geodezul ar trebui să aleagă cea mai adecvată tehnică pentru realizarea măsurătorilor.
Metoda statică – folosită pentru linii lungi, rețele geodezice, studiul plăcilor tectonice, etc. Oferă o precizie mare pentru distanțe lungi, dar comparativ este lentă.
Metoda static rapidă – folosită pentru organizarea rețelelor de control locale, îndesirea de rețele, etc. Oferă o precizie ridicată pentru măsurarea bazelor de până la 20 km lungime și este mult mai rapidă decât metoda statică.
Metoda cinematică – folosită pentru măsurarea de detalii și măsurarea de mai multe puncte într-o succesiune rapidă. Este o modalitate foarte eficientă pentru măsurarea mai multor puncte situate aproape unul de altul. În orice caz, dacă există obstrucții spre cer ca și poduri, copaci, clădiri înalte etc, și mai puțin de 4 sateliți pot fi observați, echipamentul trebuie reinițializat, fapt care poate lua 5-10 minute. O tehnică de procesare cunoscută ca On The-Fly (OTF) a făcut un mare progres în minimizarea acestei restricții.
Metoda de măsurare în timp real RTK – RTK folosește o legătură de transmitere a datelor radio pentru a transmite datele de la satelit, de la bază la mobil. Aceasta face posibilă calcularea coordonatelor și afișarea acestora în timp real, în timpul desfășurării măsurătorilor. Este folosită pentru aplicații similare metodei cinematice.
Metoda de măsurare combinată – Combinarea primelor trei metode poate asigura executarea oricărui proiect oricât de amplu, cu condiția cunoașterii și aprecierii corecte a locului și momentului unde se pretează a fi utilizată fiecare metodă. Rolul impactului planificării lucrărilor se va evidenția în acest caz în mod deosebit. Pozițiile diferitelor puncte de pe suprafața terestră pot fi determinate utilizând tehnici și tehnologii multiple de măsurare.
Astfel, poziționarea se poate face în raport cu un anumit sistem de coordonate care se alege de obicei ca fiind geocentric în raport cu un alt punct determinat anterior sau, în contextul existenței unei rețele de puncte predeterminate. Noțiunea de poziționare poate fi atribuită atât elementelor aflate în mișcare (mobile) cât și celor fixe (statice).
Determinările pot fi făcute relativ la un sistem de coordonate bine definit, de regulă tridimensional, la care originea o constituie chiar centrul de masă al Pământului, fie în raport cu un alt punct ce reprezintă originea unui sistem de coordonate locale, diferit de centrul de masă al Pământului și stabilit conform scopului și destinației urmărite.
În studiul de caz s-a aplicat metoda cinematică de determinarea pozițiilor punctelor folosind GPS-ul, ca urmare pe aceasta detaliez ceea ce urmează:
Metoda cinematică
Metoda cinematică este de obicei utilizată pentru măsurători de detaliu, înregistrarea traiectoriilor, etc., deși odată cu apariția metodei RTK popularitatea ei este pe o pantă descrescătoare.
Tehnica implică mutarea receptorului mobil (rover) a cărui poziție poate fi calculată relativ la receptorul fix (bază). În primul rând, mobilul trebuie să îndeplinească ceea ce este cunoscut ca inițializare. Aceasta este în fond același lucru ca și a măsura un punct cu metoda static rapidă și a permite soft-ului postprocesarea pentru rezolvarea ambiguității odată ajunși la birou.
Baza și mobilul sunt porniți și rămân nemișcați pentru 5-20 de minute, înregistrând date. Timpul de staționare depinde de lungimea bazei de la receptorul fix și de numărul sateliților observați. După această perioadă, după această perioadă mobilul poate fi mutat nestingherit. Utilizatorul poate înregistra pozițiile la o rată de înregistrare predefinită, poate înregistra poziții distincte, sau o combinație a celor două. Această parte a măsurătorii este denumită în mod comun lanțul cinematic.
Un aspect important a fi urmărit este acela ca pe parcursul măsurătorii să se evite apropierea de obiecte care ar putea bloca semnalul sateliților spre receptorul mobil. Dacă oricând pe parcursul măsurătorii mobilul observă mai puțin de 4 sateliți, măsurătoarea trebuie oprită, receptorul trebuie mutat într-o poziție în care 4 sau mai mulți sateliți sunt observați și trebuie refăcută inițializarea înainte de conținuarea măsurătorilor.
Metoda cinematică OTF (on the fly)
Fig.4.1 Realizarea măsurătorilor GPS în metoda cinematică [4]
Aceasta este o variantă a metodei cinematice și înlătură cerințele de inițializare și cele următoare inițializării când numărul sateliților observați scade sub 4.
Metoda cinematică OTF este o metodă de procesare care este aplicată măsurătorilor pe parcursul postprocesării. La începutul măsurătorilor, operatorul poate pur și simplu să se deplaseze cu receptorul și să înregistreze datele. Dacă va trece pe sub coroana unui copac și va pierde sateliții, la momentul intrării în aria de acoperire a sateliților, sistemul se va reinițializa automat.
4.2 Drumuirea planimetrică sprijinită la capete și închisă pe punctul de plecare
În prima etapă se face marcarea punctelor de drumuire cu țăruși metalici sau de lemn. Fiecare punct nou marcat va fi însoțit de o schiță de reperaj și o descriere topografică. Schița va conține minim trei distanțe de la punctul nou spre reperi stabili de pe teren, iar fișa va conține date despre tipul materializării, coordonatele punctului, numărul punctului și alte date descriptive despre punct. În fiecare stație de drumuire se vor măsura direcții unghiulare orizontale, distanțe și unghiuri verticale.
Ca regulă de măsurare putem stabili ca prim punct în măsurare să fie punctul de drumuire din spate (stația anterioară sau punctul de orientare), iar al doilea să fie punctul de drumuire următor.
De exemplu în stația A procedăm astfel:
►instalăm aparatul(centrăm, calăm, punem la punct luneta) deasupra punctului de stație;
► măsurăm direcțiile unghiulare orizontale în ambele poziții ale lunetei, prin metoda seriilor către punctele: B, 1;
► măsurăm unghiurile verticale către punctele B, și 1;
► măsurăm distanțele între laturile de drumuire. Se recomandă măsurarea cu panglica sau electro – optic. Distanțele se vor măsura dus – întors, eroarea de măsurare fiind în funcție de precizia instrumentului utilizat, astfel:
– pentru măsurarea cu panglica toleranța admisă va fi:
T = ±0.003 L
– pentru măsurarea electro – optică eroarea de măsurare să nu depășească 2 – 3 pc, unde pc este precizia de măsurare a instrumentului.
Fig. 4.2 Drumuirea planimetrică sprijinită la capete [5]
Etapa de calcule:
Calculul orientărilor laturilor de sprijin:
θAB = arctg
θCD = arctg
Calculul orientărilor provizorii între punctele de drumuire:
θ'A1 = θAB + ωA
θ'12 = θ'1A + ω1
θ'2C = θ'21 + ω2
θ'CD = θ'C4 + ωC
Calculul erorii orientării de drumuire:
eϴ = θ'CD – θCD
eϴ Tϴ
Tϴ = c
cϴ = – eϴ
kϴ =
Unde: – eθ este eroarea,
– c este aproximația de citire a aparatului,
– cθ este corecția totală,
– kθ este corecția unitară,
– n este numărul de stații de drumuire
Calculul orientărilor definitive ale punctelor de drumuire:
θA1 = θ'A1 + kϴ
θ12 = θ'12 + 2kϴ
θ2C = θ'2C + 3kϴ
θCD = θ'CD + 4kϴ
Calculul distanțelor reduse la orizont:
DA1 = LA1 sin zA1
D12 = L12 sin z12
D2C = L2C sin z2C
Calculul coordonatelor relative provizorii:
Calculul erorii și corecției coordonatelor relative:
ex = ƩΔX' – (XC – XA)
cx = – ex
kx =
Erorile pe x și pe y trebuie să se înscrie în toleranță:
eD =
pentru intravilan: TD = (0.003 + )
pentru extravilan: TD = (0.0045 + )
Calculul coordonatelor relative compensate:
ΔX'A1 = ΔX'A1 +kx DA1
ΔX'12 = ΔX'12 +kx D12
ΔX'2C = ΔX'2C +kx D2C
ΔY'A1 = ΔY'A1 +ky DA1
ΔY'12 = ΔY'12 +ky D12
ΔY'2C = ΔY'2C +ky D2C
Verificare:
ƩΔX = XC – XA
ƩΔY = YC – YA
Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:
X1 = XA + ΔXA1
X2 = X1 + ΔX12
XC = X2 + ΔX2C
Y1 = YA + ΔYA1
Y2 = Y1 + ΔY12
YC = Y2 + ΔY2C
Verificarea calculului coordontelor punctului C se face prin compararea coordonatelor determinate prin calcul cu cele date inițial.
Metoda radierii
Aceasta metodă constă în determinarea, în vederea raportării pe plan, a coordonatelor punctelor de detaliu. Se folosește atunci când punctele sunt dispuse în jurul unui punct de coordonate cunoscute ( punct de triangulație sau din drumuire), la distanța de maxim 150m (Fig. 4.3).
Fig. 4.3 Puncte radiate [6]
Se vor măsura lungimea înclinată de la punctul de stație la punctul radiat, unghiul de pantă către punctul radiat precum și unghiul orizontal făcut de o latură de drumuire (101-102) cu direcția către punctul radiat. Dacă distanțele au fost măsurate direct, se vor aplica toate corecțiile cunoscute. Etapa de calcule de birou include fie raportarea punctelor în coordonate polare, situație în care se folosesc unghiurile orizontale măsurate în teren și lungimile reduse la orizont, fie cu aceste valori se calculează coordonate rectangulare pentru punctele radiate. În acest caz este nevoie să se calculeze orientările către punctele radiate cu relații de forma:
θ101-102 = θ101-A + βA-1001 –
iar lungimile înclinate să fie reduse la orizont cu relații de formă:
di = li cos αi
Cu aceste valori, se vor calcula pentru fiecare punct în parte,creșterile de coordonate:
δxi = di . cos θ
δyi = di . sin θ
δhi = li sin αi = di tg αi
și respectiv coordonatele rectangulare față de punctul de stație din care au fost măsurate la teren:
Xi = XS + δxi
Yi = YS + δyi
Hi = HS + δhi
Din punct de vedere practic, este posibil că punctele radiate să fie măsurate simultan cu determinările în vederea realizării drumuirii planimetrice. Coordonatele pentru punctele radiate se calculează însa după calculul și compensarea drumuirii planimetrice. Când un punct radiat este determinat din două stații de drumuire diferite, spunem că acel punct este radiat dublu.
Metoda coordonatelor rectangulare
Metoda presupune determinarea directă a coordonatelor echerice – abscisă și ordonată, de obicei față de o latură de drumuire considerată axa de operație. Pentru a putea fi aplicată, este necesar ca detaliile să fie situate la distanțe mai mici decât lungimea ruletei cu care se fac determinările ( de obicei ruleta de 50m).
Fig. 4.4 Metoda coordonatelor rectangulare [7]
În exemplul din figura 4.4, detaliile din teren, reprezentate de colțurile proprietăților și colțurile construcțiilor, se vor determina funcție de poziția lor față de o axă arbitrară, numită axa de operare, care este latura de drumuire 102 – 103. Abscisele punctelor vor fi reprezentate de distanța de la punctul 102, considerat originea axei, pâna la piciorul perpendicularei coborât dintr-un punct de detaliu pe axa de operare.
Ordonatele se raportează pe o axă perpendiculară pe prima, la care am convenit că sensul pozitiv să fie în stânga laturii de drumuire, iar cel negativ în dreapta. Pentru verificarea măsurătorilor se recomandă perimetrarea detaliilor, iar după raportarea punctelor se va proceda la compararea dimensiunilor pe perimetru determinate pe plan după raportarea punctelor cu cele măsurate în teren
Metoda coordonatelor echerice presupune obținerea absciselor și ordonatelor în valori orizontale; din acest motiv, metoda este recomandabil să fie aplicată pentru ridicări în zone de șes.
4.3 Calculul suprafețelor prin metoda coordonatelor cunoscute
Cunoașterea mărimii unor suprafețe din teren constituie o problemă topografică curentă ce poate reprezenta uneori obiectivul principal al ridicării. Întotdeauna se obține suprafața productive sau utilă de construcție, adică suprafața terenului proiectată în planul orizontal de referință (fără a ține cont de relieful terenului)
Se disting : metode numerice, grafice și mecanice.
Metodele numerice, permit calculul suprafețelor de contur poligonal funcție de-a dreptul de elementele măsurate pe teren (distanțe, unghiuri) și mai ales din coordonatele vârfurilor deduse din acestea; se asigură astfel o precizie ridicată în acord cu precizia de măsurare în teren.
Metodele grafice și mecanice, mai putin riguroase, presupun planul redactat; suprafețele, indiferent de contur, se deduc din mărimi determinate grafic pe plan sau prin planimetrare.
Precizia determinărilor depinde în principal de metoda și de scara planului, dar și de forma și conturul suprafeței.
CALCULUL ANALITIC
Presupunem pătrulaterul delimitat de punctele 1, 2, 3, 4 de coordonate cunoscute și proiecțiile lor 1', 2', 3', 4' pe axa y. Suprafața S simplu hașurat, a acestui pătrulater, rezultă din suprafața S a poligonului 1, 2, 3, 3', 1' din care se scade suprafața S2 dublu hașurată, 1, 4,3, 3', 1'. Primul poligon este compus de fapt din doua trapeze 1, 2, 2', 1' și 2, 3, 3', 4' ; exprimând bazele și înălțimile în funcție de coordonate, suprafața lui va fi
2SI = (XI + xz) (y2 – y1) + (x'2 + X3) (Y3-Y2)
Suprafața celui de-al doilea poligon, care trebuie scăzut din primul, se calculează în același fel, ca suma a trapezelor 1, 4, 4', 1' și 4, 3, 3', 4' adică
2S1I = (xI + x4) (y4 – y1) + (x 4 + x3) (y3 – y4 )
Desfăcând parantezele, scăzând relația 1 din 2 și grupând termenii după x și apoi după y rezultă
2S = x1(y2-y4) + x2(y3 – y1) + x3(y4 – y2) + x4 (y1 – y3)
2S = y1(x4 – x2) + y2(x1 – x3) + y3 (x2 – x4) + y4(x3 -xI)
Relațiile generalizate pentru un poligon cu un număr oarecare de laturi vor fi
2S = å xi(yi+I – yi-I)
2S = åyi,(xi-I – xi-I)
Relația a două din grupul 3, care servește drept control de calcul, poate fi adusă sub o forma asemanatoare cu prima, adică yi să se înmulțească cu diferența xi+I – xi-I, când se obține suprafața negativă
Relațiile 3 se rezolvă cu calculatoarele simple, prin cumularea produselor parțiale, și direct, prin simple introducere a coordonatelor și a programului, la calculatoarele cu program. Punctele se înscriu prin parcurgerea poligonului în sens direct 1, 2, 3, 4. Dacă se dispune de o masă de cartare modernă, cu un calculator, suprafața unui contur poligonal se determină automat prin parcurgerea poligonului se inregistrează coordonatele vârfurilor funcție de care, în baza programului corespunzător, calculatorul furnizează suprafața.
Controlul de ansamblu se face prin planimetrare când se evidențiază eventualele greșeli de înscriere a coordonatelor, de omisiune a unui punct.
Suprafețele poligonale pot fi descompuse în figuri geometrice simple: triunghiuri, trapeze, dreptunghiuri. Dacă pe teren se măsoară laturile lor, eventual unghiurile întrun triunghi, se pot utiliza relațiile geometrice sau trigonometrice care dau suprafețele parțiale, din măsurarea cărora rezultă suprafața totală.
Metode grafice
Suprafețele cu contur poligonal, se determină prin împărțirea lor în triunghiuri , trapeze, dreptunghiuri. Elementele necesare calculului (baze , înălțimi) se măsoară pe plan , iar suprafața totală rezultă ca suma a suprafețelor parțiale.
Suprafețele cu contur oarecare, se pot geometriza ajungându-se la cazul precedent. De obicei se folosesc grafice, desenate pe hărți transparente, ce se suprapun pe plan, suprafața totală se obține în cazul pătratelor module din împărțirea numărului lor (cele întregi plus fracțiunile estimate) cu suprafața unitară, iar în cazul liniilor echidistante din suma trapezelor de înălțime constantă d și bazele medii l măsurate pe plan.
Suprafața reală, din teren, rezultă fie prin folosirea în calcul a lungimilor naturale D obținute prin transformarea celor de pe plan (d) cu numitorul scării X fie transformând suprafața determinată pe plan (s) cu numitorul scării la pătrat
S = s . N2
Pentru control se face o nouă determinare, împărțind poligonul în triunghiuri diferite sau schimbând pozitia graficului cu pătrate sau linii paralele. Dacă diferența se încadrează în toleranță generală se ia ca valoare definitivă media celor doua determinări.
Fig. 4.5 Calculul suprafețelor [8]
Metode mecanice
Evaluarea suprafețelor după reprezentarea lor plană se face de obicei pe cale mecanică, prin planimetrare. Metoda de mare randament se impune în special în cazul suprafețelor cu contur neregulat. Planimetrele sunt, instrumente simple, iar modul de lucru este ușor, accesibil și rapid.
Planimetrul polar, cel mai răspândit, se compune din două brațe mecanice articulate între ele: brațul polar, de lungime constantă și cu un capăt fix, brațul trasor, gradat milimetric sau direct pentru scările guzuale, de lungime variabilă. La unul din capete acest braț are stil cu care se conturează suprafața iar la celălalt o rolă integratoare. Rotațiile acesteia sunt înregistrate de un dispozitiv constituit dintr-un contur de ture cu 10 diviziuni, rola integratoare ce poartă 100 de diviziuni și un vernier pentru evaluarea unităților
În principiu, orice suprafață planimetrală este echivalentă cu suprafața unui dreptunghi ce are ca bază lungimea utilă a brațului trasor (L) și ca înălțime drumul parcurs de un punct al rolei de circumferință R, pentru o rotire completă suprafața planimetrală va fi LR, iar pentru un caz general
S = n (LR)
Practic, ca unitate de măsură se ia o parte din suprafață (RL,), respectiv valoarea unității vernierului, denumită și constantă planimetrului (c) relația de calcul va fi
S=n . c
Unde n reprezintă numărul generator citit la dispozitivul de înregistrare lungimea brațului trasor se calculează astfel încât, pentru o anumită scară, să rezulte o constantă rotundă (2,5,10) care înmulțită cu n să dea suprafața S direct în m2
Pentru planimetrare, planul se dispune pe o masă orizontală. Se deplasează dispozitivul de înregistrare pe brațul trasor la diviziunea corespunzătoare scării planului și se fixeaza polul astfel încât, parcurgând cu stilul întreaga suprafață, cele două brațe să nu formeze unghiuri limită. Plecând dintr-un punct de pe contur se notează citirea inițială (CI) la înregistratorul de ture cu patru cifre (una pe contor, două de pe rolă și una pe vernier, se parcurge cu stilul perimetrul suprafeței până ce revine în punctul de plecare și se notează citirea finală (C2). Numărul generator rezultă din diferența citirilor
n=C2-Cl
iar suprafața din relația:
S=n . c
Constanta c este înscrisă pe fișa planimetrului sau pe brațul trasor.
Dacă suprafața este mai mare se fracționează în suprafețe mai mici, ce se planimetrează comod cu polul exterior sau se lucrează cu polul interior, în acest caz se utilizează relația
S = (k ± n )c
Unde k – reprezintă suprafața cercului de bază sau a cercului descris de rolă fără a se roti și fără a înregistra număr generator n.
Toleranțele sunt diferențiate după suprafața și scara, oricum numărul generator n se determină de cel puțin trei ori, dacă diferențele dintre valori nu depășesc 1-3 unități se iau în calcul media lor.
Capitolul 5. Studiul de caz
5.1 Amplasament
Studiul de caz se referă la 2 parcele de pădure situate în localitatea Poienile de Sub Munte din județul Maramureș (Fig. 5.1).
Fig. 5.1 Harta județului Maramureș [9]
Ea se află la 118 km pe DN18, de la Municipiul județului, Baia Mare și la 15 km de granița cu Ucraina (Fig. 5.2).
Fig. 5.2 Amplasamentul localității [10]
Cele două parcele măsurate cuprind:
– Extravilanul de 123,62 ha: limita începe în Sud-Est la întâlnirea pârâului Groapa Julii cu pârâul Rosusu Mare, se întoarce înspre Nord pe lângă pădurea împarțită la Legea 1 (proprietate privată) până în Nord unde întâlnește pârâul Paltinaș și conținuă spre Valea Căcătească conținuând în jos, paralel cu drumul forestier până în punctul de pornire. Întreaga limită e vopsită în teren cu vopsea roșie (Fig. 5.3).
Fig. 5.3 Plan de încadrare în zonă
– Extravilanul de 597,1 ha: limita începe în Sud-Est la intalnirea pârâului Leurda cu pârâul Menciul, conținuă spre Vest pe lângă pârâul Leurda, se întoarce înspre Nord și conținuă cu pârâul Repede și apoi cu pârâul Boznicel, se întoarce înspre Est pe lângă drumul forestier și pârâul Dulii până ce pârâul Dulii se varsă în pârâul Menciul și ajunge de unde a pornit. Întreaga limită e vopsita în teren cu vopsea roșie (Fig. 5.4).
Fig. 5.4 Plan de încadrare în zonă
5.2 Scopul lucrării:
Lucrarea a avut ca scop ridicarea cadastrală a unei porțiuni de pădure din teritoriul satului Poienile de sub Munte, jud. Maramureș.
Beneficiarul lucrării este Cacuci Grigore în calitate de mandatar al lui Rednic Francisc și coproprietarii.
Lucrarea constă din: identificarea, înregistrarea și descrierea în documente cadastrale a terenurilor și a celorlalte bunuri imobile, măsurarea și reprezentarea acestora pe hărți și planuri cadastrale și stocarea datelor pe suporturi informatice, identificarea și înregistrarea tuturor proprietarilor și altor deținători legali de terenuri și alte bunuri imobile, în vederea asigurării publicității.
Furnizarea datelor necesare sistemului de impozite și taxe pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor.
5.3 Aparatura folosită
În cadrul măsurătorilor s-a folosit două tipuri de aparaturi:
– receptoare de dublă frecvență GPS Magellan ProMark 3: pentru realizarea rețelei de sprijin și a rețelei de ridicare, cele două anexe sunt compuse din 158 respectiv 662, adică în total 820 de puncte măsurate
– stația totală Leica TRC 407: pentru realizarea drumuirii și pentru a determina punctele clădirilor situate pe terenurile măsurate.
Receptoare de dublă frecvență GPS Magellan ProMark 3
Receptoarele GPS ProMark3 operează în două moduri: base + rover sau numai rover. Rover-ul poate fi conectat la o rețea care emite corecții în timp real utilizând o conexiune de tip GPRS-telefon mobil, utilizând NTRIP și direct IP. Al doilea mod de operare RTK, base + rover, oferă un sistem cu radio încorporat care nu necesită licență sau o configurație separată, fiind complet integrat în ProMark3 RTK.
ProMark3 RTK oferă de asemenea ca opțiune suplimentară FAST Survey. Acest software avansat pentru lucru în teren se regăsește în utilizare pe multe sisteme RTK scumpe și face astfel posibil ca utilizatorii cu experiență sau cei novici să realizeze un proiect complet de măsurători, incluzând trasare, execuție de drumuri, combinarea proiectelor în asociere cu stațiile totale și multe altele. Utilizatorii ProMark3 pot upgrada sistemele existente la noile versiuni RTK.
GPS-ul Magellan ProMark 3 este compusă din 4 componente principale (Fig. 5.5):
– un receptor bază/mobil Magellan ProMark 3, care ajută la determinarea punctelor, respectiv măsurarea coordonatelor.
– o baterie 3,7 V Li-Ion, 3900 mAh, cu ajutorul cărei putem lucra până la 8 ore, dar se poate alimenta cu ajutorul unui aparat extern pentru timp îndelungat de funcționare
– un jalon telescopic cu clemă de prindere rapidă cu o înălțime de 2.5 m, dotat cu nivelă cu bulă, fabricat din aluminiu ceea ce ușurează deplasarea pe terenuri accidentale.
– o antenă Magella Professional, care este punctul de colectare a datelor brute din satelit.
Fig. 5.5 Componentele GPS-ului [11]
Caracteristici generale:
14 canale paralele
L1 C / A și codul de transport
De urmărire SBAS și utilizarea în procesul RTK
1 Hz: rata de actualizare
Timp de etichetat (sincrone) și Fast RTK (extrapolare)
RTCM 2.3 (modul rover) și 3.1 (de bază și modul rover)
Compatibil cu Retele VRS, FKP, MAC
Conectivitate: NTRIP și direct IP
Precizie:
RTK (precizii orizontale)
Fix: 1cm +1 ppm
Float: 20cm 1 ppm (CEP),
convergență: 3 min
SBAS (WAAS / EGNOS) (RMS)
Orizontală: <1m
DGPS (Beacon sau RTCM) (RMS)
Orizontală: <1m
Caracteristici electrice:
Tip baterie: 3,7 V Li-Ion, 3900 mAh
Viața bateriei: 8 ore (de funcționare tipic),
6 oră cu radioul conectat
Alimentare externă pentru timp îndelungat de funcționare
Sondaj: Caracteristici GNSS Solutions:
Transformare integrala și sisteme de rețele calculate, care permit prelucrarea, adaptarea, raportarea și exportul de poziții a punctelor în sisteme definite de utilizator.
Suport harta raster
Prelucrare automată a vectorului
Analiza datelor și de control al calității instrumentelor
Transformări de coordonate
Antena:
Antena GNSS extern este necesar pentru funcții topografice. În timp ce antena built-in este suficientă pentru navigare, o antenă externă mai sofisticat este necesară pentru a obține date de calitate pentru măsurători de mare precizie. Antena GNSS extern este punctul de colectare a datelor fizice pentru cele date prin satelit GNSS brute. Din acest motiv, acesta trebuie să fie poziționat cu precizie în raport cu punctul de a fi supravegheată, folosind un trepied standard sau înălțime trepied GPS fix.
Stația totală Leica TC 407
Măsurătorile s-au făcut folosind stația totală Leica TC(R)407, care oferă accesul la metode foarte productive pentru orice tip de măsurători (Fig 5.6). Având la bază tehnologia seriei de succes TPS400, modelul TC(R)407 este o soluție productivă și de încredere pentru toate aplicațiile care au la bază folosirea unei stații totale.
Fig. 5.6 Stație totală Leica TC 407 [12]
Dimensiunile instrumentului
Înăltime instrument ( cu ambază și mâner)
ambază GDF111
360 mm + 5 mm
lățime 150 mm
lungime 145 mm
Cutia 468x254x233 mm
Înălțimea axei secundare
Fără ambază 196mm
Cu ambază GDF111 240mm + 5mm
Alimentarea
Baterie GEB111 NiMh
Voltaj 6V
Capacitate 1800mAh
Baterie GEB 121 NiMh
Voltaj 6V
Capacitate 3600mAh
Alimentare externa (prin cablu serial), dacă este utilizat un cablu extern atunci voltajul trebuie sa fie obligatoriu intre 11.5V – 14V
Numărul de măsurători
GEB 111 aprox. 4000
GEB 121 aprox. 9000
Intervalul termic
Stocare -40C la +75C
Operare -20C la + 65C
Corecții automate
Eroarea liniei de vizare
Eroarea indexului vertical
Curbura Pământului
Refracția
Deviațiile de la verticala locului
Înregistrarea datelor
Memorie internă
Capacitate totală 576KB
~ 10000 blocuri de date
~ 16000 puncte fixe
Specificațiile privind raza de acțiune și precizia fac din modelul cu TC(R)407 o opțiune ideală pentru sarcinile de măsurare de zi cu zi.
5.4 Descrierea lucrării
Așadar lucrarea este compusă din două terenuri extravilane.
Prima parcelă s-a determinat în întregime folosind aparatura GPS Mobil Magellan Pro Mark 3, bazată pe tehnologia GPS – metoda cinematică. S-a pornit de pe punctul 10, cunoscut (Tabelul 5.1). S-au determinat 158 de puncte (Anexa 1) măsurătorile încheindu-se punctul de plecare. Timpul mediu de staționare pe un punct a fost de 2 minute.
Tabelul 5.1
Parcela a 2-a s-a determinat în întregime folosind aparatura GPS Mobil Magellan Pro Mark 3, pe baza tehnologiei GPS, prin metoda cinematică. S-a pornit de pe punctul 10 cunoscut (Tabelul 5.2). S-au determinat 662 de puncte (Anexa 2) măsurătorile încheindu-se pe punctul de plecare. Timpul mediu de staționare pe un punct a fost de 2 minute.
Tabelul 5.2
După măsurarea punctelor de pe limita parcelei am început să determinăm enclavele din interiorul parcelei.
Aceste enclave cuprind pădurile și terenurile care aparțin altor proprietari, ori altor categorii de folosință. S-a folosit aceeași metodă de lucru (tehnologia GPS), iar GPS-ul static a staționat pe aceeași Bornă. Măsurătorile au conținuat până la ultimul punct, 662.
În final s-a obținut inventarul de cordonate pentru toate punctele măsurate (Anexa 6).
Pe baza coordonatelor punctelor caracteristice ale celor 2 parcele s-au calculat suprafețele aferente folosind metoda numerică. Pentru aceasta în faza de birou s-a aplicat programul GNSS Solutions utilizat și la obținerea planului cadastral pentru cele 2 parcele.
Concluzii
Măsurătorile topografice pentru a introduce o suprafață de pădure în cartea funciară este important din punctul de vedere că proprietarul poate dovedi prin acte că lemnul exploatat de el se află în proprietatea lui.
În zizele de azi ce în ce mai multe și ce în ce mai mari suprafețe, printre care multe păduri primesc înapoi oamenii, care au fost o dată proprietarii de drept al terenurilor.
Importanța fondului forestier, ca mijloc de producție a mediului încojurător este recunoscută, fiind monitorizat atât pe plan național cât și mondial. De asemenea este recunoscută importanța producției de lemn și alte produse ale pădurii, motiv pentru care dezvoltarea durabilă a pădurilor este apărată de lege, care permite unele reduceri de suprafețe, doar în situații de excepție și numai prin împădurirea unor suprafețe echivalente de teren degradat.
Bibliografie
1. NICU CORNEL SABĂU, GHIȚĂ CRISTIAN CRAINIC, Teledecție și Cadastru Forestier, Ed. Universității din Oradea, 2006
2. Ghițău D., “Geodezie și granimetrie”, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1984.
3. PAINA LILIANA, "Topografie anul 1" – Note de curs
4. BOȘ N. "Topografie", E.D.P., București 1993
5. SĂRACIN AUREL, "Ridicări topografice speciale", Editura București, 2008
6.http://www.sidwellco.com/php/gps_solutions/hardware/docs/ashtech/survey/ProMark3_RTK_Datasheet.pdf
7.http://www.rasfoiesc.com/inginerie/construcții/cadastru/LUCRARE-DE-LICENTA-la-discipli73.php
8. http://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Cadastru1.pdf
9. http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Compensare.pdf
10. http://www.expertcadastru.ro/blog/79-trilateratie-gps.html
11. http://www.ct.upt.ro/users/AlinaBala/Tehnologii_Geodezice_Spatiale.pdf
12.http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-construcții/CALCULULSUPRAFETELOR 51832.php
13.ftp://ftp.geomaticsyukon.ca/GPS/gnss/ProMark3%20ProMark3%20RTK%20Reference%20Manual%20rev%20D.pdf
14. Ordinul 785/2011 Ordinul Agentiei Nationale de Cadastru și Publicitate Imobiliara, Sursă: Monitorul oficial
15. Lege 7/1996 republicată 2014, Legea Cadastrului și Publicității Imobiliare
Sursă: Monitorul oficial
Poze
http://opengis.unibuc.ro/image/stories2010/manafu_madalina_1_2.jpg
http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/Harta-padurilor-din-Romania1.gif
http://www.scritub.com/files/arhitectura%20constructii/483_poze/image070.jpg
http://www.expertcadastru.ro/images/Masuratori%20GPS.jpg
http://www.scrigroup.com/files/cadastru/76_poze/image043.gif
http://www.scritub.com/files/arhitectura%20constructii/654_poze/image006.gif
http://www.expertcadastru.ro/images/Trave%20lTime%20explicatii%20mic.jpg
http://www.scritub.com/files/arhitectura%20constructii/761_poze/image003.gif
http://www.infoimobiliar.ro/maps/maramures.jpg
sursa: Google Earth
http://www.trimbase.com.br/wp-content/uploads/2012/04/pm2001-958×340.png
http://images2.bizoo.eu/image/img360/sale/2010/11/24/Statie-totala-Leica-FlexLine-TS-09-3-secunde-R400_2117091_1290618362.jpg
Anexe
Anexa 1:
PLAN DE AMPLASAMENT ȘI DELIMITARE A IMOBILULUI
Scara 1:10000
A. DATE REFERITOARE LA TEREN
B. DATE REFERITOARE LA CONSTRUCTII
INVENTAR DE COORDONATE
sistem de proiectie Stereo 1970
Anexa 2:
PLAN DE AMPLASAMENT ȘI DELIMITARE A IMOBILULUI
Scara 1:10000
A. DATE REFERITOARE LA TEREN
B. DATE REFERITOARE LA CONSTRUCTII
INVENTAR DE COORDONATE
sistem de proiectie Stereo 1970
Anexa 3:
Documentatia anexata la solicitarea avizului
Documentatia include urmatoarele elemente si precizari:
a) Planul de inadrare in zona – se prezinta separat.
b) Precizarea limitelor zonei – limita incepe in Sud-Est la intalnirea paraului Groapa Julii cu paraul Rosusu Mare,se intoarce inspre Nord pe langa padurea impartita la Legea 1 (proprietate privata) pana in Nord unde intalneste paraul
Paltinas si continua spre Valea Cacateasca continuand in jos, paralel cu drumul forestier pana in punctul de pornire.Intreaga limita e vopsita in teren cu vopsea rosie.
c) Specificarea datelor ce vor fi incluse in lucrare – Modul de stocare a datelor este digital si analogic.Masuratorile se vor efectua cu sistemul G.P.S.Promark III Magelan.Precizia de determinare a puncelor de contur va fi sub 30 cm.Calitatea si gradul de detaliere vor fi prezentate conform planului de amplasament si delimitare al imobilului anexat,respectand normele de executie aflate in vogoare.Lucrarea va fi depusa spre avizare in format analogic si digital (MapSYS si DXF.)
d) Scopul lucrarii – Atribuirea numarului cadastral si intabularea lui,pentru imobilul prezentat in anexa nr.1
e) Beneficiarul lucrarii – Cacuci Grigore in calitate de mandatar al lui Rednic F. si coproprietarii. Executantul lucrarii: – Ing.Blaga Mircea.
f) Specificatiile tehnice solicitate de beneficiar – primirea schitelor cadastrale avizate,a C.F.-ului nou format si a incheierii de C.F. pentru lucrarea mai sus mentionata.
g) Scara produsului care se doreste a fi realizat – SC este de 1:2000
h) Suprafata pe care se executa lucrarea – Suprafata imobilului pentru care se solicita acest aviz este de 123,62 ha.Imobilul are categoria de folosinta :1Pd)
Data. Semnatura.
22.06.2011
Anexa 4:
Documentatia anexata la solicitarea avizului
Documentatia include urmatoarele elemente si precizari:
a) Planul de inadrare in zona – se prezinta separat.
b) Precizarea limitelor zonei – limita incepe in Sud-Est la intalnirea paraului Leurda cu paraul Menciul, continua spre Vest pe langa paraul Leurda,se intoarce inspre Nord si continua cu paraul Repede si apoi cu paraul Boznicel,se intoarce inspre Est pe langa drumul forestier si paraul Dulii pana ce paraul Dulii se varsa in paraul Menciul si ajunge de unde a pornit.Intreaga limita e vopsita in teren cu vopsea rosie.
c) Specificarea datelor ce vor fi incluse in lucrare – Modul de stocare a datelor este digital si analogic.Masuratorile se vor efectua cu sistemul G.P.S.Promark III Magelan.Precizia de determinare a puncelor de contur va fi sub 30 cm.Calitatea si gradul de detaliere vor fi prezentate conform planului de amplasament si delimitare al imobilului anexat,respectand normele de executie aflate in vogoare.Lucrarea va fi depusa spre avizare in format analogic si digital (MapSYS si DXF.)
d) Scopul lucrarii – Atribuirea numarului cadastral si intabularea lui,pentru imobilul prezentat in anexa nr.1
e) Beneficiarul lucrarii – Cacuci Grigore in calitate de mandatar al lui Rednic F. si coproprietarii. Executantul lucrarii: – Ing.Blaga Mircea.
f) Specificatiile tehnice solicitate de beneficiar – primirea schitelor cadastrale avizate,a C.F.-ului nou format si a incheierii de C.F. pentru lucrarea mai sus mentionata.
g) Scara produsului care se doreste a fi realizat – SC este de 1:5000
h) Suprafata pe care se executa lucrarea – Suprafata imobilului pentru care se solicita acest aviz este de 597,10 ha.Imobilul are categoriile de folosinta :1Pd,2Ps,3Pd)
Data. Semnatura.
22.06.2011
Anexa 5:
Fisa de masuratori prin metode clasice
100 1.50 BornaDambul Lucisor
200 373.370 98.4804 24.7152 1.50 Borna Dambul Pieni
1 460.516 104.7206 170.3010 1.50
9999 0 0 0 0
1 1.50
100 95.2154 1.50
2 506.864 102.7846 168.2144 1.50
9999 0 0 0 0
2 1.50
1 506.866 97.2154 361.6003 1.50
10 240.251 100.3225 398.4936 1.50
11 201.291 101.8648 10.4444 1.50
12 191.626 100.9292 16.6011 1.50
13 162.605 105.4529 25.8313 1.50
14 143.598 105.2695 26.3853 1.50
15 110.848 104.4603 45.3614 1.50
16 112.254 102.8375 52.8153 1.50
17 115.544 101.3955 66.6148 1.50
18 94.727 101.4800 108.6812 1.50
33 78.204 102.7034 151.9557 1.50
34 121.310 100.1921 180.2082 1.50
35 113.177 99.2086 197.7700 1.50
36 84.770. 100.6446 226.9371 1.50
37 65.457 100.1457 269.4758 1.50
3 323.660 97.3007 284.4844 1.50
9999 0 0 0 0
3 1.50
2 323.662 102.6993 54.1968 1.50
38 124.478 99.0124 86.1457 1.50
39 151.730 98.8247 99.5158 1.50
40 172.0252 98.9896 172.0112 1.50
10 143.546 100.2014 192.6106 1.50
11 143.847 100.4482 227.7915 1.50
12 126.858 98.9717 299.5050 1.50
13 196.602 98.1134 394.9533 1.50
14 196.025 99.0492 9.6038 1.50
15 161.288 98.7835 26.6375 1.50
16 111.223 98.0845 57.9737 1.50
17 123.355 98.9438 398.9731 1.50
4 236.051 98.0342 110.2936 1.50
9999 0 0 0 0
4 1.50
3 236.053 101.9658 320.9814 1.50
18 84.533 97.5335 245.4642 1.50
19 79.804 99.3628 198.8800 1.50
20 76.592 97.9041 183.7670 1.50
21 126.812 99.0256 157.4146 1.50
22 171.685 99.5410 154.5519 1.50
5 486.306 101.8879 88.3005 1.50
9999 0 0 0 0
5 1.50
4 486.308 98.1121 310.2459 1.50
23 331.241 99.7599 297.3383 1.50
30 234.086 99.2833 243.0949 1.50
31 172.896 98.6598 220.7630 1.50
32 148.096 99.9846 189.5584 1.50
33 130.158 99.1465 149.6213 1.50
34 154.071 98.1122 117.5281 1.50
35 255.906 100.5746 92.0622 1.50
36 323.724 98.3965 87.3303 1.50
37 420.068 100.5691 85.8888 1.50
38 385.972 96.7220 85.4178 1.50
39 355.717 95.6305 86.8557 1.50
40 245.512 96.1587 362.2864 1.50
41 239.895 99.2319 346.8834 1.50
42 253.981 99.7750 344.6842 1.50
6 449.391 98.7748 392.7236 1.50
7 732.584 97.2369 83.5959 1.50
9999 0 0 0 0
6 1.50
5 449.393 101.2252 93.5712 1.50
50 .609 99.5643 75.5016 1.50
51 6.736 98.3017 97.6845 1.50
52 9.038 99.2755 78.6610 1.50
53 29.197 96.1180 70.8300 1.50
54 49.610 101.2547 68.8665 1.50
10 47.113 101.8835 66.2571 1.50
11 56.652 101.8808 51.2155 1.50
12 55.435 100.3031 45.5416 1.50
13 54.292 101.6070 36.7223 1.50
14 53.978 99.9842 29.0054 1.50
15 38.245 99.5141 24.9731 1.50
16 53.157 100.5485 19.7676 1.50
17 57.080 100.1045 3.0901 1.50
18 61.735 99.6009 396.6780 1.50
19 25.412 99.1418 392.5685 1.50
20 42.127 101.2071 366.0250 1.50
21 55.856 102.0229 350.8576 1.50
21 56.558 99.1824 211.8202 1.50
22 70.154 100.5464 103.6929 1.50
23 70.711 99.0216 98.6498 1.50
24 54.094 99.4775 73.5582 1.50
25 52.303 99.1195 61.7846 1.50
26 59.425 99.8246 53.2886 1.50
27 66.638 98.0162 37.6944 1.50
30 73.052 100.5359 16.4259 1.50
3166.547 101.1800 13.0545 1.50
32 56.265 99.6705 11.4727 1.50
33 74.655 99.1595 399.6289 1.50
34 75.495 99.6749 392.0680 1.50
35 85.704 100.6534 388.6199 1.50
36 68.591 99.8657 388.9435 1.50
37 88.872 98.5189 382.5356 1.50
38 90.637 101.3143 378.5755 1.50
39 108.442 100.6117 371.1867 1.50
40 109.949 101.3577 369.2003 1.50
41 83.465 98.0094 365.0138 1.50
42 68.669 100.8474 363.6201 1.50
43 37.854 101.7726 309.2135 1.50
44 43.844 97.4294 271.7477 1.50
45 88.926 99.2761 244.3181 1.50
46 104.173 99.9194 212.5431 1.50
47 52.794 99.1985 258.5438 1.50
9999 0 0 0 0
7 1.50
2 139.947 101.1429 49.7761 1.50
10 16.401 101.4180 256.8852 1.50
11 16.703 100.9765 270.4567 1.50
12 16.554 101.0602 305.1606 1.50
13 2.367 101.2446 281.8844 1.50
14 3.606 99.1993 211.2719 1.50
15 35.459 95.2622 34.7407 1.50
16 35.997 89.2537 40.5756 1.50
17 139.674 98.8612 235.5324 1.50
18 124.118 101.1149 89.5705 1.50
19 132.943 101.1423 97.2401 1.50
20 112.213 100.7848 99.6212 1.50
21 156.983 100.2604 107.5524 1.50
25 103.572 96.7972 113.0883 1.50
26 89.999 97.1027 124.1947 1.50
27 76.973 96.3527 137.4713 1.50
28 75.601 96.2542 151.0156 1.50
8 81.951 102.4116 264.4614 1.50
9999 0 0 0 0
8 1.50
7 81.953 97.5448 70.0129 1.50
29 90.110 79.8451 111.1185 1.50
30 53.100 104.0548 122.3579 1.50
31 35.876 90.9847 131.6030 1.50
32 35.336 104.7009 159.2575 1.50
33 35.683 101.3982 176.7099 1.50
34 2.118 101.1315 195.6781 1.50
35 14.170 102.1111 230.7778 1.50
36 14.198 102.3513 246.1318 1.50
37 2.846 104.7160 290.0713 1.50
38 15.362 106.9267 34.0689 1.50
39 41.283 101.1975 43.7934 1.50
9 57.687 98.3601 246.0371 1.50
9999 0 0 0 0
9 1.50
8 57.689 101.6399 16.4375 1.50
40 29.242 100.4552 96.5834 1.50
41 42.559 99.3535 136.5924 1.50
10 56.904 96.0858 170.5696 1.50
11 3.333 95.2901 176.3329 1.50
12 66.011 98.7411 192.0195 1.50
13 33.902 90.9750 227.7602 1.50
14 19.897 97.3925 229.9156 1.50
15 33.850 97.9845 232.1198 1.50
16 19.684 89.0994 240.2037 1.50
17 2.687 93.3480 264.7179 1.50
18 16.569 96.1186 9.4180 1.50
19 16.623 96.5832 23.8596 1.50
10 90.993 99.6584 203.8866 1.50
9999 0 0 0 0
10 1.50
9 90.995 100.3416 27.8841 1.50
20 14.375 96.5677 310.4647 1.50
21 15.092 96.4823 373.4529 1.50
22 13.901 95.8153 385.6809 1.50
23 29.866 95.5857 5.5003 1.50
20 36.149 102.4555 1.8929 1.50
21 29.691 98.5087 276.1079 1.50
22 53.518 101.9045 258.1475 1.50
23 60.644 95.4798 256.3093 1.50
24 52.497 97.1264 254.2832 1.50
25 59.258 98.8450 252.6611 1.50
26 84.620 98.2254 250.1154 1.50
27 83.356 97.4776 247.2193 1.50
28 81.373 89.5862 239.1554 1.50
29 69.439 92.2787 236.2800 1.50
30 40.369 92.8193 230.8515 1.50
31 17.896 91.7158 201.9646 1.50
32 19.670 94.7463 310.1868 1.50
9999 0 0 0 0
Anexa 6:
INVENTAR DE COORDONATE – fisier ASCII
Judetul Bihor
Unitatea Administrativ Teritoriala Bratca
Cod SIRSUP 30096
Cod punct X Y ST
1 603442.416 318178.992 Punct de statie nou
2 603408.860 318433.905 Punct de statie nou
3 603419.218 318526.825 Punct de statie nou
4 603403.249 318624.533 Punct de statie nou
5 603530.658 318592.628 Punct de statie nou
6 603600.004 318510.007 Punct de statie nou
7 603290.384 318359.420 Punct de statie nou
8 603232.813 318301.093 Punct de statie nou
9 603180.038 318277.821 Punct de statie nou
10 603091.205 318258.127 Punct de statie nou
100 603831.318 317932.364 Borna Dambul Lucisor
200 604192.018 318039.829 Borna Dambul Pieni
Bibliografie
1. NICU CORNEL SABĂU, GHIȚĂ CRISTIAN CRAINIC, Teledecție și Cadastru Forestier, Ed. Universității din Oradea, 2006
2. Ghițău D., “Geodezie și granimetrie”, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1984.
3. PAINA LILIANA, "Topografie anul 1" – Note de curs
4. BOȘ N. "Topografie", E.D.P., București 1993
5. SĂRACIN AUREL, "Ridicări topografice speciale", Editura București, 2008
6.http://www.sidwellco.com/php/gps_solutions/hardware/docs/ashtech/survey/ProMark3_RTK_Datasheet.pdf
7.http://www.rasfoiesc.com/inginerie/construcții/cadastru/LUCRARE-DE-LICENTA-la-discipli73.php
8. http://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Cadastru1.pdf
9. http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Compensare.pdf
10. http://www.expertcadastru.ro/blog/79-trilateratie-gps.html
11. http://www.ct.upt.ro/users/AlinaBala/Tehnologii_Geodezice_Spatiale.pdf
12.http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-construcții/CALCULULSUPRAFETELOR 51832.php
13.ftp://ftp.geomaticsyukon.ca/GPS/gnss/ProMark3%20ProMark3%20RTK%20Reference%20Manual%20rev%20D.pdf
14. Ordinul 785/2011 Ordinul Agentiei Nationale de Cadastru și Publicitate Imobiliara, Sursă: Monitorul oficial
15. Lege 7/1996 republicată 2014, Legea Cadastrului și Publicității Imobiliare
Sursă: Monitorul oficial
Poze
http://opengis.unibuc.ro/image/stories2010/manafu_madalina_1_2.jpg
http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/Harta-padurilor-din-Romania1.gif
http://www.scritub.com/files/arhitectura%20constructii/483_poze/image070.jpg
http://www.expertcadastru.ro/images/Masuratori%20GPS.jpg
http://www.scrigroup.com/files/cadastru/76_poze/image043.gif
http://www.scritub.com/files/arhitectura%20constructii/654_poze/image006.gif
http://www.expertcadastru.ro/images/Trave%20lTime%20explicatii%20mic.jpg
http://www.scritub.com/files/arhitectura%20constructii/761_poze/image003.gif
http://www.infoimobiliar.ro/maps/maramures.jpg
sursa: Google Earth
http://www.trimbase.com.br/wp-content/uploads/2012/04/pm2001-958×340.png
http://images2.bizoo.eu/image/img360/sale/2010/11/24/Statie-totala-Leica-FlexLine-TS-09-3-secunde-R400_2117091_1290618362.jpg
Anexe
Anexa 1:
PLAN DE AMPLASAMENT ȘI DELIMITARE A IMOBILULUI
Scara 1:10000
A. DATE REFERITOARE LA TEREN
B. DATE REFERITOARE LA CONSTRUCTII
INVENTAR DE COORDONATE
sistem de proiectie Stereo 1970
Anexa 2:
PLAN DE AMPLASAMENT ȘI DELIMITARE A IMOBILULUI
Scara 1:10000
A. DATE REFERITOARE LA TEREN
B. DATE REFERITOARE LA CONSTRUCTII
INVENTAR DE COORDONATE
sistem de proiectie Stereo 1970
Anexa 3:
Documentatia anexata la solicitarea avizului
Documentatia include urmatoarele elemente si precizari:
a) Planul de inadrare in zona – se prezinta separat.
b) Precizarea limitelor zonei – limita incepe in Sud-Est la intalnirea paraului Groapa Julii cu paraul Rosusu Mare,se intoarce inspre Nord pe langa padurea impartita la Legea 1 (proprietate privata) pana in Nord unde intalneste paraul
Paltinas si continua spre Valea Cacateasca continuand in jos, paralel cu drumul forestier pana in punctul de pornire.Intreaga limita e vopsita in teren cu vopsea rosie.
c) Specificarea datelor ce vor fi incluse in lucrare – Modul de stocare a datelor este digital si analogic.Masuratorile se vor efectua cu sistemul G.P.S.Promark III Magelan.Precizia de determinare a puncelor de contur va fi sub 30 cm.Calitatea si gradul de detaliere vor fi prezentate conform planului de amplasament si delimitare al imobilului anexat,respectand normele de executie aflate in vogoare.Lucrarea va fi depusa spre avizare in format analogic si digital (MapSYS si DXF.)
d) Scopul lucrarii – Atribuirea numarului cadastral si intabularea lui,pentru imobilul prezentat in anexa nr.1
e) Beneficiarul lucrarii – Cacuci Grigore in calitate de mandatar al lui Rednic F. si coproprietarii. Executantul lucrarii: – Ing.Blaga Mircea.
f) Specificatiile tehnice solicitate de beneficiar – primirea schitelor cadastrale avizate,a C.F.-ului nou format si a incheierii de C.F. pentru lucrarea mai sus mentionata.
g) Scara produsului care se doreste a fi realizat – SC este de 1:2000
h) Suprafata pe care se executa lucrarea – Suprafata imobilului pentru care se solicita acest aviz este de 123,62 ha.Imobilul are categoria de folosinta :1Pd)
Data. Semnatura.
22.06.2011
Anexa 4:
Documentatia anexata la solicitarea avizului
Documentatia include urmatoarele elemente si precizari:
a) Planul de inadrare in zona – se prezinta separat.
b) Precizarea limitelor zonei – limita incepe in Sud-Est la intalnirea paraului Leurda cu paraul Menciul, continua spre Vest pe langa paraul Leurda,se intoarce inspre Nord si continua cu paraul Repede si apoi cu paraul Boznicel,se intoarce inspre Est pe langa drumul forestier si paraul Dulii pana ce paraul Dulii se varsa in paraul Menciul si ajunge de unde a pornit.Intreaga limita e vopsita in teren cu vopsea rosie.
c) Specificarea datelor ce vor fi incluse in lucrare – Modul de stocare a datelor este digital si analogic.Masuratorile se vor efectua cu sistemul G.P.S.Promark III Magelan.Precizia de determinare a puncelor de contur va fi sub 30 cm.Calitatea si gradul de detaliere vor fi prezentate conform planului de amplasament si delimitare al imobilului anexat,respectand normele de executie aflate in vogoare.Lucrarea va fi depusa spre avizare in format analogic si digital (MapSYS si DXF.)
d) Scopul lucrarii – Atribuirea numarului cadastral si intabularea lui,pentru imobilul prezentat in anexa nr.1
e) Beneficiarul lucrarii – Cacuci Grigore in calitate de mandatar al lui Rednic F. si coproprietarii. Executantul lucrarii: – Ing.Blaga Mircea.
f) Specificatiile tehnice solicitate de beneficiar – primirea schitelor cadastrale avizate,a C.F.-ului nou format si a incheierii de C.F. pentru lucrarea mai sus mentionata.
g) Scara produsului care se doreste a fi realizat – SC este de 1:5000
h) Suprafata pe care se executa lucrarea – Suprafata imobilului pentru care se solicita acest aviz este de 597,10 ha.Imobilul are categoriile de folosinta :1Pd,2Ps,3Pd)
Data. Semnatura.
22.06.2011
Anexa 5:
Fisa de masuratori prin metode clasice
100 1.50 BornaDambul Lucisor
200 373.370 98.4804 24.7152 1.50 Borna Dambul Pieni
1 460.516 104.7206 170.3010 1.50
9999 0 0 0 0
1 1.50
100 95.2154 1.50
2 506.864 102.7846 168.2144 1.50
9999 0 0 0 0
2 1.50
1 506.866 97.2154 361.6003 1.50
10 240.251 100.3225 398.4936 1.50
11 201.291 101.8648 10.4444 1.50
12 191.626 100.9292 16.6011 1.50
13 162.605 105.4529 25.8313 1.50
14 143.598 105.2695 26.3853 1.50
15 110.848 104.4603 45.3614 1.50
16 112.254 102.8375 52.8153 1.50
17 115.544 101.3955 66.6148 1.50
18 94.727 101.4800 108.6812 1.50
33 78.204 102.7034 151.9557 1.50
34 121.310 100.1921 180.2082 1.50
35 113.177 99.2086 197.7700 1.50
36 84.770. 100.6446 226.9371 1.50
37 65.457 100.1457 269.4758 1.50
3 323.660 97.3007 284.4844 1.50
9999 0 0 0 0
3 1.50
2 323.662 102.6993 54.1968 1.50
38 124.478 99.0124 86.1457 1.50
39 151.730 98.8247 99.5158 1.50
40 172.0252 98.9896 172.0112 1.50
10 143.546 100.2014 192.6106 1.50
11 143.847 100.4482 227.7915 1.50
12 126.858 98.9717 299.5050 1.50
13 196.602 98.1134 394.9533 1.50
14 196.025 99.0492 9.6038 1.50
15 161.288 98.7835 26.6375 1.50
16 111.223 98.0845 57.9737 1.50
17 123.355 98.9438 398.9731 1.50
4 236.051 98.0342 110.2936 1.50
9999 0 0 0 0
4 1.50
3 236.053 101.9658 320.9814 1.50
18 84.533 97.5335 245.4642 1.50
19 79.804 99.3628 198.8800 1.50
20 76.592 97.9041 183.7670 1.50
21 126.812 99.0256 157.4146 1.50
22 171.685 99.5410 154.5519 1.50
5 486.306 101.8879 88.3005 1.50
9999 0 0 0 0
5 1.50
4 486.308 98.1121 310.2459 1.50
23 331.241 99.7599 297.3383 1.50
30 234.086 99.2833 243.0949 1.50
31 172.896 98.6598 220.7630 1.50
32 148.096 99.9846 189.5584 1.50
33 130.158 99.1465 149.6213 1.50
34 154.071 98.1122 117.5281 1.50
35 255.906 100.5746 92.0622 1.50
36 323.724 98.3965 87.3303 1.50
37 420.068 100.5691 85.8888 1.50
38 385.972 96.7220 85.4178 1.50
39 355.717 95.6305 86.8557 1.50
40 245.512 96.1587 362.2864 1.50
41 239.895 99.2319 346.8834 1.50
42 253.981 99.7750 344.6842 1.50
6 449.391 98.7748 392.7236 1.50
7 732.584 97.2369 83.5959 1.50
9999 0 0 0 0
6 1.50
5 449.393 101.2252 93.5712 1.50
50 .609 99.5643 75.5016 1.50
51 6.736 98.3017 97.6845 1.50
52 9.038 99.2755 78.6610 1.50
53 29.197 96.1180 70.8300 1.50
54 49.610 101.2547 68.8665 1.50
10 47.113 101.8835 66.2571 1.50
11 56.652 101.8808 51.2155 1.50
12 55.435 100.3031 45.5416 1.50
13 54.292 101.6070 36.7223 1.50
14 53.978 99.9842 29.0054 1.50
15 38.245 99.5141 24.9731 1.50
16 53.157 100.5485 19.7676 1.50
17 57.080 100.1045 3.0901 1.50
18 61.735 99.6009 396.6780 1.50
19 25.412 99.1418 392.5685 1.50
20 42.127 101.2071 366.0250 1.50
21 55.856 102.0229 350.8576 1.50
21 56.558 99.1824 211.8202 1.50
22 70.154 100.5464 103.6929 1.50
23 70.711 99.0216 98.6498 1.50
24 54.094 99.4775 73.5582 1.50
25 52.303 99.1195 61.7846 1.50
26 59.425 99.8246 53.2886 1.50
27 66.638 98.0162 37.6944 1.50
30 73.052 100.5359 16.4259 1.50
3166.547 101.1800 13.0545 1.50
32 56.265 99.6705 11.4727 1.50
33 74.655 99.1595 399.6289 1.50
34 75.495 99.6749 392.0680 1.50
35 85.704 100.6534 388.6199 1.50
36 68.591 99.8657 388.9435 1.50
37 88.872 98.5189 382.5356 1.50
38 90.637 101.3143 378.5755 1.50
39 108.442 100.6117 371.1867 1.50
40 109.949 101.3577 369.2003 1.50
41 83.465 98.0094 365.0138 1.50
42 68.669 100.8474 363.6201 1.50
43 37.854 101.7726 309.2135 1.50
44 43.844 97.4294 271.7477 1.50
45 88.926 99.2761 244.3181 1.50
46 104.173 99.9194 212.5431 1.50
47 52.794 99.1985 258.5438 1.50
9999 0 0 0 0
7 1.50
2 139.947 101.1429 49.7761 1.50
10 16.401 101.4180 256.8852 1.50
11 16.703 100.9765 270.4567 1.50
12 16.554 101.0602 305.1606 1.50
13 2.367 101.2446 281.8844 1.50
14 3.606 99.1993 211.2719 1.50
15 35.459 95.2622 34.7407 1.50
16 35.997 89.2537 40.5756 1.50
17 139.674 98.8612 235.5324 1.50
18 124.118 101.1149 89.5705 1.50
19 132.943 101.1423 97.2401 1.50
20 112.213 100.7848 99.6212 1.50
21 156.983 100.2604 107.5524 1.50
25 103.572 96.7972 113.0883 1.50
26 89.999 97.1027 124.1947 1.50
27 76.973 96.3527 137.4713 1.50
28 75.601 96.2542 151.0156 1.50
8 81.951 102.4116 264.4614 1.50
9999 0 0 0 0
8 1.50
7 81.953 97.5448 70.0129 1.50
29 90.110 79.8451 111.1185 1.50
30 53.100 104.0548 122.3579 1.50
31 35.876 90.9847 131.6030 1.50
32 35.336 104.7009 159.2575 1.50
33 35.683 101.3982 176.7099 1.50
34 2.118 101.1315 195.6781 1.50
35 14.170 102.1111 230.7778 1.50
36 14.198 102.3513 246.1318 1.50
37 2.846 104.7160 290.0713 1.50
38 15.362 106.9267 34.0689 1.50
39 41.283 101.1975 43.7934 1.50
9 57.687 98.3601 246.0371 1.50
9999 0 0 0 0
9 1.50
8 57.689 101.6399 16.4375 1.50
40 29.242 100.4552 96.5834 1.50
41 42.559 99.3535 136.5924 1.50
10 56.904 96.0858 170.5696 1.50
11 3.333 95.2901 176.3329 1.50
12 66.011 98.7411 192.0195 1.50
13 33.902 90.9750 227.7602 1.50
14 19.897 97.3925 229.9156 1.50
15 33.850 97.9845 232.1198 1.50
16 19.684 89.0994 240.2037 1.50
17 2.687 93.3480 264.7179 1.50
18 16.569 96.1186 9.4180 1.50
19 16.623 96.5832 23.8596 1.50
10 90.993 99.6584 203.8866 1.50
9999 0 0 0 0
10 1.50
9 90.995 100.3416 27.8841 1.50
20 14.375 96.5677 310.4647 1.50
21 15.092 96.4823 373.4529 1.50
22 13.901 95.8153 385.6809 1.50
23 29.866 95.5857 5.5003 1.50
20 36.149 102.4555 1.8929 1.50
21 29.691 98.5087 276.1079 1.50
22 53.518 101.9045 258.1475 1.50
23 60.644 95.4798 256.3093 1.50
24 52.497 97.1264 254.2832 1.50
25 59.258 98.8450 252.6611 1.50
26 84.620 98.2254 250.1154 1.50
27 83.356 97.4776 247.2193 1.50
28 81.373 89.5862 239.1554 1.50
29 69.439 92.2787 236.2800 1.50
30 40.369 92.8193 230.8515 1.50
31 17.896 91.7158 201.9646 1.50
32 19.670 94.7463 310.1868 1.50
9999 0 0 0 0
Anexa 6:
INVENTAR DE COORDONATE – fisier ASCII
Judetul Bihor
Unitatea Administrativ Teritoriala Bratca
Cod SIRSUP 30096
Cod punct X Y ST
1 603442.416 318178.992 Punct de statie nou
2 603408.860 318433.905 Punct de statie nou
3 603419.218 318526.825 Punct de statie nou
4 603403.249 318624.533 Punct de statie nou
5 603530.658 318592.628 Punct de statie nou
6 603600.004 318510.007 Punct de statie nou
7 603290.384 318359.420 Punct de statie nou
8 603232.813 318301.093 Punct de statie nou
9 603180.038 318277.821 Punct de statie nou
10 603091.205 318258.127 Punct de statie nou
100 603831.318 317932.364 Borna Dambul Lucisor
200 604192.018 318039.829 Borna Dambul Pieni
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Masuri Topo Geodezice In Vederea Inscrierii In C.f. a Unei Suprafete de Padure In Localitatea Poienile de Sub Munte, Judetul Maramures (ID: 162744)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.