-măsuri de prevenire și [616793]

3

CAPITOLUL V – V alorificarea cunoașterii orizontului local prin redactarea unei
discipline opționalei

5.1 Poziția CDL în contextul reformei cur riculare

Poziția Curriculumului în dezvoltare locală (CDL) în contextul reformei curriculare este
reglementată prin art. 65 alin. (5) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare , iar Reperelor metodologice privind proiectarea Curriculumului în dezvoltare
locală sunt prevăzute in Ordinul MEN nr. 3914/2017ii.
În învățământul pro fesional și tehnic proiectarea curriculumului se subsumează principiilor
de proiectare ale curriculumului național, dar este determinată de cele două scopuri fundamentale
specifice dezvoltării de curriculum în învățământul profesional și tehnic:
1. dobând irea, de către absolvenți, a rezultatelor învățării necesare pentru adaptarea în
prezent și mai ales în viitor la cerințele unei piețe a muncii aflate într -o continuă și rapidă schimbare;
2. dobândirea, de către absolvenți, a acelor rezultate ale învățări i transferabile (domenii de
competențe -cheie) necesare atât pentru integrarea socială, cât și pentru integrarea rapidă și cu succes
pe piața muncii. Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) constituie oferta curriculară specifică
fiecărei unități de învățăm ânt și este realizat în parteneriat cu operatorii economici/instituții publice
partenere ale unității de învățământ.
Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a
elevilor la cerințele pieței muncii locale ș i/sau regionale.
Proiectarea și evaluarea curriculumului în dezvoltare locală asigură condiții pentru
implicarea partenerilor sociali (operatori economici, asociații/organizații locale ale angajatorilor
și/sau ale angajaților etc.) în procesul de identifi care a competențelor specifice pieței forței de muncă
locale și/sau regionale, pentru a le transpune în rezultate ale învățării, și a situațiilor de învățare oferite
elevilor.
Această componentă a curriculumului (CDL) răspunde nevoii de acordare a unei ma i mari
flexibilități unităților de învățământ profesional și tehnic cu privire la planificarea și proiectarea
ofertei de pregătire profesională a elevilor în parteneriat cu operatorii economici/instituții publice
partenere.
În programele școlare pentru lic eu, apar explicit liste separate cu valori și atitudini vizate de
fiecare obiect de studiu în parte. Ele acoperă întregul parcurs al învățământului liceal și orientează
dimensiunile axiologică și cea afectiv -atitudinală aferente formării personalității.
Valorile și atitudinile au o importanță egală în reglarea procesului educativ ca și
competențele, dar se supun altor criterii de organizare didactico -metodică și de evaluare.
Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într -un cadru de parteneriat între școală și
comunitate și are în vedere:
 Resursele locale pentru instruire(baza materială a școlilor, cadrul de colaborare cu
agenții economici)
 Cerințele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităților
desfășurate în zonă.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
 Lărgirea domeniului ocupațional dar și adâncirea competențelor cheie, alături de
competențele personale și cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumare a
responsabilităților, creativitatea și spiritul antreprenorial;
 Dobândirea cunoștințelor și deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de
la formarea profesională într -o calificare;
 Promovarea valorilor democratice în curriculum, care să l e permită viitorilor absolvenți
să devină cetățeni ai unei societăți deschise.

4
În viziunea noii proiectări curriculare profesorul are libertatea de a alege metodele și
tehnicile didactice, de a propune noi activități de învățare în măsură să asigure atinge rea
competențelor din SPP, acesta individualizând și particularizând procesul didactic la specificul clasei.
De asemenea se va urmări permanent respectarea normelor de sănătatea și securitatea muncii.
Ținând cont că fiecare profesor își pune amprenta în mo d deosebit în proiectarea unității de
învățare, aceasta reprezentând demersul personalizat al fiecărui profesor, în proiectarea CDL -ului
”Geografia locală” am respectat următorii pași:
1. Identificarea nevoilor locale de calificări profesionale necesare a fi luate în considerare
în proiectarea curriculumului în dezvoltare locală, prin:
 investigații realizate cu sprijinul partenerilor sociali, operatorilor economici, membrilor
Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social în formarea profesională, ON G-uri etc.;
 analiza documentelor de planificare educațională pe termen scurt și mediu (PLAI, PAS,
agenda locală, alte planuri de dezvoltare socio -economică locale și zonale);
 rezultatele studiilor de piața muncii.
 lecturarea programele disciplinelor spe cific domeniului : Turism și alimentație;
2. Stabilirea grupului de lucru și colaborarea cu agenții economici parteneri
3. Proiectarea Curriculumui în dezvoltare locală pentru clasa a IX -a, pentru a răspunde
schimbărilor care intervin pe piața forței de muncă la nivel local și/sau regional.
Pentru a putea realiza Curriculum în dezvoltare locală am ținut cont de următoarea schemă
care face o legătură logică între elementele procesului didactic cu scopul clar de corelarea d între
rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării .

Planificarea materiei
Program de 
recuperare Stabilirea obiectivelor terminale
 
Diagnosticul  Proiectarea activității didactice  Evaluări sumative
inițial periodice și finale

Program de
îmbunătățire

De ce voi face?  Ce voi face?  Cu ce voi face?  Cum voi face? Cat s -a realizat?
    
Identificarea Selectarea Analiza Determinarea Stabilirea
unităților de c onținuturilor mijloacelor și activităților de instrumentelor
competen ță resurselor învățare de evaluare

5.1.1. Metodica cercetării
Pe baza cunoștințel or, a capacităților și deprinderilor intelectuale sau practi ce dobân dite în
activitățile desfășurate la clasă sau în orizontul local , există premisa obiectivă ca elevii să poată realiza
o lucrare mai amplă, de sinteză asupra ansmblului de probleme geografice din orizontul local, sub
forma unui studiu geografic al regiunii.
Proiectarea CDL -ului „Geografie locală” se face după acțiuni de cercetare a orizontului
local, perioadă în care, pe etape, se vor întocmi unele referate care vor aborda o tematică ce include
elementele orizontului local. Am socotit necesară proiectarea unui CDL destinat orizontului local,
care să faciliteze atât învățarea acestuia, cât și cercetarea, pe parcursul unui an școlar, a elementelor
de bază referitoare la acest orizont. Formele organizatorice ar fi:

5
a)dezvoltarea activităților de studiere a geografiei pe baza observației directe a orizontului
local;
b) realizare a unor porto folii tematice care să acopere varie tatea orizont ului local;
c) inițierea unor cercetări cu elevii în cadrul cercurilor științifice, prin care elevii să prezinte
anumite rezultate, studii, proiecte, referitoare la o tematică care include și elemente ale orizontului
local.
Pentru parcurgerea CDL -ului Geografia locală , mi-am propus o serie de activități care
plasează elevul în mijlocul acțiunii didactice utilizând strategi didactice inclusive care dau șanse de
afirmare atât elevilor capabili de performante înalte cât și celor mai retrași, mai timizi, cu dificultăți
de adaptare. Mi -am bazat mult demersul pe activități de tip învățare prin cooperare și am combinat
metodele tradiționale cu cele active –participative punând însă mare accent pe cel e din urmă. Am
preferat de cele mai multe ori lucru în echipă atât în predare cât și în activitățile de evaluare și am
folosit mijloace didactice diversificate : ilustrații, planșe, prezentări PowerPoint, fișe de lucru,
Pentru a testa ipoteza formulată m i- am propus următoarele direcții de acțiune :
– am stabilit eșantionul experimental;
– am administrat factorul experimental;
– am înregistrat, prelucrat, analizat și interpretat rezultatele obținute;
– am stabilit diferențele între cele două faze (finală și iniț ială) în cadrul eșantionului;
– am tras concluziile.

5.1.2. Eșantionul experimental

Eșantionul este alcătuit din 35 de elevi de la Liceul Tehnologic „ Victor Slăvescu” , Rucăr
cu vârste cuprinse între 12 și 13 ani d intre care 17 sunt fete si 1 8 băieți. Grupul de elevi este relativ
omogen, majoritatea copiilor fiind normal dezvoltați atât fizic cât și intelectual. Elevii sunt
disciplinați, nu creează probleme în timpul orelor, sunt comunicativi și sociabili cu nivel normal de
dezvoltare intelectuală. Există un ele v care înregistrează rămâneri în urmă la învățătură, explicabile
datorită faptului ca a frecventat sporadic cursurile de la începutul anului școlar.
Din punctul de vedere al dezvoltării psihice eșantionul se încadrează la etapa de școlar
mijlociu sau puber tate (10 -15 ani) caracterizată prin:
 dezvoltarea spiritului de observație;
 trecerea spre stadiul operațiilor formale;
 desăvârșirea operațiilor concrete;
 gândire ordonată sistematizatoare;
 memorie logică;
 formarea unui stil cognitiv și a unui stil de a memo ra;
 nevoia de a cunoaște este determinantă la această vârstă;
 simte nevoia de afecțiune;
 dezvoltarea unor sentimente morale intelectuale.

5.1.3. Etape de desfășurare a studiului
Cercetarea a cuprins următoarele etape:
1. Etapa constatativă a constat în utilizarea mai multor metode și procedee de cunoaștere
a stilurilor de învățare, nivelului de informații pe care elevii clasei le au cu privire la noțiunile de
geografie studiate până la acel moment : puncte cardinale, trepte de relief, semne convenționale ș.a,
toate fiind necesare în vederea unei optimizări a însușirii noțiunilor ce urmează a fi studiate la nivelul
orizontului local și pentru a crea premisele aplicării unui demers de tip investigativ -deductiv și de
problematizare.

6
Am aplicat un chestionar (anexa nr. 1) pentru a stabili nivelul de cunoștințe și condițiile în
care acești elevi se pot integra în activitatea ce urmează. Cunoașterea stilurilor de învățare, a
capacităților de învățare ale elevilor, a nivelului de pregătire de la care pornesc și a gradului î n care
stăpânesc cunoștințele și abilitățile necesare asimilării conținutului etapei care urmează reprezintă o
condiție pentru reușita activității didactice următoare.
Prelucrarea și analiza acestor rezultate mi -au dat posibilitatea formulării unor direcț ii de
acțiune cu privire la colectivul de elevi, la fiecare elev în parte, cât și la adoptarea unor măsuri de
sprijinire și recuperare a unor elevi. În urma aplicării testului inițial am constatat că mai mult de
jumătate d între elevi au slabe noțiuni le gate de orizontul local studiate până la acel moment. De
asemenea există elevi care nu pot identifica elemente de hidrografie, limite, sau forme de relief pe o
hartă murală.
Prelucrarea și analiza rezultatelor obținute de elevi m -au direcționat spre o re capitulare a
acestor noțiuni studiate și apoi proiectarea CDL -ului „Geografia locală” , utilizând activități
predominant de tip inductiv -investigativ și de cercetare, de observare directă pe teren, în care elevii
vor utiliza noțiunile studiate și vor desco peri noi noțiuni prin propriile eforturi.
2. Etapa formativ ameliorativă a cuprins proiectarea, organizarea și desfășurarea
activității didactice la disciplina „Geografia local ă”. Am urmărit antrenarea tuturor elevilor în
procesul propriei lor formări folo sind metode active participative și de cooperare atât pentru
reactualizarea cunoștințelor necesare cât și pentru însușirea noilor cunoștințe dar și pentru evaluare.

5.1.4. Analiza și interpretarea rezultatelor
Chestionarul aplicat înainte de proiectarea CDL -ului „Geografia locală” m-a ajutat să
stabilesc nivelul de pregătire al elevilor în acel moment, condițiile în care aceștia s -au putut integra
în activitatea ce a urmat îndeplinind astfel o funcție pedagogica predictivă (anexa 1). În urma analizei
rezultatel or obținute am constatat următoarele :
-majoritatea elevilor cunosc punctele cardinale și mai puțini semnele convenționale;
-elevii identifică ușor unitățile majore de relief pe Harta Fizică a României, dar întâmpină
greutăți în a le identifica pe o hartă mută;
-nu reușesc să rezolve decât în mică măsură itemii referitori la cunoașterea orizontului local;

Tabelul 5.1 . Rezultatele chestionarului pe eșantionul reprezentativ experimental

Tranșe de note Numărul elevilor Procentaj
Note între 10 -8 10 28,57%
Note între 7.99 -6 7 20,00%
Note între 5.99 -5 12 34,29%
Note sub 5 6 17,14%

7

Figura 5.1. Ilustrarea grafică a ponderii notelor obținute la cestionar

Din figura 5.1 se poate observa că mai mult de jumătate din numărul elevilor chestionați
(51,43 %) au obținut note de la 6 în jos ,un procent mic (20% ) au note între 6 și 7.99. Există 3 elevi
care au identificat corect unitățile de relief și numai doi elevi care au completat corect itemii referitori
la orizontul local.
În urma informațiilor ob ținute de la acest test am constatat că noțiunile învățate în ciclul
gimnazial (cele referitoare la relieful României), au fost învățate mecanic, modalitatea de învățare a
fost pasivă fără o mare implicare activă din partea elevului motiv pentru care elevi i au reținut vag
noțiunile. Am proiectat CDL -ul Geografie locală” , propunându -mi să folosesc în special metode de
învățare activ participative, organizând drumeții în orizontul local, în ideea de a oferi elevilor exemple
și probleme de investigat lucru cu care ei de fapt se întâlnesc în viața de zi cu zi ( a se vedea
Proiectarea CDL pentru clasa IX –Geografie locală ).
10; 29%
7; 20%
12; 34%
6; 17%Rezultatele chestionarului pe eșanti oane de note
Note între 10-8
Note între 7.99-6
Note între 5.99 -5
Note sub 5

8
Anexa 1
NUME și PRENUME ……………………………………………………

TEST INIȚIAL
UNITĂȚI MAJORE DE RELIEF, SEMNE CONVENȚIONALE, ORIZONT
LOCAL

I. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 20 p
1.Semnul convențional „.” reprezintă: a) o graniță; b) o localitate; c) o șosea;
2.Râurile și lacurile sunt reprezentate pe hartă în: a) albastru: b) negru ; c) roșu; .
3.Localitatea natală se află în: a) Subcarpații Curburii; b) munții Făgărași; c) Munții
Apuseni;
4.Soarele răsare în punctul cardinal: a) sud; b) est; c) vest;
II..Notează punctele cardinale pe figura alăturată: 10p.

III. Precizează pe spațiile libere, următoarele elemente ale orizontului local :50p
 numele localități i natale…………………
 numele județului în care se află localitate ……………………..
 numele râului care străbate localitatea……………………
 activități economice practicate în localitate……………………..
 o sursă de poluare a mediului din l ocalitatea natală……………….
 o resursă de sol/subsol din localitatea natală………………………
 mijloace de transport în și din localitate……………………
 instituții publice din localitate………………………………..
 obiective turistice din localitate sau împre jurimi…………………….

10 puncte din oficiu

NOTA:

9

5.2 . Proiectarea CDL pentru clasa IX –Geografie locala

5.2.1. Date de identificare a CDL
1. Instituția de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC ”VICTOR SLĂVESCU” Rucăr
2. Denumirea operatorului economic/instituției publice partenere : ANTREC Argeș
3. Titlul CDL: Geografie locală
4. Tipul CDL -ului: disciplină nouă
5. Profilul/Domeniul de pregătire pro fesională: Servicii/Turism și alimentație
6. Calificarea profesională: Tehnician în turism
7. Clasa: a IX -a
8. Număr ore: 90 de ore
9. Autorii prof. Pestrițu Gabriela

5.2.2 Argument
Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura d e
specialitate aferentă domeniului de pregătire de bază turism și alimentație, clasa a -IX-a , ciclul
inferior al liceului , filiera tehnologică, profilul servicii și are alocat un număr de 90 de ore.
Turismul și alimentația publică sunt domenii de importan ță majoră în cadrul economiei
naționale, cu o pondere importantă la venitul intern și care înregistrează ritmuri anuale crescătoare
în dezvoltare datorită creșterii cererii turistice interne și internaționale.
Întreaga problematică a disciplinei este foar te importantă deoarece se formează la elevi
competențe de autodocumentare și de valorificare a informațiilor culese de pe piața locală, precum
și posibilitatea de a identifica și de a analiza concret piața locală de bunuri și servicii.
Proiectarea curricul um-ului școlar pentru clasa a IX -a s-a făcut pe baza standardelor de
pregătire profesională, pentru liceul tehnologic – ciclul inferior. Curriculum -ul pentru pregătirea
de bază, domeniul Turism și Alimentație, urmărește organizarea unui proces de învățare axat mai
ales pe pregătirea practică, asigurând astfel caracterul instructiv al instruirii, astfel elevii dobândind
suficiente abilități și cunoștințe inițiale care le vor permite continuarea pregătirii.
De asemenea prin însușirea conținuturilor specifice acestei discipline, elevii își vor forma
competențe profesionale cheie și de transfer care îi va ajuta pentru integrarea socială, ca și pentru
integrarea rapidă și cu succes pe piața muncii.
Proiectarea programei la disciplina Geografie locală se face d in perspectiva
următoarelor finalități:
• Ințelegerea și utilizarea în activitatea practică ce o va desfășura pe piața muncii
• Formarea capacităților de a reflecta, de a formula și rezolva problemele pe baza
cunoștințelor din diferite domenii.
• Dezvol tarea competențelor de argumentare și gândire critică.
• Formarea capacității de analiză a nivelului de competențe dobândite prin învățare, în
scopul orientării spre o anumită carieră profesională.
Curriculumul în dezvoltare locală presupune participarea mai multor factori implicați în
procesul de educație: elevi, cadre didactice, părinți, parteneri sociali.

10
Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într -un cadru de parteneriat între școală
și comunitate și are în vedere:
• resursele locale pentru instruire (resurse umane, baza materiala a grupurilor scolare,
cadrul de colaborare cu agenții economici).
• cerințele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităților
economice desfășurate în zon ă.
CDL -ul „Geografia local ă” este integrat în pregătirea de bază din clasa a IX -a pentru
calificarea Lucrător în Turism și Alimentație și urmărește însușirea de către elevi a unităților de
competență pentru perspective de dezvoltare turistică a zonei Muscel.
Geografia locală se adresează elevilor din învățământu l preuniversitar din clasa a IX- a,
elevii fiind dornici să cunoască, alături de informațiile din programa oficială, câ tmai multe date
despre geografia locală și a orizontului apropiat a localității. CDL -ul își propune famil iarizarea
elevilor cu aspectele de geografice din orizontul apropiat, precum și dezvoltarea de capacități,
deprinderi, de a cerceta și întocmi referate, mini-lucrări științifice, toate cu scopul de acunoaște cât
mai bine localitatea natală.
CDL -ul are în vedere actualizarea evoluției fenomenelor naturale, problematica actuală
a vieții sociale și economice, toate privite într-o strânsă legătură. El explică și exemplifică în
orizontul local, concepte de geografie fizică și regională, de geografie umană și economică.

Noțiuni de orizont apropiat și orizont local

Ca disciplină de învățământ, Geografia locală are un rol deosebit în formarea și educarea
elevilor. Disponibilitățile științifice ale geografiei îi amplifică valențele în plan didactic, exprimate
prin dimensiuni educaționale variate.
Învățământul modern nu se limit ează la cunoaștere și asimilare de
cunostințe, ci se bazează pe dezvoltarea gândirii, formarea atitudinii și comportamentului pentru
promovarea personalității elevului.
O convingere ce o putem forma la elevi, este aceea că lumea, în ansamblul ei și realitatea
înconjurătoare sunt cognoscibile. Foarte multe exemple, ce se regăsesc într-un număr mare de lecții
demonstrează că natura și oamenii se află într-o continuă transformare, datorită dinamicii și
autodezvoltării proprii într-un proces permanent.
Geografia locală cuprinde în sfera ei de cercetare procese și fenomene care se desfășoară
pe un spațiu deosebit de larg. Concomitent cu activitatea din cadrul cabinetului de geografie are
loc studierea mediului geografic din orizontul local apropiat, cu o profundă valoare didactică,
științifică, aplicativă și educativă asupra elevilor.
Interesul cercetării orizontului local pentru învățarea geografiei locale a reprezentat
întotdeauna un punct de plecare în studiul dezvoltării turstice a zonei Muscel. Predarea geografiei
în scoală începe cu geografia locului natal care ajută, pe baza unor observații directe, formarea la
elevi a unor noțiuni elementare pentru studierea geografiei .

Necesitatea cunoașterii orizontului local
Una din deziratele majore ale modernizării procesului de învățământ îl constituie
creșterea activităților directe menite să dezvolte spiritul de investigație științifică la elevi, sporirea
elementelor formative și euristice ale însușirii cunoștințelor și deprinderilor practice. Interesul
cercetării orizontului local pentru învățarea geografiei a reprezentat un punct de plecare în
proiectarea acestui CDL.

11
Aplicațiile practice și cele de învățare care au la bază exercițiile și problemele reprezintă
o componentă mai bine exprimată în noile programe. Predarea geografiei locale în școală începe
cu geografia locului natal, observațiile directe din natură, dar mai ales din orizontul local
constiutuind baza de plecare. Unele noțiuni se formează mai ușor, în timp ce altele solicită un efort
mai mare de gândire. Așa de exemplu, ideea de spațiu, precum și cea de repartiție teritorială a
fenomenelor se formează mai eficient prin efectuarea la orele de curs și în afara acestora a
aplicații lor practice pe teren, prin parcurgerea unor distanțe și compararea datelor obținute prin
observații sau măsurători, analizând cauzele fenomenelor. Cercetarea geografică efectuată în
orizontul local cu elevii contribuie la creșterea calității cunoștințe lor, a operativității acestora.
Elevii dobândesc capacități sporite de a folosi cunoștințe în situații noi, de a stabili relații
cauzale, de a face cercetări între cunoștințe, însușindu -și totodată un vocabular geografic
nemijlocit legat de realitatea înconjurătoare.
În cadrul activității de studiere a orizontului local se îmbină învățarea propriu -zisă cu
cercetarea mediului înconjurător. Acest lucru are o importanță deosebită pentru atragerea
elevilor spre cunoașterea și protecția mediului, pentru a-i face pe elevi să îndrăgească geografia,
ca obiect de învățământ și știință.
În învățarea geografiei locale , cunoașterea orizontului local stimulează abordarea unor
probleme referitoare la orizontul local, prin punerea într-o lumină nouă a comunității în care se
află situată unitatea de învățământ; deasemenea, evidențiază elemente de specificitate pe care le
poate aduce geografia locală ca disciplină școlară în cercetarea complexă a orizontului local, din
perspectiva raportului dintre comunitate și teritori ul ei de viață.
Prin desfășurarea unor activități de investigație minimală a orizontului local, elevul devine
un participan t activ la propria sa formare și la înțelegerea rolului pe care îl are în cadrul local.
Activitatea de cercetare a orizontului local trebuie să dezvolte la elevi și o puternică
componentă atitudinală și participativă, prin angrenarea acestora în activități de cercetare,
diagnoză și chiar în componente ale actului decizional, având astfel o componentă științifică, civică
și socia lă.
Orizontul local oferă o metodologie minimală de cercetare geografică și de prezentare a
rezultatelor propriilor investigații, oferă un câmp larg de sugestii asupra modului de abordare a
cercetării geografice a orizontului local, astfel că acesta poate deveni o preocupare nu numai
a profesorilor, ci și a elevilor. Prin exemplele întâlnite, mărește atractivitatea învățării geografiei
locale , oferind o tematică de cercetare suficient de largă și cuprinzătoare pentru a susține interesul
de investigație al elevilor.Totodată, învățarea geografică devine mai directă, profund formativă, în
acest fel ea contribuind la ridicarea nivelului procesului de învățământ.

Valoarea formativă a cunoașterii orizontului local
Noțiunile sunt forme abstracte ale gândirii cu ajutorul cărora elevii ajung să cunoască
caracterele generale ale obiectelor și fenomenelor geografice din natură și societate. Constituirea
noținilor este în strânsă legătură cu formarea reprezentărilor. Datorită folosirii pe scară largă a
mijloacelor de învățământ intuitive (planșe, grafice, hărți, schițe de hărți, fotografii, casete
video,diapozitive, CD etc.) și a observării în natură, elevii dobândesc reprezentări concrete pe baza
cărora se pot forma noțiuni geografice care cuprind însușirile și propr ietățile esențiale ale
obiectelor și fenomenelor geografice.iii
Prin exerciții diverse de citire și interpretare a unor imagini, planuri, hărți topografice
șitematice, adecvate fiecărui capitol, prin efectuarea observațiilor asupra fenomnelor direct
sesizab ileîn starea lor naturală, elevii sunt antrenați într-o muncă independentă și conștientă, care

12
determină însușirea logică și într-un volum adecvat a cunoștințelor, în mod corect, sistematic și
temeinic.
Asimilarea noțiunilor se face pe trei căi: teoretică, practică și îmbinarea teoriei cu practica.
O cerință metodico -didactică importantă în formarea noțiunilor o constituie aceea că profesorul
trebuiesă facă apel la fiecare capitol, temă și lecție la cunoștințele de la celelalte obiecte (biologie,
istorie, etc.), la cunoștințele empirice ale elevilor, precum și la ansamblul de influe nțe multimedia
(televiziune, presă, radio). O atenție porită se acordă accesibilizării noțiunilo r și fenomenelor
geografic e prin preze ntare a acestora într-o formă adecvată, corespunzătoare nivelului de vârstă
și pregătire a elevilor. În vederea unei însușiri temeinice a noțiunilor concrete, profesorul trebuie
să facă în mod obligatoriu recapitulări curente periodice (după un capitol mai mare) și finale,
urmărin du-se mereu înche garea sistemului de noțiuni și form area unei gând iri geografic e la elevi.
Important este a se urmări exact itatea și frecvența folosirii în răspunsurile orale și lucrările
scrise ale elevilor, a noțiunilor recent transmise, precum și utilizarea lor de câte ori este nevoie.
CDL -ul „Geografia locală” se adresează elevilor din învățămîntul preuniversitar de la
clasele a IX a, dornici să cunoască, alături de informațiile din programa oficială, cît mai multe date
despre geografia locală și a orizontului apropiat localității . El își propune familiarizarea elevilor
cu aspectele geografice din orizontul apropiat, precum și dezvoltarea de capacități, deprinderi de
a cerceta și întocmi referate, mini -lucrări științifice, toate cu scopul de a cuno aște cât mai bine
satul natal .
Zona Muscel se află în partea de nord -est a județului Argeș și nord – vestul județului
Dâmbovița și se întinde de la Masivul Piatra Craiului, de -a lungul colinelor Munților Iezer (în
nord-vest), Portăreasa (în vest) și Leaota (în est), până în partea estică a Subcarpaților Getici.
Cuprinde în total 12 comune, dintre care 11 comune din județul Argeș: Albeștii de Muscel,
Dâmbovicioara, Mioarele, Stoenești, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Cetățeni, Dragoslavele,
Poienarii de Musce l, Rucăr și Valea Mare Pravăț și o comună din județul Dâmboviță – Văleni –
Dâmbovița. Acestea se află la distanțe mici față de orașul Câmpulung, cele mai apropiate fiind
comunele Mioarele și Bughea de Jos – la 4 km, iar cea mai îndepărtată fiind comunele
Dâm bovicioara – la 30 km și Văleni – Dâmbovița – la 32 de km. Față de reședința de județ,
Municipiul Pitești, acestea se află la distanțe cuprinse între 55 km – Poienarii de Muscel și 90 km
– Dâmbovicioara.
Opționalul are în vedere actualizarea evoluției fenom enelor naturale, apoi problematica
actuală a vieții sociale și economice, toate privite într -o strânsă legătură. El explică și exemplifică
în orizontul local, concepte de geografie fizică și regională, d e geografie umană și economică.
Programa cuprinde: co mpetențe generale și specifice, valori și atitudini, cu exemple de
activități de învățare, conținuturi, resurse materiale și procedurale, aplicații și modalități de
evaluare, precum și o bibliografie orientativă.

5.2.3. Competențe generale ale predării g eografiei orizontului local
Competențele – cheie sugerate de Comisia Europeanăiv- Comisia Europeană, prin
directoratul general pentru educație și cultură, a realizat un demers derulat pe mai mulți ani (2002
– 2006), concretizat într -un raport final asupra p rincipalelor elemente care derivă din
implementarea programului „Educație și formare 2010” în perspectiva compatibilizării sistemelor
educaționale din țările Uniunii Europene.

13
În accepțiunea Comisiei Europene, definiția competențelor – cheie este următoar ea:
„Competențele – cheie reprezintă un pachet transferabil și multifuncțional de cunoștințe,
deprinderi (abilități) și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea
personală, pentru incluziune socială și inserție profesional ă. Acestea trebuie dezvoltate până la
finalizarea educației obligatorii și trebuie să acționeze ca un fundament pentru învățarea în
continuare, ca parte a învățării pe parcursul întregii vieți ”.
Din această definiție și din analiza specificului competențe lor – cheie rezultă următoarele:
– competențele se definesc printr -un sistem de cunoștințe – deprinderi (abilități) – atitudini;
– au un caracter transdisciplinar implicit;
– competențele – cheie reprezintă într -un fel finalitățile educaționale ale învățământul ui
obligatoriu;
– acestea trebuie să reprezinte baza educației permanente.
Domeniile de competențe – cheie cuprind: cunoștințe, abilități (aptitudini, deprinderi),
atitudini.
Competențele –cheie, grupate pe cele opt domenii (dintre care două au subdomenii di stincte)
au un caracter profund teoretic și cu u înalt grad de generalitate.
Sub raportul posibilităților oferite de dimensiunea geografică a realității , există cel puțin trei
componente majore , raportate la domeniile de competențe cheie, care nu au o pre zență explicită;
acestea sunt:
a) dimensiunea „cartografică” a existenței cotidiene (care este totodată o dimensiune
metodologică a educației permanente);
b) interacțiunea natură – om (și interferența științelor despre natură cu științele despre om și
societate);
c) dimensiunea atitudinală de înțelegere a mediului de viață al omului și societății.
Chiar în aceste condiții, referențialul propus de cele opt domenii de competențe – cheie
reprezintă un sistem comun de raportare a disciplinelor școlare actuale s uficient de complex.

Raportul dintre competențele cheie și programele actuale de geografie
Analiza raporturilor dintre cele opt domenii ale competențelor cheie sugerate de Comisia
Europeană și programele actuale de geografie evidențiază mai multe constată ri; acestea
poziționează geografia ca disciplină școlară în situația de a răspunde, cel puțin la modul formal și
teoretic, la principalele exigențe ale competențelor cheie.
 Referiri explicite la competențele cheie există în mod explicit în notele introduct ive ale
programelor pentru clasele IX – XII .
 La clasele de liceu, referirile la cele opt domenii ale competențelor cheie sunt reluate pe
parcursul programei de mai multe ori ; structura competențelor generale și a
competențelor specifice din programă sunt într-o corelație foarte strânsă cu domeniile
relevante și predilecte ale competențelor cheie, care se reflectă în geografie.
 Există referiri substanțiale la competențe generale și specifice, corespunzătoare
domeniilor „Comunicare în limba maternă”, „Compet ențe de bază în matematică și științe”,
„Competențe civice”, „A învăța să înveți” și „Sensibilizare și exprimare culturală”.
 Există o competență generală și mai multe competențe specifice derivate care dau
specificul geografiei ca disciplină școlară: utilizarea și interpretarea suporturilor
grafice și cartografice , care nu se reflectă ca atare într -o competență cheie, dar care
reprezintă un ansamblu de cunoștințe și deprinderi de o certă însemnătate pentru toate
dimensiunile formării permanente.

14
 Există un n umăr semnificativ de competențe specifice din domeniul componentei sociale
și civice referitoare la dimensiunea internațională, europeană și regională .
 Geografia, pe parcursul învățământului preuniversitar, își asumă în mod explicit
dimensiunea terminologi că a existenței cotidiene, prin asumarea unor obiective și
competențe din spațiul comunicării în limba maternă (citirea și interpretarea textelor,
explicarea termenilor specifici, utilizarea terminologiei în contexte diferite).
 Prin conținuturi și activită ți de învățare, geografia asigură o bază informațională relevantă
(resurse naturale și umane, activități economice, turism, căi de comunicație), care oferă
dimensiunea spațială a competenței antreprenoriale, a competenței sociale și civice .
 Competența digi tală este evocată în mod direct în programe, prin sugestii metodologice
și activități de învățare care facilitează accesarea informațiilor din lumea virtuală; geografia
se poate diversifica foarte mult sub raportul informațiilor utile pe baza exploatării
suporturilor virtuale.

Geografia și domeniile de competențe (privire sintetică)

Domenii de
competențe Clasele
IX X XI XII
1 3 3 3 3
2 1 1 1 1
3.1. 2 1 1 1
3.2. 4 2 2 2
4 1 1 1 1
5.1. 1 2 2 2
5.2. 1 1 1 2
6 2 2 2 2
7 0 1 1 1
8 1 2 2 2

Preciz ări:
(1) Domeniile de competențe (1, …8) sunt numerotate în sensul accepțiunii din paginile următoare.
(2) Scalarea prezenței unei competențe (între 0 și 4) este următoarea:

Scala Specificație Gradul de realizare
4 F. bun peste 60 %
3 Bun 40 – 60 %
2 Mediu 20 – 40 %
1 Slab sub 20%
0 Absent neexplicit

Competențele actuale ale geografiei școlare
Din sistemul maximal de competențe proiectat inițial, programele școlare de geografie din
liceu au preluat forme și formulări simplificate și adaptate exigențelor ac estor documente de tip

15
reglator. În prezent , aceste competențe cuprinse în programele școlare conservă filosofia lor
inițială.
Sistemul de competențe este format din competențe generale (comune pentru clasele IX –
XII) și din competențe specifice (derivate din competențele generale și particularizate la specificul
conținutului geografiei școlare și al capitolelor acesteia).

Competențele generale se referă la:
Competențele generale și specifice care sunt formate în liceu prin procesul educațional
centrat p e geografie au la bază și promovează următoarele valori și atitudini :
 Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură, civilizație;
 Curiozitatea pentru explorarea mediului geografic;
 Respectul pentru diversitatea naturală și umană;
 Conservarea și ocrotirea mediului de viață.

Competențele specifice detaliază competențele generale și sunt asociate, pentru fiecare
clasă, unor domenii, capitole și teme specifice fiecărei discipline școlare.
Sistemul de „competențe specifice – conținuturi” este prezentat în fiecare programă școlară
în parte.

 Unități de competențe specifice în CDL -ul ”Geografie locală”
– Situarea corectă în spațiu și timp;
– Perceperea și reprezentarea spațiului geografic local;
– Observarea și descrierea elementelor din medi ul geografic local;
– Descrierea corectă a realității înconjurătoare;
– Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate
în planul geografiei locale.
– Crearea și dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relații lor om -mediu
înconjurător.
– Perceperea integrală a elementelor și a fenomenelor din mediul geografic local;
– Formarea unui comportament constructiv pentru cunoașterea și protecția mediului;

 Corelarea dintre competențe specifice și conținuturile învățării 1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea mediului geografic,
folosind limbaje diferite.
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, știință și tehnologie la mediul
înconjurător ca întreg și sistemele sale componente.
3. Integrarea aspectelo r din natură și societate într -o structură obiectivă (mediul
înconjurător) și o disciplină de sinteză (geografia).
4. Relaționarea elementelor și fenomenelor din realitate (natură și societate) cu
reprezentările lor cartografie și grafice, pe imagini satelita re sau modele.
5. Dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode și tehnici generale de învățare
(inclusiv TSI) care să faciliteze o pregătire permanentă asumată.
6. Dobândirea unor competențe sociale, interpersonale, interculturale, civice și
antreprenoriale pe baza studierii geografiei.

16
Plecând de la principiul includerii, acceptând ca fiecare copil este diferit, se va avea în
vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în
Standardul de Pregătire Profesională.
Modulul se va desfășura în cabinetul metodic de geografie și în arialul local și își propune
abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate prin care să
fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptar ea la elevii
cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, transformarea elevului în coparticipant la propria
instruire și educație;
 îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal,
instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce
solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul di scuțiilor, metoda expertului, metoda
mozaicului, discutia Panel, metoda cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda
ciorchinelui, brainstorming -ul, tehnica 6/3/5, metoda cubului, turul galeriei, etc;
 folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile
de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.;
 însușirea unor metode de informare și de documentare indepen dentă (ex. studiul
individual,
 investigația știintifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex.
biblioteci, internet, biblioteca virtuală).

Situarea corectă în spațiu și timp
Competențe specifice Activități de învățare
La finalul anului școlar, elevii vor fi capabili: Pe parcursul anului școlar se recomandă
următoarele activități:
1.1. să recunoască principalele forme de relief
din orizontul apropiat; – exerciții de recunoaștere în natură;
– colecționarea de imagini, schițe cu formele
de relief observate;
1.2. să localizeze elementele din spațiul
geografic local; – localizări, recunoașteri folosind harta
județului Argeș și a Zonei Muscel ;
1.3. să recunoască, să citească și să
interpreteze semnele convenționale prin care
sunt simbolizate pe harta din Zona Muscel
condițiile naturale; – exerciții de reducere la scară, folosind
simbolurile proprii localităților, apelor,
formelor de relief;
– elaborarea unui plan al zonei;
1.4. să se orienteze în teren – exerciții de orientare în teren după repere
naturale sau folosind busola;
1.5. să reprezinte în plan elemente ale
mediului înconjurător. – modelarea principalelor forme de relief ,
răspândirii vegetației, etc.

Observarea și descrierea elementelor mediului geografic local; sesizarea relațiilor dintre
elementele componente ale mediului.

17
Competențe specifice Activități de învățare
2.1. să observe dirijat elementele
mediului geogra fic local; – observații în natură;
– completarea unor fișe de observații;
2.2. să folosească proceduri de
înregistrare a elementelor din orizontul
local; – exerciții pe harta fizică a Zonei Muscel de
poziționare a principalelor forme de relief
existente;
2.3. să identifice și să descrie corect
elemente din spațiul geografic local în
complexitatea lor; – selectări și clasificări de date din calendarul
naturii;
– expuneri pe baza unor grafice, ilustrații, diagrame
a evoluției cantității de precipitații, vîn turilor,
regimului termic al aerului, etc. în orizonul local;
2.4. să identifice limite și altitudini
minime sau maxime din spațiul
geografic local. – expuneri și eseuri pe baza unui plan;
– expoziții de desene, schițe, fotomontaje cu
tematică geografică locală;
– întocmirea unor proiecte de îngrijire a mediului
înconjurător apropiat, a parcurilor din Zona
Muscel .

Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în
planul geografiei locale.
Competențe specifice Activități de învățare
3.1. să construiască enunțuri simple despre
fenomene și procese geografice observate; – exerciții de redactare după un plan de idei
simplu;
– formulări de întrebări și răspunsuri pe baza
unui fapt studiat;
3.2. să realizeze corelați i între unitățile de
relief și evoluția ambientului local; – comentarea unor fenomene și procese
geografice observate;
3.3. să folosească elemente de limbaj specific
științelor geografice în expune -ri, citirea și
interpretarea hărților; – analizarea unor materiale documentare și
cartografice care descriu orizontul local;
3.4. să sesizeze și să aplice unele legături
vizibile între realitățile lumii înconjurătoare. – dezbateri pe grupe de elevi;
– formulări de întrebări și răspunsuri în cadrul
unor concursu ri geografice.

Crearea și dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relațiilor om -mediu
înconjurător .
Competențe specifice Activități de învățare
4.1. să deducă evoluția plantelor și animalelor
din ecosistemul local; – întocmirea unui proiect de protecție a
mediului geografic local;
4.2. Să evidențieze repartiția vegetației și a
faunei în funcție de climă și relief, în strânsă
corelație cu impactul produs de activitatea
umană din zona Muscel ; – acțiuni de curățare, depoluare a unor teritorii
din orizontul apropiat;
– efectuarea unor experiențe simple care
evidențiază calitatea apelor, aerului, solului
din mediul geografic local;

18
4.3. să exemplifice spații nepoluante; – activități de valorificare a unor materiale
refolosibile;
4.4. să arate care sunt activitățile umane care
conduc la ridicarea gradului de poluare a zonei
Muscel ; – plantarea de arbuști, flori;
– realizarea de albume fotografice, care să
ilustreze starea ambientală locală;
4.5. să compare pe baza unor experiențe care
sunt pri ncipalele caracteristici ale apelor și
aerului din ambientul local; – redactarea unor texte, eseuri în care să
precizeze efectele pozitive și negative ale
acțiunii omului asupra mediului;
4.6. să adopte o atitudine civică de ocrotire față
de mediul înconj urător și să propună măsuri de
ameliorare. – participare la activități de de poluare, la
sesiuni de comunicări ale elevilor pe
problematica mediului și a orizontului local.

 Conținuturile învățării
Introducere în studiul Opționalului
Capitolul I. Cadrul n atural al Zonei Muscel
I.1. Așezarea geografică -factor determinant al locuirii timpurii
I.2. Relieful din orizontul local și apropiat
I.3. Clima și microclimatele din zona Musce l
I.4. Hidrografia din orizontul local și apropiat
I.5. Vegetația, fauna și solurile din oraș și împrejurimile sale

Capitolul II – Dinamica populației Zonei Muscel în decursul timpului
II.1. Amenajarea teritoriului; planul orașului și extinderea recentă a orașului
II.2. M ișcarea naturală a populației
II.3. Densitatea populației
II.4. Mobilitatea teritorială a populației
II.5. Evoluția numerică a populației din Zona Muscel în perioada modernă și contemporană
II.6. Ritmul mediu anual de creștere al popula ției. Bilanțul total al populației
Capitolul III – Structura populației Zonei Muscel , după anul 1990
III. 1. Structura populației pe sexe și grupe de vârstă
III. 2. Structura etnică și confesională
III. 3. Structura profesională a populației
III. 4. N ivelul de instruire al populației

Capitolul IV- Ocupația locuito rilor Zonei Muscel
IV.1. Activități tradiționale
IV.2. Probleme economice actuale : investiții și investitori; Șomajul.
IV.3. Probleme edilitare; Poluarea în Zona M uscel și împrejurimi

PROTEJAREA NATURII ÎN ZONA MUSCEL ȘI ÎN ÎMPREJURIMI –referate
5.2.4. Metode de predare folosite î n cadrul CDL -ului
La baza elaborării Curriculumului stau competențele individuale care se regăsesc în
Standardul de Pregătir e Profesională, competențele cheie ce vor fi evaluate numai în cadrul acestui
modul de către profesor. Noua orientare care a stat la baza elaborării Curriculumului este formarea

19
unor abilități și atitudini. Se recomandă parcurgerea tabelului de corelare a rezultatelor învățătii și
criteriile de evaluare care reprezintă condițiile de aplicabilitate din SPP ul pentru unitățile de
rezultate respective.
Orele se desfășoară în cabinetul de geografie, dotat conform recomandărilor precizate
anterior sau la ag entul economic partener de practică – ANTREC -Argeș, filiala Zona Muscel .
Selecția metodelor didactice adecvate abilităților care urmează a fi formate oferă o serie de
avantaje , cum ar fi :
 centrarea p rocesului de învățare pe elev, pe nevoile și disponibil itățile sale, în
scopul unei va lorificări optime ale acestora;
 individualizarea învățării;
 lărgirea orizontului și perspectivele educaționale ;
 diferențiere sarcinilor și a timpului alocat ș.a.
Se pot utiliza metode ca: demonstrația, munca independentă , experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exercițiul, discuțiile în grup , care stimulează învățarea eficientă ,
prin dezvoltarea abilităților de comunicare, negociere, luarea deciziilor , asumarea responsabilității ,
sprijin reciproc, precum și a spiritului de echipă, competițional și creativității elevilor.
Vor fi promovate situațiile din viața reală și se va urmări aplicarea cunoștințelor la situații
reale, pentru a se ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaților și a le societății.
Numărul de ore alocat fiecărei lucrări rămâne la latitudinea profesorului , în funcție de
dificultatea lucrării și de importanța ei , de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care
lucrează și de ritmul d e lucru al colectivului instruit . Alocarea orele pentru fiecare activitate se
face în funcție de:
 specificul socio – economic al zonei geografice;
 complexitatea și varietatea materialului didactic existent în școală;
 condițiile agentului economic;
 cerințele specifice ale califi cării;
 dificultatea temelor;
 nivelul de cunoștințe anterioare ale grupului instruit;
 ritmul de asimilare a cunoștințelor și de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.
Procesul de predare – învățare, trebuie să fie axat pe formarea competențelor cheie și
competențelor tehnice cerute de calificare.
Procesul de predare – învățare trebuie să aibă un caracter activ și centrat pe elev. În acest
sens, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte și modalități de lucru:
a) Diferențierea sarcinilor și timpului alocat, prin:
– gradarea sarcinilor de la ușor la dificil, utilizând în acest sens fișe de lucru;
– fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le aboredeze în ritmuri și la niveluri
diferite;
– prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuție sau formă grafică).
b) Diferențierea cunoștințelor elevilor, prin:
– abordarea tuturor tipurilor de învățare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
– formarea de perechi de elevi cu aptitudini și stiluri de învățare di ferite, care se pot
completa și ajuta reciproc;
– utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.
c) Diferențierea răspunsului, prin:
– utilizarea autoevaluării și solicitarea elevilor de a -și stabili obiective.

20
Pentru formarea abilităților cheie prevăzute în programă, profesorul propune elevilor
probe practice prin care aceștia demonstrează că sunt capabili să ofere clienților produse și servicii
corespunzătoare standardelor de calitate în vigoare.
În activități le organizate pentru predare și evaluare, elevii sunt puși în situația de a
recunoaște drepturile clienților și de a răspunde fără discriminare cerințelor clienților din domeniul
alimentației publice.
Dintre metodele active, specifice învățării centrate pe elev, pe care profesorul le poate
utiliza în procesul didactic, pot fi recomandate: problematizarea, observația dirijată, studiul de caz,
demonstrația, exercițiul.
Organizarea clasei va fi făcută, de preferință, pe grupe de elevi. Astfel, se va putea urmă ri
și formarea abilităților cheie legate de comunicare și rezolvarea de probleme, respectiv, asumarea
responsabilității, colaborarea cu colegii, coordonarea activității unei grupe.
În activitățile concrete cu elevii se urmărește permanent utilizarea normel or de calitate
impuse operațiilor și lucrărilor efectuate. Strategiile didactice pe care cadrul didactic le poate
aplica sunt diferite, în funcție de metodele abordate și res ursele disponibile.
Pe parcursul parcurgerii CDL -ului Geografie locală au loc urmă toarele acțiuni:
 Elevii p reiau controlul asupra planificării necesare rezolvării problemei (sub î ndrumare);
 Profesorii acț ioneaza ca mentori și instructori (contribuție maxima);
 Agenții economici ș i partenerii joacă un rol activ î n sprijinire a elevilor la locul de muncă;
 Toți participanții (profesorii, elevi ș i parteneri) au un rol flex ibil în procesul de evaluare;
 Cunoașterea teoretică este dob ândită în urma unor abordări mai degrabă active decât pasive
(presupunand discuț ii de grup, cerc etare practică , interviuri, fond comun de idei, s esiuni de
brainstorming etc.);
 Preferințele de î nvățare ale elevului sunt recunoscute și apreciate;
 Elevii sunt încurajați să gândească pe cont propriu, să rezolve probleme și să-și facă
planuri de unii singuri;
 Munca î n echip ă este o cerință, iar elevii sunt încurajaț i să joace roluri diferite în situațiile
din echipă (neju când întotdeauna același rol);
 Elevii trebuie să -și folosească cuno ștințele și ceea ce au î nvățat în situații de viaț a și medii
reale;
 Manifesta rea unui comportament potrivit într -un context dat (î nțelegerea contextului de
afaceri și social), de exemplu, îmbră căminte, limbaj, punctualitate, etc.
Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul
trebuie să studiez e Standardul de Pregatire Profesională. Profesorul are libertatea de a dezvolta
anumite conținuturi, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ creativ.
Pornind de la conceptul de modernizare a metodologiei, Maria Eliza Dulamă (1998),
clasifică metodele după 2 criterii:
a) după registrul în care se operează,
b) după rolul elevului în activitatea de instruire.
După registrul în care se operează metodele sunt:
– în registrul simbolic: modelarea logico -matematică, exercițiul analiză structura lă, statistică,
instruirea asistată de calculator, etc.
– în registrul figural: descrierea, demonstrația, învățarea cu ajutorul filmului, imaginilor, etc.
– în registrul acțional: munca cu manualul și cartea, lucrările de laborator, în ternul geografic sa u
în natură, investigarea, experimentarea, referatul, etc.
– în registrul verbal: prelegerea, (dezbaterea cu demonstrații), conversația (catehetică și euristică)

21
După rolul elevului în activitatea de instruire:
– cu rol pasiv : povestirea, descrierea, expli cația, învățarea prin film și înregistrări audiovideo,
lecturarea.
– cu rol semi -activ : conversația, discuția dirijată, observarea, demonstrația, problematizarea, etc.
– cu rol activ : lucrările de laborator, în terenul geografic, în natură, jocul didactic , jocul de rol,
modelarea, experimentarea, lucrul cu manualul și cartea, modelarera logicomatematică, analiza
structurală, instruirea asistată de calculator, referatul, comunicarea științifică, etc.

Modernizarea metodelor de instruire cu rol pasiv al elev ului.
Metodele centrate pe cel care predă și în care elevii au rol de receptor, permit ca într -un
timp scurt să fie comunicat și receptat un volum mare de informații în mod simplu, rapid și eficient.
Modernizarea acestor metode se face în primul rând prin stimularea motivației intrinseci,
concentrarea atenției, prin problematizare și transferul activ de informații de la profesor la elev.
a) Povestirea – este o metodă expozitivă, o formă de expunere cu caracter concret, evocator și
emoțional. În povestire pr ofesorul utilizează un limbaj expresiv pentru a crea emoții, sentimente,
atitudini. Profesorul alege o temeă cu conținut clar, vizând obiectivul operațional stabilit inițial.
EX:povestiți un eveniment geografic spectaculos din zona Muscel despre care ați citit sau l -ați
urmărit la televizor.
Enumerați noțiunile de geografie pe care le cunoașteți
b) Descrierea: este o expunere orală sau scrisă, realizată pe baza observației, prin intermediul
căreia sunt prezentate caracteristicile exterioare ale obiectelor, proceselor și fenomenelor.
EX: descrieți elementele specifice din Zona Muscel
c) Explicația: este o metodă expozitivă prin care se prezintă un conținut științific într -o succesiune
logică prin argumentarea rațională. În funcție de raționamentul utilizat, deosebim:
– explicația deductivă – operație logică ce urmează calea de la general la particular.
– explicația inductivă – pornește de la cazuri particulare și parcurge calea inversă explicației
deductive. Se începe cu perceperea, observarea, măsurarea, a nalizarea, descrierea proceselor și
fenomenelor geografice.
– explicația analogică – implică compararea diverselor fapte geografice de același tip, pentru a
descoperi asemănările și deosebirile dintre ele. Explicația relațiilor – în care concluziile se
fundamentează pe caracteristicile relațiilor ce se enunță în termenii judecăților de relație.

Metode de instruire cu rol semi -activ al elevului
O primă metodă cu o largă utilizare este conversația, care vehiculează informații prin
dialog bazat pe întrebări ș i răspunsuri, prin discuții sau dezbateri, informații ce se intrepătrund pe
o axă verticală între profesor și elevi sau pe o axă orizontală între elevi.
Forme de conversație:
a) Conversația catehetică – vizează reproducerea simplă sau mecanică a unei succes iuni de
răspunsuri referitoare la cunoștințe însușite anterior, în vederea fixării și consolidării lor. Se
bazează pe întrebări închise care aparțin conversației convergente.
EX: Care sunt râurile din localitate și împrejurimi ? Care sunt subdiviziunile munților din zona
locală ? Care sunt lacurile din Zona Muscel ?
b) Conversația euristică – vizează formularea conștientă, liberă, personală, creatoare, științifică a
răspunsurilor la suita de întrebări formulate de profesor, spre a -I conduce la un răspuns final, la
descoperirea adevărului cunoscut de cel care conduce conversația.

22
EX: Prin ce se caracterizează relieful din localitate ? Cum explicați formarea munților din zona
localității natale?
Conversația euristică se clasifică în:
b’) Discuția – este o metod ă de tip conversație, prin care se un schimb reciproc de idei,
impresii, păreri, de critici și propuneri pe o temă dată cu scopul de a examina și aprofunda idei și
noțiuni, de a consolida și de a sistematiza date, concepte. Discuția se desfășoară organizat și poate
duce la soluționarea unor probleme teoretice și practice.
b’’) Dezbaterea – este o metodă de tip conversație, cu caracter formativ deoarece vizează
dezvoltarea găndirii elevilor. Prin dezbatere se examinează deschis, pe larg, aprofundat și detali at
o problemă științifică sau practică, adesea controversată. Această metodă valorifică experiența de
cunoaștere, stimulează inițiativa, spiritul critic, cultivă obiectivitatea, modestia, concizia, dezvoltă
puterea de discernământ și respectul reciproc.
Tipuri de întrebări:
1. În funcție de procesul psihic implicat, sunt:
– întrebări reproductive (memotehnice) – care solicită memoria și așteaptă un singur răspuns
posibil.
EX: Care sunt vecinitățile Zonei Muscel ?
– întrebări productive – care admit mai multe răspunsuri .
EX: Cum se poate proteja mediul local împotriva poluării ?
2. În funcție de răspunsuri cunoscute, așteptate, sunt:
– întrebări închise – (convergente), care presupun un singur răspuns:
EX: De unde izvorește Dâmbovița, râul care străbate zona M uscel ?
întrebări deschise – (divergente), care lasă libertatea de manifestare a spontaneității, a inițiativei
elevilor în descoperirea căilor prin care se ajunge la cunoștințe noi, le stimulează curiozitatea,
interesul, le dezvoltă capacitatea de a explora , de a examina cu atenție și le lasă un timp de gândire
și judecată.
EX: Cum se explică formarea lacurilor glaciare?
3. În funcție de operația de efectuat sunt întrebări de:
– Clasificare – Care sunt punctele cardinale ?
– Comparare: Care localitate din Zona Muscel ului este cea mai mare ?
– Ordonare în spațiu și timp : Unde este situat ă Zona Muscel ul?
– Explicare: Există cale ferata în Zona Muscel ?
– Numărare: Câte râuri străbate zona Muscel ?
4. În funcție de aderesabilitatea lor, întrebările sunt:
– frontale – adresate tuturor elevilor: Care este cauza …? De ce….?
– directe – adresate unui elev: Ce te determină să susții că…? Este… ?
– inversate – adresate de elev profesorului, iar acesta le returnează elevului:
EX: Elevul: Ce se întâmplă dacă…?
Profesorul: Tu c e părere ai?
– de comunicare – când elevul se adresează profesorului, iar răspunsul este prin
complementare formulat de către ceilalți elevi:
EX: Elevul: Care este părerea d -vs. despre…….?
Profesorul: Ce părere aveți voi despre…….?
– de controversă – când propun răspunsuri contradictorii în probleme principale:
EX: Există viață pe planeta Marte sau nu?
Cerințele formulării întrebărilor:

23
Întrebările formulate de profesor trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
– să fie precise, concise, pentru a putea fi r eținute ușor de către elevi.
– să fie clare, fără echivocuri, să fie complete din punct de vedere științific și gramatical.
EX de întrebare greșită: cum curge Dâmbovița?
– să nu cuprindă răspunsul în formularea întrebării:
EX: Pământul are o formă sferică?
– să nu fie formulate întrebări dubl e sau triple, deoarece generează confuzii:
EX: Care este structura atmosferei șia care sunt straturile care o compun?
Profesorul trebuie să cunoască foarte bine nivelul clasei și să formuleze întrebări accesibile, logice
și esențiale. Răspunsurile elevilor trebuie să satisfacă complet cerințele întrebării, să dovedească o
elaborare personală, conștientă, întemeiată pe înțelegerea proceselor și fenomenelor.
Demonstrația – este o formă de explorare și cuno aștere sistematică, organizată, indirectă a
obiectelor, fenomenelor și proceselor prezentate de profesor, fie în starea lor reală, în natură, fie
prin substituirea lor cu ajutorul modelelor: obiectuale, figurale, simbolice sau verbale.
Metodologia demeonst rației: în etapa pregătitoare profesorul precizează obiectivele operaționale,
alege fenomenul sau procesul care va fi demonstrat.
Formele demonstrației:
După tipul de metode utilizate pentru a demonstra, în geografie sunt:
A. Demonstrații obiectuale – sunt utilizate modelele naturale (roci, minerale, plante presate,
eșantioane de sol, etc), mulaje , machete, ș.a.
EX: Demonstrația filtrării apei de către nisip. În apă se amestecă argilă, până la omogenizare, apoi
se toarnă cu ajutorul unui cilindru în vasul transparent cu nisip. Elevii vor observa că la suprafața
stratului de nisip rămâne un strat subțire de argilă, după ce apa a trecut prin nisip.
B. Demonstrații figurale:
1. Demonstrații prin desene geografice : efectuate pe tablă. Desenul geografic reprez intă
materializarea grafică sau cartografică a cunoștințelor geografice și este utilizat pentru înțelegerea
formelor și proceselor geografice. Desenele geografice trebuie să îndeplinească mai multe cerințe:
– de conținut: să vizeze atingerea unui obiect op erațional;
– estetic: să fie executat cu linii simple, clare și vizibile.
– metodic: să fie executat odată cu explicarea fenomenului sau procesului.
Există mai multe tipuri de desene geogarfice care pot fi efectuate pe tablă și în caiete: desenul
schematic și harta schematică (cartoschema).
Harta schematică – nu necesită utilizarea scării de proporție, impune însă menținerea proporțiilor
și a formelor, simplifică fenomenele și asigură înțelegerea caracteristicilor esențiale. EX: lanțu ri
de munți, râuri cu a fluenți.
Desenul schematic – este cea mai simplă formă a desenului geografic efectuat pe tablă. Enumerăm
diferite desene care pot fi ușor efectuate de către profesor pe tablă:
– structura internă a Pământului;
– structura unei alunecări de teren;
– profilu l transversal al văii;
– forma deltei, limanurile fluviatile și maritime, etc.
2. Demonstrații cu ajutorul planșelor. Planșele sau materialele grafice executate pe cartoane de
dimensiuni mari care permit vizualizarea lor de la distanță mare din orice punc t al clasei, fără
ajutorul unor aparate de proiecție. În elaborarea lor profesorul trebuie să respecte cerințele
desenului grafic. Planșele pot fi utilizate în orice moment al lecției.

24
3. Demonstrații cu ajutorul filmului didactic. Prin film, fenomenele ca re se produc prea lent pot fi
condensate (înaintarea și retragerea ghețarilor alpini), sau prea rapid pot fi încetinite (mișcările
seismice. Profesorul va selecționa filme accesibile nivelului de pregătire al elevilor și care satisfac
atingerea obiectivelo r operaționale. Filmele trebuie să fie clare, sugestive și pot fi însoțite de
comentariul profesorului.
Tipuri de filme care pot fi integrate în structura lecției:
– Filmul lecție: prezintă fenomene, procese șe evenimente în ordinea impusă de lecție.
– Filmul problemă: tratează problema din lecție și care trebuie integrat exact în momentul impus
de înțelegerea unui proces sau fenomen.
– Filmul sinteză: folosit la sfârșitul unei unități de învățare.
– Filmul motivație: care urmărește stimularea interesului e levilor pentru studiu și declanșează
dorința de cunoaștere.
5. Demonstrații cu ajutorul diapozitivelor, diafilmului și a ilustrațiilor
Aceste materiale permit polarizarea atenției tuturor elevilor asupra imaginii, pot fi utilizate în
diferite secvențe ale lecției.

Metoda observarii
Observarea este o metodă didactică și de cercetare, de exploatare geografică, nemijlocită,
imediată a realității care asigură prin percepție polimodală, cunoașterea și înțelegerea prin
raționament inductiv a proceselor și fenome nelor din mediul în care trăim.
Formele observării:
În cercetarea geografică, după modul cum se realizează observarea directă, se disting 2 tipuri:
– observare vizuală, prin care informațiile se obțin pe calea simțurilor;
– observare instrumentală, prin ca re se obțin informații mai exacte, cu ajutorul
instrumentelor și aparatelor.
Prin observare instrumentală se realizează măsurarea unor obiecte, fenomen și procese,
obținându -se o serie de parametri, absolut necesari în precizarea modului de desfășurare a
fenomenului sau procesului geografic. În meteorologie astfel de parametri sunt: temperatura,
presiunea, umiditatea atmosferică, etc.
Observarea vizuală poate fi:
– staționară: se alege un punct de unde se efectuează repetat observații asupra unui proces
sau fenomen geografic.
– experimentală: când observarea se efectuează în mai multe puncte, pe un traseu bine
stabilit în anumite perioade, specifice pentru modul de producere a fenomenului geografic.
Metodologia observării independente dirijate
În etapa pregă tirii lecției, profesorul stabilește obiectivele operaționale conform programei
școlare, formuleză întrebările, problemele, precizează programul de observare și forma de
observare (vizuală sau experimentală). observării, obiectivele operaționale ale observ ării,
metodologia de observare și precizează aparatele, instrumentele și modul lor de utilizare.
În timpul observării, elevii vor completa o fișă de observare, vor realiza schițe, desene,
scheme care îi vor ajuta la prelucrarea și interpretarea observațiil or, iar concluziile sub formă scrisă
sau orală. Verificarea informațiilor se va face prin metoda reflexiei personale sau prin experiment.
Problematizarea
Problematizarea este o metodă de cercetare și o metodă didactică deosebit de eficientă, care
constă în crearea unor situații (conflictuale), între ceea ce se știe și ceea ce nu se știe sau să rezolve
elevul.

25
Formele problematizării:
a) întrebarea problemă – abordează o singură chestiune ce trebuie rezolvată
b) problema – situație conflictuală mai complexă care cuprinde un sistem de date
cunoscute, un sistem de întrebări asupra unei necunoscute și solicită rezolvarea prin calcule
c) situația problemă – are caracter de ipoteză iar rezolvarea ei este drumul parcurs conștient
de la ipoteză la adaptarea și verif icarea ipotezei optime.
Metodologia problematizării
În etapa pregătirii, profesorul precizează obiectivele operaționale vizate și alegeîntrebarea
problemei, problema sau situația problemă. Elevii analizează materialul faptic, restructurează
datele probleme i, reformulează întrebările, analizează condițiile, identifică și conștientizează
contradicțiile.
EX. Calculați ce temperatură poate fi în scoarța terestră la 50 km adâncime, știind că temperatura
crește în adâncime (în raport de latitudine) cu 15 °C până la 5 °C la fiecare km. Calculați densitatea
populației în Zona Muscel știind că numărul de locuitori este de …… iar suprafața de ……… .

Metode cu rol activ al elevului:
Modelarea
Este o metodă didactică de dobândire a cunoștințelor despre sisteme comp lexe, greu
accesibile, prin elaborarea unor modele, reprezentări simplificate, micșoare, esențializate ale
obiectelor, proceselor și fenomenelor geografice.
Modelele au avantaje, dar și unele dezavantaje prin faptul că reproducerea unui proces sau
fenomen, au un caracter relativ limitativ, convențional, totuși ele asigură o cunoaștere a unor
caracteristici importante ale elementelor și sistemelor din mediul înconjurtor și pot constitui un
punct de plecare în elaborarea unor ipoteze, teorii etc.
Cerințele mo delelor:
– să fie fidele (cât mai aproape de original)
– să fie esențializate – să prezinte acele elemente și proprietăți care dau specificul obiectului
sau fenomenului
– să fie micșorat la scară pentru a se respecta o anumită proporție
– să fie realizate împreună cu utilizatorii
Tipuri de modele cu conținut geografic
După natura lor există diferite tipuri de modele:
– modele obiectuale – fizice: machete, mulaje, eșantioane de roci
– grafice: configurale, figurale convenționale care transpun informații stat istice și social –
economice în figuri geometrice sau combinații de linii,puncteși figuri într -o formă simplificată
abstractizată matematic ex. Diagrame, histograme, profile, bloc diagrame
– modele simbolice – care utilizează semne și imagini, semnificând co nvențional sau
analogic obiecte, ființe, noțiuni, însușiri geografice ale unor forme
– modele fotografice – imagini fixate pediapozitiv, fotografii pe alte suporturi etc.
– modele simulacre – imită, copiază fenomenele, procesele, faptele geografice

26
– model e logico -propoziționale – fac apel la noțiune și raționament, fondat pe planuri și
tabele sintetice, formulate sau redate în cuvinte și propoziții ex. Structura populației pe sexe și
vârstă, regiunile agricole ale Terrei și raportul lor cu condițiile pedoc limatice.
– modele cibernetice – fondate pe analogie funcțională (cu scheme, ecuații)
– modele logice – importante în activitatea didactică, unde fluxul de informații poate fi
dirijat și controlat prin conexiune inversă
Experimentarea:
Experimentarea este o metodă de explorare directă a realității prin care se provoacă
intenționat un fenomen sau proces (în laborator), în condiții determinate, în scopul cercetării
legităților care îl guvernează și a verificării unor ipoteze.
Experimentarea este o metodă de î nvățare cu un mare potențial de activizare a elevilor și
de dezvoltare a creativității.
Tipuri de experimente
După conținut:
– experimente calitative – care vizează stabilirea relațiilor dintre cauză și efect
– experimente cantitative – care vizează stabil irea unor relații și a caracteristicilor cantitative ale
unui obiect, proces sau fenomen
După scop:
– experimente ilustrative – profesorul demonstrează, confirmă reguli, legi
– experimente de verificare – pentru confirmarea unor ipoteze
– experimente de: – cercetare
– aplicare
– de evaluare
Metodologia organizării activității experimentale
În etapa pregătirii lecției, profesorul trebuie să stabilească obiectivele operaționale în
funcție de tema din programa școlară, și să documenteze, să proiecteze, să efec tueze experimentul
și să stabilească metodele de evaluare. Experimentul poate fi efectuat în diferite forme:
demonstrații, frontal,pe grupe omogene de elevi sau individual. În timpul lecției, profesorul va
stimula curiozitatea și interesul elevilor, prin f ormularea corectă și accesibilă a problemei pentru
care este necersar experimentul.
Ex. Experimentarea procesului de eroziune a solului, se poate face utilizând un vas de
plastic dreptunghiular în care se pune sol. La un capăt al vasului lăsăm să curgă apă de la un robinet
peste un material textil care să distribuie în mod uniform apa care se scurge, după un timp se va
observa că apar niște șențulețe la suprafața solului.
Exercițiul
Exercițiul este o acțiune repetată în vederea dobândirii unei îndemânări.
Metoda exercițiului are o dublă deschidere:
– de însușire prin repetare și transfer a tehnicilor de execuție
– de dobândire a unor procedee și metode cu caracter inventiv, inovator, creator de idei etc.
Tipuri de exerciții
– după forma de organizare a rezol vării sunt exerciții individuale, de echipă sau frontale
– după gradul de intervenție al profesoruluui există:
– exerciții dirijate
– exerciții semidirijate
– exerciții libere autodirijate
– după funcția îndeplinită există

27
– exerciții de inițiere – introdu ctive sau de acomodare
– exerciții de bază – de fixare și consolidare
– exerciții de corectare
– exerciții repetitive – pentru însușirea unei noțiuni
– exericții de recapitulare
– exerciții de evaluare și fixare
Metodologia învățării prin exerciții semi -dirijate:
În timpul lecției, profesorul comunică elevilor obiectivele operaționale, vizate prin
efectuarea exercițiilor, le stimulează curiozitatea, interesul, atenția, actualizează cunoștințele
necesare rezolvării unor probleme. Elevii rezolvă exercițiile, efectuând operațiile pas cu pas după
fișa de lucru.
Cerințe ale rezolvării exercițiilor
Profesorul trebuie să asigure gradarea progresivă a exercițiilor, să asigure exerciții diverse,
exerciții obligatorii (cu caracter frontal) dar și exerciții facultative .
Tipuri de exerciții la geografie:
– Exerciții de observare – ex. Asupra liniei orizontului
– Exerciții de orientare – cu ajutorul punctelor cardinale
– Exerciții de însușire a semnelor convenționale
– Exerciții de măsurare și orientare în teren – ex. Măs urarea unghiului vertical (unghiul de
pantă) cu ajutorul unui echer, raportot sau cu un eclimetru
– Exerciții de măsurare a distanțelor pe hartă (în raport de scara hărții)
Jocu l – este o activitate naturală umană, prin ea însăși, fără scop material sau vi zibil util, activitate
desfășurată întotdeauna după reguli benevol acceptate.
Jocurile integrate în activitatea didactică aduc varietate, veselie, previn monotonia și
plictiseala.
Profesorul pregătește înainte de lecție, jocul, stabilește conținutul iar în timpul lecției
organizează elevii, fixează și aplică reguli și modul de desfășurare a jocului.

Tipuri de jocuri geografice
– după obiectivele vizate pot fi: jocuri de orientare, aplicative, demonstrative, de memorie, logice
(care fac apel la operațiile d e gândire)
– după materialul utilizat: jocuri de îmbinare a diferite materiale – ex. Realizate din decupaje de
carton, care prin îmbinare pot reda un aspect geografic.
– Jocuri cu întrebări
– Jocuri ghicitori
– Jocuri tip rebus
Jocul denumirilor geografice – ex. Un joc despre animalele sălbatice di n zona Zona Muscel .
Profesorul alege întrebările pe care le adresează unui număr de 3 -4 elevi, pentru răspunsuri, dar
cel care nu dă răspunsul corect este înlocuit de un alt elev din clasă
Jocul de roluri – este o metodă activă de predare – învățare bazată pe stimularea unor funcții,
relații, activități etc. Elevii sunt ca niște actori care interpretează rolul unor elemente din natură
sau din viaț a social -economică pentru a -și forma rapid, abilități, atitudini, se ntimente etc.
Exemplu: jocul privind poluarea zonei Zona Muscel – un elev reprezintă râul Dâmbovița , un alt
elev o fabrică, gater din zonă – un alt elev viețuitoarele din zonă .
Studiul de caz – este o metodă activă prin care se analizează un caz (o situați e particulară autentică
sau ipotetică) care se întâlnește în sistemul natural sau socio -economic.

28
Ex: elevii vor analiza efectul despăduririlor din zona Zona Muscel

5.2.5. Mijloace de învățămînt folosite în predarea CDL -ului

Mijlocele de învățământ c uprind acele resurse materiale și tehnice adaptate ori create în
scopul îndeplinirii sarcinilor instructive -educative. Prin utilizarea lor profesorul realizează
înțelegerea, fixarea și consolidarea cunoștințelor și obiectivelor practice conform cerințelor
pedagogice.
Prin utilizarea diferitelor mijloace materiale și aparate profesorul urmărește realizarea
obiectivelor educaționale și de perfecționare a activității de predare -învățare, de aceea mijloacele
de învățământ îndeplinesc o serie de funcții:
– funcț ia de comunicare – deoarece facilitează transmiterea informațiilor pe căi de comunicare
rapide și eficiente;
– funcția substitutivă – deoarece se asigură substituirea realității prin mijloace materiale și tehnice;
– funcția de motivare a învățării – deoare ce prin mijloacele de învățământ se stimulează
curiozitatea, interesul și dorința de cunoaștere și acțiune a elevului;
– funcția formativă – cu ajutorul mijloacelor de învățământ se contribuie la dezvoltarea
capacităților de operare și a proceselor gândiri i logice;
– funcția de evaluare – deoarece crează posibilitatea de a măsura
– funcția ergonomică – asigură transmiterea într -un timp scurt a unui volum maxim de informații;
– funcția estetică – prin mijloacele de învățământ elevii își dezvoltă capacitatea de a percepe,
înțelege, aprecia și evalua aspectele estetice ale realității.
Clasificarea mijloacelor de învățământ :
– Mijloace obiectuale – (tabla obișnuită, tabla magnetică, colecțiile de roci, insectare, ierbare etc.);
– Mijloace scrise și grafice – reprezintă informații gata elaborate prin intermediul unui cod scris
sau a desenului (cărțile, manualele, planșele, hărțile, albumele, dicționarele, revistele etc.)
– Mijloace audio -vizuale – cuprind ansamblul de materiale pe care s -a stocat informația și
echipamentele tehnice care redau imagini și sunete și care sunt: mijloace tehnice vizuale pentru
materiale cu suport opac (fotografii, scheme, desene) sau pentru cele cu suport transparent
(retroproiectorul, diaproiectorul, aparatul de filmat); mijloace tehni ce auditive (magnetofon,
casetofon, radio); mijloace tehnice audio -vizuale (videoproiectorul, computerul, video –
casetofonul, televizorul)
Mijloacele obiectuale – în activitatea didactică la geografie sunt folosite o serie de roci
(magmatice, sedimentare, m etamorfice) și minerale elementare native (sulfuri, oxizi, carbonați,
silicați), de asemenea ierbare cu plante și frunze etc.
Instrumente și aparate de măsură : heliograful, barometrul, diferite termometre etc.
Mijloace grafice și cartografice . În predarea și învățarea geografiei se utilizează foarte multe
mijloace grafice, diagrame, cartograme, cartodiagrame, hărți de diferite tipuri și scări.Întocmirea
de fișe cu valoare de clasificare, piramida vârstelor, diagrame și historiograme;
Fișe de lucru individu ale;
Ca mijloace de învățământ nelipsite fiecărei lecții sunt proiectele didactice.

Anexa 2
PROIECT DIDACTIC

29

Data : 03.X.2017
Clasa a IX-a
Obiectul : CDL -GEOGRAFIA LOCALĂ
Unitatea : LICEUL TEHNOLOGIC VICTOR SLĂVESCU RUCĂR
Profesor: Pestrițu Gabriela
Titlul lecției : RELIEFUL ZONEI MUSCEL.
Tipul lecției : Lecție de dobândire de noi cunoștințe.

Competente specifice vizate:
1.1. recunoașterea principalelor forme de relief din orizontul apropiat.
1.3. recunoașterea, interpretarea semnelor convenționale p e harta județului și planul localităților din zona
muscel.
1.4. orientarea în teren cu ajutorul unei hărți sau schițe.
2.3. identificarea și descrierea corectă a elementelor din spațiul geografic local în complexitatea lor.
2.4. identificarea limitelor și altitudinilor minime sau maxime din spațiul geografic local.
3.2. realizarea unor corelații între unitățile de relief și evoluția ambientului local.

Obiective operaționale : La sfârșitul activității didactice elevii trebuie să fie capabili:
O1 Să identifi ce principalele forme de relief ale orizontului local, cu ajutorul schiței de hartă reprezentând
bazinul superior al Văii Dâmbovița.
O2 Să localizeze pe schița de hartă văile și vârfurile care aparțin Munților Iezer.
O3 Să grupeze regiunile muntoase în f uncție de altitudine, interpretând datele obținute.
O4 Să explice modul de formare a Carpaților Meridionali.
O5 Să calculeze distanța, în linie dreaptă, pe schița de hartă (scara 1:50 000), din M -ții Piatra Craiului în
M-ții. Iezer.

Metode utilizate : lucru cu harta, conversația, explicație, descoperire, explozia stelară.
Mijloace didactice folosite : Harta Fizică a României, Harta Județului Argeș, schița bazinului superior al
Văii Dâmbovița, imagini din orizontul local, proiector;
Strategie de lucru folos ită: învățarea prin descoperire, învățarea inductivă.
Modalitatea de organizare : individuală și de grup

Desfășurarea lecției:

Nr.
Crt. Momentele
lecției Ob.
Op. Activitatea profesorului Activitatea
elevilor Strategii
didactice Evaluare
1. Moment
organizatoric Controlul prezenței și ordinei Pregătesc
caietele și
manualele
școlare observația Atenționări
aprecieri

30
2. Recapitularea
cunoștințelor
anterioare;

Profesorul folosește metoda
explozia stelară, pentru
recapitularea cunoștințel or ancoră;
Imparte clasa în 4 grupe, fiecare
grupă are un lider care ia de pe
panou un bilet cu o întrebare:
-„Cum” se numește localitatea
natală? Dar județul în care se află?
Dar unitatea de relief în care se ală
localitatea?
-„Unde” se află localitate a natală
în cadrul zonei Muscel? Dar în
cadrul țării?
-„Ce” localități vecine se află în
sudul și vestul localității natale? ;
-„De ce” râul colector al localității
curge spre sud? Sunt atenți la
explicațiile
profesorului;

Gândesc și
răspund.

Răspund și arată
pe hartă poziția
localității natale;

Gândesc și
răspund
Explică și arată
pe hartă; Explicația

Conversația

Discuții

Argumentarea Observă
comportamentul
elevilor;

Incurajează elevii
să participe la
răspuns;

Aprecieri;

Observați i;

3.

Pregătirea
aperceptivă
Profesorul prezintă elevilor câteva
semne convenționale reprezentând
treptele de relief;
Observați semnele
convenționale…., ce reprezintă?

Prof. scrie titlul lecției pe tablă:
Relieful orizontului local
Anunță obiecti vele; Raspund fiind
îndrumați de
prof.

Scriu titlul
lecției în caiete Problematizar
ea Observă
comportamentul
elevilor;

4.

Dirijarea
predării –
învătării

O1

Profesorul împarte grupelor de
elevi suport cartografic (schița
bazinului superior al Văii
Dâmbovița);

Relieful reprezintă toate
denivelările scoarței terestre;
Care sunt principalele trepte de
relief?
Priviți schița primită: care sunt
principalele forme de relief ale
localității natale?
Răspund elevii grupei 1.
Schemă pe tablă;

Localitatea este poziționată în
partea internă a Munților Piatra
Craiului, acest lucru conferă
regiunii un aspect muntos
Partea centrală este reprezentată de
Valea Râușorului, care este închisă
pe toată partea estică de Valea
Dâmboviței; Scriu în caiete și
răspund
interogațiilor
profesorului;

Răspund fiind
îndrumați de
profesor: relief
de depresiune,
dealuri înalte și
munți mijlocii

Scriu în caiete;

Conversația

Descoperire;
Conversația

Explicația;

Conversația

Observă
comportamentul
elevilor;

Observații;

Atenționări;

31

O2.

O3.

O4.
Grupa a II -a: Identificați vârfurile
și văile care aparțin Munților
Păpușa;

Pintenul Țefeleica este un pinten
montan, deoarece este alcătuit din
roci montane (gresii);

Depresiunea este închisă în pe
toată partea estic ă de valea
Dâmboviței .

Grupa a III -a, grupați regiunile
muntoase în funcție de altitudine
astfel:
-700-1000 m;
-1000 -1400 m;
-peste 1400 m;
Ce concluzii ați tras? În ce parte
altitudinile sunt mai mari? De ce?
Profesorul scrie concluziile pe
tablă și prezintă elevilor imagini
reprezentând dealurile și vârfurile
reprezentate pe schiță;

Grupa a IV -a, explicați, pe baza
cunoștințelor anterioare, cum s -au
format Munții Iezer.
Identifică
dealurile cu
ajutorul hărții;

Scriu și răspund,
identifică
regiunile;

Scriu
răspunsurile și
arată pe hartă;

Analizează,
grupează și
formulează
răspunsurile,
fiind îndrumați
de profesor;

Elevii scriu în
caiete și răspund
la întrebările
prof.;

Descoperirea;

Discuții;

Descoperire;
Explicația;

Argumentare;
Explicație;

Aprecierea
răspunsurilor;

Încurajează elevii
să participe la
răspuns;

Atenționarea
elevilor;
Aprecierea
răspunsurilor;
5. Atingerea
feed-back -ului O5. Toți elevii identifică pe schiță
vârfurile Păpușa și Iezer. Calculați
distanța dintre aceste vârfuri în
linie dreaptă, stiind că scara este de
1:50 000.
Dacă scara este de 1:50 000,
înseamnă că 1 cm pe schiță
măsoară 0,5 Km pe teren. Elevii ascultă
explicațiile și
măsoară cu rigla
câți cm sunt
între cele două
vârfuri, apoi
transformă (cu
ajutorul
cunoștințelor
matamatice) în
km. Discuții;
Explicația;

Rezolvare de
probleme; încurajează elevii
să participe la
răspuns;

6.

7. Teme pentru
acasă.

Aprecieri și
notări Calculați, după exemplul din clasă,
câți Km sunt între satele Cerașu și
Slon.

Evaluarea și autoevaluarea
grupelor de elevi. Scriu în caiete

Elevii sunt
solicitați să -și
acorde note.
Argumentarea
notelor.

32
PROIECT DIDACTIC

Data : 03.XII.2017
Clasa a IX-a
Obiectul : CDL -GEOGRAFIA LOCALĂ
Unitatea : LICEUL TEHNOLOGIC VICTOR SLĂVESCU RUCĂR
Subiect: HIDROGRAFIA ZONEI MUSCEL
Tip de lecție : transmitere – insusire de noi cunostinte (mixta);
Locul desfăsurării activității : Valea Dâm boviței;
Propunător : Pestrițu Gabriela;

Competențe specifice:
 Identificarea legăturilor între elemente, fenomene și procese observabile;
 Explicarea importantei mediului geografic pentru om și societate;
 Poziționarea corecta a elementelor geografice pe re prezentările cartografice specifice;

Obiective operaționale : „la sfârșitul lecției elevii vor fi capabili….”

– Să identifice afluenții de stânga și de dreapta ai râului principal;
– Să definească termenii geografici: izvor, afluenți, confluență, bazin hidr ografic;
– Să compare valea râului principal Dâmbovița, cu valea râului Râușor;
– Să redea prin desen schematic: alunecarea de teren, elementele unei văi ;

Strategii didactice:
a) Metode și procedee: observarea directă în orizontul local, metoda R.A.I., d escoperire,
problematizare, explicația, conversația;
b) Forme de activitate: pe grupe, frontală, independent – individuală;
c) Mijloace de învățământ: Harta Fizică a Județului Argeș, schița bazinului superior al Văii
Dâmbovița, coli de desen, creioane, atlase șco lar, manualul școlar;
d) Resurse – psihice: capacitățile normale de învățare și receptare a elevilor de cls. a IX -a;
– temporale: 50 minute;

Desfășurarea lecției:

Nr.
crt. Momentele
lecției Ob.
op. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii Evaluare
1. Moment
organizatoric Controlul prezenței și ordinei,
încolonați vor merge în afara
școlii, pe valea râului Râușor. Pregătesc
materialele de care
au nevoie: co li de
scris și desenat,
schițe ale
orizontului local,
minge; Observația Atenționări,
aprecieri

2.

Reactualizarea
cunoștințelor
anterioare;

Profesorul ajunge cu elevii în
locul dinainte stabilit, îi
așează în cerc și folosind
metoda didactică de evaluare
R.A.I., recapitulează
cunoștințele anterioare; Elevii ascultă
explicațiile,
formulează
întrebări și
desemnează colegul
care-i va răspunde Observati i,
aprecieri;

33

3.

4.

Anunțarea
temei și a
obiectivelor

Dirijarea
predarii –
invatarii;

O1.

O2.

O3.

Profeso rul împarte elevilor
schițe care reprezintă
hidrografia orizontului local;

Solicită elevii să localizeze pe
schița dată poziția lor;

Explică copiilor că evoluția
reliefului localității a fost
dictată de rețeaua
hidrografică, structura
geologică, compoziț ia
petrografică, dar și de
activitatea omului;

Așezați schița cu spatele la
voi, veți descoperi afluenții
de dreapta, în dreapta voastră;
Identificați afluenții de stânga
și de dreapta ai râului
principal;

Ce sunt afluenții? Tocmai ce
i-ați identificat ;
Ce este un izvor?
Identificați pe schița voastră
izvoare și marcațile cu un
cerc;
Ce este confluența?
Este locul unde un afluent se
varsă în râul principal;
Identificați pe harta voastră
regiunile de confluență;

Observați valea râului din
acest loc și scrieți pe coală o
scurtă caracterizare a
acesteia;

Toate constatările sunt scrise
de prof pe o coală și se trag
concluziile:
-valea este mărginită de
„versanți”, care sunt
împăduriți sau nu; aruncându -i
mingea;

Gândesc și
localizează po ziția
cu creionul;

Discută și
completează;

Gandesc și
identifica pe schiță
afluenții;
Îi scriu în tabel;

Discuta și răspund
fiind îndrumați de
profesor.
Izvorul este locul
unde apa subterană
iese la suprafață;

Gandesc și raspund,
fiind indrumati de
profesor;
Au identificat
alunecarea de teren,

Conversatie
euristica;

Problematizare;

Lucrul cu harta,
descoperirea,
conversatia.

Problematizarea
, conversatia;

Interogatiile de
control și
dialogul;

Comparatia,
conversatia;

Explicatia,
conversatia;

Problem atizarea
, explicatia;

Solicită
participarea
tuturor
elevil or la
răspuns;

Determina
elevii sa
dialogheze,
sa se
autoevalueze;
;

Solicită
participarea
tuturor
elevilor la
răspuns;

Observarea
comportamen
tului elevilor,
atentionari;

34

5.

6.

7.

Atingerea feed –
back -ului

Tema pentru
acasă

Elevii sunt
notați pentru
activitatea
desfășurată;

O4.

-pe versanții neîmpăduriți
apar „alunecări de teren”;
-valea e ste puțin largă, iar
râul șerpuiește în cadrul
acesteia;

Împarte elevilor fișe de lucru
în care sunt ilustrate
elementele unei văi

Comparați cele două imagini:
valea râului la nord de Slon,
cu valea râului de la sud de
Cerașu: identificați asemănări
și deosebiri;

Observați alunecarea de teren
din apropiere; care credeți că
sunt cauzele producerii
acesteia?
Scrieți pe coala trei cauze;

Împarte clasa în 4 grupe de
elevi și fiecare grupă trebuie
să realizeze un proiect cu
tema:
-măsuri de prevenire și
combatere a alunecărilor de
teren;

Profesorul acordă note
elevilor, și sunt îndrumați să
se autoevalueze; versantul și alte
elementele ale văii:
-albia majoră;
-albia minoră
-talveg;
-terase;
Elevii scriu în
caiete;

Completează pe
fișe;
Scriu în caiete;

Raspund la
intrebarile adresate
de profesor și
completeaza în
caiete.

Gândesc,
analizează, observă
și reușesc să
identifice cauzele,
îndrumați de
profesor:
-panta mare a
versantului;
-roca moale
(argila);
-apa din
precipitații;
-despăduririle;
-pășunatul excesiv;

Scriu tema
proiectului; Lucrul cu harta,
descoperirea,
conversatia;

Observarea,
descoperirea;

Conversatia,
problematizarea
;

Problematizare;
Descoperire;

Interogatii de
control și
dialog;

Stimularea
participarii
elevilor la
raspuns;

Determi na
elevii sa
dialogheze și
evalueaza
raspunsurile;

Atentionari,
aprecierea
raspunsurilor;

Stimularea
participarii
elevilor la
raspuns;

35
Anexa 4 Test geografia locală
clasa a IX –a
Cadrul Natural al Zonei Muscel

1.Completați informațiile de mai jos, cu răspunsurile corecte:
Zona Muscel se află în nord -estul județului…………………. , se învecinează la nord -vest cu județul
………………………..dea lungul colinelor munților ……………, care aparține unității de relief numită………. ….,
care s -a format prin………………

Schița de mai jos reprezintă bazinul supe rior al Văii Dâmboviței , este suport pentru itemii 3, 4 și 8;

2.Identificați: principalele vârfuri ale munților Iezer și M -ților Piatra Craiului;
3.Identificați afluenții Râului Dâmbovița notați cu cifrele:1, 2, 3, 4 și 5;
4.Precizați două moduri de uti lizare a apei în orizontul local;
5.Precizați două surse de poluare a apelor în orizontul local;
6.Caracterizați regiunea zonei Muscel precizând: altitudini medii, tipuri de roci, utilizarea terenurilor;
7.Caracterizați elementele biosferei din orizontul l ocal și apropiat, precizând:
-zona sau tipul de vegetație;
-două specii de plante caracteristice;
-două specii de animale caracteristice;
-cum se adaptează plantele și animalele la schimbările de anotimp;

8.Calculați distanța dintre satele Dâmbovicioara ș i Cetățeni, pe harta de mai jos, având în vedere că scara
hărții este 1:50 000.

36

PROIECT DIDACTIC

Data : 13.III.2018
Clasa a IX-a
Obiectul : CDL -GEOGRAFIA LOCALĂ
Unitatea : LICEUL TEHNOLOGIC VICTOR SLĂVESCU RUCĂR
Subiectul lecției : Turismul
Tipu l lecției : lecție mixta
Propunător : prof. Pestrițu Gabriela

Motivaț ia: Aceasta lecție este importanta deoarece analizează un sector important al ecomoniei Zonei
Muscel și anume – Turismul, ca parte componenta a sectorului terțiar, de servicii.

Obiective operaționale : La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
O1 – să localizeze obiectivele turistice pe harta fizica a Zonei Muscel, cu ajutorul explicațiilor primite
O2 – să identifice pe harta fizica a Zonei Muscel cel puțin trei zone de atracție turistic a, pe baza imaginilor
vizionate (prezentare Power -Point)
O3 – să definească noțiunile de: cadru natural, cadru antropic, flux turistic, atracție turistică, potențial
turistic
O4 – să enumere cel puțin trei tipuri de turism
O5 – să precizeze cel puțin trei aspecte care să demonstreze importanța acestui sector economic
O6 – să evidențieze necesitatea ocrotirii și utilizării durabile a potențialului turistic al Zonei Muscel

Argumentarea obiectivelor :
A1 – O1, O2 – formarea deprinderii de analiza și interpreta re corecta a hărții;
A2 – O4- dezvoltarea capacității de analiza și sinteza a elementelor geografice într -un sistem spațial și
funcțional;
A3 – O5, O6 – perceperea corelaților dintre componentele potențialului turistic (naturale și antropice) și
utilizare a lor sub aspect economic

Sarcini de lucru :
S1 – O1 – Priviți harta fizica a Zonei Muscel și localizați obiectivele turistice (oral)
S2 – O4 – Citiți cu atenție fragmentele de lectura din manual și scrieți în caiete cel puțin trei tipuri de turism
S3 – O2 – Urmăriți prezentarea imaginilor (prezentare Power Point) și notați în caiete concomitent cu
vizionarea, cel puțin trei zone de atracție turistică din Miuscel
S4 – O3 – Citiți fragmentele de lectura din manual și scrieți pe caiete definiția următoarelor noțiuni: cadru
natural, cadru antropic, flux turistic, atracție turistica, potențial turistic
S5 – O5, O6 – Explicați oral, făcând apel la toate materialele prezentate în lecție, de ce este necesar să
protejăm și să valorificăm durabil potențialul turisti c al Zonei Muscel

Strategii didactice:
Metode: conversația euristica, explicația, lucrul cu harta, lucrul cu manualul, comparația, învățarea prin
descoperire, problematizarea, lectura
Mijloace de învățământ : harta fizica a Zonei Muscel, atlase, manualul, fotografii, fragmente de lecturi,
fise de evaluare
Material bibliografic:
1. Dulama M. E., 1996, Didactica geografica, Editura Clusium, Cluj – Napoca
2. Rey V., Groza O., Ianos I., Patroescu M., 2006, Atlasul Zonei Muscel, Editura Rao

37
3. Posea G., Ielenicz M., 199 9, Lecții, scheme, teste grilă pentru geografie, Editura Eficient,
Bucuresti
Schema lectiei se structureaza pe urmatorul plan :
C1 – Definiția turismului
C2 – Tipuri și forme de turism
C3 – Potențialul turistic al Zonei Muscel. Definiție. Componente
C4 – Obiective turistice naturale și antropice. Exemple.
C5 – Zone de atracție turistica din Muscel

Corelația obiective (O) – conținuturi (C) – sarcini de lucru (S):
O1 – C1 – S1; O2 -C2-S2+S3, O3 – C3 – S4, O4 + O5 – C4-S5
Nota:
Lecturile suplimentare și fotog rafiile (prezentarea Power Point) prezentate pot folosi pentru captarea
atenției elevilor și descoperirea caracterului complex al acestui sector economic terțiar – Turismul.

38
DESFASURAREA LECTIEI

Evenimentele
lecției Obiective Conținutul
Informativ Nivelul inițial al
cunoașterii elevilor Sarcini de
învățare Strategii didactice Evaluare
Moment
organizatoric Pregătirea elevilor
pentru ora Se verifica materialul didactic și se notează absenții – 1 min.
Verificarea
cunoștințelor
anterioare Lecția de verificat: Repartiția geografica a industriei
Se adresează întrebări.
Se completează un tabel pe tabla: 10 min
Reg.
industr. Materii
prime Centre de
extracție Centre de
prelucrare Utilizare

Metode: conversația, lucrul cu
harta
Mijlo ace: harta fizica a Zonei
Muscel și harta din manual
Oral – prin întrebări
Scris – completarea
tabelului pe tabla
Anunțarea temei și
a obiectivelor Captarea atenției
pentru buna
desfășurare a lecției Se anunță titlul lecției, obiectivele urmărite. 1 min

Dirijarea predării
– învățării
25 min. O1 +O2 C1+C2 Recunosc semnele
convenționale, pot
localiza obiectivele
turistice S1+S2 Metode: explicația, lucrul cu
harta, exercițiul
Mijloace: Harta fizica a Zonei
Muscel, atlasul, manualul
Forme de organizare: frontal,
individual Frontala: orala
Individuala: scrisa
Prin exerciții,
aprecieri verbale
O3 +O4 C3+C4 Cunosc termenii:
cadru natural, cadru
antropic, flux
turistic, atracție
turistica, potenț ial
turistic S3+S4 Metode: conversația, lucrul cu
harta, probl ematizarea
Mijloace: Harta fizica a Zonei
Muscel, atlasul, manualul
Forme de organizare: frontal,
individual, pe echipe Prin exerciții:
de identificare, de
clasificare, de
completare
O5+O6 C5+C6 Au deja informații
despre importanta și
complexitatea S5+S6 Metode: conversația, lucrul cu
harta, problematizarea
Mijloace: Harta fizica a Zonei
Muscel, atlasul, manualul Aprecieri generale

39
acest ui sector
economic Forme de organizare: frontal,
Atingerea feed –
back -ului Prin întrebări care vizează gândirea – 3 min
Ex: Numiți cel puțin trei factori care favorizează dezvoltarea turismului.
Pe baza informațiilor din text și a analizei hărții obiectivelor turistice numiți cel puțin
trei zone de atracție turistică din Romania Metode: lucrul cu harta,
problematizarea
Mijloace: Harta fizica a Zonei
Muscel
Forme de organizare: frontal Orala: prin întrebări
Analiza produselor:
caietele elevilor
Obținerea
performantei – Se distribuie fișele de evaluare, rezolvarea cerințelor – 2 min
– Dupa completarea fișelor se face o verificar e, prin sondaj, pentru
a se identifica răspunsurile corecte – 1 min Mijloace: fișa de evaluare
Forme de organizare: individual Scrisa: prin fișa de
evaluare
Anunțarea temei
pentru acasă – Învățarea conținuturilor lectiei
– Realizarea unei relatări scurte cu t ema: “Imaginați -vă ca sunteti un turist englez care vizitează pentru prima dată
zona Muscel.” – 1 min
Aprecierea
activității
Notarea – Se fac observații asupra modului în care au raspuns elevii
– Se notează elevii care au fost foarte activi – 1 min

40
Scoala…………………………………
Profesor……………………………… Nume…………………………………..
Prenume………………………………
Clasa…………………………………..

FISA DE EVALUARE
Clasa a IX-a
Tema: Turismul

1. Completati spatiile libere cu raspunsul corect:

Potentialul turistic al Zonei Muscel reprezintă ansamblul obiectivelor ……………………. și
……………………………cu valoare turistica.
Peștera Dâmbovicioara este s ituată pe Cheile ………………………
Izvoarele minerale și termale reprezinta baza turismului ……………………………

2. Enumerați cel putin trei tipuri de turism în funcție de scopul deplasării:
……………………………………. ……………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………
…………. …………………………………………………………………………………………………………….. …..
…………………………………………………………………………..

3. Precizați cel putin trei factori care influențează dezvoltarea turismului în zona
Muscel.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………
……………………………………………………. ……………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………
…………………………. ………………………………………………..

4. Folosind harta, numiți cel putin trei obiective turistice naturale și cel putin trei
obiective turistice antropice din Muscel:
…………………………………………………………….. ………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………
………………………………….. …………………………………………………………………………………
Timp de lucru: 5 minute

41

Scoala…………………………………
Profesor……………………………… Nume………………………………… ..
Prenume………………………………
Clasa…………………………………..

TEMA PENTRU ACASA
Clasa a IX -a
Tema: Turismul

I. Realizați o scurtă relatare a unei călătorii ( o pagina) cu tema:
“Imaginați -vă ca sunteți un turist engl ez care vizitează pentru prima data zona Muscel. Răspundeți la
următoarele întrebări:
1. De unde începe turistul vizitarea?
2. Care sunt primele impresii ale turistului?
3. Ce obiective turistice vizitează?
4. Ce îi place și ce îi displace turistului englez în Muscel?

II. Utilizați următoarele cuvinte și/sau sintagme fară a le schimba forma: zona de atracție turistică, peșteri,
potențial turistic, Peștera Dâmbovicioara, Mânăstirea Nămăiești, Cetățuie, cadru natural.
Harta în activitatea didactică
Harta este un instr ument de obținere a informațiilor și permite analiza distribuției, evoluției,
dinamicii și caracteristicilor pe care au diferite forme geografice.
Elevi trebuie învățați să identifice tipurile de hărți după criteriile de clasificare, să utilizeze
scara de proporție, să descifreze legenda hărților să citească și să interpreteze harta și să
întocmească hărți conform unor cerințe . De o importanță deosebită sunt citirea și interpretarea
hărții, pentru înțelegerea de către elevi a fenomenelor geografice astfel:
a) citirea hărții – reprezintă descierea tuturor elementelor de pe o hartă (forme de relief,
ape, orașe, căi de comunicație, bogății ale subsolului etc.)
b) interpretarea sau înțelegerea hărții solicită ca descrierea să fie însoțită de analiza
legăturilor dintre obiectele și fenomenele geografice.
Elevii trebuie puși în situația de a interpreta, (a face legătura) relația existentă între
diferitele elemente ale mediului înconjurător (relief, climă, vegetație, sol, etc.) sau dintre acestea
și cele rezultate în urma activităților umane, care devin parte componentă a mediului îl influențează
prin modificările pe care le produc diferitelor componente geografice.

42
5.2.6. Forme de evaluare utilizate in cadrul CDL -ului
Sugestii cu privire la evaluare
Calitatea e valuării căreia îi vor fi supuși elevii pentru a obține calificările reprezintă unul
dintre factorii esențiali care susțin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se
impune atât asigurarea coerenței, caracterului realist și motivant, rigo rii, corectitudinii și
eficienței procesului de evaluare , cât și deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele
naționale definite în cadrul fiecărei calificări.
Evaluarea este actul didactic complex prin care se determină cantitatea de cunoștințe și
abilități dobândite, valoarea lor la un anumit moment când se efectuează o prestație scrisă, orală
sau practică.
Evaluarea implică trei elemente: verificarea, aprecierea și notarea.
Verificarea este actul didactic prin care profesorul constată volumul și c alitatea
cunoștințelor și abilităților practice pe care elevii le au la un moment dat. Aprecierea este actul
didactic prin care profesorul estimează valoarea, nivelul, performanța cunoștințelor și capacității
elevilor la un moment dat și la tema respectivă .
Notarea este actul didactic prin care profesorul măsoară și validează rezultatul pregătirii
elevului, obținut prin verificare și apreciere, iar rezultatul este reprezentat de simboluri
convenționale (note sau calificative).
Tipuri și forme de evaluare
Evaluare după momentul în care se face:
– evaluare inițială – are ca obiectiv diagnosticarea nivelului de pregătire al elevilor la
începutul anului școlar;
– evaluarea curentă – are ca obiectiv cunoașterea pregătirii zilnice, sistematice și continue
a elevil or și oferă posibilitatea intervenției imediate a profesorului. Elevii au obligația de a învăța
pentru fiecare lecție.
– evaluarea periodică – are ca obiectiv verificarea și restructurarea cunoștințelor în vederea
realizării unui sistem mai complex de info rmații;
– evaluarea finală – are ca obiectiv verificarea cantitativă și calitativă a însușirii întregii
materii de studiu
Evaluare după modul de efectuare:
– evaluare orală – chestionarea, examinarea, ascultarea este o formă particulară a
conversației prin care se verifică gradul de însușire cantitativă și calitativă a cunoștințelor și
deprinderilor.
– examinarea scrisă – se face prin lucrări de control sau extemporale (verificare curentă)
neanunțate, prin lucrări scrise semestriale anunțate (teze), prin lu crări scrise la sfârșit de ciclu
școlar (capacitate sau bacalaureat).
– evaluarea practică – constă în utilizarea instrumentelor, orientarea în teren și pe hartă,
confecționarea de modele obiectuale sau grafice, efectuarea de măsurători și de experimente e tc.
În acest fel se verifică priceperile și deprinderile formate în activitatea aplicativă.
Evaluare după scopul urmărit:
– evaluare formativă, orientată spre un conținut parcurs, indică eficiența învățării și
zonele în care se manifestă deficiența;
– evaluare pentru plasament – are ca scop repartizarea subiecților în grupe de nivel
relativ omogen, pentru a adopta strategii diferențiate de predare -învățare;
– evaluarea capacității – are ca scop ierarhizarea subiecților pentru o activitate
viitoare. În primul rând contează prezența cunoștințelor și capacităților pentru nivelul de
performanțe dorit (examenele de admitere).

43
– evaluare sumativă – are ca scop ierarhizarea subiecților în privința unui conținut
parcurs într -o perioadă îndelungată ( în timpul unui an ș colar, unui ciclu de învățământ, pentru
bacalaureat etc.)
Utilizarea testelor în activitatea didactică geografică
Testul este un instrument metodologic obiectiv de evaluare, de măsurare, de diagnosticare
după criterii științifice a unei realități măsurabil e (aptitudini, abilități, informații).
Testul este o formă de verificare frontală, scrisă, care cuprinde un ansamblu diversificat de
itemi – întrebări – care vizează un volum mare de cunoștințe și capacități. Baremul de notare al
testului asigură condițiile unei notări obiective. Utilizarea testelor elimină subiectivismul în notare,
evidențiază greșelile caacteristice, oferă informații asupra atingerii obiectivelor operaționale și
eficienței strategiilor didactice.
Tipuri de teste
După momentul aplicării tes telor distingem:
-teste inițiale, – teste aplicate pe parcursul anului școlar;
– teste finale, – plasate la sfârșitul semestrului sau anului școlar.
După scopul evaluării testelor distingem:
– teste de progres – care cuprind itemi, centrați direct pe obiec tivele operaționale și care
indică eficiența procesului de învățare, a progresului realizat de elevi prin parcurgerea conținutului
dar și deficiențele ce pot fi corectate prin modificarea strategiilor de învățare
– teste de notare – vizează o unitate de în vățare sau mai multe unități de învățare, din
conținutul cuprins în programa și manualul șclar.
– teste de ierarhizare – testele sintetice cuprind o sinteză a materiei predate pe parcursul
unui an școlar, sau vizează mai multe capitole dintr -un manual. Grilele sunt forme particulare ale
testelor care vizează conținutul unui manual. Testul poate conține până la 50 -60 temi de
discriminare binară sau multiplă cu răspunsuri deschise.
Elaborarea testului
Testul cuprinde un ansamblu de itemi variați ca mod de for mulare și care se adresează
diferitelor procese psihice (gândirii, memoriei, imaginației etc.)
Itemul este un element component, independent al testului sau o unitate de conținut și poate fi o
întrebare, o problemă sau o sarcină de efectuat.
Tipuri de item i
După criteriul obiectivității există:
– itemi obiectivi – abordează un singur aspect cognitiv precis delimitat, izolat din domeniul
testării ex. Zona Muscel ul se află în regiunea ______________
– itemi subiectivi – cotarea nu se poate realiza pe baza uno r modele complete ale
răspunsurilor coreste, de aceea opiniile, criteriile și judecățile evaluatorului fiind deosebit de
importante.
Itemi cu răspunsuri închise
– itemi cu discriminare binară – cuprind întrebări sau propoziții la care se oferă două
variant e posibile, iar elevul alege una dintre ele: da/nu, corect/greșit, adevărat/fals, subliniază sau
încercuiește varianta aleasă.
Ex. În Zona Muscel există păduri de stejar ? Da/Nu
Zona Muscel ul este situat ăn nordul județului Argeș? Adevărat/Fals.
-itemi d e discriminare multiplă – cuprind întrebări la care elevul trebuie să aleagă unul sau
mai multe răspunsuri corecte..
Ex. Încercuiți sau subliniați răspunsul corect:
Dâmbovița ……….
a) este afluent de dreapta al Dunării;
b) străpunge Carpații prin mai multe defilee;
c) face parte din grupa râurilor de sud;

44
d) izvorăște din Carpații Orientali .
-itemi de asociere – se grupează două câte două elemente care prezintă între ele o relație
oarecare. Cele două grupe de elemente sunt așezate în două coloane paralele
Ex. Asociați zonele geografice A-D, cu obiectivele turistice a -d ce le sunt proprii:
A) Zona Muscel a) Resort David
B) Sătic b) Cabana Valea Haiducilor
C) Râușor c) Hanul Veseliei
D) Cheile vâltoarei d) Cabana Pădurarului
2. Itemi cu răspunsuri d eschise:
a) itemi de completare a unor propoziții lăsate neterminate
ex. Cel mai înalt vârf din zonă este _____________
Cel mai apropiat județ de Zona Muscel este ______________
itemi de completare a două lacune într – o frază măsoară două cunoștin țe exacte și verifică
cunoașterea relației între elementele verificate
ex. Zona Muscel ul este situată între localitatea ______și localitatea ________
b) itemi de completare a mai multor lacune înlănțuite logic; reprezintă un text cu mai multe lacune,
pe care elevii trebuie să le completeze.
Ex. Dâmbovița străbate satul _____________unde s -a format un lac __________datorită
construirii_____________.
La elaborarea acestui tip de itemi, trebuie respectate anumite condiții:
-să nu se introducă prea multe lacu ne în text
-fiecare lacună să necesite un singur răspuns correct;
-spațiul lăsat liber să aibă aproximativ aceeași lungime la toate lacunele (pentru a nu sugera
răspunsul),
-frazele să nu fie prea lungi și să nu reproducă un text din manual.
Baremul este o grilă de evaluare și notare unitară care descompune tema în subteme și
prevede un anumit punctaj pentru aceste subteme. Punctajul se însumează în final și se echivalează
în note școlare.
Notarea – În activitățile didactice cu elevii, în România, sistemu l convențional de notare
cuprinde 10 trepte de la 1 la 10. La unele probe practice și la concursuri se practică sistemul binar:
admis/respins.
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie
verbal, fie în scris. Într ebările pot să fie legate de activitățile descrise în conținuturile unității
(pentru a verifica dacă elevul înțelege de ce au fost efectuate activitățile ), sau pot să testeze
capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezintă și un mijloc important
de stabilire a dovezilor despre cunoștințele de bază și despre înțelegerea elevului.
Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza elementelor care vor fi acceptate
ca probe și modul în care vor fi măsurate sau estimate acestea . În mod ideal, schema de evaluare ,
care include modele de întrebări și de soluții la probleme, ar trebui pregătită în același timp cu
instrumentul de evaluare , asigurându -se astfel complementaritatea lor, precum și certificarea
capacității elevilor de a c ompleta întrebările/a realiza sarcinile impuse în timpul alocat.
Probe orale (de tip interviu sau discutie liber a) prin care elevul demonstrează că este
capabil să obțina informatț i necesar e pentru definirea problemei, să descrie caracteristicile
problemei și să formuleze problema în funcț ie de caracteristicile determinate ;
Probe orale (de tip i nterviu sau discuț ie libera) prin care elevul le demonstreaz ă că este
capabil s ă identifice o alternativ ă de rezolvare a problemei și să aleag ă soluția optim ă de rezolvar e;
Alte instrumente de evaluare ce pot fi utilizate la acest modul :
 Verificarea lucrării la finalul ei
 Portofoliul
 Studiul de caz

45
 Observarea sistematică
****Portofoliul de practică poate fi utilizat că instrument de evaluare a atingerii competențelo r
de către elev, împreună cu fișa de observație a activității elevului întocmită de îndrumătorul de
practică (profesorul de specialitate/ maistru instructor / tutore de practică).
Portofoliul de practică va cuprinde:
 jurnalul de practică
 fișe de observați e
 fișe de lucru
 studii de caz
 rezultate ale proiectelor / miniproiectelor
 fișe de observație a activității elevului pe durata derulării practicii
 documentații tehnice

Cabinetul de geografie
Reprezintă locul optim de desfășirare a activităților didactice, prin concentrarea și
utilizarea mijloacelor de învățământ și aplicarea unor metode didactice cu rol activ pentru elevi.
Structura cabinetuluui de geografie
A) Partea expozitivă a cabinetuluui cuprinde:
– mijloace obiectuale, cartografice, audio -vizuale,hăr țile care trebuie expuse permanent cum ar
fi:harta fizică a României,harta economică a României (sc. 1:400.000); planiglobul; globul
geographic; planșe cu diferite conținuturi: structura internă a Pământului, structura atmosferei, –
colecții de roci, minera le etc.
B) Partea lucrativă cuprinde: mesele de lucru, tablă obișnuită, tablă magnetică, ecran de proiecție,
diferite mijloace audio -vizuale etc.
C) Depozitul de materiale didactice care va include mijloace structurale: eșantioane de soluri,
ierbare, mulaje , etc, mijloace grafice (diferite tipuri de hărți, atlase, albume etc.) și mijloace audio –
vizuale (epidiascop, retroproiector etc).
Terenul de geografie – cuprinde o suprafață amenajată și dotată cu instrumente și mijloace
necesare pentru observarea, înțel egerea și cunoașterea unor fenomene și procese geografice și
pentru formarea deprinderilor și priceperilor elevilor.
Obiectivele instruirii didactice în terenul geografic sunt:
– crearea cadrului optim pentru efectuarea unor observații, măsurători, analize,
experimente etc.
– facilitarea înțelegerii fenomenelor, proceselor și elementelor din mediul înconjurător
prin asigurarea unor cunoștințe și capacități temeinice.
– formarea capacităților priceperilor și deprinderilor elevilor pentru cercetarea științifică.

Structura terenului geografic
a) platformă meteorologică – cu aparatură meteo (heliograf, giruetă pluviometru etc)
b) platformă geomorfologică – o suprafață cu nisip care poate fi modelată
c) platformă hidrologică – un plan înclinat cu jgheab pentru curger ea apei
d) sectorul astronomic – cu punct de observații, dotat cu diferite instrumente
Activități didactice extrașcolare
Sunt activități proiectate și organizate de către profesor sub formă de călătorii pe anumite
distanțe, în locuri care asigură observare a unor fenomene și procese geografice și cu o durată
Tipuri și forme de turism școlar
Turism de recreere, turism cultural, turism de informare și studiu etc.
Excursia – asigură elevilor cunoașterea unor zone geografice și însușirea de cunoștințe și
deprind eri care vor consolida noțiunile, regulile, legitățile învățate la lecții.

46
Pregătirea excursiei, alegerea traseului, stabilirea programului de activitate, vor fi făcute
de profesor care va avea grijă să recomande elevilor conduita, echipamentul necesar și tipul de
alimente ce trebuie să fie luat de elevi (profesorul va avea aprobarea Inspectoratului Școlar).
Valorificarea instructiv -educativă a excursiei școlare se va face prin prelucrarea,
conservarea materialului adunat și realizarea de albume (de fotogra fii cu elemente importante ale
cadruluui natural), ierbare, hărți etc.
Expediția –școlară se realizează cu o activitate de informare și cercetare pe durata mai
multor zile), obiectivele expediției fiind stabilite de profesor și pot fi: expediții geologice,
geomorfologice, etno -folclorice, biogeografice și istorico -arheologice.

Bibliografie de bază
1. Dulamă Maria Eliza (1996), Didactica geografică. Edit. “Atlas – Clusium” S.R.L., Cluj –
Napoca
2. Ionescu M., Radu I., (1995), Didactica modernă, Edi tura Dacia, Cluj -Napoca
3. Ilinca Nicolae, (2001), Didactica geografică, Edit. Corint, București
4. Jinga Iosu, (1999), Învățarea eficientă, Ed. All Educational, București
5. LILICEANU, Stan et al., 2003, Elemente de didactica geografiei, Colleg. Polirom, Iași
6. Mând ruț O., Ungureanu Valeria, Mierlă I., (1982), Metodica predării geografiei la clasele
7. IX-XII, Edit. Didactică și Pedagogică, București.
8. Mândruț O., Apostol Gabriela, (1998), Curriculum școlar, cls. IV -IX. Ghid metodologic,
Edit. Corint, București
9. Mândruț, O., 2001, Geografie – Curriculum școlar pentru învățământul preuniversitar
10. Posea Gr., Iulia Armaș, (1998), Terra – Cămin al omenirii și sistemul solar, Edit.
Enciclopedică – București.
11. Schoumaker Bernadette Merenne (1999), Didactica geografiei, vol.I., Edi t. All
Educational, București
12. Planul de dezvoltare locală a teritoriului Muscelean și European, 2010 -2013 ASOCIATIA
SPECIALISTILOR IN DEZVOLTARE RURALA ARGES ASIDERA
i www.scribd.com/doc/97533941/Lucrare -Grad -Met-10-08
ii Ordinul MEN nr. 3914/2017 – aprobarea Reperelor metodologice privind proiectarea curric ulumului în dezvoltare
locală(CDL)

47

iii Dulamă,M., 2000).
iv Competențele – cheie și geografia școlară – Modelul curricular al disciplinei -suport de formare