Masurarea Volumului Unei Sali de Clasa

COMPETENȚE MATEMATICE

Descrierea proiectului

Am ales ca temă a proiectului ”Măsurarea volumului unei săli de clasă”. Elevii clasei a VIII-a au observat ca sala de clasă are forma unui paralelipiped dreptunghic și că are grinzi tot de aceeași formă, trei pe tavan, trei pe peretele cu ferestrele, trei pe peretele cu ușa și una mai îngustă într-un colț.

Obiectivele operaționale

La sfârșitul orei, elevii trebuie să știe:

• să știe cum se calculează volumul unei săli de clasă;

• să știe să aplice formula pentru volumul unui paralelipiped dreptunghic;

• să știe să măsoare elementele de lungime;

• să cunoască unitățile de măsură și transformările lor;

• să facă legătura între matematică și viața de zi cu zi.

Măsurători efectuate

Un elev a propus desenarea modelului 3D al sălii de clasă cu ajutorul programului Google SketchUp(figura 1 și figura 2).

Figura 1: Modelul 3D al sălii de clasă

Figura 2: La lucru

Elevii s-au împărțit în echipe și au măsurat cu ajutorul unei rulete următoarele dimensiuni:

Sala de clasă: L=7,75m; l=5m; h=2,5m

Grinda mică: L=17cm; l=12cm; h=2,5m

O grindă de pe tavan: L=4,40m; l=20cm; h=12,5cm

O grindă de pe perete: L=27,5cm; l=30cm; h=2,5m

Elevii au decis în echipă să calculeze volumul aerului din clasă astfel:

Vaer=V1- (V2 + 3V3 + 6V4)

Calcule efectuate

Atât sala de clasă, cât și grinzile au formă de paralelipiped dreptunghic, de aceea elevii au hotărât să folosească formula V=Llh pentru fiecare în parte.

În urma calculelor au obținut:

V1 = 96,875 m3

V2 = 0,051 m3

V3 = 0,11 m3

V4= 0,206 m3

Vaer=V1- (V2 + 3V3 + 6V4) = 95,258 m3

Temă

Fiecare elev să calculeze volumul unei camera de acasă, prin analogie cu procedeul folosit în clasă.

Avantajele și dezavantajele metodei de predare prin proiecte

Avantajele utilizării metodei proiectelor în educație:

· Dezvoltă spiritul de muncă în echipă;

· Oferă posibilitatea implicării directe a tuturor elevilor, eliminând emoția și timiditatea;

· Facilitează schimbul de opinii și de cunoștințe;

· Facilitează comunicarea interactivă între profesori și elevi prin intermediul resurselor educaționale;

· Oferă posibilitatea partajării cunoștințelor;

· Oferă control asupra procesului de autoinstruire;

· Permit crearea conținutului prin colaborare;

· Permit introducerea de conținut multimedia;

· Permit evaluarea calitativa și cantitativă a muncii elevilor;

· Ajută la învățarea utilizării noilor tehnologii de comunicare;

· Dezvoltă deprinderi și abilități practice;

· Dezvoltă simțul de asumare a responsabilității pentru munca depusă;

· Asigură o satisfacție pentru munca depusă.

Câteva dezvantaje:

· Necesită timp pentru planificare și implementare;

· Profesorul trebuie să caute resursele materiale, chiar dacă școala nu are fonduri;

· Efectivul mare de copii la clasă;

· Diferențele individuale îngreunează și ele procesul instructiv-educativ.

Concluzie

În timp ce lucrează la proiecte, elevii își dezvoltă abilități reale, corespunzătoare secolului XXI – multe din acestea fiind solicitate de angajatorii din zilele noastre – cum ar fi, capacitatea de: a lucra bine cu ceilalți, a lua decizii bine gândite, a avea inițiativă, a rezolva probleme complexe, auto-direcționare, a comunica eficient, a-și împărtăși experiența și bunele practici. În acest fel, se construiește profilul unui absolvent autonom în decizii, interesat în cariera sa socio-profesională.

Opțiunile cu privire la tipul proiectului și al modului de realizare sunt diverse, aici intervine creativitatea, dăruirea și pasiunea profesorului.

Bibliografie

Traian Anghel, Instrumente Web 2.0 utilizate în educație, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2008;

Mihaela Brut, Instrumente pentru E-learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Editura Polirom, București, 2006;

http://sketchup.google.com/

http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/Design/PlanningProjects/