MASTER: Patologia și reabilitarea construcțiilor [303052]
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
MASTER: Patologia și reabilitarea construcțiilor
LUCRARE DE DISERTAȚIE
STUDIU PRIVIND REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT PRODUS DE TRAFICUL RUTIER SI FEROVIAR ASUPRA IMOBILELOR DE LOCUIT IN ZONA AMBIENT CLUJ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat]. [anonimizat]
2018
CUPRINS
Capitolul 1. Generalități
Introducere……………………………………………………………………………. 3
Sunetul și carateristicile acestuia……………………………………………………… 4
Efectele negative ale zgomotului in vietile noastre…………………………………… 7
Factori care influenteaza propagarea undelor acustice……………………………….. 8
Capitolul 2. Surse de zgomot la autovehicul
2.1 Tipuri de surse de zgomot……………..……………………………………………… 9
2.2 Imbracamintea rutiera si calea de rulare………………………………………………. 10
2.3 Motorul cu transmisia si rulajul rotilor.………………………………………………. 10
2.4 Conducatorul auto…………………….………………………………………………. 10
2.5 Motorul de actionare………………….………………………………………………. 11
2.6 Sistemul de admisie a aerului………….………………………………………………. 12
2.7 Vibratiile peretilor si chiulasei blocului motor.……….………………………………. 12
2.8 Caroseria……………………………………………….………………………………. 13
2.9 Franele……………………………………………….…………………………………. 13
2.10 Anvelopele …………………………………….….…………………………………. 14
Capitolul 3. [anonimizat]
3.1 Protectia impotriva zgomotului aerian……… ………………………………………… 15
3.2 Izolarea fata de zgomotul aerian provenit din exterior …………….…………………. 17
3.3 Necesitatea si importanta reducerii poluarii fonice ……………………..……………. 21
3.4 Efectele poluarii fonice……………………………………………………………….. 25
3.5 Solutii alternative de diminuare a zgomotului………………………………………… 29
3.6 Principii acustice în proiectarea pereților de ecranare…………………………………. 34
3.7 Alegerea materialului pentru barierele acustice……………………………………….. 42
Capitolul 4. [anonimizat]
4.1 [anonimizat], judetul Cluj ……………………..………… .… 50
4.2 Măsurători efectuate pentru evaluarea nivelului de zgomot pe str. Traian Vuia ……. 54
4.3 Sugestii de reducere a zgomotului conform GP 0001-1996 ………….…..…………….. 67
4.4 Metoda de calcul conform GP 001-1996 ……………………………………………….. 70
4.5 Sugestii de reducere a zgomotului conform SR ISO 9613 ……………………………… 77
Capitolul 5. Reducerea nivelului acustic prin alegerea unui panou fonoabsorbant
5.1 Propunerea tipului de panou fonoabsorbant ………….……………………..………… 85
5.2 Evaluarea incarcarilor din vant……………………………………………………….. 85
5.3 Predimensionare stalpilor metalici ………………………….……….…..……………… 90
5.4 Evaluarea incarcarilor din seism……………..………………………………………… 91
5.5 Calculul fundatiei isolate sub stalpii metalici ………………………………………….. 96
5.6 Solutia finala ……………………………….………………………………………….. 109
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………. 130
Capitolul 1. Generalități
1.1.Introducere
Ce este acustica…
[anonimizat]ã ca fiind acea parte a fizicii care se ocupã [anonimizat], receptia sunetelor precum si efectele acestora. În folosirea curentã, termenul “sunet “ se referã nu numai la fenomenul din aer responsabil pentru senzatia de auzire dar si la om sau animal. Sunt considerate ca “sunet” si perturbatiile cu frecvente joase (infrasunetele) sau cu frecvente înalte (ultrasunetele) care sunt receptionate de un organ auditiv uman sau animal; se poate vorbi de sunet subacvatic, sunet în solide sau sunet în structuri.
Acustica este un termen folosit in general pentru știința sunetului. In mod obișnuit este mai mult utilizată pentru ramura specială a științei, acustica arhitecturală, care se ocupă cu construcția de spații închise, pentru a spori audierea vorbirii sau a muzicii. Ar putea fi privită și ca ramură a arhitecturii care se ocupă de controlul sunetului care prezintă proprietățile reflexive, absorbante ale sunetului. [1]
1.2.Sunetul și carateristicile acestuia.
Ce este sunetul…
Sunetul este fenomenul produs de către oscilațiile mecanice ale unui mediu elastic. Mișcările particulelor de aer pe secundă, ce conduc la oscilații de presiune ale aerului, reprezintă frecvența sunetului. Frecvența: 1 număr de oscilații pe secundă = 1 Hz Percepția de audibilitate a urechii umane este între 16 și 20.000 Hz. Acuitatea auditivă scade cu înaintarea în vârstă. Zgomotul se definește, în primul rând, prin nivelul sonor. Acesta se măsoară în decibeli (dB) și
acționează asupra corpului, spiritului și sufl etului. Efectele și consecințele în cazul poluării fonice pot fi următoarele: Capacitate de concentrare foarte scăzută, apariția stării de nervo zitate, tensiune ridicată, afecțiuni ale inimii Agresivitate, dereglări de digestie, capacitate scăzută de învățare, insomnie sau indispoziție Surzenie, scăderea performanțelor fi zice și stare de plictiseală 4 Există, în principiu, două posibilități de a lupta împotriva zgomotului: Absorbția acustică în spațiul de emisie împiedică sau reduce la minim propagarea sunetului de la sursă la receptor și, astfel, zgomotul în încăpere. Izolarea acustică reduce transmiterea sunetului dintr-o încăpere în alta. [2]
Caracteristicile sunetului
• Frecventa sau tonul – muzical îi corespunde înălțimea (măsurată în Hz).
• Intenstatea sau amplitudinea‐ muzical îi corespunde nivelul deintensitate sonoră (măsurat în dB).
• Durata ‐ se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia ultimei vibratii percepute.
• Timbrul sau culoarea ‐ carcateristica unui sunet muzical de a se deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate.
– Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre un pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.
Frecventa sunetului
• Frecventa vibratiilor da tonalitatea sunetului.
• Tonurile pure sunt simple unde sinusoidale. Acestea sunt rar intalnite in realitate de zi cu zi.
• Tonurile emise in mod usual de instrumente, vocea umana sunt un amestec de sunete cu frecvente diferite:
– Frecventele cele mai joase constitue tonalitatea vocii
– Frecventele cele mai inalte constitue timbrul vocii
• Un amestec de frecvente fara legatura intre ele cum ar fi amplitudinea sau/si periodicitatea acestora se numeste zgomote
1.3. Efectele negative ale zgomotului în viețile noastre
Suntem îngrijorați de multe ori de numărul în creștere al celor care încep să-și piardă auzul datorită expunerii la zgomot puternic. Fermieri, pompieri, ofițeri de politie, personal militar, muzicieni sau muncitori pe șantierele de construcții își pierd auzul datorită expunerii la zgomote foarte puternice pentru timp îndelungat. Nu doar adulții își pot pierde auzul datorită zgomotelor prea puternice, ci și copiii, indiferent de vârstă.
În majoritatea cazurilor, pierderea auzului este un proces lent, nedureros. Efectul zgomotului este înșelător, deoarece zgomotul este un pericol ce nu poate fi văzut, iar daunele ce le aduce auzului pot fi sesizate numai după ce perceperea unor sunete devine dificilă, sau în urechi este perceput un zgomot strident. Pierderea auzului datorită expunerii la zgomot este permanentă. Zgomotele de intensitate mare sunt produse de unele jucării, concertele rock, echipamentul de grădina, focurile de armă, etc.
Un studiu recent arată că 35% dintre copiii cu vârste cuprinse între 7-18 ani au pierderi ale capacității auditive. Acestea se datorează, în majoritatea cazurilor, interpretărilor muzicale într-o orchestră, purtării căștilor audio sau participării la concerte foarte zgomotoase.
La copii, dintre lucrurile care pot răni auzul fac parte pistoalele cu capse, păpușile vorbitoare, mașinuțele cu claxon și sirene, dar și instrumentele muzicale. Anumite zdrăngănitori sau jucării de plastic pot produce zgomote până la 110 dB. Înainte de a cumpăra o jucărie zgomotoasă pentru un bebeluș sau un copil mai mic de 3 ani se verifica ținând-o la distanța de 20-30 cm de ureche. Acesta va fi sunetul pe care copilul îl va auzi. Pentru copiii mai mari, jucăriile muzicale de genul chitarelor electrice sau trompetelor pot produce zgomote până la 120 dB. Jucăriile care imită armele de foc sau pistoalele cu capse produc zgomote în intervalul 120-150 dB.
Un mare pericol pentru ureche îl constituie și stațiile muzicale stereo, fie că sunt la domiciliu, la un concert sau într-o discotecă. Periculoase pentru auz sunt și exploziile de cauciucuri la mașini sau camioane, dar și artificiile.
Urechea este un mecanism fin, mic și minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroasele sunete frumoase din lumea înconjurătoare. În mod sigur, acest prețios dar al auzului merită să fie ocrotit!
1.4 Factori care influențează propagarea undelor acustice
Sunetul se poate propaga prin cele 3 medii : gazos, lichid si solid. El nu se poate propaga în vid. Sunetul este produs prin comprimarea și decomprimarea straturilor succesive din mediu (perturbatia se transmite din aproape in aproape prin mediul elastic, creandu-se unde elastice, care iau alternativ forma unei compresiuni sau a unei rarefieri).
Efectul distanței asupra propagarii undelor în camp liber
În atmosfera reală intensitatea sunetului scade continuu pe măsură ce se depărtează de sursă. Acest lucru se datorează absorbției energiei acustice din aer.
Efectul vântului asupra propagarii undelor în camp liber
În general, viteza vântului este mai mică aproape de sol, din cauza frecării cu solul. Prin urmare, dacă propagarea se produce in sensul vântului, atunci sunetul de la înălțime se propagă cu viteză mai mare, iar cel din apropierea solului cu viteză mai mică. Rezultă refracția sunetului la fel ca în cazul în care sunteul se propagă prin medii diferite. Ca urmare, sunteul va fi refractat in jos, putând fi transmis mai departe. Dacă sunetul se propagă împotriva vântului, atunci viteza sunetului se va compune cu viteza vântului, rezultând o viteză mai mică . Sunetul va fi refractat în sus, prin urmare nu poate ajunge cu aceiași putere la sol.
Efectul temperaturii asupra propagarii undelor în camp liber
Pe timp de zi, odata ce altitudinea crește, temperatura se micșoreaza. Acest fenomen ajută la propagarea sunetului în sus. Pe timp de noapte stratul de aer deasupra solului este cel cald, ceea ce dirijează razele acustice în jos.
Capitolul 2. Surse de zgomot la autovehicul
2.1 Tipuri de surse de zgomot
Cresterea puterii motoarelor de autovehicule si a vitezei de deplasare a acestora a dus in ultimul timp la cresterea nivelului de zgomot generat de acestea.
Cele mai importante surse de zgomot si vibratii care apar in timpul deplasarii unui autovehicul sunt motorul de propulsie, organele de transmisie, rezistenta aerului la inaintarea vehiculului si rulajul acestuia.
2.2 Imbracamintea rutiera si calea de rulare
Un rol foarte important in generarea zgomotului si a vibratiilor la autovehicule il are tipul imbracamintii rutiere, precum si neuniformitatile caii de rulare.
2.3 Motorul cu transmisia si rulajul rotilor
In timpul deplasarii unui automobil, exista doua surse principale de zgomot: motorul impreuna cu transmisia si rulajul rotilor. Ponderea celor doua surse in nivelul zgomotului global este diferita pentru fiecare tip de autovehicul.
Daca analizam nivelul de zgomot la diferite tipuri de.vehicule care se deplaseaza cu 50 km/h fara motor si cresterea nivelului de zgomot in cazul deplasarii cu aceeasi viteza in treapta 3 de viteza. Se constata ca daca la Opel Gommodore, si la Ford Taunus S 1600 zgomotul motorului are un efect practic neglijabil la Porsche 911 T motorul ridica nivelul de zgomot de la 65 la 73 dB {A), iar la Fiat 500 de la 67 la 75 dB (A).
2.4 Conducatorul auto
Si conducatorul auto poate avea o contributie la cresterea nivelului de zgomot generat de autovehicul prin:.
trantirea portierelor masinii;
accelerarea inutila in timpul stationarii la stopuri;
Aceasta situatie poate fi des intanita in randul pesoanelor cu masini puternice, si la care consumul de carburant nu reprezinta o problema.
luarea strinsa a curbelor si cu viteza mare, ceea ce duce la scrasnetul strident al pneurilor;
De cele mai multe ori, aceasta situatie se intalneste la conducatorii auto cu varste cuprinse intre 18-30 ani, care tind sa fie niste soferi agresivi, crezand ca se pot purta pe sosele ca niste niste profesionisti, riscand astfel sa piarda controlul masinii, ceea ce duce la accidente, uneori chiar si mortale.
demararea prea brusca de pe loc, ceea ce duce la patinarea rotilor
Acest lucru se intampla adesea, mai ales in randul tinerilor cu masini puternice, care vor sa arate cat sunt ei de smecheri, si vor sa ii impresioneze pe ceilalti, fara a isi da seama de efectele daunatoare a actiunilor lor.
turarea inutila a motorului in diferite ocazii.
2.5 Motorul de actionare
Motorul de actionare reprezinta una din sursele principale de zgomot la autovehicule.
In cazul zgomotului generat de motor se distinge :
zgomotul sistemului de admisie care apare ca rezultat al pulsatiilor aerului de admisie;
zgomotul cauzat de procesul de combustie care se manifesta sub forma unor impulsuri de vibratii;
zgomotul provocat de vibratiile peretilor si chiulasei blocului cilindrilor si a capacelor mecanismului de distributie cu supape;
zgomotul mecanismului de distributie cu supape care poate sa ridice nivelul de zgomot al motorului cu aproximativ 5 dB;
zgomotul pompei de combustibil Astfel, o pompa de combustibil pentru un motor Diesel cu 6 cilindri are un nivel de zgomot de 105 dB, in timp ce pompele de combustibil silentioase ating valori de 95 -100 dB;
zgomotul sistemului de ventilare pentru racirea motorului, la care componenta fundamentala are un nivel de zgomot foarte ridicat (107 dB) ;
zgomotul de evacuare a gazelor arse care are nivelul cel mai ridicat.
Aspectul spectrului si nivelul zgomotului de esapare depind de numarul de cilindri, de numarul de timpi ai motorului, cilindree, putere, fazele de distributie a gazelor si de constructia sistemului de evacuare.
Pentru atenuarea zgomotului la sistemul de esapare a gazelor, la motoarele de autovehicule, se utilizeaza atenuatoare (tuburi de esapament) active, reactive si combinate.
2.6 Sistemul de admisie a aerului
Zgomotul generat de sistemul de admisie a aerului depinde de fazele de distributie si mareste nivelul acustic al motorului cu 8—10 dB. . Aceasta componenta, a zgomotului se poate reduce prin utilizarea unui atenuator la admisia aerului sau prin folosirea unui filtru de aer eficient din punct de vedere acustic. Prin montarea la un motor cu carburator a unui bun atenuator la admisia aerului, componentele spectrului zgomotului se pot reduce cu 15-17 dB.
2.7 Vibratiile peretilor si chiulasei blocului motor
O sursa puternica de zgomot o constituie vibratiile peretilor si chiulasei blocului cilindrilor, a capacelor mecanismului de distributie a rotilor dintate de distributie. Aceste vibratii sunt generate de fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie sau de translatie, precum si de cuplurile acestora.
Pentru a reduce zgomotul generat de vibratiile motorului, se recomanda:
sa se elimine jocurile dintre piston si cilindrii;
sa se asigure o cat mai mare rigiditate a peretilor carterului, ale capacelor mecanismului de distributie a carburatorului;
sa se asigure o echilibrare buna a diferitelor piese cu pistoane, biele, arbore cotit, volant, roti de transmisie etc.
Alte surse de zgomot sunt vibratiile axului cardanic si ale caroseriei.
2.8 Caroseria
Problema zgomotului caroseriei este legata de tipul constructiv al acestuia. In general aceasta problema se poate rezolva prin utilizarea unor vopsele (chituri) antifonice la acoperirea suprafetelor din tabla si prin vibroizolarea caroseriei fata de sasiu si de motor, in unele cazuri, pentru preintampinarea patrunderii zgomotului motorului in cabina sau caroseria autovehiculului, un rol hotaritor il are sistemul de etansare al orificiilor pentru pedale, tije si pentru conductorii instalatiei electrice.
In scopul reducerii nivelului de zgomot pardoseala si acoperisul caroseriei, capota motorului si capacul port-bagajului, panourile exterioare ale usilor si panourile anticondens (antistrop) se acopera cu materiale fonoizolante ca chit sau vopsea antifonica, pisla bitumizata, fibre de sticla sau poliuretan expandat.
2.9 Franele
In anumite conditii de functionare, franele pot fi surse importante de zgomot, al carui spectru este foarte bogat in frecvente inalte. Zgomotul franelor este general de vibratiile discului-suport, ale tamburului si sabotilor. S-a constatat ca in franele constituite din sisteme elastice pot apare oscilatii proprii provocate de existenta unei diferente pozitive intre forta de frecare in stare de rapaos si cea de alunecare. Aparitia vibratiilor in frane este legata in principal de constructia discului suport si calitatea materialului de frictiune, folosit la garniturile de frina.
O mare influenta asupra aparitiei zgomotului franelor o are strangerea camei discului suport. Daca aceasta cama este stransa slab, apare posibilitatea aparitiei zgomotului de frana.
Zgomotul de frana se poate inlatura prin montarea unei garnituri vibroamortizoare intre cama discului suport si sabot.
Un efect favorabil, in sensul inlaturarii zgomotului de frana, il are marirea rigiditatii discului-suport.
2.10 Anvelopele
Anvelopele reprezinta o alta sursa de zgomot la autovehicule si se evidentiaza clar pe fondul celorlalte zgomote de obicei la viteze de deplasare peste 50 km/h.
Masurarile efectuate pe bancul de proba au scos in evidenta faptul ca nivelul de zgomot al anvelopelor depinde de profilul stratului protector (crestaturile antiderapante ale anvelopei) . Nivelul coborat de zgomot au anvelopele cu strat protector absolut neted si cele cu 4 canale drepte de periferie.
Un nivel ridicat al zgomotului il au anvelopele la care invelisul antiderapant este constituit dintr-o imbinare de crestaturi transversale si canale circulare, de asemenea cele de tip „orice teren" cu aderare la sol nedirectionala.
Diferenta dintre nivelurile de zgomot produse de diferite tipuri de anvelope poate sa atinga 18 dB.
In zgomotul anvelopelor se manifesta cel mai clar componentele de frecventa de la 30 la 50 Hz.
Unul din procedele de reducere a nivelului de zgomot generat de anvelope, consta in folosirea unor anvelope cu pas neuniform de amplasare a crestaturilor laterale pe stratul protector.
Capitolul 3. Zgomotul aerian si protectia impotriva acestuia, respectiv poluarea fonica
Cum a fost precizat si mai sus, zgomotul reprezintă un subiect important și una dintre cele mai des întâlnite probleme referitoare la mediul înconjurător. Este de asemenea principalul factor disturbant din case și birouri. Construcția trebuie proiectată și executată astfel încât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate în apropiere să fie menținut la un nivel care să nu afecteze sănătatea acestora și să le permită să doarmă, să se odihnească și să lucreze în condiții satisfăcătoare. Cerința presupune deci crearea unor condiții de confort care pot fi completate cu asigurarea intimității în sensul non-inteligibilității vorbirii între locuințe, camere de hotel sau similare.
Protecția împotriva zgomotului aerian
Zgomotele aeriene sunt zgomote care se propagă prin aer, acționând asupra elementelor de construcție care delimitează încaperea sau pătrund prin orificii. Elementele de construcție au capacitatea de reducere a nivelului sonor (R') si aceasta trebuie sa asigure reducerea nivelului de intensitate L.
Relatiile se aplica pe intervalul 100-3.150 Hz pe treimi de octava, octava fiind intervalulcorespunzator dublarii frecventei comparând diagramele R'ef si R’ nec determinate în funcție de diverse cazuri concrete. În practică se mai utilizează și relații simplificate în funcție d masa unitara a peretelui (m) exprimata in [kg/m].
Izolarea la zgomot aerian definește acțiunea prin care se urmărește ca elementele separatoare între unitățile funcționale ale clădirii (în principal pereți sau planșee) să reducă transmisia zgomotului aerian între cele două spații pe care le separă. Reducerea trebuie să fie efectivă în ambele sensuri de transmitere a zgomotului.
Izolarea acustică standardizată – Dn,T între două încăperi sau spații, definită de relația:
Dn,T = L1 – L2 + 10 lgT/T0 = R’ + 10 lg x 0.32V/S [db]
Izolarea acustică normalizată – Dn,A, definită de relația:
Dn,A = L1 – L2 – 10 lg A/A0 = R’ + 10 lg A0/S[dB]
unde:
L1, L2 = niveluri de zgomot în spațiul de emisie, respectiv de recepție, în dB
T = durata de reverberație măsurată în spațiul de recepție, în sec.
T0 = durata de reverberație de referință, în sec. (T0 = 0,5 sec.)
A = aria de absorbție acustică echivalentă în spațiul de recepție, în m2
A0 = aria de absorbție acustică echivalentă de referință (A0 = 10 m2)
R’ = indicele de atenuare acustică în situ, în dB
V = volumul spațiului de recepție, în m3
S = aria elementului delimitator între cele două spații, în m2 .
Nivelul zgomotului aerian în câmp liber depinde de distanța dintre sursa și receptor, este influențat de următorii factori:
sonor al sursei de zgomot
caracteristicile geometrice ale sursei de zgomot
reflexiile sonore datorate clădirilor din zonș. Aceste reflexii sunt influențate de forma și regimul de înălțime al clădirilor.
ecranare în plan sau în secțiune (clădiri sau ecrane existente pe traseul sonor dintre sursa și receptor).
Zgomotele au o acțiune dăunătoare asupra organismului uman, cu atât mai puternică cu cât crește nivelul de intensitate sau de presiune sonoră. Pentru realizarea confortului fonic este necesar ca nivelul de intensitate al zgomotelor să se situeze sub o anumită curbă de egal nivel de tărie, numită în acest caz curbă de egală jenă fiziologică (notată cu Cz) în domeniul de frecvențe între 100 și 3.150 Hz.
Măsurile active constau în realizarea de tratamente pentru combaterea vibrațiilor și zgomotelor, cum sunt:
zolații contra vibrațiilor și zgomotelor produse de mașini:
– prin ecrane montate între sursa de zgomot și zona care trebuie protejată;
– izolare acustică prin carcasare, sub formă de cutii ce înconjoară (acoperă) complet sau parțial sursa de zgomot.
Izolații contra vibrațiilor la fundații, sub formă de plăci din plută, cauciuc etc. sau
arcuri de oțel interpuse între fundație și utilaj.
Corecția acustică a încăperilor cu tratamente fonoabsorbante.
Protecția contra zgomotelor prin proiectare urbanistică.
Măsurile pasive se bazează pe posibilitatea reducerii nivelului de intensitate (de presiune sau de tărie) prin elementele de construcție, având în vedere capacitatea de izolare fonică a elementelor de construcție care delimitează încăperea.
Izolarea față de zgomotul aerian provenit din exterior
Zgomot ambiant – sunet nedorit sau dăunător din mediul ambiant, creat de activitățile umane, care include zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar, aerian și provenit de la amplasamentele unde se desfășoară activități industriale.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, jumătate din populația europeană trăiește întrun mediu poluat fonic. În același timp, o treime din populația Europei este deranjată de nivelurile de sunet în timpul somnului.
Expunerea prelungită la zgomot poate conduce la probleme serioase de sănătate culminând chiar cu boli cardiovasculare sau ale aparatului endocrin. De asemenea, expunerea prelungită la zgomot poate provoca dificultăți de concentrare și comunicare, stres, tulburari ale somnului, irascibilitatate, conducând la scăderea productivității muncii sau la apariția unor problem comportamentale. Nu în ultimul rând, zgomotul poate cauza și deprecieri sau aprecieri nerealiste ale valorii proprietatilor, prin încurajarea migrației dinspre zonele centrale aglomerate și poluate fonic către zonele rezidențiale.
Unitatea de măsură pentru intensitatea sunetului, pentru frecvența de sunet percepută de om, este decibelul A. Scara în decibeli este logaritmică, deci intensitatea sonoră se înmulțește cu 10 la fiecare creștere de 10 decibeli. Astfel, 10 decibeli au o intensitate de 10 ori mai mare decât un decibel, 20 de decibeli au o intensitate de 100 de ori mai mare decât un decibel, 30 de decibeli de 1000 ori mai mare decât un decibel și așa mai departe. Limita maximă tolerata de urechea umană se situează în jurul valorii de 120 decibeli, dincolo de care se instaurează durerea.
Directiva 2002/49/CE a Parlamentului și Consiliului European, privitoare la evaluarea și gestionarea zgomotului din mediul ambiant, vizează stabilirea unor măsuri comune pentru țările membre Comunității Europene, precum și pentru cele care doresc integrarea, în materie de prevenire și reducere ale efectelor zgomotului și a expunerii la acesta. Aceasta se poate face prin:
evaluarea expunerii populației prin cartografierea zgomotului în diferite medii
informarea publicului privind prezența și efectele zgomotului
adoptarea unui plan de acțiune bazat pe rezultatele cartografierii privind prevenirea și reducerea efectelor zgomotului din mediu.
Directiva vizează în particular să furnizeze o bază pentru stabilirea punctelor comune privind reducerea emisiilor sonore provenite de la principalele surse în special de la vehicule, de la infrastructura feroviară, aeronautică și a mediilor industriale.
A fost considerată adecvată luarea unor măsuri care să protejeze oamenii împotriva riscurilor generate de zgomot, dat fiind impactul acestuia asupra sănătății, în special deteriorarea auzului.
Cunoștințele științifice actuale pe care le are expunerea la zgomot asupra sănătății și securității nu sunt suficiente pentru a permite definirea unor niveluri de expunere exacte care să
includă toate riscurile pentru sănătate și securitate, în special în ceea ce privește efectele zgomotului, altele decât cele de natură auditivă.
În scopul corectei evaluări a expunerii oamenilor la zgomot, este util să se aplice o metodă de măsurare obiectivă, făcându-se astfel trimitere la standardul general recunoscut ISO 1999:1990. Valorile estimate sau măsurate în mod obiectiv trebuie să fie decisive pentru inițierea acțiunilor prevăzute la nivelurile de expunere inferioare și superioare care declanșează acțiunea. Valorile limită de expunere sunt necesare pentru a evita deteriorarea ireversibilă a acțiunilor lucrătorilor. Trebuie ca zgomotul care ajunge la ureche să fie menținut sub valorile limită de expunere.
Prezenta directivă constituie o etapă practică spre crearea dimensiunii sociale a mediului în care trăim și a pieței interne a României.
Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot, conform legislatiei din Romania: Conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile, al ministrului transporturilor, al ministrului sănătății publice și al ministrului internelor și reformei administrative pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită și a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acțiune pentru indicatorii Lzsn și Lnoapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale și în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale și în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari urbane și pentru zgomotul produs în zonele din aglomerari unde se desfășoară activități industrial prevăzute în anexa 1 la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 125/ 2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84 / 2006, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 531/ 15.VII.2008, limitele maxime de zgomot admise în România, pe surse de zgomot, sunt:
Normativul privind protecția la zgomot prevede următoarele limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot echivalent Lech exterior clădirilor, la distanța de 2,00 m de fațadă și înălțimea de 1,30 m față de sol sau nivelul considerat pentru clădirile protejate sunt indicate în tabelul de mai jos:
Pentru zgomot intermitent sau variabil în timp avem noțiunile de nivel de zgomot
echivalent, Lech [dB(A)] sau L10 [dB(A)], valabili atât pentru spații interioare ale clădirilor cât și pentru mediul exterior adiacent clădirilor. Nivelul de zgomot echivalent, reprezintă media
ponderată a nivelurilor de zgomot, înregistrate într-un anumit interval de timp. Limitele
admisibile ale nivelurilor de zgomot echivalent Lech exterior clădirilor, la distanța de 2,00 m de
fațadă și înălțimea de 1,30 m față de sol sau nivelul considerat pentru clădirile protejate sunt
indicate în tabelul 1.2. Pentru realizarea confortului fonic este necesar ca nivelul de intensitate al
zgomotelor să se situeze sub o anumită curbă de egal nivel de tărie, notată cu Cz.
Pentru estimarea capacității de izolare la zgomot aerian a elementelor de construcție se
utilizează indicele de izolare la zgomot aerian, Rw care este valoarea în dB a curbei de referință la 500 Hz, după deplasarea acesteia față de curba valorilor spectrului măsurate în laborator ale
indicelui de atenuare acustică R, conform SR EN ISO 717-1. Indicele de izolare la zgomot aerian
„in situ”, R‟w – este definit în același mod ca Rw pentru un element de construcție, dar valorile
sunt măsurate „in situ”, situație în care intervin transmisiile colaterale de zgomot. Peretele exterior va asigura un indice de izolare care ține seama de raportul între suprafața și indicele de izolare al peretelui plin și suprafața și indicele de izolare al ferestrei, conform normativului C 125-2005.
În cazul în care, din motive obiective, se depășește la exterior nivelul de zgomot limită indicat în tabel, se calculează indicele de izolare la zgomot aerian necesar, conform SR EN ISO 717-1.Prezența unui spațiu semi-închis (seră, logie închisă) în fața ferestrelor poate conduce la sporirea izolării efective cu 8-10 dB.
Deoarece realizarea unor indici de izolare îmbunătățiți presupune ferestre mai etanșe, este obligatoriu să se prevadă măsurile de asigurare a schimbului de aer necesar în cazul ferestrelor închise.
Necesitatea și importanța reducerii poluării fonice
Poluarea fonică (sonoră) reprezintă o componentă importantă a poluării mediului
înconjurător și prin caracterul nociv și prin prezența sa în toate compartimentele vieții moderne,
poluarea sonoră constituie o problemă majoră pentru toate țările dezvoltate economic sau în curs
de dezvoltare. Poluarea fonică reprezintă agresiunea continuă, determinată de diferite zgomote produse de mașini, utilaje, aparatură industrială sau casnică, în incinta contrucțiilor sau în afara
acestora, zgomote favorizate de modul de amplasare și izolare constructivă a acestora.
În România există o tendință, care de altfel se manifestă și pe plan mondial, de creștere a
nivelului de zgomot și de producere a vibrațiilor, ale căror surse apar odată cu dezvoltarea
impetuoasă a tuturor ramurilor economiei și transportului.
Unul din factorii perturbatori ai mediului, care influențează ambianța în care se desfășoară
activitatea și viața omului este zgomotul asociat și identificat, în general, cu poluarea fonică
(acustică sau sonoră).
În Europa, peste 80 de milioane de oameni trăiesc în zone în care zgomotul depășește 65
dB cauzând în majoritatea cazurilor surzenia. Toate statele membre al CE au clasificări similare în ceea ce privește sursele de poluare fonică, datorate activităților umane: trafic rutier, feroviar,
aerian, industrie, activitățile de construcții, activitatăție recreative, echipamentul de întreținere
(grădinărit).
Raportul WHO (World Health Organization) 2000 “Criteriul de sănătate ambientală-
Deși între țările membre ale Comunității Europene există divergențe de natură legislativă,
economică, culturală, socială etc., la nivelul CE se încearcă să se găsească termeni și elemente
comune de studiere, analiză și rezolvare a problemelor legate de sursele de zgomot datorate
activităților urbane. În acest sens, în anii '70 se discuta despre noțiunea de "aglomerare", iar în
ultimii ani au început să se impună în limbajul de specialitate noțiuni ca: hartă de zgomot, hartă
strategică de zgomot, zonă liniștită într-o aglomerare, zonă liniștită în regiune deschisă, relația
doză-efect, fațadă liniștită etc. dar și indicatori tehnici specifici ca: Lzsn (indicator de zgomot
pentru zi-seară-noapte), Lzi (indicator de zgomot pentru zi), Lseara (indicator de zgomot pentru
seară), Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) etc. Evoluția acestor termeni a devenit atât de uzuală, încât, în prezent, utilizarea acestor termeni în studierea fenomenului, a devenit
indispensabilă. Trebuie precizat că acest lucru nu ar fi fost posibil fără adoptarea unui calendar
ambițios al țărilor CE de încercare de armonizare legislativă (2005 – elaborarea hărților de
zgomot, 2008 – implementarea hărților de zgomot în elaborarea strategiilor urbane, 2013 -planuri
de acțiune privind respectarea valorilor limită relevate în zonele cu aglomerări de populație,
șosele, căi ferate etc.).
Dintre elementele principale recomandate de Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind „evaluarea și managementul zgomotului ambiental”, transpusă în România
prin H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea și managementul zgomotului ambiental, reactualizată
și modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din
19/07/2007 și republicată în M.O. nr.19/10.01.2008, pentru studierea zgomotului în cazul
întocmirii hărților de zgomot pentru o zonă urbană, se pot aminti următoarele:
pentru indicatorul Lzsn trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale zgomotului cuprinse între: 55 – 59, 60 – 64, 65 – 69, 70 – 75, > 75 dB;
pentru indicatorul Lnoapte trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale zgomotului cuprinse între: 50 – 54, 55 – 59, 60 – 65, 65 – 69, > 70 dB;
pentru indicatorul Lnoapte trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale
zgomotului cuprinse între: 50 – 54, 55 – 59, 60 – 65, 65 – 69, > 70 dB;
punctul de măsurare al zgomotului va fi amplasat la o distanță minimă de 1.5 m de
fațadă și la o înălțime minimă de 1.5 m fața de cota terenului, respectiv pentru întocmire hărți acustice se recomandă 4,0 m fața de cota terenului;
pentru ziua de studiu se au în vedere intervalele orare: 07 – 19, 19 – 23, 23 – 07;
durata maximă de valabilitate a hărților de zgomot este de 5 ani;
în cazul hărților de zgomot, este obligatorie reprezentarea curbelor de nivel: 60, 65, 70 și 75 dB;
analize suplimentare și măsuri specifice de intervenție pentru zonele de locuit
situate în apropierea șoselelor, zonelor industriale, căi ferate, aeroporturi etc.;
umăr maxim de clădiri care pot fi construite precum și numărul maxim de persoane ce pot locui în zonele expuse la zgomot intens;
Reglementările tehnice EN mai prezintă și o serie de indicatori suplimentari/ complemetari
ce trebuiesc luați în considerare, cum ar fi:
LAmax (SEL) pentru protecția pe timp de noapte în cazul vârfurilor de zgomot;
limitarea duratei de exercitarea a unei surse de zgomot;
limitarea numărului surselor de zgomot dintr-un perimetru;
protecții suplimentare pe timpul nopții, week-end, zilei, în cazul unor date calendaristice cu semnificații speciale;
Tinându-se cont de elementele considerate de membrii CE, pe lângă indicatorii Lzsn, Lzi,
Lnoapte recomandați de comisiile tehnice ale CE, fiecare țară poate impune și folosi, în analiza
fenomenului, și indicatori specifici de țară, precum sunt cei explicitați în prezentul normativ.
În România existând preocupări privind protecția mediului ambiant urban împotriva
zgomotului provenit de la principalele surse de zgomot urban, a fost elaborat și se actualizează
continuu, sistemul legislativ referitor la zgomote în zonele populate, ce cuprinde prescripții
tehnice și standarde de specialitate conținând terminologie, metode de măsurare, limite admisibile ale nivelului de zgomot urban provenit din diferite surse de zgomot, indicații de proiectare și măsuri pentru combaterea poluării fonice. În urma adoptării sistemului european legislativ, a fost elaborată hotărârea de guvern HG 321/2005 privind Evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, referitoare la elaborarea de hărți acustice pentru principalele orașe ale țării, în vederea depistării zonelor urbane supuse la zgomot și, ulterior, a adoptării de măsuri de protecție împotriva poluării fonice, pentru protejarea locuitorilor expuși la niveluri de zgomot care depășesc recomandările reglementărilor în vigoare din România.
O serie de prevederi specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea și managementul zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp și a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărților acustice pentru principalele orașe ale țării, sunt:
Hotărârea stabilește cadru general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului
emis de sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare și de
infrastructura acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate
utilizării în exteriorul clădirilor și mașinile industriale mobile.
Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populația, în special în:
a) zonele construite;
b) parcurile, grădinile publice sau alte zone liniștite dintr-o aglomerare;
c) zonele liniștite din spații deschise;
d) apropierea unităților de învățământ, a spitalelor și a altor clădiri și zone sensibile la zgomot.
În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autoritățile care se vor ocupa de
elaborarea hărților de zgomot și competențele și obligațiile acestora.
Indicatorii de zgomot utilizați la nivel național în vederea realizării și revizuirii cartării
strategice de zgomot, sunt L(zsn) și L(noapte).
Valorile indicatorilor L(zsn) și L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de
evaluare, măsurări în punctul de evaluare și/sau calcule, prezentate în hotărâre.
În general, mărimile folosite la întocmirea hărților de zgomot, sunt determinate din
măsurări și/sau calcule. Rezultatul trebuie să fie nivelul de presiune acustică reprezentativ
pentru o amplasare specifică.
În ecuația rezolvării problemelor de zgomot, populația reprezintă un factor important, fiindinformată periodic asupra nivelelor de zgomot dintr-o zonă, și consultată în acțiunile derezolvare.
Pentru autoritățile locale, hărțile de zgomot sunt desemnate ca să reprezinte elemente de
referință din punct de vedere acustic, în elaborarea planurilor de urbanism, pentru
amplasarea într-o zonă urbană a clădirilor din domeniul educațional sau al sănătății,
planificarea traficului.
3.4 . Efectele poluării fonice
Zgomotul are asupra organismului uman o serie de efecte patologice. Numeroase observații clinice i-au determinat pe specialiști să afirme că există o “boală a zgomotului”. Zgomotul influențează negativ sănătatea omului, afectând în primul rând sistemele nervos și auditiv. Oscilațiile acustice care iau naștere în timpul funcționării mașinilor și agregatelor pot constitui factori nocivi pentru organismul uman.
Perceperea lor de către organismul uman, prin organul auditiv, oscilațiile acustice se clasifică în:
infrasunete, cu frecvența sub 16 Hz;
sunete, cu frecvența cuprinsă intre 16 și 16.000 Hz;
ultrasunete, cu frecvența peste 16.000 Hz.
În mediul industrial, infrasunetele, sunetele și ultrasunetele se suprapun atât în ceea ce privește componența spectrului oscilațiilor generate de mașini și utilaje, cât și în privința acțiunii lor asupra organismului lucrătorului.
Infrasunetele
Infrasunetele aparțin părții inaudibile a spectrului sonor având frecvențele inferioare valorii de 20 Hz. Infrasunetele sunt prezente în numeroase locuri de muncă. Oscilațiile acustice întâlnite în mediul industrial au, de obicei, frecvențe foarte variate.
Infrasunetele pot apărea:
la automobilele cu viteză mare (frecvența infrasunetelor este de 16 Hz), la elicopotere (11,5 Hz),
la apropierea furtunii (6 Hz);
prin interacțiunea oceanului planetar cu masele de aer (0,1 – 10 Hz);
explozii;
cutremure;
în timpul zborului avioanelor supersonice când infrasunetele astfel emise.
Percepția infrasunetelor:
Sugarii manifestă înainte de furtună insomnie, convulsii, lipsă de poftă de mâncare, respirație agitată și o creștere a temperaturii;
Păsările și animalele semnalează prin comportarea lor agitată apariția furtunilor sau a cutremurelor
Efecte nedorite ale infrasunetelor:
cele de 7 Hz traumatizează puternic sistemele nervos și circulator, iar la alte frecvențe pot distruge și alveolele pulmonare.
la adulți, infrasunetele produc amețeală, vomă, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate, așa cum se întâmplă unor persoane în timpul mersului cu viteză mare cu autoturisme sau autobuze.
Ultrasunetele
Reprezintǎ vibrații ale unui mediu elastic a cărei frecvență o depășește pe cea a sunetului (frecvența ultrasunetelor este cuprinsă între 20 000 Hz și 2 x 109 Hz), neputând fi percepută de urechea omului. Ultrasunetele se deosebesc de sunete prin faptul că, având o frecvență ridicată (peste 16.000 Hz), nu provoacă senzații auditive. În industrie, ultrasunetele apar fie în compoziția spectrului unor zgomote puternice, fie sunt generate de instalații special destinate acestui scop.
Ultrasunetele sunt produse în natură, în industrie sau de aparatură electrocasnică. Ele pot fi receptate și produse de unele animale (lilieci, delfini) și produc ecouri când se lovesc de un obstacol. Efectele ultrasunetelor pot fi nedorite (la om, ultrasunetele distrug globulele roșii din sânge, apar migrene, greață sau chiar pierderea echilibrului), dar și benefice (ultrasunetele distrug bacteriile, virușii ca, de exemplu, bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului) etc.
Ultrasunetele își găsesc aplicații în:
diagnosticarea medicală;
sterilizarea unor obiecte medicale (ace, seringi etc.);
defectoscopii pentru investigarea metalelor și betoanelor, pentru identificarea golurilor, fisurilor interne, sulfurilor ș.a.;
localizarea submarinelor și/sau vaselor eșuate pe fundul mărilor;
trasarea hărților oceanice;
cercetǎri și studii chimice (uzura polimerilor etc.)
Acțiunea biologică a ultrasunetelor variază în funcție de caracteristicile acestora – frecvență, intensitate, durată de timp – și de natura elementelor celulare sau a țesuturilor expuse.
Cele mai periculoase sunt ultrasunetele de intensitate mare și frecvență joasă care se amortizează puțin în aer și se răspândesc în toată încăperea de lucru. Ultrasunetele de intensitate mică și frecvență ridicată sunt amortizate în mare măsură în aer și, în mod practic nu au o acțiune nocivă asupra organismului uman.Țesuturile cele mai vulnerabile sunt cele neomogene, precum și elementele constitutive ale celulelor. Acțiunea biologică a ultrasunetelor se concretizează în efecte mecanice, termice și chimice.
Efectul mecanic se manifestă prin deplasări violente și dezordonate ale moleculelor la nivelul protoplasmei celulare, care au drept consecință „dilatarea” celulelor, degenerarea nucleelor celulare și alterarea cromozomilor.
Efectul termic al ultrasunetelor se manifestă printr-o creștere generală a temperaturii organismului. El este caracteristic pentru ultrasunete și este cu atât mai mare cu cât ultrasunetele
au o frecvență mai ridicată și cu cât organele expuse au o structură mai compactă. Efectul chimic al ultrasunetelor se caracterizează prin declanșarea unor reacții de oxidare și degradarea macromoleculelor care conduc la denaturarea proteinelor.
Acțiunea ultrasunetelor poate să fie generală, interesând întregul organism, sau locală, afectând numai anumite organe sau sisteme. În literaturǎ, se descrie acțiunea ultrasunetelor asupra organului auditiv, sistemului nervos, endocrin, muscular, sângelui, epidermei etc. La nivelul plasmei sanguine, expunerea la ultrasunete provoacă scăderea numărului de leucocite.
În fine ultrasunetele de intensitate și frecvență foarte mare au o acțiune generală asupra organismelor vii, putând conduce la moarte. Frecvența critică este socotită a fi cea de 22 – 25,5
kHz la intensități de 160 – 165 dB.
Zgomotul acționează asupra întregului organism, deoarece senzația auditivă la sistemul nervos central, prin intermediul căruia influențează alte organe. Efectele resimțite de om sunt:
reducerea atenției, a capacității de muncă, deci, crește riscul producerii accidentelor;
instalarea oboselii auditive, care poate dispărea odată cu dispariția zgomotului;
traumatisme ca urmare a expunerii la zgomote intense un scurt timp. Aceste traume pot fi amețeli, dureri, lezarea aparatului auditiv și chiar ruperea timpanului;
scăderi în greutate, nervozitate, tahicardie, tulburări ale somnului,
efecte asupra funcției vizuale (deficiență în recunoașterea culorilor, în special a culorii roșii);
surditate la perceperea sunetelor de înaltă frecvență.
Efectele datorate zgomotelor depind de natura persoanei, de complexitatea, natura și intensitatea zgomotelor (Ex. zgomote de intensitate foarte mare pot provoca deteriorări ale clădirilor, aparatelor, instrumentelor).
Pana in momentul actual, nu exista bariere acustice pentru reducerea zgomotului produs de traficul feroviar si rutier.
Solutiile pentru reducerea nivelului de zgomotul ar fi:
-construirea de noi centuri ocolitoare
-reducerea traficului
-dezvoltarea transportului in comun
-reinnoirea parcului auto pentru transportul in comun
-schimbarea stratului de uzura a drumurilor, in special pentru traseele tramvaielor
3.5. Solutii alternative de diminuare a zgomotului
Clasa de zgomot a cauciucurilor
Parlamentul European a aprobat un nou act legislativ care prevede ca orice anvelopa noua, vanduta in Europa incepand cu Noiembrie 2012, trebuie sa contina o eticheta care sa arate clar , pe baza unor teste amanuntite, clasificarea anvelopelor dupa 3 criterii importante.
– Eticheta se aplica tuturor anvelopelor noi, vandute dupa 1 Noembrie 2012 si produse incepand cu 1 Iulie 2012 (dot 2712) ;
– Se aplica tuturor modelelor de anvelope de Autovehicule, 4×4 si SUV, Furgonete si Camioane;
– Anvelopele prezente pe stoc , produse inainte de 1 Iulie 2012 (dot 2712) pot fi vandute fara aceasta eticheta, aceasta este obligatorie numai pentru anvelopele produse dupa aceasta data;
– Va ofera o metoda facila de a alege anvelopele, de a le diferentia clar in functie de necesitatiile dvs;
– Sunt excluse anvelopele de curse, resapate, de motociclete , cu tinte, de uz profesional in offroad sau care au o viteza maxima mai mica de 80 km/h.
SIMBOLURILE REPREZINTA :
In functie de consumul de carburant al autovehiculului :
CLASA DE EFICIENTA ENERGETICA
– simbolul este o pompa de benzina ;
– ia valori de la A la G , unde A este cel mai mic consum de carburant iar G, cel mai mare consum de carburant in teste ;
– nu exista pana in acest moment anvelope de clasa mai mare de A ;
– explicatia este simpla : o anvelopa in rulare se deformeaza, consumand energie in exces. Energia pierduta este numita Rezistenta la Rulare si are un impact direct asupra consumului de combustibil si mediului. La o rezistenta la rulare mai mica, anvelopele utilizeaza mai putina energie , mai putin combustibil si astfel mai putin CO2 ;
– intre anvelopa din clasa A si anvelopa din clasa G este o diferenta de 7,5 % , deci o anvelopa de clasa G va consuma cu 6 litri/100 km mai mult decat o anvelopa de clasa A .
In functie de performanta la franare pe teren umed :
CLASA DE ADERENTA PE UMED
– simbolul este un nor de ploaie si o anvelopa traversand apa ;
– se masoara in functie de distanta parcursa de un autovehicul dupa franarea de la 80 lm/h pe carosabil umed, pana la oprire.
– ia valori de la A la G , unde A este cea mai mica distanta de franare pe carosabil umed iar G este cea mai lunga distanta de franare ;
– D si G nu se utilizeaza in acest moment.
– explicatia pentru acest simbol ia in calcul faptul ca o anvelopa mai buna, va avea o distanta de franare pe carosabil umed, mai mica decat clasele inferioare. Acest aspect este esential pentru siguranta in conditii de ploaie sau carosabil umed iarna.
– intre anvelopa din clasa A si anvelopa din clasa G este o diferenta de 18 metri. Asta inseamna patru lungimi de autovehicul sau de 8 automobile Smart.:)
Emisiile de Zgomot :
CLASA DE ZGOMOT LA RULARE (LA EXTERIOR)
– simbolul este format din o anvelopa, de la o unda sonora la 3 , si numeric nivelul de decibeli (dB);
– nivelul de zgomot exterior al unei anvelope este exprimat in decibeli;
– este insotit de una, doua sau trei unde sonore indicate pe eticheta;
– o unda sonora reprezinta cel mai ridicat nivel de performanta si trei unde sonore cel mai slab nivel de performanta;
– trei bare (nivelul maxim de decibeli ) este limita actuala a legislatiei, doua bare va reprezenta limita viitoarei legislatii si 1 bara este cel mai scazut nivel de zgomot;
– diferenta intre doua bare o reprezinta 3 decibeli (dB). [3]
3.6. Principii acustice în proiectarea pereților de ecranare
http://www.jpk.ie/Products/Acoustic-Fencing
Un perete de ecranare ar trebui sa reduca zgomotul traficului rutier sub nivelurile admisibile.
Traseul undei acustice
Perete de ecranare depinde in mare masura de forma (alinierea verticala si orizontala) si de textura materialelor si de calitatea finisajului).
Reguli de proiectare pentru pereti de ecranare sunt:
https://en.wikibooks.org/wiki/Engineering_Acoustics/Outdoor_Sound_Propagation#/media/File:Sound_diffraction_paths.png
Pastrarea uniformitatii peretilor pe lungimea coridoarelor de zgomot
Este foarte importanta uniformitatea, atatca si consistenta a materialului, a formei si a detaliilor.
La proiectarea peretilor de zgomot este important sa se proiecteze si construirea unui coridor de transport.
Pozitia barierei acustice
Un aspect important pentru reducerea zgomotului prin pereti acustici este determinarea pozitiei optime a acestora.Cea mai eficienta localizare este amplasarea acestora cat mai aproape se sursa, cu exceptia in care drumul este intr-un debleu. In acest caz se recomanda plasarea barierei in partea de sus a debleului.
Bariera localizata in apropierea sursei sonore
http://www.gabion1.co.uk/gabion_noise_barriers.htm
Bariera localizata in apropierea sursei sonore
Bariera localizata in partea superioara debleului
Inaltimea barierei acustice
O bariera trebuie sa fie cel putin sa fie suficient de inalta pentru a diseca linia dintre un punct aflat oriunde la 1m deasupra suprafetei rutiere (sursa de zgomot) si un punct la 1.50m deasupra podelei de o resedinta adiacenta .
Cu cat o bariera este mai inalta, cu atat este mai eficienta si se va atenua mai mult nivelul de zgomot. Pentru drumurile cu mai multe benzi , zgomotul provenit de la traficul de pe benzile mai indepartate nu se va reduce atat de mult comparativ cu cel de la traficul de pe benzile apropiate din cauza diferitelor unghiuri de propagare, problema care poate fi rezolvata prin cresterea inaltimii barierei, insa implica si un cost suplimentar.
. Barierele cu o inaltime mai mare de 8.00m sunt considerate neacceptate din punct de vedere vizual. O alta posibilitate este plasarea unei alte bariere in banda mediana, dar din nou intervin aspectele economice si estetice de care trebuie sa se tina cont. In cazul in care barierele sunt dispuse de ambele parti ale sursei, trebuie gandita o solutie pentru finisarile interioare. O alta posibilitate este aplicarea unui tratament absorbant pentru a reduce impactul undelor reflectate.
Bariere si calea sunetului reflectat
Continuitate
Barierele acustice nu trebuie sa fie doar rezistente ci si continue, adica sa nu aiba goluri in planurile verical si orizontal, insa amplasarea acestora este necesara pentru accesul pietonilor.
Suprapunerea trebuie sa fie cel putin de 3-4 ori deschiderea Bariera ar trebui sa se extinda pentru a acoperi un unghi de 160 de grade de la receptor. Cand nu exista spatiu suficient pentru a construi o bariera suficient de lunga pentru a rezolva problema acustica, efectul poate fi imbunatatit prin returnarea capetele peretilor.
Legatura dintre deschideri la barierele acustice
Lungimea barierei acustice
Zgomotul reflectat
Undele reflectate sunt importante in special pentru barielele tari ca si cele de beton iar pentru a fi posibila reducerea reflexivitatii suprafetei se vor aplica materiale absorbante. Sau exista posibilitatea inclinarii barierelor si redirectionarea sunetului.
Acestea ar fi principiile de baza in cazul proiectarii barierelor acustice. De obicei se cere realizarea unei performante scazute catre medie ( de exemplu o reducere mai mica de 10 dB), materialul din care barierele trebuie sa fie construite nu are o importanta mare.
Metodele care pot fi utilizate pentru a creste nivelul de atenuare a sunetului prin modificarea formei de marginea de sus a barierei in elevatie sau sectiune, dar sunt foarte costisitoare.
Unde reflectate si transmise
http://www.nudec-plastic.com/about-us/nudec-news/16-noise-barriers-assembly-and-certificates
Barierele inclinate pot indeparta zgomotul de receptor
https://en.wikibooks.org/wiki/Engineering_Acoustics/Outdoor_Sound_Propagation
Vegetatia
Se considera ca vegetatie poate fi o bariera de zgomot. De obicei vegetatia nu este o bariera eficienta a zgomotului, atenuarea fiind de numai 3 dB (A) pentru o zona verde cu tufisuri cu o lungime de 30 de metri. Rolul de plantare in reducerea zgomotului este in cea mai mare parte psihologic (cand nu se vede traficul se reduce perceptia de zgomot).
Alegerea materialului pentru barierele acustice
Criteriile pentru alegerea materialelor:
Durabilitatea. Un perete care este de asteptat sa dureze timp de 20-30 de ani sau mai mult, fara reconstructie va avea nevoie de material durabile, mai ales in zonele cu conditii climatice agresive, cum ar fi in zona marii.
Intemperii
Protectia impotriva vandalismului.Ca o regula generala se vor exclude orice materiale care pot fi usor zgariate
Rezistenta la foc.
Betonul prefabricat
https://www.armtec.com/news-article/armtec-awarded-noise-wall-contract-indiana-i69-major-moves-2020-expansion/
Bariera acustica din beton prefabricat texturat
Betonul este foarte potrivit pentru bariere de zgomotpentru ca este durabil, rezistent si usor de intretinut. Prefabricatele din beton au o mare varietate de texture si modele.
Panourile cu model, in caz de deteriorare,sunt dificil de inlocuit si necesita o atentie deosebita. Panouri suplimentare ar trebui sa fie fabricate de la inceput si stocate pentru posibilele inlocuiri. Intemperiile si durabitatea pe termen lung trebuie luate in considerare pentru betoanele cu model sau textura, stratul de protectie aplicat pe perete poate reduce aceste efectele nocive.Calitatea substratului este importanta pentru obtinerea unei calitati ridicate si a unui finisaj durabil.
Culoarea poate fi schimbata prin utilizarea unor coloranti pentru beton, fiind chiar durabila in timp iat betonul colorat ar trebui sa fie luat in considerare numai in cazul in care panourile sunt facute intr-o fabrica.
Zidarie
http://www.allanblock.com/newsletter/tech-news-issue16.aspx
Bariera acustica din zidarie
Caramizile si blocurile de zidarie sunt utilizate in cazul in care peretii sunt in imediata apropiere de resedinte sau alei pietonale, iar modele pot fi create prin utilizarea unei gamei largi de texturi si culori.
Panouri din beton usor
http://www.whisper-wall.com/
Bariera acustica din beton usor
Panourile din beton celular autoclavizat. Panourile au grosimea de 100 de milimetri, inaltimea de 600 milimetri si vin in orice lungime pana in 6 metri, fiind fixate orizontal de grinzi universale ce reazema pe fundatii de beton.
Acestea sunt efeciente, simplu de ridicat si au un pret convenabil, insa incercarile de pictare de modele pe fetele acestora doar a inrautatit problema, atragand atentia asupra acestora.
Panourile sunt sustinute de stalpi metalici, peretii pot fi inclinati vertical sau orizontal, cu usurinta, prin ridicarea suporturilor la un anumit unghi si de a se tine cont de faptul ca betonul usor este moale si prin urmare exista un risc ridicat de deteriorare a fetelor acestuia in timpul transportului si punerii in opera.aceste degradari pot fi evitate prin aplicarea unui strat de finisaj intaritor, care sa aiba si avantajul de a fi usor de curatat. Betonul celurar autoclavizat poate fi colorat folosind vopsele, dar nu este posibila obtinerea unor culori consecvente.
Piatra
Bariera acustica din piatra
Gabioane
https://www.fhwa.dot.gov/environment/noise/noise_barriers/design_construction/design/design04.cfm
Bariera acustica de tip gabioane
Gabioanele reprezinta o metoda ieftina si flexibila pentru constructia peretilor de ecranare. Natura deschisa a acestora inseamna ca nu sunt atat de eficienti precum o bariera solida, insa o rezolvare reprezinta combinarea gabioanelor cu un o parte centrala din pamant.
Lemn
http://www.hawkmoulds.co.za/?q=node/30
Bariera acustica din panouri de lemn
Lemnul este unul dintre primele materiale folosite pentru peretii de ecranare si are avantajul de a fi relativ ieftin, usor de construit, flexibil si se poate modifica usor pe santier, dar are o durata scurta de viata, si e susceptibil focului si daca nu este tratat corespunzator poate putrezi. Lemnul tratat contine arsenic si in cazul unui foc pot rezulta gaze toxice.
Peretii de lemn sunt potriviti in circumstante exceptionale si doar unde focul nu prezinta un risc important. Speciile de lemn utilizate trebuie selectate in functie de durabilitate cat si necesitatea unei tratari minimale.
Este importanta evitarea golurilor dintre si sub panourile de lemn. Se recomanda ca lemnul sa nu vina in contact cu solul.
Panouri transparente (sticla si plastic)
http://www.palram.com/acoustic_barriers
Bariera acustica din panouri transparente
Panourile transparente sunt folosite pe scara larga in ultimii ani, chiar daca utilizarea lor a fost restictionata din cauza costurilor ridicate compatativ cu alte metode conventionale. Trebuie luate in considerare doar in cazul in care privelistea este importanta si cand acestea se folosesc si in zonele de pod.
Detaliile pentru panourile trasparente:
– Toate materialele plastice trebuie ingnifugate si tratate UV
– Stralucirea de la reflectiile soarelui sau a farurilor este o problema
– Transparenta se va deteriora prin acumularea de poluanti, inclinarea panourilor departe de partea carosabila pentru a spori curatarea naturala prin apa de ploaie.
– Asigurarea intimitatii zonelor rezidentiale
Metal
http://www.fencing.uk.com/portfolio-type/tilon-noise-barriers/
Bariera acustica din panouri metalice
Metalul este folosit pentru construirea barierelor acustice din motive atat practice cat si de intretinere. In timp ce metalele sunt realtiv usoare si usor de montat, dilatarea in perioadele calduroase duce la necesitatea prevederii unor rosturi de dilatare. Panourile u soare ( placari de aluminiu) sunt cunoscute pentru usurinta cu care sunt distruse si vandalizate. Straturile de acoperire sunt greu de reparat odata ce graffiti-ul a fost aplicat. Cel mai potrivit metal pentru a fi folosit pentru peretii de ecranare este otelul moale zincat dar acesta necesita o incadrare puternica si fixare datorita proprietatii sale de distorsionare in timpul procesului de zincare dar este o metoda costisitoare.
Movilele
http://www.tigaeurope.co.uk/green-walls
Movile reprezinta solutia pentru probleme de zgomot acolo unde spatiul permite acest lucru. S-au dezvoltat diferite tratamente folosind bio-barierele(pereti construiti din materiale moi ca solul si plantele, uneori cu un sistem de retinere tip perete.
Suprafete absorbante
Bariere de zgomot de absorbtie de sunt disponibile, dar ele tind sa fie costisitoare in comparatie cu alte bariere clasice
Este putin posibil sa fie rentabili pe majoritatea proiectelor rutiere si ar putea fi luati in considerare numai in situatii critice, in care trebuie sa fie evitate zgomotele reflectate. Exista o gama larga de material care au propritati absorbante. Acestea nu au un aspect vizual prea placut si necesita o detaliere atenta daca sunt folosite ca si bariere acustice.
Capitolul 4. Studiu de caz- Masuratori privind nivelul de zgomot produs de traficul rutier
Influența zgomotului in Cluj-Napoca, judetul Cluj.
Harta NOISE a Agenției Europene de Mediu plaseaza Clujul pe locul patru al celor mai zgomotoase orașe din țara. Psihologii spun ca zgomotul le creeaza clujenilor o stare de nervozitate, aceștia fiind afectați de atat ziua, cat și noaptea. Agenția Europeana de Mediu a lansat cea mai ampla harta continental de zgomot, ce arata locurile in care europenii sunt cei mai afectați de poluarea acustica excesiva.
Harta „NOISE“ (Noise Observation and Information Service for Europe) furnizeaza atat numarul de persoane expuse la zgomotul generat de traficul rutier, aerian sau feroviar din Europa. Potrivit datelor „NOISE“, Clujul se afla pe locul al patrulea in topul celor mai zgomotoase orașe din Romania, dupa Timișoara, cel mai zgomotos, București și Brașov. Nivelul zgomotului din Cluj a devansat insa orașe precum Constanța, Craiova, Galați și Iași.
Harta de conflict pentru sursa de zgomot feroviar si a tramvaielor
Cluj-Napoca indicele Ln
Harta de conflict pentru sursa de zgomot feroviar si a tramvaielor
Cluj-Napoca indicele Lzsn
Conform Ordinului ministerului mediului si dezvoltarii durabile, al ministrului transporturilor, al ministrului sanatatii publice si al ministrului internelor si reformei administrative pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limita si a modului de aplocare a acestora, atunci cand se elaboreaza planurile de actiune pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte, in cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale si in aglomerari, traficul feroviar pe caile ferate principale si in aglorerari , traficul aerian pe aeroporturi mari urbane si pentru zgomotul produs in zonele din aglomerari unde se desfasoara activitati industriale , limitele maxime de zgomot admise in Romania, pe surse de zgomot, sunt :
Numarul de persoane expuse la zgomot, pe surse de zgomot si pe intervale de decibeli: (datele pentru sursa de zgomot trafic aerian reprezinta expunerea la zgomot doar pentru populatia limitrofa aeroportului cu resedinta in municipiul Cluj Napoca)
Sursa Zgomot Rutier
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn): 202 100
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Ln): 183 800
Sursa Zgomot Feroviar:
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn): 9 400
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Ln): 13 800
Sursa Trafic Aerian:
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn): 500
Numarul persoanelor expuse la zgomot (Ln): 70000
Pentru reducerea zgomotului caii ferate sunt doua posibilitati:
reducerea activa de zgomot pasiva de zgomot.
reducerea pasiva de zgomot.
Reducerea activa de zgomot inseamna reducerea emisiei de zgomot a sursei, iar reducerea pasiva inseamna folosirea unor pereti de ecranare, etc., pentru a reduce zgomotul in punctul de observatie.
Reducerea activa de zgomot (reducere tehnica, -mecanica, schimbarea constructiei vehiculului, modificarea tehnologiei in construirea traseului, etc.) este aplicabil in primul rand la reannoirea traseului, sau in cazul construirii unui nou traseu. In cazul nostru se poate aplica numai reducerea pasiva de zgomot.
In comparatie cu valoarea limitei actuale, nivelul de zgomot a caii ferate din Cluj-Napoca nu este semnificativ,dar are efect deranjant.Protectia cladirilor se poate rezolva cu constructia unor pereti de ecranare a zgomotului.
In Cluj-Napoca, in scopul combaterii zgomotului, pana in prezent nu s-au construit pereti de ecranare a zgomotului nici pe langa drumuri publice, nici pe langa calea ferata.
Planul de actiune de care este nevoie necesita 4188 mp de pereti de ecranare de zgomot, ceea ce inseamna aproximativ 40 000 Euro.
4.2. Masuratori efectuate pentru evaluarea nivelului de zgomot pe str. Traian Vuia Măsurătorile s-au realizat cu aparatul Bruel & Kjaer Tip 2270 care conține:
Geantă de transport
Protecție la vânt
Cablu pentru interfață USB
Software de evaluare BZ-5503
1 baterie (bloc 9 V)
Bloc de alimentare de la rețea
Stativ
Utilitate
• Evaluarea si monitorizarea zgomotului
ambiental
• Evaluarea zgomotului ocupational
• Masuratori acustica cladirilor
• Analiza FFT pentru sunet si vibratii
• Reducerea zgomotului
• Controlul calitatii
• Masuratori de sunet Clasa 1, conform ultimelor
standarde internationale in vigoare
• Analiza de frecventa in timp real 1/1 si 1/3
octava
• Inregistrare profil zgomot in timp – Logging
(optional)
• Documentarea masuratorilor utilizand imagini
(camera foto incorporata), adnotari voce si text
• Documentarea masurarilor prin inregistrarea
sunetului (optional)
Măsurătorile s-au realizat cu aparatul Volcraft SL-451 care conține:
Geantă de transport
Protecție la vânt
Cablu pentru interfață USB
Software de evaluare VoltSoft
1 baterie (bloc 9 V)
Bloc de alimentare de la rețea
Stativ
Masuratorile au fost efectuate pe strada Traian Vuia, aproape de aeroport si de calea ferata, langa magazinul Ambient si Naturlich in Cluj.
Cladirea nu de mult construita este prezentata in urmatoarele poze, iar regimul de intaltime este de P+2E.
Strada Traian Vuia este un bulevard foarte important din Municipiul Cluj-Napoca care reprezintă principala cale de acces spre Someseni , fiind intens circulată de toate tipurile de autovehicule, inclusive cele de mare tonaj,mai ales la orele de varf.
S-a măsurat nivelul de zgomot atât la nivelul marginii drumului,langă bordură,cât si în apropierea unei cladiri recent construite, pe doua fatade, deoarece pe langa faptul ca poluarea fonica se datoreaza traficului rutier, problema creste si din cauza aeroportului , dar si a caii ferate care trece exact langa cladirea respectiva, aproape de fatada posterioara.
Măsurătorile efectuate pentru traficul rutier sunt realizate atat la nivel global, cât și pe frecvențe.
Măsurătorile efectuate sunt facute la 2 m distanță față de fațada principală a clădirii si la inaltimea de 1.3 m față de cota terenului amenajat. Distanța din clădire și axul drumului este de aproximativ 10 m. Am efectuat masuratorile in data de 25.07.2018 (Marti), traficul fiind moderat.
Masuratoare nr. 1
Tip: nivel de zgomot global
Ora inregistrarii: 11:45
Masurat: trafic mixt
Graficul este preluat din programul BZ-5503 Measurement Partner Suite si reprezinta nivelul de zgomot tip valoare globala. Valoarea inregistrata L.ech=70.7dB(A).
Bruel & Kjaer Tip 2270
* Voltcraft SL-451
Masuratoare nr. 2
Tip: nivel de zgomot global
Ora inregistrarii: 12:10
Masurat: trafic mixt
Graficul este preluat din programul BZ-5503 Measurement Partner Suite si reprezinta nivelul de zgomot tip valoare globala. Valoarea inregistrata L.ech=69.3dB(A).
Masuratoare nr. 3
Tip: nivel de zgomot pe frecvente
Ora inregistrarii: 12.30
Masurat: trafic mixt
Graficul este preluat din programul BZ-5503 Measurement Partner Suite si reprezinta nivelul de zgomot tip valoare globala. Valoarea inregistrata L.ech=57.7dB(A).
Masuratoare nr. 4
Tip: nivel de zgomot pe frecvente
Ora inregistrarii: 12:50
Masurat: trafic mixt
Graficul este preluat din programul BZ-5503 Measurement Partner Suite si reprezinta nivelul de zgomot tip valoare globala. Valoarea inregistrata L.ech=57.3dB(A).
Concluzii în urma măsurătorilor efectuate:
Lângă clădirea situata langa Ambient si Naturlich Cluj de pe strada Traian Vuia, s-au înregistrat niveluri de zgomot la nivel global peste limita admisibilă de 50 dB cu până la 21 dB, iar la măsurătorile pe frecvențe valorile admisibile sunt depășite între frecvențele de 63Hz si 8000Hz.
Aceste valori par mici tinand cond te traficul de pe acest boulevard, respectiv de existenta aeroportului si a caii ferate in vecinatatea cladirii.
Limitele admisibile ale zgomotului pe frecvențe conform Normativului privind protecția la zgomot sunt:
4.3 Sugestii de reducere a zgomotului conform GP 001-1996, ghid de proiectare si execuție a zonelor urbane din punct de vedere acustic;
Măsuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului și vibratiilor reprezintă în principal acțiuni cu caracter normativ, cum ar fi:
stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot și vibrații din ansamblurile urbane prin: impunerea tipurilor de vehicule, restrictionarea orelor de trafic sau orelor de funcționare a unor unități ce constituie surse potențiale de zgomot;
stabilirea unor distanțe de protecție din punct de vedere acustic față de traficul rutier, feroviar, aerian, naval, subteran;
efectuarea de măsurători pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot si vibratii, față de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub îndrumarea organelor de administrație locale: prefecturi, primării si organe de poliție;
modificarea sau restricționarea traficului pe arterele de circulație urbane pentru respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism
Deoarece traficul constituie sursa principală de zgomot urban, rezultă ca cea mai eficace metoda administrativă de reducere a poluării acustice o constituie reglementarea și optimizarea traficului, metodă ce presupune următoarele operațiuni si restricționări:
uniformizarea fluxului de trafic rutier si reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule;
programarea traficului aerian si a traficului feroviar astfel încât sa nu polueze fonic zonele urbane învecinate.
Reglementarea si optimizarea traficului rutier se va face conform urmatoarelor principii:
eliminarea traficului greu (camioane, tractoare) de pe arterele cu mai puțin de 5 benzi;
eliminarea transportului în comun de pe arterele cu 2 benzi si restricționarea acestuia la max. 2 trasee de transport în comun pe strazile cu 3 – 4 benzi;
amplasarea arterei de circulație simetric față de fronturile de clădiri delimitatoare;
prevederea de spații de protecție între artera de circulație si fronturile de clădiri, conținând, eventual, ecrane naturale (zone verzi) sau artificiale;
amplasarea judicioasa a unităților funcționale în clădiri;
dirijarea traficului greu.
În cazul traficului, barierele (ecranele) acustice reprezintă mijloacele cele mai eficiente de micșorare a zgomotului pe magistralele prevăzute cu clădiri pe ambele părți.
Eficacitatea barierelor (ecranelor) din punct de vedere al atenuării produse depinde de mulți factori printre care:
dimensiunile geometrice (inalțime, lungime, grosime) ale lor,
pozițiile relative ale sursei de zgomot și receptorului față de bariera-ecran,
lungimea de undă a semnalului acustic,
transparența acustică a barierelor (ecranelor), dată de materialele ce compun structura acestora și de densitatea superficială a barierelor (ecranelor) (in kg/m2),
absorbția materialelor din care sunt realizate suprafețelor lor,
natura marginilor barierelor-ecranelor pentru fenomenul de difracție a sunetului (margini rigide sau moi),
forma barierelor (ecranelor),
distanța de poziționare a barierelor (ecranelor) față de sursă și receptor; etc.
Eficiența ecranelor (barierelor) acustice se explică datorită reducerii nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbra acustica" produsă .
Într-un punct aflat in zona de umbră acustică, reducerea nivelului de zgomot, "ΔL", se poate calcula aproximativ cu relația:
ΔL = 10 lg (20N + 3) (dB)
unde:
λ= lungimea de unda a sunetului;
σ= (a + b) – c, conform cu urmatoarea figura:
Dimensiunea minimă “l” a unui ecran de protecție acustică, trebuie să îndeplinească condiția:
unde:
f0 , in Hz, este frecvența cea mai joasă a domeniului in care ecranul trebuie sa producă atenuări ale zgomotului produs de sursă.
Reducerea nivelului de zgomot datorită ecranării prin bariera se calculează pentru diferite componente ale spectrului (de obicei in intervalul 100 … 5000 Hz), putând avea valori globale de 10 … 20 dB(A). Masa unitară (densitatea superficială) a ecranului se va alege de cel puțin 10 kg/m2, astfel incât structura să realizeze o izolare de cel puțin 30 dB, reducerea de zgomot prin "umbra acustică" depinzând de înălțimea și lungimea barierei. Ecranele vor avea de asemenea structuri cu parametrii fizico-mecanici și acustici cât mai stabili in decursul intregii exploatări.
4.4 .Metoda de calcul conform GP 001-1996
Metoda de calcul prezentată în Normativ privind Acustica în construcții și zone urbane (revizuire GP 001-1996) stabilește atenuarea sunetului propagat de la sursă prin ecrane acustice.
Determinarea înălțimii minime a panourilor stradale fonoabsorbante
Determinarea înălțimii minime a panourilor stradale fonoabsorbante se efectuează cu ajutorul relației: hmin = H *
unde:
– H – este înălțimea receptorului care trebuie protejat de zgomotul rutier;
– d – distanța de la axul drumului până la bariera acustică;
– D – distanța de la axul drumului până la receptor.
h.min=
Caz 1
H. panou=4.5 m, pozitionat la 7 m de fatada principala si la 5 m fata de axul drumului
A=7.11 m
B=7.11 m
C=12 m
σ=A+B-C=7.11 +7.11 -12=2.22 m
Pentru calculul nivelului global in dB(A) se folosește valoarea lui λ corespunzătoare frecvenței f=500 Hz, λ=0,68m
unde:
λ – lungimea de undă a sunetului [m]
c – viteza de propagare a sunetului in aer (340m/s)
Ca urmare, valoarea nivelului de atenuare a zgomotului va fi:
N=6.53
În urma alegerii înalțimii panoului și poziționarea acestuia se poate afirma faptul că zgomotul produs de traficul rutier se afla sub curba limitei admisibile.
Concluzie 1 ( Partea dintre fatada principala si str.Traian Vuia)
Pentru a reduce zgomotul produs de traficul rutier de pe acest boulevard, trebuie prevazut un panou fonic cu inaltimea de cel putin 4.5 m. Dupa urmatoarele concluzii luate si pe celelalte fatade ale cladirii, o sa ma ocup cu predimensionarea fundatiei, stalpilor, respectiv hotararea materialului din care acest panou va fi realizat.
Caz 2
H. panou=3m, pozitionat la 5.5 m de fatada principala si la 4.5 m fata de axul drumului
A=5.40 m
B=6.26 m
C=10 m
σ=A+B-C=5.40+6.26-10=1.66 m
Pentru calculul nivelului global in dB(A) se folosește valoarea lui λ corespunzătoare frecvenței f=500 Hz, λ=0,68m
unde:
λ – lungimea de undă a sunetului [m]
c – viteza de propagare a sunetului in aer (340m/s)
Ca urmare, valoarea nivelului de atenuare a zgomotului va fi:
N=4.88
În urma alegerii înalțimii panoului și poziționarea acestuia se poate afirma faptul că zgomotul produs de traficul rutier se afla sub curba limitei admisibile.
Concluzie 2 ( Intre fatada laterala si straduta mica intre cladire si Ambient)
In momentul actual exista un gard de tabla cu fundatie de beton in aceasta zona mai sus mentionata. Insa gardul ar trebui inaltat cu 1 metru, tot din acest material pentru reducerea costurilor, pentru a putea deflecta zgomotul produs de masini pe aceasta straduta, astfel incat sa nu ajunga la cladire.
Varianta cea mai buna insa ar fi un panou fonic nou, fara distanta intre fundatie si gardul propriu zis ( in acest caz de table), de exemplu din plexi glass.
Caz 3
H. panou=2 m, pozitionat la 12.5 m de fatada posterioara si la 4 m fata de calea ferata
A=12.66 m
B=4.47 m
C=16.5 m
σ=A+B-C=12.66+4.47-16.5=0.63 m
Pentru calculul nivelului global in dB(A) se folosește valoarea lui λ corespunzătoare frecvenței f=500 Hz, λ=0,68m
unde:
λ – lungimea de undă a sunetului [m]
c – viteza de propagare a sunetului in aer (340m/s)
Ca urmare, valoarea nivelului de atenuare a zgomotului va fi:
N=1.85
În urma alegerii înalțimii panoului și poziționarea acestuia se poate afirma faptul că zgomotul produs de traficul rutier se afla sub curba limitei admisibile.
Concluzie 3 ( Intre fatada posterioara si calea ferata)
In momentul actual exista un gard de tabla cu fundatie de beton in aceasta zona mai sus mentionata. Dupa calcule, gardul existent ajunge pentru ca zgomotul produs de trenurile care circula pe calea ferata sa nu creeze probleme locatarilor din acest bloc .
Mentionez faptul ca masuratoarea s-a facut in momentul trecerii trenului pe langa cladire.
-gard existent intre fatada posterioara si calea ferata
4.5. Sugestii de reducere a zgomotului conform SR ISO 9613
Metoda descrie o procedură detaliată de calcul al nivelurilor de zgomot de mediu generat de surse punctiforme, iar sursele de zgomot, de tip suprafață si de tip linie, sunt împărțite în surse componente punctiforme de zgomot.
Normativul prezintă o împărțire mai strictă a surselor mari pentru a garanta faptul că sunt luate în considerare toate variațiile condițiilor de propagare, iar această procedură de împărtire a surselor mari în surse componente de zgomot este comună tuturor metodelor utilizate în UE. Se calculează nivelul de presiune sonoră, ponderat A, continuu, echivalent, în conditiile meteorologice favorabile propagarii dintre surse cu emisii acustice cunoscute, cât si nivelurile de presiune sonora, ponderate A, mediate pe interval lung de timp.
Metoda consta în algoritmi si calculeaza nivelurile de zgomot mediate pe interval lung de timp în benzi de o octava cu frecventele centrale nominale de la 63 la 8000 Hz, facându-se astfel diferenta între calculul nivelului de zgomot mediat pe interval lung de timp si pe interval scurt de timp.
Algoritmii lucrează cu termeni specifici, atribuiți pentru a reprezenta urmatoarele efecte fizice:
divergenta geometrica;
absorbtia atmosferica;
efectul solului;
reflexia pe suprafete;
ecranarea datorita obstacolelor.
Pe interval lung de timp, nivelurile de zgomot se calculeaza în directia vantului (propagarea favorabila a zgomotului datorita vântului puternic de la sursa la receptor), iar pe interval scurt de timp, nivelurile de zgomot sunt calculate la fel ca si în primul caz dar corectate cu ajutorul unui factor de corecție meteo , C.
In straturile inferioare ale atmosferei, gradientul de temperatură și cel de viteză a vântului variază în funcție de înălțimea față de sol, astfel acesta poate fi negativ (situație
normală), sau pozitiv (inversiune de temperatură), iar gradientul de viteză a vantului crește, în general odată cu înălțimea față de sol. Combinația acestor două gradiente, poate
crea gradiente negative sau pozitive de viteză a zgomotului.
Din multitudinea de combinații posibile de determinare a parametrilor meteo, s-au identificat trei condiții pentru simplificare:
condiții omogene de propagare (undele sonore sunt drepte/directe);
condiții favorabile de propagare ( gradientul de viteză a zgomotului vertical este poztiv, adică propagarea zgomotului se face în sensul vântului, undele sonore fiind inclinate descendent);
condiții nefavorabile de propagare (gradientul de viteză a zgomotului vertical este negativ, undele sonore sunt inclinate ascendent).Alti parametrii care influentează propagarea zgomotului:
Divergența geometrică
Atenuarea zgomotului din cauza divergentei geometrice Adiv (descreșterea zgomotului cu odată cu creșterea distanței de propagare) este calculată pe baza propagării sferice de la o sursă punctiformă în câmp liber
Adiv = [20 lg(d/d0) + 11] [dB]
unde:
d – distanța între sursa și receptor, exprimată în metri;
d0- distanța de referința (= 1m).
Absorbția atmosferică
Atenuarea zgomotului din cauza absorbției atmosferice A.atm este calculată prin metoda aceceptată in mod general. Selectarea coeficienților adecvați depinde de condițiile climatice naționale sau chiar regionale.
Aatm = αd/1000 [dB]
unde: α – coeficientul de atenuare atmosferică (se exprimă în dB/Km) pentru fiecare bandă de octavă la frecvența centrală a acesteia.
Efectul de sol
Atenuarea zgomotului din cauza efectului de sol A.sol este cauzată de interferența dintre zgomotul reflectat la sol și zgomotul care se propagă direct de la sursa la receptor.
Asol = 4,8 – (2hm/d)[17 +(300/d)] [dB]
unde:
hm – înălțimea medie a căii de propagare deasupra terenului, exprimată în metri;
d – distanța între sursa și receptor, exprimată în metri
Valorile negative ale Asol vor fi înlocuite cu 0.
Reflexia
Pentru reflexie se utilizează sursele imagini. Aceste reflexii sunt datorate acoperișurilor și suprafețelor mai mult sau mai puțin verticale, cum ar fi fațadele clădirilor, care pot determina creșterea nivelului de presiune acustică la receptor. Obstacolele care au dimensiuni mai mici în comparație cu lungimea de undă vor fi neglijate. Nivelul puterii acustice al sursei imagine trebuie să țină cont de coeficientul de absorbție al suprafeței de reflexie.
Tipuri suplimentare de atenuare
Normativul defineste trei tipuri suplimentare de atenuare pentru vegetație (perdele de pădure, arii industriale și arii construite). Fiecare dintre ele foloseste o atenuare generală simplificată, proportională într-o anumită măsură cu înălțimea obstacolelor virtuale și dimensiunea ariei de atenuare.
Nu există motive tehnice speciale pentru interzicerea utilizării acetor trei atenuari suplimentare. Totuși este de remarcat faptul că metoda de calcul interimară pentru zgomotul produs de traficul rutier nu folosește aceste corecții suplimentare. Astfel, în încercarea de a armoniza metoda de calcul al zgomotului din surse diferite este bine să nu se ia în considerare aceste trei atenuări suplimentare.
Algoritmul de calcul pentru atenuarea sunetului propagat in aer liber este realizat in conformitate cu SR ISO 9613-2:2006.
4.4.4.Metoda de calcul conform SR ISO 9613
Nivelul de presiune acustică în benzi de octavă continuu echivalent, în direcția vântului, în poziția receptorului, L.FT (DW) , trebuie să fie calculat pentru fiecare sursă punctiformă și sursele imagine ale acesteia, pentru cele opt beni de octavă cu frecvențele centrale standard cuprinse între 63Hz si 8kHz.
unde:
L.W – nivelul de putere acustică în benzi de octavă produs de sursa acustică punctiformă în raport cu puterea acustică de referință 1pW [dB]
D.c – corecția de directivitate; decrie gradul în care nivelul de presiune acustică continuu echivalent al sursei acustice punctiforme omnidirecționale care produce o putere acustică L.W [dB]
A – atenuarea în benzi de octavă care se produce la propagarea de la sursa acustică punctiformă la receptor [dB]
Atenuarea A se determină cu următoarea relație:
A=A.div+A.atm+A.sol+A.ecran+A.dif
unde:
A.div – atenuarea datorită divergenței geometrice
A.atm – atenuarea datorită absorbției atmosferice
A.sol – atenuarea datorită efectului solului
A.ecran – atenuarea datorită unui ecran
A.dif – atenuarea datorită altor efecte diferite
Divergența geometrică
unde :
d – distanța de la sursă la receptor
d.0 – distanța de referința = 1m
Absorbția atmosferică
unde :
α – coeficientul de atenuare atmosferică [daN/km]
Efectul solului
unde :
h.m – înălțime medie față de sol a caii de propagare [m]
F – aria proiecției distanței sursă receptor pe sol [mp]
d – distanța de la sursă la receptor [m]
Atenuarea datorită solului este rezultatul sunetului reflectat de suprafața solului care interferează cu sunetul care se propagă direct de la sursă la receptor. În cazul în care ne interesiază numai nivelul de presiune acustică ponderat A în pozișia receptorului, propagarea se produce deasupra unui sol poros sau mixt.
Ecranare
unde :
D.z – atenuarea daorită ecranului pentru fiecare bandă de octavă
A.sol – atenuarea datorită solului în absența ecranului
Pentru calculul lui D.z se va considera că există numai o cale semnificativă de propagare a sunetului de la sursă la receptor.
unde :
C.2 =20 – include efectul reflexiilor pe sol
C.3 =1 pentru o singură direcție
λ – lungimea de undă a sunetului la frecvenșa centrală standard a benzii de octavă
z – diferenta dintre lungimile căilor sunetului difractă si directă, calculată pentru o direcție
k.met – factor de corecție pentru efectele meteorologice
d.ss – distanța de la sursă la prima margine de difracție [m]
d.sr – distanța de la a doua margine de difracție la receptor [m]
a – componenta distanței paralelă cu marginea ecranului dintre sursă și receptor [m]
Pentru frecvența centrală standard f [Hz] a benzii de octavă, lungimea de undă a sunetului
este:
f=500Hz
Efecte diferite
Se va lua în considerare efectul vegetației, unei zone industriale sau a unei clădiri de locuit.
S=1500
L.ps=10*log(S)=31.76dB
L.p=60.95 dB
L.W=L.p+L.ps=92.71dB
d=12 m
d.0=1m
Absortia atmosferica
α=2.2dB
-pentru tempetratura 15C, umiditatea relativa de 50% si frecvența 500Hz (SR ISO 9613- 2:1996 E)
=0.0264
Efectul solului
F=1050m2
h.m=
A.sol=-608.4 dB<0
A.sol=0
Ecranare
C.2=20
C.3=1
d.ss=8.32 m
d.sr=6.73 m
a=1.2m
=3.08 m
z>0
k.met=0.908
Efecte diferite
A.dif=0
Atenuarea A se determina cu urmatoarea relatie:
A=A.div+A.atm+A.sol+A.ecran+A.dif=29.60 dB
D.c=0 dB
CAP 5. REDUCEREA NIVELULUI ACUSTIC PRIN ALEGEREA UNUI PANOU FONOABSORBANT
5.1 Propunerea tipului de panou fonoabsorbant
În vederea remedierii problemelor acustice se propune executarea panoului în sistem de panouri Ruconbar.
Dimensiunile unui singur bloc de panou:
5.2 Evaluarea încărcărilor din vânt
5.2 Evaluarea încărcărilor din vânt
Încărcarea dată de vânt
unde :
w.e -presiunea vântului pe suprafețe;
q.p(z.e) -este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota z.e;
z.e -este înalțimea de referință pentru presiunea exterioară;
C.pe -este coeficientul aerodinamic de presiune/sucțiune pentru suprafețe exterioare;
g.Iw -este factorul de importanță-expunere.
Factor de importanță-expunere
g.Iw -factor de importanță-expunere;
-in funcție de clasa de importanță-expunere a clădirii,in tabelul 3.1 din normativul CR-1-1-4/2012 pentru clădiri de clasă de importanță III.
Factor de rugozitate
-lungimea de rugozitate
in functie de categoria de teren:IV
Înălțimea de referință
-caz l > 4*h
Intensitatea tulburenței
b -factor de proporționalitate
Factor de rafală
g -valoarea factorului de vârf.
Factor de expunere
Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului
Valoarea de vârf a presiunii dinamice
Coeficienți aerodinamici de presiune/sucțiune:
=>
-variația coeficientului aerodinamic de presiune/sucțiune exterioare cu dimensiunile ariei expuse vântului.
Coeficientii C.pe:
Zona A:
Zona B:
Zona C:
Zona D:
Încărcarea din vânt
Forța concentrată din vânt:
Caclulul momentului rezultat din forța concentrata, care acționeaza la H/2
5.3 Predimensionarea stâlpilor metalici
Alegerea materialului pentru stalp: S500
Se evaluează modulul re rezistență necesar
Aleg : profil HEA200:
Caracteristicile geometrice ale stâlpului:
5.4 Evaluarea încărcărilor din seism
Încărcarea dată de seism se va determina conform P100-1/2013.
Amplasamentul construcției: Cluj-Napoca , str. Bulevardul Traian Vuia
F.b -forța tăietoare de bază corespunzătoare modului fundamental,reprezentând rezultanata
forțelor orizontale de nivel;
S.d(T1)-ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzător perioadei fundamentale T1;
T1-perioada fundamentală de vibrație a clădirii în planul care conține direcția orizontală
considerată;
γ.I-factor de importanță/expunere a construcției;
λ-factor de corecție ținând seama de contribuția modului fundamental prin masa modalăefectivăasociatăacestuia;
m-masa totală a clădirii calculată ca suma meselor de nivel.
-valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare
-pentru clasa de importanță III
-perioada de control a spectrului de răspuns
-măsurată de la cota superioară a infrastructurii.
C.t -coeficient în funcție de tipul construcției;
H -înălțimea clădirii măsurată de la extremitatea superioară a infrastructurii rigide.
Ne aflăm în cazul 3.4:
β.(T.1) -spectru normalizat de răspuns elastic;
β.0 -factorul de amplificare maximă a accelerației orizontale a terenului de către structură.
Ne aflăm in cazul 3.18
q -reprezintă factorul de comportare al structurii la acțiuni seismice orizontale;
-pentru clasa de ductilitate DCL și structură cu pereți necuplați
Calculul greutății structurii
5.5. Calculul fundatiei izolate sub stalpii metalici
Cota terenului sistematizat:
Dimensiunile stalpului HEA200:
Stratificatia terenului :
-0.00 …………………-0.50: sol vegetal
-0.50 …………………-3.50: argila prafoasa cafenie plastic consistenta
-3.50 ……………. -10.00: nisip argilos galben cafeniu
La ULS-GEO consideram cazul de proiectare CP3: A1+M2+R3, conform SR EN 1997. La SLS, consideram cazul de proiectare conform SR EN 1997( calculul tasarii prin insumare pe strate elementare).
Actiuni :
(actiuni permanente nefavorabile)
(actiuni variabile nefavorabile)
Parametri geotehnici:
(unghiul de frecare interna)
(coeziune efectiva drenata)
(greutatea volumica)
Rezistenta totala a pamantului:
(capacitatea portanta)
(alunecare)
Trecerea de la valori caracteristice la valori de calcul:
STRATUL 1:
STRATUL 2:
Incarcarile de calcul pentru fiecare stalp se vor determina considerand:
-incarcarea concentrata permanenta:
-incarcarea concentrata variabila (din vant):
-eforturile sectionare la baza stalpului
a.Predimensionare:
Determinarea adancimii de fundare:
Adancimea minima de fundare:
Predimenionarea blocului de fundare si a cuzinetului:
Determinarea latimii fundatiei
-determinat din NP112-04 in functie de Ip1, e1 si Ic1.
Consideram:
P.eff < P.acc
P.eff= V.d/L*B
Aleg:
B>400m
B multiplu de 5cm
Determinarea dimensiunilor cuzinetului:
(bloc de fundatie cu o treapta)
Aleg:
lc si bc sunt multiplii de 5 cm.
Determinarea inaltimii blocului de fundatie:
α> αadm
tg α> tg αadm
Scriem inegalitatea dupa cele 2 directii:
– dupa B:
tgα = H/B-bc
– dupa L:
tgα = H/L-lc
Aleg:
Hf este minim 0.4 si este multiplu de 5cm.
Determinarea inaltimii cuzinetului:
β> βadm
tg β> tg βadm
Scriem inegalitatea dupa cele 2 directii:
– dupa bc:
tgβ = hc/bc-bst
– dupa lc:
tgβ = hc/lc-hst
Aleg:
hc este minim 0.4 si hc1 este multiplu de 5cm.
Adancimea de fundare:
Cota fundatiei:
b. Verificare
Verificare la capacitatea portanta:
Hd este forta taietoare la talpa fundatiei.
Calculul capacitatii portante:
Inclinarea incarcarii:
H actioneaza pe directia B`
Forma fundatiei:
Inclinarea bazei fundatiei:
Calculul suprasarcinii:
Notam Rd/A= Rd1
Verifica!
La capacitatea portanta nu trebuie sa existe intindere intre blocul de fundatie si teren, deci samburele central la presiune este sub forma unei elipse.
2.3 Calculul tasarilor:
Inaltimea stratului elementar: hi<1m si hi<0.4*B
Alegem
In urma calculelor facute conform tabelului 1 a rezultat o tasare de 1.64cm<5cm.
Armarea cuzinetului
Beton C20/25
Armatura BST500
Dimensionarea armaturii la moment incovoietor (directia y)
Aleg: 3 ϕ10 cu:
(pentru Bst500)
Dimensionarea armaturii la moment incovoietor (directia x)
Aleg: 3ϕ12mm cu:
5.6 Soluția finală:
Solutie nr.1:
Pentru remedierea problemelor ce tin de depasirea nivelului de zgomot prevazut de normativ, pentru cladirea aleasa de pe strada Traian Vuia, se propune executarea panoului acustic in sistem de panouri Postigo confectionate din sticla securizata.
Grupo Postigo ofera calculele, proiectarea, fabricarea și instalarea unei game largi de produse anti-zgomot acustice: ecrane, acoperiri și alte dispozitive pentru reducerea zgomotului ambiental si este un lider in acest domeniu.
Pe langa sticla securizata, se poate allege dintr-o varietate larga de materiale din care se poate realiza panoul antifonic, insa intervine problema cea mai uzuala, cea a costurilor.
Ecrane metalice
Ecrane de beton
Ecrane transparente
Ecrane mixte
Ecrane de lemn
Acoperiri absorbante
Exemple de panouri din sticla securizata
Estimare costuri pentru portiunea de 80 m
Materialele pentru acest gard fonoizolant din sticla securizata costa aproximativ 120 euro/mp.
Panouri fonice din sticla securizata.
Sticlă securizată dublă de 5 + 5 mm cu folie de polivinil butiral (PVB) cu o densitate de 25,4 kg / m 2. Aderența de sticlă-butirală se obține prin a tratare termică și sub presiune, formând o Bloc compact și adecvat pentru a rezista violenței impactul fără a fi perforat, păstrarea transparența sticlei. În caz de spargere, PVB păstrează fragmente de sticlă care le împiedică detașare. Standardul actual pentru testarea și clasificarea aceste ochelari este UNE-EN 12600 (pentru construirea EN 12543). Profiluri metalice din oțel galvanizat finisat în funcție de culoarea RAL cerută și cu o acoperire totală (inclusiv vopsea) de 80 μm (galvanizat 275 g / m2 cu o grosime de 18 mm). Profile de etanșare din EPDM (etilenă propilenă) de densitate 1,25 g / m3 și duritate 67 ° .
Pentru situatia studiata, panoul are urmatoarele caracteristici :
inaltimea deasupra cotei terenului amenajat va fi de 5.00m.
in zonele cu intersectii de strazi, panourile vor urma calea drumului secundar de acces, fiind adaugat minim un panou pe fiecare parte a drumului secundar de acces;
in dreptul locuintelor cu zone directe de acces in curte, se vor amplasa panouri tip‟‟ usa de garaj‟‟ .
in zonele cu locuinte cu nivel de inaltime mai mic de P+2E, panourile din aluminiu se vor inlocui cu un sistem de panouri incolore, pentru patrunderea lumini in locuintele din apropiere;
structura de rezistenta va fi alcatuita din stalpi metalici HEA 200, pozitionati la distanta de 4.00m unul de celalalt ;
fundatia stalpului este in solutie izolata, cu dimensiunile in plan de 65x65cm si inaltimea de 45m , respectiv cuzinetul 40x40cm si inaltimea 45cm.
Alegerea panourilor de tip Postigo s-a facut remarcand cateva dintre caractersiticile acestora :
asigura absortia zgomotelor de 12dB si izolare fonotermica de 32 dB
transparenta
structura supla
buna permeabilitate la aer
rezista la efectele daunatoare ale vremii si ale mediului
neutre din punct de vedere chimic
montare usoara si rapida datorita tehnologiei
Deoarece aceste panouri o sa se afle pe un bulevard foarte aglomerat, respectiv exista si statii de autobuz langa, panourile se vor monta la 2 m distanta (latime necesara pentru ca un om sa poata trece
intre doua panouri alaturate), dar acestea se vor monta decalat, cu suprapunere de cel putin 3 m. (incepand de la panoul 10 toate panourile se vor monta la 2 m fata de panourile 1-9).
Executarea panoului acustic, va urma etapele:
executarea fundatiei
montare si fixare stalpi metalici
montarea in partea inferioara a panoului, a unui sistem anti-vibratii;
montarea panourilor de tip Postigo ;
Detalii din executie
Solutie nr.2:
O alta modalitate prin care se rezolva problema locuitorilor acestei cladiri privind zgomotul rutier este prin realizarea unor panouri din beton pe limita de proprietate, de la Ruconbar, firma care produce bariere de zgomot din beton.
Stratul său de absorbție este produs din anvelope uzate reciclate împreună cu beton. Tehnologia de producere a betonului ușor prin încorporarea de granule de cauciuc reciclat prezintă o tehnologie inovatoare pentru producerea unor bariere ridicate de zgomot de absorbție și, ca atare, este unic pe piață. Conceptul Runconbar din punct de vedere economic este simplu de implementat, fiind o solutie inovatoare din punct de vedere ecologic pentru protecția împotriva zgomotului.
Conceptul ce oferă beneficii în două direcții, care sunt:
protecția împotriva zgomotului pentru zonelor urbane prin utilizarea materialelor reciclate și
protecția mediului înconjurător prin prevenirea eliminării materialelor reciclabile privind depozitele de deșeuri și de reducere a emisiilor de CO2.
Succesul conceptului este datorat programului amanuntit care urmareste atat punerea in aplicare a conceptului cat si procedeul de lucru. Managementul proiectului are scopul pentru a se asigura că punerea în aplicare a proiectului se realizează în timp util cu rezultatele așteptate. Activarea, adoptarea și modernizarea componentelor existente ale liniei de producție la facilitatea de BL precum și GRP, care sunt necesare pentru a produce produsul inovator la o anumită calitate a pieței. Optimizare productiei prin implementarea conceptului de prototip și de calitate pentru a obține un produs de calitate certificate și continuă.
Solutia de izolare consta in panouri cu dimensiunile b*h=4*2m. Pentru aceasta este necesara realizarea unei fundații dimensionate in functie de greutatea proprie, incarcarii de vant (in general fundație izolata de 70 cm, respectiv in cazul unor dotari nefavorabile fundație pe piloți forați) și inglobarea stalpilor portanti in forma de „H” in acestea. Interaxul stalpilor portanti din oțel zincat „HEA200” poate fi de maxim 600 cm. Intre stalpi se va monta un element de soclu din beton armat cu o lungime corespunzatoare interaxului și inalțime corespunzatoare configurației de
pamant, din care se ridica elementele de zidarie din cofraj pentru atenuare zgomotelor, inglobate, manevrabile cu ajutorul unor carlige cu bila.
Rosturile de imbinare orizontale ale panourilor de pereți trebuie etanșate cu banda neopren. Deplasarea laterala a elementelor este blocata de șurubul de montaj. Zidul protector contra zgomotului nu necesita rigidizare speciala.
Pentru situatia studiata, panoul are urmatoarele caracteristici :
inaltimea deasupra cotei terenului amenajat va fi de 4.30m, divizata in doua zone si anume baza de 50 de cm compusa dintr-un soclu de beton armat prefabricat cu grosimea de 20 cm, zona superioara compusa din panouri prefabricate Ruconbar
lungimea intregului panou va fi de 80 m (20 de module a cate 4.00 m lungime fiecare), paralel cu axul drumului, la 5 metri de acesta.
structura de rezistenta va fi alcatuita din stalpi metalici HEA 200, pozitionati la distanta de 4.00m unul de celalalt ;
fundatia stalpului este in solutie izolata, cu dimensiunile in plan de 65x65cm si inaltimea de 45cm ;
111
Alegerea panourilor de tip Ruconbar s-a facut remarcand cateva dintre caractersiticile acestora :
asigura absortia zgomotelor de 14-19 dB si izolare fonotermica de 30 dB
buna permeabilitate la aer
nu se mucezesc
imflamabilitate redusa
rezista la efectele daunatoare ale vremii si ale mediului
neutre din punct de vedere chimic
rezistente la coroziune
montare usoara si rapida datorita tehnologiei prefabricate
Executarea panoului acustic de pe strada Traian Vuia, Cluj Napoca , va urma etapele:
executare fundatii izolate
pozitionare soclu prefabricat
montare si fixare stalpi metalici
aplicare banda de neopren peste soclu
– montare 2 panouri prefabricate Ruconbar cu inaltimea de 200 cm cu strat de separatie de neopren
Pozitionarea intre stalpi a panourilor acustice prefabricate
Panou acustic de tip Ruconbar cu soclu
113
Pentru deplasarea si montarea prefabricatelor se vor utiliza carlige cu bila care vor fi montate pe parcursul fabricației. Elementele de racord echipate cu cap universal pot fi montate ușor la carlig. Imediat dupa montare, elementul poate fi ridicat și transportat.
Printre avantajele carligului cu bila se evidentiaza :
poate fi utilizat rapid, sigur, rațional
element de racord fara uzura
poate fi utilizat la elemente prefabricate de orice forma și dimensiune
rezista la sarcini de pana la 45 de tone
carligul de ridicare nu trebuie indepartat ulterior si nu rezulta nici coroziune ulterioara
Alcatuirea sistemului acustic de tip stalpi metalici si panouri Ruconbar presupune luarea in considerare a rezolvarii protectiei impotriva traznetelor cat si a conexiunii stalp-panou. In figurile urmatoare se prezinta solutii practice pentru rezolvarea acestor cerinte.
Protectie impotriva traznetelor – Schita detaliata de impamantare
Din punct de vedere al aspectului, panourile Ruconbar din blocuri de cofraj se executa in culoare naturala sau din material colorat.
Gama de culori și modurile de combinare a elementelor este foarte variabila și ofera posiblitate de realizare creativa, iar prin combinarea elementelor de diferite grosimi se poate obține și un efect volumetric. La sistemul cu ziduri contra zgomotului cu panouri se poate alege tipul, modelele și culorile blocurilor de cofraj care reduc zgomotele.
Sistemul de zidarie Ruconbar contra zgomotului necesita intreținere minima. In cazul zidariilor construite de pana acum, deteriorarile s-au putut rectifica doar prin schimbarea panoului intreg.Acum, datorita unui produs nou dezvoltat, exista și posibilitatea ca dupa ce partea deteriorata a fost indepartata sa se reconstruiasca suprafața rapid și stabil cu ajutorul unui produs care poate fi lipit pe element. Curațarea elementelor din panouri se realizeaza prin spalare la presiune inalta.
Materialele pentru acest gard fonoizolant din beton costa aproximativ 95 euro/mp.
Din pacate, orice material s-ar alege pentru aceste panouri fonoizolatoare, pretul depaseste 1500 de euro/ modul de 4 metri.
In cazul nostru, cazul 2 in care panourile s-ar realizat din panouri de beton Ruconbar este mai ieftin decat cazul 1, adica panourile de sticla securizata. ( 30 de mii de euro fata de 47 de mii de euro pentru 20 de module a cate 4 metri lungime).
Pretul acesta in tara noastra este mult prea mare pentru ca un investitor sa se gandeasca la realizarea acestor panouri, din acest motiv nu vedem asa ceva pe soselele din Romania.
Bibliografie
[1] – http://idd.univ-ovidius.ro/tutorials/cursuri/
[2] – http://www.imst.pub.ro
[3] – http://adax.ro/index.php/sfaturi
[4] – http://www.primariacriseni.ro/
[5] – https://usrsalaj.ro/2018/01/18/zalaul-printre-cele-patru-orase-cele-mai-putin-atractive-din-romania/
ANDREICA, H.-A., MUNTEANU, C., MOGA, L. M., MUREȘANU, I.,TAMAȘ-
GAVREA, R., Construcții civile, Editura Tehnică, Cluj-Napoca, 2009
C-125/2005 Normativ privind proiectarea și execuția măsurilor de izolare fonică și a
tratamentelor acustice în clădiri
Ghid privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul
produs de activitățile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar și aerian din
vecinătatea aeroporturilor
Ghid pentru realizarea, analizarea și evaluarea hărților strategice de zgomot
Indicativ GP 0001-96 Ghid de proiectare și execuție a zonelor urbane din punct de vedere
acustic
Normativ privind protecția la zgomot – Prevederi generale
SR EN 1993-1-1 Proiectarea structurilor de oțel, Partea 1-1: Reguli generale și reguli
pentru clădiri
SR EN 1993-1-8 Proiectarea structurilor de oțel, Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor
SR EN ISO 717-1: 2000 – Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor și a
elementelor de construcții. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.
SR ISO 1996/1,2,3:1995 Acustică. Caracterizarea și măsurarea zgomotului din mediul
inconjurător
SR ISO 9613/2:2006 Acustică. Atenuarea sunetului propagat în aer liber. Metodă
generală de calcul
STAS 1957/1-88 „Acustică. Acustică fizică. Terminologie”
STAS 6156-1986 – Protecția împotriva zgomotului în construcții civile și
socialculturale.Limite admisibile și parametrii de izolare acustică.
STAS 6161/3 – 89 Determinarea nivelului de zgomot in localitățile urbane. Metodă de
determinare
STAS 10009 – 88 Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot
Monitorul oficial 2013
http://www.arcelormittal.com/
http://www.citysoundproofing.com/producttypes.html
http://www.imagine-project.org
http://www.ursa.ro/ro-ro/arhitecti/Documents/Standarde%20si
%20Normative/06%20normativ_privind_protectia_la_zgomot.pdf
http://www.acousticexpert.ro/izolatii.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: MASTER: Patologia și reabilitarea construcțiilor [303052] (ID: 303052)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.