Masterat Antreprenoriat și Management Strategic [604506]

Masterat Antreprenoriat și Management Strategic

Potențialul impact asupra unui investitor
român a situației Deutsche Bank

Masterand: [anonimizat], 2017

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………………… ….pag.
Capitolul 1. Criza financiară – Încadrări teoretice………………………………………………. .pag.
1.1. Definirea conceptului de criză………………………………………. ………………………….. pag.
1.2. Tipuri de criză……………………………………………………………… ………………………….. pag.
Capitolul 2. Retros pectiva crizei economice d in 2007 și a situației Deutsche
Bank…………………………………………………. ………………………………………………………. ….pag.
2.1. Criza imobiliară din 2007…………………………… ………………pag.
2.2. Deutsche Bank – istoria și situația actuală a băncii ………………………………pag.
2.3. Comparație între cele două evenimente ……………………………….. ……………… …….pag.

Capitolul 3. Capitolul 3. Metodologia cerc etării……………………………. ……………………pag.
4. Referințe bibliografice………………………………………………………………………….. ……..pag.

Rezumat

Concepte cheie

Deutsche Bank , criza imobiliară , criză .

Introducere

În acest moment, unele din cele mai importante și desbătute subiecte privind economia globală
sunt legate de crizele din trecut, dar și de eventualele situații în urma cărora pot survenii noi crize.
Crizele sunt “situații caracterizate de o instabilitate pronunțată, fiind deci însoțite de o volatilitate
si de o incertitudine în creștere pe majoritatea piețelor (piețe de capital, piața petrolului, piețele monetare
și valutare, piața muncii etc.). În situații de criză (orice formă ar îmbrăca ea) ne aflăm într -o permanentă
stare de neliniște și de nesiguranță legată de viitor , teamă sau chiar panică. Instinctul nostru de apărare și
de conservare ne îndeamnă să ne comportăm uneori irațional și să accentuăm și mai mult această
volatilitate, deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitivă pe care o avem, filtrăm informația și
înțelegem fenomenul în felul nostru transpunându -l apoi într -un anumit comportament legat de piață.”
(Păun, 2008)
De asemenea, Udrescu ( 2012) spune că aceste crize financiare „exprimă dereglări grave ale
sistemelor financiare ale țărilor, concretizate în deficite de proporții ale bugetelor de stat. După caz,
crizele financiare pot sa apară ca urmare a unor situații accidentale (reducerea s ubstanțială a încasărilor
bugetare), a unor șocuri neprevăzute la care este supusă economia reală (conjunctură nefavorabilă internă
și/sau externă în anumite ramuri sau subramuri), a unor decizii hazardate ale fondurilor de conducere care
angajează cheltui eli exagerate, ignorând riscurile la care se expun. Pe cale de consecință, crizele
economico -financiare sunt cauzate de elemente generatoare de crize aparținând ambelor forme, care însă
influențează negativ ambele domenii de activitate.”
Indiferent de tip ul de criză declanșată într -un stat, efectele sunt neplăcute, în special dacă
acea criză este una dintre cele mai mari crize apărute, luându -ne după impactul avut asupra oamenilor și a
economiei globale. Conform Soros (2008), cele mai mari crize apărute su nt „Marea Criză din 1929 și
criza imobilialelor din 2007”.
Dornbuch (2009) definește criza de datorie externă ca fiind „situația în care o țară este în
incapacitate de a -și onora serviciul datoriei externe și de a rambursa ratele aferente acesteia”.
Demersul pe care ni -l propunem prin cercetarea din această lucrare are ca scop identificarea unor
asemănari, care ar putea descrie eventuale pattern -uri, adică fenomene prealabile declansarii crizelor, care
să se repete într -o manieră predictibilă.
Pentru atingerea acestui obiectiv, lucrarea a fost structurată în 4 părți. În primul capitol sunt
prezentate încadrările teoretice ale crizelor financiare care au marcat economia statelor de -a lungul
timpului. A doua parte a lucrării prezintă o privire în retrosp ectivă a crizei imobilialelor din 2007, cât și
situația Deutsche Bank din anul 2015 până în prezent, iar în partea a treia a lucrării se vor analiza
asemănările și deosebirile între cele două situații economice. Ultima parte a lucrării se concentrează pe
cercetarea fe nomenului, concluzii desprinse ș i propuneri de optimizare.

Capitolul 1. Criza Financiară – Încadrări teoretice

Crizele sunt “situații caracterizate de o instabilitate pronunțată, fiind deci însoțite de o volatilitate
si de o incertitudine în creștere pe majoritatea piețelor (piețe de capital, piața petrolului, piețele
monetare și valutare, piața muncii etc.). În situații de criză (orice formă ar îmbrăca ea) ne aflăm într -o
permanentă stare de neliniște și de nesiguranță legată de viitor, teamă sau chiar panică. Instinctul
nostru de apărare și de conservare ne îndeamnă să ne comportăm uneori irațional și să accentuăm și
mai mult această volatilitate, deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitivă pe care o avem,
filtrăm i nformația și înțelegem fenomenul în felul nostru transpunându -l apoi într -un anumit
comportament legat de piață.” (Păun, 2008)
De asemenea, Udrescu (2012) spune că aceste crize financiare „exprimă dereglări grave ale
sistemelor financiare ale țărilor, conc retizate în deficite de proporții ale bugetelor de stat. După caz,
crizele financiare pot sa apară ca urmare a unor situații accidentale (reducerea substanțială a
încasărilor bugetare), a unor șocuri neprevăzute la care este supusă economia reală (conjunct ură
nefavorabilă internă și/sau externă în anumite ramuri sau subramuri), a unor decizii hazardate ale
fondurilor de conducere care angajează cheltuieli exagerate, ignorând riscurile la care se expun. Pe
cale de consecință, crizele economico -financiare sun t cauzate de elemente generatoare de crize
aparținând ambelor forme, care însă influențează negativ ambele domenii de activitate.”
De altfel, crizele se împart în mai multe categorii, comform mai multor autori, printre care și
Manic (2009) care împarte cri za în 3 categorii : criza de mică amploare, criza structural și crizele
sistemice. “Criza de mică” amploare este un tip de criză destul de comună, dar care nu aduce daune
majore economiei, nefiind periculoasă. Acest tip de criză este declanșată de creșterea prețului la
petrol, calamități naturale, conflicte de frontieră care generează scăderea PIB -ului și, de cele mai
multe ori crește și rata șomajului. În această situație guvernul poate lua măsuri de ordin fiscal în caz
că economia nu se redresează singură. „Criza structurală” este al doilea tip de criză prezentat și apare
atunci când apar probleme la balanța de plăți externe, producția unei țări neadaptându -se cererii
internaționale. Al treilea și ultimul tip de criză prezentat de Manic (2009) este reprezen tat de „crizele
sistemice”. Acestea sunt reprezentate de crizele la care nu se găsesc soluții pentru rezolvarea în
interiorul statului, astfel obligând întregul sistem să facă schimbări.
Ishihara (2005) indentifică la rândul său un tip de criză, aceasta fi ind „criza de lichiditate în
sectorul financiar -bancar”. Acest tip de criză apare atunci când băncile se confruntă cu imposibilitatea
de plată sau când băncile au pasive mai reduse decât active.
Indiferent de tipul de criză declanșată într -un stat, efecte le sunt neplăcute, în special dacă acea
criză este una dintre cele mai mari crize apărute, luându -ne după impactul avut asupra oamenilor și a
economiei globale. Conform Soros (2008), cele mai mari crize apărute sunt „Marea Criză din 1929 și
criza imobilial elor din 2007”.
Dornbuch (2009) definește criza de datorie externă ca fiind „situația în care o țară este în
incapacitate de a -și onora serviciul datoriei externe și de a rambursa ratele aferente acesteia”.

Capitolul 2. Retrospectiva crizei economice din 2007 și a situației Deutsche Bank

2.1. Criza imobilia ră din 2007

Comform cunoscutului om de afaceri și investitor american Soros (2008), această criză s -a
declanșat pe data de 6 august 2007, el mai dezvăluind și faptul că în acel moment „ne aflăm în
mijlocul celei mai grave crize financiare din 1930 încoace”.
Această criză în care ne aflăm s -a declanșat , conform lui Soros ( 2008 ) pe data de 6 august
2007. Cunoscutul om de afaceri și investitor american dezvăluie faptul că „ne aflăm în mijlocul c elei
mai grave crize financiare din 1930 încoace”.
Conform BBC, Soros ( 2008:11 ) a extras primele 7 zile critice din criza financiară
începută în 2007 . Astfel, Soros a dezvălui faptul că “Pe 6 august, American Home Mortgage, una
dintre cele mai mari so cietăți americane independente de credit pentru locuințe, a dat faliment, după
ce a concediat mare parte din personal. Compania a declarat că este o victimă a prăbușirii pieței de
locuințe din SUA, prăbușire care a antrenat mulți creditori și debitori de credite subprime, cu grad
mare de risc, ” 9 august vine cu o înghețare a piețelor de credit după ce banca franceză, BNP Pribas
suspendă 3 fonduri de investiții, în valoare de 2 miliarde de euro,” invocând problemele din sectorul
ipotecar subprime din SUA. Banca Central Europeană a investit 95 de miliarde de euro în sistemul
bancar al Europei, iar Rezerva Federală a SUA și Banca Japoniei au luat măsuri similare. ” Banca
Central Europeană pune la dispoziție fonduri suplimentare de 61 miliarde de euro, pe 10 august. Pe
13 august, Banca Cental Europeană furnizează o a treia sumă de 47,7 miliarde de euro. “Băncile
centale ale Japoniei și SUA au plusat de asemenea peste sumele acordate anterior.” Pe 16 august,
creditorii ipotecari mari precum Countrywide Financi al și Rams se retrag de pe piață, declarând că au
probleme cu lichiditățiile. “Pe 17 august, Rezerva Federală Americană a scăzut la jumătate rata de
discount, pentru a ajuta băncile să -și rezolve problemele de creditare.” Pe 13 septembrie, Northern
Rock s e afla aproape de insolvabilitate.1
Originea crizei se regăsește în criza Internetului din anul 2000. Astfel putem spune că această
criză putea fi previzionată cu 7 ani în urmă. În acel moment, Rezerva Federală a ajutat economia
atunci când a scăzut rata f ondurilor federale de la 6,5% la 3,5% și după atacurile teroriste de la 11
septembrie 2001, prin scăderea ratelor până la 1% timp de un an de zile. Diferența între rata inflației
și rata dobânzii s -a menținut timp de 31 de luni negativă. Însă această scăde re nu a avut efecte
pozitive pentru cei care aveau credite în bănci pentru achiziționarea de locuințe, întrucât ei nu -și mai
putea plăti ratele. Numărul creditelor ipotecare subprime sau “credite mincinoase” (Soros, 2008:13 )
devenite neperformante a atins un nivel record. De multe ori, creditele subprime includeau și cel de -al
doilea tip de credit numit „ ninja”( Soros, 2008: 13 ), pentru care nu aveai nevoie de venituri sau de
un loc de muncă.
Piața locuințelor a avut un boom datorită monedei foarte ieftină, aproape gratuită. Cei doi autori,
Soros (2008: 14) si Smick (2009 : 40) susțin faptul că între anii 2000 și 2005, piața locuințelor a
crescut extrem de mult (valoarea ei majorându -se cu 50%) și de asemenea, construcțiile au avut o
creștere frenet ică.
Pentru a susține argumentul, Soros (2008: 14) îl cita în cartea lui pe Martin Feldstein (2006), care
estima că din 1997 până în 2006, cumpărătorii au obținut peste 9 miliarde de dolari din ratele

1 ( 2008: 11 -12 ), BBC News, 2008 Timeline: Sub-prime losses . [Online] [Accesat la data de 07.02.2017]
http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/7096845.stm

ipotecare. Băncile au putut să -și vândă creditele subpr ime dându -le numele de „obligațiuni de plată
garantate (CDO)”. (Soros, 2008)
Securizarea avea menirea să reducă pe cât posibil riscurile, însă, ulterior s -a observat că de fapt,
riscurile creșteau pentru că se transferau ipotecile de la bănci care își cuno șteau clienții spre
investitorii pe care nu îi cunoșteau.
Pentru creditele subprime, clienții erau cei fără experiență și cei mai puțin informați, iar acțiunile
frauduloase erau foarte frecvente. „Ratele incitante” a dat tonul acestor acțiuni. (Buffett,W, Soros.G
și Volcker. P(2010), “Criză economică și profeții ei” ). Începând cu anul 2005, era foarte ușor și rapid
„să creezi titluri sintetice care mimau riscurile titlurilor reale, dar nu reflectau și costurile de
cumpărare și menținere a împrumuturilor reale” (Soros, 2008). Titlurile riscante au continuat să intre
pe piață, iar aceasta a favorizat și apariția altor instrumente financiare sintetice, cum ar fi swap pe risc
de credit (CDS), apărut în anul 1990 în Europa. Soros (2008: 25) spune că CDS -ul era acordat între
două bănci. „Banca A, vânzătorul de swap (achizitorul garanției) era de acord să plătească o taxă
anuală pentru o perioadă anume de ani către Banca B, cumpărătorul de swap (vânzătorul garanției), în
schimbul unui portofoliu de împrumuturi. B anca B se obligă să acopere pierderile Băncii A derivate
din acest portofoliu pe timpul schimbului. Înainte de CDS, o bancă doritoare să -și diversifice
portofoliul trebuia să cumpere sau să vândă segmente de împrumuturi, ceea ce era complicat, pentru
că er a nevoie de permisiunea debitorului.”
Așadar, criza financiară își are originea în încercarea creditorilor americani de a pune la dispoziția
consumatorilor mai mulți bani pentru achiziționarea unei locuințe. Aceasta a evoluat în rău,
provocând falimente, m ilioane de șomeri și destabilizând toate sectoarele economiei.
Soros (2008: 79) ne explică faptul că, chiar dacă rata dobânzilor începea să crească, datorită
practicilor de creditare din ce în ce mai agresive și unor noi modalități de garantare a ipotecil or,
această cădere era iminentă. Această ipoteză, conform lui Soros (2008 :79), se numește “ipoteza
super -baloanelor de săpun”
Căderile economiei nu au fost luate în serios pentru că Rezerva Federală obișnuia să intervină și
să ajute situația să se remediez e, ceea ce s -a și întâmplat atunci când aceștia au scăzut rata fondurilor
federale de la 6,5% la 3,5% și după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, prin scăderea ratelor
până la 1% timp de un an de zile, permițând super -balonului imobiliar să se dezvolte în Statele Unite.
Acest balon a urmat modelul creștere -declin pas cu pas. A existat o creștere a creditelor subprime care
a fost susținută de o ipoteză greșită “conform căreia valoarea garanției nu este afectată de
disponibilitatea de a credita”.2
Super -balonul de săpun are în viziunea lui Soros (2008: 94), 3 tendințe majore: „una pe termen
lung, creșterea volumului creditelor raportat la produsul intern brut, a doua tendință este globalizarea
piețelor și a treia, înlăturarea treptată a reglementă rilor pe piețele financiare.”

2 Șerban F. ( 2009 ) Criza creditelor din 2008 și implicațiile ei. Academia de Studii Economice din
București [Online], [ Accesat la data de 7.02.2017 ]
http://www.asecib.ase.ro/simpozion/2009/full_papers/pdf/36_SerbanFlorentin_ro.pdf

2.2. Deutsche Bank – istoria și situația actuală a băncii

Deutsche bank este în prezent una din cele mai importante bănci de investiții pe plan global, dar are și
o istorie bogată. A apărut în anul 1870 în Berlin ca o bancă specializată pe afaceri internaționale. În luna
Octombrie a anului 2001, Deutsche bank s -a listat pe New Zork Stock Exchange , reușind în următorii ani
să își întărească prezența în Statele Unite ale Americii.
Deși în prezent a ajuns să fie cea mai puternică bancă de investiții din Europa și printre cele mai
puternice din lume, Deutsche Bank nu duce lipsă de probleme care afectează foarte mult economia în
special economia europeană, dar și globală. Pe data de 5 Noiembrie a anului 2015, Deutsche Bank a fost
amendată de către FED (Federal Reserve Bank) cu suma de 237.2 milioane de Euro, datorită i mplicării în
afaceri cu anumite țări precum Libia, Sudan, Burma, Iran și Siria, țări care se aflau sub supravegherea
S.U.A și erau sancționate de către aceasta. De altfel, Deutsche Bank au primit o amendă în valoare de 630
milioane de Dolari către autorit ățile de reglementare din Marea Britanie și Statele Unite, ca urmare a unei
anchete demarate în anul 2015 cu ajutorul căreia s -a descoperit că o parte din clienții din Rusia ai
instituției financiare cumpărau acțiuni la Moscova în ruble și le revindeau ins tantaneu la Londra în dolari ,
permițând ca între anii 2011 și 2015 să iasă 10 miliarde de Dolari din Rusia.3 Totodată, Deutsche Bank și
Departamentul de Justiție a Statelor Unite au căzut de acord ca banca să plătească o sumă în valoare de
7.2 miliade de D olari pentru a încheia o situație complicată privind valori imobiliare.4
În urma acestor situații, Deutsche Bank a fost refuzată privind vreun ajutor, în special, de cancelarul
Germaniei, Angela Merkel, ajutor ce ar fi fost foarte bine primit de Deutsche Bank dat fiind faptul că
FED amendase preliminar banca cu 14 miliarde de Dolari.5
După o serie de decizii greșite, scandaluri și evenimente neprevăzute, acțiunile Deutsche Bank se
aflau în luna Iulie a anului 2016 la un record negativ de 12.60 Dolari per acțiune, scăzând cu 48%, cu
doar 15.8 miliarde Dolari pe capitalizarea de piața, fiind doar 8% din valoarea pe care a avut -o în luna
Mai a anului 2007, când Deutsche Bank a înregistrat valoarea maximă.

2.3. Comparație între cele două evenimente

Este adevărat faptul că situția Lehman Brothers și criza imobiliarelor ce a survenit acelei situații a
fost foarte importantă și a avut un impact negativ imens asupra economiei, dar să nu subestimăm
situația actuală, situație în care rolul principal îl are Deutsch Bank. Ca o comparație, pe 31 Mai 2008
Lehman Brothers a prezentat active în bilanț în valoare de 639.4 miliarde de Dolari, iar capitalul
stakeholder -ilor era de 26,3 miliarde de Dolari. Spre deosebire de Lehman Brothers, Deutsche bank
avea, pe dat a de 30 Iunie 2016 avea active ce valorau 1.8 trilioane Euro și capital stakeholderi situat
la valoarea de 66.5 miliarde Euro. Comparând cele două bilanțuri, Deutsch Bank la data prezentată
era de aproximativ trei ori mai mare decât Lehman Brothers în 2008 .

3 ( 2017 -01-31) The Guardian, 2017: Deutsche Bank fined $630m over Russia mo ney laundering claims [ Accesat la
data de 7.02.2017 ] https://www.theguardian.com/business/2017/jan/31/deutsche -bank -fined -630m -over-russia –
money -laundering -claims
4 (2017 -01-31),MarketWatch, 2017: Deutsche Bank to settle probes into Russian trades [ Accesat la data de
7.02.2017 ] http://www.marketwatch.com/story/deutsche -bank -to-settle -probes -into-russian -trades -2017 -01-31
5 (2016 -10-2) Reuters, 2016: Germany's Merkel cannot afford to bail out Deutsche Bank: media [ Accesat la data de
7.02.2017 ] http://www.reuters.com/article/us -germany -deutsche -bank -idUSKCN1213D5

Așa cum am descoperit în cadrul acestei lucrări, criza din 2007 nu a fost cauzată numai din cauză
căderii băncii Lehman Brothers, un impact important având și eșecul unei supravegheri reglementare ,
practicile iresponsabile de creditare și și o inginer ie financiară defectuasă , care a durat mai mult de
un deceniu de acumulare înainte de a fi devenit criza din 2007. În schimb, Deutsch Bank a oferit de
asemenea dobânzi neperformante, spălare de bani (Rusia) și nu numai, atrăgând o mulțime de
sancțiuni, ame nzi ce au adus -o într-o situație extrem de dificilă.
Situațiile sunt foarte asemănătoare, existând o singură diferență majoră : experien ța. În 2007 nicio
persoană aflată în funcție, în floarea vârstei nu trecuse, nu avea experiența trecerii printr -o “Mare
criză financiară ” ultima petrec ându -se între anii 1929 -1939. În schimb, majoritatea persoanelor au
trecut prin criza din 2007.

Capitolul 3. Metodologia cercetării

În prezent, unul dintre cele mai dezbătute subiecte privind economia globală este criza
economică. Cea mai importantă criză apărută până acum, criza imobiliarelor a apărut, conform lui Soros
(2008) pe data de 6 august 2007. De altfel, o situație asemănătoare se poate ivi și datorită situației extreme
de dificile în care se află Deutsche Bank. De aici rezultă importanța studierii acestui fenomen care a a
afectat și încă afectează economiile întregii lumi.
În partea teoretică s -au analizat asemănarile dintre cele două crize și care ar putea fi eventuale
tipare, adică fenomene prealabile declans arii crizelor, care să se repete într -o manieră predictibilă. În
partea practică a lucrării vom analiza, prin intermediul unui studiu de caz comparativ dacă este posibilă
apariția unei noi crize. Care sunt măsurile de prevenire a unei noi crize? Care sunt posibilele consecințe
asupra unui investitor?
Scopul cercetării este de a afla dacă este posibilă o nouă criză datorată situației Deutsche Bank și
care sunt asemănările între situația de astăzi și cea din 2007.
Obiectivele principale ale cercetării sunt: i dentificarea asemănărilor și deosebirilor între criza din
2007 și situația Deutsche Bank, dar și măsurile luate pentru a preveni o nouă criză.
Pentru a determina asemănările care survin în firmele analizate am realizat o cercetare calitativă
și anume studi ul de caz comparativ.
Studiul de c az este metoda cea mai potrivit ă atunci când dorim o investigare completă și î n
profunzime.
In studiile de caz trebuie sa avem o an umită variație î n valorile variabilei sau variabilelo r studiate,
care va fi analizată . Studiile de caz constituie pentru ș tiintele sociale un substitut al experimentului.
În functie de scopul pentru care vrem sa le folosim, exista mai multe tipuri de stud ii de caz,
acestea fiind: exploratorii , explicative și descriptive. Studiile exploratorii s unt tipurile de studii în care
cercetarea de teren și colectarea de date poate fi făcută î nainte de definirea ipotezelor. Acest tip de studiu
poate fi considerat ca unul p reliminar pentru anumite cercetă ri. Studiile explicative sunt studiile în care
țintim găsirea relațiilor cauzale care explică fenomenul studiat . Iar cele descriptive sunt studiile în care
cazurile sunt legate de o teorie, ajutându -ne să descriem cum se leagă fiecare aspe ct al cazului de teorie,
încercând să vedem cum funcționează relaț iile de tipul ca uză-efect.
Studiu l de caz nu este recunoscut decât uneori ca o metodă validă de cercetare, mai ales având în
vedere că în celelalte metode studiază mult mai multe cazuri. Dintr -un alt punct de vedere se consideră că
„studiul de ca z nu este o alegere metodologică , ci o al egere a obiectului de studiu”6.

6 Robert E. Stake, Case Studies, in Norman K. Denzin, Yvonna S. Lincoln (ed.), Handbook of Qualitativ e Research,
Sage Publications, 1994, p. 236

Cercetarea comparativă este o metodă des intalnită în știinta. Comparația seamănă cu
experimentul, care se bazează pe diferențele dintre grupul experimental ș i cel de control. Émile Durkheim
(1974) remarcă această asemă nare folosind term enul de „experimentare indirectă sau metoda
comparativă”7. În științ ele sociale este greu să recurgi la experimente, dar avem la dispoziție comparația
pentru a putea înț elege mai bine lucrurile.
Cercetarea compar ativă poate fi privită ca o abordare metodologica distinctă . Acest tip de
abordare are mai multe scopuri, precum: f urnizarea unui context mai larg , identificarea unor pattern -uri
generale , Testarea teoriei și Realizarea de predicț ii.
Charles Ragin (1994) i dentifică trei strategii de cercetare general ă, dar care pot fi folosite și
pentru cazul cercet ărilor comparative : cercet[ ri calitative pentru studierea asem ănărilor, în care studiem
un numă r mic de cazuri, în profunzime ș i pe un numar mare de dimensiuni, pentru a putea î ntocmi un
profil al acestora ; cercetări comparative propriu -zise, în care studiem un numă r moderat de cazuri,
studiind pattern -urile de asemănări și diferențe pentru a înț elege mecani smele care operează ; cercetări
cantitative, î n care studi em multe cazuri, pentru a încerca să găsim regularități între un numă r mic de
variabile .8

Ipoteze de cercetare:

I.1. Dacă situația din care a apărut criza financiară din 2007 este asemănătoarecu cea din ziua de
astăzi, atunci este posibil sa apară o nouă criză.
I.2. Dacă situația în care se află Deutsch Bank reprezintă un risc mare de apariție a unei noi crize,
atunci care sunt măsurile luate pentru a preveni apariția acesteia.
I.3. Dacă din situația în care se află Deutsche Bank în acest moment apar e o nouă criză, atunci cum
afectează aceasta Europa și România.

7 Émile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Ed. Stiintifica, 1974, p. 164
8 Charles C. Ragin, Constructing Social Research, Pine Forge Press, 1994, p. 48 -49

Bibliografie

1. BBC News, 2008 Timeline: Sub -prime losses. [Online ] [Accesat la data de 09.02.2017 ]
http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/7096845.stm
2. Buffett, W., Soros, G., Volcker, P., (2010) Criza economic și profeții ei. Editura Litera.
3. Charles C. Ragin, Constructing Social Research, Pine Forge Press, 1994, p. 48 -49
4. Dumitrescu, D., Horobeț, A., Lupu, I. (2010) Despre cauzele crizei financiare
actuale.Subevaluarea riscului și compl exitatea sistemului financiar. Sfera Politicii. Volumul
XVIII, Numărul 6 (148) (pag.44 -49) [Onlin e][Accesat la data de 08.02.2017 ]
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/pdf/Sfera_148_1.pdf
5. Detragiache, E., Demirguc -Kunt, A., (2000) Does Deposit Insurance Inc rease Banking
System Stability?, IMF Working Papers 00/3
6. Dornbusch, R. (1989) Debt Problems and the World Macro Economy. National Bureau of
Economic Research, Inc., NBER Working Papers 2379
7. Émile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Ed. Stiintifica, 197 4, p. 164
8. Ionescu, V. (2008) Marea Depresiune din 1929 și recesiunea economică din 2008.
Dailybusiness. [Onlin e][Accesat la data de 08.02.2017 ]
http://www.dailybusiness.ro/bloguri/valentin -ionescu/finante -banci/marea -depresiune -din-
1929 -si-recesiunea -econo mica -din-2008 -657
9. Manic, S. (2009) Economic crisis, its prospects and challenges for economic theory.
Scientific Bulletin. Vol. 8 (14)
10. MarketWatch, 2017: Deutsche Bank to settle probes into Russian trades [ Accesat la data de
07.02.2017 ] http://www.marketwatch.com/story/deutsche -bank -to-settle -probes -into-
russian -trades -2017 -01-31
11. MarketWatch, 2017: How Deutsche Bank is Lehman Brothers and how it isn’t [ Accesat la
data de 07.02.2017 ] http://www.marketwatch.com/story/how -deutsche -bank -is-lehman-
brothers -and-how-it-isnt-2016 -10-11
12. Munteanu, M. (2008) Asemănări izbitoare/Marea Criză: istoria se r epetă? Jurnalul.ro.
[Onlin e][Accesat la data de 09.02.2017 ] http://jurnalul.ro/bani -afaceri/economia/asemanari –
izbitoare -marea -criza -istoria -se-repeta -140698.html
13. Orgonas, C. (2009) Criza economică din SUA în cifre: 1929 -1933 vs 2007 -2009. HotNews.
[Onlin e][Accesat la data de 09.02.2017 ]
14. Conf. Univ. Dr. Păun, C. (2010) Cauzele, propagarea și efectele crizelor într -o lume din ce în
ce mai globalizată. Sfera Politicii. Volumul XVIII, Numărul 6 (pag.11 -22) [Onlin e][Accesat
la data de 07.10.2017 ] http://www.sferapoliticii.ro/sfera/148/art02 -paun.html#_ftn9
15. Reuters, 2016: Germany's Merkel cannot afford to bail out Deutsche Bank: media [ Accesat
la data de 7.02.2017 ] http://www.reuters.com/article/us -germany -deutsche -bank –
idUSKCN1213D5
16. Robert E. Stake, Case Studies, in Norman K. Denzin, Yvonna S. Lincoln (ed.), Handbook of
Qualitative Research, S age Publications, 1994, p. 236
17. Smick, D. (2009) Lumea e rotundă: pericole ascunse pentru economia globală. Editura
Publica.
18. Soros, G. (2008) Noua paradigmă a piețelor financiare -criza creditelor din 2008 și
implicațiile ei, București. Editura: Litera Internațional
19. Șandru, D. (2009) Criza din 1929 -1933 și criza actuală. Sfera Politicii. Volumul 6 (133)
[Onlin e][Accesat la data de 09.01.2017 ] http://www.sferapoliticii.ro/sfera/133/art09 –
sandru.html

20. Șerban F. ( 2009 ) Criza creditelor din 2008 și implicațiile ei. Academia de Studii Economice
din București [Online ] [ Accesat la data de 08.01.2017 ]
http://www.asecib.ase.ro/simpozion/2009/full_papers/pdf /36_SerbanFlorentin_ro.pdf
21. The Guardian, 2017: Deutsche Bank fined $630m over Russia money laundering claims
[Accesat la data de 7.02.2017 ] https://www.theguardian.com/business/2017/jan/31/deutsche –
bank -fined -630m -over-russia -money -laundering -claims
22. Udrescu, M. (2012) Criza economico -financiară romănească -Definire, caracteristici
principale, direcții de redresare -. Revista Română de Statistică. Trim. I/2012 -Supliment (pag
188-194)