Masuri DE Simplificare Privind Taxa PE Valoare Adaugata

Economie

Masuri DE Simplificare Privind Taxa PE Valoare Adaugata

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

BIBLIOGRAFIE

Cucoșel, C. – „Finanțele publice”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004

Gaftoniuc, S. – Finanțe internaționale”, Editura Economică, București, 2000

Hoanță, N. – „Economie și finanțe publice”, Editura Polirom, Iași, 2000

Talpoș, I. – „Finanțele României”, vol. I, Ediția a III-a, Editura SEDONA, Timișoara, 1997

Tulai, C – „Finanțele publice și fiscalitatea”, Editura Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2003

*** – Hotărârea de Guvern nr. 84/2005 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 18 februarie 2005

*** – Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 1 iunie 2002

*** – Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 200 din 17.08.1992

*** – Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 113 din 15 martie 2000

=== 3 teorie ===

1. EVOLUȚIA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

ÎN ROMÂNIA

1.1. Regimuri de impozitare a taxei pe valoarea adăugată

Operațiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se clasifică, din punct de vedere al regimului de impozitare, astfel:

Operațiuni taxabile, la care se aplică cota standard a taxei pe valoarea adăugată de 19%;

Operațiuni taxabile, la care se aplică cota redusă a taxei pe valoarea adăugată de 9%;

Operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere, pentru care furnizorii/prestatorii nu au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și/sau serviciilor achiziționate, destinate realizării operațiunilor respective;

Operațiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Operațiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată sunt reglementate prin lege și nu se admite extinderea lor prin analogie.

1.1.1. Operațiuni la care se aplică cota de 19%

Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.

În România se aplică cota standard de 19% pentru următoarele operațiuni:

Livrările de bunuri mobile, transferul proprietății bunurilor imobile, efectuate către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată;

Importul de bunuri mobile;

Prestările de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în România, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

1.1.2. Operațiuni la care se aplică cota de 9%

Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

Dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții;

Livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv publicității;

Livrările de proteze de orice fel și accesoriile acestora, cu excepția protezelor dentare;

Livrările de produse ortopedice;

Medicamente de uz uman și veterinar;

Cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

1.1.3. Operațiuni scutite la plata T.V.A.

Operațiuni scutite în interiorul țării

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, următoarele activități de interes general:

Spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități, cantinele organizate pe lângă aceste unități, serviciile funerare prestate de unitățile sanitare;

Prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicienii dentari;

Prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical;

Transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop;

Livrările de organe, de sânge și de lapte, de proveniență umană;

Activitatea de învățământ, desfășurată de unitățile autorizate, inclusiv activitatea căminelor și a cantinelor organizate pe lângă aceste unități, formarea profesională a adulților, precum și prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de către instituțiile publice sau de către alte entități recunoscute, care au aceste obiective;

Prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistență și/sau protecția socială efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social;

Serviciile de cazare, masă și tratament, prestate de persoane impozabile care își desfășoară activitatea în stațiuni balneoclimaterice, dacă au încheiat contracte cu Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și contravaloarea acestora este decontată pe bază de bilete de tratament;

Prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau alte entități recunoscute ca având caracter social;

Prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

Prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;

Prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituțiile publice, precum și operațiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

Prestările de servicii și/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operațiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar și organizate în profitul lor exclusiv, cu condiția ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurențiale;

Realizarea, difuzarea și/sau retransmisia programelor de radio și/sau de televiziune, cu excepția celor de publicitate, efectuate de unitățile care produc și/sau difuzează programele audiovizuale, precum și de unitățile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale;

Vânzarea de licențe de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agențiile internaționale de știri și alte drepturi de difuzare similare, destinate activității de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate.

Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operațiunilor, în condițiile stabilite prin norme.

Plafonul de impozitare de la data de 1 ianuarie 2004 și în continuare se modifică la 2 miliarde lei.

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată livrările de bunuri care au fost destinate exclusiv realizării de operațiuni scutite în baza prezentului articol, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă.

Operațiuni scutite la import

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

Importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de taxa pe valoarea adăugată;

Bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în țară ori în străinătate, în condițiile și în limitele stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;

Bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;

Importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare, precum și de către cetățenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiții de reciprocitate, potrivit procedurii stabilite prin norme;

Importul de bunuri efectuat de reprezentanțele organismelor internaționale și interguvernamentale acreditate în România, precum și de către cetățenii străini angajați ai acestor organizații, în limitele și în conformitate cu condițiile precizate în convențiile de înființare a acestor organizații, potrivit procedurii stabilite prin norme;

Importul de bunuri de către forțele armate ale statelor străine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însoțitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forțe sunt destinate efortului comun de apărare;

Importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt înregistrate filme sau programe destinate activității de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate;

Importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donații destinate unor scopuri cu caracter religios, de apărare a sănătății, de apărare a țării sau siguranței naționale, artistic, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură, în condițiile stabilite prin norme;

Importul de bunuri finanțate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaționale și/sau organizații nonprofit din străinătate și din țară, în condițiile stabilite prin norme;

Importul următoarelor bunuri: bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecția mediului, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare și pentru transportul internațional

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

Livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării, de către furnizor sau de altă persoană în contul său;

Livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării de cumpărătorul care nu este stabilit în interiorul țării, sau de altă persoană în contul său, cu excepția bunurilor transportate de cumpărătorul însuși și folosite la echiparea sau aprovizionarea ambarcațiunilor de agrement și avioanelor de turism sau a oricărui mijloc de transport de uz privat;

Prestările de servicii, inclusiv transportul și prestările de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri vamale suspensive, cu excepția prestărilor de servicii scutite;

Transportul, prestările de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

Transportul internațional de persoane și serviciile direct legate de acest transport, inclusiv livrările de bunuri destinate a fi acordate ca tratație pasagerilor la bordul unui vapor, avion, autocar sau tren;

În cazul navelor utilizate pentru transportul internațional de persoane și/sau de mărfuri, pentru pescuit sau altă activitate economică sau pentru salvare ori asistență pe mare, al navelor de război, următoarele operațiuni:

Livrarea de carburanți, echipamente și alte bunuri destinate a fi încorporate sau utilizate pe nave, cu excepția navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coastă;

Prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor și/sau pentru încărcătura acestora;

În cazul aeronavelor care prestează transporturi internaționale de persoane și/sau de mărfuri, următoarele operațiuni:

Livrările de carburanți, echipamente și alte bunuri destinate a fi încorporate sau utilizate pe aeronave;

Prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor și/sau pentru încărcătura acestora;

Prestările de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigație care își desfășoară activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum și livrările de nave în întregul lor către aceste companii;

Livrările de bunuri și prestările de servicii, în favoarea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, a personalului acestora, precum și a oricăror cetățeni străini având statut diplomatic sau consular în România, în condiții de reciprocitate;

Livrările de bunuri și prestările de servicii, în favoarea reprezentanțelor organismelor internaționale și interguvernamentale acreditate în România, precum și a cetățenilor străini angajați ai acestora, în limitele și în conformitate cu condițiile precizate în convențiile de înființare a acestor organizații;

Livrările de bunuri și/sau prestările de servicii, către forțele armate ale statelor străine membre NATO, pentru uzul forțelor armate sau al personalului civil care însoțește forțele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, dacă forțele iau parte la efortul de apărare comun. În cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate în afara țării și pentru prestările de servicii, scutirea se acordă potrivit unei proceduri de restituire a taxei, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice;

Livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice;

Construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea și reabilitarea lăcașurilor de cult religios sau a altor clădiri utilizate în acest scop;

Prestările de servicii poștale, efectuate pe teritoriul României de operatorii în cauză, constând în preluarea și distribuirea trimiterilor poștale din străinătate, inclusiv servicii financiar-poștale;

Servicii prestate de persoane din România, în contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanție;

Prestările de servicii efectuate de intermediari care acționează în numele sau în contul unei alte persoane, atunci când intervin în operațiuni prevăzute de prezentul articol.

Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru operațiunile prevăzute mai sus și, după caz, procedura și condițiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată.

Scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

Livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozit vamal;

Livrarea de bunuri destinate plasării în magazinele duty-free și în alte magazine situate în aeroporturile internaționale;

Următoarele operațiuni desfășurate într-o zonă liberă sau într-un port liber:

Introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sau port liber, direct din străinătate, în vederea simplei depozitări, fără întocmirea de formalități vamale;

Operațiunile comerciale de vânzare-cumpărare a mărfurilor străine între diverși operatori din zona liberă sau portul liber sau între aceștia și alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber;

Scoaterea de bunuri străine din zona liberă sau portul liber, în afara țării, fără întocmirea de declarații vamale de export, bunurile fiind în aceeași stare ca în momentul introducerii lor în zona liberă sau portul liber;

Prestările de servicii legate direct de operațiunile de mai sus.

Scutirile prevăzute mai sus nu se aplică bunurilor care sunt livrate pentru utilizare sau consum în România, inclusiv în antrepozitul vamal, zona liberă sau în portul liber, sau care rămân în România la încetarea situațiilor.

Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru operațiunile de mai sus și, după caz, procedura și condițiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată.

1.2. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

Faptul generator al taxei reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.

Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza legii, la un moment dat, să solicite taxa pe valoarea adăugată de la plătitorii taxei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la o altă dată.

Faptul generator al taxei intervine și taxa devine exigibilă, la data livrării de bunuri sau la data prestării de servicii, cu excepțiile prevăzute în prezentul titlu.

Livrările de bunuri și prestările de servicii, altele decât închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor, în cadrul unui contract de leasing respectiv predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, care se efectuează continuu, dând loc la decontări sau plăți succesive, cum sunt gazele naturale, apa, serviciile telefonice, energia electrică și altele asemenea, se consideră că sunt efectuate în momentul expirării perioadelor la care se referă aceste decontări sau plăți.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator și intervine:

La data la care este emisă o factură fiscală, înaintea livrării de bunuri sau a prestării de servicii;

La data încasării avansului, în cazul în care se încasează avansuri înaintea livrării de bunuri sau a prestării de servicii. Se exceptează de la această prevedere avansurile încasate pentru plata importurilor și a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, și orice avansuri încasate pentru operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată sau care nu sunt în sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se înțelege încasarea parțială sau integrală a contravalorii bunurilor sau serviciilor, înaintea livrării, respectiv a prestării.

Prin derogare de la aliniatul de mai sus, în cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată să intervină la data livrării bunului imobil, în condiții stabilite prin norme.

1.3. Baza de impozitare a T.V.A.

1.3.1. Baza de impozitare pentru operațiuni în interiorul țării

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:

Pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartidă obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni;

Prețurile de achiziție sau, în lipsa acestora, prețul de cost, determinat la momentul livrării. Dacă bunurile sunt mijloace fixe, prețul de achiziție sau prețul de cost se ajustează, astfel cum se prevede în norme;

Suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii cu plată.

Sunt cuprinse în baza de impozitare:

Impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

Cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.

Baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare se determină integral la livrarea bunurilor și/sau prestarea serviciilor. În cazul livrărilor de bunuri cu plata în rate în factura fiscală se înscriu baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată aferentă, integral. Taxa pe valoarea adăugată aferentă ratelor care nu au ajuns la scadență se înregistrează în contul 4428 „T.V.A. neexigibilă”, urmând ca, pe măsură ce aceasta devine exigibilă, să fie înregistrată în creditul contului 4427 „T.V.A. colectată” prin debitul contului 4428 „T.V.A. neexigibilă”.

1.3.2. Baza de impozitare în cazul importului de bunuri

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele și alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importul de bunuri.

Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită la valoarea în vamă a bunurilor. Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația stipulată în documentul de transport sau orice alt document însoțitor al bunurilor, când acestea intră în România.

Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde livrările de bunuri și prestările de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartidă obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni, prețurile de achiziție sau, în lipsa acestora, prețul de cost, determinat la momentul livrării și suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii cu plată.

1.4. Regimul deducerilor

Dreptul de deducere ia naștere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă devine exigibilă.

Pentru bunurile importate până la data de 31 decembrie 2004, în baza certificatelor de suspendare a taxei pe valoarea adăugată, pentru care termenul de plată intervine după data de 1 ianuarie 2005 inclusiv, taxa pe valoarea adăugată devine deductibilă la data plății efective.

Dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată are dreptul să deducă:

Taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate, și pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă;

Taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.

De asemenea, se acordă oricărei persoane impozabile, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, dreptul de deducere pentru taxa pe valoarea adăugată, dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt destinate utilizării pentru realizarea următoarelor operațiuni:

Livrări de bunuri și/sau prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată;

Operațiuni rezultând din activități economice, pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi în străinătate, dacă taxa pe valoarea adăugată ar fi deductibilă, în cazul în care operațiunea s-ar desfășura în țară.

În condițiile stabilite prin norme, se acordă dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată pentru achizițiile de bunuri și/sau servicii destinate realizării operațiunilor, efectuate de persoane impozabile înainte de înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care nu aplică regimul special de scutire.

Nu poate fi dedus taxa pe valoarea adăugată pentru:

Bunuri/servicii achiziționate de furnizori/prestatori în contul clienților și care apoi se decontează acestora;

Băuturi alcoolice și produse din tutun destinate acțiunilor de protocol.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, orice persoană impozabilă trebuie să justifice dreptul de deducere, în funcție de felul operațiunii, cu unul din următoarele documente:

Pentru taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate, și pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă, cu factură fiscală, și este emisă pe numele persoanei de către o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată. Beneficiarii serviciilor, care sunt înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, justifică taxa dedusă, cu factura fiscală;

Pentru importuri de bunuri, cu declarația vamală de import sau un act constatator emis de autoritățile vamale. Pentru importurile care mai beneficiază de amânarea plății taxei în vamă, se va prezenta și documentul care confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată.

Prin normele de aplicare a prezentului titlu, se prevăd situațiile în care se poate folosi un alt document, pentru a justifica dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată.

Orice persoană impozabilă, care a aplicat regimul special de scutire, și ulterior trece la aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată, are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată la data înregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute, pentru:

Bunuri de natura stocurilor, conform reglementărilor contabile, care se află în stoc la data la care persoana respectivă a fost înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată;

Bunuri de natura mijloacelor fixe, care au fost achiziționate cu cel mult 90 de zile anterior datei de înregistrare ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru exercitarea dreptului de deducere, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

Bunurile respective urmează a fi folosite pentru operațiuni cu drept de deducere;

Persoana impozabilă trebuie să dețină o factură fiscală sau un alt document legal aprobat care justifică suma taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor achiziționate.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, destinate realizării obiectivelor proprii de investiții, stocurilor de produse cu destinație specială, finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se deduce potrivit prevederilor legale. Cu taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru realizarea obiectivelor proprii de investiții se vor reîntregi obligatoriu disponibilitățile de investiții. Sumele deduse în cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investiții pot fi utilizate numai pentru plăți aferente aceluiași obiectiv de investiții.

La încheierea exercițiului financiar, sumele deduse și neutilizate se virează la bugetul de stat sau bugetele locale în conturile și la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exercițiului financiar-bugetar și financiar-contabil, emise de Ministerul Finanțelor Publice.

1.5. Obligațiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată

Înregistrarea plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată

Orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea și încetarea activității sale ca persoană impozabilă. Condițiile în care persoanele impozabile se înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată sunt prevăzute de legislația privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe.

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care realizează exclusiv operațiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicite scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, trebuie să solicite scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în caz de încetare a activității, în termen de 15 zile de la data actului în care se consemnează situația respectivă. Taxa pe valoarea adăugată datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, cu excepția situației în care activitatea acesteia a fost preluată de către altă persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

Definirea asocierilor din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată

În înțelesul taxei pe valoarea adăugată, o asociere sau altă organizație care nu are personalitate juridică se consideră a fi o persoană impozabilă separată, pentru acele activități economice desfășurate de asociați sau parteneri în numele asociației sau organizației respective, cu excepția asociațiilor în participațiune.

Facturile fiscale

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, are obligația să emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate, către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, precum și contribuabilii inactivi, ale căror certificate de înregistrare fiscală au fost suspendate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, nu au dreptul să emită facturi fiscale și nici să înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate către altă persoană, în orice documente emise. În situația în care contribuabilii inactivi menționați emit facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, beneficiarii nu au dreptul să își exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în documentele respective. Prin norme se stabilesc situațiile în care factura fiscală poate fi emisă și de altă persoană decât cea care efectuează livrarea de bunuri. Persoanele impozabile cu regim mixt nu au obligația să emită facturi fiscale pentru operațiunile scutite fără drept de deducere sau care nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. În funcție de specificul activității, acestea pot emite alte documente prevăzute de lege pentru operațiunile scutite fără drept de deducere sau care nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. În situația în care persoanele impozabile cu regim mixt utilizează factura fiscală pentru evidențierea livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii scutite fără drept de deducere sau care nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, acestea au obligația să înscrie în dreptul operațiunii mențiunea „scutit fără drept de deducere” sau „neimpozabil”.

Evidența operațiunilor impozabile și depunerea decontului

Persoanele impozabile, înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, au următoarele obligații din punct de vedere al evidenței operațiunilor impozabile:

Să țină evidența contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate, precum și cea deductibilă aferentă achizițiilor;

Să asigure condițiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată;

Să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii operațiunilor realizate atât la sediul principal, cât și la subunități;

Să contabilizeze distinct veniturile și cheltuielile rezultate din operațiunile asocierilor în participațiune. Drepturile și obligațiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile și cheltuielile, potrivit contractului încheiat între părți. La sfârșitul perioadei de raportare, veniturile și cheltuielile, înregistrate pe naturi, se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie. Sumele decontate între părți fără respectarea acestor prevederi se supun taxei pe valoarea adăugată, în cotele prevăzute de lege.

Plata taxei pe valoarea adăugată la buget

Persoanele obligate la plata taxei trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată datorată, stabilită prin decontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul special, până la data la care au obligația depunerii acestora.

Taxa pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, se plătește la organul vamal, în conformitate cu regulile în vigoare privind plata drepturilor de import.

Responsabilitatea plătitorilor și a organelor fiscale

Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată poartă răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a taxei pe valoarea adăugată către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a deconturilor de taxă pe valoarea adăugată, la organul fiscal competent, conform prezentului titlu și cu legislația vamală în vigoare.

Taxa pe valoarea adăugată se administrează de către organele fiscale și de autoritățile vamale, pe baza competențelor lor, așa cum sunt precizate în prezentul titlu, în normele procedurale în vigoare și în legislația vamală în vigoare.

1.6. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată

În situația în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă operațiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare suma negativă a taxei pe valoarea adăugată.

În situația în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor taxabile, exigibilă într-o perioadă fiscală, denumită taxă colectată, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate, dedusă în acea perioadă fiscală, rezultă o diferență denumită taxă pe valoarea adăugată de plată pentru perioada fiscală de raportare.

În perioada fiscală de raportare se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de bunuri/servicii care devine exigibilă în acea perioadă fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de bunuri/servicii, exigibilă în perioada fiscală de raportare, pentru care nu s-au primit documente de justificare a deducerii până la data depunerii decontului de taxă pe valoarea adăugată, se include în deconturile întocmite pentru perioadele fiscale următoare. Nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată în perioada fiscală de raportare dacă exigibilitatea intervine într-o perioadă fiscală viitoare.

La persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, în cursul unei perioade fiscale taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de bunuri/servicii se reflectă în contul 4426 „T.V.A. deductibilă”, indiferent dacă sunt destinate realizării de operațiuni care dau drept de deducere, total sau parțial conform pro rata, sau de operațiuni care nu dau drept de deducere. După întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată, diferențele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicării pro rata, sau taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă, se înregistrează pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare, astfel:

Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, trebuie să colecteze într-o perioadă fiscală taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor taxabile care sunt exigibile în aceeași perioadă fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii, care este exigibilă în perioada fiscală de raportare, dar nu a fost evidențiată în decontul de taxă pe valoarea adăugată al perioadei fiscale de raportare, se înscrie în deconturile perioadelor fiscale următoare.

În cazul persoanelor impozabile, pentru care perioada fiscală este trimestrul, jurnalele de vânzări și cumpărări se totalizează numai la sfârșitul fiecărui trimestru. Conturile de taxă pe valoarea adăugată nu se închid la fiecare sfârșit de lună, ci numai la sfârșitul unui trimestru care reprezintă perioada fiscală în scopul aplicării taxei pe valoarea adăugată. Taxa de plată și suma negativă a taxei pe valoarea adăugată se determină la finele perioadei fiscale, respectiv a trimestrului. Cifra de afaceri de 100.000 euro la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, care reprezintă referință la determinare perioadei fiscale, este constituită din suma, fără taxa pe valoarea adăugată, a livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv avansurile încasate în anul precedent pentru astfel de operațiuni.

Persoanele impozabile înregistrate ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, decontul fiind și cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. Dacă o persoană impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, aceasta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, mai mic de 50.000.000 lei inclusiv, aceasta fiind reportată obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare.

În cazul persoanelor juridice care se divizează sau sunt absorbite de altă persoană impozabilă, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat în decontul persoanei care a preluat activitatea.

În situația în care două sau mai multe persoane juridice impozabile fuzionează, persoana impozabilă care preia activitatea va prelua și soldul taxei pe valoarea adăugată de plată către bugetul de stat, cât și soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii.

Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată se efectuează de organele fiscale, în condițiile și potrivit procedurilor stabilite prin normele procedurale în vigoare.

Pentru operațiuni scutite de taxă pe valoarea adăugată cu drept de deducere, persoanele neînregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată pot beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adăugată, potrivit procedurii prevăzute prin norme.

1.7. Măsuri de simplificare

Începând cu 1 ianuarie 2005, Ministerul Finanțelor Publice a introdus un regim simplificat de T.V.A. pentru unele bunuri (deșeuri, terenuri, clădiri, material lemnos, animale vii). Furnizorii și beneficiarii bunurilor enumerate mai jos, au obligația să aplice măsurile de simplificare prezentate în continuare. Condiția obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.

Bunurile pentru care se aplică măsurile simplificate sunt:

Deșeurile și resturile de metale feroase și neferoase, precum și materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora;

Terenurile de orice fel;

Clădirile de orice fel sau părți de clădire;

Materialul lemnos;

Animalele vii.

Pe facturile emise pentru livrările de bunuri prevăzute cu măsuri de simplificare, furnizorii sunt obligați să înscrie mențiunea „taxare inversă”. Furnizorii și beneficiarii evidențiază taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor livrări, respectiv achiziții, în jurnalele de vânzări și de cumpărări concomitent și o înscriu în decontul de taxă pe valoarea adăugată, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, fără a avea loc plăți efective între cele două unități în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată.

În situația în care furnizorul nu a menționat „taxare inversă” în facturile fiscale emise pentru bunurile prevăzute cu măsuri de simplificare, beneficiarul este obligat să aplice taxare inversă, respectiv să nu facă plata taxei pe valoarea adăugată către furnizor, să înscrie din proprie inițiativă mențiunea „taxare inversă” în factura fiscală și să îndeplinească obligațiile.

Condiția obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare, respectiv a taxării inverse, este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie persoane înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. Nu se aplică taxare inversă în cazul în care vânzătorul sau cumpărătorul nu este persoană înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, pentru aceste operațiuni aplicându-se regimul normal de taxă pe valoarea adăugată. Înregistrarea contabilă atât la cumpărător, cât și la furnizor este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată. În cazul vânzătorului, deducerea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei colectate este similară cu încasarea acesteia, iar la cumpărător, colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei înscrise în factura de achiziții este echivalentă cu plata acesteia. Taxarea inversă se poate aplica la fiecare stadiu al circuitului economic, indiferent prin câte verigi se trece, dar se stopează atunci când nu mai sunt îndeplinite condițiile, respectiv când una dintre părți nu este înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată. De exemplu, în cazul unei clădiri cumpărate de o persoană înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată de la un alt plătitor de taxă pe valoarea adăugată, se aplică taxare inversă, dar în situația în care clădirea ori o parte de clădire este vândută unei persoane fizice sau oricărei alte entități neînregistrate ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, nu se mai aplică taxarea inversă, ci regimul normal de taxă pe valoarea adăugată, respectiv furnizorul colectează taxa pe valoarea adăugată și are dreptul s-o încaseze de la cumpărător.

Bunurile care se încadrează în categoria material lemnos, sunt următoarele: masa lemnoasă pe picior, precum și materialul lemnos prevăzut la art. 2 lit. a) din Normele privind circulația materialelor lemnoase și controlul circulației acestora și al instalațiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 427/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În înțelesul titlului VI din Codul fiscal, prin clădire se înțelege orice construcție legată nemijlocit de sol, având una sau mai multe încăperi, și care servește la adăpostirea de oameni, de animale și/sau de bunuri mobile corporale. Prevederile taxării inverse se aplică numai pentru livrarea ca atare a unei clădiri sau a unei părți de clădire, dar nu se aplică pentru contractele de construcții-montaj având ca obiect construirea unei clădiri sau a unei părți de clădire, în acest caz lucrările de construcții-montaj fiind considerate prestări de servicii.

Sunt considerate părți de clădire acele componente ale unui bun imobil care îndeplinesc cerințele clădirilor. Nu se consideră a fi părți de clădire bunurile mobile corporale care sunt utilizate pentru realizarea unei clădiri, cum ar fi: ascensoarele, ferestrele, aparatele de aer condiționat, orice alte materiale utilizate pentru construcția unei clădiri. De exemplu, dacă bunul imobil este un bloc de locuințe, fiecare apartament sau palier de apartamente este la rândul lui o parte componentă a clădirii.

Avansurilor încasate până la data de 31 decembrie 2004 inclusiv pentru livrările de bunuri prevăzute cu măsuri de simplificare, li se aplică regimul fiscal privind taxa pe valoarea adăugată, în vigoare la data încasării avansului. Operațiunea de regularizare a avansurilor nu afectează aplicarea taxării inverse la data facturării livrării bunurilor.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri prevăzute cu măsuri de simplificare, efectuate cu plata în rate până la data de 31 decembrie 2004 inclusiv, se regularizează astfel: furnizorii, respectiv beneficiarii, stornează taxa pe valoarea adăugată aferentă ratelor a căror scadență intervine după data de 1 ianuarie 2005, înregistrată în contul 4428 în corespondență cu contul de clienți, respectiv de furnizori, urmând să efectueze la fiecare dată stipulată în contract pentru plata ratelor înregistrarea contabilă cu suma taxei pe valoarea adăugată aferentă fiecărei rate.

În cazul avansurilor încasate după data de 1 ianuarie 2005 pentru livrările de bunuri prevăzute cu măsuri de simplificare, facturile fiscale emise de către furnizori se întocmesc ca și pentru orice altă operațiune taxabilă, având în plus mențiunea „taxare inversă”. Taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra sumei încasate în avans și se înscrie în factura fiscală, fără să fie achitată de beneficiar. Totalul de plată al facturii fiscale de avans va fi mai mare decât avansul încasat cu suma taxei pe valoarea adăugată aferente. Pentru valoarea avansului, fără taxa pe valoarea adăugată, furnizorii vor efectua înregistrările contabile obișnuite pentru această operațiune, iar pentru suma taxei pe valoarea adăugată vor înregistra contabil . Factura fiscală se înregistrează atât în jurnalul de vânzări, cât și în jurnalul de cumpărări, sumele fiind preluate corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Livrările de bunuri prevăzute cu măsuri de simplificare, efectuate după data de 1 ianuarie 2005, se consemnează în facturi fiscale de către furnizori, care se întocmesc ca și pentru orice altă operațiune taxabilă, respectiv vor conține și baza de impozitare, și taxa pe valoarea adăugată aferentă, având în plus mențiunea „taxare inversă”. Pentru valoarea bunurilor fără taxa pe valoarea adăugată, furnizorii vor efectua înregistrările contabile obișnuite pentru această operațiune, iar pentru suma taxei pe valoarea adăugată vor înregistra contabil . Furnizorii nu încasează taxa pe valoarea adăugată înscrisă în factura fiscală de la beneficiari, deși aceasta figurează în totalul de plată al facturii fiscale. Factura fiscală se înregistrează atât în jurnalul de vânzări, cât și în jurnalul de cumpărări, sumele fiind preluate corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată. Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adăugată la nivelul taxei colectate din facturile fiscale emise pentru livrările de bunuri pentru care au aplicat mențiunea „taxare inversă”, chiar dacă sunt plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt.

Beneficiarii vor efectua înregistrările contabile obișnuite pentru o achiziție de bunuri sau pentru un avans, după caz, pentru valoarea bunurilor sau, după caz, a avansului, fără taxa pe valoarea adăugată, iar pentru suma taxei pe valoarea adăugată din factura fiscală se efectuează înregistrarea . Factura fiscală se înregistrează atât în jurnalul de vânzări, cât și în jurnalul de cumpărări, sumele fiind preluate corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Beneficiarii care sunt plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt aplică în funcție de destinația pe care o dau prestărilor, respectiv, dacă sunt utilizate numai pentru realizarea de operațiuni care nu dau drept de deducere, nu deduc taxa pe valoarea adăugată. Dacă sunt destinate pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere, deduc integral taxa pe valoarea adăugată, iar dacă sunt destinate realizării atât de operațiuni care nu dau drept de deducere, cât și de operațiuni care dau drept de deducere, deduc taxa pe valoarea adăugată rezultată din aplicarea pro rata. La încheierea decontului de taxă pe valoarea adăugată, taxa nedeductibilă se înregistrează în conturile de cheltuieli ale perioadei fiscale curente.

În cazul vânzărilor de bunuri cu plata în rate, realizate după data de 1 ianuarie 2005, în factura fiscală se înscriu baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată aferentă, integral. Taxa pe valoarea adăugată aferentă ratelor care nu au ajuns la scadență nu se înregistrează contabil. Pe măsură ce taxa aferentă ratelor devine exigibilă se efectuează înregistrarea contabilă .

În situația în care organele fiscale competente, cu ocazia verificărilor efectuate, constată că pentru bunurile prevăzute cu măsuri de simplificare nu a fost aplicată taxarea inversă prevăzute de lege, vor obliga beneficiarii la stornarea taxei deductibile prin contul de furnizori, efectuarea înregistrării contabile și înregistrarea în decontul de taxă pe valoarea adăugată întocmit la finele perioadei fiscale în care controlul a fost finalizat, la rândurile de regularizări. În situația în care beneficiarii sunt persoane impozabile mixte, iar bunurile achiziționate sunt destinate realizării atât de operațiuni cu drept de deducere, cât și fără drept de deducere, suma taxei pe valoarea adăugată deductibilă se va determina pe baza pro rata de la data efectuării achiziției bunurilor supuse taxării inverse și se va înscrie în rândul de regularizări din decont, care nu mai este afectat de aplicarea pro rata din perioada curentă.

=== 4 studiu de caz ===

2. STUDIU DE CAZ PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA S.C. NOVAARTIS S.R.L.

2.1. Prezentarea societății

Societatea comercială NOVAARTIS S.R.L. s-a constituit în conformitate cu reglementările prevăzute de Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale, completate cu prevederile Codului Comercial și dispozițiile Codului Civil în vigoare.

Forma juridică a societății este cea de societate cu răspundere limitată.

Societatea a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului a județului Maramureș sub numărul: J24/1214/1994. Numărul de înregistrare fiscala este: R 5876118.

Sediul central al societății este în Vișeu de Sus, str. Bogdan Vodă, nr. 75, cu o durată de funcționare a societății nelimitată.

Valoarea capitalului social subscris și vărsat este 110.000.000 lei.

Obiectul de activitate al firmei este prelucrarea brută și impregnarea lemnului, activitatea prevăzută în CAEN la codul 2010. Produsele realizate sunt cherestea rășinoase și semifabricate, iar serviciile prestate efectiv sunt transport auto și CFF.

Profitul în anul 2004 a fost de 671.320.000 lei, iar cifra de afaceri de 60.540.865.000 lei. Producția este livrată în proporție de 80% la export direct sau în comision (Germania, Cehia, India, Egipt).

Piața este în expansiune, cererea anuală în creștere. Principalii clienți sunt HOLZ SCHILLER, KLATOVSKE DREVO, FERCO STEEL, CRISTRANS, CAPSARI. Concurenții principali în cadrul pieții este S.C. VIȘEU FOREST S.A.

Numărul de angajați este de 38, în creștere. Structura angajaților este următoarea: 90% productivi, 7% auxiliari, 3% TESA.

Caracteristicele imobilelor și terenurilor aflate în folosința societății sunt următoarele:

Imobilele și terenul sunt proprietate privată, destinate producției, depozitării produselor;

Suprafață de 4 ha;

Toate posibilitățile de extindere au fost valorificate, deci suprafața este suficientă.

Cei mai importanți furnizori care asigură aprovizionarea cu materii prime, materiale, produse finite, semifabricate, mărfuri sunt DIRECȚIA SILVICĂ (pentru material lemnos), PECO S.A. (pentru combustibili), IRUM S.A., DACHIDAN COM S.R.L., MAVI PROD S.R.L., ADETRANS S.R.L.

Ponderea cheltuielilor de aprovizionare în total cheltuieli de producție este de 5%. Necesar de materiale/mărfuri este de 8.000 m3 lunar, 20 tone combustibil lunar, piese de schimb.

Organizarea fluxului de producție/magazin/birou:

Exploatare masă lemnoasă;

Debitare în gater;

Prelucrare cherestea brută;

Sortare cherestea pe dimensiuni și calitate;

Uscare în camere de uscare;

Prelucrare în semifabricate sau livrare la clienți.

Produsele obținute după prelucrare sunt:

Cherestea (62% din materia primă, destinată exportului, agenților economici români și ca materie primă pentru elemente de europalet);

Tocătură (26% din materia primă);

Rumeguș (12% din materia primă).

Modalități de asigurare a calității și proceduri pentru controlul calității:

Calitatea corespunzătoare normelor și standardelor în vigoare;

În acest scop constituie comisii C.T.C.

Evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2000-2004 se prezintă anexa nr. nr. 2.1.

Tabelul nr. 2.1.

Indicatori economico-financiari

Sursa: Bilanțul contabil al societății

=== 5 concluzii ===

3. CONCLUZII

Taxa pe valoarea adăugată ocupă un loc principal între impozitele indirecte, fiind considerată cea mai modernă formă de impunere și fiind adoptată de un număr mare de state. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit stabil nefiind influențat în mare măsură de conjunctura economică, și elastic întrucât poate fi majorat și micșorat prin modificarea cotei de impozitare, în funcție de nevoile concrete ale bugetului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată ca impozit fracționat are următoarele avantaje:

fiecare plătitor, pentru a-și putea recupera impozitul din amonte este interesat să încaseze cât mai repede impozitul din aval, astfel că taxa pe valoarea adăugată nu incită la evaziune fiscală în aceeași măsură ca impozitele asupra producției;

nu mai creează distorsiuni fiscale în detrimentul celor cu faze multiple de prelucrare și comercializare, așa cum se întâmplă în cazul impozitului multifazic asupra tranzacțiilor;

permițând deducerile aferente imobilizărilor, se evită dubla impozitare a cheltuielilor pentru investiții (în momentul achiziționării utilajelor și în momentul vânzării mărfurilor în costul cărora este inclus amortismentul), așa cum se întâmplă la impozitul asupra producției;

permite calculul exact al impozitului ce trebuie rambursat exportatorului și o impozitare corectă a produselor importate.

Taxa pe valoarea adăugată are o contribuție importantă la veniturile bugetului de stat. În România el reprezenta în anul 1999 peste 32% din volumul total al veniturilor bugetare.

O dată cu intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2004 a Codului fiscal, au fost aduse numeroase modificări și în acest domeniu, acestea fiind cuprinse în TITLUL VI Taxa pe valoarea adăugată.

Obiectivul prioritar al politicii fiscale în domeniul taxei pe valoarea adăugată îl reprezintă continuarea procesului de armonizare a legislației naționale cu cea comunitară în domeniu. În Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană se arată că armonizarea legislației prezente și viitoare la cea comunitară constituie o condiție importantă pe linia integrării țării noastre în structurile europene, adaptarea sistemului fiscal la cerințele mecanismelor pieței unice fiind unul din obiectivele Strategiei naționale de pregătire a aderării.

În perioada 2004-2006, legislația privind taxa pe valoarea adăugată va fi supusă unor modificări în vederea armonizării cu prevederile Directivei a VI-a a Consiliului Comunității Economice Europene, conform calendarului anexat la Documentul de poziție a României privind Capitolul 10 – Impozitarea.

Evoluția colectării creanțelor fiscale la bugetul general consolidat

Potrivit legislației fiscale în materie, în prezent în România se mobilizează la bugetul general consolidat, sub diverse forme și denumiri, peste 60 de obligații bugetare datorate de persoanele juridice, pe lângă obligațiile datorate de persoanele fizice.

Din analiza execuției bugetului general consolidat al României în perioada 1998-2004, se observă faptul că în total venituri ale bugetului general consolidat ponderea o dețin veniturile bugetului de stat, care au înregistrat valori cuprinse între 57,0% în anul 1998 și 44,6% în anul 2003, astfel: 57,0% în anul 1998; 52,1% în 1999, 67,2% în 2000, 42,1% în 2001, 39,9% în 2002 și 44,6% în anul 2003.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2004, sunt prezentate în figura nr. 3.1.

Politica fiscală în anul 2004 s-a concentrat pe trei obiective principale: reducerea presiunii fiscale în scopul stimulării producției și a investițiilor, îmbunătățirea eficienței administrației fiscale, prin înființarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și creșterea transparenței fiscale prin intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal.

În plan bugetar, s-a avut în vedere: necesitatea sprijinirii reformelor structurale, susținerea unor măsuri sociale menite să protejeze categoriile de populație defavorizate și reducerea țintei de deficit de la 3,0 % prevăzut inițial la 1,6% din PIB.

Evoluțiile economice favorabile, la care se adaugă îmbunătățirea gradului de colectare și influența unor modificări legislative în domeniul fiscalității, au condus la creșterea nominală a veniturilor bugetare față de anul precedent estimată la 24,7%, respectiv cu 0,4 puncte procentuale din produsul intern brut. In același timp însă, s-a accentuat asimetria execuției bugetare prin menținerea unui ritm mai scăzut al cheltuielilor, creșterea față de anul precedent fiind inferioară celei a veniturilor, respectiv de 20,2%.

Figura nr. 3.1. Veniturile bugetului de stat pe anul 2004

Sursa: www.mfinante.ro

Veniturile bugetare colectate au fost în sumă de 706.997,6 miliarde lei, înregistrând o creștere în termeni reali, de 11,5% comparativ cu anul precedent, ponderea cea mai însemnată la constituirea veniturilor a revenit bugetului de stat, respectiv 45,5%.

Ca urmare a creșterii economice, dar și a măsurilor legislative întreprinse, veniturile fiscale au avut de asemenea o evoluție ascendentă.

Principalele venituri fiscale au fost influențate în evoluție de factori specifici, comparativ cu anul precedent prezentând următoarele caracteristici :

Impozitul pe profit a crescut cu 46,8% ca urmare a creșterii economice, dar și a îmbunătățirii gradului de colectare și a modificării cadrului legislativ;

Impozitul pe venit a crescut în termeni reali cu 19% ca urmare a majorării salariului mediu brut cu 22,8% și a modificărilor legislative;

Contribuțiile de asigurări sociale au avut o creștere nominală de 20,5%, în principal, ca urmare a creșterii salariului mediu brut și majorării numărului mediu de salariați;

Veniturile din accize s-au majorat cu 31,9% față de anul precedent. Taxele vamale sunt superioare cu 26% în termeni nominali ca urmare a creșterii volumului importurilor exprimate în euro cu 22,6% în perioada ianuarie-noiembrie 2004 comparativ cu perioada similară din anul precedent și a creșterii cursului mediu de schimb leu/euro cu 7,9%;

În perioada anului 2004, taxa pe valoarea adăugată, a crescut cu 34,5%.

Potrivit Programului Economic de Preaderare, corelat cu Programul Național al României de Aderare la Uniunea Europeană, veniturile vor avea o tendință ușor descrescătoare, de la nivelul proiectat de 30,4% din produsul intern brut în anul 2003, la 29,5% din produsul intern brut în anul 2006. Așa cum rezultă din tabelul nr. 3.1. taxa pe valoarea adăugată va continua să dețină primul loc în cadrul impozitelor indirecte.

Tabelul nr. 3.1.

Veniturile bugetului general consolidat pe perioada 2002-2006

(% din PIB)

Sursa : Guvernul României, Programul economic de Preaderare, București.

Conform metodologiei interne nu sunt incluse fondurile externe nerambursabile primite de la Uniunea Europeană.

=== 6 anexa nr.1 ===

Anexa nr. 1.

S.C. NOVAARTIS S.R.L.

01.03.2005/31.03.2005

JURNAL DE VÂNZĂRI

TAXAREA INVERSĂ

=== 7 anexa nr.2 ===

Anexa nr. 2.

S.C. NOVAARTIS S.R.L.

01.03.2005/31.03.2005

JURNAL DE CUMPĂRĂRI

TAXARE INVERSĂ

=== studiu de caz ===