Master Psihologie C linica si Intervenie P sihologic a, an II [600776]

Universitatea “Spiru Haret ”, Facultatea de Sociologie -Psihologie
Master Psihologie C linica si Intervenie P sihologic a, an II

ONEA (NICULESCU) ELENA -MIRABELA februarie 2016

Terapia cognit iv-comportamentala in depresie
Referat pentru examenul la disciplina Interventii c ognitiv -comportamentale

Diagnostic

Depresia este ast azi, probabil cea mai frecventa forma de suferin ta psihic a. De cele mai multe
ori simptomele sunt ignorate, pacientul incerc and sa faca fata de unul singur , consider and ca este o
perioad a trecatoare.
Manualul de Statistic a si Diagnostic a Tulbur arilor Mintale – DSM -IV-TR descrie din punct
de vedere al unui diagnostic categorial, urm atoarele criterii pentru stabilirea prezen tei unei tulbur ari
afective – episod depresiv major: ,,A. Cinci (sau mai multe) dintre urm atoarele simptome au fost
prezente in cursul aceleia si perioade de 2 s aptamani, si reprezint a o modificare de la nivelul anterior
de func tionare; cel pu tin unul dintre simptome este, fie (1) dispozi tie depresiv a, fie (2) pierderea
interesului sau pl acerii:

(1) dispozi tie deprimata cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicat a fie prin
relatare personal a (de ex., se simte trist sau inutil), ori observa tie facuta de al tii (de ex., pare
inlacrimat).
(2) dimi nuare marcat a a interesului sau pl acerii pentru toate sau aproape toate activit atile, cea
mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (dup a cum este indicat, fie prin relatare personal a, fie
prin observa tii facute de al tii;
(3) pierdere semnificativ a in greutate, de si nu tine diet a, ori luare in greutate (de ex., o
modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului intr-o lun a) ori sc adere sau cre stere a
apetitului aproape in fiecare zi.
(4) insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi;
(5) agita tie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi (observabil a de catre al tii, nu
numai senza tiile subiective de nelini ste sau de lentoare);
(6) fatigabilitate sau lips a de energie aproape in fiecare zi;
(7) sentimente de inutilitate sau de culp a excesiv a ori inadecvat a (care poate fi delirant a)
aproape in fiecare zi (nu numai autorepro s sau culpabilizare in leg atura cu faptul de a fi suferind);
(8) diminuarea capacit atii de a g andi sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi
(fie prin relatare personal a, fie observat a de al tii);
(9) ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), idea tie suicidal a recurent a fara un
plan anume, ori o tentativ a de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului ”.

Este cunoscut faptul c a episodul depresiv nu este determinat de cogni tie, chiar dac a aceasta
are un aport la apari tia starilor negative. Depresia este rezultatul unui cumul de factori biologici, de
dezvoltare ontogenetic a, sociali, de predispozi tii psihologice, si de variabile p recipitatoare.
Gandurile negative sunt prioritate in declan sarea unui episod depresiv, put and ac tiona si ca factor de
intarire si de men tinere a simptomelor. Acesta este motivul pentru care, g andurile negative
automate, reprezint a un punct ideal de interve ntie psihoterapeutic a.

Terapia cognitiv -comportamen tala

Conform lui Beck (1976), problemele noastre emotionale sunt consecinta unor distorsiuni si
scheme cognitive care se dezvolta in functie de experientele din perioada primei copilarii.
Experientele timpurii duc la formarea unor convingeri despre propria persoana, viata si ceilalti. De
exemplu, in cazul in care copiii beneficiaza de suport si afectiune din partea parintilor, ei isi vor
forma convingeri cum ar fi "Ceilalti ma iubesc", "Sunt competent" , ceea ce va duce la o imagine
pozitiva asupra propriei persoane. Persoanele care au avut experiente negative cu parintii isi pot
forma convingeri de genul "Nu pot fi iubit", sau "Sunt un ratat" si pot dezvolta in perioada adulta
probleme psihologice.
Conceptele esentiale ale modelului lui Beck sunt gandurile automate, distorsiunile cognitive
si schemele cognitive. Toate acestea reflecta intr -un mod sau altul aspecte ale interpretarii realitatii
externe/interne.
Gandurile automate apar involuntar si auto mat cand ne aflam intr -o anumita situatie. In
cazul problemelor emotionale , aceste ganduri sunt inacurate (d e exemplu, in situatia unui examen
apare gandul: "voi pica examenul, sunt un prost, incompetent, nu am nici o sansa" ). Aceste ganduri
automate sunt grupate in scheme cognitive care au grad de generalitate mai mare (schema cognitiva
de tipul "sunt incompetent").
Schemele cognitive sunt convingerile bazale pe care persoanele le au despre ei, lume si
ceilalti. Sunt doua tipuri de scheme cognitive: adapta tive si dezadaptative. Anumite scheme
cognitive dezadaptative sunt asociate cu vulnerabilitatea spre anumite tulburari sau probleme
emotionale si comportamentale. De exemplu persoanele depresive au scheme de genul:"Nu pot sa
fac nimic bine", " Nu sunt in s tare de nimic", Nu merit nimic", "Ceilalti sunt mult mai buni decat
mine" etc.
Distorsiunile cognitive sau erorile in gandire sunt: saltul la concluzii, suprageneralizarea,
exagerarea sau minimizarea semnificatiei unor evenimente, personalizarea si gandir ea de tipul totul
sau nimic.
In terapie, modelul lui Beck vizeaza modificarea gandurilor automate, a schemelor cognitive
si a distorsiunilor cognitive. Astfel se atinge doar prima componenta implicata in discrepanta
cognitiva si anume modul distorsionat in care persoanele vad realitatea.
Tehnicile cognitiv -comportamentale urmaresc modificarea cognitiilor si a comportamentelor
care mentin problemele clientului. in functie de nivelul la care se intervine sunt clasificare in: a)
tehnici de interventie la nivel cognitiv, b) tehnici de interventie la nivel comportamental si c) tehnici
de interventie la nivel biologic.

Tehnicile de interventie la nivel cognitiv pot fi d e trei tipuri: a) tehnici de restructurare
cognitiva, care cuprind orice tehnici prin care se urmareste modificarea inferentelor si evaluarilor ce
au implicatii pentru problemele emotionale ale clientilor, b) tehnici de rezolvare a problemelor si
antrename nt care urmaresc dobandirea de abilitati pentru rezolvarea problemelor practice si c)
tehnici de inoculare a stresului care vizeaza modificarea mecanismelor de coping emotional. Prin
aceste tehnici se modifica factorii cognitivi reducandu -se astfel discrep anta cognitiva.
Tehnicile de interventie la nivel comportamental sunt: tehnica stingerii comportamentelor
nedorite, tehnica desensibilizarii sistematice, metoda modelarii, psihoterapia asertiva.
Interventia la nivel biologic cuprinde tehnici care vizeaza m odificari biologice cum sunt
tehnicile de relaxare. Tot in aceasta categorie sunt cuprinse si tehnicile bazate pe principiile
conditionarii clasice, cum ar fi: expunerea gradata, flooding -ul, desensibilizarea progresiva si
tehnicile de control al respirati ei.
Interven tia psihoterapeutic a cognitiv -compotamental a incepe printr -o evaluare clinic a initiala
la nivel:
a) Cognitiv, subiectiv – urmarindu -se forma si con tinutul g andurilor, declan satori, neutraliz ari
mentale, conduit a evitant a la nivel mental, percep tia sensului (rostului) g andurilor si a
comportamentelor
b) Emo tional – schimb ari de dispozi tie (anxietate, depresie, disconfort), cum si cu ce se
asociaz a acestea;
c) Comportamental – declan satori, conduit a evitant a, intreb ari de asigurare;
d) Fiziologic – declan satori, schimb ari fiziologice asociate cu manifest ari anxioase /depresive
e) Istoricul si evolu tia tulbur arii;
f) Afectarea func tionarii globale;
Urmeaz a apoi conceptualizarea de caz in func tie de diagnosticul conform DSM -IV-TR. Dup a
concept ualizare, se trece la urm atoarea faz a a terapiei si anume:
· Elaborarea strategiei de lucru impreun a cu clientul
· Obiective terapeutice
· Informa tii despre metoda terapeutic a, tehnicile si instrumentele folosite.
· Estimare aproximativ a a duratei / num ar de sedinte.
· Informa tii despre setting

Interventia cognitiv – comportamentala in depresie

A.T. Beck dezvolt a o teoria cognitiv a a depresiei in care descrie faptul c a in planul
personalit atii, exist a doua tipuri specifice de personalitate pe care le clasific a ca pe rsonalitatea
sociotropic a si personalitatea autonom a. In viziunea autorului aceste dou a tipuri de personalitate pot
sa predispun a un individ mai vulnerabil inspre a dezvolta un episod depresiv. Unele persoanele sunt
sociotropice excesiv fiind preocupate si sensibile la posibilitatea de a fi dezaprobate de c atre al tii. In
schimb personalit atile autonome au nevoie de o independen ta mai mare, fiind focalizate pe
performan ta si pe realizarea unor obiective propuse. In cazul ambelor tipuri de personalitate,
interac tiunea dintre evenimente de via ta negative si propriile credin te, activeaz a o serie de scheme
disfunc tionale si poate preg ati terenul pentru instalarea episodului depresiv .

Efectele terapiei comportamentale au fost studiate extensiv si empiric al aturi de interven tiile
de tip cognitiv. S -a validat astfel ipoteza c a in tratamentul tulbur arilor psihopatologice, interven tia
comportamental a este una distinct a. Ideea cre sterii num arului de evenimente pl acute, f ara
interven tii cognitive, a fost aplicat a in mai multe situa tii. In cadrul psihoterapiei cognitiv –
comportamental a, interven tia comportamental a a fost v azuta ca un tratament de elec tie pentru
depresie. Un studiu recent bazat pe meta -analiz a arata ca tratamentele comportamentale sunt
eficiente in trat area depresiei. O analiz a in cadrul unor sedinte de terapie cognitiv a a depresiei a
demonstrat c a pacien tii trata ti prin tehnici comportamentale au ob tinut progrese semnificative la
finalul terapiei, inclusiv din punct de vedere cognitiv. Astfel c a, aborda rea cognitiv –
comportamental a pare a fi metoda ideal a in tratamentul depresiei. De asemenea, rezultatele pozitive
constatate in urma interven tiei psihoterapeutice, arat a ca activarea comportamentale este una dintre
tehnicile cele mai eficiente din terapia c ognitiv -comportamental a implicata in tratamentul depresiei.
Iata caracteristicile terapiei cognitiv -comportamentale ce o recomanda in tratamentul depesiei:
· Are la baza o conceptie teoretica coerenta ( modelul cognitiv al depresiei ) si nu est e o
simpla colectie de tehnici.
· Este scurta si limitata in timp, incurajand pacientul sa dezvolte abilitati de auto reglare.
· Este structurata si directiva.
· Este orientata pe problema si pe factorii care o mentin, mai mult decit pe originile
acestora.
· Are la baza un p roces de chestionare care sa dirijeze descoperirea.
· Se bazeaza pe metode inductive, astfel incat pacientii invata sa considere gandurile si
convingerile ca pe niste i opteze care trebuie verificate.
· Are un caracter educational, considerand tehnicile cogniti v – comportamentale ca pe
niste deprinderi care trebuie achizitionate de subiect prin exercitiu si transferate in
viata cotidiana prin intermediul temelor de acasa.
· Scopul terapiei este sa-l ajute pe pacient sa gaseasca solutii la problemele sale si nu
doar sa gandeasca mai rational. Obiectivul imediat este eliberarea de simptome, iar cel
pe termen lung este rezolvarea problemeor de viata, prevenirea sau macar atenuarea
unor episoade dep resive viitoare.
· Dispune de tehni ci prin care se poate ajunga sa fie co ntrola te functiile biologice
interne ale organismului
Este necesara o selectie a pacientilor pentru psihoterapie pentru ca psihoterapia cognitiv –
comportamentala este valabila pentru p acienti nonpsihotici. De asemenea e ste important de
cunoscut gradul de severitate al depresiei pe ntru a sti daca trebuie asociata psihoterapia cu
medicatia psihiatrica si pentru elaborarea strat egiei psihoterapeutice.
Este important in tratarea depresiei s a fie identificat patern -ul de gandire negativa. O atentie
deosebita trebuie acordata: lipsei de speranta, intentiilor suicidare, expectatiilor negative in legatura
cu tratamentul.
Un alt element decisiv in succesul terapie il reprezinta d orinta de cooperare a pacientului , de a
intra in relatie de colaborare cu psihoterapeutul. Apar dificultati la pacientii care se tem sa -si
dezvaluie gandurile si sentimentele, care insista asupra faptului ca se pot descurca singuri si care
considera, dimpotriva, ca terapeutul trebuie sa faca totul singur.

BIBLIOGRAFIE

· David D., Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale , Editura Polirom, Iasi, 2006
· Holdevici I., Ttratat d e psihoterapie cognitiv -comportamentala, Editura Trei, Bucuresti,
2009
· Holdevici I., Psihoterapii de scurta durata , Editura Dual Tech, Bucuresti, 2004
· Huber Winfrid, Psihoterapiile – terapia potrivita fiecarui pacient , Editura Stiintifica si
tehnica, Bucuresti, 1997;
· Beck A., Freeman A., Davis D.D., CognitiveTherapy of personality disorders, The Guilford
Press, New York, 2004