Măsurători Terestre și Ca dastru [631944]

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Ca dastru
I

Prefață

Lucrarea de față își dorește îndeplinirea temei propuse și anume succesiunea operatilor
topografice folosite pentru trasarea si verificarea lucrarilor la „Constructia variantei de ocolire a
Municipiului Brasov, LOT 1: Km 0+000 – Km 7+275” . Zona luată în studiu este reprezentată de
Tronsonul 1 din Centura Ocolitoare a Municipiului Brasov, pe o distanta de 7 km si 275 metr i de
la intersectia cu str. Timisul Sec pana la Tronsonul 2 situat la 900 metr i de podul cu
supratraversare cale ferata de la in tersectia cu DN11. Măsurătorile au fost realizate cu un sistem
baza rover compus din 1 baza Trimble R8s si un receptor tip Trimble R8s cu o unitate de control
de tip Trimble TSC3 si stati a totala de tip Trimble M3 3’’ .
In etapa de prelucrare a datelor au fost utilizate mai multe softuri precum: Trimble
Acces, Autocad 2013 cu extensia TopoLT, Toposys, Mapsys si pachetul Microsoft Office.
Lucrarea cuprinde cinci capitole astfel:
Capitolul 1 : In care este prezentat scopul si obiectivele lucrarilor.
Capitolul 2 : In care sunt prezentate tehnologiile si aparatura folosita precum si
procedeele folosite la trasarile si verificarile efectuate.
Capitolul 3 : In care sunt prezentate caile de comunicatie terestre
Capitolul 4 : In care este prezentat procesul de tras are si verificare a unui esantion al
drumului, in cadrul acestui capitol sunt tratate etapa de birou aferenta trasarii, etapa de teren
aferenta trasarii, etapa de birou aferenta verificarii, etapa de teren aferenta verificarii si etapa de
comparare a datel or obtinute in urma verificarii cu datele din proiectul tehnic.
Capitolul 5 : Concluzii

Student: [anonimizat] 1 ……………………………………………………………………………………………………………….. 1
Scopul și obiectivele lucrării …………………………………………………………………………………………. 1
Descrierea obiectivului …………………………………………………………………………………………………. 2
CAPITOLUL 2 ……………………………………………………………………………………………………………….. 4
2.1. Instrumentele folosite ……………………………………………………………………………………………. 4
2.2. Metoda drumuirii și m etoda radierii ………………………………………………………………………. 14
2.3. Poziționare GPS ………………………………………………………………………………………………….. 21
CAPITOLUL 3 ……………………………………………………………………………………………………………… 25
3.1. Caract eristici ale râurilor, de interes cadastral …………………………………………………………. 25
3.2. Construcții și amenajări hidrotehnice …………………………………………………………………….. 29
CAPITOLUL 4 ……………………………………………………………………………………………………………… 35
4.1. Etapa de teren. Măsurători în zona studiată …………………………………………………………….. 35
4.2. Etapa de birou. Documentația necesară …………………………………………………………………… 37
CAPITOLUL 5 ……………………………………………………………………………………………………………… 44
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………………… 45
Anexe ………………………………………………………………………………………………………………………….. 46

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
III
Lista figurilor

Figura 1.1. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.1. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.2. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.3. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.4. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.5. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.6. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.7. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.8. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.9. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 2.10. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.11. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.12. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.13. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.14. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.15. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.16. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.17. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.18. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.19. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 2.20. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 3.1. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 3.2. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 3.3. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 3.4. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 3.5. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 3.6. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 3.7. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 3.8. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 3.9. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 3.10. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
IV
Figura 4.1. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 4.2. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 4.3. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 4.4. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 4.5. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 4.6. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 4.7. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 4.8. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 4.9. …………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Figura 4.10. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1
Figura 4.11. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 1

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
V
Lista anexelor

Anexa 1 . ……………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Anexa 2 . ……………………………………………………………………………………………………………………………. 1
Anexa 3 . ……………………………………………………………………………………………………………………………. 1

Lista planș elor

Planșa 1 .
Planșa 2. Planșa 3.
Planșa 4.
Planșa 5.
Planșa 6.
Planșa 7.
Planșa 8.
Planșa 9.
Planșa 10.
Planșa 11.
Planșa 12.
Planșa 13.
Planșa 14.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
1

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

Scopul și obiective le lucrării

Scopul lucrării de față este reprezentat de realizarea măsurătorilor topografice de trasare
si verificare, a tabelelor de decontare si a planselor necesare pentru realizarea lucrarilor de
executie a Variantei de ocolire a Municipiului Brasov, LOT 1: Km 0+000 – Km 7 +275
Obiectivele se impart pe 3 directii astfel:
o Trasare:
 Trasarea in teren a profilelor transversale aferente lucrarilor de
infrastructura si suprastructura a drumurilor.
 Trasarea lucrarilor hidrotehnice (rigole si santuri) folosite pentru
scurgerea apelo r
 Trasarea lucrarilor de imprejmuire a santierului (garduri de
expropiere)
 Trasarea diferitelor elemente ale podurilor
 Trasarea semnalizarilor rutiere si a altor tipuri de lucrari
o Verificare :
 Verificarea lucrarilor aferente infrastructurii si suprastructurii
drumurilor executate de constructor
 Verificarea pantelor si dimensiunilor rigolelor din beton monolit si
a santurilor executate de constructor
 Verificarea lucrarilor de imprejmuire a santierului
 Verificarea executiei elementelor podurilor
 Verificarea co borarii tablierului podurilor ca urmare a turnarii
betonului de panta

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
2
o Intocmire documente si planse si alte procese:
 Compararea cotelor verificate cu cele proiectate cu privire la
incadrarea in tolerantele admise de proiectul tehnic si atentionarea
const ructorului cu privire la depasirea acestora.
 Intocmirea de tabele de decontare a lucrarilor executate
 Intocmirea de planse cu privire la comportarea podurilor

Descrierea tronsonului:

Tronsonul I al centurii Brasovului, (fig.1.1) este situat în partea de est a Municipiului
Brasov , la limita cu cartierele Uzina 2 si Triaj.
Tronsonul 1 este compus din 7 kilometrii si 275 m de drum in care sunt incluse:
3 intersectii:
 Intersectia cu strada Timisul Sec la KM 0+000
 Intersectia cu DN 103A la KM 1+600
 Intersecti a cu DN 11 (bretelele de legatura si giratoriul de sub podetul de la KM
6+275)
2 podete:
 Podetul pentru supratraversarea raului Timisul Sec de la KM 0+000
 Podetul pentru supratraversarea raului Durbav de la KM 3+ 175
2 poduri :
 Podul pentru supratraversarea caii ferate de la KM 4+575
 Podul pentru supratraversarea caii ferate si intersectiei cu DN11 la KM 6+175)

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
3

(fig 1.1 Tronsonul I al centurii Brasovului)

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
4

CAPITOLUL 2
TEHNOLOGIILE ȘI APARATURA UTILIZATE

Pentru aplicarea proiectului tehnic pe teren, sunt necesare atat lucrari de birou cuprinse in
„pregatirea topografica a proiectului” ce consta in extragerea datelor proiectului in date topografice corespunzatoare (unghi uri, lungimi, diferențe de nivel, cote, coordonate) precum si
stabilirea metodelor celor mai convenabile pentru materializarea pe teren a proiectului. Lucrarile de teren cuprind trasarea in plan si pe inaltime a punctelor constructiilor in conformitate cu
proiectul tehnic si verificarea lucrarilor executate, pentru realizarea acestora se folosesc
instrumente topografice.
2.1. Instrumentele folosite
Instrumentele topografice folosite în procesele de măsurare si trasare terestre, privite în
ansamblu, pot fi grupate în două mari categorii:
 Tahimetre electronice (Statii totale)
Avantaje:
– au un grad mare de automatizare a proceselor de culegere, prelucrare si
stocare a datelor.
– Elimina greselile umane (de notare in carnetul de teren, de citire)
– Asigura o prec izie crescuta a masuratorilor
– Asigura cresterea randamentului masuratorilor

Figura 2.1. Statie totala

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
5
 Tahimetre si teodolite clasice (fig. 2.2.)
Unele asigura o precizie comparabila cu cea a tahimetrelor electronice
Dezavantaje:
– Randamentul scazut al ef ectuarii lucrarilor
– Exista posibilitatea greseli umane (de notare in carnetul de teren, de citire)

Figura 2.2. Teodolit clasic
Tipuri de aparate folosite in lucrari de topografie inginereasca:
a) Sistemul de pozitionare globala GPS
− Determinările realizate pe baza tehnologiilor de poziționare satelitare
GNSS (GPS, GLONASS) furnizează rezultate (coordonate) cu precizie
ridicată într -un sistem de referință și coordonate specifice (WGS84 sau
ETRS89). Cu toate acestea menținerea în moment ul de față în România, a
sistemului de referință S42 (elipsoid Krasovski 1940) și a planului de
proiecție Stereografic 1970, necesită realizarea unei transformări unitare
de coordonate între noul sistem de referință utilizat în determinările GNSS
(ETRS89) și sistemul de referință actual.
Determinarile se fac prin conectarea unui receptor tip baza sau rover la
sistemul national „ROMPOS” si stabilirea bazei de la care se preiau
corectiile.
In Romania in momentul actual ROMPOS are o r ețea de stații permanent e
de 74 de stații permanente pe teritoriul național și 98 în total, incluse în
procesare.
Dupa conectarea la statia permanenta se pot incepe masuratorile, datele
fiind obtinute prin principiul intersectiei spatiale (fig 2.3) .

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
6

Figura 2.3. Principiul inter sectiei spatiale
Modul de conectare al bazei la rover in cazul sistemelor de tip baza rover
este prin antene radio.
Sistemul baza rover asigura o precizie mai buna decat simpla utilizare a roverului, baza transmitand corectii mai exacte roverului decat cel e primite
in cazul conectarii roverului la statiile permanente.

Figura 2.4. Sistem baza rover

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
7
b) Statii totale de generatie noua (fig 2.5)
Statiile totale de generatie noua asigura o precizie si un grad de automatizare mai mare,
ele ducand la cresterea rand amentului lucrarilor executate, a costurilor cu personalul si a
probabilitatii aparitiei erorilor umane.
Ele pot fi dotate si cu instrumente GPS precum si scannere 3D.
Odata cu dezvoltarea acestor statii totale a crescut numarul aplicatiilor in care pot fi
folosite, ele in prezent fiind folosite pentru:
– Masuratori aferente topografiei si geodeziei
– Masuratori pentru proiectarea utilitatiilor
– Criminalistica/investigarea scenelor accidentelor
– Masuratori in mine si in cariere
– Calibrarea si inspectia bazinelor
– Control dimensional

Figura 2. 5. Statie totala robotica dotata cu scanner

c) Nivelele digitale (fig 2.6)
Sunt echipamente de precizie care ofera cele mai diverse optiuni de masurare în
lucrarile de nivelment; de la simpla determinare a cotelor pâna la mon itorizarea si
verificarea deformarii constructiilor.
Acestea sunt proiectate astfel încât utilizarea sa fie simpla si sa ofere o productivitate
cât mai mare.
Eficienta operarii este considerabil îmbunatatita.
Modalitatea de citire si înregistrare în format digital a datelor elimina erorile de operare.
Meniul de operare a acestor nivele este structurat în asa fel încât folosirea sa fie cât mai
simpla .

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
8

Figura 2. 6. Nivelă digitală

Sistemul GPS – Trimble R8s (fig 2.6)

Sistemul GPS baza -rover Trimb le R8s

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
9
Receptoarele Trimble R8s integrează tehnologia de urmarie Trimble 360 care suportă
semnale de la toate constelațiile satelitare existente și planificate și de la sistemele augumentate.
Trimble R8s include două procesoare Maxwell™ 6 împreună cu 440 de canale GNSS.
Este capabil să urmărească sistemele satelitare, inclusiv GPS, GLONASS, Galileo,
BeiDou și QZSS. Împreună cu protocolul de corecții CMRx, care oferă corecții compresate si se
obține o pozitionare sigura.
SPECIFICATII DE PERFORMANTA
Masurat ori
• Chip- uri avansate Trimble Maxwell 6 cu 440 canale
• Investitie de viitor cu ajutorul tehnologiei de urmarire Trimble 360
• Precizie ridicata a corelarilor multiple pentru masurarea pseudodistantelor
• Datele masuratorilor pseudodistantelor sunt nefil trate in vederea reducerii zgomotului si
erorilor multipath, rezultând reducerea intervalului de timp pentru realizarea corelarii si a timpului de raspuns.
• Urmarirea riguroasa a satelitilor aflati la elevatii reduse.
PERFORMANTE DE POZITIONARE
Semnale de la sateliti urmariti simultan :
• GPS: L1C/A, L1C, L2C, L2E,L5
• GLONASS: L1C/A, L1P, L2C/A,L2P,L3
• SBAS: L1C/a,L5 (pentru satelitii care suporta L5)
• Galileo: E1, E5A, E5B
• BeiDou ( COMPASS): B1, B2
SBAS: QZSS,WAAS,EGNOS,GAGAN3
Frecventa de realizare a observatiilor 1Hz, 2Hz, 5Hz, 10Hz si 20Hz
Pozitionare GPS diferenaiala pe cod
Orizontala……………………………………………………..0,25 m + 1 ppm RMS
Verticala……………………………………………………….0,50 m + 1 ppm RMS
SBAS – acuratetea pozitionarii diferentiale precizia caracteristica <5 m 3DRMS
Masuratori Statice cu precizie ridicata
Orizontala…………………………………………………….3 mm + 0,1 ppm RMS
Verticala……………………………………………………3.5 mm + 0,4 ppm RMS

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
10
Static si FastStatic
Orizontala…………………………………………………….3 mm + 0,5 ppm RMS
Verticala………………………………………………………5 mm + 0,5 ppm RMS
Masuratori cinematice GNSS post -procesate
Orizontala………………………………………………………. 8 mm + 1 ppm RMS
Verticala…………………………………………………………15 mm + 1 ppm RMS
Masuratori RTK clasice (o singur a baza <30 km)
Orizontala………………………………………………………..8 mm + 1 ppm RMS
Verticala…………………………………………………………15 mm + 1 ppm RMS
Masuratori RTK in retea
Orizontala……………………………………………………8 mm + 0,5 ppm RMS
Verticala……………………………………………………..15 mm + 0,5 ppm RMS
Timpul de initializare pentru preciziile specificate5……………………..<8 secunde
Siguranta initializarii pentru preciziile specificate6…………………………..>99,9%

SPECIFICATII HARDWARE
Dimensiuni(LxH)…………………………………………………….19 cm x 10,4 cm
Greutate………………………….1,52Kg (baterie interna, ra dio
intern si antena) 3,81 Kg (standard cu jalon si unitate de control)
Temperatura de operare…………………………………de la – 40° C la + 65° C
Temperatura de depozitare………………………………..de la – 40° C la + 75°C
Umiditate…. …………………………………………………………….condens 100%
Protectie……………………………IP67 rezistent la praf, protejat pentru scufundarea temporara la o adâncime de 1 m
Socuri in modul non- operare – construit sa rezis te de la o cadere de 2 m pe beton.
Vibratii………………………………………………MIL -STD -810F, FIG.514.5C -1
SISTEMUL DE ALIMENTARE
Alimentare de la 11V DC la 24V DC. Mufa pentru alimentare externa cu
protectie a supratensiune pe portul 1 (L emo 7 pini)
Acumulatori interni detasasbili 7.4V, 2.8Ah Litiu- Ion
Consumul este <3.2 W in modul rover RTK cu radio intern si Bluetooth
pornit7.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
11
TIMP DE OPERARE CU BATERIA INTERNA:
450 MHz doar receptie……………………………………………………..5,0 ore
450 MHz transmisie/receptie………………………………………………2,5 ore
Receptie celulara……………………………………………………………….4,0 ore
SISTEM DE COMUNICARE SI STOCARE A DATELOR
Serial: 3 c uple (Lemo 7 pini) pe portul 1 USB
Modem Radio: integrat, modul de transmisie /receptie de banda larga pe 450 MHz cu
intervalul frecventei intre 403 MHz si 473 MHz
• Puterea de transmisie: 0.5W
• Raza: tipic 3 -5 Km / 10 Km optional9
Transmisie date: modem 3 .5G integrat, GSM/GPRS/EDGE/UMTS/HSPA+.
BANDA DE FRECVENTA:
• Penta -Band UMTS/HSPA+ (850/800, 900, 1900 si 2100MHz)
• Quad- Band GSM/CSD & GPRS/EDGE (850, 900, 1800 si 1900)
Bluetooth integrat complet, port de comunicatii sigilat de 2.4 GHz10
Suporta mod de conectare cu dispozitive externe – Serial, USB, Ethernet, Bluetooth
Stocare date: memorie interna de 56 MB (960 ore de observatii, care cuprind inregistrari la
fiecare 15 secunde pentru un numar mediu de 14 sateliti)
FORMAT DATE:
CMR+, CMRx, RTCM 2.1, RTC M 2.3, RTCM 3.0, RTCM 3.1 input/output 23 iesiri
NMEA, GS OF, RT17 si RT27, suporta BINEX
WEBUI
Ofera posibilitatea de a se interveni de la distanta pentru configurare,
modificarea modului de lucru, verificarea statusului aparatului si transferul
datelor.
UNITATILE DE CONTROL SUPORTATE1
Trimble TSC3, Trimble Slate, Trimble CU, Tr imble Tablet Rugged PC, Trimble T10
CERTIFICARI
FCC Part 15 (Class B device), Part 15.247 s i Part 90; ICES -003, RSS -210 si RSS -119; CE
Mark; C -Tick; Bluetooth EPL

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
12
Unitatea de co ntrol Trimble TSC3 (fig.2.7)

Unitatea de control Trimble TSC3 (fig 2.7)

Trimble TSC3 este o unitate de control proiectata pentru fluxul de lucru al inginerilor
topografi.
Unitatea de control este echipata cu camera foto de 5 megapixeli cu Autofocus si LED
flash pentru captarea de fotografii digitale in teren direct pe unitatea de control, imaginile fiind
georeferentiate pentru o identificare rapida. Cu ajutorul acesteia se pot inregistra usor informatii
care pot fi omise in cazul masuratoriulor topografice clasice cum ar fi conditiile de teren sau
stadiul lucrarilor.
Transferul de date este realizat in timp real, unitatea de control permitand conectarea la
internet cu ajutorul modemului GSM/GPRS/CDMA. Acesta permite totodata sincronizarea informatiilor din teren cu cele de la birou cu ajutorul optiunii Trimble AccessSync.
De pe unitate se mai pot extrage date cu optiunile de comunicatii VRS, 802.11 LAN, usb sau serial RS232.
Unitatea este dotata cu un ecran tactil LCD si o tastatura de tip QWERTY, to todata este
dotata cu o busola interna si un sistem GPS integrat dar de precizie redusa.
Poate fi dotata cu radio intern pentru controlarea statiilor totale robotice.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
13
Statia totala Trimble M3 3’’ (fig.2.8)

Figura 2.8. Statia totala Trimble M3 3’’
Stația totală Trimble M3 3’’ (fig.2.7.) este o statie totala proiectata pentru a asigura
executarea unor lucrari de o precizie crescuta intr -un timp scurt crescand eficienta muncii
inginerilor topografi.
Statia totala este special conceputa pentru a sustine activitatea de zi de zi a topografilor
in ridicari topografice, trasari, control si alte tipuri de lucrari.
Aceasta statie are in dotare softuri din cadrul Trimble Acces precum, Roads si Tunnels
care simplifica executia procesului de trasare al unui drum sau a unui tunel precum si o gama
larga de aplicatii care pot determina de la volumul sapat pana la cantitatea de beton turnata pe
baza masuratorilor, direct in teren.
Asigura flexibilitate cu privire la transferul datelor, prin cabluri USB, internet sau
bluetooth.
Fiecare instrument al statiei totale poate fi folosit cu centrare optica sau cu laser.
Statia totala este echipata cu doua baterii care permit functionarea acesteia pana la 26 de
ore de operare continua.
Statia totala este echipata cu un ecran de tip LCD tactil si o tastatura de tip QWERTY
Precizia la care poate ajunge aceasta statie este:
In prisma ± 2mm + 2ppm
Fara prisma ± 3 mm +2ppm

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
14
2.2. Metod e de trasare ce pot fi folosite la trasarea cailor de comunicatii

a) Trasarea unei platforme orizontal e
Pentru a executa o platformă orizontală este necesar ca înainte să se calculeze
volumul săpăturilor și al umpluturilor care rezultă din aceasta. Platforma se poate
realiza la o anumită cota (Z) , impusă prin proiect sau se poate realiza la o cotă medie a
terenului, pentru egalizarea terasamentelor prin compensarea cantităților de pământ
rezultate din săpături cu cele necesare la umpluturi.

Fig. 2.9 – Trasarea unei platforme orizontale

Pe baza datelor obținute prin executarea nivelmentului geomet ric al porțiunii respective de teren
reprezentată pe planul topografic prin curbe de nivel, acesta se împarte într -o rețea de pătrate cu
latura între 10 -15 m, în funcție de relieful terenului. Laturile sunt materializate prin țăruși așezați
în toate colțur ile pătratelor, pe care se așează mire, iar cu instrumentul de nivelment se determină
cotele tuturor vârfurilor pătratelor. În exemplul din figură, platforma s -a împărțit în 15 pătrate;
după țărușarea colțurilor pătratelor, se execută nivelmentul prin așez area mirelor cu ajutorul
cărora se determină cotele H11, H12, H13 (prima cifră a indicelui reprezintă numărul de ordine
al rândului orizontal, iar cifra a doua a celui vertical).
La lucrări mai puțin exacte, cotele se pot determina prin interpolare între c urbele de nivel ale
planului platformei.
Se calculează altitudinea medie în fiecare pătrat:
H = H12 + H13 + H 22 + H 23 etc.
2 4
Pana la ultimul patrat

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
15
Apoi se calculează cota medie a tuturor pătratelor, care va fi:
H = H1 + H 2 + H 3 + ….. + Hn
0 n

Diferențele de nivel între aceste cote și cotele reale pentru fiecare vârf al pătratului poartă
denumirea de cote de lucru și se materializează pe teren cu țăruși. Când cotele de lucru sunt
pozitive se execută umpluturi, iar când sunt negative, săpături. Când cota platformei este impusă
prin proiect, cotele de lucru se calculează în funcție de datele proiectului.

b) Trasarea unui plan înclinat de pantă dată
Deseori pe șantiere, după terminarea construcțiilor, terenul înconjurător se nivelează, dându -i-se
o anumită înclinare de scurgere a apelor.

Fig. 2.10 Trasarea unui plan înclinat de pantă dată

Dacă trebuie să se traseze un plan înclinat, se utilizează instrumentul de nivelment sau teodolitul,
de exemplu:
– trebuie sa se niveleze o pl atformă cu suprafața de 50 x 60 m și cu panta de 0,05 pornind de pe
latura NP; se presupune ca este trasată pe teren cota de calcul a punctului M egală cu 185,23 m.
Trasarea se face pornind de pe latura MN = 60 m și construind o rețea dem pătrate pe toată
suprafața terenului MNPQ. Apoi se instalează instrumental de nivelment lângă punctul M, iar pe
latura MQ în vârfurile pătratelor (în punctele a, b, c, d, Q) se bat țăruși la cota 185,23 m. Pentru
aceasta trebuie să se bată țărușii astfel încât cu mira așezată pe ei să se facă citiri egale cu citirea
pe mira din M. Apoi se va aplica același procedeu ca la trasarea unei linii de pantă dată, pornind
de la punctele M, a, b, c, d și Q spre N, a’, b’, c’, d’ și P.
Dacă diferența de nivel dintre punctele M și N n u este mare și înclinarea terenului permite,
trasarea se face instalând instrumentul de nivelment în punctul b astfel încât un șurub de calaj să

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
16
se așeze pe linia bb’, iar celelalte două pe linia MQ (se presupune că este transpusă în teren cota
din proiect a punctului b). Instrumentul de nivelment se așează orizontal și înălțimea lui se
măsoară pe miră. Mira se așează în punctul b’, a cărui cotă din proiect a fost trasată dinainte pe
teren. Cu ajutorul șurubului de calaj de pe linia bb’ se inclină luneta spre miră până la o valoare
egală cu înălțimea instrumentului. În acest caz, axa verticală de rotație a instrumentului de
nivelment va fi perpendiculară pe planul transpus în natură, iar axa de vizare a lunetei în rotația
sa în jurul axei instrumentului desc rie un plan înclinat, paralel cu cel proiectat .
Pentru verificarea acestei poziții pot servi citirile pe miră egale cu înălțimea instrumentului, care au fost obținute în punctele M, a, b, c, d și Q și care au aceeași cotă absolută 185,23 m. În acest
mod, toate punctele liniei drepte MQ sunt așezate în același plan orizontal. După care s -a
verificat instalarea instrumentului, se trece la materializarea punctelor intermediare ale vârfurilor pătratelor. În aceste puncte se bat țărușii ls cotele necesare încât citirile făcute pe mira așezată pe
țăruși să fie egale cu înălțimea instrumentului.

c) Determinarea inaltimii constructiilor
Pentru determinarea înălțimii construcțiilor se folosesc procedeele descrise în figura 2.11
Dacă distanta orizontala se poate măsura (în cazul constructiilor accesibile), se asează
teodolitul în apropierea construcției și după măsurarea cu precizie a distantei orizontale d,
de la un instrument la constructie, se măsoara unghiurile verticale α și β cu ajutorul
teodolitului în cele două poziții ale lunetei.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
17

Figura 2.11 Determinarea inaltimii constructiilor
Înălțimea construcției va fi : I1 = h1 + h2
Iar : H 1 = d tgα și h2 = d tg.β
și : I1 = d tg.α + d tg.β= d (tg. α + tg. β )

Pentru verificare se așează teod olitul în alt punct și se repetă operațiile descrise mai
înainte.
Prin calcule se va obține o nouă măsură I2 a înălțimii construcției.
Daca I2 -I1 reprezintă o valoare mică, se ia:

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
18
I = I1 + I 2 2
Când înălțimea construcției este mare, pentru obținerea unei precizii superioare se
mărește numărul de determinări.
Dacă distanța orizontală nu este accesibilă, se fac două stații cu teodolitul în punctele
A și B, a căror înălțime HA și HB se determină prin nivelment și se măsoară apoi distanța
I.
După determinarea înălțimilor instrumentului ι1 și ι2 se măsoară unghiurile verticale ( α1
și α2 precum și unghiurile orizontale ( β și γ).
Se obține apoi :

Înălțimea construcției, corespunzând , de exemplu, punctului P, se determină și se
verifică cu relațiile :

Hp = HA + d1 tg. α 1+ i1 ;
Hp = HB + d2 tg. α 2 + i2

Figura 2.12 Determinarea inaltimii constructiilor inalte

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
19
Dacă distanța de la instrument la construcție nu se poate măsura s au nu se poate
determina prin formulele anterioare cu ajutorul unghiului orizontal, ambele puncte de
stație A și B se dispun pe aceași linie. Se măsoară unghiurile α 1 și α 2, înălțimile
instrumentului l1 și l2, precum și distanța l dintre stații. Raportul de înălțime dintre stații
se determină prin nivelment .
Înălțimea construcției (a punctului P) se află cu relațiile:
Hp = HA + i1 + d1 tg. α1 ;
Hp = H B + i 2 + (d1+ l) tg. α2
Distanța d1 se determină din egalitatea:
HA + i1+d1 tg. α1= HB+i2+(d 1+l) tg. α2
De unde:

d) Calculul și trasarea elementelor principale ale curbelor de racordare.

Două aliniamente concurente în punctul V (figura 2.13) trebuiesc racordate cu un arc de
cerc. Datele inițiale cunoscute se referă la mărimea razei de racordare, R și la măsur a
unghiului între aliniamente, nnn Elementele caracteristice curbei sunt:
• unghiul (n) dintre aliniamentele ce se racordează rezultă din masurători directe pe
teren sau determinarea acestuia pe panuri și hărți;
• unghiul (nnn este suplimentar unghiului n și se numește unghi de întoarcere,
unghi la centru sau unghi exterior aliniamentelor, are valoarea:
ϕ = 200 g − β

• raza curbei (R), cunoscută (determinată sau aleasă)din faza de proiectare;
• tangenta (T), este distanța dintre vârful V și punctul de t angență T, calculate cu
relația:
T = R ⋅ tg ϕ
2

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
20

• lungimea arcului de racordare lc :
π Rϕ
lc = g 200
• lungimea bisectoarei, b

Figura 2.13 Elementele curbelor circulare de racord are

Pentru trasare, se va amplasa un teodolit în vârful V cu care se va măsura unghiul n.
Valoarea unghiului și raza de racordare permit calculul elementelor principale. Pentru
trasarea lor, din punctul V, la lungimea calculată a tangentelor, T, se obțin punctele de
intrare, respectiv ieșire din curbă, Ti și Te. Pentru trasarea bisectoarei, se trasează fața de unul din aliniamente,

jumătatea unghiului n. Pe acest aliniament, la distanța calculată, b, se obține punctul B.
Situația prezent ată este valabilă când vârful V este accesibil.

V
ϕ
β
b β/2
B
Ti
A ϕ/2 Te
ϕ

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
21
2.3. Poziționare GPS

Pozitionarea GPS (fig.2.1 4.) a punctelor de observație de pe suprafața terestra a se
realizeaza printr -o retrointersecție liniară spațială a unor unde electromagnetice ce pleacă d e la
sateliții de poziție cunoscută la stația terestră ca punct necunoscut. Elementele necesare se obțin
pe baza datelor recepționate de la sateliți, din care se obține viteza de deplasare a undelor emise
și timpul necesar pentru a ajunge de la satelit la receptor. Acestea sunt necesare calculului
distanței precum și a efemeridelor ce furnizează pozițiile sateliților vizibili în momentul emiterii semnalelor, prin coordonatele lor în sistemul global de referință. Cu ajutorul acestor date de
bază, cele două s isteme de poziționare cunoscute – NAVSTAR -GPS și GLONASS – permit
determinarea, în final, a coordonatelor spațiale x, y, z în sistemele naționale de referință.

Figura 2.14. Principiul poziționării GPS
Poziționarea finală GPS, în sistemele de referință na ționale, se realizează pe etape. După
lucrările de teren, acestea se parcurg automat pe baza unor softuri cu funcții corespunzătoare livrate odată cu instalația GPS, care furnizează și precizia de determinare a punctelor noi
necesare la validarea lor.
1. Recepția semnalelor satelitare și prelucrarea lor, ce conduc la pseudodistanțele
satelit- receptor, folosite la poziționarea absolută aproximativă, de ordinul
metrilor, ce nu interesează sectorul geotopografic. Prin staționarea în mai
multe puncte se deduc vec tori, ca distanțe dintre receptoare, folosite la
determinări GPS relative, de precizie.
2. Procesarea efectivă, la birou sau în timp real, pe teren, a relativelor sau
distanțelor cu obținerea coordonatelor tridimensionale în datumul geodezic
global WGS84. Reț eaua poate fi considerată, după caz, liberă când nu este

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
22
legată de niciun punct fix, minim constrânsă (neconstrânsă) cu menținerea
unui punct fix și constrânsă pe mai multe puncte fixe .
3. Transformarea coordonatelor din sistemul WGS84 în datumul regional al României, definit de elipsoidul Krasowski, proiecția stereografică și sistemul
cotelor normale.
După modul de determinare a poziției punctelor în sistemul GPS se disting, două
concepte de bază, funcție de numărul de receptoare folosit:
− Poziționarea absolută (fig.2.15.) , a unui singur receptor, bazată pe
măsurarea fazei codurilor și a pseudodistanțelor, ce asigură o precizie de
ordinul metrilor, a unor vehicule în mișcare, denumită și soluția de
navigație;

Figura 2.15. Poziționarea absolută
− Poziționarea r elativă (fig.2.16.) sau diferențială, utilizând cel puțin două
receptoare, unul instalat într -un punct cunoscut și altul în punctele noi de
determinat, pe baza măsurătorilor de cod și de fază a undei purtătoare.

Figura 2.16. Poziționarea relativă

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
23
Modul r elativ de poziționare, singurul care poate fi luat în considerare pentru lucrări
geotopografice, presupune determinarea vectorului bazei definit, de regulă, prin coordonate
relative Δx, Δ y și Δz. O eroare de poziție de 20 metri a punctului de referință (fi x) afectează doar
cu 1 ppm factorul de scară al rețelei, întrucât eroarea se elimină prin transcalcularea mai multor baze într -o rețea existentă. În acest caz, doar un singur punct se consideră de referință, iar cele
din rețeaua fundamentală (EUREF) se menț in fixe.
Determinările în cadrul modului diferențial au la bază înregistrări specifice, definitorii
pentru o anumită metodă, distingând:
− Măsurători în regim static (fig.2.17.) în care receptoarele rămân fixe în
timpul observațiilor, efectuate în mai multe reprize asupra acelorași
puncte;

Figur a 2.17. Modelul static geodezic
− Măsurători în regim cinematic (fig.2.18.) în care receptoarele din punctele
noi sunt în mișcare.

Figura 2.18. Metoda STOP and GO
Cele două tipuri de măsurători au generat tot atâte a metode, stati că respectiv cinematică,
de poziționare GPS în cadrul cărora se diferențiază unele procedee sau variante de execuție, după

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
24
precizia urmărită, dependentă de timpul de staționare și lungimea vectorilor de bază, numărul și
tipul receptoarelor ș .a.
Metodele și procedeele GPS, bazate pe modul relativ sau diferențial de poziționare,
reprezintă calea cea mai sigură, modernă, de realizare a rețelelor geodezice de orice fel.
Principial, poziția 3D a unui punct, dată într -un sistem de axe geocentric W GS84,
rezultă prin intersecție spațială, pe baza măsurării a cel puțin 4 distanțe de la sateliții artificiali de
coordonate cunoscute în același sistem, sau prin trilaterația realizată cu vectori de determinare.
Coordonatele GPS rezultate în sistemul geoce ntric WGS84 sunt trecute în sistemele
noastre naționale pe baza unor programe de calcul furnizate de firmele constructoare,
netransferabile de la una la alta.
Modul de operare e simplu, cu toate că metodele GPS apelează la instalați i electronice
sofisticate. Deși înregistrarea și prelucrarea datelor se face automat, pe baza unor softuri
corespunzătoare, metodologia de lucru trebuie cunoscută și folosită cu atenție, în special la
stabilirea algoritmului de compensare și a parametrilor de constrângere, ca ope rații preliminare.
Determinările sunt independente, întrucât observațiile se fac ziua, noaptea, nu sunt
condiționate de vizibilitate, iar unele restricții și recomandări privind amplasarea punctelor,
perioada de achiziționare a datelor, folosirea unor rece ptoare și softuri compatibile cu natura
înregistrărilor sunt rezolvabile, nu afectează caracterul performant al metodelor GPS.
Ca precizie, tehnica GPS îmbină avantajele determinărilor satelitare cu rigoarea
metodelor clasice, asigurând în plan o precizie instrumentală centimetrică și chiar milimetrică și o eroare relativă de 1 -2 ppm din distanța dintre puncte, constantă indiferent de mărimea acesteia
sau a altor condiții suplimentare. Privitor la cote, precizia finală a determinărilor este în prezent puțin satisfăcătoare, întrucât valorile rezultate prin GPS sunt referite la elipsoidul WGS84, nu la
geoid, ceea ce generează erori semnificative.
Flexibilitatea sistemului GPS e remarcabilă, oferind soluții și variante în funcție de
situații și de dotări. Astfe l, măsurătorile specifice rețelelor geodezice vizează în general faza pe
unde purtătoare (fig.2.19 .) și determinări relative, bazate pe înregistrări simultane cu 2 sau mai
multe receptoare, în două lungimi de undă; poziționările se fac, după caz, prin metodele amintite
statică, cinematică sau pseudocinematică. Prelucrarea datelor primare, inclusiv integrarea coordonatelor, se poate face prin post -procesare sau în timp real.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
25

Figura 2. 19. Propagarea semnalului de cod și fazelor undelor purtătoare

CAPITOLUL 3
CAI DE COMUNICATI I TERESTRE TERESTRE

3.1 Caracteristicile cailor de comunicatii terestre
Calea de comunicație, reprezintă o fâșie de teren amenajată. Formată dintr -un drum sau cale
ferată, trebuie să asigure deplasarea vehiculelor în condiții de maxim ă rapiditate, siguranță și
economicitate.
3.1. Caracteristici ale râurilor, de interes cadastral

Amenajarea bazinelor hidrografice este o necesitate actuală pentru a combate efectele
dăunătoare ale apelor și pentru a rezolva cerințele de protecție a cali tății apelor. Efectele și
cerințele la care se referă sunt combaterea eroziunii solului, combaterea alunecărilor de teren,
amen ajarea rețelei hidrografice a torenților, regularizarea albiilor râurilor, apărarea împotriva
inundațiilor ș.a. Acestea pot fi re zolvate de către om prin amplasarea și executarea de construcții
și amenajări hidrotehnice în spațiul bazinelor hidrografice (fig.3.1.).

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
26

Figura 3.1. Bazinele hidrografice de ordinul I din România
În ideea rezolvării tuturor cerințelor de protecție sau/și combatere a efectelor
dăunătoare, măsurătorile terestre sunt o necesitate. Astfel, primul pas, cel de proiectare a
lucrărilor, cuprinde măsurători specifice fiecărei categorii de lucrări. Necesitatea unui inginer
topograf este prezentă în egală măsură și în următoa rele două etape, și anume execuț ia lucrărilor,
prin trasarea pe t eren a construcțiilor, și urmărirea comportării construcțiilor în perioada de
exploatare a acestora.
Văile râurilor reprezintă adâncituri sau forme negative de relief, în general în guste și
alungite, cu înclinare relativ redusă și cu traseu în plan foarte variabil: de la cel rectiliniu până la cel extrem de sinuos. (Clinciu, 2011)
Există multiple criterii de clasificare a văilor, criterii care definesc, de asemenea, forma
acestora. Văile pot fi fluviatile sau glaciare, dacă se disting după geneză (fig.3.2.) . Cele cu
profilul transversal în formă de V la partea superioară , datorită acțiunii apelor curgătoare, sunt
văi fluviatile. Acțiunea ghețarilor a redat văile glaciare cu profil tr ansversal în formă de U.

Figura 3.2. Valea glaciară și specificul ei morfologic, comparație cu valea fluviatilă
Poziția față de lanțurile muntoase poate fi privită ca un alt criteriu de clasificare și
împarte văile în două clase, anume văile care sunt pa ralele cu lanțurile de munți și văile care le

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
27
intersectează, secționându -le în două. Văile paralele sunt longitudinale, iar cele transversale se
mai numesc și defilee.
Văi adânci și înguste cu flancuri abrupte, văi cu fund îngust și versanți convecși, văi cu
fund larg și versanți concavi sunt câteva tipuri de văi clasificate după forma profilului transversal
al acestora.
În zonele cu structură monoclinală se pot distinge văi consecvente, văi subsecvente și
văi obsecvente, iar în zonele cu structură cutată s e regăsesc văi sinclinale, văi anticlinale și văi de
flanc.
Elementele unei văi din profilul transversal (fig.3.3.) sunt fundul văii, terasele din
cuprinsul văii și versanții văii.

Figura 3.3. Părțile componente ale unei văi
1 – albie minoră (matcă); 2 – albie majoră (luncă); 3 – terasele; 4 – versanții.
Fundul văii este porțiunea cu cele mai mici cote din cuprinsul văii. Partea din fundul
văii care este permanent ocupată cu apă reprezintă albia minoră sau matca cursului de apă, iar
albia majoră sau lunc a, este partea acoperită cu apă doar în cazul inundațiilor și, uneori, pot lipsi
în totalitate.
Vechile albii majore ale râului, care rămân suspendate la diferite altitudini, definesc
terasele. Aici, terasa inferioară este racordată la albia râului prin maluri și sunt alcătuite din
formațiuni aluvionare. Terasele, fie aluvionare sau de eroziune, se pot dezvolta ori pe ambii
versanți ai râului, ori doar pe unul dintre ei.
Versanții sau flancurile văii, sunt părți laterale în care se încadrează albia râului ș i se
situează deasupra celei mai înalte terase. Dacă se măsoară distanța dintre versanți la nivelul
terasei superioare, se obține lățimea văii. Apele superficiale ajung să se scurgă în albia râului
datorită versanților , iar zona de intersecție dintre versanții unui bazin cu versanții bazinului
limitrof este denumită cumpăna apelor, față de care se definește adâncimea văii.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
28
Sensul curgerii apei definește care versant este cel drept și care este cel stâng, astfel că
de la izvor spre vărsare se consideră dire cția definitorie, astfel pe parte adreaptă a curgerii apei
este versantul drept, analog pentru partea stângă, va fi versantul stâng.
Albia râului este un alt element de interes în activitatea cadastrală. Elementele
caracteristice ale acesteia sunt: talvegu l abiei, profilul transversal și profilul longitudinal.
Talvegul este linia imaginară care unește punctele de cea mai mică cotă din cursul apei.
De obicei, talvegul nu se situează pe mijlocul cursului de apă, mai degrabă are o formă sinuoasă
între cele dou ă maluri.
Profilul transversal al albiei (fig.3.4.) este planul vertical poziționat perpendicular pe
direcția de curgere a apei. Poate fi dus în orice punct din cursul apei, în funcție de obiectivul
lucrării. Planul vertical intersectează planul patului vă ii și cel al malurilor, pentru a reda
secțiunea transversală a a lbiei.

Figura 3.4. Elementele secțiunii active
Terenul ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului, unde se
cantonează apa, ca urmare a executării lucrărilor de barare a unui curs de apă, poartă denumirea
de cuveta lacului.
Secțiunea activă din secțiunea transversală a râului, unde se pune în evidență circulația
apei în toată secțiunea, este caracterizată de elemente morfometrice, precum: suprafața secțiunii
active (A), c are se poate determina prin planimetrare cu ajutorul măsurătorilor în teren sau
analitic, prin descompunerea suprafeței în figuri și adunarea ariilor acestora; lățimea râului în secțiunea activă (B) , care se măsoară în profil transversal; adâncimea medie ( h
med) și reprezintă
raportul dintre suprafața secțiunii active și lățimea râului (A/B); adâncimea maximă (h max), care

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
29
este adâncimea cea mai mare din profil; perimetrul udat (P), care este egal cu lungimea
desfășurată a liniei fundului albiei între limitele apei pe profil.
Profilul longitudinal al râului este caracterizat de talvegul reprezentat grafic în plan
vertical.
Se întâlnesc mai multe tipuri de profile longitudinale (fig.3.5.) : profil de echilibru, profil
rectiliniu, profil cu rupuri de pantă, profi l glaciar/cu contrapante. (Pișota și Buta, 1983).

Figura 3.5. Tipuri de profiluri longitudinale:
1 – profil de echilibru; 2 – profil rectiliniu; 3 – profil cu rupuri de pantă;
4 – profil glaciar (cu contrapante); 5 – nivel de bază.

Profilul longitud inal este influențat de relief, substratul petrografic , regimul climatic,
debit ș.a.

3.2. Construcții și amenajări hidrotehnice

Construcțiile hidrotehnice sunt lucrări complexe care se execută atât pentru folosirea
resurselor de apă în diverse scopuri , cât și pentru combaterea efectelor distructive ale apei. Prin
realizarea acestora, se urmărește folosirea apei în scopuri precum:
− alimentarea cu apă potabilă și industrială ;
− producerea de energie electrică;
− irigații;
− atenuarea viiturilor ;
− lucrări de apăr are și drenare;
− dezvoltarea transportului pe apă, a pisciculturii și a sporturilor nautice ;
− ameliorarea microclimatului și a mediului înconjurător .
Clasificarea construcțiilor hidrotehnice:

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
30
− după specificul folosinței – construcții energetice, de alimentare cu apă,
portuare, de transport, de apărare, piscicole, de agrement ;
− după importanța economică și socială ;
− după însemnătatea funcțională – construcții principale și secundare ;
− după durata de funcționare – construcții permanente și provizorii .
Barajul reprezintă orice lucrare hidrotehnică, având o structură existentă sau propusă,
care este capabilă să asigure acumularea permanentă sau nepermanentă de apă, de deșeuri
industriale lichide sau solide depuse subacvatic (din industria chimică, industria energetică și din
iazurile de decantare din industria minieră), a căror rupere poate produce pierderea necontrolată a conținutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social,
economic și/sau natural (definiție conținută în Ordonanța de Urgență nr. 244/2000 privind
siguranța barajelor – republicată).
România este o țară cu tradiție în construcția barajelor. În prima jumătate a secolului
XX începe execuția construcțiilor hidrotehnice moderne, bazate pe o concepție științifică inginereasc ă. În anul 1928, spre exemplu, în România nu existau decat cateva baraje modeste,
dintre care doar trei puteau fi încadrate în categoria “baraje mari”.
Apoi, în decurs de 70 de ani, s -au construit 238 de mari baraje. Din acest punct de
vedere, țara noastră se situează pe locul 19 în lume. Începând cu anul 1975, barajele și lacurile de acumulare au fost încadrate în scheme cadru de amenajare compl exă și gospodărire a apelor,
având drept scop utilizarea acestora pentru multiple folosințe.
Construcțiile hidrot ehnice din cuprinsul bazinelor hidrografice, de interes pentru
măsurători terestre și cadastru pot fi clasificate astfel:
− lucrări de amenajare a rețelei hidrografice torențiale;
− construcții hidrotehnice pentru regularizarea albiilor râurilor ;
− construcții hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor ;
− lucrări necesare realizării acumulărilor de apă;
− amenajări hidroenergetice;
− construcții hidrotehnice pentru stăvilirea alunecărilor de teren;
− construcții hidrotehnice pentru desecarea și drenarea terenurilor ;
− construcții, instalații și amenajări pentru irigații.
În continuare, vor fi prezentate doar lucrările necesare acumulărilor de apă, deoarece
acestea sunt de interes pentru lucrarea de față.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
31
În România există peste 3450 de lacuri, suprafața acesto ra fiind de aproximativ 2620
km2, reprezentând circa 1,1% din suprafața totală a țării.
Lacul de acumulare (fig.3.6 .) este un lac artificial, creat printr -un baraj care reține apa
unui curs de râu sau fluviu, situat în amonte de o hidrocentrală în scopul formării unei rezerve de
apă necesară producerii energiei, dar și pentru alimentarea cu apă a unor localități și pentru
diferite folosințe turistice, precum și pentru regularizarea debitului apei în aval.

Figura 3.6. Lacul de acumulare Vidraru
Deși lacurile de acu mulare au fost inițial executate cu folosință unică, odată cu
dezvoltarea social -economică a țării, s -a trecut la încadrarea lacurilor de acumulare în scheme de
amenajare a bazinelor hidrografice, având deseori folosințe multiple.
Acumulările de apă realiate în România pot fi structurate astfel:
− acumulări agropiscicole ;
− acumulări având funcțiune preponderent hidroenergetică ;
− acumulări având funcțiune preponderent de satisfacere a folosințelor
consumatoare de apă;
− acumulări nepermanente pentru atenuare undel or de viitură;
− acumulări nepermanente pentru apărarea unor zone orășenești și
industriale;
− acumulări cu folosințe multiple.
Acumulările de apă pot fi realizate, în general, prin bazine închise, prin bazine deschise
și prin bazine cu baraj.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
32
Bazinele închise (fig.3.7 .) sunt rezervoare de metal, beton etc., de capacitate mică și
sunt folosite pentru ali mentarea cu apă potabilă, apă industrială și alimentări cu apă pentru
agricultură.

Figura 3.7. Realizarea unei acumulări de apă prin bazin închis
Bazinele deschise (fig.3.8 .) sunt săpate în pământ și sunt impermeabilizate cu argilă,
plăci de beton sau în diverse moduri. Au o capacitate mică și sunt folosite pentru adăpatul
animalelor sau, uneori, pentru irigarea terenurilor.

Figura 3.8. Realizarea unei acum ulări de apă prin bazin deschis
Bazinele de acumulare cu baraj (fig.3.9.) sunt cele mai frecvente. Au capacități mari, iar
apa este adusă gravitațional sau prin pompare. Acestea se execută pe văi seci, văi cu pâraie, văi
de rău, în depresiuni naturale din apropierea râului ș.a.

Figura 3.9. Realizarea unei acumulări de apă prin bazin de acumulare cu baraj
Bazinele de acumulare se caracterizează după rolul funcțional în două categorii astfel:
bazine de acumulare cu retenție permanentă, care sunt proiectat e pentru folosirea apei și atenuare
viiturilor, și bazine de acumulare cu retenție nepermanentă, care sunt proiectate doar pentru
atenuarea viiturilor.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
33
Bazinele de acumulare pot fi executate în zona de șes, în zona de dealuri și coline, și în
zona de munte .
Acumulările din zona de șes, create cu baraje de înălțimi foarte reduse, cu lungimi
considerabile, se caracterizează prin lucii de apă foarte mari, care pot suferi pierderi importante
prin infiltrație și evaporație. De obicei, acestea sunt folosite pentr u irigații.
Acumulările din zona de dealuri sunt realizate prin baraje de înălțime redusă, dar,
datorită existenței și întinderii albiei majore, cuveta are capacitate mare, astfel prezintă condiții
mult mai bune, atât pentru satisfacerea cerințelor de apă ale tuturor folosințelor, cât și pentru
apărarea diferitelor obiective împotriva inundațiilor.
Acumulările din zona de munte sunt caracterizate prin baraje foarte înalte, adâncimi
mari și lucii de apă mai restrânse. Sunt foarte potrivite pentru hidroenerge tică și pentru
alimentarea cu apă a centrelor populate și industriale apropiate, precum și pentru atenuarea
viiturilor.
Cele mai potrivite sunt acumulările amplasate la limita dintre zonele de munte și de
deal. Acestea pot realiza capacități mari și pot d eservi folosințe complexe, asigurând și un efect
de atenuare a viiturilor foarte ridicat.
Acumulările care se intersectează mai mult cu sectorul agricol sunt cele pentru irigații,
piscicultură, alimentarea cu apă a unităților agricole, precum și cele pentr u atenuarea viiturilor.
Sunt potrivite pentru irigații acumulările la care pierderile prin infiltrații și evaporație sunt mici,
pericolul de colmatare este redus, distanța față de terenul de irigat este mică, apa este de calitate
corespunzătoare, iar aducț iunea acesteia de la bazin la sistemul de irigații se poate face pe cale
gravitațională.
Acumulările pentru piscicultură se prezintă fie sub formă de iazuri piscicole în cazul
pisciculturii semiintensive, fie sub formă de eleștee în cazul pisciculturii int ensive.
Pentru alimentarea cu apă a fermelor zootehnice, a stațiunilor de mașini agricole etc.,
apa trebuie să corespundă nu numai cantitativ, ci și calitativ. Uneori, apa pentru consumatori nu se ia direct din acumulare, ci prin intermediul unei prize de captare, compusă dintr -o cameră de
captare, un puț de filtrare și un puț de distribuție.
Acumulările destinate ate nuării viiturilor, în vederea apărării terenurilor agricole
împotriva inundațiilor, nu sunt deosebite de cele pentru apărarea celorlalte obiec tive sociale și
economice.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
34
Pentru realizarea unui lac de acumulare sunt necesare lucrări de reținere a aluviunilor
provenite din bazinul de recepție aferent acumulării, barajul acumulării și instalațiile de evacuare
a apei din acumulare.
Lucrările de rețin ere a debitului solid în bazinul de recepție aferent acumulării sunt, în
general, cele cuprinse în schema de amenajare antierozională a versanților și în schema de
amenajare hidrotehnică a rețelei hidrografice torențiale; la acestea se mai pot adăuga, în f uncție
de condițiile locale, lucrări de regularizare în albia barată, bazine tampon de decantare în amonte și rareori derivații.
Barajele folosite în execuția acumulărilor sunt, în general, baraje de pământ (fig.3.10.)
cu secțiune trapezoidală, simplă sau compusă. Lățimea minimă la coronament este de 3,5 m.
Pantele taluzurilor se stabilesc în funcție de caracteristicile pământurilor folosite la execuție și de natura pământului de fundare. Taluzurile se protejează printr -un strat de pământ vegetal de 20- 30
cm grosime, care se consolidează prin înierbare.

Figura 3.10. Elementele caracteristice ale unui baraj de pământ utilizat pentru
acumularea apei: 1 – corpul barajului; 2 – golire de fund.
În corpul barajului se prevede o golire de fund, care permite evacu area totală a apelor
din lac în vederea reparațiilor, a împrospătării apelor, a curățirii aluviunilor, a tranzitării unor
debite constante pentru diferite folosințe (irigații, piscicultură etc.).
După modul lor de alcătuire, evacuatorii de fund pot fi stăvilare deschise, conducte sub
presiune sau fără presiune, sifoane și conducte de evacuare cu turn.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
35

CAPITOLUL 4
ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI

4.1. Etapa de teren . Măsurători în zona studiată

Măsurătorile topografice în vederea expertizării barajului Predești, de pe valea Predești,
comuna Daneți, județul Olt , s-au desfășurat cu ajutorul a doi ingineri topografi de la firma S.C.
TOPOSURVEY S.R.L., persoană juridică autorizată sa execute lucrări de cadastru, geodezie și cartografie, clasa I.
Eleme ntele desenate necesare îndeplinirii obiectivelor lucrării au fost cunoscute de la
bun început, astfel, impropriu spus, au coordonat desfășurarea măsurătorilor din teren. Așadar, în
data de 31 mai 2019, s -au relizat măsurătorile cu stația totală și cu rece ptorul GPS prezentate în
capitolul 2.
Instrumentele geotopografice au fost pregătite, în sensul în care au fost verificate
bateriile, iar unde a fost cazul au fost puse la încărcat din ziua precedentă, așa încât în ziua
măsurătorilor acestea să fie încărcate complet și așezate în cutiile lor. Pe lângă cutia stației totale
și cutia receptorului GPS, au mai fost pregătite pentru deplasare și un trepied, două prisme, un
jalon telescopic pentru receptorul GPS, un tub cu spray de culoare portocalie și 10 buloane cu
cap bombat din oțel zincat.
Ajunși la destinație, următorul pas a fost o scurtă verificare a zonei pentru stabilirea
viitoarelor stații ale drumuirii, astfel că au fost alese strategic 5 puncte și marcate pe teren cu
buloanele avute în dotare și însemnate cu spray. De asemenea, s -a considerat că pe lângă
obiectivele propuse, sp ecificate în primul capitol, sunt necesare câteva profile suplimentare, unul

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
36
prin canalul de ape mari amplasat în zona de racord a barajului cu malul drept (planșa 12) și
două în amonte de acumularea de apă. (planșele 13, 14).
După marcarea punctelor de stație, s -a trecut la măsurarea efectivă a obiectivelor,
barajul și lacul de acumulare (fig.4.1.) .

Figura 4.1. La cul de acumulare Predești, vedere din satelit
După finalizarea măs urătorilor cu stația totală, a urmat determinarea coordonatelor
punctelor de stație (fig.4.2.) prin sistemul de poziționare globală.

Figura 4.2. Amplasarea punctelor de stație în zona studiată
Astfel, s -a atașat jalonul receptorului GPS avut în dotare, s -a realizat conexiunea la
ROMPOS, un sistem românesc de determinare a poziției prin care se asigură poziționări precise
în sistemul de referință și coordonate european ETRS89, care se bazează pe sisteme de navigație
prin satelit, incluzând GPS, Glonass și Galileo și pe baza rețelei naționale de stații GNSS
permanente (RNSGP) (fig.4.3.) .

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
37

Figura 4.3. Rețeaua națională de stații GNSS permanente (RNSGP)
După realizarea conexiunii, s -a așezat jalonul în fiecare punct de stație, în poziție cât
mai verticală cu ajutorul nivelei sferice. În fiecare punct s -a specificat înălțimea antenei,
denumirea punctului, codul și s -au preluat determinări cu funcția sumă (se fac 10 determinări
consecutive în aceeași poziție, iar rezultatul este media acestora, care este o val oare mai
apropiată de valoarea reală, față de oricare valoare individuală a mărimii). Ambele aparate, stația
totală și receptorul GPS, stochează măsurătorile efectuate în memoria internă, nefiind necesar un
carnet de teren manual.
Cu acestea, etapa de ter en s-a finalizat și instrumentele au fost transportate înapoi la
sediul firmei, unde datele au fost descărcate în computer.

4.2. Etapa de birou. Documentația necesară

Etapa de birou are ca obiectiv prelucrarea datelor și raportarea lor pe planuri. Piesel e
necesare în realizarea lucrării de față sunt: planul de situație, 11 profile, releveul călugărului și
planul de încadrare în zonă.
Prelucrarea datelor s -a realizat cu ajutorul TopoSys 7.0, un soft de specialitate geodezic
care folosește concepția și procedurile moderne de calcul în scopul rezolvării referinței
geodezice a observațiilor efectuate cu stațiile totale sau prin tehnologia GNSS .

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
38
După deschiderea softului, s -a creat un proiect nou cu denumirea TOPOSYS și se
crează o lucrare cu setările din figur a 4.4. Pentru im portare, se va folosi formatul ASCII (fig.
4.5.).

Figura 4.4. Setările folosite la crearea unei lucrări în TopoSys

Figura 4.5. Format ASCII
Fișierul descărcat din receptorul GNSS nu este în formatul dorit și de aceea se va crea
un fișier cu extensia .t xt, în formatul ASCII , cu datele descărcate, printre care se regăsesc:
numărul punctului, coordonatele stereografice 1970 (X, Y, Z), coordonatele geocentrice
carteziene (X, Y, Z), coordonate elipsoidale: latitudine (B), longitudine (L), codul punctului,
precizia de determinare pe orizontală (CEP), tipul de soluție (STATUS), numărul de sateliți
vizibili (SATS), precizia de ocupare a punctului (PDOP, HDOP, VDOP), data și ora masurătorii.
(fig. 4.6.).

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
39

Figura 4.6. Formatul fișierului desc ărcat din GPS
Se importă fișierul nou creat pentru punctele de stație (fig. 4.7.) .

Figura 4.7. Pașii pentru importarea punctelor de stație în TopoSys
Apoi se introduc e carnetul de teren desc ărcat din stația totală , fișier format ASCII ale
măsurătorilor rea lizate din punctele de stație (fig.4.8 .).

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
40

Figura 4.8. Pașii pentru importarea măsurătorilor în TopoSys
Din meniul Calcule se selectează Drumuire, apoi se introduc denumirile pentru prima
stație, ultima stație și stațiile intermediare. Următorul pas , se selectează din meniul Calcule –
Radiere – Radiere automată, unde softul calculează și poziționează punctele radiate pe baza
măsurătorilor. (fig.4.9.)

Figura 4.9. Radierea punctelor în TopoSys
Cum orice tip de măsurătoare este afectată de erori, aceste a au nevoie de compensare,
care se poate realiza și cu acest soft din meniul Compensare – Compensare plana – 2D, în care se
pot realiza mai multe iterații, numărul fiind ales de operator. Pentru lucrarea de față a fost
realizată o singură dată, deoarece nu s-a considerat a fi necesare mai multe. Se exportă apoi
punctele compensate ( fig. 4.10.).

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
41

Figura 4.10. Caseta pentru export ASCII ale punctelor compensate
Punctele exportate urmează a fi importate în programul AutoCAD Land Desktop 2009
cu extensia Topo LT. Aici, punctele importate sunt unite în concordanță cu realitatea, pe layere
diferite și se aplică semne convenționale și simboluri.
Planul de situație (fig.4.11.) este realizat la scara 1:1000 pentru o înțelegere mai bună a
detaliilor și a elementelor , e de dimensiune A0 (p lanșa 1) și cuprinde caroiajul cu desenul
propriu- zis, chenar, indicator, legendă și câteva informații suplimentare, cum ar fi suprafețele.

Figura 4.11. Planul de situație în programul AutoCAD Land Desktop 2009
Planul de încadrare în zonă (planșa 2 ) a fost realizat prin suprapunerea conturului
obiectivului peste un ortofotoplan ș i încadrarea, astfel, a suprafeței studiate într -o zonă mai largă.
Profilele transversale (planșele 3-9) necesare satisfacerii cerințelor de expertizare a
barajului (profilele în cauză au fost realizate personal , nu prin funcții automate ale extensiilor
CAD. Acestea au fost ridicate perpendicular pe direcția de curgere a apei pentru a determina
curbele caracteristice ale suprafețelor și volumelor.
Componente le volumului de apă al acumulării sunt următoarele:

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
42
o Volumul util (Vu) este volumul care justifică funcțiunile acumulării pentru
satisfacerea folosințelor, limitat de nivelul mini m și maxim normal de
exploatare;
o Rezerva de fier sau volumul de rezervă (Vr) este volumul care urmează a
fi folosit numai în condiții excepționale. Acest volum este cuprins între
nivelul prizei și nivelul minim de exploatare;
o Volumul mort (Vm) este volumul situat sub nivelul captării și este compus
din volumul neevacuabil situat s ub golirea de fund și volumul evacuabil
situat între golirea de fund și priză;
o Volumul de protecție (Vp) este volumul corespunzător pentru atenuarea
viiturilor, situat deasupra nivelului maxim normal de retenție. Acesta este volumul cuprins între nivelul maxim de exploatare normală și nivelul
maxim extraordinar (de calcul), fiind tra nșa din lac rezervată gospodăririi
apelor mari în scopul atenuării undelor de viitură. Este alcătuit din volumul nepermanent peste creasta deversorului sau a stavilei și de sub
creasta acestora și nivelul maxim normal;
o Volumul de gardă sau volumul de sigur anță (Vg) este volumul cuprins
între nivelul maxim extraordinar și nivelul coronamentului barajului;
o Volumul permanent sau volumul brut este acel volum cuprins între nivelul
minim al cuvetei și nivelul maxim normal;
o Volumul total al acumulării (Vt) este vo lumul cuprins între nivelul minim
al cuvetei și nivelul crestei barajului.
Determinarea volumelor nu este obiectivul lucrării, ci realizarea profilelor care vor ajuta
la calcularea acestora.
De asemenea și profilul longitudinal (planșa 10) a fost realizat personal și nu cu funcții
automate ale extensiilor CAD.
Atașate planuril or și profilelor, la dosar se vor regăsi și releveel e călugăr (planșa 11 ),
carnetul de teren (Anexa 1), inventarul de coordonate (Anexa 2) și fișierul de radiere automată
rezultat din TopoSys (Anexa 3).
Acest tip de dosar reprezintă un real ajutor proprietarilor de baraje, care au obligația,
prin Ordonanța de Urgență nr.244 din 28 noiembrie 2000 privind siguranța barajelor, de a obține
autorizația de funcționare în condiții de siguranț ă, emisă de Ministerul Apelor și Protecția
Mediului, pe baza recomandărilor din documentația avizată de expertul certificat. Exploatarea

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
43
barajelor, indiferent de destinația acestora, de către deținătorii cu orice titlu fără autorizația de
funcționare în c ondiții se siguranță prevăzută de ordonanța menționată anterior este interzisă.
În concluzie, necesitatea unei documentații pentru expertizarea barajelor este ridicată nu
doar din dorința proprietarilor, cât și datorită obligațiilor impuse de legislația în vigoare. Și
Uniune a Europeană a luat măsuri în vederea adoptării unui regim mai uniform de prevenire și de
reparare a daunelor aduse mediului, prin adoptarea în 2004 a Directivei 2004/35/CE privind
răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu pre venirea și repararea daunelor aduse
mediului.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
44

CAPITOLUL 5
CONCLUZII

Scopul acestei lucrări a fost de a prezenta necesitatea expertizei barajelor, modul de
realizare a documentației necesare și elementele principale ce trebuie luate în considerare atât în
etapa măsurătorilor, cât și în etapa de birou.
Tema aceasta poate fi discutată mult mai amplu decât a fost pe parcursul lucrării de față,
însă scopul și obiectivele a u fost atinse. În cadrul primului capitol s -a realizat prezentarea
scopului și obiectivelor și prezentarea zonei studiate.
În capitolul doi am dorit atât prezentarea instrumentelor, în modul general, cât și
particularizat pentru aparatele folosite în realizarea lucrării. Totodată, instrumentele topografice au fost fol osite d upă noțiuni prezentate pe parcursul capitolului.
În cadrul capitolului trei sunt prezentate informații despre râuri, acumulări de apă și
amenajări hidrotehnice pentru a ajuta la mai buna înțelegere a elementelor necesare ce trebuie
radiate sau măsur ate în vederea realizării documentației pentru expertizarea barajelor.
Capitolul patru este structurat în cele două etape esențiale din domeniul măsurătorilor
terestre și cadastru și anume: etapa de teren și etapa de birou. Cele două etape sunt descrise
amănunțit și stau la baza meseriei de inginer topograf.
Atfel, prin această lucrare sper să prezint în totalitate elementele, noțiunile și
informațiile necesare atât unui student, cât și unui practica nt care nu a avut ocazia să întâlnească
până acum cerințe de acest fel, pentru a putea realiza fără probleme planurile și profilele
esențiale documentației de expertizare a unui baraj.

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
45
Bibliografie

Cărți și lucrări de autor în edituri

1. Boș, N., Iacobescu, O. (2007). Topografie modernă. Editura C.H. Beck, București.
2. Chițea, Gh., Vorovencii, I., Mihăilă, M., Chițea, C.Gh. (2011). Instrumente topografice și
geodezice. Editura Lux Libris, Brasov.
3. Chițea, Gh., Vorovencii, I., Mihăilă, M., Chițea, C.Gh. (2011). Topografie – Metode de
ridicare în plan. Editura Lux Libris, Brasov.
4. Clinciu, I. ( 2011) . Construcții hidrotehncie în amenajarea bazinelor hidrografice.
Editura Lux Libris, Brasov.
5. Spârchez, Gh., Târziu, D.R., Dincă, L. (2013). Pedologie cu elemente de geologie și
geomorfologie . Editura Universității Transilvania din Brașov.

Acte normative

6. ***** Ordonanță de Urgență nr.244 din 28 noiembrie 2000 privind siguranța barajelor

Resurse în format electronic

7. http://www.ancpi.ro/
8. http://apmot.anpm.ro/
9. https://geotop.ro/toposys -8/
10. http://primariadaneti.ro/index.php?rewriteparam=home
11. https://rompos.ro/#
12. http://www.mmediu.ro/articol/amenajarea -bazinelor -hidrografice/70

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
46
Anexe
Anexa nr. 1 – Carnetul de teren
Denumire punct Distanța Unghi vertical Unghi orizont al Înălțimea prismei Cod
1000 1.594
2000 107.068 97.1576 0 1.6 99
1 45.841 100.7403 214.2576 1.6 20
2 44.924 102.1452 209.9965 1.6 20
3 43.297 102.534 205.6611 1.6 24
4 43.395 100.2099 195.42 1.6 25
5 45.192 99.7191 188.2062 1.6 25
6 46.041 100.0527 183.9257 1.6 25
7 54.46 98.562 188.2928 1.6 20
8 46.255 101.3461 180.6902 1.6 24
9 65.525 98.315 187.5002 1.6 20
10 45.576 101.8457 178.5477 1.6 24
11 80.816 96.4694 188.5082 1.6 24
12 47.777 100.4912 181.0151 1.6 23
13 80.339 95.532 177.4778 1.6 20
14 53.427 100.2926 175.5973 1.6 23
15 79.888 95.258 170.4395 1.6 20
16 55.049 100.6978 175.2238 1.6 23
17 83.529 94.4765 162.1491 1.6 20
18 64.813 100.4512 169.0898 1.6 23
19 64.149 101.0243 168.7701 1.6 22
20 63.364 101.2378 168.0538 1.6 24
21 86.56 94.0044 156.4475 1.6 20
22 67.288 101.1282 161.1562 1.6 24
23 68.267 100.9151 161.5747 1.6 22
24 78.788 97.4782 153.5552 1.6 20
25 69.208 100.4056 161.9799 1.6 23
26 71.526 100.4145 151.4786 1.6 23
27 71.017 100.945 151.122 1.6 22
28 70.48 8 101.2319 150.7619 1.6 24
29 75.583 97.6753 160.8659 1.6 20
30 72.608 96.7864 168.6155 1.6 20
31 82.286 100.9664 134.7983 1.6 24
32 82.55 100.7839 135.2847 1.6 22
33 64.173 99.0369 180.4237 1.6 20
34 83.943 99.6887 136.6562 1.6 23
35 89.477 97.8726 139.8523 1.6 20
36 15.403 105.5842 148.9926 1.6 24
37 14.785 104.2823 151.9398 1.6 22

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
47

38 13.059 99.6625 165.6096 1.6 25
39 12.211 99.492 177.6191 1.6 25
40 11.838 99.9753 194.5037 1.6 25
41 13.046 108.8987 220.3536 1.6 20
42 17.456 115.447 239.874 8 1.6 24
43 27.958 109.5008 253.7397 1.6 20
44 41.658 106.3571 264.3062 1.6 20
45 23.783 116.7808 309.0539 1.6 19
46 43.727 106.0198 265.3421 1.6 20
47 16.406 122.6353 324.1386 1.6 24
48 57.16 104.2512 269.7313 1.6 20
49 74.002 104.5279 276.6294 1.6 23
50 25.141 117.2531 342.2868 1.6 24
51 24.499 117.004 343.7278 1.6 31
52 24.25 115.1627 344.0643 1.6 32
53 24.352 115.8967 343.7197 1.6 32
54 23.896 115.4038 343.3048 1.6 17
55 24.524 115.0432 344.8128 1.6 17
56 19.375 118.5925 363.6319 1.6 32
57 17.995 116.9668 371.4935 1.6 24
58 14.042 120.8664 359.8406 1.6 24
59 10.006 111.0601 369.9174 1.6 20
60 55.261 106.3081 276.1803 1.6 23
61 19.723 107.9831 379.8734 1.6 20
62 48.658 107.4897 285.0872 1.6 23
63 19.405 101.1437 394.0103 1.6 25
64 19.738 99.757 1.4065 1.6 25
65 37.466 109.9056 283.843 1.6 23
66 19.98 100.9222 7.2116 1.6 25
67 20.478 103.0315 16.2549 1.6 22
68 20.803 103.9345 19.0916 1.6 24
69 12.931 106.0677 38.4862 1.6 24
70 12.427 104.8941 35.1234 1.6 22
71 10.468 101.0019 23.0733 1.6 25
72 8.803 101.0034 389.9992 1.6 25
73 9.561 100.0317 12.9976 1.6 25
74 9.499 117.4212 341.7679 1.6 20
75 15.776 100.7497 7.7842 1.6 17
76 17.322 100.6925 6.6493 1.6 17
77 17.077 100.9449 1.375 1.6 17
78 15.627 101.0958 1.9972 1.6 17

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
48

79 15.668 97.6118 2.6034 1.6 17
80 15.889 97.7454 7.7468 1.6 17
81 16.041 97.8515 6.8701 1.6 17
82 17.311 97.8307 6.4532 1.6 17
83 17.134 97.9299 5.6636 1.6 17
84 16.951 97.9488 2.7247 1.6 17
85 17.075 97.8197 1.9661 1.6 17
86 16.47 101.2294 1.3586 1.6 17
87 16.494 97.7445 1.7775 1.6 17
88 16.526 97.8611 2.583 1.6 17
89 16.504 101.1738 3.0677 2.5 17
90 16.49 100.4406 4.553 2.5 17
91 16.55 100.7808 5.976 2.5 17
92 16.608 94.397 6.405 2.5 17
93 16.66 94.3033 7.3259 2.5 17
94 16.645 97.5556 7.1596 2.5 17
95 24.511 108.0076 373.508 1.6 20
96 16.805 101.0685 10.0414 1.6 25
97 32.612 110.9777 358.9241 1.6 24
98 17.904 103.4109 20.4904 1.6 23
99 18.257 104.501 23.3388 1.6 24
100 34.506 111.3622 336.0731 1.6 19
101 16.469 102.9939 391.9658 1.6 20
102 42.357 109.6189 309.7459 1.6 19
103 16.645 107.1675 383.8973 1.6 20
104 47.244 108.3537 328.3036 1.6 19
105 44.443 108.2295 345.0273 1.6 19
106 45.016 99.8356 389.7544 1.6 25
107 52.449 105.8322 356.5847 1.6 19
108 45.267 99.8098 392.9804 1.6 25
109 53.764 107.5553 355.672 1.6 22
110 45.819 99.943 397.4796 1.6 25
111 46.071 101.3563 0.5501 1.6 22
112 48.111 105.579 372.1289 1.6 24
113 46.109 101.7535 1.624 1.6 22
114 46.556 103.0187 380.3761 1.6 20
115 65.528 103.3375 363.6202 1.6 19
116 68.311 99.7399 390.2238 1.6 25
117 67.941 99.8293 392.8826 1.6 25
118 72.942 101.9692 369.074 1.6 19
119 67.37 99.8964 395.6961 1.6 25

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
49

120 71.497 102.1623 372.2304 1.6 20
121 67.397 100.9248 398.0772 1.6 22
122 70.3 101.8005 374.584 1.6 20
123 67.346 101.2342 398.7415 1.6 24
124 69.233 102.3355 382.9996 1.6 24
125 68.481 101.0527 387.3368 1.6 20
126 83.58 100.3339 383.0295 1.6 19
127 75.27 101.2943 3.1266 1.6 24
128 85.006 100.5312 388.1301 1.6 24
129 75.822 100.8665 2.7301 1.6 22
130 77.678 99.9356 1.664 1.6 25
131 88.339 101.6068 387.6118 2.5 22
132 80.457 99.841 399.849 1.6 25
133 85.039 99.6408 398.6641 1.6 25
134 85.231 99.7649 392.0136 1.6 20
135 79.706 99.8205 396.1201 1.6 25
136 86.264 99.9018 395.0502 1.6 19
137 73.849 99.8466 394.2895 1.6 25
138 28.023 104.1302 60.1323 5 22
139 93.314 100.1771 128.1413 1.6 23
140 96.923 99.9776 126.9753 1.6 23
141 29.481 104.6958 115.0049 4 22
142 112.49 99.8198 119.1076 1.6 23
143 131.84 99.6764 112.0539 1.6 23
144 138.541 100.327 108.9398 1.6 23
145 48.318 102.7046 154.0443 3 22
146 159.926 100.1344 101.0819 1.6 23
147 163.186 100.5138 99.7467 1.6 24
148 163.549 100.3768 99.8901 1.6 22
149 161.199 100.6902 97.3867 2 22
150 163.784 100.18 99.9622 1.6 23
151 167.363 99.2849 101.84 9 1.6 20
152 173.114 100.155 96.635 1.6 23
153 158.218 100.6163 85.6964 5 22
154 196.975 100.1498 92.4387 1.6 23
155 161.537 100.7513 76.9956 5 22
156 214.991 100.0102 90.1872 1.6 23
157 224.564 100.1891 90.0808 1.6 23
158 165.634 100.7256 68.0768 3 22
159 252.335 99.9402 90.8613 2.5 23
160 265.01 99.8755 92.265 2.5 23

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
50

161 271.735 100.3917 70.764 3 22
162 275.696 100.3214 77.9879 4 22
163 268.401 100.2983 85.2002 4 22
164 279.885 99.8171 90.7814 2.5 23
165 279.504 100.0381 90.5703 2.5 22
166 282.496 99.2457 93.2635 2.5 20
167 300.03 99.7638 89.3535 3.5 23
168 323.091 99.8372 89.6404 2.5 23
169 361.454 99.8396 85.6501 2.5 23
170 377.34 99.7377 83.8654 2.5 23
171 389.224 99.7636 82.5917 2.5 23
172 425.404 100.2227 75.1955 2 22
173 392.17 5 99.8785 81.9549 2.5 23
174 421.699 99.8942 81.0219 3.5 23
175 426.42 100.2803 73.4227 2 22
176 421.772 99.8803 81.0959 3.5 22
177 421.893 99.7521 81.4341 3.5 23
178 421.863 99.3846 82.5122 3.5 20
179 428.794 100.2343 70.638 2 22
180 431.866 100.18 03 69.0193 2 22
181 433.064 99.6724 81.1263 3.5 23
182 458.394 99.7078 81.198 3.5 23
183 480.085 99.8144 80.9499 3.5 23
184 508.01 99.8049 81.2631 3.5 23
3000 507.767 98.9281 66.0221 1.6 99
185 224.23 99.9976 65.6713 1.6 23
186 226.13 99.1586 61.639 3 1.6 20
187 191.308 100.2294 63.9783 1.6 23
188 173.796 99.2591 58.2535 1.6 20
189 172.636 99.8892 59.3679 1.6 23
190 170.562 100.3765 62.1436 1.6 22
191 170.766 100.463 62.5849 1.6 24
192 174.418 99.2412 58.4192 1.6 20
193 176.749 99.2913 57.0392 1.6 20
194 177.049 99.0829 56.7782 1.6 20
195 180.041 98.6652 55.5664 1.6 20
196 188.669 98.5254 51.2268 1.6 20
197 193.369 97.3663 47.8823 1.6 20
198 164.59 99.455 57.0579 1.6 23
199 150.631 99.537 51.9154 1.6 23
200 151.855 99.1173 49.8687 1.6 20

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
51

201 139.528 99.1584 44.9211 1.6 20
202 138.153 99.6404 45.7031 1.6 23
203 117.071 99.309 40.4144 1.6 20
204 115.267 99.8008 41.6718 1.6 23
205 92.694 99.6033 22.6304 1.6 20
206 90.562 100.3008 23.1393 1.6 23
207 463.52 99.4235 82.8519 2.5 20
208 65.686 101.6423 25.2792 3.6 22
209 413.531 99.3293 83.2272 2.5 20
210 385.371 99.2516 85.0635 2.5 20
211 86.219 101.0452 17.1297 1.6 24
212 88.777 99.7331 16.3238 1.6 23
213 371.631 99.3412 86.3889 2.5 20
214 371.648 99.2777 86.3878 2.5 20
215 94.389 99.5253 15.1863 1.6 20
216 103.758 98.6491 12.2743 1.6 20
217 113.039 97.4037 9.5228 1.6 20
218 359.265 99.2067 89.0097 1.6 20
219 119.575 96.8964 8.0789 1.6 20
220 125.52 95.3386 7.7987 1.6 20
221 325.349 99.0627 93.0178 1.6 20
222 297.353 98.9449 95.0948 1.6 20
223 226.105 99.3309 93.7547 1.6 20
224 200.763 99.2704 94.4911 1.6 20
4000 61.401 96.9521 219.915 1.6 99
225 179.694 98.8629 98.9213 1.6 20
226 149.112 98.9386 108.6174 1.6 20
9999 0 0 0 0 0
2000 1.543
1000 107.087 102.8159 399.9999 1.6 99
227 29.221 113.4207 361.6243 1.6 31
228 28.963 111.1512 361.7435 1.6 32
229 28.293 111.6386 362.5994 1.6 32
230 29.559 112.3809 361.312 1.6 22
231 29.852 113.3915 361.3443 1.6 24
232 27.629 110.3017 358.6333 1.6 23
233 26.401 110.6843 363.2399 1.6 25
234 23.087 111.9651 367.5343 1.6 25
235 20.14 113.1886 377.8157 1.6 25
236 19.185 118.453 383.4808 1.6 32
237 17.722 120.7767 389.9656 1.6 32

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
52

238 18.029 124.348 390.4568 1.6 31
239 17.685 128.8409 389.1177 1.6 22
240 16.35 130.6569 9.9744 1.6 24
241 15.268 117.5465 48.4888 1.6 20
242 14.253 113.0509 59.0351 1.6 19
243 12.34 109.2006 89.8358 1.6 20
244 39.548 101.8374 87.2072 1.6 20
245 38.556 104.3685 78.926 1.6 20
246 36.83 108.5492 63.4616 1.6 19
247 50.608 108.3261 51.3208 1.6 19
248 53.209 107.0027 62.9856 1.6 20
249 53.974 102.3919 73.009 1.6 20
250 70.223 104.5535 56.6594 1.6 20
251 61.515 107.0555 48.4256 1.6 19
252 59.395 109.0928 47.2336 1.6 20
253 79.364 108.8587 32.7259 1.6 22
254 79.312 107.9897 33.9774 1.6 23
255 84.167 107.1998 40.9552 1.6 20
256 112.858 105.7136 41.0481 1.6 20
257 114.827 106.2284 30.924 1.6 19
258 134.596 105.4363 35.1586 1.6 19
259 132.377 105.3468 35.9876 1.6 19
260 129.791 105.3464 38.1658 1.6 20
9999 0 0 0 0 0
3000 1.602
1000 507.79 101.0831 399.9999 1.6 99
4000 555.18 100.6536 395.3352 1.6 99
261 267.748 101.5081 3.4846 1.6 20
262 254.676 101.7178 2.7739 1.6 20
263 253.925 101.9198 1.308 1.6 23
264 235.977 101.8129 2.3959 1.6 20
265 236.142 101.972 1.3935 1.6 23
266 235.617 102.5867 399.7324 1.6 22
267 235.659 102.6765 399.5251 1.6 24
268 236.698 101.7873 3.9537 1.6 20
269 238.621 101.135 6.3025 1.6 20
270 240.759 100.2951 10.1855 1.6 20
271 206.89 102.5938 4.7787 1.6 23
272 190.211 102.5564 9.9848 1.6 20
273 185.072 103.166 7.7518 1.6 23
274 137.646 103.4913 17.6664 1.6 20

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
53

275 135.823 104.1601 13.496 1.6 23
276 114.616 105.0202 12.9522 1.6 23
277 131.021 104.5192 291.488 1.6 24
278 76.561 108.2865 394.4519 1.6 24
279 131.087 104.5149 291.4479 2 24
280 76.426 108.0542 394.9431 1.6 22
281 75.449 107.7026 396.3801 1.6 23
282 57.059 101.1531 34.3349 1.3 20
283 72.58 107.1923 2.1395 1.6 20
284 136.662 104.1049 293.3333 1.6 23
285 57.113 98.8879 42.0378 1.3 20
286 143.703 103.0848 295.2711 1.6 20
287 38.946 111.2974 395.3992 1.6 20
288 43.571 110.5326 392.6492 1.6 23
289 157.865 101.3897 297.6542 1.6 20
290 23.891 118.3832 1.0123 1.6 23
291 157.827 101.3815 297.6245 1.6 20
292 57.822 101.6343 209.7282 1.3 20
293 56.725 104.6486 227.2661 1.3 20
294 61.022 107.4902 250.4069 1.3 20
295 18.237 124.7846 296.1716 1.6 23
296 153.491 103.6874 280.3447 1.6 23
297 64.979 108.5146 262.7793 1.3 23
298 69.063 108.4978 269.0672 1.3 20
299 168.666 103.1701 277.6096 1.6 23
300 73.886 108.333 274.3441 1.3 20
301 77.95 106.7143 254.0655 1.6 23
302 191.424 102.2505 277.9133 1.6 23
303 96.164 104.6865 242.5827 1.6 23
304 210.959 102.1608 276.0476 1.6 23
305 96.913 102.7975 229.9327 1.3 20
306 114.113 103.7846 235.9806 1.6 23
307 231.946 102.1307 273.2236 1.6 23
308 131.025 103.0545 229.4424 1.6 23
309 249.133 102.0679 271.1606 1.6 23
310 173.602 102.5849 233.8923 1.6 23
311 259.199 101.4693 272.1938 1.6 20
312 191.07 102.7822 244.6624 1.6 23
313 208.796 102.4216 244.8507 1.6 23
314 181.128 101.1629 222.7518 1.3 20
315 264.97 102.0496 267.0965 1.6 23

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
54

316 208.875 102.4264 244.8699 1.6 23
317 223.727 101.812 226.6396 1.3 23
318 214.836 102.1002 238.3092 1.6 23
319 279.636 101.7034 263.0717 1.6 23
320 208.697 102.0181 234.4829 1.6 23
321 283.46 101.7495 260.2319 1.6 23
322 227.997 101.5402 225.2933 1.6 23
323 303.727 101.5677 255.3853 1.6 23
324 306.794 101.2417 256.0112 1.6 20
325 313.515 101.5066 252.5692 1.6 23
326 317.324 101.3441 248.7382 1.6 23
327 317.332 101.338 248.7396 1.6 23
328 322.715 101.4411 244.1979 1.6 23
5000 311.529 101.1968 232.9449 1.6 99
9999 0 0 0 0 0
5000 1.581
3000 311.519 98.8086 399.9999 1.6 99
329 89.571 97.2461 74.6989 1.3 13
330 85.679 97.508 73.8702 1.3 13
331 82.794 98.1119 73.0993 1.3 20
332 72.281 99.0849 70.9972 1.3 20
333 66.654 100.0549 69.8889 1.3 23
334 59.486 101.3516 66.6918 1.3 20
335 45.932 103.158 59.5977 1.3 20
336 43.171 103.9064 58.413 1.3 22
337 81.113 98.9219 298.7413 1.6 20
338 76.746 99.8242 299.6588 1.6 20
339 73.464 101.081 300.8522 1.6 23
340 70.192 102.7815 303 1.6 22
341 46.323 102.7096 292.7031 1.6 23
342 11.59 110.4055 285.7552 1.6 23
343 9.472 114.9057 337.5751 1.6 23
344 21.527 107.907 345.4168 1.6 20
345 18.998 108.3315 7.759 1.6 20
346 71.936 100.1267 141.400 1 1.3 20
347 68.447 100.4199 147.8435 1.3 19
348 5.812 124.0091 61.2836 1.6 23
349 67.802 101.5909 149.1203 1.3 22
350 76.494 100.4069 150.5463 1.3 30
351 74.33 100.4226 156.2164 1.3 30
352 81.187 100.2104 157.7536 1.3 30

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
55

353 62.925 100.2581 161.23 95 1.3 20
354 65.256 100.4955 156.4439 1.3 19
355 65.993 101.712 154.6833 1.3 22
356 66.395 101.8912 153.1783 1.3 24
357 66.001 101.3634 131.3234 1.6 17
358 66.207 100.9926 130.6277 1.6 17
359 62.067 101.7371 130.7753 1.6 17
360 62.115 101.8146 129.9538 1.6 17
361 97.012 99.6066 163.1251 1.3 19
362 58.419 101.2637 124.2206 1.6 19
363 84.319 100.0458 152.1126 1.6 30
364 103.271 99.757 155.1637 1.3 19
9999 0 0 0 0 0

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
56
Anexa nr. 2 – Inventarul de coordonate

INVENTAR DE COORDONATE
BARAJUL PREDEȘTI DE PE VALEA PREDEȘTI COM. DANEȚ I, JUD. DOLJ

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
PUNCTE NOI
1000 273321.495 418678.039 84.58
2000 273408.653 418740.094 89.32
3000 273278.4 419183.969 93.15
4000 273284.911 418628.818 87.51
5000 273101.883 419440.629 87.34
PUNCTE RADIATE
1 273290.989 418643.82 84.04
2 273289.439 418646.595 83.06
3 273288.617 418649.913 82.85
4 273284.424 418655.473 84.43
5 273280.479 418659.055 84.77
6 273278.503 418661.549 84.53
7 273272.111 418655.1 85.8
8 273277. 527 418663.692 83.59
9 273261.744 418651.184 86.3
10 273277.73 418665.37 83.25
11 273248.42 418643.795 89.05
12 273276.148 418662.985 84.2
13 273244.142 418657.05 90.2
14 273269.537 418665.576 84.32
15 273242.768 418665.786 90.52
16 273267.888 4186 65.512 83.97
17 273238.296 418676.027 91.81
18 273257.251 418669.43 84.11
19 273257.874 418669.839 83.54
20 273258.569 418670.647 83.34
21 273235.494 418683.67 92.71
22 273254.213 418677.462 83.38
23 273253.236 418677.004 83.59
24 273243.243 418686 .746 87.69
25 273252.297 418676.55 84.13
26 273250.697 418688.264 84.1
27 273251.265 418688.584 83.52

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
57

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
28 273251.854 418688.899 83.21
29 273245.955 418677.735 87.33
30 273249.545 418668.943 88.23
31 273245.881 41871 0.495 83.32
32 273245.389 418710.02 83.55
33 273260.406 418658.387 85.54
34 273243.417 418708.886 84.98
35 273236.771 418706.687 87.56
36 273306.404 418680.824 83.22
37 273306.878 418680.042 83.58
38 273308.475 418677.014 84.64
39 273309.716 418674 .815 84.67
40 273311.294 418672.029 84.57
41 273313.859 418667.617 82.75
42 273316.073 418661.983 80.38
43 273318.517 418650.55 80.41
44 273323.901 418636.654 80.42
45 273337.331 418661.409 78.37
46 273324.728 418634.623 80.44
47 273334.421 418669. 701 78.86
48 273329.64 418621.585 80.76
49 273339.876 418606.541 79.31
50 273344.724 418671.162 77.84
51 273344.302 418671.845 78.1
53 273344.269 418671.851 78.55
54 273343.845 418671.809 78.84
55 273344.61 418672.183 78.83
56 273340.031 418678.92 78.99
57 273338.603 418680.993 79.83
58 273334.79 418677.878 80.05
59 273331.246 418679.475 82.84
60 273334.812 418624.68 79.1
61 273340.176 418683.871 82.1
62 273339.622 418633.241 78.86
63 273338.289 418687.759 84.22
64 273337.319 418689.841 84.64
65 273334.706 418643.46 78.76
66 273336.357 418691.393 84.28
67 273334.622 418693.728 83.59

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
58

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
68 273334.098 418694.543 83.28
69 273325.879 418690.143 83.34
70 273326.324 418689.451 83.62
71 273327.316 418686.739 84.4
72 273329.376 418681.96 84.43
73 273327.998 418685.049 84.56
74 273330.244 418675.371 82
75 273333.135 418688.689 84.38
76 273334.482 418689.503 84.38
77 273335.189 418688.242 84.32
78 273333.934 418687.497 84.3
79 273333.869 418687.635 85.16
80 273333.218 418688.752 85.13
81 273333.479 418688.691 85.11
82 273334.502 418689.45 85.16
83 273334.509 418689.173 85.13
84 273334.865 418688.448 85.12
85 273335.085 418688.362 85.15
86 273334.704 418687.875 84.25
87 273334.652 418687.972 85.15
88 273334.551 418688.158 85.12
90 273334.393 418688.384 83.47
91 273334.018 418688.86 83.47
92 273333.941 418688.941 85.13
93 273333.819 418689.153 85.16
94 273333.877 418689.147 84.31
95 273345.318 418682.933 81.49
96 273333.483 418689.815 84.29
98 273332.032 418692.485 83.61
99 273331.559 418693.219 83.28
100 273352.965 418665.271 78.44
101 273335.992 418685.819 83.8
102 273350.703 418648.027 78.19
103 273336.942 418683.956 82.7
104 273362.435 418655.275 78.39
105 273364.258 418667.358 78.84
106 273361.88 418697.937 84.69
107 273373.625 418674.739 79.77
108 273361.039 418700.079 84.7

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
59

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
109 273374.726 418673.902 78.2
110 273359.846 418703.119 84.61
111 273358.788 418705.081 83.59
112 273368.644 418686.665 80.36
113 273358.351 418705.724 83.3
114 273365.78 418692.248 82.36
115 273386.867 418681.133 81.14
116 273382.553 418708.685 84.85
117 273380.897 418711.028 84.75
118 273393.766 418687.705 82.31
119 273378.896 418713.321 84.68
120 273391.771 41869 1.011 82.14
121 273377.553 418715.454 83.59
122 273390.088 418693.342 82.58
123 273377.113 418716.005 83.26
124 273386.453 418701.876 82.03
125 273384.027 418705.951 83.44
126 273399.953 418706.871 84.13
127 273380.588 418724.649 83.04
128 273398.6 87 418713.655 83.86
129 273381.319 418724.625 83.54
130 273383.58 418724.736 84.65
131 273401.989 418714.387 81.44
132 273387.153 418724.554 84.77
133 273391.795 418725.902 85.05
134 273396.572 418718.402 84.88
135 273389.126 418720.233 84.79
136 273395.448 418722.468 84.7
138 273321.705 418706.005 79.35
139 273240.048 418723.599 84.31
140 273237.779 418726.902 84.6
141 273299.318 418697.347 80
142 273232.065 418746.295 84.89
143 273226.171 418769.134 85.24
144 273226.126 418778.547 83.86
145 273273.472 418683.009 81.12
146 273226.526 418806.735 84.23
147 273227.368 418811.357 83.25
148 273226.857 418811.443 83.6

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
60

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
149 273233.462 418813.086 82.42
150 273226.568 418811.529 84.11
151 273220.5 418811.504 86.45
152 273228.668 418824.182 84.15
153 273260.745 418824.14 79.64
154 273227.056 418850.922 84.11
155 273280.373 418834.261 79.26
156 273225.155 418870.261 84.54
157 273221.201 418878.988 83.91
158 273302.111 418842.542 81.28
159 273206.038 41890 2.441 83.91
160 273195.072 418910.981 84.19
161 273278.333 418946.348 81.5
162 273247.161 418943.552 80.78
163 273220.242 418937.421 80.92
164 273193.745 418927.1 84.48
165 273194.744 418927.184 83.51
166 273182.862 418924.19 87.02
167 273190.573 418948.03 83.79
168 273179.201 418968.145 84.5
169 273182.947 419011.926 84.59
170 273186.686 419030.516 85.23
171 273189.741 419044.326 85.13
172 273224.871 419092.368 82.69
173 273192.44 419048.415 84.43
174 273188.575 419078.289 83.38
175 273236. 242 419095.892 82.3
176 273188.087 419078.203 83.47
177 273185.925 419077.601 84.32
178 273179.194 419075.204 86.76
179 273254.223 419101.566 82.6
180 273264.607 419106.186 82.96
181 273184.321 419088.846 84.91
182 273175.808 419112.712 84.79
183 273170.688 419133.874 84.08
184 273159.545 419159.598 84.24
185 273303.684 418901.584 84.58
186 273317.838 418904.144 87.56
187 273311.376 418869.098 83.88

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
61

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
188 273327.926 418851.723 86.59
189 273324.863 418850.66 84.87
190 273317.386 418848.567 83.56
191 273316.197 418848.736 83.33
192 273327.496 418852.36 86.65
193 273331.404 418854.518 86.54
194 273332.145 418854.768 87.12
195 273335.742 418857.495 88.35
196 273349.197 418864.632 88.94
197 273359.868 418867 .414 92.57
198 273330.674 418842.384 85.98
199 273342.005 418827.279 85.67
200 273346.995 418827.739 86.68
201 273355.534 418813.354 86.42
202 273353.552 418812.434 85.35
203 273358.015 418789.274 85.84
204 273355.284 418788.255 84.93
205 273373.57 6 418754.728 85.15
206 273371.778 418753.369 84.14
207 273162.816 419113.584 87.88
208 273356.098 418733.854 80.88
209 273177.642 419065.765 88.04
210 273177.075 419035.341 88.21
211 273375.907 418744.917 83.15
212 273378.396 418746.195 84.94
213 273175.079 419019.633 87.52
214 273175.08 419019.647 87.9
215 273383.277 418749.409 85.27
216 273392.911 418753.291 86.77
217 273402.72 418756.536 89.18
218 273166.484 419002.153 89.06
219 273409.246 418759.076 90.4
220 273413.844 418762.572 93.75
221 273162.933 418962.133 89.37
222 273168.189 418932.815 89.5
223 273209.017 418874.195 86.95
234 273386.104 418737.632 84.95
235 273389.657 418734.832 85.12
236 273391.44 418733.63 83.78

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
62

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
237 273393.618 418732.624 83.58
238 273393.73 418732.536 82.53
239 273394.318 418733.209 81.52
240 273398.304 418729.949 81.69
241 273405.872 418725.666 85.11
242 273408.308 418726.142 86.36
243 273414.065 418729.146 87.48
244 273424.694 418703.959 88.12
245 273419.568 418703 .206 86.62
246 273410.287 418703.628 84.33
247 273401.356 418690.446 82.66
248 273410.626 418687.238 83.42
249 273419.092 418687.172 87.23
250 273404.308 418670.178 84.24
251 273397.021 418680.066 82.46
252 273396.389 418682.591 80.81
253 273375.31 3 418668.909 78.25
254 273376.682 418668.184 79.33
255 273383.238 418660.411 79.76
256 273374.65 418632.944 79.15
257 273357.268 418638.007 78.05
258 273356.449 418616.551 77.78
259 273358.89 418617.915 78.16
260 273363.988 418618.703 78.37
261 273315.68 418918.876 86.82
262 273311.04 418931.459 86.29
263 273305.136 418931.544 85.5
264 273307.253 418949.833 86.44
265 273303.579 418949.262 85.84
266 273297.398 418949.289 83.59
267 273296.636 418949.2 83.25
268 273313.079 418949.894 86.51
269 273322.052 418949.387 88.9
270 273336.797 418950.376 92.04
271 273311.346 418979.871 84.73
272 273323.918 418999.421 85.52
273 273316.348 419003.043 83.95
274 273327.141 419055.447 85.61
275 273318.065 419054.355 84.28

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
63

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
276 273310.905 419074.417 84.12
277 273147.85 419190.335 83.86
278 273278.235 419108.048 83.22
279 273147.788 419190.421 83.46
280 273278.82 419108.147 83.51
281 273280.506 419109.093 84.05
282 273311.751 419137.676 92.42
283 273286.933 41911 2.35 84.97
284 273142.034 419186.661 84.35
285 273317.132 419142 94.45
286 273134.858 419182.433 86.19
287 273278.887 419145.634 86.28
288 273277.09 419141.008 85.98
289 273120.739 419176.375 89.71
290 273280.707 419161.181 86.35
291 273120.773 419176.45 89.73
292 273264.783 419240.151 91.97
293 273250.617 419233.258 89.31
294 273231.813 419222.735 86.29
295 273261.531 419183.55 86.23
296 273128.971 419217.976 84.27
297 273221.869 419214.829 84.79
298 273215.372 419210.685 84.26
299 273115.8 83 419228.375 84.76
300 273208.812 419206.877 83.81
301 273216.058 419230.052 84.95
302 273093.602 419233.517 86.39
303 273212.751 419253.895 86.08
304 273076.421 419244.52 86
305 273227.363 419266.256 89.2
306 273209.44 419274.651 86.37
307 273059 .495 419260.328 85.39
308 273210.27 419295.728 86.87
309 273046.047 419273.564 85.07
310 273177.977 419325.424 86.11
311 273035.115 419273.272 87.18
312 273143.254 419318.808 84.81
313 273130.247 419330.914 85.22
314 273200.868 419347.652 90.15

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
64

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
315 273037.857 419294.831 84.63
316 273130.147 419330.924 85.2
317 273170.498 419379.88 87.09
318 273142.25 419350.033 86.07
319 273032.403 419316.794 85.68
320 273156.064 419352.948 86.54
321 273035.295 419329.593 85.37
322 273172.673 419385.923 87.64
323 273030.517 419359.378 85.68
324 273026.256 419358.698 87.18
325 273030.78 419376.173 85.74
326 273039.912 419393.24 86.46
327 273039.901 419393.241 86.49
328 273051.65 419413.53 85.86
329 273189.505 419458.85 91.49
330 273185.932 419456.969 90.97
331 273183.314 419455.439 90.07
332 273173.386 419451.208 88.66
333 273167.986 419449.236 87.56
334 273161.175 419445.338 86.35
335 273147.74 419439.153 85.34
336 273144.922 419438.441 84.97
337 273034.157 419395.997 88.69
338 273038.41 419397.475 87.53
339 273041.918 419398.194 86.07
340 273046.034 419398.209 84.25
341 273060.996 419418.934 85.35
342 273091.257 419436.401 85.43
343 273098.481 419432.065 85.12
344 273096.496 419419.956 84.65
345 273114. 365 419426.521 84.84
346 273124.379 419508.965 87.47
347 273116.609 419507.479 87.17
348 273107.287 419440.598 85.18
349 273115.135 419507.109 85.92
350 273115.154 419515.97 87.13
351 273108.216 419514.695 87.12

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
65

Nr. Pct. X [m] Y [m] Z [m]
352 273106.845 419521.672 87.35
353 273102.285 419503.559 87.36
354 273107.21 419505.672 87.11
355 273109.085 419506.211 85.84
356 273110.686 419506.415 85.65
357 273132.141 419499.276 85.9
358 273132.88 419499.13 86.29
359 273130.807 419495.526 85.62
360 273131.535 419495.188 85.55
361 273099.63 419537.623 88.22
362 273134.279 419489.236 86.16
363 273113.783 419522.947 87.26
364 273112.382 419543.375 88.01

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
66

Anexa nr. 3 – Radiere automată (TopoSys)

RADIERE AUTOMATA

Data : 2019- 05-31 16:05:41
Sistem de coordonate : X – > NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Da
Coeficient de scara : 1.000106293 Data 31.05.2019
Ora 16:05
Pas 1
1000 Orientare
Unghi de orientare mediu 39.3902
Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]

2000 0 97.1576 106.973 39.3891 39.3891 -0.0011
3000 66.0221 98.9281 507.748 105.4097 39.3876 -0.0026
4000 219.915 96.9521 61.337 259.3089 39.3939 0.0037
Puncte calculate

Nrp X Y Z dX dY dZ

2000 273408.6 418740.1 89.349 -0.017 -0.01 0.032
1 273291 418643.8 84.036
2 273289.4 41864 6.6 83.056
3 273288.6 418649.9 82.846
4 273284.4 418655.5 84.426
5 273280.5 418659.1 84.769
6 273278.5 418661.5 84.531
7 273272.1 418655.1 85.799
8 273277.5 418663.7 83.591
9 273261.7 418651.2 86.303
10 273277.7 418665.4 83.248
11 273248.4 418643.8 89.049

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
67
12 273276.1 418663 84.201
13 273244.1 418657.1 90.203
14 273269.5 418665.6 84.324
15 273242.8 418665.8 90.515
16 273267.9 418665.5 83.966
17 273238.3 418676 91.808
18 273257.3 418669.4 84.11
19 273257.9 418669.8 83.537
20 273258.6 418670.6 83.337
21 273235.5 418683.7 92.71
22 273254.2 418677.5 83.377
23 273253.2 418677 83.588
24 273243.2 418686.7 87.69
25 273252.3 418676.6 84.128
26 273250.7 418688.3 84.104
27 273251.3 418688.6 83.515
28 273251.9 418688.9 83.205
29 273246 418677.7 87.329
30 273249.5 418668.9 88.233
31 273245.9 418710.5 83.32
32 273245.4 418710 83.553
33 273260.4 418658.4 85.54
34 273243.4 418708.9 84.98
35 27323 6.8 418706.7 87.559
36 273306.4 418680.8 83.22
37 273306.9 418680 83.575
38 273308.5 418677 84.638
39 273309.7 418674.8 84.666
40 273311.3 418672 84.574
41 273313.9 418667.6 82.751
42 273316.1 418662 80.375
43 273318.5 41865 0.6 80.412
44 273323.9 418636.7 80.416
45 273337.3 418661.4 78.372
46 273324.7 418634.6 80.441
47 273334.4 418669.7 78.858
48 273329.6 418621.6 80.755
49 273339.9 418606.5 79.31
50 273344.7 418671.2 77.839
51 273344.3 418671 .8 78.103
52 273344.3 418672 78.848
53 273344.3 418671.9 78.551
54 273343.8 418671.8 78.843
55 273344.6 418672.2 78.828

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
68
56 273340 418678.9 78.991
57 273338.6 418681 79.83
58 273334.8 418677.9 80.048
59 273331.2 418679.5 82.839
60 273334.8 418624.7 79.102
61 273340.2 418683.9 82.102
62 273339.6 418633.2 78.858
63 273338.3 418687.8 84.22
64 273337.3 418689.8 84.644
65 273334.7 418643.5 78.763
66 273336.4 418691.4 84.28
67 273334.6 418693.7 83.594
68 273334.1 418694.5 83.284
69 273325.9 418690.1 83.338
70 273326.3 418689.5 83.615
71 273327.3 418686.7 84.404
72 273329.4 418682 84.43
73 273328 418685 84.564
74 273330.2 418675.4 82.002
75 273333.1 418688.7 84.383
76 273334.5 418689.5 84.381
77 273335.2 418688.2 84.316
78 273333.9 418687.5 84.3
79 273333.9 418687.6 85.157
80 273333.2 418688.8 85.132
81 273333.5 418688.7 85.11
82 273334.5 418689.5 85.159
83 273334.5 418689.2 85.126
84 273334.9 418688.4 85.115
85 273335.1 418688.4 85.154
86 273334.7 418687.9 84.251
87 273334.7 418688 85.153
88 273334.6 418688.2 85.124
89 273334.5 418688.2 83.365
90 273334.2 418688.5 83.555
91 273334 418688.9 83.466
92 273333 .9 418688.9 85.129
93 273333.8 418689.2 85.158
94 273333.9 418689.1 84.308
95 273345.3 418682.9 81.494
96 273333.5 418689.8 84.287
97 273353.6 418677.2 78.973
98 273332 418692.5 83.61
99 273331.6 418693.2 83.279

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
69
100 273353 418665.3 78.443
101 273336 418685.8 83.795
102 273350.7 418648 78.194
103 273336.9 418684 82.699
104 273362.4 418655.3 78.388
105 273364.3 418667.4 78.84
106 273361.9 418697.9 84.685
107 273373.6 418674.7 79.771
108 273361 418700.1 84.704
109 273374.7 418673.9 78.204
110 273359.8 418703.1 84.61
111 273358.8 418705.1 83.588
112 273368.6 418686.7 80.358
113 273358.4 418705.7 83.299
114 273365.8 418692.2 82.362
115 273386.9 418681.1 81.136
116 2733 82.6 418708.7 84.848
117 273380.9 418711 84.751
118 273393.8 418687.7 82.313
119 273378.9 418713.3 84.679
120 273391.8 418691 82.141
121 273377.6 418715.5 83.59
122 273390.1 418693.3 82.581
123 273377.1 418716 83.264
124 273386.5 418701.9 82.03
125 273384 418706 83.437
126 273400 418706.9 84.131
127 273380.6 418724.6 83.039
128 273398.7 418713.7 83.86
129 273381.3 418724.6 83.537
130 273383.6 418724.7 84.648
131 273402 418714.4 81.44
132 273387 .2 418724.6 84.77
133 273391.8 418725.9 85.049
134 273396.6 418718.4 84.884
135 273389.1 418720.2 84.794
136 273395.4 418722.5 84.703
137 273385.3 418715.3 84.747
138 273321.7 418706 79.352
139 273240 418723.6 84.31
140 2732 37.8 418726.9 84.604
141 273299.3 418697.3 79.996
142 273232.1 418746.3 84.888
143 273226.2 418769.1 85.24

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
70
144 273226.1 418778.5 83.859
145 273273.5 418683 81.117
146 273226.5 418806.7 84.233
147 273227.4 418811.4 83.254
148 273226.9 418811.4 83.603
149 273233.5 418813.1 82.423
150 273226.6 418811.5 84.108
151 273220.5 418811.5 86.451
152 273228.7 418824.2 84.15
153 273260.7 418824.1 79.639
154 273227.1 418850.9 84.108
155 273280.4 418834.3 79.264
156 273225.2 418870.3 84.538
157 273221.2 418879 83.905
158 273302.1 418842.5 81.283
159 273206 418902.4 83.91
160 273195.1 418911 84.192
161 273278.3 418946.3 81.502
162 273247.2 418943.6 80.782
163 273220.4 418926.7 80.916
164 273193.7 418927.1 84.478
165 273194.7 418927.2 83.507
166 273182.9 418924.2 87.022
167 273190.6 418948 83.788
168 273179.2 418968.1 84.502
169 273182.9 419011.9 84.589
170 273186.7 419030.5 85.233
171 273189.7 419044.3 85.125
172 273224.9 419092.4 82.693
173 273192.4 419048.4 84.428
174 273188.6 419078.3 83.382
175 273236.2 419095.9 82.304
176 273188.1 419078.2 83.474
177 273185.9 419077.6 84.324
178 273179.2 419075.2 86.759
179 273254.2 419101.6 82.603
180 273264.6 419106.2 82.959
181 273184.3 419088.8 84.91
182 273175.8 419112.7 84.787
183 273170.7 419133.9 84.084
184 273159.5 419159.6 84.243
3000 273278.4 419184 93.136 -0.02 -0.015 -0.014
185 273303.7 418901.6 84.581
186 273317.8 418904.1 87.561

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
71
187 273311.4 418869.1 83.882
188 273327.9 418851.7 86.594
189 273324.9 418850.7 84.871
190 273317.4 418848.6 83.562
191 273316.2 418848.7 83.329
192 273327.5 418852.4 86.65
193 273331.4 4188 54.5 86.539
194 273332.1 418854.8 87.122
195 273335.7 418857.5 88.346
196 273349.2 418864.6 88.941
197 273359.9 418867.4 92.569
198 273330.7 418842.4 85.98
199 273342 418827.3 85.666
200 273347 418827.7 86.676
201 273355.5 418813.4 86.415
202 273353.6 418812.4 85.351
203 273358 418789.3 85.841
204 273355.3 418788.3 84.931
205 273373.6 418754.7 85.147
206 273371.8 418753.4 84.142
207 273162.8 419113.6 87.881
208 273356.1 418733.9 80.875
209 2731 77.6 419065.8 88.037
210 273177.1 419035.3 88.209
211 273375.9 418744.9 83.154
212 273378.4 418746.2 84.942
213 273175.1 419019.6 87.524
214 273175.1 419019.6 87.895
215 273383.3 418749.4 85.273
216 273392.9 418753.3 86.771
217 273402.7 418756.5 89.179
218 273166.5 419002.2 89.055
219 273409.2 418759.1 90.397
220 273413.8 418762.6 93.753
221 273162.9 418962.1 89.366
222 273168.2 418932.8 89.503
223 273209 418874.2 86.949
224 273219.6 418851 86.873
4000 273284.9 418628.8 87.508 -0.008 -0.005 -0.001
225 273219.8 418826.2 87.781
226 273219.4 418786.7 87.056

2000 Orientare

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
72
Unghi de orientare mediu 239.3892

Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]

1000 399.9999 102.8159 106.994 239.3891 239.3892 0
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ

1000 273321.5 418678 84.526 -0.001 -0.001 -0.049
227 273380.1 418739.6 83.145
228 273380.1 418739.6 84.213
229 273380.8 418739.2 84.116
230 273379.7 418739.8 83.548
231 273379.5 418739.8 83.027
232 273381.4 418740.9 84.809
233 273382.6 418739 84.85
234 273386.1 418737.6 84.946
235 273389.7 418734.8 85.117
236 273391.4 418733.6 83.777
237 273393.6 418732.6 83.578
238 2733 93.7 418732.5 82.532
239 273394.3 418733.2 81.519
240 273398.3 418729.9 81.687
241 273405.9 418725.7 85.105
242 273408.3 418726.1 86.359
243 273414.1 418729.1 87.483
244 273424.7 418704 88.119
245 273419.6 418703.2 86.616
246 273410.3 418703.6 84.329
247 273401.4 418690.4 82.66
248 273410.6 418687.2 83.419
249 273419.1 418687.2 87.233
250 273404.3 418670.2 84.242
251 273397 418680.1 82.457
252 273396.4 418682.6 80.806
253 273375.3 418668.9 78.252
254 273376.7 418668.2 79.333
255 273383.2 418660.4 79.762
256 273374.7 418632.9 79.146
257 273357.3 418638 78.045
258 273356.4 418616.6 77.782
259 273358.9 418617.9 78.156
260 273364 418618.7 78.374

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
73

3000 Orientare
Unghi de o rientare mediu 305.4099

Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]

1000 399.9999 101.0831 507.771 305.4097 305.4098 -0.0002
4000 395.3352 100.6536 555.21 300.7466 305.4114 0.0015
5000 232.9449 101.1968 311.507 138.3 535 305.4086 -0.0014
Puncte calculate
Nrp X Y Z dX dY dZ

1000 273321.5 418678 84.531 0.002 -0.009 -0.044
4000 273284.9 418628.8 87.473 -0.013 -0.021 -0.036
261 273315.7 418918.9 86.815
262 273311 418931.5 86.285
263 273305.1 418931.5 85.5
264 273307.3 418949.8 86.437
265 273303.6 418949.3 85.842
266 273297.4 418949.3 83.585
267 273296.6 418949.2 83.251
268 273313.1 418949.9 86.511
269 273322.1 418949.4 88.902
270 273336.8 418950.4 92.04
271 273311.3 41897 9.9 84.728
272 273323.9 418999.4 85.518
273 273316.3 419003 83.954
274 273327.1 419055.4 85.608
275 273318.1 419054.4 84.284
276 273310.9 419074.4 84.124
277 273147.9 419190.3 83.86
278 273278.2 419108 83.215
279 273147.8 419190.4 83.464
280 273278.8 419108.1 83.509
281 273280.5 419109.1 84.046
282 273311.8 419137.7 92.419
283 273286.9 419112.4 84.97
284 273142 419186.7 84.347
285 273317.1 419142 94.45
286 273134.9 419182.4 86.193
287 273278.9 419145.6 86.277

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
74
288 273277.1 419141 85.976
289 273120.7 419176.4 89.708
290 273280.7 419161.2 86.349
291 273120.8 419176.5 89.729
292 273264.8 419240.2 91.968
293 273250.6 419233.3 89.314
294 273231.8 419222.7 86.289
295 273261.5 419183.6 86.23
296 273129 419218 84.268
297 273221.9 419214.8 84.787
298 273215.4 419210.7 84.261
299 273115.9 419228.4 84.759
300 273208.8 419206.9 83.809
301 273216.1 419230.1 84.946
302 273093.6 419233.5 86.389
303 273212.8 419253.9 86.08
304 273076.4 419244.5 85.996
305 273227.4 419266.3 89.195
306 273209.4 419274.7 86.373
307 273059.5 419260.3 85.394
308 273210.3 419295.7 86.869
309 273046 419273.6 85.065
310 273178 419325.4 86.107
311 273035.1 419273.3 87.175
312 273143.3 419318.8 84.807
313 273130.2 419330.9 85.215
314 273200.9 419347.7 90.146
315 273037.9 419294.8 84.628
316 273130.1 419330.9 85.196
317 273170.5 419379.9 87.088
318 273142.3 419350 86.069
319 273032.4 419316.8 85.676
320 273156.1 419352.9 86.54
321 273035.3 419329.6 85.369
322 273172.7 419385.9 87.64
323 273030.5 419359.4 85.68
324 273026.3 419358.7 87.175
325 273030.8 419376.2 85.74
326 273039.9 419393.2 86.46
327 273039.9 419393.2 86.49
328 273051.7 419413.5 85.855
5000 273101.9 419440.6 87.302 -0.009 0.002 -0.034

5000

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
75
Orientare
Unghi de orientare mediu 338.3536

Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]

3000 399.9999 98.8086 311.497 338.3535 338.3536 0
Puncte calculate

Nrp X Y Z dX dY dZ

3000 273278.4 419184 93.153 -0.002 0.003 0.003
329 273189.5 419458.9 91.491
330 273185.9 419457 90.97
331 273183.3 419455.4 90.073
332 273173.4 419451.2 88.656
333 273168 419449.2 87.56
334 273161.2 419445.3 86.354
335 273147.7 419439.2 85.34
336 273144.9 419438.4 84.97
337 273034.2 419396 88.691
338 273038.4 419397.5 87.529
339 273041.9 419398.2 86.07
340 273046 41939 8.2 84.252
341 273061 419418.9 85.346
342 273091.3 419436.4 85.431
343 273098.5 419432.1 85.119
344 273096.5 419420 84.65
345 273114.4 419426.5 84.838
346 273124.4 419509 87.474
347 273116.6 419507.5 87.166
348 273107.3 4194 40.6 85.177
349 273115.1 419507.1 85.923
350 273115.2 419516 87.128
351 273108.2 419514.7 87.124
352 273106.8 419521.7 87.349
353 273102.3 419503.6 87.362
354 273107.2 419505.7 87.109
355 273109.1 419506.2 85.843
356 273110. 7 419506.4 85.645
357 273132.1 419499.3 85.904
358 273132.9 419499.1 86.285
359 273130.8 419495.5 85.624
360 273131.5 419495.2 85.547

Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Silvicultură și Expl oatări Forestiere Proiect de diplomă
Măsurători Terestre și Cadastru
76
361 273099.6 419537.6 88.217
362 273134.3 419489.2 86.158
363 273114.5 419524 87.257
364 273112.4 419543.4 88.012
Pas : 1
Total puncte calculate : 364
364 Inregistrari adaugate/modificate