MASTER: Psihologie aplicată în domeniul securității [621529]

Universitate din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației

MASTER: Psihologie aplicată în domeniul securității
Disciplina: Psihopatologie militară

BURNOUT -UL ÎN RÂNDUL PERSONALULUI MILITAR

AUTOR: masterand: [anonimizat],
Iunie 2020

1. INTRODUCERE
Burnout -ul este un sindrom despre care se vorbește extrem de mult în domeniul
organizațional și managerial. Astfel suntem expuși la cazuri de burnout în cadrul unei
corporații, este o problemă cu care literatura de specialitate și oamenii din domeniu se ocupă
de multă vreme și în ultima perioadă a ajuns și la publicul larg prin intermediul mass -mediei
sau internetului.
Ceea ce este mai puțin mediatizat este faptul ca domeniile în care burnout -ul apare sunt
mult mai diversificate și trec dincolo de sfera mariilor corporații. O astfel de zonă în care
burnout -ul apare și despre care nu ne sunt transmise atât de multe informații este zona
militară.
În cadrul acestui eseu aș dori să discut despre existența b urnoutului în cadrul personalului
militar și despre cum această afecțiune afectează viața personală și profesională a celor ce o
dețin dar și prejudiciul pe care îl poate aduce activității profesionale depuse sau misiunii.

2. BURNOUT -DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Burnoutul se definește ca fiind un un sindrom psihologic ce se caracterizează prin
cinism, epuizare și ineficacitate. 1Atunci când vorbim de epuizare în cazul burnoutului ne
referim, de fapt, la un deficit de resurse emoționale necesare persoanei pentru a putea face față
situației problematic e.
Există foarte multe perspective din care se poate vorbi despre burnout astfel conceptul
poate fii analizat din perspectivă clinică, managerială sau pur și simplu analizănd implicațiile
pe care le are asupra vieții individului.
Burnoutul din perspectivă managerială este analizat ca fiind o situație in care atât
angajatul cât și angajatorul au de pierdut. Angajatul aflat în burnout are de suferit deoarce
resimte toate implicațiile negative ale acetui a iar angajatorul pierde în măsura în care burnout –
ul afectează eficacitatea și calitatea muncii angajatului.
Burnout -ul a fost asociat cu depresia și anxietatea dar și cu o serie de fenomene
apărute la locul de muncă cu toate acestea el este un construct diferit. 2
Un simptom apărut ca și o consecință a burnoutului este reprezentat de lipsa somnului,
persoanele aflate în burnout dorm mai puține ore decât necesarul zilnic pentru o funcționare
adecvată, lucru care are mai multe consecințe cum ar fi: accentu area stării de oboseală și
amplificarea epuizării.

1 „Professional Burnout.pdf”.
2 Awa, Plaumann, și Walter, „Burnout Prevention”; „Job Burnout,2001.pdf”.

A fost demonstrat prin numeroase studii caracterul progresiv al evoluției burnoutului,
altfel spus există o serie de simptome preliminare fenomenului de burnout pe care individul le
resimte în mod frecv ent, perioade lungi de timp și care duc într -un final la burnout.
Deși conceptul de burnout este unul amplu și dezbătut intens în literatura de
specialitate există încă anumite confuzii în rândul populației generale care confundă burnoutul
cu stresul.
În realitate există o distincție clară între cele două, într -adevăr stresul poate duce la
intensificarea simptomelor burnoutului dar nu reprezintă principala cauză a apariției
fenomenului3.Stresul apare în diverse medii și are cauze multiple ce țin de viața p ersonală și
profesională a individului pe când burnout -ul este un fenomen specific mediului de lucru, el
apare și se dezvoltă la locul de muncă .
Conform studiilor de specialitate fenomenul de burnout poate apărea după trei luni de
expunere constantă la stresori si ar trebui să dispara în decurs de șase luni de la eliminarea
acestora toate acestea luând în calcul că ființa umană este diferită prin definiție și ca urmare
reacționează diferit astfel cele două repere cronologice au mai mult un c aracter orientativ
decât unul fix. Burnoutul a fost asociat cu o mulțime de alte tulburări precum: anxietatea,
iritabilitate dar și depresia. Burnoutul este însă un construct diferit de acestea ce deține cauze
si forme de manifestare diferite4.
Dacă depre sia poate apărea oricănd și oriunde, are cauze diverse ce țin de un număr
foarte mare de aspecte din viața individului burnoutul apare la locul de muncă, este strâns
legat de activtatea profesională a individului ca urmare a burnoutului pot exista o serie de
evenimente ce impactează direct atât viața individului cât și organizația din care face parte 5.

3. BURNOUTUL ÎN RÂNDUL PERSONALULUI MILITAR
În continuare aș dori să discut despre un studiu ce viza stresul profesional și burnoutul
în rândul personalului medical mil itar aflat în misiunile din Afg anistan.
Studiile efectuate asupra membrilor personalului medical militar au constant niveluri
ridicate de situatii înalt stresante/de mare risc comparativ cu cele din alte profesii. Cu toate că
exist ă studii privind situatiile strsante si personalul medical militar, există lacune în
înțelegerea situatiei cu care se confruntă personalului medical aflat in misiune intr -o zonă de

3 Brand et al., „Associations between Satisfaction with Life, Burnout -Related Emotional and Physical
Exhaustio n, and Sleep Complaints”.
4 Childs și Stoeber, „Self -Oriented, Other -Oriented, and Socially Prescribed Perfectionism in Employees”.
5 Lee și Ashforth, „A Meta -Analytic Examination of the Correlates of the Three Dimensions of Job Burnout”.

risc. Scopul ace stui studiu a fost evaluarea variabilel or de la locul de m unca răspunzătoare
pentru apariția burnout -ului precum simptomele caractersitice tulburării de tip post traumatic
dar și alți factori stresori specifici mediului în care se desfășoară misiunea.
Militarii (344) au fost chestionați în Afganistan, participant ii au fost chestionați cu
privire la simptome specifice burnoutului și PTSD -ului, percepția stresului de la locul de
muncă, comportamentele de autoîngrijire și îngrijirea membrilor echipei, leadershipul general
dar și importanța acordată sănătății.
Rezulta tele au arătat că persoanele ce prezintă un nivel ridicat al percepției stresului la
locul de muncă prezintă deasemenea nivele ridicate de burnout. Prezența comportamentelor
de autoingrijire și îngijirea membrilor echipei scade nivelul burnoutului .6
4. CONC LUZIE
În concluzie burnoutul este un fenom răspândit în majoritatea domeniilor iar cel
militar nu face notă discordantă.
Prezența burnoutului în cadrul personalulu i militar este cu atât mai gravă cu cât ea ar
putea duce direct la pierderea de vieți omeneșt i, prin prisma naturii misiunii. Din această
cauză este extrem de important să înșelegem cât mai bine conceptul de burnout deoarece nu te
poți lupta cu un sindrom pe care nu îl cunoști.
Nu se pune problema asupra existenței sau absenței burnoutului în domeniul militar.
El există, există în misiunile efectuate pe teritoriul și în afara țării și ține de fiecare persoană
din domeniu să ajute la combaterea efectelor negative ale acestuia asupra colegiulor lor și
asupra misiunii în sine.
Este nevoie de o campanie de conștientizare a acestei probleme în rândul personalului
militar astfel încât atunci când militarii observă simptome specifice burnoutului la ei sau la
colegi lor să poate să ia atitudine, sa semnaleze acest lucru și să ajute persoa na în cauză prin
comportamente de intr -ajutorare colegială și oferindu -i înțelegerea necesară pentru ca nici
personalul și nici misiunea pe care o au de îndeplinit să nu resimtă efecte negative datorate
burnoutului.

6 Adler et a l., „Professional Stress and Burnout in U.S. Military Medical Personnel Deployed to Afghanistan”.

BIBLIOGRAFIE

Adler, Amy B., Amanda L. Adrian, Marla Hemphill, Nicole H. Scaro, Maurice L. Sipos, și
Jeffrey L. Thomas. „Professional Stress and Burnout in U.S. Military Medical
Personnel Deploy ed to Afghanistan”. Military Medicine 182, nr. 3 (martie 2017):
e1669 –76. https://doi.org/10.7205/MILMED -D-16-00154.
Awa, Wendy L., Martina Plaumann, și Ulla Walter. „Burnout Prevention: A Review of
Intervention Programs”. Patient Education and Counseling 78, nr. 2 (februarie 2010):
184–90. https://doi.org/10.1016/j.pec.2009.04.008.
Brand, Serge, Johannes Beck, Martin Hatzinger, Alexander Harbaugh, Willibald Ruch, și
Edith Holsboer -Trachsler. „Associations between Satisfaction with Life, Burnout –
Related Emo tional and Physical Exhaustion, and Sleep Complaints”. The World
Journal of Biological Psychiatry 11, nr. 5 (august 2010): 744 –54.
https://doi.org/10.3109/15622971003624205.
Childs, Julian H., și Joachim Stoeber. „Self -Oriented, Other -Oriented, and Sociall y Prescribed
Perfectionism in Employees: Relationships with Burnout and Engagement”. Journal
of Workplace Behavioral Health 25, nr. 4 (28 octombrie 2010): 269 –81.
https://doi.org/10.1080/15555240.2010.518486.
„Job Burnout,2001.pdf”, f.a.
Lee, Raymond T, și Blake E Ashforth. „A Meta -Analytic Examination of the Correlates of the
Three Dimensions of Job Burnout”, f.a., 11.
„Professional Burnout.pdf”, f.a.