MASTERATUL DE RELAṬII PUBLICE ṢI PUBLICITATE [616496]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
MASTERATUL DE RELAṬII PUBLICE ṢI PUBLICITATE

ROLUL MEDIA ÎN AUTOMEDICAȚIE

Coordonator științific:
Cercetător științific III dr. Camelia Grădinaru

Absolvent: [anonimizat] 2017

CUPRINS

Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
Capitolul I Procesul de automedicație și mijloacele moderne de comunicare ……………….. 4
1.1 Automedicația în lumea contemporană ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.2 Factorii care au favorizat procesul de automedicație ………………………….. ………………….. 5
1.3 Funcțiile îndeplinite de media în procesul de automedicație ………………………….. ………… 7
1.4 Influența reclamelor în procesul de automedicație ………………………….. ……………………… 7
1.5 Informațiile de pe internet cu privire la sănătate și automedicația ………………………….. … 8
Capitolul II Efectele media în procesul de automedicație ………………………….. ……………… 11
2.1 Implicațiile media în automedicație ………………………….. ………………………….. …………… 11
2.2 Influența aplicațiilor medicale asupra procesului de automedicație …………………………. 13
2.3 Influența media asupra comportamentului social ………………………….. ……………………… 14
Capitolul III Analiza cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
Obiectivul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 16
Ipotezele lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 16
Metoda utilizată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
Eșantionare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 18
Chestionar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 37
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 38
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 40

Argument

Mass -media joacă un rol important în creșterea gradului de conștientizare asupra
existenței medicamentelor fără prescripție medicală . Aceasta ajută consumatorii în căutarea
produselor de care au nevoie și îi direcționează oferindu -le informațiile necesare . Tot mai des
oamenii consideră că m edicamentele fără prescripție medicală, sunt me dicamente sigure și
eficiente pentru utilizarea lor fără consultarea unui specialist.
În prezent, problema principală nu este lipsa de informații suficiente privind
subiectele de sănătate, ci calitatea acestor informații. Publicitatea este un mijloc potrivit
pentru transmiterea mesajelor simple și concentrate. Informațiile cu privire la medicamentele
fără prescripție medicală pentru pacienți și consumatori vin sub diverse forme și din diverse
surse, mai ales din spoturile publici tare dar și din consilierea dată de farmaciști sau de alți
profesioniști din domeniul sănătății. Fiecare dintre aceste surse de informații con tribuie în
diferite moduri la cunoașterea și înțelegerea modului de administrare a unui medicament.
Publicitatea joacă un rol important în domeniul medical modern , variind de la
inițierea unor programe de comunicare finanțate public, care încurajează prac ticile în vederea
unei sănătăți mai bune, până la programele de comunicare din industria farmaceutică, care
promovează disponibilitatea unor medicamente fără prescripție medicală .
Am ales ace astă temă a rolului media în automedicației, deoarece în ultimii ani, prin
industria farmaceutică s -a generat o adevărată afacere, mai exact, prin publicitatea la
medicamentele fără prescripție medicală, care cre ează așteptări nerealiste cu privir e la
beneficiile medicamentelor. Așadar, prin analiza studiilor de specialitate, am observat
influența pe care o are publicitatea online, publicitatea tv, asupra comportamentului
consumatorului cu privire la achiziționarea și administrarea medicamentelor fără prescripție
medicală.
Pentru a observa dacă persoanele se lasă influențate de reclamele la medicamentele
fără prescripție medicală am ales să aplic un sondaj de opinie pacienților, consumatorilor de
medicamente, și un interviu persoanelor din domeniu și anume farmaciștilor.

4
Capitolul I
Procesul de automedicație și mijloacele moderne de comunicare

1.1 Automedicația în lumea contemporană

Mulți autori au vorbit despre ceea ce constituie automedicația, și, deși nu există o
definiție unanim acceptată, este clar că automedicația este privită ca fiind un concept larg c e
cuprinde o serie întreagă de activități.
Pentru a avea o perspectivă clară asupra a ceea ce reprezintă automedicația, voi
începe prin a defini medicamentul, și anume, acesta „conform definiției date de Organiz ația
Mondială a Sănătății, este orice substanță sau amestec de substanțe utilizate pentru
diagnosticarea, tratamentul, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburărilor funcționale
la om sau animale”1. Originea termenului de automedicație îl găsim în gre cescul „auto” care
înseamnă tu însuți și latinescul ”medicatio”, astfel încât, putem defini automedicația ca fiind
„practica de a lua medicamente din proprie inițiativă, fără prescripție medicală”2. Așadar,
individul își administrează un medicament, din proprie inițiativă, fără a avea consilierea
farmacistului sau a medicului, în vederea tratării unor afecțiuni.
Automedicația a fost întotdeauna o parte a practicii normale în viața umană din cele
mai vechi timpuri. O astfel de practică este percepută ca fiind neîntemeiată și îndoielnică. Nu
a fost niciodată apreciată, deoarece poate produce ef ecte severe asupra corpului uman.
În cazul automedicației, se în tâlnesc două situații, și anume administrarea unor
substanțe medicamentoase fără prescripție medicală, sau modificarea unui tratament prescris
de medic, ceea ce poate să însemne, utilizarea neregulată, renunțarea la medicament sau
înlocuirea medicamentului după bunul plac al individului .
Dezvoltarea rapidă a informației și a tehnologiei comunicațiilor a condus la
transformarea întregului mapamond într -o societate informațională, într -un „sat global”3,
astfel încât fenomenul automedicației este tot mai greu de oprit.
Pacienții doresc să î și asume un rol important în menținerea propriei sănătăți și sunt

1 Agenția Națională a medicamentului și Dispozitivelor medicale – http://www.amed.md/ro/medications , site
accesat la data de 2.04.2017
2 Florica Dumitrescu, Dicționar de cuvinte recente ed II , Editura Logos, București, 1997, p. 36
3 Marshall McLuhan, Mass -media sau mediul invizibil , București, Editura Nemira, 1997, p. 107

5
adesea competenți să gestioneze bolile cronice și recurente , dar numai după ce au beneficiat
de diagnosticarea medicală sau după ce au urmat ocazional anumite sfaturi profesionale4.
Condițiile stresante în care trăim, concurența de la loc ul de muncă, agitația cotidiană
și-au pus amprenta asupra sănătății umane. Tot mai mult oamenii suferă de dureri de cap,
afecțiuni stomacale sau tulburări digestive, așadar companiile farmaceutice își lărgesc gama
de medicamente ce pot fi luate fără prescripție medicală, oferindu -i individului calea liberă
către automedicație.
Indiferent de situație, automedicația nu ar trebui încurajată. Riscurile depășesc cu
mult beneficiile, iar pericolele sunt nume roase, dacă nu acum, pe termen lung cu siguranță. Se
poate ajunge , de asemenea , la o dependență psihologică de utilizare continuă a unui
medicament pentru a menține un sentiment de bunăstare. Mulți oameni au devenit dependenți
de medicamente și ca atare se află în imposibilitatea de a trăi fără acele medicamente5.

1.2 Factorii care au favorizat procesul de automedicație

În ultimii ani, automedicația s-a răspândit pe scară largă în întreaga lume. Acest
lucru se datorează în mare parte faptului că oamenii își asumă din ce în ce mai mult
răspunderea pentru propria lor sănătate. Pe de altă parte, societatea actuală este mai puțin
capabilă să acopere cheltuielile tot mai mari apărute, susțin ând tot mai mult această idee a
automedicației.
Polit ica de promovare, de încurajare a consumului de medicamentele, a început cu
piața OTC, care în mod normal, a d at de înțeles că nu est e necesară prescripția medicală.
Aceste medicamente sunt cunoscute în lumea anglo -saxonă ca fiind OTC over the counter , și
anume, medicamente ce pot fi eliberate fără prescripț ie medicală. Aceste medicamente sunt
concentrate pe tratamentul patologiilor triviale sau a simptomelor minore. Acestea pot fi
promovate direct către consumatori în majoritatea țărilor occidentale, deși reglementarea și
sistemul de autorizare în publicitate este diferit de la țară la ța ră6.
Așadar, un număr mare de medicamente au fost re -clasificate de la medicamentele
eliberate pe bază de pre scripție medicală la medicamente eliberate fără prescripție medicală și

4 Organizația Mondială a Sănătății, „Ce este automedicatia”, http://www.wsmi.org/about -self-care-and-self-
medication/what -is-self-medication, site accesat la data de 12.04.2017
5 Edward J. Khantzian, Mark J. Albanese, Understanding Addiction as Self Medication: Finding Hope Behind
the Pain, Rowman & Littlefield Publishers, INC., 2008, p. 28
6 S. Garattini, V. Bertele, „Adjusting Europe `s drug regulation to public health needs”, The Lancet , Volume 358,
No. 9275, 2001, p p. 64 -67

6
au des ervit interesele producătorilor, prin simplul fapt că acum le puteau promova. Prin
publicitate, se lăsa de înțeles că pacienții cu simptome ușoare nu trebuie să se mai adreseze
medicului, farmacistul putându -le da sfaturi și elibera medicamente pentru boala lor,
însemnând că îi oferă medicului timp să se ocupe de cazurile grave.
Produsele fără prescripție medicală , cel mai adesea pot fi folosite în mod abuziv.
După diagnosticare și recomandarea unui produs, pacienții ar trebuie să fie sfătuiți în mod
corespunzător cu privire la doza corectă, durata tratamentului și ulterio arele reacții adverse
care pot să apară după administrarea preparatului. Acest lucru ar trebui să contribuie la
minimizarea utilizării abuzive a oricărui produs. Cu toate acestea, abuzul este o problemă mai
dificil de controlat. Produsele care conțin opioi de, antihistaminice și laxative sunt cele mai
frecvent asociate cu abuzuri. Această problemă ar trebui monitorizată îndeaproape, dar este
dificil deoarece pacienții sunt liberi să treacă de la farmacie la farmacie7.
Astfel, se observă că principalele cauze ale automedicației sunt reprezentate de
nevoia individului de asumare a grijii pentru propria sănătate și de scăderea atribuției statului
pentru compensarea medicamentelor8. În același timp, se optează pentru automedicație, dat
fiind faptul că este m ai comod, mai ieftin, mai rapid, sau pentru că oamenii percep anumite
suferințe ca fiind minore, ba chiar mai mult lipsa încrederii în medic poate fi un factor care să
conducă spre automedicație.
De asemenea, ceea ce poate influența frecvența automedic ației sunt vârsta, nivelul
educațional, familia , publicitatea producător ilor de medicamente, legislația care
reglementează distribuirea și vânzarea medicamentelor, experiențele anterioare cu simptomele
sau boala, semnificația atribuită bolii , cât și situația economică: „Automedicația, stimulată în
primul rând de rațiuni de ordin financiar, devine un fenomen care se amplifică periculos din
cauza consecințelor sale imprevizibile și irecuperabile. Sunt necesare măsuri drastice, inclusiv
juridice, pentru livrarea medicamentelor fără rețetă și a literaturii medicale persoanelor de
rând, pentru practicarea ilegală, pentru reclama incorectă și insistentă. Autotratamentul cel
mai frecvent este susținut de persoane incompetente, imorale și iresponsabile, care
promovează diferite idei sau tălmăciri neargumentate”9.
Automedicația prezintă de asemenea și o serie de benefi cii, și anume : „În cazul
pacient ului, aceasta determină creșterea responsabilității pentru propria sănătate, obținer ea
economiei de timp și resurse . Pentr u medici, aceasta reprezintă o economie de timp în

7 Carmel M Hughes, „Monitoring self -medication”, Expert Opinion on Drug Safety , Volume 2, 2005, p. 3
8 Safta Vladimir, Farmacie socială , Tipografia Centrală, Chișinău, 2011, p. 154
9 Victor Ghicavîi, Nicolae Bacinschi, Autotratametul și posibilel e prejudicii, AKADEMOS, nr. 2 (33), iunie
2014, p. 79

7
favoarea pacienților ce necesită atenție sporită. Pentru farmacist, reprezintă crearea situației în
care farmacistul își poate manifesta pe deplin cunoștinț ele în domeniul medicamentului .
Pentru farmacie poate reprezenta crearea posibilității de a deveni atractivă prin implementarea
conceptului de îngrijire farmaceutică și a automedicației ”10.

1.3 Funcțiile îndeplinite de media în procesul de automedicație

Noile tehnologii media provin din schimbări sociale și totodată provoacă alte
schimbări sociale. McLuhan a precizat în cartea sa „Să întelegem Media. Extensiile omului”,
că fiecare mediu furnizează informații într -un mod diferit și că ceea ce este fundame ntal
pentru individ este conținutul și anume, ceea ce transmiți11. Media joacă un rol important în
transmiterea riscurilor din sistemul de sănătate.
Competența mediatică este importantă pentru avertizarea gradului de risc la care se
supun pacienții și a c onsumatorii . În plus față de educația privind sănătate a de pe tot parcursul
vieții, avertizarea în materie de risc necesită, în special, o gestionare atentă a informațiilor,
deoarece, în prezent, problema principală nu este lipsa unor informații suficiente cu privire la
subiectele de sănătate, ci calitatea acestor informații. Pacienții și totodată c ei interesați de
anumite proceduri din sănătate , cât și de anumite produse, necesită, de asemenea, informații
ce fac referire la viața lor de zi cu zi și se potrivesc cu stilul lor de viață.

1.4 Influența reclamelor în procesul de automedicație

În zilel e noastre, publicitatea prezintă adesea o realitate distorsionată, al cărei unic
scop este de a încuraja consumul de produse, fără limite, fără a reflecta asupra posibilelor
daune. În ultimii ani, s-a încurajat mai mult ideea de credință asupra puterilor
medicamentului, mai degrabă decât scopul terapeutic pentru care este utilizat.
Odată cu dezvoltarea mediei și apariția erei informației, mass -media a dobândit un
potențial foarte mare. Pot rivit lui McLuhan, „mediul este mesaj ul” și nu comunică mesaje
inerte, ci modifică mesajul în favoarea celor care sunt la putere. Astfel structura media a
condus spre o condiționare a opiniei, a practicii, a gusturilor , cât și a comportamentul ui.

10 Safta Vladimir, op. cit. , p. 155
11 McLuhan, Marshall, Să înțelegem Media. Extensiile omului , Ed. Curtea Veche, București, 2011

8
Publicitatea este definită ca „o tehnică de difuzare în masă, cu ajutorul unei
industrii sau al unei companii care trimite un mesaj către un anumit grup social de
consumatori, cu scopul de a -i încuraja să cumpere un anumit tip de produs ”12, acestea fiind
concepute pentru a stimula dorința și nevoia de a cons uma.
O companie trebuie să -și vândă noul său produs , iar pentru acest lucru ar tre bui să
convingă un public țintă că are nevoie de ceea ce oferă acea marcă și nu alta. Adică, nevoia
latentă este creată în consumator și el conchide prin a cumpăra acel prod us, în cazul acesta
medicamentul .
Anunțul publicitar ar trebui să fie făcut în așa fel încât să atragă atenția, să mențină
interesul, să trezească dorința de a cumpăra și de a promova produsul mai departe . În cazul în
care industria farmaceutică și marke ting-ul se unesc, acestea creează un instrument de putere
care poate livra mesaje sănă toase susținute de știință și imagini medicale reale și corecte,
difuzate, prin intermediul comunicării mass -media .
Publicitatea în calitate de discurs persuasiv utilizează anumite resurse pentru a
influența receptorul mesajului. Aceste resurse sau căi de atac pot fi, de asemenea, raționale
sau emoționale. Mesajul încearcă să convingă prin ar gumente logice raționale în vederea
stimulării publicul ui, stârnind interesul propriu, demonstrând că un produs sau un serviciu dă
randament , având beneficii funcționale mai mari decât se aștepta, fiind ca un ghid în căutarea
calități i și alegerea consum ului rațional13.
Produsul promovat oferă un câmp vast de evaluări sociale , care a pus individul în
rolul de lider al masei, mai ales în cazul î n care este prezent sentiment ul de nemulțumire față
de consumul în sine a unui produs.
Produsul publicitar promovat oferă o paletă largă de evaluări sociale care pun e
individul în rolul de lider. Atunci când sunt difuzate reclame cu med icamente fără prescripție
medicală , individul simte că deține controlul, atâta timp cât poate să și le administreze singur
fără o rețetă prescrisă14.
1.5 Informațiile de pe i nternet cu p rivire la sănătate și automedicația

Utilizarea pe scară largă a tehnologiei informației și comunicațiilor, reprezintă o
realitate care a afectat toate țările occidentale în ultimii ani și care este folosit în toate

12 Adrián Dib Chagra, Introducción al marketing , Ed. Gran Aldea, Buenos Aires, 2007, pag. 169
13 Oscar Pedro Billorou, Introducción a la publicidad , Ed. El Ateneo, Buenos Aires, 1993, p. 276
14 Pablo Javier Mónaco, Publicidad y Automedicación , Universidad Abierta Interamericana, Buenos Aires, 2009,
p. 35

9
domeniile profesionale și non-profesionale. Acesta a intrat în sectorul productiv și comercial,
în educație, în sănătate, în case, în toate site -urile și locațiile, și care reprezintă cea mai rapidă
și exponențială creștere pentru mediul de comunicare online în istoria noastră.
Așadar, utilizarea noilor tehnologii, reprezintă astăzi o necesitate pentru mulți
utilizatori de internet, ceea ce face acest mediu este să se transforme într -un instrument
fundamental în colectarea și transmiterea informațiilor cu privire la sănătate15.
În ultimii an i, informațiile despre sănătate disponibile pe internet au luat amploare.
Unii factori ce au contribuit la acest fenomen sunt strâns legați de interesul crescut a l
anumitor persoane ce dispun de aceste medii necesare pentru a accesa internetul, și de
asemenea ușurința cu care îți poț i face un blog, sau un site în care să vorbești despre sănătate
și despre metodele de tratare a anumitor afecțiuni16.
Volumul mare de informații, mai mult sau mai puțin riguroase , despre simptomele
unei boli și tratame ntele acesteia, care pot fi găsite pe internet îi detemină pe mulți pacienți să
vină la farmacie cerând un anumit medicament prescris de „Dr. Google”17, referindu -se la
datele obținute prin intermediul motoarelor de căutare.
Percepția unei persoane despre un medicament este în mare parte legat ă de
experiențele personale sau survine din anumite informații primite d in surse externe, inclusiv
new media care influențează puternic procesul de luare a deciziilor cu privire la sănătatea
individului. Mass -media de cele mai multe ori difuzează selectiv anumite informații legate de
industria farmaceutică.
Societatea de astăzi este influențată în mod constant de publicitatea la medicamente,
prin diferite slogane care asigură ameliorarea imediată a durerii, incitând i ndivizii să cumpere
respectivele medicamente fără a consulta în prealabil medicul de familie sau farmaciștii
neînțeleg ând pe deplin ce efecte negat ive majore pot provoca medicamentele pentru starea lor
sau eventualele probleme de sănătate pe care le prezi ntă18.
Această situație îi determină pe oameni să creadă că ei dețin toate informațiile despre
medicamente și despre utilizarea lor, favorizând astfel procesul de auto medicație, indivizii
neștiind dacă acea informație întâlnită pe internet este cea mai bun ă și constituie o opțiune de
tratament pentru patologia lor.

15 Jaime Jiménez Pernett , José Francisco García Gutiérrez, Tendencias en el uso de Internet como fuente de
información sobre salud, Uocpapers, n.ș 4, 2007, p. 46
16 Pablo Medina Aguerrebere, Comunicar y curar : un desafío para pacientes y profesionales sanitarios , Ed.
UOC, Barcel ona, 2011, p. 146
17 Patients increasingly checking ‘Dr. Google’, https://acpinternist.org/archives/2013/11/dr -google.htm
18 Alejandra Aguzzi, Carolina Virga, „Uso racional de medicamentos: La automedicación como consecuencia de
la publicidad”, Archivos Ven ezolanos de Farmacología y Terapéutica, vol. 28, núm. 1, Venezuela, 2009, p. 29

10
Așadar, publicitatea în masă la medicamente s -a răspândit în mod dramatic. Nu mai
există nci un mediu online care să nu prezinte sub diferite forme, metode de promovare a
diferitelor forme farma ceutice. În special la televizor putem vedea spot -uri publicitare ce fac
referire la medicamentele ce pot fi eliberate fără prescripție medicală, și anume, la analgezice,
remedii contra ră celii, antitusive, antiacide etc.
Din păcate, astfel de spot-uri pu blicitare sunt aproape întotdeauna înșelăt oare,
deoarece acestea nu prezintă dezavantajele, riscurile, efectele secundare și contraindicații le.
De asemenea, sunt așa zisele site -uri medicale, de unde oamenii își pot asocia tot felul de
simptome cu ceea ce este scris în respectivul articol de pe site sau blog, iar din punctul de
vedere al sănătății publice reprezintă un pericol, afectează viața ind ivizilor ca re accesează și
pun în practică acele informații eronate despre tratarea unor simptome.
De asemenea, blogul reprezintă o unealtă a internetului, o modalitate prin care se
permite un dialog, o dezbatere între un emițător și mai mulți receptori. Printre părți le bune ale
acestuia, se numără rapiditatea comunicării și totodată faptul că răspunsul nu este direcționat
spre un singur interlocutor , ci informația este transmisă și poate fi folosită de toți
interlocutorii19.
„O altă problemă legată de pub licitatea pentru medicamente a constituit -o identificarea
potențialilor autori ai acestei publicități. În acest context, s -a pus întrebarea dacă difuzarea de
către un terț pe propriul blog a unor informații cu privire la un medicament și în special în
legătură cu proprietățile sale curative sau preventive trebuie considerată publicitate chiar
atunci când acest terț acționează din proprie inițiativă și în mod cu totul independent, de iure
și de facto , față de producător și față de vânzător”20.
Așadar, blogul reprezintă un instrument al comunicării online, o strategie de
marketing, și un mod de a interacționa direct cu alți indivizi de pe platformele online . Există
deja suficiente dovezi că blogurile despre sănătate sunt foarte des accesate de persoanele care
își caută remediul singure.

19Forte Consultancy Group, The Social Media Buzz – What’s It All About?,
https://forteconsultancy.wordpress.com/2010/02/17/the -social -media -buzz -%E2%80%93 -what%E2%80%99s -it-
all-about/
20 Anca Grigorescu, Publicitatea online pentru medicamente, http://pharma -business.ro/publicitatea -online –
pentru -medicament e/

11
Capitolul II
Efectele media în procesul de automedicație

2.1 Implicațiile media în automedicație

Existența numeroaselor medii de comunicare, revoluția tehnologică și informațională
au permis ca la fiecare oră să apară pe internet mii de videoclipuri , iar în fiecare zi se cr eează
o multitudine de bloguri, demon strând astfel că internetul poate fi o sursă foarte mare de
informații. Găsești diagnostic pentru orice și chiar informații aprofundate pe diferite domenii
de activit ate. Acesta poate oferi, de asemenea, un număr impresionant de produse.
În sectorul sănătății, mass -media joacă un rol foarte important. Conținut ul creează și
consolidează comportamente le media, credințe le și valori le, multe dintre acestea având ca
scop crearea unor ființe individualiste, competitive și consumeriste . Mesaje le mass -media ,
doresc să influențeze, într -o mai mică sau mai mare măsură, indivizii să adopte anumite
atitudini și comportamente, colective , multe dintre aceste a fiind chiar dăunătoare pentru
sănătatea lor21.
Pe Internet, există site -uri care oferă diagnosticuri și sfaturi diferențiate , dar în același
timp recomandă și vizita la un medic specialist . Aceste site -uri oferă o diagnosticare foarte
precisă doar de la un singur simptom, care pare mai mult decât îndoielnic, de altfel, se pot
găsi miliarde de alte diagnosticuri pentru același simptom.22
Una din sursele cele mai accesibile de informații este, probabil, televizorul.
Publicitatea permite oamenilor să știe dinainte ce substanța conține un medicament sau cum
să o utilizeze și pentru ce23.
Însă astăzi suntem bombardați cu informații, fie că ne place fie că nu ne place. Acestea
reprezintă totodată o modalitate de a -i face pe oameni conștienți că există soluții la
problemele lor de sănătate.

21 Carlos Feo Acevedo, Oscar Feo Istúriz, „Impact of mass media in public health” , Saúde debate, vol.37 no.96
Rio de Janeiro, 2013, p. 90
22 C. Lee Ventola, „Social Media and Health Care Professionals: Benefits, Risks, and Best Practices”, US
National Lib rary of Medicine National Institutes of Health , Vol. 39(7), 2014
23 Christelle Vicat Pignorel, Automedication et effets indesirables , Bordeaux, 2014, pag 20

12
Dorința firmelor producătoare de medic amente este de a comunica public produsul
prin anumite strategii de marketing, de a -l face vizibil, astfel plătind cât este necesar pentru
crearea unei reclame capabile să îi determine pe cetățeni să îl achiziționeze.
Spre deosebire de medicamente le care se dau numai cu prescripție medicală,
publi citatea pentru medicame ntele fără prescripție medicală a fost aprobată în Europa prin
articolul 88 , Directiva 2001/83/CE. O astfel de publici tate nu ajută consumatorii să aleagă în
cunoștinț ă de cauză, se crează î n jurul indivizilor impresia că medicamentele s unt produse ca
toate celelalte .
Publicitate a la medicamente le fără prescripție medicală are ca scop creșterea
vânzări lor și se concentrează asupra beneficiilor imediate, dar nu oferă suficiente informații
cu privire la riscurile implicate . În toate statele membre ale Uniunii Europene observăm că
trebuie să apară niște informațiile o bligatorii, alătur i de acest e spoturi publicitare și anume
avertizarea sonoră „Acesta este un medicament. Citiți cu atenție prospectul.” sau “Acest
medicament se eliberează fără prescripție medicală. Citiți cu atenție prospectul”, „Dacă apar
manifestări neplăcute, adr esați-vă medicului sau farmacistului”24, acestea fiind menționate
într-un ritm alert la sfârșitul spotului pu blicitar sau apar scrise la sfârștiul paginii în reviste25.
Campaniile mass -media reprezintă de mult timp un instrument de promovare a
sănătății publice, utilizate pe scară largă pentru a expune mesaje de proporții mari în rândul
populații lor țintă. Utilizările mijloacelor media existente, precum tel eviziunea, radioul și
ziarele, implică c omunicare a pe diverse subiecte , efectuate de zeci de ani pentru publicul
țintă. Însă , astfel de campanii se confruntă în mod frecvent cu diferiți factori perturbatori , cum
ar fi marketingul general al produselor, norme le sociale și comportamente le de dependență .
În general, campaniile mass -media s -au ax at în primul rând pe schimbarea
cunoștințelor, a conștientizării și a atitudini i individului, având ca obiectiv final schimbarea
comportamentului. Î n cazul campaniilor mass -media, acestea ar trebui folosite pentru a reduce
atitudinile nesănătoase a indiviz ilor, prin mesaje puternice26.
Majoritatea campaniilor de comunicare în domeniul sănătății fac referire la riscuri, și
anume riscuri cu implicații asupra indivizilor , conceptul de risc fiind în centrul atenției
gândirii contemporane și foarte dezbătut în ultimii ani . De asemenea, c onceptul de
comunicare a fost privit ca fiind esențial , îndreptat spre interesul publicului, spre nevoia de

24 Decizia nr. 378 din 19.05.2011, http://www.cna.ro/Decizia -nr-378-din-19-05-2011.html
25 Ilaria Passarani, “Automédication” – Le point de vue des consommateurs , Conférence -débat -Pilule d’Or
Prescrire, 2009, pag 2
26 Daniel Catalán -Matamoros, „The Role of Mass Media Communication in Public Health” , Health Management
– Different Approaches and Solutions , p. 399

13
informare și educare, sau pur și simplu de promovare a schimbării comportamentale și
totodată de protecție î n fața un ui pericol anticipat27.

2.2 Influența aplicațiilor medicale asupra procesului de automedicație

Telefoanele inteligente su nt dispozitive multifuncționale, care permit accesul
permanent la informații și la comunicare și pot îndeplini diverse sarcini. Cel mai adesea
sarcini le sunt îndeplinite de anumite aplicații specializate pe care consumatorii le pot instala
pe telefon și le pot utiliza cu ușurință . Utilizarea unei aplicații pe smartph one este o abordare
nouă și contribuie la modificarea comporta mentului pacientului. Este permanent accesibilă,
implică și educă pacientul și oferă un bagaj de informații specific despre anumite
medicamente . O aplicație orientată spre introducerea unor medicamente într -o aplicație pe
smartphone reprezintă un proces rațional în educa rea persoanei cu privire la boala sau
îngrijirea sa28.
Aplicațiile de pe rețele le de socializare sunt instrumente utile ce permit di scuții,
consultări și colaborări între persoanele specializate în medicină și indivizi. De asemenea,
Facebook este f olosit adesea ca forum pentru diferite consultări , discuții și mini -prelegeri în
rândul specialiștilor din domeniu, astfel de forumuri pot oferi un mijloc convenabil și eficient
pentru specialiștii medicali de a -și împărtăși opiniile rapid și eficient în r ândul indivizilor29.
La nivel mondial , aplicații le de tot felul pentru telefoanele mobile au devenit din ce în
ce mai predominante în rândul utilizatorilor. Google Play, cel mai mare magazin de aplicații,
a avut în anul 2015, 1,6 milioane de aplicații accesibile pentru utilizatori, rămânând al doilea
cel mai mare maga zin de aplicații din lume. În ultimii ani, a existat un val de aplicații pentru
telefoanele mobile legate de sănătate. Numărul de aplicații în ceea ce privește sănătatea s -au
lansat pe două platforme, sistemul de operare pentru iPhone (iOS) și pentru Andro id30.
Site-urile de social media, cum ar fi Facebook, Twitter, YouTube, sunt simboluri
puternice ale unei noi generații de instrumente și aplicații online care promovează conținutul
generat de utilizatori, interacțiunea socială și comunicarea în timp real. Aceste tehnologii
includ de asemenea bloguri, rețele de socializare, site -uri cu conținut video și de partajare a

27 Ibidem, p. 403
28 Lindsey Dayer, „Smartphone medication adherence apps”, Journal of the American Pharmacists Association ,
Vol 53, 2013, pp. 172 -181
29Zahid Naeem, „Health risks associated with mobile phones use”, Int J Health Sci (Qassim) , Vol 8(4), 2014
30 Wei Peng, „A qualitative study of user perceptions of mobile health apps”, BMC Public HealthBMC series ,
2016

14
fotografiilor. M ass-media nu numai că modelează viețile personale ale oamenilor, ci
influențează și mediile profesionale. În cadrul asistențe i medicale, estimările recente privind
utilizarea mediilor sociale de către medici au crescut în mod dramatic. De asemenea, sunt unii
pacienții moderni, care caută în sursele din online să dobândească informații despre sănătate,
și care vor să se conecteze , cu ajutorul, forumurilor medicale, cu ceilalți indivizi care au
afecțiuni asemănătoare31.
De-a lungul timpului s -au creat reț ele globale imense, ce au capacitatea de a răspândi
rapid informații, de a mobiliza un număr mare de oameni în vedere luptei pentru o cauză . Prin
urmare, această tehnologie a început să fie utilizată de către profesioniștii din domeniul
sănătății pentru: îmbunătățirea interacțiunilor pacient -medic, îmbunătățirea motivației
pacientului, sensibilizarea pacientului, furnizarea de infor mații exacte, ridicarea problemelor
în timp util, f acilitarea schimbului de idei, aceasta implicând o comunitate mai mare32.
În cazul metodelor tradiționale în ceea ce privește sănătatea, medicul cunoaște tot
istoricul pacientului, toate recomandările făcute și tratamentele administrate, acesta putând să
acționeze în cunoștință de cauză, s pre deosebire de ceea ce ar putea întâlni un pacient în
mediul online, unde persoanele specializate de pe forumuri nu cunosc întradevăr problemele
de dedesubt.

2.3 Influența media asupra comportamentului social

Atunci când vine vorba de luarea unor decizii complexe și personale în ceea ce
privește atitudinile și comportamentele din domeniul sănătății, devine destul de dificil să se
identifice precis rolul jucat de pu blicitate. Adesea întâlnim situ ații în care consumatorii nu
doresc să recunoască faptul că publicitatea îi conving e într-un anumit fel să își schimbe
atitudinea, și nu recunosc nici rolul jucat de mesajele sponsorizate în situațiile în care
comportamentul lor a fost influențat.
Atunci când mesajele sunt corect executate și creative, publicitatea poate produce
schimbăr i semnificative. Impactul publicității nu apare doar pe baza expunerii la un singur
anunț. Dimpotrivă, adevărata schimbare rezultă din numeroasele expuneri de pe diferite

31 Daniel R. George, „Dangers and opportunities for social media in medicine”, National Center for
Biotechnology Information, 56(3), 2013
32 Allison Fine, Momentum: Igniting Social Change in the Connected Age, Ed. Jossey -Bass , San Francisco, 2008

15
platforme de comunicare la cât mai multe mesaje complem entare care se dezvoltă în tim p și
produc schimbări asupra modul ui în care consumatorul gândește și se comportă33.
Campaniile mass -media sunt utilizate pe scară largă pentru a expune mesaje de
proporții mari în rândul populațiilor, prin intermediul internetului, televiziunii , radioul ui,
ziarelor . Expunerea la astfel de mesaje este, prin urmare, în general pasivă. Astfel de campanii
din mass -media pot produce schimbări pozitive sau pot reduce apariția comportamentelor
negative legate de sănătate, în rândul populațiilor mari.
Campaniile mass -media pot acționa prin căi directe sau indirecte pentru a schimba
comportamentul întregii populații. Multe campanii au ca scop afectarea indivizilor în mod
direct invocând răspunsuri cognitive sau emoționale. Aceste programe sunt destinate să
afectez e procesele d ecizionale la nivel individual34.

33 Mark D. Griffiths, „Media and advertising influences on adolescent risk behaviour”, Education and health ,
Vol. 28, Nr. 1, 2010
34 Melanie A. Wakefield, „Use of mass media campaigns to change health behaviour”, The Lancet , Vol. 376, Nr.
9748, 2010

16
Capitolul III
Analiza cercetării

În zilele noastre, medicamentul a devenit aproape la fel de obișnuit ca și hrana, el fiind
prezent zilnic în viața a miliarde de oameni. Omul modern nu mai poate concepe existența în
suferință fie ea fizică sau psihică și caută remedii pentru îndepărtarea acesteia.
Neîndoielnic, medicamentul este util în cele mai multe situații, el folosind la
prevenirea, diagnosticarea, ameliorarea și tratamentul a numeroa se boli. Pe de altă parte, din
păcate, se consumă resurse economice importante ale populației pentru unele medicamente
lipsite de valoare sau cu efect îndoieln ic.
Pentru a îndeplini obiectivul lucrării, am luat ca punct de plecare lucrările de
specialitate, scrise pe această temă, și diferite articole, sau site -uri, care oferă suficiente date și
studii t ehnice și științifice, în vederea observării rolului media în procesul de automedicație.

Obiectivul lucrării

Dat fiind faptul că, în lucrările de specialitate se vorbește despre o influență tot mai
accentuată a media în procesul de automedicație, am dorit să observ dacă oamenii
achiziționează medicamente fără prescripție medicală în urma vizionarii reclamelor la acestea.

Ipotezele lucr ării

I: Oamenii se lasă influențați de reclamele din media, în vederea cumpărării și
administrării de medicamente fără prescripție medicală.

17
Metoda utilizată

Ancheta este reprezentată de forme structurate de co municare, și anume, chestionar
on-line, conceput pe platforma on-line Google Docs, și care a fost transmis prin intermediul
platformelor de socializare, ce a avut încorporat link -ul de completare al chestionarului.
Perioada de desfășurare a cercetării a fost de pe 15 iunie până pe 23 iu nie.
Așadar, am folosit sond ajul ca instrument al anchetei, care a fost aplicat pe un eșantion
format din 121 de respondenți. Structura chestionarului este de 15 întrebări, aceasta incluzând
întrebări închise și întrebări deschise.
Motivul realizării sonda jului a fost argumentat, astfel încât respondenții să fie
informați despre cercetarea desfășurată, și totodată le -am asigurat păstrarea confidențialității.
Timpul de completare a chestionarului a fost de 3 minute.
Pentru conturarea rezultatului scontat, am ales și interviul ca instrument al anchetei,
prin care am dorit să aflu opinia unui specialist în domeniu, așadar am intervievat 3
farmaciști. Motivul interviul a fost argumentat, pentru a ști farmaciștii ce îmi doresc prin
această cercetare, acesta a constat în 9 întrebări, modalitatea de interviu a fost online,
deoarece contactul fizic nu a putut fi stabilit în unele cazuri, din motive obiective.

Eșantionare

Eșantionul a inclus 121 de respondenți, din care femei au fost în număr d e 96, iar
bărbați în număr de 25 . În ceea ce privește vârsta nu am avut în evidență o anumită categorie
de vârstă. Din cei 121 de respondenți, majoritatea au vârsta cuprinsă între 20 și 26 de ani. Și
anume 15 persoane cu vârsta de 23 de ani, 21 de persoane cu vârsta de 24 de a ni. Chestionarul
a fost transmis prin intermediul platformelor de socializare, ce a avut încorporat link -ul de
completare al chestionarului.

18
Rezultate le cercetării
Chestionar

La prima întrebare, ce vizează principala sursă de informare asupra problemelor
medicale, au răspuns 121 de persoane chestionate, și observăm că cei mai mulți, în proporție
de 61,2% au ales ca variantă de răspuns medicul, ceea ce poate da de înteles că nu și -au
pierdut încrederea în medic, și tot el este cel la care apelea ză prima dată când apare vreo
afecțiune. Următorul procent este de 14,9 %, respondenții bifând în acest caz mediul online,
așadar, având la dispoziție atâtea informții pe internet, un procent mic alege să acceseze
mediul online în vederea informării, diagno sticării sau chiar a automedicării.

19

La întrebarea cu numărul doi, persoanele au fost întrebate dacă își administrează
medicamente fără prescripție medicală și au fost puși să aleagă dacă își administrează zilnic,
săptămânal, lunar, o dată la 6 luni, dar au avut libertatea să adauge singuri un răspuns
favorabil situației lor. Din rezultate se observă clar că cel mai mare procentaj și anume 43% îl
ocupă varianta de răspuns o dată la 6 luni, ceea ce înseamnă că respondenții aleg să nu își
administr eze medicamente prea des, un procent semnificativ este ocupat și de varianta de
răspuns lunar și anume 32,2 %, observăm astfel că sunt persoane care recunosc că își
administrează medicamente singuri, probabil din lipsa banilor, din lipsa timpului așteptării la
cabinet, își rezolvă singuri problemele mergând în farmacii și alegând o variantă mai rapidă
sau mai ieftină de rezolvare a unei afecțiuni.

20

La întrebarea trei, cu varianta de răspuns da sau nu, indivizii, au fost chestionați dacă
își cumpără medicamente în urma vizionării spoturilor publicitare. Se observă din rezultate că
cei mai mulți au răspuns negativ, un număr de 100 de respondenți nu își achiziționează
medicamentele în urma vizionării spoturilor publicitare, asta înseamnă ca au informații cu
privire la efectele negative ale procesului de automedicație, sau al asocierilor ce pot da efecte
adverse. 21 de respondenți au răspuns afirmativ la această întrebare, probabil răspunsul lor
este corelat cu faptul că nu au timp să mearga la medic sau farmacist să ceara informații, sau
în lipsa fondurilor, aleg să cumpere medicamente în urma spoturilor publicitare.

21

Întrebarea cu numărul patru, face referire la influența pe care o au reclamele la
medicamente asupra individului. Din rezultate observăm că au răspuns toate cele 121 de
persoane. Se constată din rezultate faptul că ind ivizii nu se lasă influențați de recla mele cu
medicamente, deoarece la această întrebare au răspuns negativ 108 persoane, ceea ce putem
observa este faptul că oamenii fie nu vor să își păteze imaginea cum că ar fi atât de slabi încât
să se lase influențați de reclamele la medicamente, fie conș tientizează riscurile la care se
expun dacă își administrează un medicament doar pe baza unui spot publicitar. Un număr de
13 persoane au răspuns afirmativ la această întrebare , aceștia probabil aleg să se lase
influențați de reclamele la medicamente f ie din comoditate, fie din lipsă de timp.

22

Întrebați cum aleg să își trateze anumite simptome, cei mai mulți dintre respondenți au
afirmat faptul că aleg să își trateze anumite afecțiuni mergând la medic, consultând sfatul unui
specialist, așadar a vem un procent de 44,6% în favoare a medicului. Totodată un procent
îmbucurător de 28,9%, scoate în evidență faptul că, respondenții consultă și părerea
farmacistului, și putem chiar să presupunem că în ciuda faptului că au ales să se lase
influențați de re clama la un medicament aceștia s -au dus la farmacie și au cerut sfatul unui
specialist. Din aceste două procentaje se poate observa faptul că lumea este mult mai
responsabilă când vine vorba de sănătate cu toate că subiectul cu privire la educația sanitară
nu este unul tocmai abordat și prielnic. Un procentaj de 15,7%, arată că oamenii , după sfatul
medicului sau a farmacistului, pe locul trei aleg să acceseze internetul și să caute informați i cu
privire la unele afecțiuni, ceea ce denotă comoditate sau lipsa de timp al acestora. Totodată un
număr mic de respondenți au răspuns că se tratează acasă.

23

La întrebarea cu numărul șase, cât de des ați ales să vă tratați singur în ultimul an, cel
mai mare procentaj în care respondenții au afirmat că se tratează singuri foarte rar, este de
34,7%, și anume 42 de respondenți nu s -au tratat în ultimul an sau s -au tratat foarte rar ,
singuri, acasă, ceea ce reiese și din rezultatele de mai sus, se menține o constantă și anume că
oamenii au încredere în medici și farmaciști, din acest motiv ei nu aleg să intre în acest proces
vicios al automedicației. 39 de respondenți, și anume un procentaj de 32,2%, aleg să se trateze
singur i rar, 23 de respondenți aleg să se trateze singuri des, în timp ce 8 nu aleg să se tra teze
singuri deloc și 9 dintre aceștia aleg să se trateze foarte des.

24

La întrebarea cu numărul 7, care se referă la comportamentul consumatorului, am vrut
să observ, de la cine își procură indivizii informațiile pentru a se medica. La această întrebare
au răspuns toți cei 121 de respondenți. Din rezultate reiese că un procent de 47,9% au răspuns
că țin cont de sfatul familiei pentru a -și trata o anum ită afecțiune, făcând corelați e cu
întrebarea 6 cât de des au ales să se trateze, este posbil ca atunci când se tratează singuri o
dată la 6 luni, aceștia să apeleze la sfatul familiei. În procent de 11,6% au răspuns că își
procură informații de la bloguri le de sănătate, acestea luând amploare în ultima perioadă, și
devenind tot mai accesate. Totodată respondenții au mai bifat că își tratează unele simptome
cu informațiile accesate de pe forumurile de sănătate în procent de 12,4%, forumuri care au
specialiș ti dar și forumuri care împart informații eronate de la persoane fără studii de
specialitate.

25

În urma rezultatelor de la întrebarea 8, care este motivul dumneavoastră principal în
alegerea automedicației, reiese că în procent de 46,3% respondenți i au ales ca și variantă de
răspuns, lipsa de timp. Așadar oamenii au devenit atât de ocupați încât nu mai au timp nici de
un consult minimal din partea medicului sau farmacistului, astfel încât optează să se auto
trateze cu diverse medicamente. Un alt pro cent destul de considerabil este de 33,1%, din care
fac parte respondenți care aleg automedicația din comoditate, și asta este un lucru dovedit,
este mai comod să alegi să iei singur un medicament, și să nu apelezi la sfatul specialiștilor,
aceștia neconșt ientizând că își fac rău singuri când iau medicamente dintr -un motiv greșit. Se
observă faptul că procentul pentru lipsa de încredere în medic sau în farmacist este mic,
înțelegând din asta că încrederea există dar nu există timp, sau odată cu era vitezei, oamenii
din ziua de astăzi sunt prea comozi și vor totul imediat.

26

La întrebarea cât de des țineți cont de reclamele la medicamente, au răspuns toți cei
121 de respondenți. Așadar, 45 de persoane, însemnând 37,2%, au răspuns că țin cont de
reclame le la medicamente uneori, făcând o corelație cu întrebarea numărul 4 dacă sunt
influențați de reclamele la medicamente atunci au răspuns cei mai mulți negativ, de aici reiese
că nu le sunt străine reclamele la medicamente, că uneori țin cont de ele dar nu se lasă
influențați, se poate ca aceștia să meargă să ceară informații de la farmaciști după vizionarea
unei reclame la medicamente care le atrage atenția. Un procent apropiat de 35,5% evidențiază
faptul că respondenții nu țin cont niciodată de recl amele la medicamente, posibil că nu au vrut
să își denigreze în vreun fel imaginea, sau poate chiar nu optează niciodată pentru un
medicament vizionat în urma unui spot publicitar. 28% dintre respondenți nu au vrut să își dea
cu părerea la această întrebar e, în timp ce la varianta de răspuns des doar 3,3% dintre
respondenți țin cont des de reclamele la medicamente.

27

În cazul întrebării 10, de unde vă procurați cel mai des informațiile despre un
medicament, cei 121 de respondenți au ales următoarele. Î n proporție de 49,6%, și anume 60
de respondenți își procură cel mai des informațiile de la medic, ceea ce denotă că oam enii
apelează cu încredere la cunoștințele di n domeniu l medical ale medicului. Cel mai mare
procent este de 58,7% și anume 71 de respondenți au ales farmacistul ca sursă de procurare a
informațiilor despre un medicament, de aici reiese că farmacistul este prima verigă în actul
terapeutic al pacientului, farmacistul es te și un bun consilier pentru pacient și farmacia fiind
locul cel mai la îndemână pentru pacient. Un procent considerabil de 41,3% , vizează
internetul, respondenții alegând să își procure informațiile cu privire la un medicament de pe
internet, acesta răm ânând o sursă de informare, probabil pentru cei comozi sau care nu au
timp să meargă la medic sau farmacist. Blogurile, forumurile medicale, sau reclamele radio
sunt foarte puțin accesate de respondenți.

28

La întrebarea ce vizează gradul de infor mare cu privire la efectele negative ale
procesului de automedicație , se observă din analiza datelor, că majoritatea respondenților au
cunoștințe despre efectele negative ale automedicației, și anume 89 de persoane au răspuns
afirmativ, asta însemnând un p rocent de 73,6%, în timp ce 32 de respondenți, 26,4% au
răspuns negativ, aceștia neștiind cât de dăunător poate fi pentru sănătate să iei pastile după
bunul plac. Din rezultate reiese că oamenii sunt tot mai responsabili și conștientizează că
tratarea de unul singur poate antrena complicații severe, de la interacțiuni medicamentoase,
erori de dozare, până la neatenția la eventualele alergii.

29

La această întrebare cu răspuns deschis, majoritatea persoanelor au afirmat că nu au
avut parte de experiențe negative în ceea ce privește administrea de medicamente după bunul
plac. Dintre respondenții care au avut totuși întâmplări negative, exemplele cele mai frecvente
sunt manifestări de reacții alergice sau dureri la nivelul stomacului.

30

În ceea ce privește vârsta nu am avut în evidență o anumită categorie de vârstă. Din cei
121 de respondenți, majoritatea au vârsta cuprinsă între 20 și 26 de ani. Și anume 15 persoane
cu vârsta de 23 de ani, 21 de persoane cu vârsta de 24 de ani.

În ca zul genului, cei mai mulți respondenți au fost femei, și anume un număr de 96,
bărbații fi ind în număr de 25.

31

În cercetarea mea am ales să se specifice și nivelul de pregătire, și anume ultimele
studii absolvite. Astfel încât cei mai mulți respondenți 5 8, au absolvit facultatea, 41 de
respondenți au absolvit liceul, 29 dintre aceștia au absolvit masteratul, și 1 doctoratul.

Din aceste date statistice, reiese că 121 persoane au răspuns la întrebarea „Aveti
cunostinte despre efectele negative ale automedicatiei?”, astfel încât în cazul răspunsurilor
afirmative, au răspuns 72 femei și 16 bărbați, în timp ce 24 de femei și 8 bărbați, nu cunosc
efectele negative ale automedicației. Din aceste date reiese, că lumea din ziua de astăzi este
mai informată cu privire la posibilele reacții adverse sau asocieri nefavorabile dintre unele
medicamente și se feresc să își administreze medicamente după bunul plac, sau din auzite,
aceștia informându -se cu privire la ce riscuri implică procesul de automedicație.

32

Din aceste date statistice, reiese că 121 persoane au ră spuns la întrebarea „Aveti
cunoștinț e despre e fectele negative ale automedicaț iei?”, astf el încât în cazul celor cu studii
superioare majoritatea au cunoștinte despre efectele negative ale automedicaț ie, din rezultate
reiese că și cei cu liceul absolvit au cunoștințe despre posibilele interacțiuni negative dintre
medicamente.

Pentru a evidenția corelația dintre variabila „reclamele au o influenta asupra dvs” și
variabila „gen”, am utilizat programu l SPSS de analiză statistică, selectând ca și metodă de
corelație Analyze – Descriptive Statistics -Crosstabs, astfel încât rezultatul final, din cei 121
respondenți, dintre femei, 12 au răspuns că reclamele la medicamente au un impact asupra lor,
iar in caz ul barbatiilor doar 1 respondent declară că se lasă influențat de reclamele la
medicamente. Se observă așadar, că cei mai mulți nu se lasă influențați de reclamele la
medicamente, astfel încat 84 de femei și 23 de bărbați au răspuns negativ. De aici reiese , că

33
indivizii încă se ghidează după sfaturile medicilor sau farmaciștilor, sau există posibilitatea ca
aceștia să nege influența reclamelor asupra lor, pentru a nu -și denigra identitatea.

În urma analizei datelor statistice la întrebarea „Cât de des țineți cont de reclamele la
medicamente” în corelație cu genul, am descoperit următoarele rezulate prin programul
SPSS, utilizând funcția Crosstab, și anume în cazul femeilor respondente, 28 dintre acestea nu
țin cont niciodată de reclamele la medicamente , iar bărbații în număr de 15 nu țin cont
niciodată de reclamele la medicamente. Cele mai multe rezultate notabile sunt la varianta
„uneori” și anume femeile au ales în număr de 36 iar bărbații în număr de 8, ceea ce reiese că
indivizii recunosc că uneor i țin cont de reclamele la medicamente, însă din celelalte variabile,
am descoperit că nu le influențează și decizia de a le cumpăra din proprie inițiativă sau de a și
le administra din proprie inițiativă.

34

Din analiza datelor statistice, se observă faptul că, corelat la vârstă, reclamele la
medicamente nu au o influență asupra persoanelor, doar cei cu vârsta cuprinsă între 20 -24 ani,
au răspuns afirmativ la această întrebare și anume 13 persoane se lasă influențate de reclamele
la medicamente , ceea ce demonstrează faptul că, tinerii accesând mai mult mediul online, și
având o preocupare ridicată pentru social media, vizionează unele reclame, și preferă să se
lase influențați, neconsultând sfatul unui persoane de specialitate, în cazul acesta, medic sau
farmacist. Din 118 respondenți, 105 au declarat faptul că nu se lasă influențați la reclamele cu
medicamente, cele mai multe răspunsuri vin din partea persoanelor cu vârste cuprinse între 22
și 43 de ani, din aceasta reiese faptul că, cel mai pr obabil aceștia optează să vizioneze
spoturile publicitare la medicamente, dar mai apoi se consultă cu medicul de familie sau cu
farmacistul în vederea luării celei mai bune decizii, de a -și administra sau nu acel
medicament.

35
Rezultate interviu

Pentru o mai bună evidențiere a rolului media în automedicație , am dorit să analizez și
părerea unor specialiști din domeniul farmaceutic, cu privire la evoluția procesului de
automedicație. Interviul a constat în 9 întrebări. La acesta au răspuns 3 farmaciști.
La prima întrebare și anume de câți ani profesează în domeniul farmaceutic, un
farmacist profesează de 5 ani, cel de -al doilea de 2 ani și cel de -al treilea farmacist profesează
în domeniu de 10 ani.
Din întrebarea a doua, am dorit să aflu cum se comportă pacienții, având în vedere
problematica automedicației, dacă aceștia cer sfaturi cu privire la medicamente sau doar cer
medicamentul pe care l -au văzut în reclame. La această întrebare toți farmaciștii au răspuns că
sunt pacienți care vor doar un anumit m edicament sau supliment văzut în reclame și nu
acceptă altceva, dar sunt și pacienți care cer sfaturi și se informează cu privire la acel
medicament. De aici reiese că oamenii se lasă influențați de reclamele la medicamente dar
probabil vor să lase o impre sie bună despre ei, și anume ca ei nu se lasă usor influențați.
Prin cea de -a treia întrebare am dorit să aflu de la specialiști dacă întâlnesc des situații
în care să li se ceară medicamente pe baza reclamelor vizionate. Cei trei farmaciști mi -au
răspuns așteptărilor, astfel încât au afirmat faptul că se confruntă des cu această situație, și
anume cum apare o reclamă nouă vin în farmacie și cer respectivul medicament. În ciuda
faptului că pacienții respondenți la chestionar au afirmat faptul că nu recurg la asemenea
obiceiuri.
În cazul întrebării patru, când i -am întrebat de categoriile de vârstă care optează pentru
automedicație, toți mi -au răspuns că cei care optează pentru automedicație sunt persoanele de
vârsta a treia. Persoanele de vârsta a treia, optează mereu pentru automedicație, deoarece ei
iau medicamentele care i -au fost recomandate de o vecină, fie le -au văzut în ziare etc.
La întrebarea 5 am dorit să aflu dacă ei sunt de acord cu administrarea medicamentelor
văzute la televizor sau pe inter net, iar răspunsul lor a fost unul pozitiv, și anume că oricum
reclamele la medicamente nu pot fi interzise, însă pacienții trebuie avetizați de efectele
adverse, sau de alte interacțiuni, și în cazul unor medicamente să nu fie eliberate cu atâta
ușurință .
La cea de -a 6 întrebare am dorit să îmi precizeze dacă sunt anumite consecințe în
administrarea medicamentelor fără alte informații suplimentare venite din partea unui
specialist. Aceștia mi -au spus că există consecințe, ce pot duce până la agravarea stă rii de

36
sănătate, și că tocmai din acest motiv trebuie consultat un medic de familie. Corelând cu
răspunsurile din chestionare, aceștia au declarat că apelează la sfaturile unui medic sau
farmacist, însă din relatările persoanelor din domeniu nu reiese aces t lucru, fapt ce denotă că
oamenii nu mai apelează la sfaturile medicale, din varii motive.
În cadrul celei de -a 7 întrebări am vrut să observ dacă pacienții acceptă sfaturile
farmaciștilor sau acceptă doar medicamentele din reclame. Din răspunsurile aces tora, reiese
faptul că sunt pacienți care acceptă sfaturile farmaciștilor, dar sunt și foarte mulți care nu
acceptă decât acel medicament pe care ei l -au văzut în reclamă.
Prin întrebarea 8 am dorit să aflu dacă publicitatea la medicamente a favorizat
fenomenul automedicației. Răspunsurile primite au fost pozitive, și anume că procesul de
automedicație a fost încurajat și sprijinit de publicitate, ba chiar mai mult s-a afirmat faptul că
dacă nu s -ar face reclamă la unele medicamente nu s -ar vinde vreodată.
Ca o concluzie am vrut să aflu de la specialiști cum consideră ei că va evolua acest
fenomen al automedicației, așadar răspunsul de la ei a fost că din ce în ce mai mulți pacienți
vor achiziționa medicamentele văzute la reclame sau pe internet, chiar dac ă nu au nevoie să
își administreze acele medicamente, astfel ajungându -se la abuz.
Concluzia cercetării
Prin această cercetare am dorit să aflu dacă persoanele sunt influențate de reclamele la
medicamente sau nu. Din analiza chestionarelor, reiese că oamenii susțin că reclamele la
medicamente nu au un impact puternic asupra lor. Probabil aceștia nu au fost 1 00% sinceri în
ceea ce au bifat sau poate chiar aleg să își procure informațiile cu privir e la unele
medicamente sau afecțiuni de la un specialist în domeniu. Din rezultatele interviului, reiese
clar că media este responsabilă de influențarea comportamentu l individual în practicile lor
sociale și în cele din urmă în momentul deciziei de cumpărare.

37
Concluzii

Această lucrare s-a axat pe rolul media în automedicație, și anume dacă oamenii se lasă
influențați de reclamele la medicament e și dacă le influențează decizia de cumpărare și
administrare. În lucrarea de față ipoteza nu se confirmă, deoarece peste 50% dintre
respondenții la chestionare au specificat faptul că nu se lasă influențați de reclmele la
medicamente.
Este știut faptul că, în țăr ile în curs de dezvoltare, unde statutul economic și nivelul de
educație este scăzut, oamenii dețin mai puține cunoștințe despre riscurile asociate ale
procesului de automedicație. Profesioniștii din domeniul sănătății și anume farmaciști au dat
de înțele s prin răspunsurile la interviu că pacienții ar trebui educați cu privire la aceste lucruri.
Prin urmare, se recomandă o abordare holistică pentru a preveni această problemă, abordare
ce presupune o conștientizare și o educare adecvată cu privire la autome dicație și totodată
strictețe în ceea ce privește publicitatea farmaceutică.
Astfel, prin ancheta realizată, am descoperit faptul că majoritatea indivizilor
chestionați au cunoștințe cu privire la efectele negative ale automedicării. Automedicația ar fi
un procedeu sigur d acă persoanele care recurg la această practică au cunoștințe le necesare
despre timpul de administrare , efectul secundar al dozei. Lipsa de informații cu privire la
automedicație poate provoca efecte adverse grave, cum ar fi rezistența la a ntibiotice,
hipersensibilitate și alergie , fapt confirmat de răspunsurile primite la chestionare .
Modul de difuzare a reclamelor trebuie îmbunătățit , acest lucru putând fi realizat
printr -o educație adecvată, strategii stricte de reglementare și management , pentru a le putea
face accesibile și eficiente publicului larg.
Pentru a conchide, pot spune că reclamele la medicamente pot avea o influență asupra
consumatorului, deoarece acestea prin discursul lor, sunt încărcate de conotații emotionale,
care încearcă să trezească interesul pentru diferite publicuri țintă și într -un final îi determină
pe indivizi să cumpere respectivul medicament promovat.

38
Bibliografie

1. Acevedo, Carlos Feo, Istúriz, Oscar Feo, „Impact of mass media in public health”,
Saúde debate , vol.37 no.96 Rio de Janeiro, 2013, p. 90
2. Agenția Națională a medicamentului și Dispozitivelor medicale –
http://www.amed.md/ro/medications, site accesat la data de 2.04.2017
3. Aguerrebere, Pablo Medina, Comunicar y curar : un desafío para pacie ntes y
profesionales sanitarios, Ed. UOC, Barcelona, 2011, p. 146
4. Aguzzi, Alejandra, Virga, Carolina, „Uso racional de medicamentos: La
automedicación como consecuencia de la publicidad”, Archivos Venezolanos de
Farmacología y Terapéutica , vol. 28, núm. 1, Venezuela, 2009, p. 29
5. Billorou, Oscar Pedro, Introducción a la publicidad, Ed. El Ateneo, Buenos Aires,
1993, p. 276
6. Catalán -Matamoros, Daniel, „The Role of Mass Media Communication in Public
Health”, Health Management – Different Approaches and Solutio ns, p. 399
7. Chagra, Adrián Dib, Introducción al marketing, Ed. Gran Aldea, Buenos Aires, 2007,
pag. 169
8. Dayer, Lindsey, „Smartphone medication adherence apps”, Journal of the American
Pharmacists Association, Vol 53, 2013, pp. 172 -181
9. Decizia nr. 378 din 19.05.2011, http://www.cna.ro/Decizia -nr-378-din-19-05-
2011.html
10. Dumitrescu, Florica, Dicționar de cuvinte recente ed II, Editura Logos, București,
1997, p. 36
11. Fine, Allison, Momentum: Igniting Social Change in the Connected Age, Ed. Jossey –
Bass, San Franc isco, 2008
12. Forte Consultancy Group, The Social Media Buzz – What’s It All About?,
https://forteconsultancy.wordpress.com/2010/02/17/the -social -media -buzz -%E2%80%93 –
what%E2%80%99s -it-all-about/
13. Garattini,S., Bertele,V., „Adjusting Europe`s drug regulation t o public health needs”,
The Lancet, Volume 358, No. 9275, 2001, pp. 64 -67
14. George, Daniel R, „Dangers and opportunities for social media in medicine”, National
Center for Biotechnology Information, 56(3), 2013
15.Ghicavîi, Victor, Bacinschi, Nicolae, „Autotratametul și posibilele prejudicii”,
AKADEMOS, nr. 2 (33), iunie 2014, p. 79

39
16. Griffiths, Mark D, „Media and advertising influences on adolescent risk behaviour”,
Education and health, Vol. 28, Nr. 1, 2010
17. Grigorescu, Anca, Publicitatea online pentru medicamente, http://pharma –
business.ro/publicitatea -online -pentru -medicamente/
18.Hughes, Carmel M, „Monitoring self -medication”, Expert Opinion on Drug Safety,
Volume 2, 2005, p. 3
19.Khantzian, Edward J., Mark J. Albanese, Understanding Addiction as Self Medi cation:
Finding Hope Behind the Pain, Rowman & Littlefield Publishers, INC., 2008, p. 28
20.Marshall, McLuhan, Să înțelegem Media. Extensiile omului, Ed. Curtea Veche,
București, 2011
21. McLuhan, Marshall, Mass -media sau mediul invizibil, București, Editura Nem ira,
1997, p. 107
22. Mónaco, Pablo Javier, Publicidad y Automedicación, Universidad Abierta
Interamericana, Buenos Aires, 2009, p. 35
23. Naeem, Zahid, „Health risks associated with mobile phones use”, Int J Health Sci
(Qassim), Vol 8(4), 2014
24.Organizația Mondială a Sănătății, „Ce este automedicatia”,
http://www.wsmi.org/about -self-care-and-self-medication/what -is-self-medication , site
accesat la data de 12.04.2017
25.Passarani, Ilaria, “Automédication” – Le point de vue des consommateurs, Conférence –
débat -Pilule d’Or Prescrire, 2009, pag 2
26.Peng, Wei, „A qualitative study of user perceptions of mobile health apps”, BMC
Public HealthBMC series, 2016
27. Perne tt, Jaime Jiménez, Gutiérrez, García, José Francisco, Tendencias en el uso de
Internet como fuente de información sobre salud, Uocpapers, n.ș 4, 2007, p. 46
28. Pignorel, Christelle Vicat, Automedication et effets indesirables, Bordeaux, 2014,
29.Safta, Vladim ir, Farmacie socială, Tipografia Centrală, Chișinău, 2011, p. 154
30.Ventola, C Lee, „Social Media and Health Care Professionals: Benefits, Risks, and
Best Practices”, US National Library of Medicine National Institutes of Health, Vol. 39(7),
2014
31. Wakefield, Melanie A., „Use of mass media campaigns to change health behaviour”,
The Lancet, Vol. 376, Nr. 9748, 2010

40
Anexe

Anexa 1 Chestionar privind rolul media în automedicație

Bună ziua!
În cadrul lucrării mele de diplomă doresc să realizez un sondaj despre rolul media în
automedicație. Participarea la studiu este voluntară, însă contribuția dumneavoastră este
importantă pentru a reda fidel imaginea de ansamblu a situației cu privire la influența media
asupra comportamentului social la reclamele cu medicament e.
Acest chestionar este anonim, iar parcurgerea sa durează aproximativ 3 minute.
Vă mulțumesc pentru colaborare!
*Obligatoriu

1. Principala sursă de informare asupra problemelor medicale *
o Medic
o Farmacie
o Familie
o Prieteni
o Bloguri
o Reclame TV
o Reclame radio
o Online
o Altele:

2. Vă administrați medicamente fără prescripție medicală? *
o Zilnic
o Săptămânal
o Lunar
o O dată la 6 luni
Altele:

3. Vă cumpărați aceste medicamente în urma vizionării spoturilor
publicitare? *
□ Da
□ Nu
4. Reclamele la medicamente au o influență ridicată asupra
dumneavoastră? *
□ Da

41
□ Nu
5. Cum alegeți să vă tratați anumite simptome? *
o Caut informații pe internet
o Merg la medic
o Apelez la sfatul unui farmacist
o Mă tratez acasă
Altele:

6. Cât de des ați ales să vă tratați singur în ultimul an? (1 -deloc,
2- foarte rar , 3-rar, 4 -des, 5 -foarte des) *
o 1
o 2
o 3
o 4
o 5
7. V-ați tratat pe baza informațiilor primite…? *
o De la familie
o De la prieteni
o De la reclamele TV
o De la reclamele radio
o De la blogurile de sănătate
o De la forumurile de sănătate
Altele:

8. Care este motivul dumneavoastră principal în alegerea
automedicației? *
o Lipsa de timp
o Lipsa de bani
o Comoditate
o Lipsa de încredere în medic
o Lipsa de încredere în farmacist
Altele:

9. Cât de des țineți cont de reclamele la medicamente? (1 –
niciodată, 2 – uneori, 3 – neutru, 4 – des, 5 – întotdeauna) *
o 1
o 2
o 3
o 4
o 5

42
10. De unde vă procurați cel mai des informațiile despre un
medicament? (Răspunsuri multiple) *
□ De la medic
□ De la farmacie
□ De la familie
□ De pe internet
□ De pe blogurile de sănătate
□ De pe forumurile medicale
□ De la reclamele TV
□ De la reclamele radio
Altele:

11. Aveți cunoștințe despre efectele negative ale procesului
de automedicație? *
□ Da
□ Nu
12. Relatați pe scurt o experiență negativă cu un medicament
luat din proprie inițiativă. *
Răspunsul dvs.

13. Vârsta dumneavoastră: *

Răspunsul dvs.
14. Gen: *
□ Feminin
□ Masculin
15. Nivelul de pregătire. Ultimele studii absolvite: *
□ Liceul
□ Facultate
□ Masterat
□ Doctorat

43
Anexa 2 Interviu l
Rolul media în automedicație

Bună ziua!
În cadrul lucrării mele de diplomă doresc să realizez un sondaj despre
rolul media în automedicație. Participarea la studiu este voluntară, însă
contribuția dumneavoastră este importantă pentru a reda fidel imaginea de
ansamblu a situației cu privire la influența media asupra comportamentului
social la reclamele cu medicamente.
Vă mulțumesc pentru colaborare!

1. De câți ani profesați în domeniul farmaceutic?

2. Având în vedere problematica automedicației, cum se comportă pacienții?
Vă cer sfaturi cu privire la un medicament sau vă cer doar medicamentul văzut
în reclamele tv?

3. Întâlniț i des situații în care să vi se ceară medicamente pe baza reclamelor
vizionate?

4. Ce categorii de vârstă optează cel mai des pentru automedicație?

5. Sunteți de acord cu administrarea medicamentelor văzute la tv sau pe
internet?

6. Sunt anumite consecințe în administrarea acestor medicamente fără alte
informații suplimentare venite din partea unui specialist?

44
7. Pacienții acceptă sfaturile dumneavoastră sau acceptă doar medicamentele
pe care le -au văzut la reclame?

8. Sunteți de părere că publicitatea la medicame nte a favorizat fenomenul
automedicației?

9. Cum credeți că va evolua acest fenomen al automedicației?

45
Anexa 3 Rezultate chestionar

46

47

48

49

50

51

52
Anexa 4 Răspuns i nterviu I
Rolul media în automedicație

Bună ziua!
În cadrul lucrării mele de diplomă doresc să realizez un sondaj despre
rolul media în automedicație. Participarea la studiu este voluntară, însă
contribuția dumneavoastră este importantă pentru a reda fidel imaginea de
ansamblu a situației cu privire la influența media asupra comportamentului
social la reclamele cu medicamente.
Vă mulțumesc pentru colaborare!

1. De câți ani profesați în domeniul farmaceutic?
R: De 2 ani
2. Având în vedere problematica automedicației, cum se comportă
pacienții? Vă cer sfaturi cu privire la un medicament sau vă cer doar
medicamentul văzut în reclamele tv?
R: Sunt pacienți care vor doar acel medicament sau supliment văzut în reclamă
și nu acceptă altceva

3. Întâlniți des situații în care să vi se ceară med icamente pe baza reclamelor
vizionate?
R: Foarte des. Cum apare o nouă reclamă vin în farmacie și cer acel medicament
4. Ce categorii de vârstă optează cel mai des pentru automedicație?
R: Pensionarii -vârstnicii
5. Sunteți de acord cu administrarea medicamentelor văzute la tv sau pe
internet?
R: Nu se pot interzice, dar pacienții trebuie avertizați de efectele adverse, de
interacțiunea cu alte medicamente, mod de administrare. Nu ar trebui eliberate
cu atâta ușurință.

53
6. Sunt anumite consecințe în admin istrarea acestor medicamente fără alte
informații suplimentare venite din partea unui specialist?
R: Trebuie consultat un medic, chiar și cel de familie când se administrează un
medicament. Acest lucru nu se mai face.

7. Pacienții acceptă sfaturile dumneavoa stră sau acceptă doar medicamentele
pe care le -au văzut la reclame?
R: Sunt și cei ce acceptă alte variante de medicamente, cred că în proporție de
50%. Unii vin și cer doar acel medicament din reclamă.

8. Sunteți de părere că publicitatea la medicamente a f avorizat fenomenul
automedicației?
R: Da. Sunt unele medicamente care nu cred că s -ar vinde dacă nu s -ar face
reclamă la televizor.

9. Cum credeți că va evolua acest fenomen al automedicației?
R: Din ce în ce mai mulți pacienți vor cumpăra medicamente văzute la reclame
sau pe internet chiar dacă nu au nevoie, fără a da prea multă importanță
reacțiilor adverse sau a interacțiunilor cu alte medicamente.

54

Anexa 5 r ăspuns i nterviu II
Rolul media în automedicație

Bună ziua!
În cadrul lucrării mele de diplomă doresc să realizez un sondaj despre
rolul media în automedicație. Participarea la studiu este voluntară, însă
contribuția dumneavoastră este importantă pentru a reda fidel imaginea de
ansamblu a situației cu privire la influența media asupra compor tamentului
social la reclamele cu medicamente.
Vă mulțumesc pentru colaborare!

1. De câți ani profesați în domeniul farmaceutic?
R: De 5 ani.
2. Având în vedere problematica automedicației, cum se comportă pacienții?
Vă cer sfaturi cu privire la un medicament s au vă cer doar medicamentul văzut
în reclamele tv?
R: Și sfaturi pe lângă reclamă. Sfaturile sunt legate de profesie.

3. Întâlniți des situații în care să vi se ceară medicamente pe baza reclamelor
vizionate?
R: Da.
4. Ce categorii de vârstă optează cel mai des pentru automedicație?
R: Cei mai în vârstă.

5. Sunteți de acord cu administrarea medicamentelor văzute la tv sau pe
internet?
R: Sunt de acord cu educația tv în privința suplimentelor nu a medicamentelor.
6. Sunt anumite consecințe în administrarea acestor medicamente fără alte
informații suplimentare venite din partea unui specialist?

55
R: Pot fi. Agravarea situației.

7. Pacienții acceptă sfaturile dumneavoastră sau acceptă doar medicamentele
pe care le -au văzut la reclame?
R: Sfaturile sunt obligatorii.
8. Sunteț i de părere că publicitatea la medicamente a favorizat fenomenul
automedicației?
R: Da.
9. Cum credeți că va evolua acest fenomen al automedicației?
R: Ușor degradant uman, efect de turmă, manipulare a masei.

56
Anexa 6 r ăspuns i nterviu III
Rolul media în automedicație

Bună ziua!
În cadrul lucrării mele de diplomă doresc să realizez un sondaj despre
rolul media în automedicație. Participarea la studiu este voluntară, însă
contribuția dumneavoastră este importantă pentru a reda fidel imaginea de
ansamblu a situației cu privire la influența media asupra comportamentului
social la reclamele cu medicamente.
Vă mulțumesc pentru colaborare!

1. De câți ani profesați în domeniul farmaceutic?
R: De 10 ani.
2. Având în vedere problematica automedicației, cum se comportă pacienții?
Vă cer sfaturi cu privire la un medicament sau vă cer doar medicamentul văzut
în reclamele tv?
R: Da. Sunt interesați de medicamentele văzute în reclamele tv, totodată cer și
sfatul farmacistului

3. Întâlniți des situații în care să vi s e ceară medicamente pe baza reclamelor
vizionate?
R: Da. Destul de des.
4. Ce categorii de vârstă optează cel mai des pentru automedicație?
R: Cel mai des optează pentru automedicație pacienții de vârsta a 2 -a

5. Sunteți de acord cu administrarea medicamentelor văzute la tv sau pe
internet?
R: Cu unele din ele da, dar tot la recomandarea unui specialist.

6. Sunt anumite consecințe în administrarea acestor medicamente fără alte
informații suplimentare venite din partea unui specialist?

57
R: Da și cel mai indicat este administrarea la indicațiile unui medic în urma unor
analize.

7. Pacienții acceptă sfaturile dumneavoastră sau acceptă doar medicamentele
pe care le -au văzut la reclame?
R: Acceptă sfaturile și țin cont de ele.
8. Sunteți de părere că publicitatea la medicame nte a favorizat fenomenul
automedicației?
R: Da cu siguranță.
9. Cum credeți că va evolua acest fenomen al automedicației?
R: După părerea mea, automedicația nu este tocmai favorabilă, deoarece implică
riscuri și chiar abuzuri.