Masuri Neconventionale de Politica Monetara Adoptate de Banca Japoniei In Contextul Crizei Globale Recente

Capitolul I. Economia Japoniei

Criza globală manifestată recent a dus la instablitate toate sectoarele din economie, de la cel imobiliar până la cel bancar. Cele mai mari turbulențe în sistemul financiar s-au întâlnit în anul 2008, atingând niveluri foarte înalte, cu severe consecințe pentru economia reală.

Aproape de sfârșitul anului 2008 majoritatea economiilor se aflau pe punctul de a intra în recesiune, drept exemplu putem lua Japonia care a intrat în recesiune pe data de 17 noiembrie 2008.

Privitor la economia Japoniei, nimeni nu consideră că aceasta ar putea fi un exemplu de urmat, deoarece nici un stat nu-și dorește un viitor economic asemănător cu cel al Japoniei. Astfel, oficialii statealor din SUA, China și Europa susțin că țările lor trebuie sa ia diverse măsuri pentru ca nu ajunge într-un punct de deflație și recesiune de un deceniu, ca Japonia.

Activitatea economică a Japoniei s-a deteriorat la sfârșitul anului 2008, odată cu întreruperea bruscă a exapansiunii economice ce a dus la un puternic declin în masă al producției. Chiar dacă investițiile și cererea externă au contribuit direct la susținerea creșterii PIB-ului în semestrul I al anului 2008, exporturile și sporirea incertitudinii de pe piața forței de muncă a dus la un efect negativ asupra PIB-ului din restul anului. Cea mai mică rată a PIB-ului înregistrat în Japonia în ultimul semestru al anului 2008, aceasta fiind de 12,7%.

În ultimul trimestru al anului 2011, PIB-ul Japoniei a înregistrat o mică creștere de 0,5%, după două semestre anterioare în care se afla doar în declin. Asfel, se constată că economia Japoniei a avansat în anul 2012 cu 2% datorat investițiilor publice și consumului din mediul privat.

Fig. 1 Evoluția PIB-ului ȋn Japonia

Sursa: www.tradingeconomics.com

După intrarea în criză, economia Japoniei a avut probleme pe parcursul a patru trimestre. În aceste condiții, cumpărătorii simțind criza financiară au renunțat la a mai achiziționa produse japoneze. Restrângerea tot mai puternică a exporturilor și totodată reducerea producției au fost unii intre cei mai importanți factori care au dus la declinul economiei japoneze. Anul 2008 a fost anul în care s-au înregistrat cele mai scăzute exporturi ajungându-se la scăderi și de până la 53%, crescând astfel deficitul economiei Japoniei la aproximativ 10 milioane de dolari.

Sfârșitul anului 2011 a fost marcat de o relansare economică datorată stimulentelor guvernamentale alocate Japoniei pentru reconstrucția țării în urma cutremurului din martie 2011. Ritmul comerțului mondial a fost încetinit, iar aprecierea yenului a dus la o diminuare puternică a exporturilor. Cererea internă a înregistrat și ea o accentuată încetinire, cauză ce a dus la reducerea subvențiilor pentru reconstrucție.

În ianuarie-iunie 2012 s-a înregistrat un nou deficit comercial, acesta fiind determinat de scăderea exporturilor ca urmare a cererii reduse provenite din țările Uniunii Europene și creșterii importurilor.

Fig. 2 Evoluția exporturilor din Japonia

Situația importurilor Japoniei este în creștere începând cu anul 2012 ca urmare a necesității de combustibil datorat avarierii sectorului emergetic în urma cutremurului devastator. După datele făcute publice, se constată că anul 2011 a fost caracterizat de primul deficit comercial, după ce în ultimele decenii acesta a fost numai excedentar.

Fig. 3 Evoluția importurilor din Japonia

După intrarea Japoniei în recesiune în trimestrul al treilea din anul 2008, aceasta urma să rămână în aceeași situație și pe parcursul anul 2009. În urma scăderii PIB-ului și a exporturilor Japonia se confrunta iarăși cu fenomenul de deflație, rata șomajului atingând niveluri foarte ridicate. Indicele prețului de consum a înregistrat o valoare negativă în februarie 2009. Evoluția negativă a prețurilor s-a datorat în mare parte problemelor cu produsele petroliere și declinului persistent în economie.

Fig. 4 Balanța comercială a Japoniei

Japonia a înregistrat un excedent comercial 111.5 miliarde JPY în luna octombrie 2015, comparativ cu deficitul de 741.8 miliarde JPY inregistrat cu un an mai devreme. Exporturile au scăzut cu 2,1 la sută 654,3 miliarde JPY în octombrie 2015, fiind cea mai mare scădere anuală din august 2014 până în octombrie 2015. Principalii importatori de produse realizate în Japonia s-au confruntat si ei cu scăderea vanzarilor, în China (-3.6 la suta), Coreea de Sud (-8 la sută), Taiwan (-1.6 la suta) si Hong Kong (-2 la suta), dar a crescut cu 6,3 la sută în Statele Unite.

Importurile au scazut cu 13,4 la sută ajungând la 6432,5 JPY in luna octombrie 2015. Importurile din China au scăzut cu 5,2 la sută, iar a celor din Orientul Mijlociu au scăzut 51,5 la sută în timp ce importurile din Statele Unite ale Americii a crescut de 1 la suta. Importurile de GNL au scăzut 12,8 la sută și a celor de țiței a scăzut cu 3,7 la sută în timp ce importurile de cărbune a crescut cu 0,7 la sută.

Fig. 5 Evoluția ratei inflației din Japonia

În 2015, prețurile de consum din Japonia au crescut cu 0,3 in octombrie 2015, luand prin surprindere așteptările pieței. A fost cea mai mare cifră inregistrata în patru luni. Ca un cost, preturile produselor alimentare au crescut mai mult, în timp ce prețurile la combustibil a scăzut într-un ritm mai lent. Excluzând costurile cu energia și costurile cu alimentele proaspete, noul indicator publicat de Banca Japoniei a arătat ca prețurile de consum au crescut cu 1,2 la sută de la an la an. Rata inflației în Japonia este în medie 3.12 la sută față de 1958 până în 2015, ajungând la un un maxim de 25 la sută în luna februarie 1974 și la un minim record de -2.52 la sută în luna octombrie a anului 2009.

Capitolul II. Măsuri neconvenționale adoptate de Banca Japoniei în contextul crizei globale recente

Bank of Japan este banca centrală a Japoniei, cu personalitate juridică, stabilită în conformitate cu Legea privind Banca Japoniei (promulgată în iunie 1882), care și-a început activitatea pe 10 octombrie 1882, ca bancă a națiunii centrale. În calitate de bancă centrală a Japoniei, aceasta pune în aplicare politica monetară în scopul atingerii obiectivelor sale fundamentale: menținerea stabilității prețurilor și a sistemului financiar.

Prin punerea în aplicare a politicii monetare, banca influențează formarea ratelor dobânzii, exercitând controlul monetar prin intermediul unor instrumente operaționale cum ar fi operațiunile de piață monetară.

Banca Japoniei, în calitate de instituție ce supraveghează economia acestui stat, a răspuns imediat crizei economice ce s-a abǎtut asupra Japoniei, implementȃnd mǎsuri de politicǎ monetarǎ în patru direcții principale: reducerea ratei dobȃnzii interbancare, asigurarea stabilitǎții pieței financiare, ușurarea finanțǎrii ȋntreprinderilor și asigurarea stabilitǎții sistemului financiar, măsuri ce aveau sǎ ducǎ la redresarea economiei.

Pe fondul deteriorării condițiilor economice, Banca Japoniei a luat ca primă măsură, reducerea ratei dobândii de referință de la 0,3 % la 0,1% în cursul lunii decembrie 2008, cu scopul de a dezgheța activitatea de creditare. De asemenea, începând cu luna decembrie 2008 și pe tot parcursul anului 2009, Banca Japoniei a menținut neschimbată rata dobânzii interbancare overnight negarantate la un nivel de 0,1%, urmând ca în 2010 să o reducă până la un nivel cuprins între 0% și 0,1% pentru a stimula economia și a combate deflația.

Deoarece mǎsurile tradiționale pentru stimularea economiei nu aveau efect pe termen lung, Banca Japoniei, care deja trecuse prin experiența unei crize puternice, cea din urmǎ cu douǎ decenii, a continuat să folosească măsuri de politică monetară neconvenționale, precum achizițiile simple de obligațiuni guvernamentale japoneze și extinderea gamei de garanții eligibile.

Adoptând aceste măsuri neconvenționale de politică monetară, la finalul lunii noiembrie a anului 2008, Banca Centrală a Japoniei (BoJ), afirma că va accepta obligațiuni riscante emise de companii, drept garanții pentru ȋmprumuturile solicitate de bǎnci, mǎsura ce a fost luată cu scopul de a debloca creditarea, ȋn contextul ȋn care recesiunea la nivel național se adȃncea. Prin urmare, începând cu data de 9 decembrie banca centrală accepta titluri de valoare emise de companii cu rating "BBB" sau mai mare, iar din luna ianuarie acorda o nouă facilitate de credit bǎncilor comerciale, potrivit unui comunicat, publicat ȋn urma unei ȋntruniri de urgență la Tokyo.

Ȋn contextul ȋn care nivelul dobȃnzilor cheie din Japonia și Statele Unite se apropiau de zero, guvernatorul bǎncii centrale japoneze, Masaaki Shirakawa, și președintele Federal Reserve, Ben S. Bernanke, adoptau noi mǎsuri de stimulare a economiei. "Banca centralǎ a Japoniei ȋncearcǎ sǎ foloseascǎ toate mijloacele pentru stabilizarea economiei și atenuarea temerilor de pe piațǎ", este de pǎrere un economist japonez. "Rǎmȃne de vǎzut cȃt de eficiente vor fi acestea" ȋn facilitarea creditǎrii, a adǎugat acesta. Banca Japoniei ȋncuraja astfel bǎncile comerciale sǎ achiziționeze o gamǎ mai largǎ de titluri de valoare emise de companii, folosite mai apoi drept garanții pentru obținerea de fonduri din partea bǎncii centrale. "Acesta este numai un sprijin pentru lichiditǎți acordat bǎncilor, nu și companiilor".

Prin urmare, Banca Japoniei a anunțat cǎ va finanța creditorii comerciali, dobȃnda ȋmprumuturilor fiind de 0,3% "pentru o sumǎ nelimitatǎ fațǎ de valoarea titlurilor de valoare emise de companii și cu care se garanteazǎ ȋmprumutul". Printre tipurile de titluri de valoare acceptate se numǎrau și obligațiunile sau efectele comerciale. Acest plan intrase în vigoare la începutul anului 2009, fiind valabil pȃnǎ ȋn 30 aprilie 2009.

Programul a fost destinat să ofere o posibilitate de finanțare alternativă societăților incapabile să obțină credite din partea băncilor, în timp ce piața de creditare începuse să stagneze, afectată de falimentul băncii americane Lehman Brothers în septembrie 2008. "În pofida dificultăților, mediul financiar din Japonia dă din ce în ce mai mult semne de îmbunătățire", și-a motivat decizia banca centrală a Japoniei într-un comunicat. Comitetul de politică monetară a decis, în schimb, tot cu șapte voturi la unu, să păstreze până în martie programul de împrumuturi de urgență pentru instituțiile financiare. Acest program anticriză urma sǎ fie înlocuit din aprilie 2010 de operațiunile obișnuite ale băncii Japoniei pe piața monetară.

Până la sfârșitul anului 2010, Banca Japoniei s-a dovedit a fi mai puțin prudentă decât în trecut la calitatea titlurilor aduse ca garanții pentru împrumuturile acordate, politică ce "joacă un rol important în facilitarea finanțării firmelor".

Comitetul de politică monetară al băncii centrale nipone a mai decis ca pe întreaga perioadă de recesiune să mențină neschimbat nivelul foarte scăzut al dobânzii de politică monetară (0,1%), stabilit încă din decembrie 2008, deoarece într-o asemenea perioadă banca centrală reușea cu greu să ridice nivelul dobânzilor în condițiile unei economii deflaționiste.

Ȋn urma aplicării mǎsurilor necovenționale de politică monetară, economia niponă s-a reechilibrat, insǎ a doua economie a lumii continuă să se confrunte cu problema deflației și a datoriei, întrucât prețurile bunurilor au scǎzut, iar moneda națională s-a depreciat foarte mult ȋn ultimul timp, ceea ce a forțat Banca Japoniei sǎ intervinǎ prin operațiunea de atragere de fonduri ȋn dolari de la Banca Federalǎ de Rezerve.

În cursul anului 2010, Banca Centrală a Japoniei s-a arătat ușor mai optimistă față de situația economiei a anului precedent, apreciind că aceasta continuă să-și revină, grație cererii externe și a măsurilor de stimulare a economiei. Instituția se așteapta la o creștere moderată pentru acel moment, ritmul urmând să se intensifice odată ce revenirea s-ar fi extins și la nivelul populației. Cu toate acestea, banca centrală a recunoscut că ritmul era în continuare prea slab pentru a determina o revenire susținută a cheltuielilor de consum pe piața internă.

Prin urmare, Banca Centrală a Japoniei și-a semnalat și în anul 2011 disponibilitatea sa de a introduce noi măsuri de stimulare a economiei în cazul înrăutățirii situației și creșterii riscului pentru redresarea economică. Astfel că, în octombrie 2011, Banca Centrală a Japoniei anunța că refacerea economică a țării va continuă, indicând în același timp tendința de creștere a exporturilor și a producției industriale și menținând neschimbată principala rată de referință în intervalul 0%-0,1%.

Capitoul III. Răspunsul economiei Japoniei la implementarea măsurilor neconvenționale

De la declanșarea crizei din 2008, Banca Japoniei a introdus noi operațiuni de furnizare de fonduri și le-a extins, ȋn timp ce a continuat sǎ furnizeze fonduri substanțiale prin intermediul operațiunilor deja existente. Aceste dezvoltǎri sunt reflectate ȋn bilanțul Bǎncii. Prin implementarea unor diverse mǎsuri de reechilibrare a economiei, valorile din bilanț s-au extins foarte rapid pȃnǎ la sfȃrșitul anului fiscal 2008 (Martie 2009). Ȋn evaluarea bilanțului, oricum, ar trebui sǎ se ținǎ cont cǎ extinderea/contracția valorilor din bilanț și gradul de relaxare monetarǎ nu corespund ȋntotdeauna. De exemplu: achizițiile directe de efecte de comerț ar putea scǎdea cȃnd instituțiile financiare nu simt nevoia sǎ-și vȃndǎ efectele de comerț bǎncii, deși funcționarea pieței efectelor de comerț se ȋmbunatǎțește, și ca urmare a scǎderii soldurilor, achizițiile directe de efecte de comerț nu implicǎ neaparat restrȃngerea monetarǎ. Totuși, este necesar pentru a evalua complet modificǎrile din bilanțul global sau a unei componente individuale din bilanț, sǎ se ținǎ cont de condițiile pieței financiare.

Soldurile activelor Bǎncii Japoneze au crescut datoritǎ furnizǎrilor substanțiale de fonduri de cǎtre Bancǎ.

Grafic 5. Activele Bǎncii Japoniei

Sursa: Banca Japoniei, “Conturile Bǎncii Japoniei”

Privind schimbǎrile la soldurile fiecǎrei operațiuni ȋn parte, achizițiile de obligațiuni de stat prin tranzacții repo și operațiunile de ȋmprumuturi corporative au crescut deosebit de repede la sfȃrșitul anului fiscal 2008.

Grafic 6. Soldurile operațiunilor pe termen scurt

Sursa: Banca Japoniei, “Baza monetarǎ și tranzacțiile Bǎncii Japoneze”

Printre operațiunile ȋn care sunt utilizate ȋmprumuturile corporative, achiziția de efecte de comerț prin tranzacții repo a crescut inițial ȋntr-o mare mǎsurǎ.

Grafic 7. Soldurile operațiunilor de ȋmprumuturi a ȋntreprinderilor

Sursa: Banca Japoniei, “Baza Monetarǎ și tranzacțiile Bǎncii Japoneze”

Ulterior, au fost introduse operațiunile de furnizare de fonduri speciale pentru facilitarea finanțǎrii societǎților și, ȋn consecințǎ, soldurile au crescut. Soldurile achizițiilor directe de efecte de comerț și de obligațiuni corporative, care au fost introduse la ȋnceputul anului 2009, au crescut pȃnǎ la finalul anului fiscal 2008.

Grafic 8. Soldurile achizițiilor directe de ȋmprumuturi corporative

Sursa: Banca Japoniei, “Baza Monetarǎ și tranzacțiile Bǎncii Japoneze”

De asemenea, soldurile operațiunii furnizoare de fonduri ȋn dolari, care a fost introdusǎ ȋn septembrie 2008 și apoi s-a extins, a crescut puternic pȃnǎ la finalul anului 2008, dar au scǎzut ulterior, pe mǎsurǎ ce condițiile de finanțare pe piața dolarului american s-au ȋmbunǎtǎțit.

Grafic 9. Soldurile operațiunilor de furnizare de fonduri ȋn dolari

Sursa: Banca Japoniei, “Surse de schimbǎri ȋn contul curent al bilanțului Bǎncii Japoniei și operațiunile de piațǎ”

Garanțiile acceptate de bancǎ, care nu apar ȋn bilanț, au avut un trend ascendent.

Grafic 10. Suma Totală a Garanțiilor acceptate

Notă: Ȋmprumuturile ȋntreprinderilor reprezintǎ suma totalǎ restantǎ a garanțiilor care poate fi gajatǎ pentru obținerea de fonduri speciale pentru a facilita finanțarea ȋntreprinderilor.

Sursa: Banca Jponiei, “Garanții acceptate de Banca Japoniei”.

Ȋndeosebi, ȋmprumuturile corporative și ȋn special ȋmprumuturile cu gaj ȋn acțiunile companiilor, au crescut pe mǎsurǎ ce banca a introdus și a extins operațiunile de ȋmprumuturi corporative, extinzȃnd gama ȋmprumuturilor corporative și acceptȃnd-o ca și garanție eligibilǎ.

Grafic 11. Ȋmprumuturile corporative acceptate drept garanții

Sursa: Banca Japoniei, “Garanții acceptate de Banca Japoniei”

Cȃt despre pasivul și activul net al Bǎncii, depozitele curente au crescut ca urmare a furnizǎrii de fonduri substanțiale.

Grafic 12. Pasivul și activul net

Sursa: Banca Japoniei, “Bilanțul Bǎncii Japoniei”

Sumele provenite din operațiunile care furnieazǎ fonduri ȋn dolari sunt asigurate printr-un acord “swap” de devize cu Rezerva Federalǎ din New York (NYFed). Banca furnizeazǎ fonduri ȋn yen Bǎncii Federale din New York ȋn schimbul dolarilor. Aceste fonduri ȋn yen sunt depozitate ȋn conturile Bǎncii Federale deținute de Banca Japoniei, care sunt clasificate ca “alte depozite”.

În ceea ce privește politica monetară a băncilor centrale, acestea dețin o gamǎ largǎ de instrumente neconvenționale de politică monetară pentru a stimula finanțarea economiei ȋn ciuda gravei și prelungitei ȋntreruperi ȋn funcționarea sistemului financiar, chiar și atunci cȃnd rata dobȃnzii de politicǎ monetarǎ atinge pragul zero. În urma unor studii pragmatice realizate ȋn perioada anterioarǎ apariției crizei globale recente, precum și primele evaluǎri ale impactului mǎsurilor adoptate, s-a observat cǎ aceste mǎsuri neconvenționale de politicǎ monetarǎ au fost ȋntradevar eficace.

Concluzii

Deși Banca Japoniei are un istoric consistent ȋn lupta cu criza de mai bine de două decenii, acum duce o luptǎ acerbǎ pentru asigurarea stabilitǎții pieței financiare, a economiei și a prețurilor.

Gama de mǎsuri neconvenționale adoptate de Bancǎ sunt mǎsuri pe termen scurt, care odatǎ ce piața a reintrat pe fǎgașul sǎu normal, ele trebuie sǎ se evapore automat, operațiunile normale și tradiționale reluȃndu-și locul.

Aceste mǎsuri neconvenționale au fost concepute și implementate ca mǎsuri de sprijinire și sporire a efectelor unei rate de politicǎ monetarǎ foarte scǎzute asupra prețurilor și asupra activitǎții economice.

Apoi, pe mǎsurǎ ce distrugerea ȋncrederii s-a intensificat dupǎ cǎderea bǎncii americane Lehman Brothers, iar disfuncționalitǎțile pieței și suferința financiarǎ au devenit mai pronunțate, bǎncile centrale au ȋnceput sǎ intervinǎ pe diferite segmente de piațǎ pentru a sprijini funcționarea pieței, prin mǎsuri ce includeau introducerea și extinderea de programe de achiziții directe de bilete la ordin negarantate (efecte de comerț), obligațiuni corporative și ȋmprumuturi guvernamentale.

Condițiile curente de pe piețele monetare s-au ȋmbunǎtǎțit iar apetitul pentru risc al investitorilor a crescut datoritǎ utilizǎrii acestor programe de achiziții directe de bilete la ordin negarantate ale unor bǎnci precum Banca Japoniei și Banca Federalǎ de Rezerve, programe ce acum au scǎzut ȋn intensitate.