MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag. [626515]

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
1
Cuprins

Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 1
Capitolul 1. Considerații teoretice privind sudarea robotizată ………………………… 2
Capitolul 2. Prezentarea șantierului naval S.C. VARD TULCEA S.A. …………… 8
Capitolul 3. Studiu de caz: Sudarea robotizată în mediu de gaz protector a
oțelurilor navale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 11
Capitolul 3.1. Prezentarea echipamentului de sudare folosit – microlinie de
sudare a panourilor RMPL ………………………….. ………………………….. ……………… 11
Capitolul 3.2. Elaborare pWPS ………………………….. ………………………….. ………. 18
Capitolul 3.3. Calificar e pWPS conform cerințelor ………………………….. ……… 25
Capitolul 3.4. WPQR prin producător sau, dacă este aplicabil, prin
examinator sau organ de examinare ………………………….. ………………………….. … 28
Capitolul 3.5. WPS elaborat de producător ………………………….. ………………….. 33
Capitolul 4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ……………………….. 34
Norme de tehnica securității muncii ………………………….. ………………………….. ….. 38
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 45

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
2
Capitolul 1. Considerații teoretice privind sudarea
robotizată

Ori de câte ori men ționezi cuvântul "sudare", de cele mai multe ori ai tendința să te
gandești la o persoană care poartă mănu și groase, o mască de protecție și care ține un
pistolet în mâna, precum și raze, scântei și fum care zboară peste tot. Ei bine, această
imagine sa schimbat mult de -a lungul anilor.

Sudar ea este un proces de îmbinare a materialelor prin utilizarea căldurii și/sau
presiunii și există diferite tehnici de realizare a acestui proces. Tehnologia a avansat destul
de repede în ultimele decenii și chiar tehnicile de sudare au înregistrat numeroase
îmbunătă țiri și inova ții. După cum știm că una dintre cele mai mari realizări ale epocii
tehnologice actuale este inventarea robo ților care sunt ma șini capabile să imite ac țiunile și
sarcinile umane, desigur, doar într -o măsură foarte limitată.

Una dint re principalele utilizări ale robo ților NU este cea de a face oamenii lene și
prin înlocuirea acestora cu ma șini inteligente, ci pentru a spori eficien ța, productivitatea și,
mai ales, siguran ța în procesele de fabrica ție. Deoarece știm că sudura este un proces
destul de complicat , în sen sul că este întotdeauna asociat cu căldură, flăcări, fum și
radia ții, cu siguran ță a fost o i dee bună să se folosească acești robo ți.

Acesta este motivul pentru care sudarea robotizată a fost inventată, cu aproape un
sfert de secol în urmă și în prezent este utilizată într -o varietate de domenii în ingineria
industrială.

Robo ții sunt destul de versatili (în principal datorită faptului că nu vorbesc și nu se
plâng de prea multă muncă) și, prin urmare, pot fi utiliza ți pentru o varietate de tipuri de
sudare, cum ar fi sudarea prin rezisten ță și sudarea cu arc electric. Dar chiar și așa este
nevoie de o mul țime de componente electronice complementare pentru a face aceste
mașini să facă sudura potrivită, în modul potrivit, la locul potrivit, la momentul potrivit.

Robotizarea presupune utilizarea instrumentelor de programare mecanizate (robo ți),
care automatizează complet un proces de sudare atât la efectuarea sudurii cât și la partea
de manipulare. Robotizarea este frecve nt utilizată în aplica ții cu produc ție ridicată, cum ar
fi industria automobilelor.

Roboții pentru sudare sunt relativ o aplica ție nouă a roboticii, chiar dacă au fost
introduși pentru prima dată în industria din SUA în cursul anilor 1960. Utilizarea rob oților
în sudură nu a fost cunoscută până în anii 1980, când industria de automobile a început să
folosească robo ții pentru sudare pe scară largă. De atunci, numărul roboților utilizați în
industria sudării a crescut foarte mult. În 2005, mai mult de 120.0 00 de robo ți au fost

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
3
utilizați în industria din America de Nord, aproximativ jumatate dintre ei fiind utilizați
pentru sudare.

În 2013, vânzările de robo ți industriali în America de Nord au fost puternice, dar
diversitatea tasking -ului roboților a rămas în totalitate STAGNANT. Timp de mai mult de
20 de ani, robo ții industriali s -au limitat la aproximativ acela și set de sarcini – sudarea,
manipularea și distribuirea materialelor – deoarece robo ții sunt eficien ți din punct de
vedere al executării sarcinilo r repetitive și de mare volum, dar nu sunt eficien ți din punct
de vedere al costurilor. Cu toate acestea, în acești 20 de ani, guvernele și instituțiile de
cercetare au cheltuit peste 1 miliard de dolari în cercetarea robotică pentru a îmbunătăți
funcțiile robotu lui, cum ar fi cele pentru a acționa pe date complexe de percepț ie,
deplasarea pe platforme mobile ș i colaborarea cu oamenii.

Fig. 1. 1 Date statistice cu privire la vânzările roboților în America de Nord

Utilizarea roboților este limitată în pr incipal de costurile ridicate ale echipamentelor
și aplicabilitatea lor pentru producțile în masă. Sudare robotizată cu arc electric a început
să crească rapid recent și ocupă circa 20% din aplica țiile industriale robotizate.

Defini ția sistemului robotiza t pentru sudare:
Instala ție automat ă pentru sudarea cu arc electric î n care deplasarea capului de
sudare se face de c ătre un robot industrial iar piesa(ele) sunt pozi ționate, deplasate și
orientate de c ătre un manipulator. Sistemul mai con ține mijloace auxiliare care asigur ă
desfășurarea ciclurilor de produc ție cu minimum de reglaje, ajust ări sau î ntreținere.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
4
Componen ța sistemului robotizat pentru s udare :

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
5
Domenii de aplicare a roboților industriali:
– Robotul industrial este un manipulator reprogramabil și multifuncțional capabil să
manevreze scule, piese, materiale și dispozitive speciale în cursul miscărilor
variabile și programate pentru executarea unei varietăți de operații;
– Roboții industriali pentru sudarea în mediul de gaz protector s unt masini automate
universal aplicabile;
– Ei au cel puțin 3 axe programabile și permit programarea unor deplasări liniare sau
unghiulare fără intervenții mecanice;
– Dacă este necesar pot fi ghidați de senzori;
– Sunt echipați cu capete de sudare;
– Pot desfăsur a sarcini variate privind sudarea.

Un sistem robotizat pentru sudare este compus din:
1. Sursa de sudură;
2. Dispozitiv de antrenare a metalului de adaos;
3. Capul de sudare;
4. Dispozitiv de prindere a piesei;
5. Intalație pentru schimbarea piesei;
6. Motor master pentru viteza de sudare;
7. Echipament auxiliar (amestecarea consumabilelor, protecția muncii);
8. Consolă.

Schema unui sistem de comand ă a unui robot industrial modern :

Fig. 1.2 Schema unui sistem de comanda a unui robot industrial modern

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
6
O scurtă istorie a roboticii în industria de fabricație:
 1954 : Primul robot programabil este proiectat de George Devol . El inventeaz ă
termenul Automatizare Universală ;
 1960 : American Machine and Foundry, ulterior transformată în AMF Corporation,
comercializează un robot numi t Versatran , proiectat de Harry Johnson și Veljko
Milenkovic ;
 1962 : Primul robot industrial cunoscut sub numele de UNIMATE a intrat în
producție într -o fabrică de automobile a lui General Motors din New Jersey, unde
efectuează sudarea și extractele de turnare a vopselelor;
 1973 : Compania germană de robotică, KUKA , creează primul robot industrial cu
șase axe electromeca nice. Se nume ște Famulus ;
 1974 : A fost proiectat un bra ț robotic ( brațul de argint ), care realizează un
ansamblu de piese mici, utilizând feedback -ul senzorilor de atingere și de presiune.
Profesorul Scheinman , dezvoltatorul bra țului Stanford, înființează Vicarm Inc . să
comercializeze o versiune a bra țului pentru aplica ții industriale. Noul bra ț este
controlat de un minicomputer ;
 1977 : Este introdus Motoman L10 . Acesta a avut cinci axe și o încărcătură maximă
de 10 kg, care includea gripperul, cântărind în total 470 kg ;
 1978 : Vicarm Unimation creează robotul PUMA (mașină universală progr amabilă
pentru asamblare) cu sprijinul General Motors . Multe laboratoare de cercetare
folosesc încă acest robot de asamblare;
 1979 : Nachi dezvoltă primii robo ți cu motor pentru sudarea în puncte ;
 1979 : OTC DAIHEN a fost cunoscut sub numele de OTC America. OTC a fost un
acronim pentru Compania de Transformatoare din Osaka. Situat în Charlotte, NC,
OTC a fost ini țial un furnizor de echipamente de sudare pentru alte companii de
transplanturi. Ei s -au extins pentru a deveni un furnizor al pie ței auto japoneze d e
consumabile GMAW . În ace ști ani, OTC Japan a introdus prima sa genera ție de
robo ți dedica ți sudării cu arc ;
 1980 : Industria roboților industriali cunoaște o creștere rapidă , cu un nou robot
sau o companie care intră pe pia ță în fiecare lună;
 1981 : Brațul de ac ționare direct este construit. Este primul care are motoare
instalate direct în articula țiile bra țului. Această schimbare o face mai rapidă și
mult mai precisă decât bra țele robotizate anterioare;
 1988 : Este introdus sistemul de control Motoman ERC . Are capacitatea de a
controla până la 12 axe , mai mult decât orice alt controler la acel moment;
 1998 : Este introdus controller -ul XRC . Permite controlul a până la 27 de axe și
controlul sincronizat între trei și patru robo ți. Seria Motoman UP a introdus u n bra ț
robot mai simplu, care este mai u șor accesibil pentru între ținere și repara ții. Honda
are un rol esen țial în conducerea dezvoltării seriei UP de arme și a controlului
brațului XRC;
 2003 : DAIHEN OTC introduce seria Almega AX , o linie de robo ți de sudură și
manipulare cu arc. Robo ții din seria AX se integrează fără probleme cu sursele de
energie de sudură din seria D OTC pentru capacită ți avansate de control.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
7

Fig. 1. 3 Un braț de sudare Motoman în ac țiune

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
8
Capitolul 2. Prezentarea șantierului naval S.C.
VARD TULCEA S.A.

Vard Tulcea se află la 39, 5 mile nautice pe malul drept al fluviului Dunărea , în
amonte față de poziția șantierul naval Tulcea încadrat în limitele orașului și oferă o
stabilitate excelentă pentru peste 3.000 de angajați și familiile acestora, precum și pentru
mulți subcontractanți.

Înființat în 1976 , unitatea a fost folosită la acea vreme pentru reparația navelor pe
care România le utiliza la pescuitul oce anic.

În 1980 prin comasarea a două întreprinderi apare Intreprinderea de Construcții
Navale și Utilaj Tehnologic Tulcea, iar prin transformarea acesteia în societate comercială
pe acțiuni și prin preluarea patrimoniului apare SC SNT SA Tulcea .

În timp, obiectivul de activitate al șantierului a fost lărgit, iar în unitate s -a început
construirea și comercializarea navelor maritime, fluviale, comerciale, tehnice și militare, a
utilajelor tehnologice și a pieselor de schimb . Șantierul naval se ocupa, de asemenea, cu
reparațiile navale și serviciile de asistență tehnică . Până în 2000 , când a avut loc
privatizarea , unicul șantier naval din Tulcea și -a schimbat denumirea de trei ori .

În aprilie 2000 , s-a produs privatizarea . Pachetul majoritar de acțiun i ale
întreprinderii navale (69,99 %) a fost cumpărat de la Fondul Proprietății de Stat de
compania norvegiană Aker Brattvaag AS .

În toamna anului 2007 , grupul sud -coreean STX Shipbuilding au achiziționat
39,2% din acțiunile rivalului norvegian Aker Yard s, devenind cel mai important acționar
individual al șantierului naval din Tulcea.

Fig. 2.1 Imagine a șantierului naval VARD Tulcea

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
9

Fig. 2.2 Panorama șantierului VARD Tulcea

VARD Tulcea s -a angajat într -un program de investiții majore ce are ca obi ective
principale instalarea unei noi linii de panouri, extinderea filei de construcție și dragarea
bazinului din apropierea șantierului care se va face cumulat cu instalarea unei noi macarale
portal în 2017.

În plus, barja de lansare deținută de Fincantieri și lansată în Tulcea a fost extinsă
într-un doc plutitor complet în cursul anului 2016 și care poate fi acum utilizată pentru
lansarea navelor de până la 210 metri lungime și 49 de metri înălțime .

Fig. 2.3 Barja de lansare a nav elor construite de VARD Tulcea

VARD a Fincantieri company
VARD este unul dintre principalii proiectanți mondiali și constructori de nave cu
destinații speciale . Cu sediul în Norvegia și cu aproximativ 9.000 de angajați, VARD
operează nouă unități de cons trucție a navelor amplasate strategic, dintre care cinci în
Norvegia, două în România, una în Brazilia și una în Vietnam. Prin intermediul filialelor
sale specializate, VARD dezvoltă sisteme de putere și automatizare, echipamente de

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
10
manipulare a punților ș i soluții de găzduire a navelor și oferă servicii de proiectare și
inginerie industriei maritime globale.

Vechimea mare în domeniul construcțiilor navale, inovația și tehnologia de ultimă
generație, împreună cu operațiunile sale globale și experiența în construirea de nave
complexe și foarte personalizate, i -au adus recunoașterea în această industrie și i -au permis
să dezvolte relații puternice cu clienții săi.

VARD a fost listat la Consiliul Principal al Bursei Singapore la data de 12
noiembrie 2010. Acționarul majoritar Fincantieri Oil & Gas S.p.A., o filială deținută în
totalitate de FINCANTIERI S.p.A., deține 69,67% din Grup. Cu sediul în Trieste, Italia,
FINCANTIERI este unul dintre cele mai mari grupuri navale din lume și a construit peste
200 de ani de istorie maritimă mai mult de 7.000 de nave.

Date importante pentru VARD:
2013 – Compania își schimbă numele în VARD
2013 – Fincantieri devine actionar majoritar
2010 – Compania își schimba numele în STX OSV
2007 – Înființează șantierul naval VUNG TAU, Vietnam
2007 – Comercializează pentru prima dată propriile design -uri și pachete de
echipamente către șantierele navale externe
2004 – Înființează filiala electro în Romania
2004 – Livrează primele design -uri comerciale
2001 – Achiziționează compania electrică norvegiană
2001 – Achiziționează șantierul naval din Brazilia
2000 – Înființează o companie internă de desing
2000 – Achiziționează șantierul naval din Tulcea

Fig. 2.4 Logo -ul companiei VARD

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
11
Capitolul 3. Studiu de caz: Sudarea robotizată în
mediu de gaz protector a oțelurilor navale

Capitolul 3.1. Prezentarea echipamentului de sudare folosit –
microlinie de sudare a panourilor RMPL

I. Generalități
Descriere tehnică a microliniei de panouri

1. Dimensiuni de gabarit:
o Lungimea microliniei: 50 m (Traveea 5 deschiderea B -C);
o Lățimea microliniei: 10 m.

2. Puncte de lucru ale microliniei de panouri:
Punctul 1 Zona de montat și prindere în puncte de sudură a elementelor de osatură
simplă

Operații care se execută pe acest tact tehnologic:
 Ridicarea și transportul osaturii simple din paleți către zonele de amplasare pe
panou cu ajutorul manipulatorului;
 Poziționarea și fixarea osaturii simple;
 Prinderea în puncte de sudură a elementelor de osatură simplă montată;
 Transferul panou lui pe tactul următor.

Specificații manipulator:
 Viteza de transport: max 20 m/min;
 Capacitate de ridicare: max 500 kg;
 Viteza de ridicare: 0,6 m – 6 m/min;
 Unghiul de rotire: ± 180˚;
 Forță presare: max 5kN.

Specificații sudură prin puncte:
 Metoda de sud are: sudură MAG cu sârmă plină cu CO 2 sau gaz amestec;
 Echipament de sudare: KEMPPI;

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
12
 Sursă de sudură: FAST MIG 400 SYNERGIC;
 Derulator: MSF55;
 Pistolet: BINZEL;
 Sârmă plină: 1,2 mm – 1,6 mm;
 Capacitate derulator: 15 kg.

Fig. 3.1.1 Punctul de lucru 1 al microlinei de panouri

Punctul 2 Zona de sudare a elementelor de osatur ă simplă/compusă cu ajutorul
robotului.

Operatii care se executa pe acest tact tehnologic:
 Sudură MIG/MAG atât pe direcția X cât și pe Y, orizontală și verticală , continuă sau
discontinuă;
 Transferul spre următorul tact tehnologic.

Specificatii robot de sudat osatura simpla/compusa:
 Viteza de deplasare portal: 20 m/min;
 Viteza de deplasare cărucior: 10 m/min;
 Lungimea cordonului de sudură: 3000 transversal/12000 longitudinal;
 Distanța între profile: min 400 mm (depinde de mărimea și tipul profilului);
 Tipul metodei de sudare: MIG/MAG;
 Tipul sârmei: sârmă plină 1,2 – 1,6 mm;
 Robot cu 6 axe KUKA/ABB;

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
13
 Timp de scanare (max 3000×12000): 10 min;
 Pregătirea pentru scanare: aprox. 5 min;
 Unitate de control: 8 axe (6 interne, 2 externe);
 Echipament sudare automată: ESAB sau FRONIUS;
 Aer presurizat: 6 bari, filtrat;
 CO 2 sau gaz amestec: 5 bari.

Fig. 3.1.2 Punctul de lucru 2 al microlinei de panouri

Punct adiacent liniei
Operații care se execută pe acest ultim tact tehnologic:
 Întoarcerea panoului;
 Detensionare, montare pieptini la baza panoului în zona cuplării de motaj conform
manual de fabrcație;
 Predare la CTC.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
14
II. Dimensiuni de gabarit ale pieselor și panourilor care se vor
executa pe microlinie:
Table Min. Max.
Lungime 1000 mm 12000 mm
Lățime 1000 mm 4000 mm
Grosime 4 mm 22 mm
Greutate – 4600 kg
Profile Min. Max.
Lungime 500 mm 12000 mm
Profil bulb 80×5 mm 430×15 mm
Cornier cu flanșe inegale 65×50 mm 350×150 mm
Platbenzi 80×5 500×25
Greutate – 500 kg
Panouri Min. Max.
Lungime x L ățime 1000×1000 mm 4000×12000 mm
Înălțime – 500 mm
Distanța î ntre profile 500 mm (în funcți e de bulb) –
Greutate – 6000 kg

Lungimea Panoului este m ăsurată pe direc ția de înaintare a panoului pe microlinie.
Lațimea panoului este măsurată pe direc ția osaturii simple a panoului (perpendicular ă pe direc ția de
înaintare a panoului pe microlinie). Vezi figura 2.3.

Fig. 3.1.3 Dimensiunile panoului care se va executa pe microlinie

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
15
Pentru cele 2 puncte de lucru de pe microlinie se întocmesc desene (schițe) care să
asigure informațiile necesare tactului tehnologic respectiv.

Aceste desene sunt:
 Schița cu tablele cap la cap care compun panoul;
 Schița panoului complet (cu toate piesele care se montează pe panou).
Ex.: osatura compusă, platbenzi de întărire, gusee, plăcuțe de rigidizare, plăcuțe de
etanșare, alte profile etc.)

III. Alegerea panourilor pentru microlinie:

Criterii de ale gere a panourilor pentru microlinie:
A) Gabaritul panoului
 Lungime minimă: 1000 mm;
 Lățime minimă:1000 mm;
 Lungime maximă: 12000 mm pe direcția de înaintare a panoului;
 Lățime maximă: 4000 mm;
 Se poate și dintr -un singur format de tablă (panou independent) .

B) Tipul de profile care se vor suda automat pe panou pe tactul tehnologic 2

Profile bulb:
 Lungime minimă: 500mm;
 Lungime maximă: 12000mm;
 Înalțime minimă: 80mm;
 Înalțime maximă: 430 mm.

Profile cornier:
 Lungime minimă: 1000mm;
 Lungime maximă: 12000mm;
 Toate tipodimensiunile înafară de L150x150, L100x100, L75x75, L50x50.

C)Unghiul dintre profil si tabla pe care se monteaz ă
 Unghiul α=90°.
Alte valori ale acestui unghi nu se accept ă (Fig. 2.4).

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
16

Fig. 3.1.4 Unghiul dintre profil și tablă

IV. Proiectarea și desenarea schițelor și desenelor pentru microlinia
de panouri:

A) Schița de panou cu tablele componente ale panoului
Scop:
Schița de panou cu tablele componente ale panoului se întocmește pentru a oferi
informații pentru tactul tehnologic 1.

Această schiță asigură informații despre:
 Numărul de poziție din lista de materiale a tablelor componente ale panoului;
 Calitatea tablelor;
 Tipodimensiunile tablelor în format Lxlxg;
 Orientarea tablelor componente în cadrul panoului;
 Orientarea panoulu i după sudura cap la cap a tablelor pe microlinie;
 Dimensiunile de gabarit ale panoului după sudura cap la cap a tablelor componente;
 Panoul cu tablele cap la cap se va prezenta în schiță în poziția cu marcajele urmelor
profilelor care se sudează automat p e microlinie în sus astfel încât odată terminată
sudura tablelor componente ale panoului acesta să nu mai fie întors pentru a fi în
poziția de lucru de pe tactele următoare.

B) Schi ța de nesting a planoului care se executa la microlinie
Descriere:
Conform procedurilor de întocmire a schițelor de nesting normale.
În plus față de o schiț a de nesting normală această schiță va conține numele panoului și
descrierea panoului care este prezentat în schița de nesting.
Ex: PAN RML 1 -Perete Y=5200/PD Bb.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
17
C) Schi ța de montat profile pe panou și de î ncarcat paletul cu profile
Scop:
Aceast ă schiță asigur ă informa ții despre:
 Ordinea și modul în care se face încărcarea paletului cu profile;
 Poziționarea profilelor în palet;
 Ordinea de montare a profilelor pe pa nou.

V. Sudarea panourilor pentru microlinie – automat sub strat de flux:
Nr
crt Gros
(mm) Rost (grade A – E36)
1 6 – 8

2 8,5 – 10,5
3 11 – 13

4 13,5 – 17,5

5 18 – 21,5

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
18
Capitolul 3.2. Elaborare pWPS

Verificarea procedurii de sudare se face în baza standardului SR EN ISO 15614 -1 –
Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Verificarea
procedurii de sudare. Partea 1: sudarea cu arc electric și cu gaze a oțelurilor și sudarea
cu arc electric a nichelului și aliajelor de nichel.

Fig. 3.2.1 Diagrama de flux pentru elaborarea și calificarea unui WPS

Conform figurii de mai sus, primul pas în vederea realizării unei proceduri noi de
sudare, primul pas este elaborarea unei specificații preliminare a procedurii de sudare
(pWPS).

1. Domeniul de aplicare:
SUDAREA ROBOTIZATĂ MAG A OȚELURILOR NAVALE
136 – sudare MAG cu sârmă tubulară cu flux (sudare cu arc electric în mediu de
gaz activ cu electrod fuzibil).

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
19
2. Întocmirea Specificației preliminare a procedurii de sudare (pWPS)
Procedura preliminară va conține toate informațiile necesar pentru executarea
sudurii. Aceste informații vor fi conform EN ISO 15609 -1.
Analiza materialului de bază:
Tabla navală este o tablă groasă laminată la cald, cu o rezistență mare la coroziune
și abraziune, folosită în industria navala la construcția de nave și diverse părți componente
ale acestora.

Materialul de bază folos it la sudarea probelor de sudură pentru elaborare procedurii
de sudare este: NV E36

Compoziție chimică:
Gradul
oțelului Concentrație maximă %
NV E36 C
Si
Mn
P
S
Al N Nb V Ti Cu Cr Ni Mo
0,18 0,10-0,50 0,9-1,6 0,035 0,035 0,015 -0,08 – 0,02-0,05 0,05-0,10 0,02 0,35 0,20 0,40 0,08

Proprietăți mecanice:
Gradul
oțelului Grosimea t
mm Randament
min
MPa Rezistența la
tracțiune
MPa Alungirea
min
% Energia la impact*
J
I II
NV E36 ≤ 50 355 490 – 620 21% 24 34
50 < t ≤ 70 355 490 – 620 21% 27 41
70 < t ≤ 150 355 490 – 620 21% 34 50
*Notă: I – impact transversal, II – impact longitudinal. Temperatura de testare: -40°C.

Analiza materialului de adaos:
Ținând cont de compoziția chimică și de proprietățile mecanice ale materialului de
bază, s -a ales din catalogul producătorului Lincoln Electric , următorul material de adaos:
AWS A5 -20: E71T -1 M.

E71T -1 M este o sârmă tubulară cu flux utilizată la sudare a materialelor din oțel
carbon moale.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
20
Compoziție chimică:
Denumirea materialului de adaos Concentrație maximă %
C Si Mn P S
AWS A5 -20: E71T -1 M 0,12 0,90 1,75 0,03 0,03

Proprietăți mecanice:
Denumirea
materialului de
adaos Randament
min
MPa Rezistența la
tracțiune
MPa Alungirea
min
% Energia la impact*
J
-18°C -29°C -40°C
AWS A5 -20:
E71T -1 M 400 480-655 22 27 – 27

Alte detalii:
Poziții de sudare Curent de
sudare Gaz de protecție Debitul de
gaz
Toate pozițiile, exceptând PG (vertical
descendent)
DC+ 100% CO 2
75% Ar+25%
CO 2 18-30 l/min

Realizarea probelor (epruvetelor):
Îmbinarea sudată căreia i se aplică procedura de sudare în fabrica ție trebuie să fie
reprezentată prin realizarea uneia sau a mai multor probe standardizate.

Lungimea sau numărul probelor trebuie să fie suficiente pentru a permite realizarea
tuturor încercărilor prevăzute în EN ISO 15609 -1.

Fig. 3.2.2 Probă pentru îmbinarea în T

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
21
Legendă:
1 – pregătirea și poziționarea marginilor conform specificației preliminare a procedurii
de sudare (pWPS);
a – valoarea minimă 150 mm;
b – valoarea minimă 350 mm;
t – grosimea materialului.

Se va suda o probă având următoarele dimensiuni, conform SR ISO 15614 -1:2008 :
– Tabla superioară (NV 36): 150 x 350 x 12 mm;
– Tabla inferioară (NV 36): 350 x 350 x 30 mm.

Fig. 3.2.3 Dimensiunile probei sudate

Secvența de sudare pentru îmbinarea în colț a celor două table cu aria cusăturii A c =
105,22 mm2 și calibrul sudurii 1, 2 = 9 mm , este prezentată în figura 4.

Fig. 3.2.4 Secvența de sudare a epruvetei

Poziția de sudare aleasă pentru sudarea probelor este conform EN ISO 6947 și anume:
PB – sudare orizontală cu perete vertical.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
22

Fig. 3.2.5 Poziția de sudare PB – sudare orizontală cu perete vertical

Pregătirea rostului presupune efectuarea următoarelor operații:
– Debitare cu plasmă, oxigaz sau mecanic;
– Polizare și periere cu polizor unghiular;
– Degresare, curățare și uscare cu solven ți organici;
– Strângere, montare și suduri de prindere provizorie.
Se va folosi prinderea în puncte de sudură din același material ca și sudura finală a
probelor iar fixarea probei la poziția PB necesară sudării se va face pe un stand reglabil.
Procedeul d e sudare folosit pentru executarea probelor :

Sudarea robotizată cu arc electric în mediu de gaz protector activ MAG (FCAW)

Sudare robotizată cu sârmă tubulară cu flux (FCAW) este un proces automat de
sudare cu arc electric. FCAW necesită o alimentare continuă cu un electrod tubular
consumabil (sârmă tubulară) și o tensiune constantă. Acestui proces de sudare i se adaugă
și pro tecția cu un gaz acitv, în acest caz Ar + 15 -25% CO 2 (M21), deși fluxul aflat în
interiorul sârmei tubulare are rol de protecție a băii de sudură precum și rolul de a asigura
o răcire lentă a cordonului de sudură. Acest procedeu este utilizat pe scară larg ă, din cauza
vitezei de sudare ridicată și portabilitate bună.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
23

Fig. 3.2.6 Sudare robotizată cu sârmă tubulară cu flux (FCAW)

Parametrii tehnologici ai regimului de sudare:
Tipul de curent electric (AC/DC), polaritatea (+/ -) DC+
Intensitatea curentului
Is[min] și I s[max] [A] Is[min] = 255 A și I s[max] = 350 A
Tensiunea curentului
Ua[min] și U a[max] [V] Ua[min] = 26 V și U a[max] = 34 V
Viteza de avans a sârmei
va[min] și v a[max] [m/min] Va[min]= 9 m/min și V a[max]= 15 m/min
Viteza de sudare
Vs[min] și vs[max] [cm/min] Vs[min]= 35 m/min și V s[max]= 60 m/min
Energia de sudare E l El ≥ 0,75 kJ/mm

Temperatura de preîncalzire, menținerea ei și temperatura dintre treceri:
Temperatura de preîncalzire: Temperatura minimă a mediului ambiant și a
materialului de bază va fi de minim 5°C. Daca temperatura scade sub 5°C, se vor aplica
precauțiile speciale privind sudarea la temperaturi scăzute.

Temperatura dintre trecerile cordoanelor de sudură: Temperatura dintre straturi
va fi de maxim 150°C.

Menținerea temperaturii de preîncălzire: Temperatura va fi menținută la minim
5°C. Dacă temperatura scade sub 5°C se vor aplica precauțiile speciale privind sudarea la
temperaturi scăzute (aplicarea preâncălzirii, etc).

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
24
SPECIFICAȚIA PRELIMINARA A PROCED URII DE SUDARE
PRELIMINARY WELDING PRO CEDURE SPECIFICATIO N
pWPS No.RMPL01 / Rev.0 / 01.02.2017
Scope:
Aplicare: All projects, unless otherwise agreed
Toate proiectele, daca nu se prevede altfel in
documentatie Preparation and
Cleaning:
Pregatire si curatare: Mechanical cutting; clean, dry
DEBITARE MECANICĂ; ROST CURAT ȘI
USCAT
Support WPQT: Assembly:
Prindere: Tack welds
Puncte de prindere
Shop / Site welding:
Sudare in atelier / pe
santier: Shop
ÎN ATELIER Parent Material Spec:
Material de bază: NV E36 + NV E36
Welding equipment:
Echipament de
sudare: MIG/MAG RMPL Material Thickness
(mm):
Grosimea materialului: Panel 30, profile 12
Panou 30, profil 12
Welding Process:
Procedeu de sudare: 136 (FCAW) – 1 wire/gun Outside Diameter (mm):
Diametrul exterior: N/A
Joint type:
Tipul imbinarii: FW
ÎN CO LȚ Welding Position:
Pozitia de sudare: PB
Joint Design / Schema de pregatire (Detalii rost) Welding Sequences / Succesiunea operatiilor de sudare

Welding Details / Detalii de sudare:
Run
Rand Size of Filler Metal
Diam. M.A
(mm) Type of current/
Polarity
Tipul curentului
/polaritate Current
Intensitate
(A) Voltage
Tensiune
(V) Travel Speed /
Viteza de sudare
(cm/min) Heat input
Energia introdusa
(kJ/mm)
1 Ø 1,2 DC+ 255 – 320 26 – 32 35 – 42 ≥ 0,75 2 320 – 350 30 – 34 40 – 60
Filler Metal Clasification and trade name:
Metal de adaos, codificare si marca de
fabricatie: Flux cored wire AWS A5 -20: E71T -1 M
Sârmă tubulară cu miez rutilic
Gas/Flux: shielding / de protectie: M21 (Ar + 15 -25% CO 2) Other information:
Alte detalii: N/A
backing / la radacina: N/A
Gas Flow
Rate: shielding / de
protectie: 18-30 l/min Max width of run:
Latimea maxima a randului: 12 mm
backing / la radacina: N/A
Back Gouging/Backing: ceramic /
metal backing or both side welding
Scobire/suport la radacina: N/A Oscillation: amplitude, frequency, dwell time:
Oscilatie (amplitudine, frecventa, temporizare) N/A
Preheat Temperature:
Temperatura de preincalzire: Acc. preheating procedure
Conf. instrucțiunii de preîncălzire Pulse welding details:
Detalii pentru sudarea in impulsuri N/A
Interpass Temperature:
Temperatura intre straturi max. 150°C Contact tube – work piece dist:
Distanta duza contact – piesa: 15 – 25 mm
Post -Weld Heat Treatment and/or
Ageing:
Tratament termic dupa sudare: N/A Torch angle:
Unghiul de inclinare al capului de sudare 70° – 90°
Manufacturer / Producător:
Name, date and signature:
RĂDĂU ALINA Examiner or test body / Examinator sau
organism de verificare:
Name, date and signature:
BORMAMBET MELAT

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
25
Capitolul 3.3. Calificare pWPS conform cerințelor

Verificarea procedurii de sudare conform EN ISO 15614 -1-2008

Sudarea și încercarea probelor se va efectua în conformitate cu cerințele precizate la
pct. 6 și 7 din EN ISO 15614 -1-2008 .

Sudorul sau operatrul sudor care realizează probele ce conduc la calificarea
procedurii de sudare în conformitate cu standardul EN ISO 15614 -1-2008 , este calificat
pentru domeniul corespunzător de calificare conform cu EN ISO 9606 -4.

Îmbinarea sudată căreia i se aplică procedura de sudare trebuie să fie reprezentată
prin realizarea uneia sau mai multor probe standardizate, forma și dimensiunile probelor
trebuie să fie suficiente pentru a permite realizarea tuturor încercărilor cerute.

Probele au fost realizate conform specificațiilor din EN ISO 15609 -1 și sunt
prezentate în pWPS .

Pregătirea și sudarea probelor de calificare treb uie să se efectueze în conformitate cu
pWPS și în condițiile generale de sudare din producție pe care acestea trebuie să le
reprezinte.

Sudarea și încercarea probelor de calificare trebuie să fie asistate de un examinator
sau de un organism de examinare.

Examinări și încercări

A. Volumul încercărilor

Încercările cuprind atât examinări nedistructive cât și încercări distructive, care să
fie în conformitate cu cerințele din EN ISO 15614 -1-2008 .

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
26
În acest caz, setul de examinări și încercări pentru tema proiectului, va fi următorul:
Proba de
calificare Tipul încercării Volumul Notă
Sudură în
colț Examinare vizuală 100% Aceasta se va face de către inspectorul clasei de
supraveghere și va fi emis un buletin de examinare
vizuală cu rezultatul ob ținut. Admis sau respins.
Detectarea fisurilor
de suprafață 100% Examinare cu lichide penetrante sau cu pulberi
magnetice. Pentru materiale nemagnetice, examinare cu
lichide penetrante.
Încercare de
duritate Se cere Nu se cere pentru metale de bază – subgrupa 1.1 și
grupele 8, 41 la 48.
Examinare
macroscopică 2 epruvete Se va face o probă macro dintr -un punct de prindere și
una din stop/restart pentru verificarea influen ței
acestora.

B. Amplasarea și prelevarea epruvetelor

Epruvetele trebuie prelevate conform SR EN ISO 15614 -1-2008 , în cazul de față
conform figurii de mai jos:

Fig. 3.3.1 Amplasarea epruvetelor în cazul probelor sudate de col ț

Legendă:
1. Adaos de 25 mm – se îndepărtează, nu se prelevează nici o epruvetă de
încercare
2. Epruvetă pentru examaminare macroscopică
3. Epruvetă pentru examaminare macroscopică și pentru încercarea de duritate
4. Direc ția de sudare
Epruvetele trebuiesc prelevate după examinarea nedistructivă ( NDT ), dacă
rezultatele examinării au satisfăcut criteriile relevante ale examinării pentru metodele
NDT utilizate.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
27
În cazul de față metodele NDT utilizate sunt:
– SR EN 13018:2016 (examinare vizuală);
– SR EN 23277:2015 (examinare cu lichide penetrante).
În cazul de față încercările DT utilizate sunt:
– Încercare de duritate – 1 epruvetă;
– Examinare macroscopică – 2 epruvete.
Suplimentar, socientatea de clasificare DNV, cere pentru acest tip de îmbinare, o
epruvetă, prelevată din abele suduri ale îmbinării, pen tru încercarea la rupere, testată la
temperatura de 20°C, conf. SR EN1320:2000 .

C. Nivelul de acceptare al defectelor:
O procedură de sudare este calificată dacă imperfecțiunile probei de calificare sunt
în limitele nivelului de calitate B din EN 25817 cu exceepția următoarelor tipuri de
imperfecțiuni: îngroșare excesivă, convexitate excesivă, grosime excesivă a sudurii în colț
și pătrundere , pentru care trebuie să se aplice nivelul C .

D. Repetarea încercăriilor:
Dacă proba de calificare nu satisface oricare din cerințele examinării NDT
specificate mai sus, o altă probă suplimentară de calificare trebuie să fie sudată și supusă
aceleiași examinări. Dacă proba de calificare suplimentară nu satisface cerințele,
verificarea procedurii de sudare este eșuată .

În cazul în care orice epruvetă nu îndeplinește cerințele pentru încercările distructive
mentionate mai sus, dar numai datorită imperfecțiunilor de sudură, alte două epruvete
trebuie să fie supuse încercării pentr u fiecare epruvetă necorespunzătoare. Aceste epruvete
suplimentare se pot preleva din aceeași probă dacă există suficient material disponibil sau
din o probă nouă de calificare.

Fiecare epruvetă suplimentară de încercare trebuie supusă acelorași încercă ri ca și
epruveta de încercare inițială care a fost necorespunzătoare. Dacă oricare din epruvetele
suplimentare de încercare nu satisface cerințele, verificarea procedurii de sudare este
eșuată .

Dacă o epruvetă de tracțiune este necorespunzătoare, alte d ouă epruvete trebuie să
fie încercate în locul acesteia.

Pentru încercările la încovoiere prin șoc pe epruvete Charpy, dacă rezultatele pentru
un set de trei epruvete nu corespund cu cerințele, cu numai o valoare sub 70%, trebuie
prelevate trei epruvete suplimentare. Valoarea medie a trei epruvete împreună cu
rezultatele inițiale trebuie să nu fie inferioare mediei cerute.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
28
E. Domeniul de calificare pentru îmbinări sudate cap la cap, îmbinări
sudate în T, racorduri sudate și suduri de colț:
Calificarea proc edurii de sudare obținută pe o grosime t, trebuie să includă
calificarea pentru grosimi în domeniile de calificare îndicate în SR EN ISO 15614 -1-
2008 , astfel:
Grosimea epruvetei t Domeniul de calificare
O singură trecere Mai multe treceri
3 < t ≤ 12 0,5 t ( minim 3) la 1,3∙ t* 3 la 2∙t
(*) dacă sunt specificate cerințe privind energia de rupere la încovoiere prin șoc,
limita superioară de calificare este 12 mm, în afară de cazul când încercarea la
incovoiere prin șoc este realizabilă.

Capitolul 3.4. WPQR prin producător sau, dacă este aplicabil,
prin examinator sau organ de examinare

Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare ( WPQR ) este o confirmare a
rezultatelor de apreciere a fiecărei probe, incluzând repetarea încercărilor. Factorii
relevanți pentru WPS, din partea relevantă a prEN ISO 15609 trebuie să fie incluși,
înpreună cu detaliile tuturor caracteristicilor care nu sunt ac ceptate față de cerințele
articolului 7.
În cazul în care nu sunt găsite caracteristici necorespunzătoare sau rezultate
inacceptabile ale verificărilor, se califică, se semnaeză și se datează de către examinator
sau de către organismul de examinare un WPQ R care detaliază rezultatele verificărilor
pentru calificarea procedurii de sudare.

Pentru a înscrie detaliile procedurii de sudare și rezultatele verificărilor trebuie să se
utilizeze un formular pentrur WPQR , în scopul de a facilita o prezentare unifor mă precum
și evaluarea datelor.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
29
WELDING PROCEDURE QUALIFICATION RECORD (WPQR)
acc. EN ISO 15614 -1

Manufacturer’s Welding Examiner or test
body: DET NORSKE VERITAS
Procedure Qualification Record
No.: RMPL01 Reference No.:

Manufacturer: FIMIM
Address: Constanța, ROMANIA

Code/Testing Standard: DNV Rules and EN ISO 15614 -1

Date of Welding: 2017.02.02

RANGE OF QUALIFICATI ON:
Welding Process(es): 136 (FCAW)
Type of joint and weld: Fillet Welds (FW)
Parent metal: Group 1a +1;
Group 1a = E36 grade and lower toughness or equivalent
Parent material thickness (mm): Panel ≥ 5, Profile 6 -24
Filler material designation: AWS A5.20: E71T -1M
Type of shielding gas: Ar + (15 – 25)%CO2 (M21)
Type of welding current and
polarity: DC+
Heat input: ≥ 0,75 kJ/mm
Welding Positions: PB
Preheat temperature: N/A
Interpass temperature: N/A
Post-Weld Heat Treatment: N/A

Certified that test welds prepared, welded and tested satisfactorily in accordance with the requirements of
the code/testing s tandard indicated above.

Location: Date of issue: Examiner or test body:
Constanța 02-01-2017 FIMIM

Name, date and signature:
BORMAMBET MELAT

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
30
RECORD OF WELD TEST
Location: Constanța Examiner or test body: FIMIM
Manufacturer's pWPS No: RMPL01 Assembly: Tack welded
Manufacturer’s WPQR No.: RMPL01 Method of Preparation and Cleaning:
Manufacturer: FIMIM Flame cutting+mechanical grinding
Welding equipment: Kemppi RMPL Parent Material Specification : NV E36 + NV E36
Welder's name: Stoica Gabriel Material Thickness (mm): Panel 30, Profile 12
Welding Process: 136 (FCAW) Outside Diameter (mm): –
Joint Type: FW Welding Position : PB

WELD PREPARATION DET AILS (SKETCH):
Joint Design Welding Sequences

WELDING DETAILS:
Run Process Size of Filler Metal
(mm) Type of
current/
Polarity Current
(A) Voltage
(V) Travel Speed
(cm/min) Heat input
(kJ/mm)
1 136 Ø 1,2 DC+ 279 30,1 40,27 1
2 285 31,1 41,38 1,03

Filler Metal Clasification and make:
AWS A5.20: E71T -1M
Any Special Baking or Drying: N/A
Gas/Flux: shielding: Ar + 15 -25%CO2
backing: N/A
Gas Flow Rate – Shielding: 30 l/min
Backing: –
Details of Back Gouging/Backing: N/A
Preheat Temperature: N/A
Interpass Temperature: max. 150°
Post-Weld Heat Treatment: N/A Other information: N/A
Weaving (maximum width of run): 12 mm
Oscillation: amplitude, frequency, dwell time: N/A
Pulse welding details: N/A
Stand off distance: 15 – 25 mm
Plasma welding details: N/A
Torch angle: 70° – 90°

Manufacturer Examiner or test body
Name, date and signature Name, date and signature
RĂDĂU ALINA BORMAMBET MELAT

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
31

TEST RESULTS

Manufacturer’s Welding Examiner or test body: FIMIM
Procedure Qualification Record No.: RMPL01 Reference No.:
Visual examination: Acceptable Radiography: Not required
Penetrant/Magnetic Particle Test: Acceptable Ultrasonic Examination: N/A
1.TRACTIUNE / TENSILE TESTS conf./acc. SR EN ISO 4136 -2013 Temperatura:………………

N
o Dimensiuni
Dimensions
(mm) Aria
Area
(mm2) F curgere
Yield
load
(kN) F rupere
U.T.
load
(kN) ReH
[MPa] Rm
[MPa] A
% Z
% Locul ruperii
Fracture
location Obs.
Remarks
Cerinte/Requirement: – – –

2.INCERCAREA DE RUPERE /FRACTURE TEST : SR EN1320:2000 Temperatura: 20°C
N
r
N
o Tipul incercarii
Fracture test Dimensiuni
Dimensions
(mm) Diam dorn
Former
Diam
(mm) Dist dintre role
Dist between
rolls
(mm) Unghi de indoire
Bending angle
(°) Alungire
Elongation
% Resultat
Result
1 FW/150 x 6 150 x 150 – – – – Acceptat
2 FW/150 x 6 150 x 150 – – – – Acceptat

3. INCOVOIERE PRIN SOC / IMPACT TEST conf./acc. SR EN ISO 9016:2013 Temperatura :………….
Tip / Type: …KV………………. …. Dimensiuni/Size:……………Cerinte/Requirement : ………………
Nr
No Pozitia crestaturii
Noch location Notare
Notatio
n Temp.
(C) Energia de rupere (J)
Impact energy Media
Average
(J) Observatii
Remarks 1 2 3

4. DURITATE / HARDNESS TESTS conf./acc.SR EN ISO 6507 –1:2006, SR EN ISO 6507 -4:2006,
ISO 9015 -1:2001
Tip /Type: HV 10 Cerinte/Requirement.. 380 HV
M1

1 166 21 230 41 330
2 157 22 165 42 264
3 173 23 243 43 173
4 224 24 317 44 154
5 232 25 258 45 153
6 206 26 247 46 172
7 260 27 232 47 171
8 254 28 181 48 163
9 236 29 164 49 178
10 312 30 161 50 202
11 270 31 160 51 218
12 232 32 160 52 289
13 156 33 164 53 242
14 162 34 178 54 304
15 163 35 215 55 242
16 169 36 228 56 228
17 181 37 258 57 206
18 166 38 264 58 202
19 212 39 224 59 161
20 206 40 254 60 160

1 160 21 254 41 247
2 169 22 276 42 219
3 175 23 274 43 179
4 197 24 287 44 158

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
32
M2

5 215 25 281 45 162
6 274 26 232 46 161
7 258 27 210 47 168
8 268 28 178 48 169
9 243 29 163 49 199
10 314 30 152 50 191
11 283 31 159 51 189
12 249 32 177 52 279
13 175 33 183 53 233
14 166 34 243 54 317
15 173 35 299 55 247
16 160 36 247 56 238
17 161 37 238 57 221
18 196 38 249 58 171
19 206 39 224 59 169
20 230 40 302 60 164

Nume, data, semnatura / Name, date and signature
Testele au fost efectuate de/ Test carried out
by:
Testele au fost efectuate in prezenta:
Test carried out in the presence of:
Rezultatele testelor au fost/ Test results
were:
ACCEPTATE / RESPINSE
ACCEPTED REJECTED

MACRO EXAMINATION: Acceptable MICRO EXAMINATION: not required

Tests carried out in accordance with
the requirements of: DNV Rules Examiner or test body:
FIMIM
Laboratory Report Reference No.: 13 / 02.02.2017; 15 /21. 02.02.2017; 10 /
02.02.2017; 1606/02.02.2017;
1607/02.02.2017
Test results were Acceptable Name, date and signature
Test carried out in the presence of: Marius Tudorie – DNV Surveyor BORMAMBET MELAT

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
33

Capitolul 3.5. WPS elaborat de producător

SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE
WELDING PROCEDURE SPECIFICATION
WPS No. RA01 / Rev.0 / 02.01.2017

Scope:
Aplicare: All projects, unless otherwise agreed
Toate proiectele, daca nu se prevede altfel in
documentatie Preparation and
Cleaning:
Pregatire si curatare: Mechanical cutting; clean, dry
DEBITARE MECANICĂ; RO ST CURAT ȘI
USCAT
Support WPQT: RMPL01 Assembly:
Prindere: Tack welds
Puncte de prindere
Shop / Site welding:
Sudare in atelier / pe
santier: Shop
ÎN ATELIER Parent Material Spec:
Material de bază: NV A…NV E36 + NV A…NV E36
Welding equipment:
Echipament de
sudare: MIG/MAG KEMPPI RMPL Material Thickness
(mm):
Grosimea materialului: Panel ≥ 5, profile 6 -24
Panou ≥ 5, profil 6 -24
Welding Process:
Procedeu de sudare: 136 (FCAW) – 1 wire/gun Outside Diameter (mm):
Diametrul exterior: N/A
Joint type:
Tipul imbinarii: FW
ÎN CO LȚ Welding Position:
Pozitia de sudare: PB
Joint Design / Schema de pregatire (Detalii rost) Welding Sequences / Succesiunea operatiilor de sudare

Welding Details / Detalii de sudare:
Run
Rand Size of Filler Metal
Diam. M.A
(mm) Type of current/
Polarity
Tipul curentului
/polaritate Current
Intensitate
(A) Voltage
Tensiune
(V) Travel Speed /
Viteza de sudare
(cm/min) Heat input
Energia introdusa
(kJ/mm)
1 Ø 1,2 DC+ 255 – 320 26 – 32 35 – 42 ≥ 0,75
2 320 – 350 30 – 34 40 – 60
Filler Metal Clasification and trade name:
Metal de adaos, codificare si marca de
fabricatie: Flux cored wire AWS A5 -20: E71T -1 M
Sârmă tubulară cu miez rutilic
Gas/Flux: shielding / de protectie: M21 (Ar + 15 -25% CO 2) Other information:
Alte detalii: N/A
backing / la radacina: N/A
Gas Flow
Rate: shielding / de
protectie: 18-30 l/min Max width of run:
Latimea maxima a randului: N/A
backing / la radacina: N/A
Back Gouging/Backing: ceramic /
metal backing or both side welding
Scobire/suport la radacina: N/A Oscillation: amplitude, frequency, dwell time:
Oscilatie (amplitudine, frecventa, temporizare) N/A
Preheat Temperature:
Temperatura de preincalzire: Acc. preheating procedure
Conf. instrucțiunii de preîncălzire Pulse welding details:
Detalii pentru sudarea in impulsuri N/A
Interpass Temperature:
Temperatura intre straturi Max. 150°C Contact tube – work piece dist:
Distanta duza contact – piesa: 15 – 25 mm
Post -Weld Heat Treatment and/or
Ageing:
Tratament termic dupa sudare: N/A Torch angle:
Unghiul de inclinare al capului de sudare 70° – 90°
Manufacturer / Producător:
Name, date and signature:
RĂDĂU ALINA Examiner or test body / Examinator sau
organism de verificare:
Name, date and signature:
BORMAMBET MELAT

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
34
Capitolul 4. Concluzii

În domeniul fabricării și confecționării diferitelor piese metalice , calitatea și
productivitatea sunt primordiale . Pentru a rămâne competitivi, companiile trebuie să caute
în mod continuu modalități de a mări capacitatea de producție și de a minimiza defectele,
păstrând, de asemenea, costurile reduse pentru componente și forță de muncă. În multe
cazuri, alegerea sudării roboti zate este un mijloc d e realizare a acestor obiective.
Decizia de a implementa o celulă de sudur ă robotizată necesită totuși o atenție și o
planificare deosebită pentru ca sistemul să funcționeze în modul cel mai efi cient, productiv
și profitabil. Necesitând, de asemenea, și o investiție semnificativă.
Din fericire, beneficiile pe termen lung ale unei operațiuni de sudare robotizate pot
fi foarte pozitive. Pentru companiile care au investit deja în sudura roboti zată, dar care
încearcă s ă-și îmbunătățească performanțele sau pentru cei care iau în considerare
investiția, este esențial să se ia în considerare câțiva factori cheie în ceea ce privește
tehnologia. Aici vom explora "ceea ce trebuie să știți despre sudarea robotică" pentru a
profita la maxim de avantajele ei .

Fig. 4.1 Braț de sudură robotizat în acțiune

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
35
Motivațiile automatizării:
 Cauze economice (Fig. 4.2) ;
 Lipsa sudorilor experimentați;
 Îmbunătățirea calității;
 Posibilitatea sudării cu materiale de adaos ieftine;
 Protejarea factorului uman;
 Folosirea (sub)procedeelor moderne (Fig. 4.3).

Fig. 4.2 Cauzele economice ale implementării automatizării

Fig. 4.3 Folosirea (sub)procedeelor moderne de sudare

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
36
Care sunt avantajele sudării robot izate în comparație cu sudarea
manuală ?
De la sudarea cu arc electric la sudarea prin puncte, roboții de sudare noi și folosiți
sunt utilizați în mod obișnuit în procesele de sudare unde sudura necesară este rep etitivă,
iar calitatea și viteza de sudare mare sunt esențiale. Rob otizarea sudării este un proces
automatizat care mărește eficiența, consistența și rentabilitatea investiției.

Există mai multe avantaje pentru automatizarea unei fabrici cu roboți de sudură,
inclusiv timpi de cicluri mai rapizi, mai consecvenți, fără ru pere în producție și o calitate
mai bună a sudării.

Celulele robot izate de sudura functioneaza productiv deoarece pot lucra fara pauze
sau zile libere. Un robot de sudură este mai consistent și mai amplu și poate să se miște de
la o sudură la alta rapid, accelerând întregul proces.

Practic, prin utilizarea automatizării sudurii , procesul durează mai puțin, iar
producătorii pot reduce costurile de muncă și siguranță.

Fig. 4. 4 Sudarea robotizată a tablelor navale

Reducerea timpului:

Sistemele de sudare robotizate vor face treaba rapid. Indiferent dacă sunt roboți de
sudură noi sau folosiți, au mai puține greșeli de execuție decât în cazul sudării manuale .
Spre deosebire de muncitori, roboții nu necesită pauze, vacanțe etc. Procesul de sudare
poate continua fără întrerupere, 24/7. Aceasta, la rândul său, va crește randamentul și
productivitatea.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
37
Reducerea costului de muncă și siguranței:

Costurile în cazul sudării manuale poate fi ridicat . Este nevoie de timp, pricepere și
concentrare. Este, de asemenea, periculos. Sudarea este o aplicație foarte periculoasă.
Arcul electric , vaporii de gaz , scânteile și căldura fac sudarea manuală o operațiune
periculoasă. Cu sudarea ro botizată , veți prote ja lucrătorii și veți reduce costurile. Aceste
sisteme suportă pericolele și, adesea, sporesc producția. Asigurările și costurile legate de
accidente sunt reduse considerabil.

Reducerea consumului de m ateriale:

Chiar și cei mai calificați sudori fac gre șeli. Cu toate acestea, cu ajutorul robo ților
de sudare noi sau folosiți , totul este controlat , inclusiv intensitatea curentului electric și
cantitatea de sârmă folosită . Sistemele robotizate de sudare automatizate conservă energia
prin funcționarea consta ntă (mai puține porniri). În plus, sudurile create sunt extrem de
consecvente. Precizia sistemelor robot izate înseamnă că există mai puțin material și timp
pierdut. Conservați materialele și creșteți calit atea produsului în același timp.

Unele companii t rec treptat la aplicațiile de sudare robotizate, începând cu o singură
celulă de sudură și transformând treptat într-un proces automat de sudare întreaga
producție . Roboții pot fi de ajutor atunci când accesul este limitat (zona ce necesită
sudură) sau dif icil de atins. Producătorii au creat modele care permit un ui braț robotic
subțire să ajungă la zone mai mici , înguste, inaccesibile .

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
38
Norme de tehnica securității muncii

Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea și tăierea metalelor

PREVEDERI COMUNE TUTUROR PROCEDEELOR DE SUDARE ȘI TĂIERE A
METALELOR

1. Încadrarea și repartizarea personalului la locul de muncă

 (1) Lucrările pot fi executate numai de persoane având vârsta peste 18 ani, care
cunosc instalațiile, aparatura ș i procedeele de lucru și care au fost instruite din punct
de vedere al securității muncii și au calificarea necesară;

(2) Persoanele care nu sunt calificate în meseria de sudor sau nu au împlinit vârsta de
18 ani pot fi admise la lucru în condiții nor male ca ajutor de sudor numai sub
supravegherea directă a cadrelor calificate în aceste lucrări și numai după însușirea
instructajului de securitate a muncii.

 Persoanele sub 18 ani nu vor fi admise la lucrările la care pot apărea pericole
specifice de accidentare, ca de exemplu: lucrări executate în spații închise cu degajări
puternice de căldură, lucrări asupra unor piese zincate acoperite cu plumb, , beriliu
sau vopsite cu vopsele ce conțin plumb. Prin spații închise se înțeleg: rezervoare,
cazane, po rtbagaje, spații dublu fund la vase, aparate din industria chimică, puțuri și
similare. Prin lucrări cu degajări puternice de căldură se înțeleg, de exemplu, sudarea
cu preîncălzire a pieselor mari de fontă.

2. Instruirea personalului

 Instructajul de sec uritate a muncii se va face pe faze, în conformitate cu prevederile
Normelor Generale de Securitate a Muncii în vigoare.

3. Dotarea cu echipament individual de protecție

 Sudorii și ajutoarele de sudori sunt obligați să utilizeze echipamentul individual d e
protecție adecvat conform "Normativului cadru de acordare a echipamentului de
protecție".

 Lucrările de sudare se execută numai cu aprobarea conducătorului procesului de
producție, după cunoașterea documentației tehnice în legătură cu respectivele luc rări
și după efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului și
cu privire la securitatea muncii.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
39
 Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea operațiilor va
verifica dacă au fost luate toate măsuril e de securitate necesare pentru prevenirea
accidentelor și îmbolnăvirilor.

 La locurile de muncă permanente se vor afișa în mod obligatoriu instrucțiunile de
folosire ale utilajului și indicatoare de securitate conform STAS 297/1 -88 și STAS
297/2 -88, î n vigoare, iar sudorii vor avea la dispoziție scaune reglabile în înălțime,
dispozitive de fixare, rotire și înclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru
aprinderea arzătoarelor, dispozitive pentru agățarea arzătorului sau a portelectrodului
etc…; p entru a se putea asigura o poziție cât mai comodă de lucru.

 Locurile de muncă în care se execută lucrări de sudare pot fi permanente sau
temporare, fixe sau mobile. Locurile de muncă fixe se organizează în întreprinderile
existente, în încăperi special dotate sau în spații deschise. Locurile de muncă mobile
se organizează în întreprinderile care se construiesc sau în întreprinderile existente –
la efectuarea lucrărilor temporare de construcții -montaj și alte lucrări cu caracter
temporar.

 Zona de luc ru va fi îngrădită cu paravane sau pereți netezi, care vor fi prevăzuți cu
tăblițe avertizoare.

 La efectuarea lucrărilor de sudare într -o încăpere în care se desfășoară și alte activități
vor fi luate măsuri care să excludă posibilitatea de acțiune a f actorilor periculoși și
nocivi asupra lucrătorilor.

 (1) La locurile de muncă unde există pericolul de cădere de la înălțime, începerea
lucrului este permisă numai după atestarea scrisă că sudorul este apt din punct de
vedere medical să lucreze la înălțime;

(2) Când lucrările de sudare se execută la înălțimi mai mari de 1 m, se vor folosi schele
rezistente, asigurate împotriva incendiilor;

(3) Sudorii și ajutoarele lor vor purta centuri de siguranță pentru prevenirea căderii de la
înălțime, asigur ate cu frânghie de elementele fixe ale construcției;

(4) Este interzisă staționarea și trecerea oricărei persoane în zona de lucru care va fi
semnalizată prin tăblițe avertizoare.

 În locurile de muncă unde există pericol de intoxicare cu diverse gaze sau asfixiere,
începerea lucrărilor este permisă numai după ventilația forțată a spațiului și
verificarea prin probe a atmosferei din spațiul respectiv.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
40
4. Depozitare, manipulare, transport

 La toate atelierele și secțiile de sudare, la generatoarele și sta țiile de acetilenă,
depozitele de carbid, depozitele sau magaziile de butelii sub presiune se vor respecta
prevederile normelor în vigoare privind manipularea, depozitarea, transportul și
folosirea buteliilor sub presiune (PSI și ISCIR).

5. Amplasarea ech ipamentelor de muncă

 La locul de muncă al sudorului, gruparea și amplasarea diverselor organe de comandă
manuală (pârghii, întreruptoare etc.) și a mijloacelor de transmitere a informației vor
satisface cerințele de ordin ergonomic.

 Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenți hidraulici, cu
acetilenă, gaze combustibile, apă și cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi
protejate împotriva acțiunilor mecanice și termice.

6. Protecția împotriva incendiilor și exploziilo r

 (1) Locurile în care urmează a se executa lucrări de sudare sau tăiere se vor curăți de
materiale inflamabile;

(2) În cazul în care se sudează sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin ardere
produc gaze nocive, înaintea începerii operației respective, stratul de vopsea se va
îndepărta pe o lățime de cel puțin 100 mm de fiecare parte, a tăieturii sau cusătur ii.

 Se interzice sudarea instalațiilor aflate sub tensiune și a recipientelor aflate sub
presiune.

 Pentru evitarea răsturnării și deplasării pieselor în timpul executării lucrărilor de
sudare și tăiere se vor folosi suporturi rezistente, din materi ale necombustibile.
Folosirea butoaielor de carbid sau a altor recipiente pline sau goale pentru susținerea
pieselor în timpul lucrului nu este permisă.

 La executarea lucrărilor de sudare și tăiere a metalelor în apropierea elementelor de
construcție c ombustibile (grinzi de lemn, pardoseală de lemn) se vor lua măsuri,
pentru prevenirea incendiilor, prin acoperirea acestora cu tablă sau plăci de azbest și
pregătirea unor vase cu apă, stingătoare cu praf inert și bioxid de carbon și cu spumă
carbonică, pe ntru stingerea unui eventual început de incendiu. Locul de muncă și
zonele învecinate periculoase vor rămâne sub observație atentă până când
temperatura coboară în toate punctele la valorile mediului ambiant.

 În spațiile și încăperile în care se preluc rează sau se depozitează substanțe ușor
inflamabile sau unde există pericol de explozie, executarea lucrărilor de sudare și

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
41
tăiere a metalelor nu este permisă decât în cazul în care a fost înlăturată în prealabil
orice posibilitate de pericol de incendiu s au de explozie.

 Lucrările de sudare la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie vor fi
executate numai după ce au fost luate toate măsurile pentru prevenirea acestora și se
vor face în baza unui program întocmit de conducătorul de secție (sector), aprobat, de
conducătorul tehnic al unității și avizat de șeful protecției muncii. În acest program se
vor înscrie toate detaliile privind operațiile ce se vor executa și măsurile de securitate
a muncii. Programul devine dispoziție de lucru și va fi semnat de luare la cunoștință
de persoanele care efectuează lucrările și de cei care au sarcina de supraveghere și
control.

 Măsurile de securitate a muncii care se impun a fi luate în astfel de cazuri sunt:
a) Sudorii, pe lângă calificarea profesională , vor fi autorizați special pentru
aceste lucrări de către conducerea unității, în baza verificării cunoștințelor
asupra modului de lucru și a măsurilor de tehnică securității;

b) Locul de muncă va fi supravegheat tot timpul desfășurării lucrărilor;

c) Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi în
spații, de lucru prin măsuri adecvate;

d) Se va asigura un grad de securitate sporită în apropierea locului de muncă
(raza de acțiune și amănuntele vor fi stabilite de conducătorul proc esului
tehnologic) prin oprirea aparatelor care conțin lichide, gaze sau pulberi ușor
inflamabile. Se vor etanșa perfect toate recipientele sub presiune care conțin
substanțe ușor inflamabile prin izolarea și montarea de flanșe oarbe. Se vor
introduce gaze protectoare împotriva focului (bioxid de carbon sau azot) în
recipientele ce conțin sau au conținut substanțe ușor inflamabile;

e) Se interzice accesul persoanelor a căror prezență nu este absolut necesară la
locul de muncă;

f) Va fi pregătită o echipă PSI precum și dispozitivele de stingere necesare;

g) Se va îndepărta întreagă aparatură de sudare din încăperi, după terminarea
lucrului.

 Combaterea incendiului apărut în cadrul sau în apropierea unei instalații electrice de
sudare aflată sub tensiune va începe numai după ce instalația respectivă a fost
deconectată și s -a primit confirmarea orală a efectuării acestei deconectări de către un
lucrător specialist.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
42
 (1) În cazul în care scânteile sau, stropii de metal topit împroșc ați pot produce
incendii sau explozii în încăperile aflate deasupra, lângă sau dedesubtul locului de
muncă, se vor lua măsuri de izolare corespunzătoare a acestor încăperi prin etanșare,
acoperirea deschiderilor din ziduri, respectându -se prevederile norme lor PSI în
vigoare;

(2) După terminarea lucrului, se vor supraveghea prin salariați nominalizați încăperile
unde se efectuează lucrări de sudare timp de cel puțin 8 ore, pentru a preîntâmpina
eventualele declanșări de incendiu provocate de stropii de met al topit împroșcați.

7. Protecția împotriva electrocutării

 Echipamentul electric al instalațiilor pentru sudare va respecta măsurile de protecție
generale din standardele de condiții generale ale echipamentului electric pentru
mașinile industriale (STA S 8138/83).

 (1) Părțile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla în interiorul unor
carcase. Deschiderea carcaselor (ușilor, capacelor etc.) se va face numai prin
utilizarea unor chei, scule speciale, prin interblocări mecanice și/sau electrice între
ușile de acces și întreruptorul principal, în așa fel încât să nu fie posibilă deschiderea
fără deconectarea întrerupătorului principal, sau, în cazul deschiderii ușii, să se
deconecteze întrerupătorul principal (STAS 8138/83 și STAS 11051/1 -84);

(2) Gradul minim de protecție care este asigurat de carcasele echipamentelor de
sudare va fi de minimum IP 2x (STAS 5325 -79).

 Părțile active accesibile, cu excepția circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite cu
o izolație care să reziste la eforturi mecanic e, electrice și termice la care poate fi
solicitată în timpul funcționării și care să le protejeze împotrivă atingerilor
accidentale.

 Pentru protecția împotrivă electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părți a
circuitului de sudare, instala țiile de sudare în curent alternativ vor fi prevăzute cu un
dispozitiv care să întrerupă funcționarea în gol a instalației.

 Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se va
face numai cu utilizarea mănușilor de su dor, care vor fi complet uscate.

 Pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată tensiunii de
alimentare, se va asigura legarea la nul, drept protecție principală, suplimentată prin
legare la pământ, suplimentată de utilizar ea unui dispozitiv pentru protecția automată
la curenții de defect (PACD), în funcție de protecția adoptată în respectiva unitate
industrială.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
43
 Legarea la pământ sau la conductorul de nul se va executa în conformitate cu
prescripțiile în vigoare, conform S TAS 12604/4 -89.

 Instalațiile de sudare vor fi prevăzute cu cel puțin două conductoare de protecție: unul
cuprins în cablul de alimentare legat la borna de protecție aflată lângă bornele de
alimentare și al doilea prin care se leagă vizibil la borna de legare la pământ, protecție
aflată în exterior pe carcasă și marcată vizibil cu simbolul grafic conform STAS
11200/19 -79.

 Circuitul de sudare al instalației de sudare va fi separat galvanic de circuitul de
alimentare de la rețea. Izolația dintre cele d ouă circuite va rezista la o tensiune de
încercare de 4.000 Vef – 50 Hz, aplicată timp de 1 minut între bornele de legare la
rețea și bornele de sudare.

 Rezistența de izolație între circuitul de alimentare de la rețea și circuitul de sudare va
fi de mi nimum 2 M , măsurarea făcându -se cu un megohmetru.

 Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să nu
se rotească atunci când mijloacele de prindere sunt strânse sau destrânse în mod
repetat. Verificarea fixării se va f ace prin 10 strângeri și destrângeri ale unui
conductor cu secțiunea maximă și cu secțiunea minimă specificată pentru borna
respectivă.

 Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolația deteriorată este
strict interzisă. Starea izolaț iei și a legăturilor la priza de pământ se va verifica de
fiecare dată, înainte de începerea lucrului.

 Reparațiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comandă se vor face
numai după întreruperea alimentării cu energie electrică, de către electricienii de
întreținere instruiți și autorizați corespunzător.

 Pentru comanda de la distanță a surselor pentru sudare și a echipamentelor pentru
sudare se vor utiliza tensiuni reduse.

 Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrărilor de sudare su b cerul liber, fără
acoperiși.

8. Condiții ale mediului de muncă

 (1) La toate locurile de muncă se vor lua măsuri pentru ca, în încăpere să nu fie
depășite concentrațiile maxime admise stabilite pentru gaze, vapori și pulberi nocive;
conform normelor ela borate de Ministerul Sănătății – Direcția de Medicină
Preventivă;

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
44
(2) Periodic, se vor face determinări de gaze ori de câte ori se execută lucrări cu
caracter deosebit;

(3) În cazul în care instalația de ventilație nu funcționează normal, nu se pot efectua
lucrări de sudare și tăiere a metalelor.

 Încăperile în care se execută permanent lucrări de sudare și tăiere a metalelor vor fi
bine aerisite, prin ventilație natur ală și prin ventilație mecanică, fără a permite
formarea de pungi de aer neventilate. În încăperile în care aceste lucrări nu se execută
în mod permanent, gazele, vaporii și aerul ce se degajă în timpul lucrului se vor
îndepărta printr -o aerisire corespunz ătoare.

 (1) Iluminatul natural și artificial al secțiilor de sudare va corespunde valorilor
stabilite prin Normele Generale de Securitate a Muncii;

(2) Pentru iluminatul cu lămpi portative se vor utiliza lămpi electrice în bună stare;
alimentate la tensiunea de maxim 24 V.

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
45
Bibliografie

1. Bormambet Melat – Tehnologii de sudare prin topire. Noțiuni de bază. Procedee
de sudare – Universitatea „Ovidius” Constanța, 2005;
2. Burcă Mircea, Negoițescu Stelian – „Sudarea MIG -MAG“ – Editura SUDURA,
Timișoara, 2002;
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98antierul_Naval_Tulcea ;
4. http://www.vard.com/locations/vard -tulcea/Pages/default.aspx ;
5. http://www.vard.com/about/Pages/default.aspx ;
6. https://www.robots.com/faq/show/what -are-the-advantages -of-robot -welding -over-
manual -welding ;
7. General Guide For RMPL – Ghid de proiectare a panourilor care se execut ă pe
Microlinia cu robot (RMPL) ;
8. http://www.brighthubengineering.com/manufacturing -technology/1293 -the-
intelligent -machines -robot -welding/ ;
9. Atestare și certificare în construcțiile sudate – suport de curs;
10. Sisteme mecanizate și robotizate – suport curs ASR – IWE;
11. Controlul calității în timpul fabricației – suport de curs ;
12. SR EN ISO 15614 -1 – Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Verificarea procedurii de sudare. Partea 1: sudarea cu arc
electric și cu gaze a oțelurilor și sudarea cu arc electric a nichelului și aliajelor de
nichel ;
13. EN ISO 15609 -1:2005 – Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Specificația procedurii de sudare . Partea 1: Sudare cu arc
electric ;
14. SR EN ISO 15607:2008 – Specificația și calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice;
15. SR EN ISO 6947:2011 – Sudare și procedee conexe. Poziții de sudare ;

UNIVERSITATEA OVIDIUS  CONSTANȚA
FACULTATEA: I.M.I.M.
MASTERAT: C.C.C.S. LUCRARE DE DISERTAȚIE Pag.
46
16. SR EN ISO 14175:2008 – Materiale consum abile pentru sudare. Gaze și
amestecuri de gaze pentru sudarea prin topire și procedee conexe ;
17. SR EN ISO 9606 -1:2014 – Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea 1:
Oțeluri ;
18. SR EN 13018:2016 – Examinări nedistructive. Examinare vizuală. Principii
generale ;
19. SR EN 23277:2015 – Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu lichide
penetrante a sudurilor. Niveluri de acceptare .