MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ȘANSELOR TINERILOR PE PIAȚA MUNCII BRÂNDUȘA FECIORU rticolul de față conține reco mandări de politi ci publice în vederea… [601029]

POLITICI SOCIALE
MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ȘANSELOR
TINERILOR PE PIAȚA MUNCII
BRÂNDUȘA FECIORU
rticolul de față conține reco mandări de politi ci publice în
vederea creșterii accesibilității tinerilor pe piața muncii și au
la bază rezultatele investigațiilor desfășurate în cadrul
elaborării tezei de doctorat.
Sunt avute în vedere aspecte legate de stimularea spiritului an treprenorial
și creșterea gradului de ocupare a tinerilor.
Cuvinte-cheie : ocupare, orientare profesională, șomaj.
Politicile vizând ocuparea tinerilor au cunoscut o dinamică asc endentă în
ceea ce privește ameliorarea acestui fenomen în rândul șomerilo r. Această tendință
este mai evidentă începând din anul 2000, când, potrivit datelo r statistice, rata
șomajului a scăzut.
Politicile guvernamentale în ceea ce privește problematica inte grării tinerilor
în piața muncii au cunoscut o accentuare deosebită în ultima vr eme, prin adoptarea
unor măsuri active de stimulare a inserției profesionale și cre ării de noi locuri de
muncă. În egală măsură, guvernul a fost preocupat de adoptarea și implementarea
prevederilor legislației Uniunii Europene în domeniul politicii sociale. Efectele
pozitive s-au făcut simțite în numărul de ansamblu al șomerilor , în special cel al
șomerilor de lungă durată cunoscând o scădere semnificativă. Cu toate acestea,
tinerii au încă o pondere însemnată în rata generală a șomajulu i, iar aceste eforturi
de sprijinire a accesului tinerilor pe piața muncii trebuie con tinuate. Faptul că
România aderă și participă la proiectele europene de dezvoltare c o m u n i t a r ă î n
domeniul politicilor de ocupare a forței de muncă începe să aib ă ca efect rezultate
în ceea ce privește diminuarea ratei șomajului structural în râ ndul tinerilor care
beneficiază de aceste măsuri.
Un alt aspect care merită menționat este acela că și politicile sociale pasive au
cunoscut o diverisificare a acțiunilor adoptate și un exemplu î n acest sens îl
reprezintă acordarea subvenției de la buget pentru salariul abs olvenților angajați în
primul an după terminarea școlii. O atenție deosebită trebuie a cordată în continuare
tinerilor șomeri din mediul rura l și celor cu studii medii sau sub medii.
Trebuie să existe o armonizare între curricula formării în sistemul de
educație și cerințele pieței muncii. Există încă o anumită iner ție și rigiditate a

 Adresa de contact a autorului : Brândușa Fecioru , Facultatea de Sociologie și Asistență
Socială, Bd. Schitu Măgureanu nr. 9, sector 5, București, e-mai l: [anonimizat].
CALITATEA VIEȚII, XIX , nr. 3–4, 2008, p. 317–327 A

BRÂNDUȘA FECIORU 2 318
sistemului de educație, care face ca schimbările din piața munc ii să fie cu un pas
înainte; mai grav este faptul că sistemul educațional nu reușeș te să fie
corespunzător măcar la nivelul prezent al economiei. În ansambl u, sursa de creare
de noi locuri de muncă provine d in sectorul privat și mai puțin din sectorul public.
Din această perspectivă, politicile educaționale din România ar trebui să fie mult
mai orientate spre a răspunde din amicii și schimbărilor care ap ar în piața muncii.
În zona stimulării inițiativei ant reprenoriale în rândul tineri lor s-au inițiat o
serie de măsuri și s-au derulat o serie de programe de sprijini r e d i n p a r t e a u n o r
instituții nonguvernamentale, dar rezultatele obținute nu sunt încă la nivelul așteptat.
• Măsuri pentru stimularea spir itului antreprenorial la tineri .
– Acordarea de credite subvenționate pentru studenții care au v ârsta până în
30 ani și sunt la prima facultate. Criteriile de acordare a ace stor credite se referă la
inițiative individuale sau de grup de a constitui IMM-uri, asoc iații cooperatiste,
asociații familiale sau de a d esfășura activități ca persoane f izice autorizate.
– Acordarea de facilități fiscale pentru studenții care doresc să înceapă o
afacere proprie. Studenții care își înființează firme, mai ales cu obiect de activitate
în domeniul producției sunt scutiți de plata taxelor pentru aut orizare și beneficiază
gratuit de servicii de consultanță, specifice IMM-urilor.
• Măsuri privind creșterea gr adului de ocupare a tinerilor .
– Sporirea ponderii cheltuielilor alocate măsurilor active de c ombatere a
șomajului.
– Îmbunătățirea accesului tinerilor la măsurile active pentru c ombaterea
șomajului, ceea ce ar duce la scăderea ratei șomajului de lungă durată.
Ca urmare a implementării politicilor sociale privind prevenire a și
ameliorarea șomajului în rândul tinerilor și stimulării accesul ui lor la piața muncii,
rezultatele recente sunt încurajatoare, în sensul diminuării ra tei de șomaj structural
în rândul tinerilor.
Un aspect pozitiv ilustrat de sta tisticile existente este acela al creșterii
nivelului de instrucție al tinerilor care intră în piața muncii : după cum am observat,
numărul tinerilor care absolvă o instituție de învățământ unive rsitar și post-
universitar a crescut simțitor în ultimii ani. Desigur că nu pu tem izola datele
statistice de calitatea forței d e muncă, pe fondul transformări i învățământului
universitar în învățământ de masă, care, de multe ori, ascunde un șomaj mascat al
tinerilor, prin amânarea integrării în piața muncii și continua rea studiilor. Totuși,
această specificare referitoare la nivelul de educație cerut pe ntru un post a devenit
destul de răspândită pe piața muncii din România, în sensul în care, chiar pentru
posturi care în mod obișnuit ar putea fi îndeplinite de persoan e cu studii medii, se
solicită diploma de studii universitare.
Măsurile adoptate de G uvernul României pentru reducerea fiscali tății au vizat
și reducerea economiei subterane și diminuarea numărului celor angajați fără carte
de muncă, plătiți „la negru” și combaterea evaziunii fiscale.
De asemenea, în scopul încurajă rii tinerilor specialiști de a n u mai fi tentați să
plece din țară, ceea ce ar avea ca efect scăderea migrației ext erne, Guvernul

3 MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ȘANSELOR TINERILOR 319
României a demarat un proiect care se numește Tineri Profesioniști, o inițiativă care
se leagă și de procesul de reformă a administrației publice din România. Obiectivul
general al acestui proiect a fos t crearea unui sistem de recrut are și selecție, pentru
posturile superioare din administrația publică. Proiectul, fina nțat de Uniunea
Europeană, urmărea să dezvolte un sistem de proceduri de evalua re și chiar de
dezvoltare a carierei în adminis trație publică, sistem implemen tat cu scopul creșterii
competențelor funcționarilor publici și al modernizării funcție i publice, în ansamblul
său, precum și adaptarea acestei a la schimbările continue ale s ocietății.
PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI
Un număr mai mare și o mai mare diversificare a locurilor de muncă ar fi
unul din elementele cele mai importante în ameliorarea șomajulu i la tineri.
Stabilirea ca obiectiv din partea statului a dezvoltării econom ice a unei anumite
zone sau domeniu de activitate, aduce după sine investiții și c rearea de locuri de
muncă. Ar fi necesară o diversificare a ofertei pe piața muncii , deoarece oferta
locurilor de muncă pentru tinerii, în special pentru cei fără o pregătire adecvată,
este limitată la comerț, construcții, meseria de confecționer, croitorie, alimentație
publică etc.
Această diversificare trebuie gândită în corelație cu stimularea muncii la
domiciliu și cu locuri de muncă în care programul de lucru este flexibil . În cazul
femeilor, ar fi un beneficiu foarte apreciat, deoarece ele ar a vea posibilitatea să își
îngrijească copiii. S-ar mai putea înființa asociații la nivel comunitar pentru
îngrijirea persoanelor bolnave sau a copiilor (tip baby-sitting ), prin care s-ar crea
locuri de muncă pentru femeile tinere. De altfel, această măsur ă a căpătat un avânt
deosebit în țările occidentale, atât ca urmare a îmbătrânirii p opulației, cât și ca
urmare a schimbării obiceiurilor de viață – modernizarea încura jează modelul
familiei nucleare, în care tinerii nu își mai asumă responsabil itatea îngrijirii
bătrânilor. De aceea se apelează la ajutor specializat, cum ar fi apelarea la asistenți
sociali sau asistente medicale. O sursă importantă pentru acest e servicii se găsește
și în România, unde persoane fără un loc de muncă preferă să lu creze în astfel de
posturi în străinătate pentru a-și asigura supraviețuirea econo mică.
Un bun sistem de control al aplicării legilor ar fi un aspect important și ar
constitui un mesaj puternic, stimulant și de siguranță pentru t ineri. Ar trebui
organizate instituții care să m onitorizeze acțiunile referitoar e la cadrul muncii, cărora
tinerii să li se adreseze pentru sesizarea neconformităților cu prevederile legii.
În timpul cercetării s-a conturat opinia conform căreia să exis te măsuri de
stimulare a angajării pentru tineri pe mai multe criterii: nu numai pentru
absolvenții de facultate sau pen tru studenți. Aceste facilități pe care guvernul le
oferă angajatorilor ar trebui să fie alocate pe o durată mai lu ngă, astfel încât,
„patroni” să nu mai fie tentați să le caute motive de concedier e, pentru a angaja alți
tineri absolvenți; în sensul acest a, întreprinzătorii mici și m ijlocii, în special, să
beneficieze de subvențiile acordate de stat. O modalitate concr etă de sprijinire ar fi

BRÂNDUȘA FECIORU 4 320
aceea a facilitaților fiscale – reduceri de impozite pentru ang ajatorii care angajează
anumite categorii profesionale și de vârstă.
Din punct de vedere instituționa l, alte modalități de intervenț ie în sprijinul
accesului tinerilor pe piața muncii ar mai include:
• Difuzare de informații utile cu privire la dinamica pieței muncii, la situația
ocupării, la tendințele de specializare cerute pe piață. În ace st sens, îmbunătățirea
pregătirii profesionale a funcționarilor care lucrează în insti tuțiile și organizațiile
din domeniul social și al pieței muncii ar ajuta la re-proiecta rea sistemului
comunicării între beneficiarii măsurilor și asigurărilor social e – șomerii – și
furnizorii de servicii sociale. Deosebit de utile și cu rezulta te vizibile s-au dovedit a
fi schimburile de experiență și stagiile de specializare de car e au beneficiat unii
funcționari. Acest schimb de practici de lucru este necesar și pentru schimbarea
atitudinii funcționarilor, în orientarea lor mai mult spre serv irea clienților. Această
schimbare de atitudine din parte f uncționarilor publici ar duce la schimbarea
percepției șomerilor despre utilita tea și eficiența în rezolvar ea problemelor lor din
partea instituțiilor statului.
• Orientare profesională în ceea ce privește sursele de căutare și identificare
a locurilor de muncă, consilierea profesională în funcție de ab ilități, aptitudini și
atitudini. În prezent, statul a investit în dezvoltarea acestor măsuri, dar modul de
organizare și de furnizare a acestor informații nu este suficie nt de apropiat de
cerințele pieței muncii. Aminteam mai înainte că sursa principa lă de creare a
locurilor de muncă provine din sectorul privat; dar chiar și în sectorul public este
nevoie de noi competențe, abilități și atitudini diferite de ce le ale unei „mentalități
de lucrător la stat”, despre care percepția generală este că pr oductivitatea și
calitatea muncii prestate sunt sub standardul cerut pe piață. Î n contextual actual de
competitivitate tot mai mare, cultivarea și dezvoltarea unei at itudini orientate spre
client devine un imperativ și o cerință în evaluarea generală a unui candidat, în
procesul de selecție pentru ocuparea unui post vacant.
• Ajustarea portofoliului de cu rsuri de calificare și recalificar e o f e r i t e d e
Agențiile Municipale de Ocupare a Forței de Muncă. Cursurile or ganizate de stat
trebuie să fie elaborate în funcție de cererea pieței, de speci ficul sectorului de
activitate care generează crearea celor mai multe locuri de mun că și de tipul de
competențe și abilități cerut pe piață. AMOFM trebuie să urmăre ască în
permanență care sunt tendințele pieței; ar trebui ca, pe baza a nalizelor economice,
să anticipeze chiar care ar fi sectoarele economice care vor în registra creștere și
care ar fi meseriile și calificările care vor fi cerute în aces te sectoare.
• Oferirea posibilității de calificare la locul de muncă. Această măsură ar fi
deosebit de utilă și necesară în cazul tinerilor care doresc să se specializeze într-o
anumită meserie. Din această perspectivă, statul ar trebui să c olaboreze cu
asociațiile profesionale, cum ar fi în domeniul resurselor uman e, relații publice,
publicitate și marketing, diverse alte corpuri profesionale, pe ntru a acorda anumite
facilități companiilor care sunt dispuse să implementeze astfel de programe de
calificare la locul de muncă pentru tineri. Ideal ar fi ca acei tineri care dovedesc

5 MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ȘANSELOR TINERILOR 321
performanță la locul de muncă să aibă șansa de a-și continua at ât instruirea – prin
resurse subvenționate de către stat, cât și pregătirea profesio nală. În acest sens,
angajatorul poate să adopte o atitudine pozitivă și încurajatoa re față de eforturile
angajatului de dezvoltare con tinuă a abilităților și pregătirii sale. Încurajarea unor
astfel de programe de calificare la locul de muncă ar contribui și la câștigarea unei
experiențe profesionale pentru tineri, a deprinderii de cunoști nțe, aptitudini, precum
și a referințelor profesionale cerute în procesul de selecție p entru un loc de muncă.
• Târgul locurilor de muncă – reprezintă un eveniment la care participă atât
angajatori, șomeri, cât și angajați care doresc o schimbare pro fesională sau pur și
simplu doresc să afle care sunt tendințele pieței, „ce posturi sunt disponibile și ce
se caută, ce profil de angajat”. Din această perspectivă, acest e târguri de joburi, sau
burse ale locurilor de muncă devin de interes, ele fiind o bună ocazie de cunoaștere,
prospectare și identificare a oportunităților de angajare. Și d in prisma companiilor,
aceste manifestări oferă posibilitatea selectării unui număr de candidați într-un timp
scurt și la costuri mai reduse decât prin anunț în ziar sau age nții de recrutare de
personal.
• Organizarea mai frecventă a bursei locurilor de muncă în funcți e de
anumite specializări , care să aibă drept rezultat armonizarea intereselor
angajatorilor – candidați potriviți la costuri financiare și de timp reduse – și ale
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, care au ocazi a să compare și să
aleagă postul dorit.
• Adoptarea unui program de lucru flexibil , ceea ce ar fi un avantaj pentru
femeile cu copii, sau, mai bine zis, pentru familiile tinere cu copii care nu au
posibilitatea unui ajutor din partea familiei, a părinților. Co mplementar cu
adoptarea unui program flexibil, introducerea în schema organiz ațională a
posturilor cu jumătate de normă ar reprezenta o soluție de crea re a unor locuri de
muncă pentru ucenici sau juniori. Această măsură ar fi benefică atât pentru tinerii
aflați în căutarea unui loc de muncă, cât și pentru companiile angajatoare, care ar
economisi resurse financiare.
• Crearea unor asociații colective – cu scop de informare și spri jin. Din
discuțiile purtate în timpul interviurilor a reieșit ideea de c onstituire a unor asociații
voluntare bazate pe schimbul de informații, pe îndrumare și sus ținere reciprocă. Se
semnalează utilitatea schimbului de informații privind locurile de muncă, privind
tendințele pieței muncii, care ar fi sectoarele de activitate î n dezvoltare, de ce
competențe este nevoie pentru a accede la un loc de muncă mai s tabil, mai bine
plătit și care oferă condiții de muncă decente. Avantajele unei astfel de organizații
derivă din faptul că participanții care ar face parte din respe ctiva asociație ar fi
motivați de propriile lor nevoi să participe și să se implice. În plus, provenind din
medii diferite și bazând-se pe experiențe diferite ar putea ave a perspective diferite
asupra pieței muncii și acest schimb de informații ar putea să îi ajute să își
modeleze comportamentele și atitudinile. A face parte dintr-o o rganizație bazată pe
întrajutorare înseamnă și un sp rijin moral necesar în astfel de situații. Descurajarea,
lipsa dorinței de a mai căuta soluții de salvare , sentimentul inutilității profesionale,

BRÂNDUȘA FECIORU 6 322
stigmatul social al sărăciei sunt tot atâtea fațete pe care le trăiește o persoană fără
un loc de muncă.
Societățile occidentale au dezvoltat, sub presiunea socială a ș omajului, o
varietate de astfel de forme de întrajutorare de tip comunitar, care țin mai mult de
imaginația socială și de nevoia socială apărută la nivel local. În România,
activitatea de voluntariat este foarte redusă, ea se derulează mai mult sub forma
unor proiecte sponsorizate, care vizează acțiuni caritabile, ve zi strângere de
fonduri, sprijinirea anumitor categorii sociale dezavantajate: femeile maltratate,
bătrâni, copiii cu handicap, cop iii abandonați etc. În țara noa stră, încă nu au apărut
aceste forme spontane ale asocia țiilor de tip întrajutorare com unitară.
• În ceea ce privește tinerele femei, situația se complică, când acestea au
copii în îngrijire. Crearea unor instituții de îngrijire a copiilor (ex.: creșe, cămine
cu program prelungit) care să faciliteze tinerelor mame intrare a pe piața muncii
devine o măsura obligatorie de inserție profesională pentru tin ere femei. Ne referim
aici la înființarea unui număr mai mare de creșe și grădinițe d e către stat, care să
ofere costuri accesibile și cate goriilor sociale cu venituri mi ci și în care calitatea
serviciilor să fie la un nivel de siguranță. O altă soluție ar fi construirea de către
companiile angajatoare a unor creșe chiar în interiorul incinte i companiei. Această
soluție ar crea un avantaj competitiv pe piața forței de muncă, în atragerea unor
persoane motivate și care ar manifesta și un grad de dedicație ridicat. Siguranța
copiilor și o bună educație constituie o sursă extrem de import antă de motivație
pentru familiile tinere cu copii. Această situație este valabil ă și pentru copiii de
vârstă școlară primară, iar șco lile cu internate, care oferă as istență copiilor la
încheierea programului școlar sunt tot mai căutate.
• Consultanță juridică gratuită – înființarea unor cabinete de specialitate
juridică pe probleme legate de legislația muncii. În plus, aces te cabinete ar putea
oferi informații mai diversificate și cu privire la facilitățil e legislative privind
dezvoltarea unor activități antreprenoriale.
• Servicii de consultanță în resurse umane – înființarea unor servicii de
testare a abilităților și competențelor personale. Astfel de se rvicii ar ajuta tinerii,
atât femei cât și bărbați, să se orienteze spre domenii de acti vitate care li se
potrivesc sau în care ar putea valoriza la maximum pregătirea, abilitățile sau
experiența de muncă, în cazul celor care au lucrat anterior.
• Intensificarea parteneriatului cu mass-media , care are un rol fundamental în
informarea populației, cu consecin țe atât în ceea ce privește l egislația în domeniul
muncii și protecției sociale, cât și în ceea ce privește disemi narea unor noi modele
profesionale, care să ajute la s chimbarea atitudinii oamenilor cu privire la înțelegerea
noilor cerințe profesionale, la setul de competențe și aptitudi nile așteptate de
angajator. În egală măsură, mass -media poate influența comporta mentele
organizațiilor și creșterea res ponsabilității corporative, care se referă la implicarea în
problematica comunității în care activează respectiva companie.
Schimbarea atitudinii de pasivitate, de așteptare a unui ajutor din partea
statului, schimbarea percepției potrivit căreia este „obligația statului” să îi sprijine

7 MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ȘANSELOR TINERILOR 323
pe cei aflați în sărăcie, ambele sunt cerințe majore în combate rea cu succes a
șomajului în România. Populația are convingerea că statul trebu ie să asigure
bunăstarea cetățenilor săi, că tre buie să intervină în ajutorar ea celor săraci, că
trebuie să le apere drepturile chiar și sectorul producției pri vate, „să facă ordine” și
să impună legi stricte pentru apărarea democrației, pentru că a ltfel „patronii își fac
legea lor”.
„Atât timp cât nu se sprijină tineretul sub nici o formă (…) înainte se dădeau
apartamente, se dădeau în rate; terminai școala erai obligat să te angajezi, statul îți
găsea un loc de muncă. Azi nu ai n ici un sprijin din partea nim ănui”.
Reluând tema asociațiilor de întrajutorare, ne vom referi, în c ontinuare, la
situația femeilor, deoarece considerăm foarte importantă contri buția pe care aceste
organizații de tip comunitar o pot avea asupra femeilor din Rom ânia, care au o
atitudine de pasivitate și nu sunt obișnuite să lupte pentru dr epturile lor. Se știe că
femeile pot să facă față multor situații, sunt capabile să își asume responsabilități și
facă față cu succes multiplelor solicitări la locul de muncă și acasă. Ceea ce au
nevoie ca ele să reușească mai bine, să își asigure o poziție r ecunoscută în societate
și pe piața muncii este să aibă mai multă încredere în forțele proprii, aspect ce
poate fi cultivat în cadrul un ei asociații de acest tip.
Există percepția că „mentalitatea unor femei” face imposibilă c onstituirea
unor forme asociative în care să fie dezbătute problemele lor. Explicațiile sugerate
de persoanele intervievate se înscriu în paradigma tradiționali stă a statutului femeii
în societate:
– femeile sunt preocupate de probl eme casnice – creșterea copiilo r, grija
gospodăriei și nu sunt dispuse să aloce din timpul și energia l or pentru activitatea
unei asociații ;
– ele cred în rolul tradițional al femeii în gospodărie – „femeia este menită
să nască, să facă curățenie și să crească copilul și bărbatul a duce banii, își întreține
familia, iar tu faci totul în casă” (Monica M.); aceasta înseamnă că ele nici nu au
un interes real pentru creșterea a ccesului lor pe piața muncii .
Tot din datele obținute prin această cercetare se remarcă lipsa inițiativei la
femei de a se constitui și a se implica în astfel de asociații. La acestea se adaugă
lipsa banilor și a timpului necesar unor astfel de activități. Principiul „bogații susțin
săracii” pare să funcționeze foarte bine. Există concepția potr ivit căreia, cei care
trebuie să inițieze înființarea unei asociații sunt cei bogați, iar săracii, cei nevoiași
și „bătuți de soartă” să fie beneficiarii acestor asociații. În lipsa acestor preocupări
și disponibilități din partea celor bogați, de a se implica în activități caritabile,
sectorul privat, „patronii”, sunt cei care ar trebui să contrib uie, deoarece se
presupune ca aceștia au bani și ar putea contribui lunar cu o s umă pentru susținerea
celor defavorizați.
„Sunt atâtea privatizări. Fiecare patron ar putea să facă în fi ecare lună o
cotizație acolo pentru fiecare, cât de mică (Camelia S.).”
La nivel individual , persoanele definite ca șomer, au propriile lor întrebări și
își caută singuri soluții la problemele lor. În acest context, factorii de reușită în

BRÂNDUȘA FECIORU 8 324
demersurile personale ale șomer ilor de a-și găsi un loc de munc ă sunt, în principal,
educația, abilitățile și competen țele fiecăruia. În condițiile în care provii dintr-o
familie „fără posibilități”, care nu poate să îți ofere sprijin ul necesar găsirii unui loc
de muncă, ceea ce pot influența în mod direct și aspectele asup ra cărora intervin
șomerii, sunt propriile lor calități și abilități.
Creșterea șanselor de acces pe piața muncii se face prin perfec ționare
profesională, printr-o pregătire foarte bună, specializare într -o meserie și formare
profesională continuă. Numai un nivel ridicat de competență te poate ajuta să îți
găsești și să îți păstrezi un lo c de muncă; a deveni „indispens abil”/greu de înlocuit
pentru angajatorul tău poate fi premisa siguranței locului de m uncă, pe termen lung.
O altă strategie de reușită ar fi acumularea mai multor calific ări;
diversificarea acestora asigură, în viitor, o creștere a șansel or de a găsi un loc de
muncă. În contextul unor schimbări economice și sociale rapide, sfera profesională
este și ea afectată; niciodată nu poți să știi ce șanse ți se o feră și trebuie să fii
pregătit. În plus, standardul de competență profesională este î n continuă ajustare și
perfecționare. Datorită gradului de tehnologizare, conținutul o cupațiilor se schimbă
odată cu transformările produse în diverse sectoare de activita te.
Perseverența, căutarea de soluții individuale, rezolvarea perso nală și
neprecupețirea nici unui efort sunt ingredientele cele mai impo rtante în construirea
unei strategii de reușită în viață pentru tinerii șomeri. Aceas tă convingere se
bazează pe situații de viață individuale cărora tinerii trebuie să le facă față și unde
au observat că aceste calități i-au ajutat să depășească aceste momente. În cazul în
care o persoană nu are un loc de muncă și nu întrevede nici o a ltă soluție, fără
„relații” (în discursul organizațional și social occidental con ceptul de networking
(rețea) devine un termen de referință în evaluarea șanselor de reușită și de
performanță socială a unei pers oane) depinde de el însuși să fi e perseverent în
căutarea soluțiilor de salvare. Un subiect ne declara: „Dacă tu te hotărăști că vrei să
faci ceva, faci pe dracu’ în patru și faci”.
Alte strategii individuale de „descurcare” în situația de șomaj sunt de ordin
specific și provin din încercările tinerilor de a se descurca ș i a supraviețui
economic în acest context.
Unii tineri au încercat să lucreze în sistemul de vânzări de ti pul „multi-layers
marketing” – cele mai cunoscute firme fiind în domeniul cosmeti celor Avon,
Oriflame, dar și Zepter – în speranța că vor învăța ceva, vor a cumula cunoștințe
profesionale și vor câștiga și ceva bani.
Alții se gândesc să găsească surse de finanțare pentru a începe o afacere pe
cont propriu, deși ar prefera să se asocieze cu alți prieteni; în felul acesta și riscul
afacerii s-ar împărți.
Schimbarea atitudinii de pasivitat e și intensificarea eforturil or de identificare și
găsire a unor soluții la nivel p ersonal, accesarea informațiilo r cu privire la piața
muncii, menținerea legăturii cu i nstituții și organizații respo nsabile de reglementările
pieței muncii, dar și cu agenți economici care activează pe pia ța românească – sunt
idei pe care tinerii le au pentru a-și rezolva situația.

9 MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ȘANSELOR TINERILOR 325
Apar însă, în discursul tinerilor participanți la acest studiu, e l e m e n t e d e
descurajare și pesimism, de derută profesională și lipsă a unor oportunități. Aceste
aspecte au la bază trei factori care influențează opțiunile și alegerile tinerilor:
– lipsa de sprijin moral nu numai din partea societății, dar și din partea
comunității din care fac parte;
– corupția existentă la nivelul instituțiilor și chiar a societ ăților comerciale,
fenomen care are mai multe fațete – relații sociale, plata unui loc de muncă,
solicitarea unor favoruri personale etc.;
– o anumită blazare și inerție pe care tinerii o manifestă.
La nivel individual, tinerii resimt nevoia fie a unui sprijin m oral din partea
familiei, atunci când se află în impas, fie nevoia de îndrumare în cariera
profesională din partea organizațiilor abilitate. Lipsa acestor a creează descurajare și
neîncredere în propriile forțe. Tinerii au nevoie de un „mentor ” care să îi îndrume
către un domeniu de activitate pot rivit și care să le cultive î ncrederea.
Poate cel mai mare obstacol în calea accesului la un loc de mun că îl
constituie sistemul „pilelor” și cel al locului de muncă plătit . Cel mai adesea,
acestea sunt cele care contează la angajare, depășind multe alt e calități.
Organizarea de concursuri pentr u ocuparea unui loc de muncă dev ine o simplă
formalitate. Tinerii sunt în unanimitate de acord că un post ma i bun nu poate fi
obținut în nici un caz fără o relație și fără bani. „Dacă ai ba ni și relații nu contează
ce știi să faci…”. Opinia tinerilor este că nu contează nivelul de educație și nici
nivelul de calificare, „dacă ai bani și pile…”.
De asemenea, practica plății pentru un loc de muncă este foarte răspândită.
Mulți tineri s-au confruntat cu astfel de cereri când au căutat un loc de muncă atât
în domeniu sănătății, al învățământului, în administrația publi că și chiar și în
sectorul privat; prețurile sunt bine cunoscute.
Există cazuri în care se cumulează astfel de întâmplări, ceea c e generează
lipsa oricărei speranțe de a-și mai găsi un loc de muncă. Pe lâ ngă obstacolele
discutate anterior, există și bariere psihice pe care tinerii ș i le creează singuri.
Alte măsuri pe care statul le poate adopta pentru ameliorarea ș omajului se
referă la întărirea măsurilor legislative prin care să se asigu re nu numai obligația
respectării drepturilor femeilor și bărbaților în piața muncii, dar să existe și
instituțiile necesare urmăririi modului în care se implementeaz ă și se aplică aceste
măsuri. Aceste măsuri ar trebui să cuprindă:
– prevederi legale clare cu privire la anumite aspecte legate d e egalitatea
șanselor între bărbați și femei;
– facilități atractive și stimulative pentru angajatori, pentru a-i coopta în
adoptarea anumitor propuneri de măsuri active în vederea crește ri gradului de
ocupare, în special la tineri. Subvenționarea din partea statul ui sau cointeresarea
financiară a agenților economici (atât în sectorul de stat, cât ș i î n c e l p r i v a t ) î n
sponsorizarea anumitor cursuri de calificare și re-calificare p rofesională, stimularea
fiscală a angajatorilor pentru î ncadrarea în muncă a tinerilor cu program parțial
și/sau flexibil de muncă. Acțiuni de acest tip pot fi posibile și prin acordarea de

BRÂNDUȘA FECIORU 10 326
facilități fiscale angajatorilor de stat și particulari (scutir i de la plata unor impozite
și taxe, subvenționarea pe parcursul a șase luni a unui procent de 50% din salariul
tinerilor de la bugetul local) etc.;
– completarea cadrul ui legislativ existen t și introducerea unor noi reglementări
în „Dreptul muncii” care să asigure favorizarea reinserției pro fesionale a tinerilor
șomeri – mai ales în cazul celor încadrați în grupa șomaj de lungă durată . În acest
sens, extinderea unor prevederi cuprinse în „Codul muncii” ar a juta la crearea unui
cadru legislativ mai încurajator, atât pentru angajați (cu incl uderea diverselor forme
de muncă – muncă cu timp parțial, program flexibil, muncă la do miciliu) cât și
pentru angajatori (prin crearea unui cadru care le-ar permite m ai multă flexibilitate
în organizarea muncii);
– acordarea unor facilități fiscale întreprinderilor mici și mi jlocii la nivel
local, care să le încurajeze să se dezvolte și în afaceri compl ementare, ceea ce ar
genera crearea unor noi locuri de muncă. Aceste facilități se r eferă la deduceri de
impozit, credite, reducerea de taxe și impozite pe o perioadă d eterminată de la
începutul activității în sectorul particular;
– crearea unui suport logistic necesar realizării unei campanii de informare a
tinerilor asupra legislației pieței muncii – inclusiv pentru se mnalarea și
monitorizarea cazurilor de hărțuire sexuală și discriminare pe bază de gen și vârstă.
În acest sens, realizarea unei rețele de birouri publice pentru informare și
consultanță la cerere în domeniul muncii și al problemelor cu c are se confruntă
tinerii pe piața forței de muncă ar fi o acțiune necesară;
– declanșarea mai multor campanii de promovare a „exemplelor po zitive”, a
modelelor de reușită a tinerilor în diverse domenii de activita te, prin intermediul
mass-media, care să aibă ca obiectiv schimbarea pe termen lung a percepției
tinerilor în ceea ce privește raportarea lor la munca salariată . În plus, promovarea
modelelor pozitive le-ar inspira mai multă încredere și angajat orilor de a le acorda
o șansă tinerilor de a învăța o meserie, a deprinde un mod de l ucru profesionist, a
aborda o atitudine pozitivă cu pri vire la locul de muncă și a-ș i construi o carieră;
– asistenții sociali trebuie să aibă un rol bine definit în cad rul comunității
locale și să-și asume responsabilitatea funcției lor, în confor mitate cu atribuțiile
prevăzute prin lege – să își asume rolul de coach : – ceea ce se cheamă în literatura
de specialitate, de manage ment, îndrumător/antrenor;
– stimularea la nivel local a angajării în noile instituții cre ate a șomerilor,
ceea ce ar conduce la scăderea ratei șomajului – mai ales a șomajului de lungă
durată ;
– angajatorii ar trebui obligați să răspundă pentru acuratețea informațiilor din
anunțul de angajare și pentru corectitudinea procesului de sele cție a candidaților.
Mulți participanți la acest studiu au reclamat faptul că s-au c onfruntat cu situații în
care postul anunțat era deja ocupat sau în care procesul de sel ecție a candidaților
pentru un post nu a fost unul transparent. Mediatizarea unor pr ofile/modele de
tineri care au reușit în viață și au confirmat în plan profesio nal ar ajuta la
schimbarea atitudinii angajatorilor care ar privi cu mai multă încredere tinerii și

11 MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ȘANSELOR TINERILOR 327
capacitatea lor de motivare și mobilizare a propriilor eforturi pentru a obține
rezultatele cele mai bune în munca pe care o desfășoară. În ace st sens, și tinerii ar
căpăta o mai mare încredere în abilitațile lor și s-ar simți ma i motivați să confirme
așteptările angajatorilor, dacă li se va da o șansă.
BIBLIOGRAFIE
1. Augustin, J. P., Les jeunes dans la ville , Bourdeaux, Presses Universitaires de Bourdeaux, 1991.
2. Barr, N., Piețele forței de muncă și poli tica socială în Europa centrală și de est , București,
Centrul de calcul, statistică sanitară și documentare medicală, 1995.
3. Beck, U., Risk Society. Towards a New Modernity , London, Sage Publ ications, 1992.
4. Demaziere, D., Chômage en crise , Presses Universitair es de Lille, 1992.
5. Dubar, C., La socialisation: construction de s identités sociales et profes sionnalles , Paris,
Armand Colin, 1991.
6. Esping-Andersen, G., Welfare State in Transition: National Adaptation in Global Econ omies ,
London, Sage Publications, 1996.
7. Freyssinet, J., Le Chômage , Paris, Editions La Decouverte, 1993.
8. Mărginean, I ., coordonator, Tineretul deceniului unu , București, Editura Expert, 1996
9. Mărginean, I., Politica socială și economia de piață în România , București, Centrul de
informare și documen tare economică, 1994.
10. Mărginean, I., Băla șa, A., coordonatori, Calitatea vieții în România , București, Editura
Expert, 2005.
11. Paoli, P., Merllie, D., Third European Survey on working conditions 2000 , EFILWC, 2001.
12. Vultur, M., coordinator, Regard sur les jeunes en Europe centrale et orientale , Quebec,
L’editions de l’IQRC, Les presse s de l’université Laval, 2004.
13. Zamfir, C. (coord.), Politici sociale în România: 1990–1998 , București, Editura Expert, 1999.
14. Principalele legi care constituie cadrul normativ din domen iul muncii și egalității între
femei și bărbați pe piața forței de muncă din România:
● Legea nr.1/1991
● Legea 107/2004
● Legea 580/2004 și OUG 144 /2005
● H.G. – 74/2002
● H.G. – 1089/2002
● H.G. – 934/2004
● H.G. – 936/2004
● H.G. – 937/2004
his article contains recommendations regarding public
policies aimed to increase th e access of young people to the
labor market. These recommendati ons are based on the results
of research conducted during th e elaboration of author’s PhD th esis.
It contains aspects regarding the stimulation of entrepreneuria l skills
among young people, and the increa se of job attendance by them.
Keywords : (employment) occupation, professional orientation,
unemployment. T