Masterat: Studii de Dezvoltare Internațională [601368]

Universitatea de Vest din Timișoara
Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării
Masterat: Studii de Dezvoltare Internațională

Sistemul de pensii pentru
persoanele cu dizabilități.
Comparație între Japonia și
Regatul Unit

Coordonator științific: Asist. Dr. Nițu Ciprian
Student: [anonimizat] 2016

2
Introducere
Bunăstarea unui stat este asigurată prin furnizarea unui nivel minim de bunăstare și sprijin
social pentru toți cetățenii, denumite uneori ca ajutor de stat. În majoritatea țărilor dezvoltate
bunăstare a este produsă în principal de către guvern, și într -o măsură mai mică de organizații de
caritate, grupuri sociale, grupuri religioase sau organizații inter -guvernamentale. Astfel, statul
bunăstării include și asigurarea securității sociale. Un sistem de securitate socială este în primul
rând un sistem care acceptă mijloacele de existență ale p oporului prin furnizarea de sprijin necesar
împotriva condițiilor care conduc la sărăcie, boală, moarte, îmbătrânire sau șomaj. În acest scop
există diverse sisteme de securitate socială promovate de fiecare stat precum: sistemul de pensii
de a asigura sec uritatea venitului pentru persoanelor în vârstă sau a persoanelor cu dizabilități;
sistemul de sănătate pentru a proteja sănătatea publică; asistența socială/publică pentru persoanele
în vârstă sau cu dizabilități, dar și pentru cei săraci. Ca parte a sist emului de a proteja angajaț ii,
este necesară asigurarea ocupării forței de muncă și asigurarea de accidente la locul de muncă.
Aceasta este finanțată de obicei prin contribuții de salarizare obligatorii atât din partea angajaților
cât și din partea angajat orilor, precum și din veniturile fiscale ale guvernului.
Lucrarea de față reprezintă o comparație a sistemelor de pensii pentru persoanele cu
dizabilități în Japonia și Regatul Unit, pornind de la ipoteza că și un stat din Asia poate aduce
reforme legisla ției precum un stat din Europa, în conformitate cu normele organizațiilor
internaționale privind drepturile și libertățile persoanelor cu dizabilități pentru asigurarea unui
sistem de pensii de invaliditate dar și integrarea acestora în ocuparea forței de muncă.
Persoanele cu dizabilități se confruntă deseori cu discriminări și bariere care le
restricționează participarea la activitățile din societate , în condiții de egalitate cu ceilalți în fiecare
zi. De multe ori le sunt negate drepturile de a fi incluse în sistemul de învățământ general, de a fi
angajate, de a trăi independent în comunitate, de a se deplaseze liber, de a participa la activități
sportive și culturale sau chiar să se bucure de protecție socială. Un număr disproporționat de
persoane cu diza bilități trăiesc de multe ori marginalizate și într -o sărăcie extremă.
În ultimii ani, a existat o schimbare revoluționară în abordarea, la nivel global, pentru a
reduce decalajul de protecție și să se asigure că persoanele cu dizabilități se bucură de ac eleași
standarde de egalitate, a drepturilor și libertăților ca oricine altcineva. Convenția privind drepturile
persoanelor cu dizabilități a fost adoptată la a 61 -a Adunarea Generală a Organizației Națiunilor

3
Unite pe 13 Decembrie 2006. Scopul C onvenției este de a promova, proteja și asigura exercitarea
deplină și egală a tuturor drepturile omului și libertăților fundamentale de către toate persoanele
cu dizabilități, precum și pentru a promova respectul pentru demnitatea lor inerentă. Ca un mijl oc
de a realiza acest scop, Convenția susține interzicerea discriminării pe bază de dizabilități și
necesită ca statele să -l realizeze. De asemenea, Convenția oferă standarde suficiente de protecție a
drepturilor civile, culturale, economice, politice și s ociale ale persoanelor cu dizabilități, pe bază
de incluziune, egalitate și non -discriminare. Se precizează că persoanele cu dizabilități au dreptul
de a trăi independent în comunitățile lor, pentru a face propriile alegeri și să joace un rol activ în
societate.1
Pe plan internațional, Japonia a semnat Convenția privind drepturile persoanelor cu
dizabilități , în 28 septembrie 2007, dar nu a fost ratificat până în 20 ianuarie 2014 . Având în vedere
numărul țărilor care au ratificat această convenție, guvernul japonez a îmbunătățit diferitele măsuri
sociale pentru persoanele cu dizabilități, și a pregătit condițiile pentru ca ratificarea Convenției să
poată fie realizată. Regatul Unit a sprijinit dezvoltarea Convenției și a fost unul di ntre primele țări
să îl s emneze, în 30 martie 2007. Convenția se aliniază cu abordarea Regatului Unit privind
egalitatea persoanelor cu dizabilități și se concentrează pe incluziune și integrare, cu sprijin
suplimentar asigurat atunci când este necesar, și de implicarea a persoane lor cu dizabilități în
luarea deciziilor care le afectează direct viața. Convenția a fost ratificată pe 8 iunie 2009.2
Legislația japoneză definește o persoană cu handicap ca cineva „a cărui viață sau viața de
zi cu zi în societate este limitată în mod sub stanțial pe termen lung din cauza unui handicap fizic,
retard mintal, sau dizabilitate mentală.”3 Pentru a stabilii coordonarea între aceste sisteme
clasificate în funcție de tipul de handicap, legea „Services and Supports for Persons with
Disabilities Act ” (SSPDA) a fost adoptată în anul 2005. Pe baza acestui act, o nouă schemă de
servicii pentru trei tipuri de handicap (dizabilități fizice, retard mental, și boli mintale) a fost
introdusă în 2006. Cu toate acestea, a existat o rezistență puternică de a in troduce o repartizare a
costurilor în rândul persoanelor cu dizabilități . În cele din urmă e fortul de revizuirea legii , și
adoptarea unei noi legi, „Act for Comprehensive Welfare for Persons with Disabilities”, care

1 http://www.un.org/disabilities/convention/conventionfull.shtml
2 http://www.un.org/disabilities/countries.asp?navid=17&pid=166
3 Katharina Heyer, From special needs to equal rights: Japanese Disability Law , Asian -Pacific Law & Policy
Journal, 2000

4
corecta legea SSPDA, a fost adoptată în iunie 2012. În Japonia există în pre zent șase milioane de
persoane având o formă de handicap psihiatric , fizic sau intelectual. „The Act for Comprehensive
Welfare for Persons with Disabilities” a reorganizat sistemul de servicii pentru persoanele cu
dizabi lități, inclusiv copii sub 18 ani. Legea are ca scop trei obiective . Primul este o politică
incluzivă a trei tipuri de handicap, adică fizic, intelectual, și dizabilități mentale. Al doilea este o
reorganizare a serviciilor care oferă schem e pentru a poziț iona persoanele cu dizabilități în centru.
Al treilea este punerea în aplicare a participării forței de muncă activă a persoanelor cu dizabilități .4
Legea numită „Disability Discrimination Act 1995” (DDA) a Regatul ui Unit definește o
persoană cu handicap ca cineva care are o deficiență fizică sau mentală, care are un efect advers
pe termen lung substanțial asupra capacității sale de a efectua activitățile normale de zi cu zi. Legea
ADD din 1995 a fost modificat în 200 5, în mai multe moduri. De asemenea, se asigură că
persoanele cu HIV, cancer și scleroză multiplă sunt considerate a fi incluse în legea ADD, mai
degrabă din punct de vedere a l diagnosticului decât din momentul în care condiția are un anumit
efect advers a supra capacității lor de a efectua activitățile zilnice. Prin activitățile de zilnice această
legea face referire la aspecte fizice cum ar fi mobilitatea, dexteritate m anuală , coordonare a fizică,
ridicare a și transport ul, precum și alte aspecte, cum ar fi de vorbitul, auzul, văzul, memoria și
capacitatea de învățare. Legea DDA a fost înlocuită în 2010 cu legea numită Equality Act. În
Regatul Unit trăiesc aproximativ 11 milio ane de persoane cu dizabilități. 5
Pensiile în baza asigurării sociale sunt furnizat e de un sistem dualist în Japonia. Orice
rezident în Japonia care are vârsta între 20 -59 de ani, inclusiv persoanele care nu au cetățenie
japoneză, este necesar să se înscrie în programul de National Pensions (NP) , care prevede pensiile
de bază și colectea ză contribuțiile forfetare de la independenți, soți șomeri și studenți. În plus față
de pensia națională, angajații din Japonia sunt acoperiți și de programele ocupaționale numite
Employees’ Pension Insurance , aceasta este un program pentru angajații din s ectorul privat sau
asociațiile de ajutor reciproc pentru angajații din sectorul public. Aceste programe profesionale
oferă beneficii legate de câștiguri și de a colecta contribuțiile legate de câștiguri.6

4 Social Security in Japan , National Institute of Population and Social Security Research, 2014
5 Adam Steventon,Carlos Sanchez, The under -pensioned: disabled people and people from ethnic minorities ,
Pensions Policy Institute, Equality and Human Rights Commission 2008
6 David Rajnes, Permanent Disability social insurance Programs in Japan , Social Security Bulletin, Vol.70, No.1,
2010

5
National Pension este un program finanțat parțial, acoperă angajați cu normă întreagă, dar,
de asemenea și pe cei independenți, agricultori sau persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 -60 care
nu sunt angajați cu normă întreagă. Aceste persoane sunt obligate să aducă o cont ribuție lunară
forfetară, care a fost 14690 de yeni (US $ 139) în 2008. Două categorii de persoane sunt scutite de
la plata contribuțiilor pensiei naționale: pe rsoanele fizice care se califică pentru asistență socială
și persoanele cu dizabilități care pri mesc deja pensii de invaliditate. Pensia de invaliditate din
programul National Pension se numește Disability Basic Pension . Aceasta cuprinde persoanele
care au căpătat certificatul de dizabilitate în copilărie sau care s -au născut cu o dizabilitate .7
Pens ia de angajat include un sistem pentru angajații care au obținut certificatul de
dizabilitate în timp ce aceștia au fost angajați. În plus, în conformitate cu Workers’ Accident
Compensation Insurance, angajații pot primi pensie pentru pierderea capacității de lucru din cauza
unei leziuni sau boli la locul de muncă. Există, de asemenea, alocații, altele decât pensiile
naționale, plătite în anumite condiții de dizabilitate, de către autoritățile locale. Cu toate acestea,
indemnizația nu este un sistem univers al, ci o autoritate locală individuală o oferă din propriul
buget.8
Pentru a beneficia de o pensie de invaliditate în cadrul programelor pensiilor naționale sau
pensiilor de asigurare a angajaților, indivizii trebuie să fi contribuit la oricare dintre aceste
programe cel puțin două treimi din perioada cuprinsă între vârstă de 20 ani și debutul unei
dizabilități. De aseme nea, ei trebuie să fie acoperiți de program ul respectiv î nainte de examenul
medical care certifică boala sau vătămarea cauzatoare de o dizabilitate.
Prevederile legilor NP și EPI furnizează tabele de depreciere care indică condițiile fizice și
psihice specifice pentru cele trei grupuri de persoane cu dizabilități, variind de la grupa I (cele mai
severe dizabilități) la grupa III. Există 11 condiții listate pentru grupa I, 17 pentru grupa II, și 14
pentru grupa III. Grupa I cuprinde persoanele cu o dizabilitate care îi împiedică să desfășoare
activitățile zilnice și necesită atenție constantă. Grupul II cuprinde persoanele care au nevoie d e
restricții semnificative în viața de zi cu zi, care afectează serios capacitatea lor de a trăi
independent. Grupul III include persoanele care au anumite restricții în viața de zi cu zi care
afectează capacitatea lor de a lucra. Beneficiarii de invalidit ate care fac obiectul programului

7 Social Security in Japan , National Institute of Population and Social Security Research, 2014
8 Ibidem

6
pensiei naționale pot primi prestații corespunzătoare pentru grupa I sau II, în timp ce angajații din
cadrul programului EPI pot primi forfetar pensia de bază de la programul pensiei naționale în plus
față de un beneficiu de invaliditate legat de câștigurile din programul EPI. În cazul în care un
angajat este încadrat în grupa III, el sau ea nu primește nici un beneficiu fix de la programul pensiei
naționale, ci doar pensia de invaliditate din cadrul programul EPI.9
Sistemu l de pensii în Regatul Unit este împărțit pe trei nivele. Primul nivel cuprinde Basic
State Pension (BSP) și State Second Pension (S2P). Basic State Pension a introdus în 1946. Acesta
este un sistem forfetar ale cărei beneficii sunt foarte slabe, ceea ce duce chiar la excluderea socială
la bătrânețe. BSP și S2P sunt finanțate de National Insurance Contributions, care sunt plătite în
mod obligatoriu din Primary Earnings Threshold (ET). Al doilea și al treilea nivel constă în pensii
suplimentare sau pensii private, acestea fiind Occupational Pensions (Defined Benefit Pension,
Defined Contribution Pension ) și Individual/Personal Pension s (Stakeholder Pensions, Group
Personal Pensions și Self -Invested Personal Pension ).10
În cazul sistemului privat de pensii, persoanele cu dizabilități sunt mai puțin susceptibile
de a fi acumulat o pensie privată indiferent de vârsta lor. Prin obținerea un ei pensii private se
înțelege aici faptul că individul a contribuit la o pensie privată sau a primit o contribuție de la un
angajator. Astfel , s-ar putea explic a pensiile private reduse ale persoanelor cu dizabilități.
În 2008, guvernul britanic a anunțat o nouă schemă de pensii pentru a înlocui programul
Incapacity Benefit , cu programul Employment Support Allowance (ESA). ESA oferă sprijin
financiar cetățenii lor statului care sunt în imposibilitatea de a lucra din cauza unei boli sau a unei
dizabilități, d ar și ajutor personalizat, astfel încât să poată lucra dacă sunt capabili. Cele mai multe
dintre persoanele care au fost încadrate în programul IB și -au pierdut dreptul de a primi un
beneficiu de invaliditate și au fost reevaluate cu ajutorul unui test dif erit cu criterii mai stricte
pentru a vedea dacă sunt calificate pentru programul ESA. Indivizii trebuie să aibă o evaluare a
capacităților de lucru în timp ce cererea ESA este în curs de evaluare. Acest lucru este necesar
pentru a vedea în ce măsură boală sau dizabilitatea afectează capacitatea de a lucra. Există două
tipuri de beneficii a programului ESA. Primul este numit Contribution -based ESA , și se poate

9 Social Security in Japan , National Institute of Population and Social Security Research, 2014
10 Igor Guardiancich, United Kingdom: Current pension system: first assessment of reform outcomes and out put,
European Social Observatory, May 2010

7
obține daca sunt plătite suficiente contribuții sociale și este impozabil,, iar al doilea program este
Income -related ESA , care se poate obține daca indivizii nu au nici un venit sau au un venit mic, și
nu trebuie să fi plătit contribuții sociale și nu este nici impozabil.11
De asemenea, în Regatul Unit există mai multe tipuri de pensii pentru persoanel e cu
dizabilități de tip necontributiv, precum:
Disability Living Allowance (DLA) are scopul de a ajuta persoanele cu dizabilități să
acopere costurile suplimentare care survin în urma dizabilități lor. Pensia este acordată în cazul în
care invaliditatea a început înainte de vârsta de 65 de ani și este de obicei plătită după trei luni de
invaliditate (plătită imediat, dacă este în fază terminală). Din 8 ianuarie 2014, doar copiii mai mici
de 16 ani sunt eligibili pentru această pensie. DLA este alcătuită din două părți. Prima componenta
este de îngrijire a persoanelor care au nevoie de ajutor pentru a avea grijă de ei înșiși, cum ar fi
îmbrăcatul, spălatul etc. Aceasta poate fi plătită la una din cele trei rate diferite: inferior ă (£ 17.75
în 2008/09), mijlocie (£ 44.85) sau mai mare ( £ 67.00). A doua componentă este cea legată de
mobil itate pentru persoanele care din cauza dizabilității lor au dificultăți de a merge pe jos și se
plătește la unul dintre cele două rate: inferior ă (£ 17.75) sau mai mare (£ 46.75). În jur de 2,9
milioane de persoane primesc DLA, care primesc, în medie, £ 64 pe săptămână (2008).12
Personal independence este plătit persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16-64 ani, cu o stare
de sănătate precară pe termen lung sau având o dizabilitate. Persoana trebuie să aibă reședința
permanentă în Regatul Unit pentru cel puțin două luni în ultimii trei ani. Alocația este plătită în
cazul în care dificultățile în activități zilnice sau de mobilitate au existat timp de trei luni și se
așteptă să dureze cel puțin nouă luni (plătite imediat dacă sunt în fază terminală).13
Attendance allowance este plătit în cazul în care invaliditatea a început la vârsta de 65 ani
sau peste. Indivizii t rebuie să fie certificați cu o dizabilitate pentru cel puțin șase luni cu excepția
cazului în fază terminală.14

11 James Banks, Richard Blundell, Antoine Bozio, Carl Emmerson, Disability, health and retirement in the United
Kingdom , Economic & Social Research Council, February 2011
12 Adam Steventon,Carlos Sanchez, The under -pensioned: disabled people and people from ethnic minorities ,
Pensions Policy Institute, Equality and Human Rights Commission 2008
13 Ibidem
14 Ibidem

8
Există o mulțime de provocări pentru pe rsoanele cu handicap să fie angajate, serviciile de
reabilitare profesională, care includ evaluarea profesională și îndrumare, sprijin de pregătire pentru
muncă, evaluarea persoanelor cu dizabilități intelectuale, și suport pentru ocuparea forței de muncă
pentru persoanele cu dizabilități mintale sunt foarte importante. În scopul de a promova locuri de
muncă sigure pentru persoanele cu dizabilități, guvernul japonez prevede subvenții care să acopere
aceste costuri ale companiilor în angajarea persoanelor cu dizabilități. Pe de altă parte, guvernul
impune o taxă suplimentară, dacă o societate nu atinge rata de ocupare pentru persoanele cu
dizabilități. Acest program este executat în conformitate cu „Legea pentru promovarea ocupării
forței de muncă a persoanel or cu dizabilități”.15
Nevoile de angajare a persoanelor cu dizabilități mintale au avut nevoie de o lungă perioadă
de timp pentru a găsi o recunoaștere legală. Persoanele cu dizabilități mintale nu au fost inițial
incluse în „Legea pentru promovarea angaj ării persoanelor cu dizabilități ” până în 1988, când
această lege a fost redenumită „Legea pentru promovarea ocupării forței de muncă a persoanelor
cu dizabilități ”. În ciuda includerii lor la locul de muncă, aceasta rămâne chiar mai segregat pentru
persoa nele cu dizabilități mintale decât este deja pentru persoanele cu dizabilități fizice. Pentru
ambele grupuri, cu toate acestea, atelierele protejate rămân principala sursă a locurilor de muncă
pentru persoanele cu dizabilități.16
În Regatul Unit, programul „The Acces to Work ” a fost introdus în iunie 1994 cu scopul
de extindere și simplificare a gamei de servicii disponibile pentru persoanele cu dizabilități și
pentru angajatorii lor. Ace asta a reunit o serie de scheme anterior sep arate adresate angajatorilor
și angajaților cu dizabilități. Acces to Work oferă sprijin și consiliere adaptate la nevoile
individului pentru un anumit loc de muncă, iar asistența va depinde exact de aceste nevoi.
Serviciile acoperite de noua schemă includ : asistență de comunicare pentru persoanele cu
dificultăți de auz sau surde; cititori part -time sau asistență la locul de muncă pentru persoanele
oarbe; sprijin pentru cei care au nevoie de ajutor practic la locul de muncă fie un antrenor la locul
de muncă sau un angajat temporar de sprijin în cazul în care este necesar pentru ca o persoană să
se familiarizeze cu sarcini noi la locul de muncă. Finanțarea este de asemenea disponibilă pentru

15 Tamako Hasegawa, Japan’s Employment Measures for Persons with Disabilities: Centered on Quota System of
“Act on Employment Promotion of Persons with Disabilities” , Japan Labor Review, vol. 7, no. 2, Spring 2010
16 Katharina Heyer, From special needs to equal rights: Japane se Disability Law , Asian -Pacific Law & Policy
Journal, 2000

9
schimbarea echipamentului sau adaptarea echipamentelor existente, pe ntru a se potrivi nevoilor
individuale; dar și modificări la clădiri astfel încât o persoană cu dizabilități să poată lucra acolo;
inclusiv costuri suplimentare de transport.17
Concluzii
Este de la sine înțeles că sistem ul de pensii de invaliditate joacă u n rol central în securitatea
veniturilor pentru persoanele cu dizabilități, atât în Japonia cât și în Regatul Unit. Semnarea și
ratificarea Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități a adus schimbări importante în
legislația celor două state restructurând sistemul de pensii pentru persoanele cu dizabilități. Japonia
a fost mai lentă în adoptarea reformelor decât Regatul Unit, dar cu toate acestea, legislația japoneză
oferă un exemplu interesant de funcționare a normelor internaționale. Deși structura sistemului de
pensii pentru persoanele cu dizabilități este diferită în cele două state, există similitudini între
serviciile de asistență socială de îngrijire pe termen lung. Dezavantajel e cu care se confruntă
persoanele cu dizabilități de -a lungul vieții lor este legat în cea mai mare parte de ocuparea forței
de muncă, ei sunt mai puțin capabili să se ia măsuri pentru o pensie în urma contribuțiilor în acest
scop. Există, totuși, un număr de avantaje financiare oferite de către ambele state, care sunt
disponibile pentru persoanele cu dizabilități. Politica de bunăstare pentru persoanele cu dizabilități
din Japonia continuă să se dezvolte, împreună cu îmbunătățirea actuală a bunăstării la n ivel
mondial.

17 Patricia Thornton, Neil Lunt, Employment Policies for Disabled People in Eighteen Countries , Social Policy
Research Unit 1997

10
Bibliografie
 Adam Steventon,Carlos Sanchez, The under -pensioned: disabled people and people from
ethnic minorities , Pensions Policy Institute, Equality and Human Rights Commission 2008
 David Rajnes, Permanent Disability social insurance Programs in Japan , Social Security
Bulletin, Vol.70, No.1, 2010
 Igor Guardiancich, United Kingdom: Current pension system: first assessment of reform
outcomes and output , European Social Observatory, May 2010
 James Banks, Richard Blundell, Antoine Bozio, Carl Emmerson, Disability, health and
retirement in the United Kingdom , Economic & Social Research Council, February 2011
 Katharina Heyer, From special needs to equal rights: Japanese Disability Law , Asian –
Pacific Law & Policy Journal, 2000
 Patricia Thornton, Neil Lunt, Employment Policies for Disabled People in Eighteen
Countries , Social Policy Research Unit , 1997
 Social Security in Japan , National Institute of Population and Social Security Research,
2014
 Tamako Hasegawa, Japan’s Employment Measures for Persons with Disabilities:
Centered on Quota System of “Act on Employment Promotion of Persons with
Disabilities” , Japan Lab or Review, vol. 7, no. 2, 2010
Webgrafie
 http://www.un.org/disabilities/ convention/conventionfull.s html
 http://www.un.org/disabilities/countries.asp?navid=17&pid=166