MASTERAT AUDIT ȘI MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL [611611]
LUCRARE DE DISERTAȚIE
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA ECONOMIE ȘI ADMINISTRARA AFACERILOR
MASTERAT „AUDIT ȘI MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL ”
LUCRARE DE DISERTA ȚIE
CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE
LEASING ÎN . .SECTORUL PUBLIC
-STUDIU DE CAZ –
CONDUCĂTOR ȘTIINȚ IFIC:
Prof. dr. CRIVEANU MARIA
MASTERAND: [anonimizat]
2018
LUCRARE DE DISERTAȚIE
C U P R I N S
I N T R O D U C E R E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 1
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TER MENUL DE LEASING ………………………….. .. 2
1.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE LEASING ………………………….. …………………………. 2
1.2 SCURT ISTORIC AL CONCEPTULUI DE LEASING ………………………….. ……………. 3
1.3 AVANTAJELE ȘI . LIMITELE LEASING -ULUI ………………………….. …………………….. 4
1.4 IMPORTANȚA LEASING -ULUI FAȚĂ DE ALTE OPERAȚIUNI FINANCIARE 6
1.5 LEASING -UL ÎN LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ ………………………….. ………………….. 8
2. CONTRACTUL și OPERAȚIUNILE DE LEASING ………………………….. ……………….. 12
2.1 CONT RACTUL DE LEASING ………………………….. ………………………….. …………………. 12
2.2 CLASIFICAREA OPERAȚIUNILOR DE LEASING ………………………….. ……………. 13
2.3 PARTICIPANȚII LA OPERAȚIUNEA DE LEASING ………………………….. ………….. 15
2.4 SCHEME DE DERULARE ȘI FINANȚARE A OPERAȚIUNILOR DE LEASING
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
3. REFLECTAREA ÎN CO NTABILITATE A OPERAȚ IUNILOR DE LEASING Î N
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
3.1. LEASING -UL PREZENTAT PRIN PRISMA STANDARDELOR
INTERNAȚIONALE DE CONTABILITATE – IAS 17 ………………………….. ……………….. 18
3.2 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE LEASING FINANCIAR ÎN
SITUAȚIILE FINANCIARE ALE LOCATARILOR ………………………….. ………………….. 20
3.3 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE LEASING FINANCIAR ÎN
SITUAȚIILE FINANCIARE ALE LOCATORILOR ………………………….. ………………….. 22
3.4 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE LEASING OPERAȚIONAL ÎN
SITUAȚIILE FINANCIARE ALE LOCATARILOR ………………………….. ………………….. 23
3.5 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE LEASING OPERAȚIONAL ÎN
SITUAȚIILE FINANCIARE ALE LOCATORILOR ………………………….. ………………….. 25
3.6 TRANSFERUL PROPRIETĂȚII ÎN CONTRACTUL DE LEASING …………………. 27
4. STUDIU DE CAZ PRI VIND ANALIZA OPERAȚI UNIL OR DE LEASING LA S.C.
PUBLIFASHION S.R.L ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 28
4.1 MEDIUL FIRMEI ………………………….. …………….. Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.2 EVIDENȚIEREA ÎN CONTABILIT ATE A OPERAȚIUNILOR DE LEASING … 29
CONCLUZII ȘI PROPU NERI ………………………….. ………………………….. ……………………… 34
LUCRARE DE DISERTAȚIE
B I B L I O G R A F I E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 37
A N E X E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 39
LUCRARE DE DISERTAȚIE
1 I N T R O D U C E R E ……..
Prin această lucrare mi -am propus să analizez cât mai multe aspecte privind
contractului de leasingul ca element de finanțare și cât de important este acesta fa ță de alte
tehnici de finanțare, precum și delimitarea trăsăturilor caracteristice ale contractului de
leasing, efectele pe care le produce încheierea unui astfel de contract.
Astfel, o abordare pertinentă a problemei se poate face numai prin pre zentarea în
ansamblu a acestor raporturi, urmată de tratarea amănunțită a elementelor contractului de
leasing în cadrul unei operațiuni de leasing.
Motivul pentru care am ales această lucrare este acela că leasing -ul se referă la un
domeniu aflat la începu turile dezvoltării sale în România, și aceasta vine tocmai dintr -o atentă
observare și deplină înțelegere a complexității mecanismelor economiei de piață: nu dreptul
de proprietate asupra mijloacelor fixe generează profituri pentru companie, ci utilizarea cu
maxim de randament a acestora.
Din aceste considerente, prezenta lucrare este structurată în părți distincte și anume:
prima este abordează aspectele generale privind termenul de leasing, apariția și evoluția lui,
precum și reglementarea lui în țara noa stră. După mai multe definiții ale leasingului date de
mari autori și cer cetători în domeniu , atât români, cât și străini, am căutat să p rezint într -un
mod cât mai clar locul leasingului în cadrul tehnicilor de finanțare.
Tot î n acest capitol am analizat diversitatea contractelor de leasing și importanța sa
față de alte operațiuni financiare , am prezentat într-un mod sumar legislația privind le asingul
în România, precum și avantajele și dezavantajele operatiunii de leasing.
A doua parte a lucrării reprez intă ca studiul de caz contractarea în regim de leasing
financiar a unui echipament tehnologic de către o firmă, axat pe etapele desfășurării lui ,
condițiile de validitate, precum și modalitatea de încheiere a unui contract de leasing.
De asemnenea, am pr ezentat succint principalele înregistrări în contabilitate a
operațiunilor de leasing.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
2 CAP 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND OPERATIUNILE DE LEASING
1.1 CONCEPTUL DE LEASING IN LEGISLATIA ROMANEASCA SI
EUROPEANA
1.1.1. CONCEPTUL DE LEASING : definire in plan national si european
În literatura de specialitate . se întâlnesc o serie de formulări .. ale conceptului de leasing,
însă . o diferențiere . se observă .doar atunci când .leasingul .este privit din anumite puncte de
vedere.
Din punct de .vedere juridic , leas ingul . reprezintă .un. contract complex . care permite
unei persoane . să obțină și . să utilizeze un lucru . .fără a plăti imediat prețul.
O definiție mai recentă . .a leasingului în Franța pune . .în evidență funcțiile . .economice
ale acestuia: leasingul repre zintă . . o finanțare, în principiu . integrală, a unei investiții .
productive garantată .de beneficiar.
O definiție sumară . a leasingului .a fost dată .în Germania . prin . circularele fi scale .din
anul 1971 și 1972, stabilind . . drept criteriu unic . în . caract erizarea .contractului, durata . sa fixă și
perioada în care . este . reeșalonată restituirea . capitalului . investit de finanțator.
În Italia, leasingul (locazione financiaro) .este .prevăzut în mod .expres . prin Legea nr.
183 din 2 aprilie 1986, care .la art . 17 alin. 2 definește leasingul . prin “închirierea bunurilor
mobile . ori imobile, pe care .finanțatorul le . dobândește, ori le . confecționează, în raport cu
indicațiile . date de utilizator, acesta .din . urmă asumându -și .toate . riscurile pe timpul
valabil ității . contractului, având . și dreptul . de a deveni proprietarul bunului . primit în
locațiune, cu condiția .de a plăti prețul . stabilit la .data încheierii”. Nu se specifică .nimic
.despre natura .plăților și a prețului.
Termenul de leasing . este .necunos cut în limba română, fiind preluat .din jargonul
economic și comercial .englez, unde s -a impus de . aproximativ un secol, fiind apoi preluat de
țările .europene occidentale.
În legislația română operațiunile . . de leasing . sunt definite ca fiind acele . operațiuni .prin
care o parte, denumită locator, se angajează . la .indicația .unei alte părți, denumită utilizator, să
cumpere sau să preia .de la un terț, denumit . .furnizor, un bun .mobil sau imobil și . .să transmită
utilizatorului posesia . sau . folosința as upra acestuia .contra .unei plăți numită redevență, în
scopul exploatării sau, după caz, a achiziționării bunului1.
Din punct de vedere .economic , leasingul . reprezintă o .operațiune de finanțare, pe baza
unui contract .de leasing, în care . .finanțatorul .asigură fondurile necesare .pentru întreaga
investiție. Pe toată durata .contractului, .închiriatorul – proprietar . .permite utilizatorului –
chiriaș să . folosească un anumit bun în schimbul . .. promisiunii . . ultimului de a efectua o . serie de
plăți (rate de .leasing) pe durata . contractului. Câștigurile . .obținute prin leasing .sunt derivate
din utilizarea bunului, nu din dreptul .de proprietate . asupra . acestuia. Totodată, utilizatorul
negociază prețul. După ce echipamentul .și aspectele . .importante au fost .specificate, iar
contractul de vânzare -cumpărare negociat, utilizatorul încheie un contract de locațiune cu
finanțatorul -proprietar, negociind . cu acesta durata .contractului, .ratele de leasing, dacă taxele
de vânzare, livrare, instalare vor fi inc luse . în prețul contractului, precum și alte .considerente
opționale. Termenul de leasing include . o varietate de tranzacții de la .cele în care leasingul
reprezintă folosirea proprietății .închiriate pentru o scurtă . perioadă de timp, până la cele în
care leasingul este, de fapt, un mijloc de . finanțare a utilizatorului – chiriaș pentru . a achiziționa
bunul închiriat.
Privit din punctul de vedere al societății de leasing , leasingul .constituie o cumpărare
a unui bun cu scopul închirierii, urmată de o . închiriere în scopul vânzării. Deci leasingul este
o operație de . creditare pe baza .unui contract .prin care utilizatorul poate folosi un bun cu
posibilitatea de a -l cumpăra la finele .locației, după ce a . fost plătită chiria aferentă și valoarea
reziduală . Prin prisma finalității, operațiunea . de leasing poate . fi asemănată cu cea . de .vânzare –
1 Ordonanța 51/97, completată și modificată prin Legea nr. 90/28.04.1998, art. 1, alin. 1
LUCRARE DE DISERTAȚIE
3 cumpărare cu . plata . în rate, în cazul în care .bunul .trece în proprietatea beneficiarului.
Deosebirea este aceea că prin .operațiunea de vânzare un anumit . bun este c edat contra unei
sume de bani, în timp ce prin leasing .se cedează dreptul de folosință .a bunului respectiv.
Din punctul de vedere al beneficiarului , leasingul reprezintă o formă de creditare în
cadrul căreia .sumele .necesare achiziționării .bunului se .obțin din exploatarea acestuia, iar
rambursarea lui se face eșalonat, sub forma . ratelor de leasing, și, în final, a valorii reziduale.
În această situație, leasingul apare ca .o . .vânzare în rate, în cadrul căreia dreptul de proprietate
se transferă odată . cu achitarea valorii . reziduale, respectiv odată cu achitarea bunului.
Opiniile specialiștilor în domeniul financiar – contabil privind operațiunea .de leasing
diferă, date fiind complexitatea . și impunerea .de către realitatea practică a acestor operaț iuni.
Primii autori români care s -au .încumetat să dea o definiție operațiuni .i de leasing sunt
D. Voiculescu și M. Coraș: „ leasingul este o . .formă de închiriere a unor mașini, utilaje,
mijloace de transport și a altor bunuri întreprinderilor care, în ge neral, nu dispun de suficiente
fonduri proprii ori împrumuturi, nici de credite bancare tradiționale, de către societățile
financiare care le cumpără de .la producători . și le închiriază pe o perioadă anumită cu condiții
de plată și utilizare clar stipulat e într -un contract ce constituie suportul juridic al acțiunii.”2
1.1.2 CONCEPTUL DE LEASING : SCURT ISTORIC
Leasingul, ca tehnică de afaceri economice, a apărut dintr -o . .nevoie stringentă de a
soluționa o problemă.
Încă din antichitate s -a observat .că . beneficiile sunt obținute prin folosința unui lucru,
având mai puțină importanță cine deține titlul de proprietate. Leasingul își află rădăcinile în
forma arhaică . a creditului pe .care o .constituia .în dreptul roman „fiducia”: împrumutătorul își
rezerva, pentru garanția . creanței sale, proprietatea unui lucru.
Există o mare asemănare a leasingului și în special a modalității „sale and lease -back”
cu forma arhaică a gajului din dreptul roman „fiducia cum creditare”. În cadrul operațiunii
„fiducia cum credit are”, împrumutatul (fiduciant) .transfera proprietatea unui bun mobil sau
imobil în patrimoniul împrumutătorului (fiduciar) cu titlu de garanție a împrumutului primit.
La rândul său, fiduciarul se obliga să -i restituie . bunul după înapoierea datoriei. În practică,
datorită necesităților economice sau sociale, împrumutatul păstra în mod frecvent folosința
bunului vândut.
În epoca modernă, spre sfârșitul secolului al XIX -lea, aveau loc în S.U.A. primele
operațiuni care prefigurau leasingul . Cam în aceeași pe rioadă, o operațiune similară lease –
back -ului avea loc în Ohio. Leasingul (lease financing) s -a folosit în S.U.A. în anii ’30 pentru
finanțarea bunurilor imobile. La începutul anilor ’50, el a început . să fie folosit și ca
instrument de . finanțare a echipa mentelor mobiliare. Operațiunile de lease financing s -au
dezvoltat foarte mult după al II -lea război mondial și datorită încurajărilor date de S.U.A. prin
facilitățile fiscale.
Leasingul echipamentelor (finance equipment leasing) a apărut în 1952, odată cu
primele societăți specializate de leasing.
Leasingul financiar este strâns legat de numele omului de afaceri californian
Schoenfeld, care a fondat în 1952, alături de câțiva parteneri, între care și D.P. Bootle Jr.
„United States Leasing Corporation” – prima societate specializată .în operațiuni de leasing al
echipamentelor mobiliare, societate care este și astăzi una din cele mai puternice în domeniu.
Schoenfeld și D.P. Bootle pot fi considerați . .pe drept cuvânt, părinți ai leasingului modern.
Principal ele susținătoare ale leasingului . echipamentelor industriale au fost băncile, fie
indirect, prin intermediul unor societăți specializate de leasing, fie direct după ce acestea au
primit autorizația să desfășoare asemenea operațiuni.
Dezvoltarea explozivă a leasingului în America a avut loc . pe fondul unei economii
expansive și într -un climat fiscal încurajator.
2 Voiculescu D., Coraș M., Leasing – teorie și practic ă, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985, pag. 10
LUCRARE DE DISERTAȚIE
4 Foarte rapid, această operațiune .a fost preluată . în Marea Britanie, pentru ca apoi,
începând cu anii ‘60, să se răspândească . .în . Europa continen tală (Franța, Olanda, Belgia etc.),
unde au apărut reglementări juridice specifice. Ca și în Statele Unite, prima formă a
leasingului care s -a .răspândit în Marea Britanie a fost „sale and lease -back”.
În Marea Britanie, cele mai multe . dintre .societățile de leasing – „leasing companies” –
sunt înființate .și susținute de bănci. Ele beneficiază de un regim fiscal .extrem de favorabil.
După anii ’70 leasingul se extinde și în Asia și în America Latină, rare fiind țările în care
leasingul nu este practicat sub o formă sau alta.
În țările socialiste leasingul a fost utilizat .și reglementat prima dată în Cehoslovacia
prin anii ’80 iar apoi a fost . utilizat în țări ca Polonia și Bulgaria. În Ungaria leasingul apare pe
la. mijlocul anilor ’80.
1.1.3 AVANTAJELE ȘI LIMITELE LEASING -ULUI
Leasing -ul a devenit o necesitate .datorit ă ritmului rapid al progresului .tehnic și al
concurenței, ritm ce devansează .posibilitățile de finanțare ale .întreprinderilor sau de creditare.
Decizia de achiziționare a unui .bun în leasin g trebuie luată numai .după o atentă
analiză a avantajelor și dezavantajelor .pe . care .aceasta le poate aduce companiei. Numai astfel
se va achiziționa bunul . dorit cu un maxim de . efect și cu un minim de efort pentru companie.
Astfel trebuiesc luate în considerare .următoarele avantaje ale leasingului :
1. Mecanismul de plată prin ratele .de leasing constituie un avantaj pentru utilizator prin
economisirea în faza inițială a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie;
2. Nu necesită garanți i suplimentare;
3. Flexibilitatea ce derivă din posibilitatea formulării mai multor variante de leasing;
4. Reprezintă o cale de acces . la tehnologii avansate și de dezvoltare a activității;
5. Mărimea constantă a chiriei facilitează .programarea mai riguroasă a ch eltuielilor;
6. Durata de închiriere poate fi stabilită .astfel încât întreprinderea să fie dotată permanent cu
mașinile cele mai moderne și cu cel mai bun randament;
7. Posibilitatea de a .negocia modul de eșalonare a ratelor (rate mai mici la început);
8. Se poat e conveni cu furnizorul să se înlocuiască utilajele cu altele mai moderne,
beneficiarul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale care a devenit foarte
intensă în condițiile revoluției tehnico -științifice actuale;
9. Obținerea de utilaje pe peri oade foarte scurte pe care nu se justifică cumpărarea (operații
de hire -renting);
10. Posibilitatea folosirii în . continuare și după încheierea contractului, a mașinilor
solicitându -se însă chirii mai reduse;
11. Posibilitatea de a achiziționa bunul la încheierea contractului la un preț mai scăzut dat de
valoarea reziduală;
12. Cheltuielile cu redevențele plătite . societăților de leasing sunt, în țările dezvoltate, în
totalitate deductibile .din profitul impozabil. Există și opinia potrivit căreia această
deductibilitat e trebuie să țină seama . . de. reglementările privind impozitul pe profit, și
anume cheltuielile deductibile să fie aferente veniturilor obținute de utilizator prin
exploatarea utilajelor obținute . prin leasing, în caz contrar, realizându -se un act contrar de
evaziune fiscală ;
13. Pentru bunurile provenite din import, plata taxelor vamale . și a accizelor se calculează
doar la valoarea reziduală (la noi, potrivit reglementărilor legale în vigoare, acestea nu se
pot calcula la o valoarea reziduală sub 20 % din v aloarea de intrare a bunului);
14. Graficul de plăți a unei .operațiuni de leasing este mult mai . flexibil decât al unui credit
bancar;
15. Utilizatorul poate . beneficia la prețuri modice de know -how privind . exploatarea optimă a
mașinilor, utilajelor, instalațiil or aflate . în folosința sa, pregătirea personalului și creșterea
nivelului de calificare;
16. Bilanțul contabil al .întreprinderii . locatare nu este afectat în . cazul sistemelor de
contabilitate grefate pe principiul „ prevalenței aparenței juridice supra reali tății
LUCRARE DE DISERTAȚIE
5 economice ” („form over substance principle”) dar .și pentru sistemele de contabilitate ce
aplică principul „ prevalenței realității economicului asupra aparenței juridicului ”
(„substance over form principle”) însă aici .numai pentru leasingul operațion al;
17. Avantaj pentru obținerea . unui credit . bancar, prin faptul că leasingul .oferă o mai bună
imagine financiară a . întreprinderii prin influențarea indicatorilor .determinați pe baza
bilanțului contabil (mai ales în cazul aplicării . principiului contabil „form over substance
principle”). Totuși pe .o piață funcțională investitorii nu .se mai lasă păcăliți cu asemenea
trucuri .transparente;
18. Permite depășirea . anumitor dificultăți legate .de legislație, de exemplu . atunci când
legislația națională .interzice anumite importuri de utilaje;
Însă, pe lângă aceste avantaje există și o .serie de limite și riscuri ale leasingului
asupra societății:
1. Este eficient numai în condițiile în care se poate exploata obiectul contractului de leasing
în toată perioada de înch iriere;
2. Adeseori este mai costisitor decât cumpărarea pe credit, iar opțiunea pentru o astfel de
operațiune se justifică numai dacă sumele . eliberate pot fi investite în alte domenii
rentabile;
3. Prezintă condiții restrictive în ceea ce privește obligațiile de întreținere a bunului mai ales
în cazul leasingului operațional;
4. În cazul leasingului . financiar, imposibilitatea rezilierii contractului înainte de termen
chiar dacă bunul devine inutilizabil; rezilierea contractului poate avea loc numai prin plata
unei penalități substanțiale din partea .utilizatorului . care să -i asigure finanțatorului profitul
proiectat și să acopere riscul de a nu putea găsi un utilizator pentru bunul în cauză;
5. Avantajul reducerii impozitului datorat . prin includerea ratelor de leasi ng pe cheltuieli
deductibile este adeseori . supraestimat, putând conduce la decizii greșite privind unele
oferte de leasing.
Astfel, în luarea deciziei .de finanțare prin leasing trebuie puse în balanță atât
avantajele economico -financiare cât și dezavant ajele . pe care leasingul le poate avea pentru
societate. Așa cum am arătat și în capitolul anterior, față de alte modalități de finanțare,
leasingul este net superior atât .din punct de vedere economico -finaciar cât și din punct de
vedere contabil, iar ava ntajele sunt multiple.
Din punct de vedere al locatorului, este .esențial . faptul că contractul de leasing îi
protejează dreptul de proprietate și deci .poate . acționa direct asupra bunului în cazul în care
utilizatorul nu se achită de obligațiile contrac tuale. De asemenea, obiectul finanțării fiind legat
direct de contract și fiind personalizat, există posibilitatea .urmăririi afacerii în intimitatea ei și
este mult mai ușor de luat o decizie în caz de insolvabilitate temporară a utilizatorului.
Efectele cele mai importante .din punct de vedere economic se . regăsesc la utilizator.
Acesta poate să plătească .dreptul de folosință și, în cele din urmă, să achiziționeze un bun
investițional .pe măsură ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate și cadențate încât să
permită plata ratelor și chiar obținerea unui profit fără a supune utilizatorul la sarcini
împovărătoare.
Contractul de leasing se încheie pe o perioadă de cel puțin un an. Nu există o cerință
expresă ca contractul să fie .încheiat în formă scris ă, dar Ordonanța nr. 51 reglementează
clauzele obligatorii într -un contract de .leasing, astfel că forma scrisă trebuie subînțelesă.
Contractul de leasing constituie titlu .executoriu (adică poate fi pus în executare contra
utilizatorului fără nevoia parcu rgerii vreunei proceduri judiciare) dacă utiliza torul refuză să
înapoieze bunul.
Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse înregistrării în Arhiva
Electronică de Garanții Reale Mobiliare, în condițiile Legii nr. 99/1999, pentru opozab ilitate
față de terți, dar interesul unei astfel de înregistrări este al locatorului, iar nu al utilizatorului
(ca în cazul leasing -ului imobiliar).
LUCRARE DE DISERTAȚIE
6 Achiziționarea de mijloace fixe (între care se includ echipamentele TI) prin leasing
financiar intră sub in cidența legislației . referitoare la amortizare (în principal, Legea nr.
15/1994 privind .amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, astfel
cum a fost modificată și republicată), astfel încât deductibilitatea ratelor de leasing v a fi
tratată diferențiat.
Se pare că, pe fondul descreșterii economice, dezavantajele leasingului ca sursă de
finanțare au .cântărit mai greu în ultima perioadă. Acest lucru se observă prin scăderea pieței
de leasing în comparație cu anii precedenți precum și din dificultatea recuperării creanțelor cu
care se confruntă societățile de leasing.
1.1.4 IMPORTANȚA LEASING -ULUI FAȚĂ DE ALTE OPERAȚIUNI FINANCIARE
Leasingul este un pas înainte . .în finanțarea întreprinderilor care .doresc . să își
achiziționeze .utilaje și echipamente, dar care nu au posibilități financiare. Această tehnică de
finanțare care . presupune . un risc ridicat, vine să .dea satisfacție agenți lor . economici care nu pot
să obțină credite de la bănci, ori nu vor să -și . greveze bunurile . mobile și imobile prin
instituirea de . ipoteci sau gajuri, sarcini de natură a afecta dinamismul specific domeniului
comercial.
Interesul practic al leasingului e ste de a asigura finanțarea integrală prin fonduri
împrumutate a unei .investiții fără ca beneficiarul . să . constituie măsuri asiguratorii; prin
aceasta, leasingul se distinge . de tradiționala creditare . a investițiilor, unde întreprinderea
beneficiară sup ortă o parte din valoarea investiției. De aceea, leasingul ca tehnică de finanțare
vizează în primul rând .întreprinderile care urmăresc lărgirea activității și ridicarea
Achiziționarea bunului cu plata cash
În cazul opțiunii pentru această variantă, u tilizatorul va imobiliza întreaga sumă a
bunului ce se achiziționează.
Dreptul de proprietate va reveni . utilizatorului în momentul livrării bunului. De
asemenea, utilizatorul va plăti contravaloarea impozitului pentru sumele avansate.
Întru -cât finanțarea achiziției .bunului poate fi realizată din fonduri de investiții, este
posibilă existența unor facilități fiscale .care să diminueze mărimea impozitului. Ideal ar fi ca
sumele totale avansate să fie echivalente cu prețul bunului achiziționat.
Achiziționa rea bunului prin contractarea unui credit bancar
Creditul este un element indispensabil în tranzacțiile comerciale, de aceea
funcționează în prezent mecanisme . de finanțare complexe, realizate de regulă prin bănci;
creditul este o formă de finanțare .tradițională, deoarece pentru investiții se apelează de obicei
la credit.
Este o variantă destul de dificil de pus în practică datorită condițiilor actuale ale
economiei romanești și mărimii dobânzilor la creditele acordate.
Achiziționarea bunului cu plata în rate
În cazul vânzării cu plata în rate, cumpărătorul își asumă obligația de a plăti prețul
unui bun din veniturile salariale realizate prin rețineri lunare.
Achiziționarea bunului prin leasing
În acest paragraf sunt prezentate câteva argumente pr o și contra pentru achiziționarea
bunului în leasing în comparație cu formele de achiziționare prezentate.
În tabelele 1.4, 1.5 și 1.6 sunt prezentate formele de achiziționare amintite în
comparație cu achiziționarea în leasing.
Comparația achiziționării bunului prin leasing cu achiziționarea cu plata cash
Tabel nr. 1.4
Leasing Plata cash
Imobilizarea în prima lună este de 20%
(valoarea avansului). Imobilizarea în prima lună reprezintă prețul bunului
și impozitul plătit statului.
Plata bunului se face eș alonat, în rate
lunare, pe măsura obținerii de rezultate Plata se face în momentul încheierii contractului.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
7 economice din folosirea bunului.
Beneficiarul devine proprietarul
bunului la sfârșitul contractului. Beneficiarul devine proprietarul în momentul
livrării bunului.
Nu există un decalaj de timp între
momentul efectuării plății și deducerea
cheltuielilor. Există un decalaj de timp între momentul efectuării
plății și deducerea cheltuielilor (plata se face în
momentul livrării, pe când deducerea cheltui elilor
cu amortizarea se face eșalonat, în fiecare lună, pe
toată durata normată de funcționare a bunului).
Se observă că, în acest caz, este mai avantajoasă achiziția bunului prin leasing,
deoarece imobilizarea în prima lună, la plata cash reprezintă pr ețul bunului și impozitul plătit
statului. La plata cash, după cum se poate observa și .din tabelul nr. 2.1, există un decalaj de
timp între momentul efectuării plății și deducerea cheltuielilor (plata se face în momentul
livrării, pe când deducerea cheltu ielilor . cu amortizarea se face eșalonat, în fiecare lună, pe
toată durata normată de funcționare a bunului), iar la achiziționarea prin leasing nu există un
decalaj de timp între momentul efectuării plății și deducerea cheltuielilor.
Comparația achizițion ării în leasing cu achiziționarea prin contractarea unui
credit bancar
Tabel nr. 1.5
D
Dacă analizăm leasingul, în forma sa clasică, putem spune că acesta este asemenea unui
credit de investiții chiar dacă beneficiarul .nu devine imediat proprietarul acesteia. Din punct
de vedere al finanțatorului, „leasingul este un credit pe termen lung și me diu, garantat de un
drept de proprietate”; iar din punct de vedere al .beneficiarului, el „constituie o formă de
creditare în cadrul căruia sumele necesare achiziționării bunului se obțin din exploatarea
acestuia, iar rambursarea lui se face eșalonat, sub forma ratelor de leasing și în final a
prețului rezidual”. Creditul astfel obținut este sub .formă de echipamente și nu bănească, dar Leasing Credit bancar
Nu se garantează cu act ive fixe din
proprietatea beneficiarului Se garantează cu active imobilizate cu o
valoare mult mai mare decât creditul
contractat.
Politica de creditare este mult mai dinamică,
documentația cerută și analizele efectuate
fiind mult mai simple Exigențele bă ncii privind bonitatea firmei
sunt mult mai mari; de aceea în realitate,
contractarea unui credit este mai greu de
obținut.
Societatea de leasing, ca societate
finanțatoare, pune accentul în principal pe
analiza rentabilității proiectului ce va fi
finanța t prin leasing, deci are o viziune
previzională. Finanțatorul pune accentul mai mult pe
analiza situațiilor financiare într+o viziune
postfaptică și mai puțin previzională.
Nu există cheltuieli cu studiul de fezabilitate Sunt cheltuieli cu studiul de fez abilitate
Asigurarea CASCO se achită lunar Pe lângă asigurarea CASCO, apare și o
asigurare pentru bunul ce reprezintă
garanția
LUCRARE DE DISERTAȚIE
8 în realitate, cele două noțiuni prezintă caracteristici diferite cu privire la: gradul de finanțare,
forma capitalul firme i este protejat, deoarece leasingul asigură o finanțare de 100%;
Din anumite puncte de vedere, leasingul se .aseamănă cu o operație de vânzare –
cumpărare cu plata în rate. Asemănarea achiziționării cu plata în rate față de leasing survine
numai prin prisma finalității operațiunilor, ambele constau în cedarea dreptului de folosință
asupra bunului. Deosebirea se poate concretiza în ceea ce privește : dreptul de proprietate,
dreptul de opțiune, durata, dobânda utilizată, fiscalitatea aplicată (a se vedea tabelul nr. 2.3).
Comparația achiziționării bunului în leasing cu achiziționarea cu plata în rate
Tabel nr. 1.6
Din cele prezentate putem concluziona că importanța operațiunilor de leasing față de
celelalte operațiuni financiare rezidă din avantajele pe care acestea le prezintă față de
beneficiar, față de finanțator și față de producător.
1.1.5 LEASING -UL ÎN LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ
La fel ca multe alte fenomene economice, leasingul s -a impus mai rapid ca realitate
economică decât ca o entitate juridică. De aceea, până la apariția primelor reglementări în
domeniu, în 1997, cu referire expresă la operațiunile de leasing, desfășurarea acestor
operațiuni se realiza conform prevederilor Co dului Civil, Codului Comercial și a legislației
internaționale, respectiv din practica leasingului din țările occidentale, după principiul
conform căruia ceea ce nu este interzis de lege este permis.
Înainte de 1989, leasingul era practicat în România înt r-o foarte mică măsură, de aceea
crearea unui cadru legislativ pentru aceste operațiuni nu era justificată. După 1989 începe
formarea unui nou cadru legislativ, care să reglementeze funcționarea activităților economice
conform mecanismului economiei de pia ță.
Principalele acte normative care reglementează operațiunile de leasing din
România sunt3:
HG nr. 72/20.02.1993 prevede ca bunurile importate pe bază de contract de leasing să fie
considerate import temporar pe toată durata contractului (beneficiarul trebuie să deschidă
3 www.leasing.ro Leasing Plata în rate
Achiziționarea în leasing nu necesită garanții
din partea beneficiarului. Se garantează cu active imobilizate aflate în
proprietatea beneficiarului.
Cheltuielile cu asigurarea riscului de neplată
sunt mai mici. Riscul de neplată este mai mare, de aceea
cheltuielile cu asigurarea de risc de neplată
sunt de obicei mai mari.
Dreptul de proprietate se transferă
beneficiarului la sfarșitu1 contractului, la
opțiunea acestuia. Dreptul de proprietate revine beneficiarului
în momentul încheierii contractului.
Dura ta pe care se fac plățile este mult mai
mare, ideea fiind cea de finanțare a clientului Durata este de obicei mult mai scurtă,
pentru că se urmărește doar facilitarea
achiziționării bunului de către beneficiar
Beneficiarul poate include redevențele direct
pe cheltuieli beneficiarul trece doar amortismentul
periodic pe cheltuieli, calculat prin
deducerea din masa impozabilă a unui
procent anume stabilit de actele normative
în vigoare.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
9 o garanție bancară în favoarea vămii pentru taxele vamale datorate, calculate la valoarea
de achiziție a bunului, urmând ca la finele perioadei de leasing să se efectueze vămuirea
bunurilor și să se plătească taxele vamale la valoarea r eziduală.
OG nr. 12/31.01.1995 completează HG nr.72/1993, eliminând obligațiile garantării
taxelor vamale; impune anumite condiții -bunurile să fie destinate producției, să nu aibă o
vechime mai mare de 2 ani, iar perioada de leasing să fie de maximum 3 ani .
HG nr.3/17.10.1995 reglementează regimul TVA‚ în operațiunile de leasing privind
Normele pentru aplicarea OG nr.3/1992 privind TVA.
Primele reglementări legale ale leasingului au fost date prin OG nr. 51/28.08.1997 privind
operațiunile de leasing și soci etățile de leasing , publicată în M.O. al României
nr.224/1997. Deși reușește să impună ordinea într -un domeniu nou și mai puțin cunoscut,
acestui act normativ i se aduc o serie de reproșuri.
Următoarea reglementare a leasingului a fost Legea nr.90/28.04.19 98 pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing,
publicată în M.O. al României nr.170 din 30 aprilie 1998. Această lege aduce o serie de
modificări destul de importante față de vechea ordonanță : introduce noțiunea de
„redevență”, prevede posibilitatea cumpărării bunului la finalul contractului, introduce
leasingul bunurilor mobile, renunță la o serie din exprimările defectuoase din vechea
reglementare. Dar și această lege semnalează o serie de n eajunsuri, iar la data de 27 mai
1999 se publică în M.O. al României Legea nr.99 privind unele măsuri pentru
accelerarea reformei, prin care Guvernul și -a asumat răspunderea în fața Parlamentului,
cuprinzând, la Titlul II, modificarea și completarea O.G. n r.51/1997 privind operațiunile
de leasing și societățile de leasing.
Noua lege a leasingului este apreciată pozitiv de societățile de leasing române,
deoarece le dă dreptul de a se bucura de același regim fiscal ca și cele străine. Însă, prin faptul
că pr evede valoarea reziduală de minim 20% pentru bunurile de import, legea determină
scumpirea leasingului, din două motive:
– pe de o parte, crescând valoarea reziduală (rămasă), cresc dobânzile plătite de
utilizator, pentru a acoperi riscul asumat de finanța tor ca valoarea de piață a bunului la finalul
contractului să fie mai mică decât cea reziduală.
– pe de altă parte, crește valoarea taxelor vamale ce se vor plăti în momentul
cumpărării bunului de către utilizator. Plata unor taxe vamale mai mari către bug etul statului a
fost, de fapt, rațiunea pentru care s -a introdus această prevedere neîntâlnită încă în legislația
leasingului din alte țări.
Din cele prezentate mai sus, reiese clar existența unor perspective de perfecționare a
leasingului în țara noastră . Ca o consecință a demersului României către economia de piață
este și procesul de normalizare contabilă. Scopul armonizării contabile românești la
Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS) constă în limbajul contabil comun, astfel
încât situațiil e financiare ale societăților comerciale să poată fi utilizate în lumea întreagă. În
perspectiva aderării la Uniunea Europeană, România a înțeles necesitatea alinierii la
reglementările contabile și a făcut eforturi sporite de a se adapta acestor cerințe .
Ultimele reglementări pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene este O.M.F.P. nr.1752/17.11.2005, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2006.
La data intrării în vigoare a ordinului se abrogă: O.M.F.P. nr. 94/2001 și O.M.F.P .
nr.306/2002 , pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV -a a
Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.
Apariția OG 28/2006 , precum și Legea 266 din 29.06.2006 pentru aprobarea OG
28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar – fiscale, a condus la apariția Instituțiilor
Financiare Nebancare (IFN). Prin aceasta BNR obligă societățile de leasing să -și definească
obiectul de activitate ca leasing financiar, așa cum este specificat în art. 7 al OG 28/2006.
Aceeași ordonanță la art 8, pct (6) se referă la leasingul operațional, astfel: “închirierea de
bunuri mobile și imobile către terțe părți, inclusiv leasing operațional, cu condiția ca valoarea
LUCRARE DE DISERTAȚIE
10 bunurilor mobile și imobile să nu dep ășească o limită care se stabilește prin norme de către
BNR4.”
Un alt ordin este Ordinul ministrului finanțelor publice nr.84 din 17 ianuarie 2007
privind aprobarea măsurilor unitare de aplicare a reglementărilor în domeniul taxelor vamale,
taxei pe valoar e adăugată și accizelor datorate în vamă în cazul operațiunilor de leasing aflate
în derulare la data aderării, publicat în Monitorul Oficial nr. 80 din 1 februarie 2007 .
Potrivit legii, pot face obiect al contractului de leasing: bunurile imobile
(constru cțiile și terenurile pe care se află acestea); bunuri mobile de folosință îndelungată
aflate în circuitul civil (aparate electrocasnice, mobilier etc.); echipamentele industriale
(mașini, instalații, utilaje etc.). Bunurile care fac obiectul unui contract de leasing trebuie să
fie în proprietatea societății de leasing (ca urmare a achiziționării sau fabricării lor) sau
construite pentru aceasta (în cazul imobilelor) pentru a putea fi date, ulterior, în folosință
utilizatorului. Ele rămân în proprietatea soc ietății de leasing pe toată durata contractului de
leasing.
Nu pot face obiectul contractelor de leasing: înregistrările pe bandă video și audio;
piesele de teatru; manuscrisele; brevetele și drepturile de autor; bunuri necorporale.
În România sunt regleme ntate și derulate trei forme ale leasingului și anume:
leasingul financiar , leasingul operațional și leas-back -ul. (tabelul nr. 1.7)
Perioada de valabilitatea a contractului de leasing nu poate fi mai mică de un an ,
acesta putând înceta la termenul conven it între părți sau înaintea acestui termen, ca urmare a
voinței părților sau a producerii unui eveniment.
În România, legislația în vigoare stabilește în mod diferit maniera de determinare a
ratelor de leasing în cazul leasingului financiar, respectiv ope rațional (tabel nr.1.8).
Dacă, din cauze fortuite, bunul închiriat este pierdut, distrus sau avariat, utilizatorul
va continua plata ratelor de leasing, până la achitarea integrală a valorii contractului de
leasing.
Potrivit legislației în v igoare din țara noastră, în cazul în care, utilizatorul nu execută
obligația de plată a ratelor de leasing, timp de două luni consecutive, finanțatorul are dreptul
de a rezilia contractul , utilizatorul fiind obligat să restituie bunul și să plătească rate le
scadente, cu daune interese, dacă în contract nu se prevede altfel. De asemenea, refuzul de
primire a bunului la termenul stipulat în contractul de leasing atrage după sine dreptul
societății de leasing de a rezilia contractul, cu daune -interese. În con tract se pot înscrie clauze
care permit finanțatorului să solicite rezilierea contractului, dacă continuarea lui poate deveni
periculoasă pentru el (în caz de reorganizare judiciară sau faliment al utilizatorului, în cazul
cesiunii activității utilizatorul ui sau a diminuării garanțiilor inițiale), din momentul acceptării
acestor clauze de către utilizator
Forme ale leasingului reglementate în România
Tabel nr. 1.7
4 www.di amant2000.ro/legislatie -leasing Forme ale
leasingului Caracteristici
Leasingul
financiar – operațiunea de leasing care îndeplinește una sau mai multe din următoarele
condiții:
a) riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra
utilizat orului la momentul la care contractului de leasing produce efecte;
b) părțile au prevăzut expres că la expirarea contractului de leasing se
transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;
c) perioada de leasing (orice perioada în care contractul poate fi prelungit)
depășește 75% din durata normală de utilizare a bunului ce face
obiectul leasingului.
Leasing – operațiunea de leasing care nu îndeplinește nici una din condițiile enumerate
LUCRARE DE DISERTAȚIE
11
Calcularea ratelor de leasing potrivit legislației din România
Tabel nr. 1.8
Forme al e
leasingului Formula de calcul a ratelor de leasing
Leasing
financiar Rata de leasing = cota parte din valoarea de intrare a
bunului + dobânda de leasing
Valoarea de intrare a bunului este valoarea de dobândire a bunului de
către finanțator.
Dobânda de leasing este convenită prin acordul părților.
Leasing
operațional Chiria se stabilește prin acordul părților contractante.
În majoritatea cazurilor contractul de leasing încetează la termenul prevăzut,
utilizatorul având o triplă opțiune : de a achiziționa bunul la valoarea reziduală convenită în
contract, de a -l restitui în starea în care se află, fără a depăși starea de uzură normală cauzată
de utilizarea sa sau de a continua contractul de leasing, noul contract cuprinzând dispoziții
diferi te de cele din vechiul contract, deoarece bunul se află într -un anumit stadiu de uzură
cauzat de folosința anterioară, ratele de leasing și valoarea reziduală trebuind calculate în
consecință.
Potrivit legislației din țara noastră dreptul de opțiune al uti lizatorului trebuie
exercitat conform prevederilor contractuale, fără a depăși 7 ani de la data introducerii bunului
în țară, indiferent dacă părțile au prevăzut în contract o perioadă mai mare, respectiv de 14
ani în cazul mijloacelor destinate transportu lui aerian.
În România, potrivit prevederilor legale, utilizatorul se poate întoarce direct împotriva
furnizorului, pentru reclamații privind livrarea, calitatea bunului, asistența tehnică și service –
ul în perioada de garanție și post -garanție, locatorul/f inanțatorul fiind exonerat de orice
răspundere.
operațional mai sus;
Lease –back – operațiune care constă în v ânzarea de către o întreprindere (locatar) a unor
imobilizări către o societate de leasing (locator) urmată de închirierea lor
imediată, de către întreprinderea care le -a cedat.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
12 1.2. CONTRACTUL și OPERAȚIUNILE DE LEASING
1.2.1 CONTRACTUL DE LEASING
Contractul de leasing face parte din categoria contractelor de locație, prezentând o
serie de aspecte specifice ce țin d e obiectul și tehnica de realizare a acestei operațiuni
comerciale. Particularitățile pe care le prezintă diferitele forme de leasing se reflectă și în
contractele ce reglementează aceste operațiuni, neexistând un tip de contract universal valabil.
Având în vedere că se întâlnesc o varietate de contracte de leasing care diferă de la o
operațiune la alta, în rândurile următoare se regăsesc câteva elemente de valabilitate mai largă
ale acestor contracte. Printre elementele componente ale contractului de leas ing, menționăm
în deosebi pe cele referitoare la perioada de închiriere, modul de determinare a taxei de
leasing, precum și obligațiile și drepturile părților.
Contractul de leasing prevede : părțile; obiectul; valoarea; durata; obligațiile părților;
răspun derea contractuală; condițiile de utilizare, întreținere și control asupra bunului închiriat,
cu detalierea obligațiilor chiriașului; garantarea bunului de către furnizor și exonerarea
societății de leasing de orice responsabilitate; proprietatea bunului c u implicațiile și modul de
exercitare a dreptului de proprietate; responsabilitatea chiriașului și varianta de asigurare;
rezilierea contractului pentru diferite cazuri și implicații pentru chiriaș și firmă; expirarea
contractului și aplicarea triplei opți uni a utilizatorului; starea bunului restituit; modul de
suportare a impozitelor și taxelor; modul de soluționare a reclamațiilor; condițiile particulare
pentru locator și locatar (cu aprecierea datei de plată a primei rate și eșalonarea anuală a
celorlalt e rate de chirie, cu precizarea modului de plată).
Calculul taxei ce trebuie plătită de către utilizator se face luând în seamă condițiile de
piață, riscurile care pot intervenii pe perioada închirierii de bază, posibilitatea de a reînchiria
ulterior bunul altui client etc. Taxa de leasing este, de regulă, fixată ca o sumă constantă ce
trebuie plătită semestrial, trimestrial, bitrimestrial sau lunar. Plata chiriei poate fi fixată în
mod anticipat (la începutul perioadei) sau la sfârșitul perioadei.
(Model d e contract de leasing anexa nr. 1 ).
Obiectul contractului de leasing
Contractul de leasing este un document juridic care trebuie să definească raporturile
dintre cei trei agenti care particip ă: furnizorul, finanțatorul ș i beneficiarul.
Operatiunile de leasing pot avea ca obiect:
utilizarea bunurilor mobile, inclusiv a valorilor mobiliare;
utilizarea echipamentului industrial;
utilizar ea bunurilor imobile cu destinație comercială, achiziț ionate sau construite de o
societ ate de leasing, societate numită ș i societate imobiliar ă pentru comerț ș i industrie;
utilizarea fondului de comerț sau a unuia dintre elementele sale necorporale;
utilizarea bunurilor de folosința îndelungată și a imobilelor cu destinație de locuintă ,
pentru persoane fizice cu respectarea prevederilor legale privind protecț ia
consumatorului.
Cerintele minime care trebuie înscrise într -un contract de leasing:
părțile contractulu i de leasing: locatorul / finanț atorul și utilizatorul bunului care
constituie obiectul contractului;
descrierea d etaliat ă și exactă a obiectului contractului;
valoarea totală a contractului de leasing;
valoarea ratelor de leasing / a redevențelor și termenele de plată a acestora;
perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;
clauza privind obligația asigură rii bunului.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
13 În cazul contractului de lea sing financiar acesta trebuie să cuprindă pe lângă
elementele precizate și valoarea inițială a bunului ș i clauza privind dreptul de op țiune cu
privire la cumpărarea bunului și condiț iile în care acest drept poate fi exercitat.
Dac părț ile contractului de leasing doresc inserarea altor clauze, acestea se pot conveni
și stabili de comun acord.
Contractul de leasing nu poate fi încheiat pe un termen mai mic de un an de zile.
Contractele de leasing pot constitui titlu executoriu în caz ul în care utilizatorul nu
predă bunul ce constitu ie obiectul contractului în două situaț ii posibile:
la sfârșitul perioadei de leasin g, atunci când utilizatorul nu ș i-a formulat op țiunea
cumpără rii bunului sau a prelungirii contractului î ncheiat între el ș i locator;
în cazul unei rezilieri a contractului din vina exclusivă a utilizatorului.
Dacă utilizatorul bunului î și îndeplineste toate obliga țiile contractuale asumate are
posibilitatea să cumpere bunul ș i înainte de expirarea termenului de leasing, cu condi ția
încheierii unui acord în acest sens cu locatorul.
1.2.2 CLASIFICAREA OPERAȚIUNILOR DE LEASING
Extinderea utilizării afacerilor de leasing a fost însoțită de o diversificare a
modalităților concrete de organizare, comercializare și finanțare, ce permit constituirea unui
set de criterii bine definite, în funcție de care se poate efectua o clasificare a acestor
operațiuni. Complexitatea și diversitatea operațiunilor de leasing sunt puse în evidență prin
clasificarea lor în anumite clas e, în funcție de durata închirierii, ponderea ratelor în prețul net
de vânzare, părțile participante și alte criterii.
În funcție de durata închirierii, operațiunile de leasing se clasifică în:
a) leasing pe termen scurt — constă în închirierea bunurilor pe o durată de câteva ore,
zile sau luni, mai multor beneficiari, în vederea amortizării
b) leasing pe termen mediu – (equipment leasing) – presupune amortizarea bunului prin
închirierea consecutivă a acestuia mai multor beneficiari pe termene scurte de 2 -3 ani.
c) leasing pe termen lung (plant leasing) — se realizează pe termen lung, durata normală
de leasing corespunzând celei de funcționare normală a bunului; după perioada de
închiriere beneficiarul poate opta pentru cumpărarea acestuia la un pret inferior celui
inițial. Leasingul pe termen lung se practică în mod frecvent pe piața bunurilor
imobiliare pentru clădiri complet utilate.
În funcție de ponderea ratelor în prețul de vânzare a bunului, avem:
a) leasing operațional (de mentenanță, tehnic) — se derulează pe o perioadă mai mică
decât durata economică de viață estimată a echipamentului și presupune recuperarea în
perioada de locație doar a unei părți din bunul închiriat, desi locatorul așteaptă să
recupereze toate costurile prin reînnoirea contractului sau prin î nchirierea către alți
locatari. Oferă atât finanțarea, cât și servicii de mentenanță pentru echipamentul
închiriat, costul asigurării mentenanței fiind inclus în chiria leasingului. Acest tip de
leasing nu este complet amortizat.
b) leasing financiar (de cap ital) — urmărește recuperarea integrală a valorii bunului în
perioada de locație și obținerea unui profit. Specificul acestei forme de leasing constă
în faptul că societatea de leasing de regulă nu alege, nu produce și nici nu livrează
bunul, doar achiziț ionează bunul sau dreptul de proprietate și folosință de la furnizor.
Acesta urmează a fi livrat beneficiarului direct de către furnizor. Leasingul financiar
nu oferă mentenanță, nu poate fi reziliat și este complet amortizat. La sfârșitul
perioadei, locat arul poate opta pentru cumpărarea bunului prin achitarea valorii
reziduale. Societatea de leasing este deci doar un intermediar financiar între furnizor și
beneficiar.
c) lease -back — reprezintă o formă mascată de finanțare a unei societăți comerciale fiind
similar cu ipoteca. în acest caz, beneficiarul vinde bunurile aflate în proprietatea sa
LUCRARE DE DISERTAȚIE
14 finanțatorului, care i le închiriază în baza unui contract de leasing. La finele locației,
bunurile revin în proprietatea beneficiarului în urma achitării valorii rezidu ale.
În funcție de părțile participante la contract, distingem:
a) leasing direct , în care finanțatorul este și furnizorul (producătorul).
b) leasing indirect , în care finanțarea îi revine unei societ ăți specializate
În funcție de aspectul costurilor ratelor de leasing:
a) leasing brut (full service leasing) — în care ratele includ și cheltuielile de
întreținere și reparații. Această formă de leasing se folosește în scopul permanentizării
relațiilor dintre firme și se întâlnește în general la instalațiile co mplexe sau acolo unde
se dorește cucerirea pieței.
b) leasing net — ratele se calculează doar pe baza prețului net de vânzare al obiectului
contractului.
În funcție de caracteristicile pieței căreia i se adresează și de relațiile stabilite cu
clienții, au apă rut și unele forme speciale de leasing, cum ar fi:
a) leasing experimental – presupune închirierea bunurilor pe perioade scurte urmate de
vânzarea lor, în cazul în care corespund exigențelor beneficiarului;
b) time-sharing — se bazează pe o închiriere pe timpi p artajați, adică a mai multor clienți
simultan. Ratele plătite lunar la asemenea contracte sunt de aproximativ 3 -4 ori mai
mici decât cele de leasing. Se practică în special în turism prin închirierea bazei
materiale în cazul tehnicii de calcul sau a unor m ijloace de transport. Această formă de
leasing prezintă două forme: term leasing, ce presupune o închiriere pe un termen dat,
și trip leasing — închirierea mijloacelor aferente voiajului.
c) leasing de personal — de regulă, leasingul sau închirierea se referă la o colaborare pe
o perioadă de timp (1 sau câteva zile). În țările vestice, varianta de lucru temporar este
uzitată și de persoane care au deja un loc de muncă permanent și doresc să -și
suplimenteze veniturile.
Leasingul internațional
Legislația în do meniu din țara noastră, concretizată prin Legea 99/1999 cu modificarea
și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și
societățile de leasing prevede desfășurarea operațiunii de leasing fără a trata în mod special
leasin gul internațional.
Bunurile mobile care sunt introduse în țară de societățile de leasing, persoane juridice
române, în baza unor contracte încheiate cu utilizatorii, persoane fizice sau juridice române,
se încadrează în regimul vamal de import, cu excepta rea de la plată a sumelor aferente tuturor
drepturilor de import.
Practicarea leasingului financiar internațional aduce după sine la nivelul utilizatorului
pe lângă avantajele create de legiuitor respectiv, plata taxelor vamale 1a valoarea reziduală,
un co st suplimentar concretizat în plata impozitului pe dobânda inclusă în redevență dacă
aceasta este prezentată separat sau pe toată valoarea ratei de leasing în caz contrar, pentru
statul român, impozit ce urmează a fi achitat odată cu plata ratelor de leasi ng.
Leasingul intern , la fel ca și leasingul financiar extern, sunt operațiuni de finanțare în
care participanții sunt aceiași, particularitatea constând în faptul că, atât utilizatorul cât și
societatea de l easing sunt persoane rezidente ale aceleiași ță ri.
Leasingul imobiliar ar putea reprezenta un instrument financiar eficient în
achiziționarea de sedii de firme sau locuințe. Fiscalitatea și prețul de achiziție a imobilelor
sunt două dintre piedicile dezvoltării acestuia. Apariția pe piața românească a unei bănci
ipotecare ar duce la scurtarea termenului de executare a unui astfel de contract.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
15 Fiecare formă de manifestare prezintă . caracteristici proprii care o . individualizează de
celelalte ajutând totodată la alegerea în funcție de tranzacția respecti vă a unui tip sau altul de
operațiune de leasing.
1.2.3 PARTICIPANȚII LA OPERAȚIUNEA DE LEASING
Furnizorul – poate fi producătorul bunului sau o societate comercială care 1 -a
achiziționat de la producător.
Finanțatorul (locatorul) – poate fi o companie fin anciară, un holding, o bancă de
investiții sau o bancă comercială, societate de asigurare, societate de leasing sau chiar
furnizorul. Sunt situații în care aceasta atrage . și alte companii la finanțarea operațiunii, dacă
valoarea bunului este ridicată (în cazul avioanelor sau a instalațiilor complexe).
Băncile și societățile financiare sunt angrenate în operațiuni de leasing prin
furnizarea de fonduri societăților de leasing, închirierea de aranjamente cu marii producători
care înființează societăți integra te de leasing, participarea la împrumuturile făcute de terțe
persoane pentru finanțarea unor operațiuni de leasing.
În cazul în care finanțatorul este o bancă, aceasta nu are controlul asupra întreținerii
exploatării bunului, ea încasând doar contravaloare a ratelor restante din împrumutul acordat
(dacă la sfârșitul locației bunul reintră în posesia furnizorului).
Societățile generale de leasing operează cu o largă gamă de produse, achiziționând
echipamente de la diverși producători pe baza specificațiilor b eneficiarilor. La rândul lor,
societățile generale de leasing pot apărea fie ca firme independente , fie ca sucursale ale unor
societăți financiare.
Societățile de leasing de intermediere desfășoară o activitate de mijlocire.
Proprietatea asupra echipamente lor închiriate . aparține celor care au furnizat fondurile de
investiții (societăți și bănci cu un capital foarte mare) care urmăresc, de fapt, pe această cale,
evaziunea fiscală.
Societăți de leasing integrate sunt cele constituite de către mari unități pr oducătoare
care au înființat societăți de leasing proprii pentru a beneficia de avantajele financiare ce
rezultă din aceste afaceri.
Societatea de asigurare are următoarele atribuții:
a) încheie contractul de asigurare cu proprietarul bunului;
b) emite polița d e asigurare;
c) achită contravaloarea poliței în caz de necesitate.
Beneficiarul (locatarul) de regulă este unic. Doar în anumite situații, stipulate prin
contractul de leasing, este posibilă exploatarea bunului în asociere cu un alt beneficiar adică
subînchi rierea acestuia.
1.2.4 SCHEME DE DERULARE ȘI FINANȚARE A OPERAȚIUNILOR DE LEASING
A. Schema clasică este aceea în care finanțatorul dispune de resurse financiare
proprii, pe care le antrenează în finanțarea achiziției bunului care va face obiectul contrac tului
de leasing. Schematic, acest lucru poate fi reprezentat astfel:
Livrează bunul
Figura 2.1. Schema clasică a operațiunilor de leasing
În acest caz, bunul este achiziționat din surse financiare proprii, iar în structura ratelor
de leasing va apărea dobânda pe care beneficiarul ar plăti -o unei bănci, dacă ar achiziționa un
credit, dobândă care trebuie să fie atractivă pentru acesta. Această dobândă va acoperi riscul Finanțator: societatea de leasing
Furnizor Beneficiar Achită
bunul Închiriază
bunul
LUCRARE DE DISERTAȚIE
16 de plasament al sumelor antrenate. Adeseori dobânda percepută acoperă și profitul vizat de
finanțator din operațiune.
B. O altă schemă este aceea reprezentată în figura următoare, în care societatea de
leasing finanțează operaț iunile pe baza unor surse financiare atrase (de regulă de la bănci).
Livrează bunul
Figura 2.2 Schema operațiunilor de leasing cu finanțare extern
În acest caz, dobânda percepută d e bancă este transferată beneficiarului în cadrul
ratelor de leasing. Aceasta este schema cea mai întâl nită în practică, întru cât volumul
operațiunilor de leasing depășește potențialul financiar al societăților specializate în
operațiunile de leasing.
C. Există o formă de leasing denumită „ leasing leveraj ”, utilizată frecvent în
tranzacțiile cu echipamente de mare valoare, în care societatea de leasing finanțează doar o
parte din valoarea bunului, restul fiind acoperită de diferiți creditori (societăți de f inanțare)
care, contra unei dobânzi, își vor recupera sumele avansate din ratele de leasing încasate de la
beneficiari .
Livrează bunul
Figura 2.3 Schema operațiunilor de leasi ng „laveraj”
D. Sunt situații în care furnizorul livrează bunul pe credit, urmând a recupera Banca
Finanțator: societatea de leasing
Furnizor Beneficiar Achită
bunul Închiriază
bunul
Achită bunul
Societatea de finanțare Societatea de finanțare
Societatea de leasing
Furnizor Beneficiar Participă la finanțarea
operațiunii Rambur sează creditul
Închiriază bunul
LUCRARE DE DISERTAȚIE
17 contravaloarea lui pe măsura încasării ratelor de leasing de la beneficiar.
Figura 2.4 Schema leasingului cu credit furnizor
E. O altă situație pos ibilă este aceea în care furnizorul este producătorul bunului,
efectuând operațiunea de leasing. Lucrurile în acest caz se simplifică, întru cât nu sunt
necesare fonduri pentru achiziția bunului de către societatea de leasing, care este aceeași cu
cea a fur nizorului.
Figura 2.5. Schema leasingului ,,furnizor”
F. În practică pot apărea situații în care beneficiarul să nu aibă bonitatea solicitată de
finanțator pentru a putea beneficia de facilitățile contractării în leasing a unui bun. De aceea
se poate a pela la o altă societate comercială care să devină titularul contractului de leasing și
cu care să se asocieze în participaț iune pentru a derula contractul.
În acest caz, contractul de leasing va fi încheiat de societatea care deține garanțiile
necesare de rulării operațiunii și se va stipula posib ilitatea subînchirierii sau expl oatarii în
comun cu alte societăți comerciale a bunului care face obiectul contractului.
Figura 2.6 Schema leasingului cu operator intercalat
G. Există o schemă de derul are a operațiunilor de leasing specifică lease -back -ului, în
care intervin doar beneficiarul și societatea de leasing (finanțatorul). Relația dintre aceștia se
reduce la următoarele: beneficiarul trimite . scrisoare de intenție societății de leasing în vede rea
solicitării unui credit. Societatea de leasing acceptă sau respinge solicitarea beneficiaruiui. în
cazul acceptului beneficiarul vinde bunurile aflate în proprietatea finanțatorului care le
închiriază în baza unui contract de leasing. La finele locați ei bunurile revin în proprietatea
beneficiarului în urma achitării valorii lor reziduale.
Societatea de leasing
(furnizorul) Beneficiarul Închiriază bunul
Societatea de leasing
Furn izor Asociat Beneficiar asociere livrează bunul închiriază
bunul achită
bunul
Vinde bunuri aflate în proprietate
Finanțator: societatea de leasing
Furnizor Beneficiar Achită bunul
eșalonat
Livrează bunul
Închiriază bunul
creditează
LUCRARE DE DISERTAȚIE
18
Figura 2.7 Schema operațiunii de lease -back
H. Analog cu mecanismul de derulare a lease -back -ului este cel al leasing -ului
acționar . Deosebirea apare în faptul că beneficiarul nu vinde bunuri, ci acțiuni ale societății
unui fond de investiții care le va lua în locație în schimbul unei chirii stipulate în contractul de
locație. Așadar, în acest caz beneficiarul vinde acțiuni pe care le preia în locație urmând a le
răscumpăra la finele perioadei de locație.
O variantă de generalizare a leasingului acționar este aceea în care emitentul este
diferit de beneficiar, adică emitentul de acțiuni nu reintră în posesia acțiunilor, el jucând rolul
furnizorului. Acțiunile subscr ise vor fi date în locație unui beneficiar c are va deveni
proprietaru1 lor l a finele perioadei de locație.
CAP.II CONTABILITATE A OPERAȚIUNILOR DE LEASING ÎN ROMÂNIA
2.1. LEASING -UL PREZENTAT PRIN PRISMA STANDARDELOR
INTERNAȚIONALE DE CO NTABILITATE – IAS 17 /IPSAS 17
d) Obiectiv
Obiectivul acestui Standard este de a stabili, pentru locatari și locatori, politicile
contabile corespunzătoare și elementele ce trebuie evidențiate cu privire la leasingul financiar
LUCRARE DE DISERTAȚIE
19 și operațional.
B. Aria de aplic abilitate
Acest standard trebuie aplicat în contabilizarea tuturor tranzacțiilor de leasing, cu
excepția celor de mai jos:
(a) leasing -uri privind explorarea sau utilizarea mineralelor, petrolului, gazelor și
altor resurse non – regenerabile;
(b) contracte de acordare a licenței . pentru bunuri ca: filme cinematografice,
C. Definiții
Leasingul este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți
sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă convenită de timp.
Leasingul financiar este operațiunea de leasing care transferă, în mare măsură, toate
riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului.
Leasingul operațional este operațiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului
financiar.
Leasingul irevocabil reprezintă operațiunea de leasing care este revocabilă doar:
(a) dacă survine un eveniment contingent a cărui producere era puțin probabilă;
(b) cu permisiunea locatorului;
(c) în cazul în care locatarul contractează cu același locator un nou leasing privind
același bun sau unul echivalent;
(d) în momentul plătirii, de către locatar, a unei sume suplimentare, astfel încât, la
începutul contractului de leasing, continuarea lui este certă, într -o măsură rezonabilă.
Începutul contractului de leasing reprezintă cea dintâi dată dintre data contractului de
leasing sau data angajamentului părților de a respecta principalele prevederi ale leasingului.
Data începerii duratei contractului de leasing este data de la care locatarul își poate
exerc ita dreptul de folosință al bunului.
Durata contractului de leasing reprezintă perioada de timp irevocabilă pentru care
locatarul a contractat bunul în leasing și orice . alte termene suplimentare pentru care locatarul
are opțiunea de a continua utilizarea bunului în regim .de leasing, cu sau fără plată
suplimentară, opțiune a cărei exercitare de către locatar este certă, într -o măsură rezonabilă, la
începutul contractului de leasing.
Plățile minime de leasing sunt acele plăți de -a lungul duratei contractul ui de leasing pe
care locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze, excluzând chiria contingentă,
costurile serviciilor și impozitele pe care locatorul . .le va plăti și care se vor rambursa acestuia.
Valoarea justă este suma la care poate fi tra nzacționat un activ sau decontată o datorie,
de bună voie, între părți aflate în cunoștință de cauza, în cadrul unei tranzacții în care prețul
este determinat obiectiv.
Durata de viață economică este :
(a) perioada de -a lungul căreia se estimează ca un bun este utilizabil economic de către
unul sau mai mulți utilizatori;
(b) numărul unităților de producție sau al unităților similare care se estimează a se
obține prin utilizarea bunului de către unul sau mai mulți utilizatori.
Durata de viață utilă este per ioada estimată care rămâne, de la începutul duratei
contractului de leasing, fără a fi limitată la acesta, pe parcursul căreia se așteaptă ca
beneficiile economice încorporate în bun să fie consumate de către întreprindere.
Valoarea reziduală garantată este:
(a) în cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de
o parte afiliată acestuia (valoarea garanției constituind valoarea maximă ce devine plătibilă, în
orice situație); și
(b) în cazul locatorului, acea parte a .valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de
o terță parte neafiliată locatorului ce este capabilă, din punct de vedere financiar, să onoreze
obligațiile asumate prin garanție.
Valoarea reziduală negarantată reprezintă acea parte din valoarea rezidu ală a bunului în
LUCRARE DE DISERTAȚIE
20 regim de leasing, a cărei realizare, de către locator, nu este sigură sau este garantată numai de
o parte afiliată locatorului.
Costurile directe inițiale sunt costurile suplimentare direct atribuibile negocierii
contractului de leasing, c u excepția costurilor apărute în cazul producătorilor și dealerilor de
leasing.
Investiția brută în leasing este suma plăților minime de leasing aferente unui leasing
financiar, din punctul de vedere al locatorului, și orice valoare reziduală negarantată
acumulată în contul locatorului.
Investiția netă în leasing este investiția .brută în leasing, actualizată cu rata de dobândă
implicită a contractului de leasing.
Venitul financiar nerealizat reprezintă diferența dintre:
(a) investiția brută în leasing
(b) investiția netă în leasing.
Rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la
începutul contractului de leasing, determină ca valoarea actualizată cumulată (a) a plăților
minime de leasing și (b) a valorii reziduale nega rantate sa fie egala cu valoarea justa a bunului
în regim de leasing și costurile inițiale directe ale locatorului.
Rata dobânzii marginale a locatarului este rata dobânzii pe care locatarul ar trebui să o
plătească pentru un leasing similar sau, dacă .aceasta nu este determinabilă, rata pe care, la
începutul contractului de leasing, locatarul ar trebui să o suporte pentru a împrumuta, pentru
aceeași perioadă, și cu o garanție similară, fondurile . necesare pentru achiziționarea bunului.
Chiria contingentă este acea parte a plăților de leasing care nu are o valoare determinata,
dar este stabilită în funcție de un factor, altul decât trecerea timpului (de exemplu, un
procentaj din vânzări, gradul de utilizare, indici de preț, ratele dobânzilor practicate pe pi ață)
2.2 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE LEASING FINANCIAR ÎN
SITUA ȚIILE FINANCIARE ALE LOCATARILOR
Locatarii trebuie s ă recunoasc ă opera țiunile de leasing financiar în bilanț urile lor ca
active și datorii la o valoare egal ă, la .începutul leasingului, cu valoarea just ă a bunului în
regim de leasing , sau cu valoarea actualizat ă a părților minime de leasing, dac ă aceasta din
urmă este mai mic ă. Pentru calcularea valorii actualizate a plăților minime de leasing, se
20ssimila ca factor de actualizare rata 20 . .simila a dobânzii din 20ssimilate 20 de leasing, dac ă
acesta se poate determina, iar în caz contrar rata dobânzii marginale a locatarului.
Tranzac țiile și alte evenimente trebuie înregistrate și reflectate în concordan ță cu
fondul lor și cu realitatea financ iară, nu doar cu forma juridic ă.
Anumite activit ăți 20ssimila aferente .leasingului implic ă apari ția unor costuri directe
inițiale, identificate ca fiind posibil atribuite .direct activit ăților 20ssimilate de locatar pentru
un leasing financiar, ce sunt inc luse în valoarea înregistrat ă ca 20ssimi în baza contractului de
leasing.
Plățile de leasing trebuie împar țite în cheltuieli de finan țare a lesingului și reducere a
datoriei neachitate. Cheltuielile de finan țare .trebuie 20ssimila pe perioade de -a lungul
termenului de leasing, astfel încât s ă se ob țină o rată 20ssimila 20ssimila a dobânzii la soldul
datoriei r ămase în fiecare perioad ă.
Un leasing financiar d ă naștere unor cheltuieli cu amortizarea aferent ă bunului,
politica de amortizare a bunului în regim d e leasing trebuie s ă fie consecvent ă cu cea aplicat ă
activelor amortizabile de ținute în proprietate, iar amortizarea înregistrat ă trebuie calculat ă în
baza prevederilor Standardelor Interna ționale . de Contabilitate, Contabilitatea amortiz ării.
Dacă nu exis tă în mod rezonabil certitudinea c ă locatarul va ob ține dreptul de proprietate pân ă
la sfâr șitul termenului de leasing, activul trebuie amortizat în totalitate pe durata cea mai
scurt ă dintre termenul de leasing și durata de via ță utilă a acestuia.
Suma d intre cheltuielile cu amortizarea aferente activului și cheltuielile de finan țare
aferente perioadei este rareori egal ă cu plățile de leasing datorate, aferente perioadei, și de
LUCRARE DE DISERTAȚIE
21 aceea este adecvat ă simpla recunoa ștere a plăților de leasing ca o cheltuial ă în contul de profit
și pierdere, prin urmare fiind improbabil ca activul și datoria aferent ă să fie egale cu valoarea
după începutul leasingului.
Pentru a determina dac ă un bun ce constituie obiectul leasingului s -a 21ssimilate ,
adică beneficiile economice estimate a se ob ține în urma utiliz ării bunului în viitor sunt mai
mici decât valoarea sa contabil ă, o întreprindere aplic ă Standardul Interna țional de
Contabilitate, referitor la deprecierea activelor, care stabile ște cerin țele privind modalitatea de
revizuire de c ătre întreprindere a valorii . contabile a activelor sale, determinarea valorii
recuperabile a unui 21ssimi și momentul la care trebuie s ă recunoasc ă sau s ă reia o pierdere
din depreciere.
Înregistrarea în contabilitate a principalelor operatiuni :
e) Înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale 21ssimil conform prevederilor
din 21ssimilate 21 încheiate între părți și evidențierea datoriei, 21ssimilat a dobânzilor
aferente:
212 = 167
“Mijloace fixe ” “Alte împrumuturi și datorii
21ssimilate”
471 = 1687
“Cheltuieli înregistrate
în avans ” “Dobânzi aferente altor
împrumuturi și datorii
21ssimilate”
și
-debit cont 8036 “Redeven țe, loca ții de gestiune, chirii și alte datorii 21ssimilate” cu
valoarea imobiliz ărilor corporale conform documentelo r, 21ssimilat dobânda.
b) Amortizarea imobliz ărilor corporale achizi ționate conform contractelor de leasing
se face potrivit duratelor normale de func ționare legale în vigoare.
Înregistrarea în contabilitatea utilizatorilor a amortiz ărilor imobiliz ărilor c orporale
21ssimil în cazul contractelor de leasing financiar:
681 = 281
“Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobiliz ărilor” “Amortiz ări privind
imobilizări le corporale ”
f) Înregistrarea obligației de plata a ratelor pe baza facturilor emise de pr oprietarul
bunurilor:
% = 404
167 “Alte împrumuturi și datorii
21ssimilate” “ Furnizori de imobiliz ări”
1687 “Dobânzi aferente altor
împrumuturi și datorii
21ssimilate”
4426 “T.V.A. deductibil ă”
și
666 = 471
“Cheltuieli privind dobânzile ” “Cheltu ieli înregistrate în avans ”
– și credit cont 8036 “Redeven țe, loca ții de gestiune, chirii și alte datorii 21ssimilate” .
d) la expirarea contractului, odat ă cu achitarea ultimei rate se consemneaz ă și
transferul dreptului de proprietate, dup ă cum urmeaz ă:
– în cazul bunurilor produse în țară:
% = 404
167 “Alte împrumuturi și datorii
21ssimilate” “Furnizori de imobiliz ări”
LUCRARE DE DISERTAȚIE
22 4426 “T.V.A. deductibil ă”
2.3 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE LEASING FINANCIAR ÎN
SITUA ȚIILE FINANCIARE ALE LOCATORILOR
Locatorii t rebuie s ă recunoasc ă în bilanț bunurile de ținute în regim de leasing financiar
drept crean țe, la o valoare egal ă cu investi ția net ă în leasing.
În cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, în mare m ăsură, toate
riscurile și beneficiil e aferente titlului de proprietate, de aceea, ratele de încasat se trateaz ă, de
către locator, ca rambursare a principalului și ca venit financiar 22ssimila , acesta din urm ă
reprezentând 22ssimilate locatorului pentru investi ția și serviciile sale.
Recunoa șterea venitului financiar trebuie s ă se bazeze pe un model care 22ssimil o
rată 22ssimila 22ssimila a rentabilit ății aferent ă investi ției totale nete neamortizate a
locatorului, corespuz ătoare leasingului financiar.
Locatorul urm ărește alocarea venitului fin anciar . pe termenul de leasing, pe o baz ă
sistematic ă și rațional ă. Acest ă alocare a venitului se bazeaz ă pe un model care 22ssimil o
rentabilitate 22ssimila 22ssimila a investi ției nete neamortizate a locatorului, corespunz ătoare
leasingului financiar. Plățile de leasing aferente . perioadei contabile, excluzând costurile
serviciilor, se deduc din investi ția brut ă în leasing în vederea diminu ării valorii principalului
și a venitului financiar nerealizat.
Costurile directe ini țiale, cum ar fi comisioanele și taxele juridice, sunt adesea
suportate de 22ssimil la negocierea și .perfectarea unui leasing. În cazul opera țiunilor de
leasing financiar, aceste costuri directe ini țiale sunt 22ssimilate în vederea ob ținerii unui venit
financiar și se înregistraz ă imediat î n venituri sau se aloc ă pe termenul leasingului, sc ăzându –
se din aceste venituri .
Produc ătorii sau comercian ții ofer ă clien ților op țiunea de a cump ăra sau de a închiria
un bun în regim de leasing. Un bun închiriat în regim de leasing financiar de locatori i
produc ători sau comercian ți, genereaz ă două tipuri de venit:
a) profitul sau pierderea echivalent ă profitului sau pierderii rezultate din vânzarea
22ssimi a bunului în regim de leasing, la pre țuri de vânzare normale, reflectând orice reduceri
comerciale ;
b) venitul financiar de -a lungul termenului de leasing.
Uneori, locatorii – produc ători sau comercian ți stabilesc în mod artificial rate sc ăzute
ale dobânzii pentru atragerea clien ților. Utilizarea . unei astfel de rate se face ca o parte
excesiv ă din venitul total din tranzacție să fie înregistrat la momentul vânz ării. Dac ă se
stabilesc în mod artificial rate sc ăzute ale dobânzii, profitul din vânzare trebuie limitat la cel
care al rezulta dac ă s-ar aplica o rat ă comercial ă a dobânzii.
Ca un indicator de cre ștere, adesea, este util ă eviden țierea investi ției brute mai pu țin
venitul nerealizat corespunz ător unei noi activit ăți 22ssimilat în cadrul perioadei contabile,
după deducerea sumelor relevate aferente contractelor de leasing revocate.
Înregistrare a în contabilitate a principalelor opera țiuni este:
g) achiziționarea de imobilizări corporale de la furnizori interni, care urmează a fi predate
în 22ssimi de leasing:
% = 404
212 “Mijloace fixe ” “Furnizori de imobilizări ”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
h) achiziționarea de bunuri mobile de natură imobilizărilor corporale de la furnizori
externi, care urmează a fi predate în regim de leasing:
212 = 404
“Mijloace fixe ” “Furnizori de imobilizări ”
LUCRARE DE DISERTAȚIE
23 i) predarea către beneficiar (utilizator) a bunurilor care fac obie ctul contractului de
leasing la valoarea înscrisă în contract, 23ssimilate la costul de achizitie, și
evidențierea creanței, 23ssimilat a dobânzii de încasat:
2672 = 212
“Împrumuturi acordate pe
termen lung ” “Mijloace fixe ”
2678 = 472
“Dobânzi aferente crean țelor
imobilizate ” “Venituri înregistrate în avans ”
Imobilizări le corporale predate în leasing financiar de c ătre locator se 23ssimil în
debitul contului în afara bilanț ului 8038 “Alte valori în afara bilanț ului” 23ssimila “Bunuri
predate în leasing financiar ”. Acest cont se crediteaz ă pe masura factur ării ratelor de leasing
potrivit contractului, astfel încât soldul debitor s ă reflecte valoarea ratelor r ămase de încasat.
j) emiterea facturilor reprezentând ratele de încasat potrivit contractului și înre gistrarea
acestora în contabilitate, se face astfel:
411 = %
“Clien ți” 706 “Venituri din redeven țe,
locații de gestiune și chirii ”
2678 “Dobânzi aferente
crean țelor imobilizate ”
4427 “T.V.A. colectat ă”
și 23ssimilate 23, urm ătoarele opera țiuni:
înreg istrarea la venituri a dobânzii facturate:
472 = 706
“Venituri înregistrate în
avans ” “Venituri din redeven țe, loca ții
de gestiune și chirii ”
credit cont 8038 “Alte valori în afara bilanț ului” 23ssimila “Bunuri predate în leasing
financiar ”.
înregistrare a diminu ării creanțe lor înregistrate în debitul contului 2672 “Împrumuturi
acordate pe termen lung ”, cu cota – parte din veniturile facturate și înregistrate în
creditul contului 706 “Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii ”
658 = 2672
“Alte cheltuieli de exploatare ” “Împrumuturi acordate pe
termen lung ”
k) la expirarea contractului de leasing, odată cu facturarea ultimei rate se consemnează și
transferul dreptului de proprietate pe .baza contractului de vânzare – cumpărare.
În bilanț ul con tabil al locatorului valoarea ratelor r ămase de încasat se 23ssimil în
soldul conturilor 2672 “Împrumuturi acordate pe termen lung ” și 2678 “Dobânzi aferente
creanțe lor imobilizate ”.
2.4 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE LEASING OPERAȚIONAL ÎN
SITUA ȚIILE FINA NCIARE ALE LOCATARILOR
Plățile de leasing în cazul unui leasing opera țional trebuie recunoscute ca o cheltuial ă
în contul de profit și pierdere, liniar de -a lungul termenului de leasing, în cazul în care o alt ă
bază sistematic ă nu este reprezentativ ă pentru ritmul beneficiilor utilizatorului.
În cazul leasingului operațional , plățile de leasing (excluzând costul servicilor, cum ar
fi asigurarea și întreținerea) sunt recunoscute ca și cheltuieli în contul de profit și pierdere în
mod liniar, cu excep ția situației în care .o alt ă bază sistematic ă este reprezentativ ă pentru
ritmul beneficiilor utilizatorului, chiar dac ă plățile nu sunt 23ssimilate pe aceea și baz ă.
Înregistrarea în contabilitate a principalelor opera țiuni:
LUCRARE DE DISERTAȚIE
24 l) imobilizările corporale 24ssimil în ca zurile tranzacțiilor de leasing conform
prevederilor din 24ssimilate 24 încheiate între părți se înregistrează în debitul contului
de ordine și evidența 8036 “Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii
24ssimilate” . Acest cont se creditează pe măsu ra plății ratelor de leasing potrivit
contractului, astfel încât soldul debitor să reflecte valoarea ratelor rămase de
rambursat.
Valoarea înscris ă în debitul contului 8036 “Redeven țe, loca ții de gestiune, chirii și alte
datorii 24ssimilate” se compune di n:
– valoarea ini țială a bunului, reprezentând costul de achizi ție la societ ățile de leasing;
– 24ssimilate , 24ssimilate marja de profit stabilit ă între p ărți.
b) înregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoan ă juridic ă străină),
reprezentân d ratele de achitat:
% = 401
612 “Cheltuieli cu redevențe,
locații de gestiune și chirii le” “Furnizori ”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
m) înregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoană juridică străină),
reprezentând ratele de achitat:
612 = 401
“Cheltuieli cu redevențe, locații
de gestiune și chirii le” “Furnizori ”
și
4426 = 5121
“T.V.A. deductibilă ” “Conturi la bănci în lei ”
sau înregistrarea taxei pe valoare adaugat ă datorate:
4428 = 446
“T.V.A. neexigibilă ” “Alte impozite, taxe și
vărsăminte 24ssimilate”
În cazul societ ății de leasing / proprietarul bunurilor, persoana juridică străină cu
sediul în str ăinătate, se va înregistra și impozitul .pe redeven țe datorat de aceasta (conform
prevederilor din conven țiile pentru evitarea dubl ei impuneri, încheiate de România cu alte
state), dar achitat de beneficiar la cursul de schimb în vigoare la data respectiv ă, efectuându –
se acrticole contabile:
401 = 446
“Furnizori ” “Alte impozite, taxe și
vărsăminte 24ssimilate”
și
446 = 5121
“Alte impozite, taxe și
vărsăminte 24ssimilate” “Conturi la bănci în lei ”
Impozitul pe redeven ță se va calcula prin aplicarea cotei de impozit, prev ăzute în
conven țiile pentru evitarea dublei impuneri, încheiate de România cu alte state, sau potrivit
prevederi lor Ordonan ței Guvernului nr.83/1998 privind impunerea unor venituri realizate în
România de 24ssimila fizice și juridice nerezidente, asupra redeven ței, astfel cum este ea
definit ă la art.24 din Ordonan ța Guvernului nr.51/1997, aprobat ă și modificat ă prin Legea
nr.90/1998 și ulterior modificat ă prin Legea nr.99/1999.
n) înregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achiziționate din țară
(atunci când există opțiunea de cumpărare a bunurilor), la valoarea reziduală a bunului
achiziționat de la o persoană juridică română, pe baza contractului de vânzare –
cumpărare și a facturii:
% = 404
212 “Mijloace fixe ” “Furnizori de imobilizări ”
LUCRARE DE DISERTAȚIE
25 4426 “T.V.A. deductibilă ”
înregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizi ționate din
străinatate (atunci când exist ă opțiunea de cump ărare a bunurilor), la valoarea rezidual ă a
bunului achizi ționat de la o persoan ă juridic ă român ă, pe baza contractului de vânzare –
cump ărare și a facturii:
% = 404
212 “Mijloace fixe ” “Furnizori de imobilizări ”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
înregistrarea și achitarea taxei vamale de c ătre utilizator conform prevederilor art.25
aliniatul (4) din Ordonanta Guvernului nr.51/1997, aprobat ă și modificat ă prin Legea
nr.99/1999:
446 = 5121
“Alte impozite, t axe și
vărsăminte 25ssimilate” “Conturi la bănci în lei ”
și
212 = 446
“Mijloace fixe ” “Alte impozite, taxe și
vărsăminte 25ssimilate”
o) înregistrarea transferului dreptului . de proprietate (atunci când există opțiunea de
cumpărare a bunurilor), la valoare a reziduală a bunului achiziționat de la o persoană
juridică română, pe baza contractului de vânzare – cumpărare și a facturii:
212 = 404
“Mijloace fixe ” “Furnizori de imobilizări ”
4426 = 5121
“T.V.A. deductibilă ” “Conturi la bănci în lei ”
sau înreg istrarea taxei pe valoare adaugat ă datorate:
4428 = 446
“T.V.A. neexigibilă ” “Alte impozite, taxe și
vărsăminte 25ssimilate”
si în cazul taxelor vamale, a accizelor, dup ă caz:
446 = 5121
“Alte impozite, taxe și
vărsăminte 25ssimilate” “Conturi la bănci în lei ”
25ssimilate ,
212 = 446
“Mijloace fixe ” “Alte impozite, taxe și
vărsăminte 25ssimilate”
f) înregistrarea diferen ței de amortizare . până la nivelul costului de achizi ție ini țial
înregistrat ă la locator (din debit cont 8036 “Redeven țe, loca ții de gestiune, chirii și alte datorii
25ssimilate” ) se va înscrie în formularul “Date informative ” pe rând distinct.
2.5 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE LEASING OPERAȚIONAL ÎN
SITUA ȚIILE FINANCIARE ALE LOCATORILOR
Locatorii trebuie s ă prezinte bunurile .deținute în regim de leasing operațional în bilanț ,
în conformitate cu natura acestora.
Venitul rezultat din leasing operațional trebuie recunoscut ca venit pe o baz ă liniar ă,
pe perioada de leasing, cu excep ția cazului în care o alt ă bază sistematic ă nu este co nsiderat ă
mai reprezentativ ă pentru ritmul în care se diminueaz ă beneficiile generate de utilizarea
bunului.
Costurile, 25ssimilat amortizarea, suportate pentru ob ținerea venitului din leasing, sunt
recunoscute drept cheltuieli. Venitul din leasing ( 25ssimil at încas ările din servicii oferite
LUCRARE DE DISERTAȚIE
26 precum asigurarea și întreținerea) se . recunoa ște ca venit pe o baz ă liniar ă pe perioada de
leasing, chiar dac ă încas ările nu sunt înregistrate pe acest ă bază, cu excep ția cazului în care o
altă bază sistematic ă este mai reprezentativ ă pentru ritmul în care se diminueaz ă beneficiile
generate de utilizarea bunului în regim de leasing.
Costurile directe ini țiale suportate special pentru ob ținerea venitului dintr -un leasing
operațional fie se amână și se aloc ă la venituri . pe perioada de leasing , propor țional cu venitul
înregistrat din chirie, fie se recunosc în contul de profit și pierdere ca o cheltuial ă în perioada
în care se efectueaz ă.
Amortizarea bunurilor în regim de leasing trebuie s ă se faca pe o baz ă consecvent ă cu
politica 26ssimi de amortizare a locatorului pentru bunuri 26ssimil , iar cheltuielile cu
amortizarea trebuie calculate în baza prevederilor .Standardului Interna țional de Contabilitate
IAS 4, Contabilitatea amortiz ării, și IAS 16, Contabilitatea terenurilor și mijloacelor fixe.
În cazul unui leasing operațional , un locator -produc ător sau comerciant nu recunoa ște
într-o opera țiune de leasing nici un profit din vânzare, deoarece tranzacția de leasing nu este
echivalent ă cu o vânzare.
Înregistrarea în contabi litate a principalelor opera țiuni este:
p) achiziționarea de imobilizări corporale ce urmează a fi predate în regim de leasing se
înregistrează pe baza facturilor emise de furnizorii interni, prin:
% = 404
212 “Mijloace fixe ” “Furnizori de imobilizări ”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
q) achiziționarea de bunuri mobile de natura imobilizărilor corporale de la furnizorii
externi, ce urmează a fi predate în regim de leasing, se înregistrează prin:
212 = 404
“Mijloace fixe ” “Furnizori de imobilizări ”
r) amortizarea imobilizărilor corporale achiziționate și predate utilizatorilor conform
contractelor de leasing potrivit duratelor normale de funcționare legale în vigoare:
681 = 281
“Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizări lor” “Amortiz ări privind
imobilizări le corporale ”
s) înregistrarea facturii emise de locator reprezentând ratele de încasat:
411 = %
“Clien ți” 706 “Venituri din redevențe,
locații de gestiune și chirii ”
4427 “T.V.A. colectat ă”
t) înregistrarea dreptului de proprietate la valoarea re ziduală stabilită între părți în cazul
în care este prevazută în contract acestă clauză, în baza contractului de vânzare –
cumpărare și a facturii:
461 = %
“Debitori ” 7721 “Venituri din cedarea
activelor ”
4427 “T.V.A. colectat ă”
f) scoaterea din patr imoniu a bunurilor care au constituit obiectul contractului de
leasing:
% = 212
281 “Amortizari privind
imobilizări le” “Mijloace fixe ”
LUCRARE DE DISERTAȚIE
27
2.6. TRANSFERUL PROPRIETĂȚII ÎN CONTRACTUL DE LEASING
Clauza privind r ămânerea definitiv ă în 27ssimi la expir area contractului de leasing,
constituie una dintre condi țiile care 27ssimil opera țiunea de leasing finaciar, conform
prevederilor O.G. nr.51/1997, republicat ă.
Înregistrarea contabil ă de la 27ssimila 3.2, intitulat “în contabilitatea utilizatorului
(locata r)” din Normele privind înregistrarea . în contabilitate a opera țiunilor de leasing,
aprobate prin Ordinul Ministerului Finan țelor nr.686/1999, se refer ă la primirea în gestiunea
utilizatorului /locatarului a imobilizări lor corpor ale conform prevederilor di n 27ssimilate 27
între p ărți, 27ssimilat a dobânzilor aferente opera țiunilor privind leasingul financiar,
27ssimilate 27 cu înregistrarea în debitul contului 8036 “Redeven țe, loca ții de gestiune, chirii
și alte datorii 27ssimilate” :
u) Imobilizări corporale 27ssimil :
212 = 167
“Mijloace fixe ” “Alte împrumuturi și
datorii 27ssimilate”
4427 “T.V.A. colectat ă”
v) Dobânzi aferente:
471 = 1687
“Cheltuieli înregistrate în avans ” “Dobânzi aferente altor
împrumuturi și datorii
27ssimilate”
w) Evidențierea valorii imobilizări lor corporale, 27ssimilat dobânda, în debitul contului
în afara bilanțului 8036, ca datorii pentru bunurile achiziționate în 27ssimi de leasing
financiar.
Conform celor stabilite prin contract, se înregistreaz ă în contabilitate obliga ția de plat ă
a ratelor pe baza facturilor emise de locator, 27ssimilate 27 cu includerea pe cheltuieli a
dobânzii aferente și înregistrarea în creditul contului în afara bilanț ului a ratelor achitate:
x) Obligația de plată a ratelor de capital și de dobândă:
% = 404
167 “Alte împrumu turi și
datorii 27ssimilate” “Furnizori de imobilizări ”
1687 “Dobânzi aferente altor
împrumuturi și datorii
27ssimilate”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
Înregistrarea taxei pe valoare adaugat ă se face numai de c ătre societatile comerciale
luate în eviden ță ca plătitoare de tax ă pe . valoare adaugat ă, în cazul societ ăților comerciale
neînregistrate ca plătitoare de tax ă pe valoare adaugat ă, taxa achitat ă sau datorat ă se va
înregistra în costul de achizi ție al bunurilor.
y) Trecerea pe cheltuială 27ssimi a ratei dobânzii scadente:
666 = 471
“Cheltuieli privind dobânzile ” “Cheltuieli înregistrate în avans ”
z) Plata ratei de capital și a ratei dobânzii scăzute
404 = 512
“Furnizori de imobilizări ” “Conturi curente la bănci ”
aa) Se creditează contul în afara bilanțului 8036, soldul debitor al acestuia reprezentând
valoarea ratelor rămase de plată, 27ssimilat dobânda.
La expirarea contractului, o dat ă cu .achitarea ultimei rate, se consemneaz ă și transferul
dreptului de proprietate, moment în care se crediteaz ă și contul în afara bilanț ului – 8036
LUCRARE DE DISERTAȚIE
28 “Redeven țe, loca ții de gestiune, chirii și alte datorii 28ssimilate” , soldul acestuia înregistrând
valoarea zero.
2.7. STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA OPERAȚIUNILOR DE LEASING
LA S.C. PUBLIFASHION S.R.L
2.7. 1. S.C. PUBLIFASHION S.R.L:obiect de activitate,functionare,relatii
parteneri comerciali
S.C. PUBLIFASHION S.R .L. este o firm ă de produc ție din ora șul Brașov , Romania.
În țara noastr ă funcționeaz ă un singur punct de lucru, cu sediul în Brașov , strada Nicolae
Bălcescu nr. 27 .
S.C.PUBLIFASION S.R.L. a luat fiin ță în octombrie 2005. Este persoan ă juridic ă
română, are form ă juridică de societate cu r ăspundere limitat ă și iși desf ășoara actvitatea în
conformitate cu legile rom âne și statul ei. Societatea nu are 28ssimi sau sucurs ale în țară sau
străinatate.
În toate facturile, actele, anun țurile eman ând de la societate, denumirea societăț ii va fi
precedat ă sau urmat ă de ini țialele “SRL”, sediul societ ății, capitalul social și numărul de
înregistrare din Registrul Comer țului.
S.C.PUBLIFASHION S.R.L. are codul fiscal R18020892 și este înregistrat ă la
Registrul Comer țului J08/2467/06.10.2005.
Func ționarea societ ății este nelimitat ă cu începere de la data înregistr ării în Registrul
Comer țului.
Scopul societății este producerea și comercializarea de articole din textile, prest ări
servicii, utilizarea terenurilor și a clădirilor din patrimoniu.
S.C.PUBLIFASHION S.R.L are ca obiect de act ivitate fabricarea de articole
confec ționate din textile (cu excep ția îmbracamintei și lenjeriei de c orp).
Componen ții principali ai micromediului sunt: furnizorii, clien ții, intermediarii,
concuren ții și alți deținători de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese într-o
întreprindere).
aFurnizorii
Datorit ă activit ății firma are nevoie de m aterii prime, pe care și le procura de la
următorii furnizori:
– MINET R âmnicu -Vâlcea pentru material ne țesut-polipropilen.
– ECOPACK S.A. Ghimbav pentru cutii de carton pentru ambalarea produsului finit.
– SERICOL Timi șoara pentru vopsele
– CETA pentru transport intern
– YKK Bucure ști pentru fermoare și capse.
bClienții
SC PUBLIFASHION SRL are o varietate larg ă de clien ți, majoritatea desfășurându-
si activitatea în industria textil ă interna țional ă, cei mai cunoscu ți dintre acestia fiind: Lampe
Berger Paris, Novo tel Hotel Italia, Univers Great Britain, Givenchi, Gi orgio Armani, Lacoste,
Ski high.
Caracteristicile clien ților:
– Sunt firme foarte cunoscute de mod ă ( încălțăminte, îmbrăcăminte, accesorii, parfumuri
etc.);
LUCRARE DE DISERTAȚIE
29 – Vârstele clien ților sunt cuprinse între 14 – 75 ani, fiind o pia ță foarte larg ă, dedicat ă în
special persoanelor feminine ;
– Nivelul educa ției: cuprinde toate nivelele de educa ție;
– Ocupa ția: 29ssimila din toate domeniile.
Cea mai mare nevoie satisf ăcută . în momentul folosirii produsului 29ssimil este acela
de a fi în pas cu moda, dar și prin faptul c ă este foarte util în transportarea anumitor lucruri,
29ssimilate 29 cu pungile din h ârtie sau plastic, s ăculeții sunt mai rezisten ți, mai atractivi și
pot fi folosi ți în orice situa ție.
Clien ții aleg prod usul datorit ă calității ridicate la un pre ț accesibil.
c)Intermediarii
Principalul 29ssimilate 29y pentru distribu ția produselor companiei noastre în Spania și
Franța este Real Life S.R.L. care face leg ătura cu cei mai mari clien ți ai nostri i, însă în restul
țărilor, v ânzările sunt intermediate 29ssimilat prin firma proprie de distribu ție.
2.7.2. EVIDENȚIEREA ÎN CONTABILITATE A OPERAȚIUNILOR DE LEASING
SC PUBLIFASHION SRL a încheiat un contract de leasing financiar cu o societate
comercială de leasing care prevede următoarele 29ssimi :
– obiectul contractului: un echipament tehnologic;
– perioada de derulare a contractului: 4 ani;
– valoarea de intrare: 60.000 lei;
– rata anuală a dobânzii: 15%;
– valoarea reziduală la expirarea contractului de leasing : 20% d in valoarea de i ntrare;
– durata 29ssimi de funcționare a echipamentului tehnologic: 5 ani
Calculul Cotei -părți anuale din valoarea de i ntrare
Tabel 4.1
a) Valoarea de intrare a echipamentului tehnologic 60.000 lei
b) Valoarea reziduală (20% x a) 12.000 le i
c) Valoarea totală a cotelor -părți din valoarea de intrare (a – b) 48.000 lei
d) Perioada de derulare a contractului 4 ani
Valoarea cotei – părți anuale din valoarea de intrare (c / d) 12.000 lei
Calculul ratelor de leasing
Lei Tabel 4.2
În contabilitatea locatarului (utilizatorului) au loc următoarele înregistrări:
a) Operațiunile în cursul exercițiului N:
1. Primirea echipamentului tehnologic conform contractului de leasing:
2131 = 167 60.000
Specificaț ie Valoarea
de intrare a
echip. La
începutul
exercițiului Cota -parte
anuală din
valoarea
de intrare T.V.A.
col.3 x 19% Dobânda
anuală de
leasing
co1.2 x 15% Rata de
leasing
col.3+col.5 Total
co1.4 + co1.6
1 2 3 4 5 6 7
Rata 1 60.000 12.000 2.280 9.000 21.000 23.280
Rata 2 48.0005 12.000 2.280 7.200 19.200 21.480
Rata 3 36.000 12.000 2.280 5.400 17.400 19.680
Rata 4 24.000 12.000 2.280 3.600 15.600 17.880
LUCRARE DE DISERTAȚIE
30 „Echipamente tehnologice ” „Alte împrumuturi și datorii asimilate ”
2. Înregistrarea dobânzii totale datorate conform contractului de leasing:
Tabel 4.3
471 = 1687 25.200
„Chel tuieli înregistrate în avans ” „Dobânzi aferente altor împrumuturi
și datorii asimilate”
3. Reflectarea extrabilanțieră a echipamentului tehnologic primit în leasing și a
dobânzii totale de plătit:
– reflectarea extrabilanțieră a echipamentului tehnologic:
Debit cont 8036 60000
„Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate ”
– reflectarea extrabilanțieră a dobânzii totale de plătit:
Debit cont 8051 25.200
„Dobânzi af erente contractelor de leasing și altor contracte asimilate,
neajuns e la scadență. Dobânzi de plătit ”
4. Înregistrarea amortizării anuale a echipamentului tehnologic (echipamentul
tehnologic se amortizează liniar):
a) Valoarea echipamentului tehnologic 60.000 lei
b) Durata de funcționare normală 5 ani
Amortizarea anual ă (a / b) 12.000 lei
6811 = 2813 12.000
„ Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizărilor ” de transport, animalelor și plantațiilor ”
5. Înregistrarea facturii pentru prima rată scad entă:
% = 404 23.280
12.000
9.000
2.280
6. Co
ncomitent se înregistrează cheltuielile curente privind dobânda de leasing pentru primul an:
9.000
Specificație Dobânda anuală de leasing
Rata 1 9.000 lei
Rata 2 7.200 lei
Rata 3 5.400 lei
Rata 4 3.600 lei
Total 25.200 lei
167 “Alte împrumuturi și datorii
30ssimilate” “ Furnizori de imobilizări ”
1687 “Dobânzi aferente altor
împrumuturi și datorii
30ssimilate”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
666 = 471
“Cheltuieli privind dobânzile ” “Cheltuieli înregistrate în avans ”
LUCRARE DE DISERTAȚIE
31
7. Achitarea facturii pentru prima rată scadentă:
404 = 5121 23.280
„Furnizori de imobilizări ” „Conturi la bănci în lei”
8. Diminuarea datoriei față de societatea de leasing (locator) cu valoarea cotei -părți
anuale din valoarea de intrare și a dobânzii plătite în primul an:
– diminuarea datoriei față de locator cu valoare a cotei -părți anuale din valoarea de
intrare:
Credit cont 8036 12.000
„Redevențe, locații de gestiune, c hirii și alte datorii asimilate”
– diminuarea datoriei față de locator cu dobânda plătită:
Credit cont 8051 9.000
„Dobânzi aferente contractelor de leasing și altor contracte asimilate,
neajunse la scadență. Dobânzi de plătit ”
b)Operațiunile în cursul exercițiului N+1:
9. Înregistrarea amortizării anu ale a echipamentului tehnologic:
6811 = 2813 12.000
„ Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizărilor ” de transport, animalelor și plantațiilor ”
10. Înregistrarea facturii pentru a dou a rată scadentă:
% = 404 21.480
12.000
7.200
2.280
11.
Concomitent se înregistrează cheltuielile curente privind dobânda de leasing pentru al doilea
an:
7.200
12. Achitarea facturii pentru a doua rată scadentă:
404 = 5121 21.480
„Furnizori de imobilizări ” „Conturi la bănci în lei”
13. Diminuarea datoriei fa ță de societatea de leasing (locator) cu valoarea cotei -părți
anuale din valoarea de intrare și a dobânzii plătite în al doilea an: 167 “Alte împrumuturi și datorii
31ssimilate” “Furnizori de imobilizări ”
1687 “Dobânzi aferente altor
împrumuturi și datorii
31ssimilate”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
666 = 471
“Cheltuieli privind dobânzile ” “Cheltuieli înregistrate în avans ”
LUCRARE DE DISERTAȚIE
32 – diminuarea datoriei față de locator cu valoarea cotei -părți anuale din valoarea de
intrare:
Credit cont 8036 12.000
„Redevențe, locații de gestiune, c hirii și alte datorii asimilate”
– diminuarea datoriei față de locator cu dobânda plătită:
Credit cont 8051 7.200
„Dobânzi af erente contractelor de leasing și altor contracte asimilate,
neajunse la scadență. Dobânzi de pl ătit”
bb) Operațiunile în cursul exercițiului N+2:
14. Înregistrarea amortizării anu ale a echipamentului tehnologic:
6811 = 2813 12.000
„ Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizărilor ” de transport, animalelor și plantațiilor ”
15. Înregistrarea facturii pentru a treia rată scadentă:
% = 404 19.680
12.000
5.400
2.280
16.
Concomitent se înregistrează cheltuielile curente privind dobânda de leasing pentru al treilea
an:
5.400
17. Achitarea facturii pentru a treia rată scadentă:
404 = 5121 19.680
„Furnizori de imobilizări ” „Conturi la bănci în lei”
18. Diminuarea datoriei față de societatea de leasing (locator) cu valoarea cotei -părți
anuale din valo area de intrare și a dobânzii plătite în al treilea an:
– diminuarea datoriei față de locator cu valoarea cotei -părți anuale din valoarea de
intrare:
Credit cont 8036 12.000
„Redevențe, locații de gestiune, c hirii și alte datorii asimilate”
– diminuarea datoriei față de locator cu dobânda plătită:
Credit cont 8051 5.400
„Dobânzi af erente contractelor de leasing și altor contracte asimilate,
neajunse la scadență. Dobânzi de plătit ”
cc) Operațiunile în cursul exercițiului N+3:
19. Înregistrarea amortizării a nuale a echipamentului tehnologic: 167 “Alte împrumuturi și datorii
32ssimilate” “ Furnizori de imobilizări ”
1687 “Dobânzi aferente altor
împrumuturi și datorii
32ssimilate”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
666 = 471
“Cheltuieli privind dobânzile ” “Cheltuieli înregistrate în avans ”
LUCRARE DE DISERTAȚIE
33 6811 = 2813 12.000
„ Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizărilor ” de transport, animalelor și plantațiilor ”
20. Înregistrarea facturii pentru a patra rată scadentă:
% = 404 17.880
12.000
3.600
2.280
21.
Concomitent se Inregistrează cheltuielile curente privind dobânda de leasing pentru al
patrulea an:
3.600
22. Achitarea facturii pentru a patra rată scadentă:
404 = 5121 17.880
„Furnizori de imobilizări ” „Conturi la bănci în lei”
23. Diminuarea datoriei față de societatea de leasing (locator) cu valoarea cotei -părți
anuale din valoarea de intrare și a dobânzii plătite în al patrulea an:
– diminuarea datori ei față de locator cu valoarea cotei -părți anuale din valoarea de
intrare:
Credit cont 8036 12.000
„Redevențe, locații de gestiune, c hirii și alte datorii asimilate”
– diminuarea datoriei față de locator cu dobânda plătită:
Credit cont 8051 3.600
„Dobânzi aferente contractelor de leasing și altor contracte asimilate,
neajunse la scadență. Dobânzi de plătit ”
24. Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală:
% = 404 14.280
12.000
2.280
25. Diminuarea datoriei fa ță de societatea de leasing cu valoarea reziduală:
Credit cont 8036 12.000
„Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate ”
26. Achitarea factur ii privind valoarea reziduală a echipamentului tehnologic: 167 “Alte împrumuturi și datorii
33ssimilate” “ Furnizori de imobilizări ”
1687 “Dobânzi aferente altor
împrumuturi și datorii
33ssimilate”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
666 = 471
“Cheltuieli privind dobânzile ” “Cheltuieli înregistrate în avans ”
167 “Alte împrumuturi și datorii
33ssimilate” “ Furnizori de i mobilizări ”
4426 “T.V.A. deductibilă ”
LUCRARE DE DISERTAȚIE
34 404 = 5121 14.280
„Furnizori de imobilizări ” „Conturi la bănci în lei”
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
LUCRARE DE DISERTAȚIE
35 Lăsând la o parte criza economică, creșterea ponderii sectorului privat în România,
creșterea mediului concurențial în care companiile activează a determinat o mult mai atentă și
judicioasă organizare a resurselor financiare și direcționarea lor către cât mai multe sectoare
de activitate. În acest fel, leasing -ul a devenit un instrument de finanțare din ce în ce mai
folosit, avantajele acestuia, în comparație cu alte modalități de finanțare, l -a promovat ca fiind
un factor important al creșterii economice la nivel global.
Leasing -ul este soluția ce permite depășirea dificultăților generate de un mediu
economic necorespunzător – finanțări limitate și scumpe, birocrația sistemului bancar – și
permite companiilor obținerea dreptului de folosință, cu eforturi financiare inițiale minim e,
asupra unor mașini, utilaje, echipamente tehnologice ce le permite creșterea productivității,
rentabilizarea activității , ceea ce conduce la creșterea profitului.
Leasingul este o operațiune complexă, care prin noutatea și provocările care le aduce
s-a impus ca metodă de stimulare a investițiilor publice și private în economia românească.
Ritmul rapid al creșterii volumului operațiunilor de leasing se explică prin rolul multiplu pe
care îl îndeplinește leasingul:
– În primul rând, este o formă de finanț are pentru utilizator, care nu obține prin
leasing capitalul necesar pentru cumpărarea de utilaje, ci direct utilajele dorite, fără a -și asuma
riscurile și obligațiile aferente dreptului de proprietate asupra acestora;
– În al doilea rând, este o formă de autofinanțare tot pentru utilizator, care plătește
ratele de leasing prin vânzarea bunurilor obținute cu utilaje închiriate;
– Leasing -ul apare și ca formă de comercializare pentru producător, care beneficiază
de avantajul plății pe loc a bunurilor achiz iționate de societatea de leasing;
– Leasing -ul poate fi și un instrument de marketing , în cazul leasingului direct, prin
care producătorul își face cu noscute produsele;
– Leasing -ul se poate aplica cu succes ca metodă de privatizare a întreprinderilor de
stat, caz în care statul, păstrând dreptul de proprietate asupra acestora le va asigura un
management de calitate, având ca rezultat creșterea eficienței economice a acestor
întreprinderi.
Leasing -ul este opțiunea aleasă, în general pentru avantajele pe ca re le prezintă atât
pentru client cât și pentru furnizor. Aceste avantaje se măsoară prin eficiența operațiunii de
leasing.
Leasingul poate constitui și o formă de privatizare, prezentând numeroase avantaje
atât pentru stat, deoarece conservă proprietatea asupra unităților economice respective, ele
putând fi definitiv privatizate numai după ce clientul și -a dovedit calitățile manageriale, cât și
pentru clienți, pentru că în această acțiune de mare complexitate social – economică pot fi
atrași manageri capa bili care, neavând capital, nu ar fi putut realiza asemenea afaceri
economice pe cont propriu.
Pentru societatea de leasing, eficiența rezultă din încasarea taxelor de leasing, al căror
nivel este de regulă ridicat: nivelul ridicat este justificat , în mar e măsură de riscurile pe care
le comportă aceste operațiuni.
Pentru beneficiari, determinarea eficienței operațiunii de leasing se face, de regulă,
prin comparație cu alte operațiuni, cum ar fi cumpărarea cash sau prin credit.
Pentru client, plata în siste m leasing constituie un avantaj prin economisirea în fază
inițială, a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie.
Pentru omul de afaceri, ceea ce contează este substanța și nu forma.
În concluzie leasing -ul prezintă avantaj atât pentru benef iciar cât și pentru societatea
de leasing.
Leasing -ul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finanțare a investițiilor
productive, oferind un plus de siguranță deținătorului de capital. Statele trebuie să încurajeze
finanțările prin intermediul leasin gului a unor investiții de interes general. Nu în ultimul rând,
leasingul combinat cu facilități fiscale adecvate, poate fi un mijloc eficient de dezvoltare a
regiunilor subdezvoltate.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
36 În prezent, în țările cu economie dezvoltată peste o treime din investi ții este finanțată
în sistem leasing. Dacă nu am lua în calcul criza economică, în România industria leasingului
este la începuturi, căutând soluții pentru dezvoltare, dar expansiunea ei este limitată de cadrul
juridic existent .
LUCRARE DE DISERTAȚIE
37 B I B L I O G R A F I E
1. Achim M. Leasing – O afacere de succes , Editura Economică,
București, 2005
2. Bantaș A.,
Năstăsescu V. Dicționar economic englez -român , Editura Minulescu,
București, 1997.
3. Capatina O.
Aspecte noi în cercetarea contractelor internaționale ,
Revista de drept comercial nr. 3 /1991
4. Cărpenaru S.,
Deak Francisc Contracte civile și comerciale , Editura Lumina Lex
1993
5. Chamand Cl. Le leasing , J.c.P. 1985
6. Clocotici D.,
Gheorghiu Gh. Operațiuni de l easing , Editura Lumina Lex 1998
7. Cohen Alain Le credit -bail immobilier , Editura Dalloz 1996
8. Coraș M. Invenții și inovații , nr.2/1974
9. Costin M. Dicționar de drept internațional al afacerilor Vol. I – II,
1996
9. Gheorghe Lepădatu
Contabi litate de gestiune și calculația costurilor , Pro
Universitaria, București, 2009
10. Gheorghe Lepădatu
Oleg Margina Doina
Maria Tilea Contabilitate generala , Pro Universitaria, București,
2009
11. Ionescu V.
Revista de drept comercial , nr. 9/1996
12. John F . Lamemert,
M.A.I R.M. Investor’s perspective on single tenant net lease
transactions în “The Appraisal Journal ”, July 1997
13. Voiculescu D.,
Coraș M. Leasing , Editura Științifică și Enciclopedică, 1985
14. Nicolae M. Discuții privitoare la răspunderea s olidară în obligațiile
comerciale, în RDC nr. 33/2004
15. Popa I.
Tranzacții comerciale internaționale , Editura
Economică, 1998
16. Puiu. Al. Management internațional, Tratat Vol. II , Editura
Independența Economică, Brăila, 1999
LUCRARE DE DISERTAȚIE
38 17. Rouzi R. Il leasing , Edit ura Giuffre, Milano, 1981
18. Safta E. Dreptul de proprietate privată și publică în România ,
Editura Graphix, Iași, 1993
19. Stătescu C.
Drept civil. Teoria generală a drepturilor reale ,
București, 1973
20. Șuta N.,
Șuta-Selejan S. Istoria comerțului mondial și a politicii comerciale ,
Editura All, 1997
20. Turcu I.,
Pop I. Contractele comerciale – formare și executare , Editura
Lumina Lex, București, 1997
21. Țole M. și colab. Finanțele agenților economici , Editura Pro
Universitaria, București, 2007
22. Zinveliu I. Contractele civile , Editura Dacia, Cluj, 1978
23. ARTICOLE Companii de Leasing de top – 2009 – Editura FinMedia
24. ARTICOLE Piața Financiară, Supliment februarie, Finleasing , 2010
25. ARTICOLE Totul despre Leasing , Editura Meteor Press, actu alizat
18 iulie 2005
Nota:Se introduce si
Criveanu,M.Contabilitate
publica,Editura
Univ ersitaria,Craiova,2018
LUCRARE DE DISERTAȚIE
39 A N E X E
ANEXA 1
Contract de leasing
nr…… din……
I. Părțile
S.C. ……………….. …….., cu sediul în ………………………., înmatriculată la R.C. sub nr
……/………….. cod fiscal ……………., cont bancar …………../………………, reprezentată fiind prin
……………, în calitate de ……………….. ……, denumită în .continuare: DAUREX (LOCATOR,
PROPRIETAR) și
S.C ……………………, cu sediul în ………………………….., înmatriculată la R.C. sub nr
…../……….. cod fiscal…………., cont . bancar …………/……………, reprezentată fiind prin
…………, în calitate de ……………….., denumită în c ontinuare: BENEFICIAR
(UTILIZATOR, CHIRIAȘ) , au convenit asupra închirierii prezentului contract în condițiile
mai jos negociate.
II. Obiectul și durata contractului
Art. 1. Obiectul prezentului contract îl constituie încheierea în regim de leasing
(denumită în continuare LEASING) a . bunurilor menționate în anexa .de la contract, generic
denumite în contract echipamente, de către DAUREX , în calitate de proprietar,
BENEFICIAR -ului, căruia i se conferă, în condițiile prezentului contract, posesia și fol osința
echipamentelor.
Art. 2 . Configurația echipamentelor constituie . alegerea exclusivă a BENEFICIAR –
ului iar DAUREX -ul nu are nici o responsabilitate dacă această configurație nu va corespunde
utilizării preconizate . de BENEFICIAR.
Art. 3. Contractul s e încheie pe o perioada de ……. luni, începând cu data livrării și
încetează la expirare sau la momentul . exprimării opțiunii de cumpărare de către
BENEFICIAR.
III. Obligațiile părților
Art. 4. Conform prezentului contract . DAUREX -ul se obligă să livre ze, să închirieze
și să mențină funcționale . echipamentele obiect al LEASING -ului, iar BENEFICIAR -ul se
LUCRARE DE DISERTAȚIE
40 obligă să preia, să plătească tranșele de . plăți aferente și să exploateze echipamentele potrivit
contractului.
Art. 5. La expirarea prezentului contrac t, BENEFICIAR -ul are dreptul triplei
opțiuni:
a) de a deveni proprietar al echipamentelor . închiriate prin exercitarea .opțiunii de
cumpărare, plătind prețul rezidual stabilit prin negociere.
b) de a încheia un nou contract de . .leasing pentru valoarea reziduală , în condiții ce vor fi
negociate de părți;
c) de a returna echipamentele obiect al LEASING -ului.
Art. 6. DAUREX -ul se obligă să vireze .echipamentele obiect al contractului la
termenele și locul de livrare menționate potrivit anexei la contract.
DAUREX -ul po ate/nu poate livra . echipamentele în avans față de termenele stabilite.
DAUREX -ul poate decala . termenul de livrare . în . situația în care BENEFICIAR -ul nu –
și îndeplinește propriile obligații . contractuale al căror termen de execuție este anterior .
obligați ei de livrare a DAUREX -ului
Art. 7. Livrarea echipamentelor se face pe baza recepției .cantitative și calitative
efectuate la . sediul . DAUREX -ului/BENEFICIAR -ului .încheindu -se un .proces verbal de
recepție -autorecepție, a cărui dată constituie data livrăr ii.
Art. 8. Transportul echipamentelor intră .în obligația DAUREX -ului/BENEFICIAR –
ului. La data predării echipamentelor se transmit . riscurile privind . utilizarea .conform normelor
specifice a acestora. La predarea echipamentelor, DAUREX UL .va înmâna .docu mentul de
livrare, certificatul de calitate, procesul verbal de recepție.
Art. 9. Echipamentele ce fac . obiectul LEASINGULUI sunt și rămân pe durata
contractului proprietatea DAUREX ULUI.
BENEFICIARUL nu va întreprinde nici o acțiune și nu va omite să între prindă vreo
acțiune, dacă aceste acțiuni sau omisiuni . ar .putea . afecta titlul de proprietate al DAUREX -ului
asupra echipamentelor . sau în general drepturile DAUREX -ului și ale societății de . asigurare
în conformitate cu prezentul contract și cu polița d e asigurare.
Art. 10. DAUREX -ul păstrează proprietatea atât .asupra .echipamentelor cât și asupra
modificărilor .cestora în . procesul . de întreținere. DAUREX -ul nu va interveni în modul de
utilizare de către BENEFICIAR a echipamentelor.
Art. 11 . În calitat ea sa de proprietar al .echipamentelor, DAUREX -ul îl garantează pe
BENEFICIAR pentru evicțiune.
Art. 12. BENEFICIAR -ul se obligă să efectueze plata chiriei (plată de leasing;
redevență) astfel:
LUCRARE DE DISERTAȚIE
41 a) avans ….. % plus TVA;
b) plată la livrare ….plus TVA;
c) …. plăți lunare la data de …. plus TVA (plățile .lunare .se fac în avans, în prima zi a
lunii, considerând că .prima zi a primei luni începe la data livrării).
Art. 13. Plata chiriei se face în contul DAUREX -ului nr .………deschis la
……………..
DAUREX -ul va emite o factu ră .pentru .fiecare . plată și tranșă de plată, care va fi
transmisă BENEFICIAR -ului cel mai .. târziu în ziua scadentă a plăților convenite. Neprimirea
în termen . a facturii nu îndreptățește pe . BENEFICIAR să nu plătească chiria la scadență.
Art. 14. BENEF ICIAR -ul nu poate . subînchiria . echipamentele .obiect al contractului,
nu le poate gaja și nu le poate scoate de pe . teritoriul . României fără acordul expres și prealabil
al DAUREX -ului.
BENEFICIAR -ul este răspunzător de .pierderea sau deteriorarea culpabi lă a
echipamentelor.
Art. 15. Echipamentele vor fi . utilizate de către BENEFICIAR în condiții normale de
exploatare, în strictă concordanță . cu . instrucțiunile emise de DAUREX și .în .condiții
corespunzătoare de siguranță și securitate. Intervențiile de .reparație sau modificare a
echipamentelor se vor face exclusiv de către DAUREX după convenirea condițiilor specifice
cu BENEFICIAR -ul.
Art. 16. Echipamentele închiriate potrivit . prezentului contract vor fi asigurate în
totalitate, pe întreaga durată a cont ractului de .leasing, primele de asigurare fiind plătite
separat de către BENEFICIAR dacă . .ele nu au fost incluse în plățile de leasing. Societatea de
asigurare va fi aleasă . .de către DAUREX , BENEFICIAR -ul angajându -se să comunice
asiguratorului orice in formații pretinse .de acesta . prin polițele de asigurare sau prin solicitări
separate.
Art. 17. BENEFICIARUL va informa de îndată pe DAUREX în legătură cu orice
pierdere, furt . sau daună produsă echipamentelor .sau oricăror părți componente ale acestora,
ca și orice situație care poate conduce la o pretenție către asigurator.
IV. Garanție și asistență tehnică
Art. 18. Perioada de garanție asigurată de către DAUREX începe odată cu
întocmirea procesului -verbal de recepție .al echipamentelor . și se . întinde p e toată durata de .
.valabilitate a contractului.
BENEFICIAR -ul se obligă să manipuleze, transporte, .depoziteze, să pună în . funcțiune
și să utilizeze echipamentele .conform prescripțiilor date de DAUREX . DAUREX -ul nu
LUCRARE DE DISERTAȚIE
42 răspunde pentru . defecțiunile apărute ca . urmare a nerespectării acestor prescripții de către
BENEFICIAR.
Art. 19. Echipamentele se vor afla în întreținerea DAUREX -ului, care , pe perioada
contractuală are obligația să .înlocuiască .cu titlu gratuit, la sediul BENEFICIAR -ului orice
componentă sau echipament defecte din motive acoperite de garanția DAUREX -ului.
Art. 20. În cazul în care BENEFICIAR -ul cumpără .echipamentele prin .exercitarea
opțiunii . de cumpărare sau prin . plata valorii rămase . .neamortizate înainte de expirarea
perioadei de gar anție, garanția DAUREX -ului va continua până la expirarea termenului
stabilit contractual.
Art. 21. Operațiunile de întreținere și service pot fi efectuate de DAUREX sau de
firme de service autorizate de către acesta. Numai constatările consemnate în docum entele
firmelor autorizate dau dreptul ca remedierile să fie făcute în contul DAUREX -ului.
DAUREX -ul acordă asistență tehnică . .și service pentru defecțiunile apărute .în perioada
de garanție, care nu -i .sunt imputabile. Asistența tehnică și ,,service” -ul în perioada de garanție
și post -garanție ca și livrarea de consumabile fac obiectul unui contract separat ce se
semnează odată cu contractul de leasing.
Art. 22. DAUREX -ul este autorizat în mod irevocabil de către BENEFICIAR să
verifice funcționarea și mod ul de întreținere al echipamentelor, inspectarea putându -se face
fără preaviz, în timpul programului de lucru al BENEFICIARU -lui pe baza unei împuterniciri
scrise emise de DAUREX .
V. Răspunderea contractuală
Art. 23. Pentru neexecutarea totală .sau parția lă, ori pentru executarea
necorespunzătoare a obligațiilor .contractuale, părțile ..datorează despăgubiri cât și penalități
stabilite conform prezentei clauze penale :
a) DAUREX -ul datorează penalități de …..% / zi / valoarea echipamentelor nelivrate în
termenul contractual.
b) DAUREX -ul datorează penalități de ….% / zi / valoarea echipamentelor defecte
nereparate sau . neînlocuite, când această operațiune intră în atribuțiile sale.
c) În cazul nerespectării . obligațiilor asumate . de către DAUREX , BENEFICI AR-ul poate
opta pentru . rezilierea contractului, cu despăgubiri:
d) BENEFICIAR -ul datorează penalități de …..% / zi / valoarea, în cazul depășirii
scadenței de plată . a avansului, plății la livrarea, cât și a chiriilor lunare;
e) următoarele situații po t fi considerate de către DAUREX , drept încălcări grave ale
contractului de către BENEFICIAR:
LUCRARE DE DISERTAȚIE
43 – nepreluarea la termen a echipamentelor;
– orice act sau . neglijență DAUREX care ar putea pune în .vpericol securitatea,
siguranța, integritatea și buna . funcți onare a echipamentelor;
– orice act sau neglijență din partea BENEFICIAR – ului DAUREX care poate conduce
la anularea asigurării;
– orice act sau neglijență a BENEFICIAR – ului care ar putea afecta titlul de proprietate
al DAUREX – ului asupra echipamentelor .
În cazul constatării unor astfel .de situații DAUREX -ul poate rezilia contractul, cu
preluarea de îndată a echipamentelor .și pretinderea DAUREX de daun .e interese, nivelul
cuantumului valoric al chiriei rest de plătit până la expirarea contractului.
În completare DAUREX -ul poate solicita și alte despăgubiri a căror suportare o poate
dovedi.
Art. 24. Contractul poate fi reziliat cu pretinderea despăgubiri de către DAUREX și
în următoarele situații:
a) BENEFICIAR -ul devine insolvent sau este declarat falit;
b) BENEFICIAR -ul își suspendă activitatea;
c) se constată că actele financiare prezentate de BENEFICIAR la încheierea contractului
conțin date nereale.
Art. 25. În cazurile menționate, care conferă DAUREX -ului dreptul de reziliere a
contractului, preluarea echipa mentelor .obiect al contractului se face de îndată în virtutea
dreptului de dispoziție al DAUREX -ului cu o simplă notificare adresată BENEFICIAR -ului.
Art. 26. Prezentul contract este considerat comercial și este guvernat de dreptul
pozitiv românesc.
Art. 27. Soluționarea eventualelor litigii ce nu au fost stinse pe . cale amiabilă, este
de competența instanței . judecătorești de pe raza sediului DAUREX -ului.
Părțile pot .conveni pe cale de compromis distinct, soluționarea litigiului pe cale de arbitraj.
VI. Clauze speciale
Art. 28. Prin prezentul . contract DAUREX -ul garantează BENEFICIAR -ului o
opțiune de cumpărare a echipamentelor, . în . condițiile tehnice în care acestea . se află la
expirarea contractului, la un preț de cumpărare de…..(valoare reziduală) . cu condiția ca
BENEFICIAR -ul să notifice intenția de cumpărare cu…. zile înainte de încetarea leasing -ului.
Art. 29. Notificarea cuprinzând intenția .de cumpărare are valoare de acceptare
irevocabilă, ambele părți fiind obligate la întocmirea formalit ăților de transfer al proprietății
echipamentelor.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
44 Art. 30. BENEFICIAR -ul poate notifica intenția sa . de cumpărare a echipamentelor
oricând pe durata contractului . de leasing .oferta fiind fermă și irevocabilă, de a plăti valoarea
integrală a sumei rămase n eamortizate, conform anexei la contract.
Nerespectarea de către DAUREX a opțiunii BENEFICIAR -ului .privind cumpărarea
echipamentelor, conferă acestuia .din urmă dreptul la . acțiune judiciară fie pentru obținerea
execuției silite, fie pentru plata de daune egale cu valoarea reziduală a echipamentelor.
Art. 31. Orice alte taxe în .afara plăților .negociate contractual privind derularea
contractului de leasing după . . . livrarea echipamentelor, incumbă BENEFICIAR -ului.
Art. 32. Plățile se fac în contul și banc a ce vor fi indicate de către DAUREX .
Art. 33. Orice comunicări între . părți în legătură cu prezentul contract . se vor face în
scris la adresele indicate de către părți.
Art. 34. Prezentul contract nu poate fi .modificat decât prin acte adiționale convenit e
și semnate de către ambele părți.
Art. 35. Clauzele prezentului contract sunt . considerate de către părți confidențiale în
raport cu alți agenți economici, divulgarea acestora cu consecința prejudicierii intereselor
părților putând atrage răspunderea păr ții în culpă.
VII. Forța majoră
Art. 36. Constituie caz de forță . majoră .orice eveniment pe .care partea . care-l invocă
nu-l putea prevedea la momentul . încheierii . contractului și căruia ea .nu-i putea împiedica sau
preveni efectele, care . este de natur ă să facă . .imposibilă tempor sau definitiv, în tot sau în
parte, executarea obligațiilor contractuale, cu excluderea evenimentelor făcând executarea mai
dificilă sau mai oneroasa.
Art. 37 . Contractul care invocă . o cauză de exonerare ar .obligația de a aviza de acest
lucru cealaltă parte într -un . termen de…zile decurgând de . .la momentul când ea are cunoștință
de eveniment sub . . sancțiunea decăderii, descriindu -l cu precizie sub aspectul . incidenței și
duratei asupra . exercitării obligațiilor contract uale. Încetarea evenimentului de .forță majoră va
fi comunicată în același termen de partea care se prevalează de el.
VIII. Dispoziții finale
Art.38. Anexele la contract fac parte integrantă din contract.
Art. 39 . În legătură cu derularea prezentului contr act părțile desemnează ca persoane
de contract pe …………… din partea DAUREX -ului și ………………… din partea BENEFICIAR –
ului.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
45 Art. 40. Prezentul contract intră în vigoare la data semnării și are o durată de
valabilitate de …………
Încheiat în două exemplare originale astăzi ……….., la sediul ………………….
DAUREX , BENEFICIAR,
……………………………… …………. …………………………..
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: MASTERAT AUDIT ȘI MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL [611611] (ID: 611611)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.