MASTERAT ANALIZA SI EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU [305162]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE

MASTERAT ANALIZA SI EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU

LUCRARE DE DISERTATIE

Ecoturismul in Romania. Studiu de caz: [anonimizat]-Daniel Galatchi

Absolvent: [anonimizat]

2018

Cuprins

Introducere

1.Ecoturismul – aspecte generale

1.1.Definirea conceptului

1.2.Principiile ecoturismului

1.3.Activitati ecoturistice

1.4.Importanta ecoturismului

2.Ecoturismul in Romania

2.1.Potentialul ecoturistic al Romaniei

2.1.1.Destinatii de ecoturism

2.2.Dezvoltarea si promovarea ecoturismului in Romania

3.Ecoturismul in Delta Dunarii

3.1.Aspecte generale

3.1.1.Localizare

3.1.2.Caracterizare climatica

3.1.3.Biodiversitate

3.2.Potentialul si importanta Deltei Dunarii

4.Impactul turismului asupra mediului in Delta Dunarii

4.1.Eroziune

4.2.Poluarea fonica

4.3.Poluarea aerului

4.4.Poluarea apei

5.Strategii de dezvoltare ecoturistica in Delta Dunarii

Concluzii

Bibliografie

1.Ecoturismul – [anonimizat], apoi treptat a influențat și celelalte forme de turism existente. Ecoturismul a luat naștere la mijlocul anilor 1980 [anonimizat].

Apariția ecoturismului se bazează pe aplicarea principiilor de dezvoltare a turismului durabil precum respectarea integrității peisajelor naturale, a biodiversității ecologice în raport cu cerințele anumitor segmente de turism.

[anonimizat] (fig.1), deoarece resursele turistice de bază sunt reprezentate de componentele mediului natural (apa, aer, sol, floră, faună), [anonimizat], având impact asupra componentelor sale.

Din cauza dezvoltării tot mai intense a activității turistice este necesară realizarea unor măsuri de conservare și dezvoltare a calității mediului în zonele cu potențial turistic și limitare a consecințelor activității turistice. Practicarea ecoturismului poate asigura utilizarea corespunzătoare a resurselor turistice.

Fig.1. [anonimizat]

1.1.Definirea conceptului

Ecoturismul a [anonimizat], în anul 1991 ca fiind “o experiență a [anonimizat], [anonimizat]”.

Astfel, [anonimizat], nealterat, protejând și utilizând rațional resursele.

Organizația Mondială a Turismului a caracterizat noțiunea de ecoturism ca fiind reprezentată de “toate formele de turism în care motivația principală a turistului o [anonimizat], și care generează impacturi minime asupra mediului înconjurător și a tradițiilor culturale”.

[anonimizat] a Naturii (UICN) caracterizează ecoturismul ca fiind “[anonimizat].”

Cu alte cuvinte și rezumând tot ce s-a afirmat anterior, o altă definiție a conceptului de ecoturism îl prezintă ca fiind “un turism practicat în spații naturale sălbatice și culturale tradiționale puțin modificate de om, și care trebuie să constituie sanctuare de protecție a naturii și a formelor ancestrale de civilizație, pentru a sprijini dezvoltarea economică a comunităților locale.” (Bran F., 2000, pag.17)

Pentru a înțelege mai bine noțiunea de turism ecologic, Asociația Ecologică Turismverde (http://turismverde.ro/) a conturat mai multe înțelesuri ce le poate avea acest concept.

Fig. Înțelesuri ale ecoturismului (sursa: http://turismverde.ro/)

1.2.Principiile ecoturismului

Pentru a consolida conceptul de ecoturism s-au elaborat anumite principii. Astfel, ecoturismul se bazează pe:

Exploatarea rațională în vederea conservării mediului și nu a degradării resurselor din cauza activității turistice

Experiența directă și personală a turiștilor în natură, se desfășoară în cadrul naturii și se bazează pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, fizice și culturale ale acesteia

Aprecierea naturii și a culturii locale tradiționale

Cele mai bune planificări turistice din punct de vedere al conservării naturii și dezvoltării durabile, în vederea minimizării impactului asupra naturii

Protecția și valorificarea mediului natural și cultural prin intermediul produsului ecoturistic

Contribuții durabile privind dezvoltarea comunităților locale (utilizarea ghizilor locali, a facilităților locale, bunurilor și serviciilor locale)

Reducerea impactului negativ asupra comunității locale și conservarea culturii și a tradițiilor locale

Educație ecologică prin informarea turiștilor, a prestatorilor de servicii și a comunităților locale, conducând la creșterea respectului pentru mediul natural și cultural

Susținerea și promovarea responsabilităților și atitudinii orientate spre protejarea mediului natural și cultural

Pe de altă parte, în lucrarea “Ecoturism”, Florina Bran descrie principiile fundamentale în vederea practicării ecoturismului:

“Respectarea strictă și consecventă a vieții sălbatice, păstrarea diversității biologice, a calității biotopurilor. Se impune conservarea biodiversității, ameliorarea calității unor componente de mediu, precum și ridicarea calitativă a vieții din așezările umane

Menținerea în stare exploatabilă a zonelor economice productive la dispoziția tuturor, pentru a satisface cererea socială de bunuri și servicii și atracția pentru peisaje naturale sau bunuri culturale deosebite, fără a produce dezechilibre între regiuni și țări

Aplicarea unui adevarat sistem democratic în consultarea și negocierea proiectelor de valorificare și dezvoltare între diferitele grupe sociale cu interese diferite, care au ca scop final amenajarea și utilizarea zonelor turistice deosebite

Armonizarea politicilor de dezvoltare și investitii directe concepute la diferite niveluri și între diversele domenii de activitate economică, pentru a diminua disfunctionalitățile teritoriale

Asigurarea unor forme eficiente de conservare și protecție a mediului, deoarece zonele turistice păstrează bogate și adevărate arhive ale naturii și umanității, care nu se regăsesc în nici un document, și care sunt, în multe cazuri, mărturii ale unor moduri de viață dispărute.” (Bran F., 2000, pg.26)

Aceste principii au generat un Cod de bune practici ale ecoturistului, inspirat din documentul elaborat de Uniunea pentru Conservarea Naturii din Quebec (UQCN), în cadrul proiectului “EcoRoute” (http://www.ecoest.ro):

1.3.Activități ecoturistice

In vederea facilitarii intelegerii conceptului de ecoturism, cateva activitati ce sunt considerate a fi ecoturistice sunt:

drumeții;

observarea faunei (inclusiv observarea urmelor de animale);

observarea florei;

observarea păsărilor (această activitate este tratată separat de observarea faunei din cauza specificului diferit al acestei activități);

cicloturism (cu toate variațiile sale);

turism ecvestru;

tururi culturale;

activități pe apă;

activități de iarnă (schi de tură, drumeție cu rachete de zăpadă, plimbări cu sania);

tururi foto;

turism gastronomic și oenologic.

Regula de bază este că pot fi incluse și alte activități atât timp cât impactul negativ asupra mediului natural sau cultural este minim. Din sfera ecoturismului sunt excluse activitățile de vânătoare sau activități off-road motorizate. (http://www.asociatiaaer.ro)

1.4.Importanta ecoturismului

Reprezinta cea mai valoroasa forma de manifestare a turismului durabil (“suport al dezvoltarii durabile’)

Este considerat a fi un mijloc de ocrotire a habitatelor naturale si a valorilor culturale

Asigura un echilibru ecologic, economic, socio-cultural bazat pe exploatarea rationala si eficienta a resurselor

Reducerea sau eliminarea poluarii din zonele turistice

Imbunatatirea calitatii vietii si a mediului

Impact negativ minim asupra mediului natural si socio-cultural

Furnizeaza avantaje economice comunităților gazdă, organismelor și administrațiilor care asigură conservarea zonelor naturale

Astfel, dezvoltarea ecologica a turismului are o importanta conturata pe mai multe planuri:

2.Ecoturismul in Romania

Romania detine un potential ecoturistic imens, chiar daca acesta este foarte putin exploatat, fiind necesare investitii in produsele ecoturistice romanesti. Se poate spune ca piata ecoturismului in Romania este la inceput de drum, cu mari posibilitati de afirmare. Imaginea Romaniei ca si destinatie ecoturistica este construita cu elemente unice si specifice precum zone nealterate ale naturii, viata in zonele rurale cu actvitatile de zi cu zi, Delta Dunarii. Cu toate acestea, din punctul de vedere al practicarii ecoturismului, Romania nu se afla la acelasi nivel ca si Australia, Africa de Sud, America Centrala.

In Romania, cel mai mare sustinator al ecoturismului este ONG-ul Asociatia de Ecoturism din Romania (AER) ce are misiunea de a promova si dezvolta ecoturismul in vederea sprijinirii conservarii naturii, a dezvoltarii durabile a comunitatilor locale din zonele cu valori naturale. Pe de alta parte, se doreste si cresterea serviciilor legate de ecoturism, cat si promovarea naturii ca element esential al imaginii turistice a Romaniei. (http://www.asociatiaaer.ro/)

Alaturi de efoturile AER exista si initiativele altor organizatii din acest domeniu:

Asociatia de Ecoturism Plaiuri Zarnestene (in Zarnesti)

Centrul de Arii Protejate si Dezvoltare Durabila pentru zona carstica (in Muntii Apuseni)

Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC)

Primele programe de ecoturism din Romania au inceput sa apara in anul 2000, initiate de cateva Parcuri Nationale si Naturale: Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt, beneficiare ale unui grant oferit de Fondul Global de Mediu.

Programele de ecoturism din Romania sunt oferite turistilor prin intermediul unor touroperatori locali care colaboreaza de regula cu touroperatori din strainatate. Cei mai importanti touroperatori care vand programe de ecoturism sunt: Delta Travel, Absolute Nature, Carpathian Nature Tours, Tiriac Travel, Paralela 45, Perfect Tour, Transilvania Tour.

Pe alte meleaguri, turismul ecologic este indragit si practicat de catre persoanele adulte, dar in Romania, tinerii sunt interesati de ecoturism. O explicatie pentru acest lucru ar fi faptul ca marea majoritate locuiesc in mediul urban si doresc sa experimenteze activitati din afara orasului. De asemenea, si faptul ca acestia sunt mai receptivi la problemele de mediu constituie un punct forte, dorind sa se implice in protejarea naturii. Cei care practică acest tip de turism vizitează ariile naturale pentru a învăța sau a participa la activități care nu au efecte negative asupra mediului.

De asemenea, conform AER, persoanele care caută programe ecoturistice au studii superioare și venituri peste medie, realizandu-se astfel o selectie a tipurilor de turisti. Ecoturistii doresc servicii turistice de calitate, ghizi locali excelenti, doresc sa calatoreasca in grupuri mici, sunt interesati de programe educative, mancare de calitate bazata pe produse naturale, zone neaglomerate, spatii de cazare de calitate.

Romania are bogatii naturale impresionante ce stau la baza dezvoltarii ecoturismului, dar totodata necesita a fi valorificate, respectate si pastrate intacte.

In concluzie, Romania poate deveni o destinatie importanta pentru practicarea ecoturismului, beneficiind de cateva puncte forte in aceasta privinta:

Existenta unor zone salbatice, neafectate de interventia omului si a unor mari suprafete de padure

Fauna si flora bogata, cu specii si ecosisteme unicat in Europa

Diversitatea resurselor turistice naturale

Posibilitate de acces in zone turistice unde se practica ecoturismul

2.1.Potentialul ecoturistic al Romaniei

România are un capital natural deosebit de variat: paduri nefragmentate, peste o treime din populatia de ursi, lupi si linx din Europa, paradisul unic din Delta Dunarii, peste 12 000 de pesteri. Datorită condițiilor fizico-geografice, care includ munți, câmpii, rețele hidrografice majore, zone umede și unul din cele mai frumoase sisteme de deltă (Delta Dunării). Țara noastră are o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii.

Exista mai multe specii de plante si animale declarate endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, Romania inca mai pastreaza in mediul natural exemple de flora si fauna care in alte tari au disparut sau nu mai pot fi vizitate decat in captivitate.

783 tipuri de habitate – 13 habitate de coasta

– 143 habitate specifice zonelor umede

– 196 habitate specifice pasunilor si fanetelor

– 206 habitate forestiere

– 90 habitate specifice dunelor si zonelor stancoase

– 135 habitate specifice terenurilor agricole

3700 specii de plante – 23 declarate monumente ale naturii

– 39 specii periclitate

– 171 specii vulnerabile

– 1253 specii rare

33 792 specii de animale 33 085 nevertebrate

707 vertebrate 191 specii pesti – 9 periclitate

-16 vulnerabile

– 11 rare

20 specii amfibieni – 3 periclitate

– 9 vulnerabile

30 specii reptile – 4 periclitate

– 1 vulnerabila

364 specii pasari–312 migratoare–18 periclitate

-17 vulnerabile

102 specii mamifere – 19 periclitate

– 26 vulnerabile

– 13 rare

Fig. Biodiversitatea in Romania (Sursa: date preluate din Strategia Nationala de Dezvoltare a Ecoturismului)

Alături de cadrul natural, spațiul românesc beneficiază și de un potențial etnografic și folcloric de mare originalitate și autenticitate. Această zestre spirituală reprezentată prin valori arhitecturale populare, instalații și tehnici populare, meșteșuguri tradiționale, folclor și obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc., la care se adaugă numeroase monumente istorice și de artă, vestigii arheologice, muzee, amplifică și completează fericit potențialul ecoturistic al țării.

Zone precum Retezat – Hațeg, Apuseni, Maramures sau Delta Dunării plasează România pe un loc fruntaș în Europa în ceea ce privește potențialul ecoturistic si chiar daca nu este o destinatie ecoturistica foarte bine conturata, turistii straini aleg sa viziteze Romania datorita naturii neatinse de activitatile umane, culturii rurale autentice, obiceiurilor traditionale, precum si ospitalitatea romaneasca.

Un studiu realizat de AER in randul touroperatorilor straini, arata ca in topul destinațiilor turistice se află Delta Dunării și locurile unde trăiesc carnivorele mari ale României (lupi, ursi, rasi). Dar in primul rand, turistii aleg Romania pentru natura si obiceiurile traditionale romanesti.

Fig. “Eco-atractiile” Romaniei, percepute de agentiile olandeze de turism in 2002 (sursa: Blumer A., Romania tourism destinationation image facing de Dutch market perception, An assessment of the destination image of Romania in relaton to ecotourism, master thesis, World International Centre of Excellence Wageningen University, Olanda, 2002, pag.26)

2.1.1.Destinatii de ecoturism

Destinația turistică este o arie geografică delimitată teritorial, având următoarele caracteristici:

o imagine de marketing unitară și coerentă;

o varietate de produse turistice ce se încadrează în imaginea destinației proiectată turiștilor;

o rețea de servicii generale și specifice ce contribuie la realizarea produselor turistice în corelație cu imaginea de marketing;

existența unui „administrator/coordonator” al destinației, cu o politică definită și pârghii de implementare pentru coordonarea destinației.

Destinația ecoturistică este destinația turistică care întrunește, în plus și următoarele principii:

la nivelul destinației se face conștientizarea și informarea turiștilor și a localnicilor cu privire la caracterul natural al acesteia;

la nivelul destinației se implementează măsuri concrete de conservarea naturii;

proiectează o imagine de marketing corectă și „verde”;

la nivelul destinației există o susținere reală pentru comunitățile locale;

în destinație predomină afacerile cu un management durabil.

Majoritatea destinatiilor ecoturistice sunt situate in interiorul sau in imediata vecinatate a ariilor protejate, cum ar fi:

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, “paradisul pasarilor”

Comunitatile din zona de nord a Parcului National Piatra Craiului cu programe ecoturistice axate pe carnivore mari (ursi, lupi, linx)

Parcul National Retezat, cel mai vechi parc din Romania, intrat in reteaua PanPark

Parcul Natural Apuseni cu ancestralele traditii legate de natura

Asociatia de Ecoturism din Romania a identificat si a sustinut dezvoltarea catorva zone in care se poate practica ecoturismul. Zonele marcate cu rosu pe harta sunt destinatii de ecoturism avizate de Comisia Europeana.

Fig. Destinatii de ecoturism din Romania (sursa: http://www.turismmarket.com/10-destinatii-de-ecoturism-ale-romaniei)

Colinele Transilvaniei

Coline verzi, cu mozaicuri de culturi agricole, pajiști și păduri, sate săsești și biserici fortificate, sunt parte din decorul unei veritabile cărți de povești. Satele, protejate de biserici fortificate, încărcate de istorie, păstrează farmecul de odinioară, trei dintre acestea fiind parte a Patrimoniului Mondial UNESCO.

Biodiversitatea și stilul de viață tradițional sunt rezultatul a secole de dezvoltare în deplină armonie cu natura, creând un sentiment unic al acestui loc, de echilibru și liniște.

Fig. Acivitati in Colinele Transilvaniei

(sursa: http://www.turismmarket.com/10-destinatii-de-ecoturism-ale-romaniei)

Fig. Colinele Transilvaniei ((sursa:http://www.asociatiaaer.ro)

Fig. Trasee Colinele Transilvaniei (sursa: http://www.eco-romania.ro/colinele-transilvaniei)

Mara – Cosău – Creasta Cocoșului

Între văile râurilor Mara și Cosău, mărginită la sud de munți vulcanicii, se află o „insulă” de viață tradițională autentică, parte a Maramureșului istoric, ce uimește încă etnografi și filologi. Pășuni montane, fânețe, pâraie, livezi și păduri seculare se aliniază armonios pe lângă zonele sălbatice, adăpost pentru ursul brun și râs, capra neagră, porci mistreți sau lupi.

Fig. Activitati caracteristice destinatiei Mara-Cosau-Creasta Cocosului(susa: http://ecomaramures.com/)

Fig. Trasee si obiective destinatia Mara-Cosau-Creasta Cocosului (sursa: http://www.maramuresgreenways.ro/)

Padurea Craiului

Păduri întinse, pajiști pline de flori, văi înguste și abrupte, toate îți arată calea spre lumi subterane de o inegalabilă frumusețe. Peșterile Pădurii Craiului ascund urme de viață umană ce datează din cele mai vechi timpuri. Deasupra, vechi biserici de lemn, mori de apă, gospodării tradiționale completează fericit acest peisaj idilic.

Și pentru plăcerile de după plimbare, pălinca, plăcintele cu brânză, smântână, usturoi sau mărar, coapte după rețete locale, plus excepționala dulceață de ardei iuți întregesc oferta de nerefuzat a acestor locuri. (http://www.eco-romania.ro)

Fig. Peisaj din Padurea Craiului

(sursa: https://www.salvamontbihor.ro/page/trasee-turistice-padurea-craiului)

Fig. Activitati in Padurea Craiului (sursa: http://www.turismmarket.com/10-destinatii-de-ecoturism-ale-romaniei)

Tara Dornelor

„Tara Dornelor”, ținut mirific înconjurat de Munții Călimani, masivul Rarău-Giumalău, Pietrosul Bistriței, masivul Suhard și Oușoru, are o carte de vizită impresionantă. Situată în inima Bucovinei, diversitatea de valori istorice culturale, tradiționale și în special naturale este greu de descris în cuvinte.

Pădurile de molid în care cerbii, urșii, lupii, râșii, cocoșii de munte sunt la ei acasă, fânețele ”înflorate”, pajiștile alpine ”gătite” cu jneapăn și bujor de munte, satele pitorești cu oameni gospodari, fac călătorul să tresară cu admirație, la orice pas.

Fig. Activitati in Tara Dornelor (sursa: http://www.turismmarket.com/10-destinatii-de-ecoturism-ale-romaniei)

Satele dornene, risipite printre fânețe, inspiră un echilibru al oamenilor ce respectă rânduiala locului și a vremii. Mereu cu o vorbă bună, gazdele vor pune pe masă mâncăruri delicioase gătite din produse locale: păstrăv afumat la cobză, tochitură bucovineană, sărmăluțe în urdă sau tocinei cu smântână, dulcețurile de afine și fragi, mâncărica de hribi și gălbioiri, renumita afinată și zmeurată.( http://www.taradornelor.ro/)

Fig. Trasee turistice montane in Tara Dornelor (sursa: http://tara-dornelor.ro/trasee)

Marginimea Sibiului

La pas cu ciobanii și turmele lor de mioare, printre așezări pitorești și un ritm de viață molcom, ajungi natural în lumea pastorală din Mărginimea Sibiului. Apoi urmezi cărări de munte și poți ajunge din vatra satului până la colibele de vară și stânele din Munții Cindrel și Lotrului.

Mărginenii s-au bazat pe munții și apele lor și au reușit să lucreze cu natura, pentru prosperitate, dovadă stau instalațiile hidraulice complexe înșirate pe afluenții Cibinului și poienile înalte ale munților.

Tradiția creșterii animalelor a modelat specificul meșteșugurilor și aici vei găsi cei mai pricepuți meșteri în producerea brânzeturilor.

Aici poți descoperi un ținut al ospitalității adevărate, Mărginimea Sibiului fiind încununată cu tilul de „Destinație europeană de excelență”.(http://www.eco-romania.ro)

Fig. Activitati in Marginimea Sibiului

(sursa: http://www.turismmarket.com/10-destinatii-de-ecoturism-ale-romaniei)

Fig. Harta obiectivelor turistice din Marginimea Sibiului (sursa: https://www.infotour.ro/ghid-turistic/romania/regiune-marginimea-sibiului/)

Tara Hategului-Retezat

Imagini unice, cu fânețe și pajiști ce îți bucură privirea, cu o puzderie de flori și fluturi, iar în depărtare, spre miazăzi, Retezatul, marele uriaș, ce se ridică semeț și înzăpezit. Ici-colo se ivesc sate cu acoperișuri roșii, dominate de clopotnița veche a vreunei biserici medievale.

Aflată într-un loc strategic, trecătoare între 3 zone istorice (Banatul, Transilvania și Oltenia), Țara Hațegului poartă mărturiile unui trecut istoric bogat: peșteri cu urme de locuire încă din Paleolitic, ruine din perioada daco-romană (Ulpia Traiana Sarmizegetusa), mici cetăți și turnuri medievale (Cetatea Colt, Cetatea Răchitova), biserici vechi de când lumea (Biserica din Densuș sau Sîntămaria Orlea), case și mici castele – reședințe ale familiilor locale de viță nobilă (Curtea nobiliară de la Sălașul de Sus, Castelul Kendeffy).

Fig. Activitati in Tara Hategului (sursa: http://www.eco-romania.ro)

Oamenii locului sunt veseli, bucuroși de vorbă bună și știu a te fermeca, povestindu-ți întâmplări vechi de când hăul. Nu uita să încerci produsele bucătăriei locale precum sânger de Sălaș, vijli (cârnați de oaie), pup de crump (plăcintă de cartof cu lapte bătut rece, de vacă), dulceață de dovlecei, sloi de oaie tocăniță. (http://www.eco-romania.ro)

Fig. Harta obiective din Tara Hategului (sursa: http://www.hateggeoparc.ro/)

Tinutul Zimbrului

Specificul zonei este dat de împletirea frumuseților naturale cu valorile culturale și spirituale. Comunitatea monahală prezentă aici este a doua ca mărime din Europa (după cea de la Muntele Athos), satele monastice (Văratec, Agapia, Neamț), cu modul lor deosebit de organizare, reprezintă un unicat european.

Fig. Tinutul Zimbrului (sursa: http://www.eco-romania.ro)

Fig. Activitati in Tinutul Zimbrului (sursa: http://www.turismmarket.com/10-destinatii-de-ecoturism-ale-romaniei)

Cheile Nerei

Destinația Cheile Nerei se întinde în cea mai mare parte în cuprinsul Munților Aninei și într-o mai mică măsură în cuprinsul Munților Locvei. Aceștia sunt unități de relief ale Banatului Montan (județul Caraș-Severin). Peisajul montan este dominat de platouri carstice și culmi împădurite cu altitudini nu foarte mari Fluxul economic și social dintrecomunitățile aflate la vest (depresiunea Oraviței) și est (Țara Almăjului) este foarte slab, lăsând dezvoltarea zonei pe seama turismului.

Destinația este deosebit de atractivă atât datorită reliefului carstic spectaculos, cât și datorită diversității de specii care trăiesc aici. Influențele submediteraneene fac ca iernile să fie blânde și ploioase, temperaturile moderate tot timpul anului, iar seceta să fie un fenomen rar. Acest lucru favorizează dezvoltarea unor specii rare sau unice în România, caracteristice regiunilor mediteraneene, care nu se mai regăsesc în Europa dincolo de limita nordică a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița.

Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este o arie declarată cu scopul protejării mediului natural carstic și a valorilor cultural-istorice din zonă. Suprafața parcului (36758ha) este mai extinsă decât cea a destinației ecoturistice, care se concentrează pe zonele cu atracție turistică ridicată situate în sudul ariei protejate. (http://www.visitcheilenerei.ro/)

Fig. Ochiul Beiului-Cheile Nerei

(sursa: http://www.visitcheilenerei.ro/)

Fig. Obiective turistice in zona Cheile Nerei (sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_Nerei_-_Beusnita)

Fig. Peisaj din Cheile Nerei (sursa: https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-destinatie-de-weekend-cheile-nerei-judetul-caras-severin)

Baile Tusnad si imprejurimile

miraculoase izvoare de ape minerale, completate de mofete, aer bogat ionizat și climat sub-aplin

singurul lac vulcanic din țară, lacul Sfânta Ana,

minunată rezervație cu plante relicte din epoca glaciară, Tinovul Mohoș.

Munții garantează priveliști aparte: Harghita – munte vulcanic cu străfunduri înfierbântate de magmă și munții Bodoc – domoli, împodobiți de fagi.

mici cetăți țărănești fortificate, conace și case nobiliare din perioada medievală

delicii culinare cu iz unguresc: supă de chimen, ciorbă de fasole în pâine, gulaș sau kurtos kalacs

un suvenir aparte alege ceramica de Korund, eleganță în verde și albastru

Fig. Peisaj de la Baile Tusnad (sursa:

https://ideipentruvacanta.ro/baile-tusnad-mica-elvetie-a-romaniei/)

Fig. Activitati la Baile Tusnad (sursa: http://www.turismmarket.com/10-destinatii-de-ecoturism-ale-romaniei)

Zarnesti-Piatra Craiului

Castel de calcar și pădure, Piatra Craiului este considerată bijuteria Carpaților românești.

Vedetele locului: capra neagră, garofița Pietrei Craiului, floarea de colț.

Jnepenii și brazii coboară pe văile abrupte, până la satele risipite de munteni, care sunt mereu bucuroși de oaspeți.

Măgura, Peștera și Zărnești sunt cele mai importante locuri de popas și găzduire, unde mesele cu produse proaspete, din zonă, sunt un deliciu obișnuit.

Pe la poale de munte sunt trasee de biciclete sau de drumeție, multe locuri perfecte pentru ședințe foto sau pur și simplu pentru o pauză de admirație.

Zona Zărnești-Piatra Craiului este oficial destinație ecoturistică a României din 2014, alături de Mara Cosău Creasta Cocoșului.

Fig. Peisaj din Rezervatia Piatra Craiului

Fig. Trasee in Piatra Craiului (sursa: https://www.roclimbs.ro)

Delta Dunarii

canale străjuite de stuf, papură și rogoz, presărate pe alocuri de sălcii pitice, pe lângă mlaștini, adevărate labirinturi greu de străbătut

alaiul de păsări, sutele de specii, milioane de păsări venite aici pentru cuibărire din îndepărtate colțuri ale Terrei. Niciunde altundeva în Europa nu te va surprinde un asemenea tablou precum cel al coloniilor în perioada de migrație: pelicanul comun sau creț, codalbul sau faimoasa gâscă cu gât roșu.

la Letea sau Caraorman, între dunele de nisip și apele întinse vei găsi păduri rare de stejar, frasin și arin.

natura este adevărata bogăție a zonei, fiind declarată patrimoniu UNESCO, iar localnicii, un mozaic de etnii (români, lipoveni, ucrainieni, greci etc.) de a păstra tradițiile, ospitalitatea lor, fac Delta Dunării o destinație ideală

zi de pescuit într-o lotcă pescărească, o plimbare cu deja tradiționala canotcă în Mila 23 – Satul Campionilor sau plachia, peștele prăjit, icrele și borșul de pește „ca-n Deltă”

in Delta Dunarii a aparut conceptul de “pescaturism” (consta intr-o excursie de o zi in care mergi alaturi de un pescar cu barca lui la pescuit si totodata ai ocazia de a-ti prepara singur mancarea cu ceea ce ai pescuit in acea zi)

Fig. Activitati in Delta Dunarii (sursa: http://www.turismmarket.com/10-destinatii-de-ecoturism-ale-romaniei)

Fig. Harta Delta Dunarii (sursa: http://www.ddbra.ro)

Fig. Delta Dunarii (sursa: http://www.unanhaihui.ro/o-poveste-imagini-din-delta-dunarii/)

2.2.Dezvoltarea si promovarea ecoturismului in Romania

Ecoturismul poate reprezenta o solutie pentru revigorarea turismului romanesc deoarece permite valorificarea capitalului natural si conservarea acestuia, aducand totodata si beneficii economice.

Romania trebuie sa conserve capitalul natural de care dispune pentru a putea beneficia pe termen lung prin stabilirea unor strategii si politici de dezvoltare a ecoturismului pe plan local, regional si national.

Dezvoltarea ecoturismului in tara noastra se datoreaza in primul rand eforturilor depuse de AER, ce au dorit crearea unor programe ecoturistice de succes menite sa revigoreze turismul romanesc. Modele internationale aplicate cu succes sunt:

Strategia de dezvoltare a ecoturismului in Australia si Programul de acreditare in domeniul ecoturismului si a turismului legat de natura (“Nature and Ecotourism Acreditation Programe)

Programul de acreditare in ecoturism, aplicat in Suedia (“Nature’s Best”)

Principiile dezvoltarii ecoturismului in Romania, respectiv ale acestor doua modele sunt:

Focalizarea pe zone naturale

Interpretarea produsului ecoturistic (trebuie sa vina in intampinarea intereselor, nevoilor si asteptarilor clientului, cu includerea unei game largi de posibilitati de interpretare personala si nonpersonala)

Principiul durabilitatii, din perspectiva protejarii mediului natural

Contributia la conservarea naturii

Gradul de satisfacere a turistilor

Marketing corect (informatii complete si responsabile)

Dezvoltarea si promovarea ecoturismului in Romania reprezinta un instrument pentru conservarea naturii care poate actiona prin:

Finantare directa in proiecte de conservare a naturii

Crearea unor surse alternative de venituri pentru comunitatile locale, marind capacitatea lor de a dezvolta servicii de inalta calitate

Incurajarea dezvoltarii durabile la nivel local a comunitatilor rurale din ariile protejate

Promovarea celor mai bune practici de mediu ale touroperatorilor si pensiunilor

Cresterea nivelului de constientizare al localnicilor si turistilor cu privire la conservarea naturii, consumul redus de energie si adoptarea masurilor de colectare ecologica a deseurilor.

In concluzie, dezvoltarea ecoturismului poate fi considerata principala oportunitate oferita de actualul context economic deoarece aceasta forma de turism aduce beneficii socio-economice cu investitii minime, prin exploatarea intr-o maniera durabila a potentialului turistic natural si constituie un instrument de conservare a naturii si dezvoltare durabila.