Master Managementul Resurselor Umane Utilizarea Testelor Proiective Oportunități ș i Limite Coordo nator Științ ific Absolvent Lect. Dr Mar a Stan… [613670]

Universitatea din Bucure ști
Facultatea de Sociologie ș i Asistență Socială
Master Managementul Resurselor Umane

Utilizarea Testelor Proiective
Oportunități ș i Limite

Coordo nator Științ ific Absolvent: [anonimizat]. Dr Mar a Stan Ionescu Ruxandra Cornelia

Universitatea Bucureș ti
2020

2

Cuprins
Rezumatul lucrarii
Capitolul 1
1. Introducere î n testele proiective ………………………………………………………………………..pag 3
1.1.Clasificarea testelor proiective…… …………………………………….. …………………………….. .pag 4
1.2.Descrierea testelor folosite î n studiul de caz…. ……………………. …………………………….. .pag 5
Capitolul 2
2.1 Studiul de caz………………………………………………………………………………………… ……..pag 17
2.1.1 Testul Arborelui …………………………………………………………………………… …………pag 17
2.1.2 Testul Rorschach ……………………………………………………………………………………… pag 23
2.1.3 Testul Szo ndi……………………………. ………………………………………………………… …..pag 25
2.1.4 Testul Thomas -Kilmann ……………… …………………………………………………… ……….pag 31
2.2 Analiza rezultatelor ………………………………. ……………………… ………………………………..pag 34
2.3 Concluzii ………………………………………… ……………………………………. ………………………pag 35
Bibliografie ……………………………………………………………….. …………………………………….. .pag 37

3

Rezumat

O parte important ă a managementului resurselor umane o constituie recrutarea și
selecț ia personalului, deoarece resursa umană reprezintă organizaț ia. Astfel noi ana lizăm
profilul unui candidat: [anonimizat]: personalitatea sa, felul în care se vede
pe sine cât și modul în care este perceput de ceilalț i.
Scopul aces tei lucrări este de a evidenția și de a defini metodele de cercetare și
selecț ie a personalului prin intermediul testelor proiective punând î n evidență oprortunitățile
și limitele acestora, de a recunoaște ș i de a trasa particularităț ile candidat: [anonimizat], interviul,
testul de cunoștințe și teste proiective. Prin acest studiu îmi propun să compar utilitatea celor
patru teste folosite pentru a face o predicție corectă față de performanțele angajaților .
În prima etapă de analiză a cv-urilor am selectat 100 de candidați dintre care în urma
interviului și a testului de cunoștinț e contabile au trecut în urmă toarea etapă doar 19
candidați .
Având trei posturi disponibile am h otărâ t împreună cu colegii din d epartamentul de
resurse umane să facem grupe și pentru fiecare grupă să aplică m teste proiective diferite .
La prima grupă de candidați am ales să aplic Testul Arborelui, la cea de -a doua grupă
am folosit testul Rorschach, la cea de-a treia grupă am foslosit testul Szondi și la cea de -a
patra grupă am folosit testul Thomas – Kilmann, acestea au fost interpretate din perspectiva
atitudinii sociale ș i profesionale. Prin ap licarea acestor teste am vrut să aflu detalii despre
personali tatea candid atului, despre modul î n care rea cționează î n anumite situații cât și
compatibilitatea î n viitoarea echip ă.

4

1. Introducere în tehnici ș i teste proiective

Folosirea testelor î n selec ția resurselor umane este o modalitate de a obține informați i
standardizate de la potenț ialii angajați. Testele ne oferă informaț ii suplimentare ce n e ajută în
procesul de selecț ie. Aceste teste nu î nlocuiesc interviul sau alte etape ale selecț iei.
Utilizarea testelor ca modalitate de selecț ie este o metoda utilă dac ă aceste teste sunt
admini strate corect, astfel că în procesul de selecț ie a resurselor umane t rebuie folosite teste
care pun î n evidență abilitățile ș i aptitudinile specific e necesare pos tului pentru care se face
selecț ia.

1.1 Clasificarea testelor proiective
Fiecare test proiectiv se foloseș te de anumit e limbaje prin care subiectul î și expune
lumea interioară
– Limbajul percepț iei – putem să creionăm cum este personalitatea unui
om văzând cum percepe el realiatea. Testele care intră în această categorie sunt: testul
Holtzmann ș i Zulliger și testul petelor de cerneală Rorschach .
– Limbajul cuvintelor – felul în care persoanele rezonează la unele
cuvinte ne arată interesele , obsesii le sau complexe le. Testele care intră în această
categorie sunt Testul de completare de fraze Rotter , Tehnica A socierii verbale a lui
Jung
– Limbajul pulsiunilor – în această categorie se încadrează Testul
Szondi , acesta presupune preferința sau repulsia unor figure umane ce scot la iveală
instinctele umane
– Limbajul desenelor – stilul în care subiectul desenează exp rimă
anumite lucruri ce țin de imaginaț ia sa , de relația sa cu lumea sau emoț iile sale.
Testele care intră în această categorie sunt Testul Arborelui, Testul F amiliei și Testul
Persoanei .
– Limbajul poveș tilor – aici subiectul trebuie să îș i imagineze, să cre eze
poveș ti pe baza unor imagini cu pers onaje, în povestire subiectul își exprimă dorințel e

5
și modul în care percepe relaț iile cu alte persoane . Testele care intră în această
categorie sunt Testul de A percepț ie Tematică pentru copii CAT, Fabulele Duss ,
Testul de Apercepț ie Tematică TAT , pentru adulți .
– Limbajul frustrării, acest limbaj ne dezvăluie felul în care reacț ionăm
la stres , în situaț iile frustran te toate aceste lucruri ne dezvăluie starea de spi rit și felul
în care subiectul face faț ă la stres. În această categorie regăsim T estul Rosenzweig .

1.2 Descrierea testelor folosite î n studiul de caz

Testul Arborelui
Pentru T estul Arborelui subiectul are nevoie de o coală de hâ rtie u n creion sau
un pix pentru a reprezen ta un arbore așa cum îl vede el , așa cum și -l imaginează .
Desenarea arborelui pe coala de hâ rtie reprezintă de fapt proiecț ia în exterior a
lumii noastre interioare o oglindire a aceste lumii.
Aplicarea testului: subiectul va trebui să deseneze trei arbori, cei trei arbori
vor reprezenta: primul arbore desenat este interpretat ca o r eprezentare a atitudinii
sociale ș i profesionale; c el de -al doilea arbore reprezentat este considerat ca fiind
reprez entarea sinelui intim ; cel de -al treilea ar bore desenat va r eprezenta aspirațiile ,
doințele ș i nevoile subiectului .
Interpretare Testul Arborelui
Interpretarea testului va ț ine cont de următoarele aspecte: aș ezarea în pagină , mărimea
desenului, calitatea liniilor, ră dacini , linia solului , trunchi, coroană, ramuri c ât și de
elementele de decor ca exemlu frunze , flori, fructe sau peisajul î n care a fost î ncadrat
arborele.
1. Asez area în pagină . Virtual pagina este împărț ită în patru cadrane .
Astfel dacă este desenat în partea stângă a pa gini ne va dezvălui aspecte ce ț in de
trecut, personalitate dependent ă de afectivitate din partea mamei, orientat către
propria persoană , extravertit. Dacă este plasat în partea dreaptă a paginii ne dezvăluie
o atitudi ne ce pune ac cent pe nevoile vieț ii, o orientare către exterior , relaț ia cu tată l,
introversie. Orientarea în partea inferioară a paginii exprimă i nconștientul , relația cu
originea sa , ne poate indica o stare depresivă . Poziționarea în partea s uperioară a

6
paginii dezvăluie aspectele conș tiente și entuzia sm, partea central ă cu o uș oară
deviere spre stânga este cea normală .
2. Mărimea desenului desenul este un alt aspect. Un desen foarte mare
indică entuziasmul, dacă desenul este necontrolat ș i dezordonat acest lucru ne indică
tendinț e de exte riorizare; desenul mic ne indică o stimă de sine scazută , depresie.
3. Calităț ile liniei este un alt aspect. L iniile putern ice denotă agresivitate,
cele uș oare indică abandon, nesiguranță ș i timiditate, linii desenate fără grijă ne
sugerează impulsivita tea, tendin țe de exteriorizare iar liniile desenate cu grijă ș i
ordonate indică o capacitate de control.
4. Rădăcinile reprezintă proiecția inconș tientului simbolul stabilităț ii,
rădăcinile care se termină în vârfuri ascuț ite sugere ază o oarecare normalitate dar și o
ușoară agresivitate, accentuarea r ădăcinilor denotă insecuritate și nevoia de înțelegere
a realitații, o instabilitate ș i o inadap tare acestea sunt indicate de rădă cini ce sunt
reprezen tate dezordonat, tendinț ele depressive și insecuritate sunt reprezentate d e
rădăcinile care ajung până la margina c olii, anxietatea este dezvaluită de rădăcinile
umbrite, dacă subiectul a omis desenarea rădăcinii dar î n schimb a desenat li nia
solului acest lucru ne dezvă luie sentimentele de insecuritate ș i inadaptare.
5. Linia solu lui: reprezintă legătura dint re exterior și interior, viața
conștientă sau viața inconștientă, echilibrul vieț ii psihice; lipsa acesteia denotă
instabilitate ș i dezech ilibru, o pierdere a contactulu i cu realitatea.
6. Trunchiul reprezintă Eul interior ș i transfor mările lui de -a lungul vieții,
trunchiul menț ine echilibrul între partea stangă și partea dreaptă, având și funcția de
susținere a coroanei.
7. Coroana ș i ramurile reprezentarea lor pe coala de hârtie ne arată modul
de organizare cât ș i modalitatea acestuia d e apărare în contactul cu lumea exterioară .
Coroana formează zona de contact cu mediul exterior ș i astfel din reprezentarea
desenului obținem informații despe modul de relaț ionare a subiectului și gradul de
interacț ionare cu mediul exterior.
8. Accesoriile de senate ne indică nevoi le subiectulu i și interacțiunea cu
ceilalți. C a și accesorii put em avea flori (florile ne indică imaturitate afectivă ,
narci sism, o modificare a realităț ii), frunze ( spirit de observație, ușurinț ă, euforie),
fruct e (voința de a reuș ii, capacitate de observare, dorința de a se face util), fructele ș i
frunzele căzute ne indică starea de pesimism și depresivitate a subiectulu i cât și
senzația de nereușită în viaț ă, mai avem ca accesorii animale, păsă ri, peisaj etc .

7

Testul Rorschach
Testul Rorschach denumit ș i testul petelor de cerneală este un test proiectiv , autorul
acestui test este Herman Rorschach , este unul dintre cele mai utilizate teste de personalitate.
Testul cuprinde 10 planșe, pe fiecare planș ă este r eprezentată o pată de cerneală.
Planș ele numerotate cu 1,4,5,6 și 7 sunt alb -negru, planșele 2 și 3 sunt în negru și roșu iar
planș ele cu numerele 8, 9 și 10 sunt colorate .
“
Figura 1. Planșele Testului Rorschach ”1
“
Fig.2 Planșele Testului Rorschach ”2

1 Rorschach, H. (2000), Psiho diagnostic, Editura Tei, Bucureș ti, pag.5

8
Subiectul trebuie să interpreteze cele 10 planș e în ordine cronologic ă de la 1 -10,
acestea îi sunt prezentate în poziție verticală ș i orice rotire a acesteia trebuie notată, mai
trebuie să se noteze timpu l de răspundere la fiecare planș ă, pauz ele și atitudinea subiectului
față de imagine.

Testul Szondi
Testul Szondi este de asemenea un test proiectiv de personalitate, autorul acestui test
este Leopold Szondi , a fost pubicat î n anul 1947. Aces t test conț ine 6 se rii a câte 8 fotografii
ce aparț in unor bolnavi psihici, î n tota l sunt 48 de fotografii. Fiecă rei fotografii îi corespunde
o literă .

Figura 3. Seria 1 T estul Szondi

2 Rorschach, H. (2000), Psiho diagnostic, Editura Tei, Bucureș ti, pag. 6

9

Figura 4. Seria 2 T estul Szondi

Figura 5. Seria 3 T estul Szondi

10

Figura 6. Seria 4 T estul Szondi

Figura 7, Seria 5 T estul Szondi

11

Figura 8. Seria 6 T estul Szondi

“Structura fotografiilor:
– Vectori S (vec torul sexual) interesul erotic ș i agresivitatea. În acea stă
categorie avem doi factori ș i anume h – homosexual și s – sadism .
– Vectori P (paroxismal) instabilitatea sau rigiditatea cenzurilor afective.
Factori din această categorie sunt: e – epilepsie ș i hy – isterie .
– Vectorul E ului Sch – schizofrenie, forța Eului mecanismul de apărare
și conș tientizare , control. Facto rii care intră în această categorie sunt: k – catatonie ș i
p – paranoia .
– Vect orul C de contact stabilitatea și satisfacția relaț iilor. Din această
categorie fac parte factorii d – depresie ș i m – manie .“3
Aplicarea testului : Subiectului î i sun t arătate seriile de fotografii , acesta trebuie să
aleagă din fiecare serie câte două fotografi i care îi plac ș i două fotografi i care îi displac astfel
vom obț ine 8 inter vale ce corespund unei necesităț ii sau pulsiuni mă surate de test. Acestea
sunt urmă toarele :

3 Lector univ. Drd, Corina Bogdan Te hnici proiective ID pag45

12
“Vectorul S (sexual): h = homosexualitate – se referă la nevoia de mângâiere, de
senzualitate. Cu cât oamenii aleg în test mai des această poză, cu atât această necesitatate este
mai intensă, mai frustrată.
Vectorul S (sexual): s = sadism – se referă la latura activă a personalității, la nevoia
de a fi activ în relația cu celălalt, nevoia de a te impune, de a domina, de a te manifesta într –
un mod masculin. Această necesitate declanșează comportamentele de agresiune – în scop
ofensiv, defensiv, de cucerire – de a te impune în cadrul grupului. Cu cât oamenii aleg mai
multe poze s, cu atât nevoia de activism, dominare este mai intensă. Fotografiile de sadici
sunt niște personaje foarte virile, o privire patrunzătoare, fruntea teșită, etc.
Vectorul P (paroxis mal): 3. e = epilepsie – se referă la tendința, trebuința de a -ți
controla furia, ostilitatea. Practic, modul în care reacționează oamenii la fotografiile cu
epileptici ne arată cât de bine sau cât de strict își cenzurează ostilitatea, cât de rigide sunt
cenzurile etice.
Vectorul P (paroxismal): 4. hy = isterie – se referă și la nevoia de a te da în
spectacol, de a -ți afișa într -un mod cât mai exhibiționist, provocator propriile emoții. În
lumea animalelor trebuința e regasită în comportamentele de curtare, astfel încât aspectul
corporal să devină atractiv. La om această trebuință este nuanțată cultural, persoanele cu
această trebuință crescută sunt teatrale, au nevoie de audiență. Societatea acceptă sau codifică
comportamentele de acest gen. Ex: obiectele d e machiaj. Cu cât o persoana alege mai multe
poze, cu atât manifestă un comportament mai teatral.
Vectorul Sch (Eului): 5. k = catatonie (o formă de schizofrenie) – se referă la nevoia
indivizilor de a -și inhiba sau reprima instinctele pentru a se adapta c onstrângerilor realității.
O persoană care alege multe fotografii de catatonici, în special ca antipatice, este o persoană
mai inhibată emoțional, care adoptă o tactică regresivă în sfera dorințelor și emoțiilor ei.
Vectorul Sch (Eului): 6. p = paranoia – se referă la trebuința de a -ți recunoaște, de
a-ți conștientiza propriile instincte și de a vibra emoțional la aceste dorințe, instincte.
Oamenii care aleg multe fotografii cu paranoici sunt oamenii mai afectivi rezonează mai
emoț ional la mediu și la propr iile gânduri și, în cazul în care sunt aleși ca simpatici, este
vorba de persoane care au nevoia de a -și delimita propriile dorințe, trăiri și să le verbalizeze.
Vectorul C (de contact): 7. d = depresie – se referă la nevoia de investiții afective
(de a in vesti emoțional) și de a căuta relații afective. În lumea animală aceste trebuințe
declanșează nevoia de căutare de parteneri ca și comportamentele de păstrare a acestora.

13
Vectorul C (de contact): 8. m = manie – se referă la dorința de suport afectiv, de a te
atașa emoțional și de a obține plăcere și siguranță din contactele cu ceilalți. Oamenii care aleg
multe fotografii de maniacali au frustrată această nevoie de atașament sau apartenență și au
de fapt o nevoie intensă de independență emoțională (reprezin tă niște structuri orale – în
sensul psihanalitic al termenului). “4

Testul Thomas – Kilmann privind modurile de abordare a conflictelor

Aplicarea testului
Gândițivă la situații în care dorințele dumneavoastră diferă de cele ale altei persoane.
Cum reacționați de obicei în astfel de situații?
Mai jos se găsesc perechi de propoziții care descriu posibile reacții compo rtamentale.
La fiecare pereche încercuiți propoziția ( „A” sau „B” ) care vă caracterizează mai
îndeaproape comportamentul.
În multe caz uri e posibil ca nici una din variante să nu fie tipică pentru
comportamentul dumneavoastră . Totuși alegeți -o pe cea care descrie o reacție asemănătoare
celei pe care aț i avea -o.

1. A Sunt momente în care îi las pe alții să își asume responsabilitatea re zolvării unei
probleme.
B În loc să dezbatem lucrurile cu care nu suntem de acord, încerc să pun accentul
pe lucrurile cu care suntem amândoi de acord.

2. A Încerc să găsesc o soluție de compromis.
B Încerc să mă ocup de toate problemele celuilalt.

3. A De obicei manifest hotărâre în urmărirea unui scop.
B E posibil să încerc să menajez sentimentele celuilalt și să păstrez relațiile cu el.

4. A Încerc să găsesc o soluție de compromis.
B Uneori îmi sacrific propriile dorințe pentru ale celuilalt.

4 Lector univ. Drd, Corina Bogdan Tehnici proiectiv e ID pag.46,47,48

14
5. A Caut în mod constant ajutorul celuilalt în găsirea unei soluții.
B Încerc să fac ceea ce este necesar pentru a evita tensiunile inutile.

6. A Încerc să evit crearea unor situații neplăcute pentru mine.
B Încerc să obțin câștig de cauză pentru punctul meu de vedere.

7. A Încerc să amân chestiunea până voi avea timp să reflectez la ea.
B Renunț la anumite puncte de vedere în favoarea altora.

8. A De obicei manifest hotărâre în urmărirea unui scop.
B Încerc să fac să se discute pe față toate problemele de la bun început.

9. A Îmi dau seama că nu merită întotdeauna să -ți faci griji din cauza diferenț elor de
opinie.
B Fac un oarecare efort să -mi impun punctul de vedere .

10. A Manifest hotărâre în urmărirea scopurilor.
B Încerc să găsesc o soluție de compromis.

11. A Încerc să fac să se discute pe față toate problemele de la bun început.
B E posibil să încerc să menajez sentimentele celuilalt și să păstrez relațiile cu el.

12. A Uneori evit luările de poziție care ar putea da naștere la controverse.
B Sunt dispus să accept unele puncte de vedere ale celuilalt dacă și el acceptă
unele puncte de vedere de ale mele.

13. A Propun o cale de mijloc.
B Insist pentru a -mi face clar înțelese punctele de vedere.

14. A Îi spun celuilalt logica și avantajele punctului meu de vedere.
B Încerc să -i arăt celuilalt logica și avantajele punctului meu de vedere.

15. A De obicei manifest hotărâre în urmări rea unui scop.
B Încerc să fac ceea ce este necesar pentru a evita tensiunile inutile.

15
16. A Încerc să nu jicnesc sentimentele celuilalt.
B Încerc să -l conving pe celălalt de avantajele punctului meu de vedere.

17. A De obicei manifest hotărâre în urmărirea unui scop.
B Încerc să fac ceea ce este necesar pentru a evita tensiunile inutile.

18. A Dacă aceasta îl face pe celălalt fericit, e posibil să -l las să -și mențină părerile.
B Sunt dispus să accept unele puncte de vedere ale celuilalt dacă și el acceptă
unele puncte de vedere de ale mele.

19. A Încerc să fac să se discute pe față toate problemele de la bun început.
B Încerc să amân chestiunea până voi avea timp să reflectez la ea.

20. A Încerc să rezolv imediat dif erențele de opinie.
B Încerc să găsesc o combinație acceptabilă de câștiguri și pierderi pentru
amândoi.

21. A În negocieri încerc să țin seama de dorințele celuilalt.
B Întotdeauna sunt înclinat să discut direct problema.

22. A Încerc să găsesc o soluție intermediară între cea propusă de mine și cea propusă
de celălalt.
B Îmi exprim clar dorințele.

23.A Mă preocupă adesea satisfacerea tuturor dorințelor noastre.
B Sunt momente în care îi las pe alții să -și asume responsabilitat ea rezolvării unei
probleme.

24. A Dacă punctul de vedere al celuilalt pare să fie foarte important pentru el, încerc
să-i satisfac dorințele.
B Încerc să -l fac pe celălalt să fie de acord cu un compromis.

25. A Încerc să -i arăt celuilalt logica și avantajele punctului meu de vedere.
B În negocieri încerc să țin seama de dorințele celuilalt.

16
26. A Propun o cale de mijloc.
B Mă preocupă adesea satisfacerea tuturor dorințelor noastre.

27. A Uneori evit luările de poziții care ar putea da naștere la controverse.
B Dacă aceasta îl face pe celălalt fericit îl las să -și mențină părerile.

28. A De obicei manifest hotărâre în urmărirea unui scop.
B De obicei caut ajutorul celuilalt în găsirea unei soluții.

29. A Propun o cale de mijloc.
B Îmi dau seama că nu merită întotdeauna să -ți faci griji din cauza diferențelor de
opinie.

30. A Încerc să nu jicnesc sentimentele celuilalt.
B Întotdeauna discut problema cu celălalt ca să o putem rezolva.

Punctajul testului:

17
2.1 Studiu de caz
2.1.1 Testul Arborelui
Interpretarea desenului candidatului numărul 1
Candidatul numărul 1 este în vârsta de 22 ani, are studii superioare la Academia de
Studii Economice, și experie nță în muncă de 6 luni, a efectuat următorul desen.

Figura 10 desenată de candidatul nr.1
Interpreatarea desenului a fost facută din perspectiva atitudinii sociale și profesionale .
Rădă cinile sunt multe numeric, sunt ușor ascu țite ceea ce relev ă agresivitate ascunsă, ș i o

18
lipsa a unei armoni i în relaț ii. Trunchiul lat ne indică spirit ul practic și o ușoară ambiț ie
social ă. Ramurile c are se despart ne indică tendinț a de a aborda o problemă din mai multe
unghiuri . Ramurile în formă de tub ne arată o lipsă de ho tărâre, o teamă de viitor, nu îș i duce
până la capăt acț iunile. Extremităț ile ramu rilor ascunse în frunziș sub formă de nor ne relevă
o teamă de cont act o agresivitate ascunsă dar și o prezenț ă plăcută în relațiile cu ceilalț i.
Frunziș ul în formă de arcadă ne indică faptul că este secretos.
Concluzie : desenul indică o atitudine socială rezervată. Este dirijat de o anumită
ambi ție socială și posedă simț practic, pare nehotărât motiv pentru care ez ită constant între
diverse soluț ii. Lipsa de hotărâre atra ge după sine anxietatea precum și o mare neliniș te legată
de viitor . Subiectul este o fire ascunsă își maschează intențiile ș i nu își doreș te să fie
descoperit. În spatele înfățiș ării calm e ascunde o agresivitate subtilă .
Interpretarea desenului candidatului 2
Candidatul numărul 2 cu vârsta 26 ani, studii superioare Academia de Stu dii
Economice, experiență 5 ani în muncă , a efectuat următorul desen.
Figura 11 desenată de candidatul nr 2

19
Amplasarea desenului , desenul este amplasat în partea dreaptă jos a paginii ceea ce ne
arată o orientare că tre exterior și o uș oară stare depresivă .
Mărimea desenului este mare ceea ce ne indică entuziasmul persoanei. Rădă cinile ne
indică o bună capacitate de adaptare.
Trunchiul este mare și haș urat, aceste haș uri ne indică pasivitatea, teama . Fructele ș i
frunzele ne indic ă voința de a reușii ș i o bună capacitate de observare și ambiț ie, capacitate a
rapidă de înț elegere. Arborele este orientat pe verticală acest lucru ne denotă că subiectul este
rațional ș i obiectiv .

Interpretarea desenului candidatului 3
Candidatul numărul 3 este în vârstă de 23 ani, are studii superioare la Facultatea de
Finante si Banci, și experienț ă în muncă de 2 ani.

Figura 12 desenată de candidatul nr 3

20
Ampl asarea desenului este amplasat î n partea central ă a pagini , de aici denotă faptul
că este o persoană exterm de organizată . Marimea desenului este desenat aproape pe toată
pagina acest lucru evidențiază o personal itate generoasă care tinde să îș i ia mai multe
angajamente în ac elași timp . Liniil e din interiorul coro anei ne indică că subiectul este o
persoană blăndă, corana închisă ne arată faptul că este o persoană introvertită . Trun chiul este
masiv ș i mare acest lucru ne dezvăluie o persoană puternică .

Interpretarea desenului candidatului 4
Candidatul numărul 4 are vârsta de 34 ani, studii superioarea Universitatea
Transilvania Brasov Facultatea de Științe Econimice ș i Administrarea A faceri lor și exper iență
1 an si 6 luni.

Figura 14 desenată de candidatul nr 4

21
Amplasarea desenului în pagină amplasat în partea stângă jos ne arată faptul că este o
fire sensibilă și practică cu o dependenț ă de afectivitate materna . Trunchiul arborelui prezintă
un ciot , ceea ce spune despre aceas tă persoană că î n trecut a existat un eveniment care l -a
marcat . Linia solului ne arată o rezervare, este prudent. Ramurile ne indică o persoană
depresivă ce se concentrază cu dificultate pe sarcini .

Interpretarea desenului candidatului 5
Candidatul numărul 5 are vârsta de 24 ani, studii superio are Facultatea Dimitrie
Cantemir și experienț ă în muncă de 3 ani .

Figura 15 desenată de candidatul nr 5

22

Interpretare: tendinț e agresive, aspiraț ii înalte, expansivitate, relativ inconș tient,
încăpătânare, falsitate, agresiv in relatiile interpersonale , extroversia, autoadmirația,
superficialitate ș i dorin ța de a pă rea ceea ce nu este. Îi face plăcere să fie mereu în centrul
atenției, iar în felul acesta de multe ori își atrage antipatie din partea celorlalți. Nu reușește să
își îndeplinească sarcinile, si încearcă să le paseze celorlalți. Face greșeli din neatenție și
superficialitate și își susține punctul de vedere chiar și atunci când i se explică în detaliu că
greșește.

23
2.1.2 Testul Rorsc hach
Interpretarea testului candidatul 7
Candidatul numărul 7 are vârsta de 43 ani, a efectuat studii superioare la Facultatea
Dimitrie C antemir , are o experiență în muncă de 15 ani.
Este o persoană cu mare inteligen ță și creativitate. Uneori ar putea să apară conflicte
cu ceilalți colegi. Este o persoană sociabilă, are tendin ța de a avea imediat î ncredere în
ceilalți .
Persoan ele autoritare, cum ar f i angajatorul sau team -leader -ul său, nu il sperie de loc,
este respectos fa ță de ele, dar nu ar avea probleme să le facă față în cazul în care s -ar sim ți
puțin respectat de ei. Are un mod pozitiv de gândire. Este o persoană optimist, cu un caracte r
extrovertit, întotdeauna doreș te să facă ceva. Este speriat că s -ar putea plictisi .
Nu are nici o problemă de a avea încredere î n ceilalți oameni. Îi place compania
oamenilor și il sperie ide ea de a fi singur. Este potrivit la un loc de munc ă în echipă. Norii de
furtună pe care acesta îi vede în imagine sunt un semn de anxietate . Acest lucru poate avea o
influenț ă negativ ă în cazul în care apare o situa ție nou ă la locul de munc ă, angajatul ar putea
să nu facă față adecvat . Este un tip solar și extrovertit , lucrul acesta fiind benefic în cadrul
unei muncii în echipă . Faptul că a văzut patru animale cu picioare, indică o inteligen ță și o
creativitate u șor mai ridicate decâ t media.
Din moment ce a petrecut puțin timp pen tru a vizualiza aceste lucruri în mintea sa,
putem spune că, creierul procesează informațiile foarte repede , iar acest lucru este foarte
benefic într -o echipă .
Este deschis spre s chimbare, stimulat de noi situa ții și în general preferă o muncă
dinamică și plină de evenimente. Se plictisește repede dacă face aceea și rutină , de aceia
trebuie sa i se dea mereu noi s arcini.
Nu este foarte bine să recunoscă multe obiecte î n imagine a 9, singurul lucru pe care l –
ar putea vedea aici ar putea fi o explozie , un foc sau o hartă. Pentru că a văzut un nor în
formă de ciupercă denotă faptul că în anumite conjuncturi ar putea interpreta greșit anumite
situații.
Este destul de mul țumit cu via ța sa, se simt e complet și crede c ă are totul sub control.
Cu toate acestea, este entuziast în legă tură cu unele situa ții noi care apar în via ța sa.

24
Interpre tarea testului candidatul 8
Candidatul numărul este în vârstă de 38 ani, are studii superioare și experiență în
muncă de 10 ani.
În imginea 1 candidatul afirmă că vede reprezentat un animal, future sau un liliac . În
imaginea 2 vede reprezentat e două figurii umane feminine care se salută sau dansează . În
imaginea 3 observă tot două siluete umane, feminine . În imaginea 4 descrie un animal
agresiv , în imginea 5 un future sau liliac , la imginea 6 afirmă că ar vedea o piele de ani mal
întinsă . Imginea 7 îi dezvăluie două femei, ce îi transmit un sentiment placut, par să se
salute. I mginea 8 îi atrage atenția patru animale cu picioare, îi dau o senzatie pozitivă. În
imginea 9 observă multe lucruri, afirmă că parcă ar fi o luptă între ră zboinici . La imginea 10
observă multe animale marine, îi transmite un sentiment plăcut, î i aminteș te de desenul
animat Ariel.
Rezultat ul interpretării :
Situa țiile noi nu îl sperie, reac ționeză foarte bine și știe cum să le rezolve. Are
tendin ța de a fi relaxat , îi este difici l să spună lucruri care ar putea rănii o altă persoană chiar
dacă nu o respectă. Este o persoană foarte sociabilă, are tendin ța de a da imediat încredere
altora. Este o persoană umilă, respectând autorită țile, dar se poate simți zdrobi t de figură
unuia dintre superio rii , de fapt probabil că tinde să suporte ni ște nedreptă ți pentru a nu fi
nevoi t să se confrunte cu un conflict cu ei. Are un mod pozitiv de gândire. Este o persoană
optimistă cu un caracter extrovertit, întotdeauna dore ște să facă ce va. Este speriată de gâ ndul
ca s-ar putea plictisi. Are încredere în ceilal ți oamenii. Nu îi place idea de a fi singur și îi
place munca de echipă . Rareori se întâmplă să pornească un conflict sau o dispută cu ceilalți .
Este o persoană caldă și extrovertită. Inteligen ța și creativitatea sunt p este medie,
proceasează foarte repede informațiil e și găse ște rapid solu ții la pro blemele noi apărute.
Preferă o via ță dinamică, cu multe evenimente, este deschis și stimulat de situa ții noi. În mod
neîntre rupt menț ine agresivitatea fa ță de ceilalti.

25
2.1.3 Testul Szondi
Interpretare test candidat 11
Candidatul are vârsta de 40 ani , studii superioare Academia de studii Economice
București.
În urma alegerilor efectuate de Candidatul numărul 11 se obțin următoarele rezultate:
Vectorul S : h+, s – ; Vectorul P : e 0, hy – ; Vectorul Sch : k±, p –; Vectorul C : d 0; m+.
“Aceștia sunt indivizi care aleg o anumită profesie ce comportă trăsăturile descrise
mai sus în legătura cu h+, și anume o profesie care implică grija personală pentru ceilal ți și
care, la rândul lor, vor să primească afec țiune în schimb. ” 5
“s- este semnul unui slab nivel al activită ții fizice, dar este frecvent asociat cu
activitatea intelectuală; Ocuren ța lui s – în grupele de muncitori necalifica ți, sau chiar la
muncitorii califica ți, este neglijabilă. Totu și, nu este rară în anumite profesii, jion –
intelectuale", și anume în acelea care implică prestarea de servicii sau „punerea la dispozi ția"
altor persoane (de exemplu, vânzătorii din marile magazine, chelnerii, asisten ții din institutele
de frumuse țe etc.). ”6
Persoanele prezintă manifestări de pasivitate, moliciune a caracterului, flexibilitate, un
sentiment constant de vinovă ție – toți acești factori pot predispune la conflicte în tre angajați .
Uneori pot prezenta sentimente de incapacitate, de abandon în fața unei situații. Un astfel de
angajat datorită acestor sentimente poate refuza sarcini în loc să și le assume. Aceste
persoane au o nevo ie generală de a fi în central atenției. Își doresc foarte mult să fie apreciați
de către șefi și colegi . Ca și profesie, aleg o profesie care implică grija personală pentru
ceilalți, dar la rândul lor și ei vor să primească afecțiune la schimb.
Cei care posedă factorul e sunt persoane mai iritabile, hiperkinetice, cu o toleranță
mai scăzută la frustrare. Aceste persoane au nevoie în jurul lor de colegi și șefi calmi, cu un
puternic simț al autoreglării emoționale pentru a putea evita asfel diversele situa ții care ar
putea să apară.
Persoanele cu factorul hy – au dificultăți în a se exprima într -o manieră greu
perceptibilă , mai ales în situațiile care țin de emoții profunde , controlul afectiv fiind mai
rigid. Sunt persoane timide, anxioase, cu sentimente de culpabilitate, cu tendințe spre

5 Suzan D eri, Introducere in Testul Szondi , pag 12
6 Suzan D eri, Introducere in Testul Szondi , pag 12

26
retragere socială, prezintă înclinații artistice. Sentimentele de inferioritate, culpabilitatea și
anxietatea îi pot creea probleme în cadrul unui colectiv. Profesiile solitare îi sunt indicate
acestui tip d e personalitate.
Variabilitatea normelor morale generează duble standarde de con știință. Contactele cu
ceilalți sunt dificile (un motiv important de disconfort este frica de atingerea străin ilor).
Starea de spirit pendulează atât în direc ția agresiunii, cât și în direcția apatiei.
Subiectul prezintă a bsența tensiunii în aria controlului afectiv, ceea ce înseamnă că
emoț iile pot fi descărcate cu ușurinț ă înainte ca acumularea lor să produc ă o puternică
tensiune afectivă.
Persoanele cu facto rul k± prezint ă ambivalență când este vorba despre o situație ce
necesită adaptare, iar p ersoanele cu factorul p – sunt mai suspicioase și interpretative , au
predispozitie la reverie.
“Persoana prezintă o atrac ție fizică ș i psihică, simte nevoia să schimbe des ambianț a,
grupul de prieteni, locul de muncă, profesia, tind mai degrabă spre profesii în care să
calatorească mult. Au un comportament incon stant, adoră schimbările, situaț iile care implică
stabilitate nu îi satisfac. Pe de altă parte, din cauza dorinț ei lor de a se confrun ta, ei se pun
constant în situaț ii care solicită tocma i supunerea la anumite regulii și norme, situaț ii din care
evadează cât pot de repede, dar numai pentru a re începe acelaș i cerc vicios”7
Persoana încearcă să scape de probleme. În loc să îș i înfrunte temerile, persoana evită
situaț iile care par periculoase. În caz contrar, este posibil să facă un atac de panică. În ace lași
mod, atunci când persoana simte un pericol, un discomfort d in partea oamenilor, contactul cu
acesta este rupt.
Deși comportamentul dă impresia de forță, tenacitate ș i încredere în sine, fondul
interior este tensionat ș i dominat de angoasă.
Acest vector ne ajută să avem o impresie generală despre sfera relațiilor individului cu
colegii , depre tendințele de competitivitate . Au tendința de a obține o specializare în mai
multe domenii , dorința de a acumula o cantitate cât mai mare de informații, dar și tend ința de
a schimba des locul de muncă. Din dorința de acumulare a unei cantitați mari de informații
pot fi hiperactivi și neatenți.

7 Susan Deri, Introducere in Testul Szondi, pag 174

27
Există o dorință excesivă de a stabilii noi contacte (o nevoie în pragul pasiunii). În
acest caz, contactele sunt de obicei s labe, deoarece acestea sunt o compensație pentru
sentimentul abandonului (reacția copilului abandonat). Atitudinea față de locul de muncă este
uneori iresponsabilă . Dependența de alcool și tendinț a de supraalimentare sunt posibile.
Interpretare test candid at 12
Candidatul numărul 12 are vâ rsta de 36 ani, studii superioare și 12 ani exper iență.
În urma aplicării testului Candidatului numărul 12 se obțin următoarele rezultate:
Vectorul S : h+, s – ; Vectorul P : e+ , hy± ; Vectorul Sch : k-, p+ ; Vectorul C : d 0; m ±.
Aceste persoane manifestă pasivitate, caracter molatic, sunt mai flexibile la schimbări,
sunt însoțite permanent de un sentiment de vinovă ție în raport cu ce fac. Aceste persoane
datorită caracterului pot isca conflicte . În fața unor situații dificile se pot simți incapabili și
abandonează . Un astfel de angajat datorită acestor sentimente poate re fuza sarcini în loc să și
le asume. Aceste persoane au o nevoie generală de a fi în central atenției , de a fi validate și
aprec iate c onstant . Își aleg o profesie care implică grija personală pentru ceilalți, dar la rândul
lor și ei vor să primească afecțiune la schimb.
Sunt persoane justițiare, coordonate de dorinț a de a face bine, de ai ajuta pe ceilalți ,
uneori din acest motiv au tendința de a se da în spec tacol. “e+ corelează de regulă cu un nivel
cultural mai degrabă elevat și apare cel mai frecvent în ocupa țiile și profesiile care sunt
consacrate în primul rând ajutorării celorlal ți.”8 Când sunt în situația de a lua o decizie se
hotărăsc greu, iar acest lucru la locul de muncă ar putea avea conotații negative.
Sunt persoane care se adaptează ușor sch imbărilor ce ar putea sa apară la locul de
muncă . Renunță ușor la propriile păreri pentru a evita un conflict , sunt mai retrași și închiși la
dialog , pentru că nu sunt siguri pe propriile forțe. “Pentru indivizii care dau k- p+, o trăsătură
caracteristică este chiar acest sentiment că orice ar realiza, tot nu este destul.”9
În ciuda faptului că această persoană este caracterizată de egoism și dorința de a avea
la fel de multă sferă de influență, ea realizează nocivitatea acesteia și o controlează, făcând
astfel posibilă colaborarea la locul de muncă.
Subiectul nu dore ște să depună mult efort intelectual sau fizic pentru munca prestată,
preferă să își aleg ă obiective ușor de atins. Din acest motiv poate fi perceput de către colectiv

8 Susan Deri, Introducere in Testul Szondi, pag 80
9 Susan Deri, Introducere in Testul Szondi, pag 186

28
ca nepăsător, neimplicat . Se pot apuca să rezolve mai multe sarcini, dar nu le duce la b un
sfârșit. În relațiile cu colegii este detașat și nu are nici o dorință de a stabilii noi contacte.
Interpretare test candidatul 13
Candidatul cu numărul 13, este o persoană în vârsta de 45 ani , cu studii superioare și
cu o vechime în muncă de aproximativ 20 de ani.
În urma alegerilor efectuate de Candidatul numărul 13 se obțin următoarele rezultate:
Vectorul S : h0, s – ; Vectorul P : e± , hy – ; Vectorul Sch : k-, p +; Vectorul C : d +; m+.
Este caracteristic unei persoane cu predispoziție spre activitate intelectuală intensă
față de o activitate fizică . În cazul unui conflict au mai degrabă tendința de a se retrage decât
să înfrunte realitatea. Persoana este pasivă și înclinată spre auto -flagelare excesivă. Simțul
constant al vinovăției poate duce la suprimarea propriilor nevoi.
Candidatul poate fi ambivalent în controlarea agresivității. “Comportamentul acestor
subiecți ar putea fi exagerat de riguros, dar din când în când instabil, ceea ce duce la
sentimente de culpabilitate.”10
Candidatul poate avea dificultăți în exprimarea sentimentelor într -o manieră
perceptibilă . Resimt uneori anxietate și teama în fața unei situații noi apărute. Lupta internă
constantă între cele două principii (binele și răul) generează un conflict etic pe care persoana
nu îl poate rezolva pe cont propriu. Situația poate duce la o tensiune ridicată, atât emoțională
cât și fizică, care are proprietatea acumulării și am plificării în timp.
Candidatul este o persoană detașată, calmă, care acceptă limitele impuse de către
mediu, ceea ce ușurează adaptarea la realitatea locului de muncă și un control bun al
circumstanțelor ce pot să apară în cadrul companiei. Își exprimă nev oia de a se împrietenii și
de a-și exterioriza sentimentele cu ușurință.
Candidatul deține un spirit de rivalitate, este perseverent în urmărirea unui scop , poate
să își însușească mai multe sarcini și să se plieze cu ușurință mediului, aptitudini utile pe ntru
un angajat.
Este o persoană excesiv de sociabilă, care dore ște o varietate de contacte. Persoanele
de contact cu oamenii sunt superficiale, frecvente și agitate. Adesea, o astfel de comunicare

10 Susan Deri, Introducere in Testul Szondi, pag 83

29
împiedică concentrarea și afectează munca sau studiile. Mulți cunoscu ți și rela ții scurte sunt
o încercare de a minimaliza sentimentul de singurătate. Prin urmare, acesta din urmă nu se
referă la factori externi, ci este un sentiment subiectiv, care apare din cauza lipsei de
profunzime a contactelor.

Interpretare test candidatul 14
Candidatul numărul 14 este o persoană în vârsta de 24 ani, de sex masculin , cu studii
superioare și experiență în câmpul muncii de 2 ani ș i 6 luni .
În urma alegerilor efectuate de Candidatul 14 se obțin următoarele rezultate: Vectorul
S: h+, s0 ; Vectorul P : e- , hy± ; Vectorul Sch : k-, p +; Vectorul C : d -; m+.
Candidatul este o persoană grijulie și atentă la nevoile celuilalt, se implică activ în a -și
ajuta colegii . Alegerea făcută denotă o impulsivitate și o stare de echilibru afectiv instabil,
putând ajunge la situații conflictuale în cadrul unei activități în echipă.
Deși se adapteză ușor situațiilor noi apărute , nu ști e ce își dore ște și refulează adesea,
chiar dacă persoana încearcă să rămână calmă și detașată. Are nevoie de o echipă care să îl
înțelegă și să abordeze cu diplomație eventualele situații conflictuale. Au sentimentul că nu
muncit destul , iar uneori acest sentiment poate să î i mobilizeze către performanțe mai înalte.
Sunt persoane extreme de fidele, conservatoare, care detest schimbările, în relațiile
interumane sunt pasivi, dau în general impresia de agresivitate . Dorința de afirmare nu
reprezintă interesul lor dominant , dar în situația în care sunt obligați să renunțe la un anumit
obiectiv resimt frustrare și devin necooperanți , chiar dacă în general au o atitudine
călduroasă, social ă și sunt persoane optimiste. Alegerea apare mai frecvent la “indivizii
pentru care munca pe care o depun este mai importantă decât profitul pe care îl obțin din
punct de vedere financiar ”11

Interpretare test candidat 15
Candidat ul numărul 15 este persoană de sex feminin în vârsta de 32 ani, a efectuat
studiile la Universitatea din Bucureș ti, un master la “The University of Law Business School
Undergraduate ” și are o vechime în muncă de aproximativ 7 ani.

11 Susan Deri, Introducere in Testul Szondi, pag .121

30
În urma alegerilor efectuate de către candidatul cu numărul 15 , se colectează
următoarele rezultate: Vectorul S : h-, s- ; Vectorul P : e+ , hy± ; Vectorul Sch : k-, p +;
Vectorul C : d 0; m+.
Candidatul este o persoană pasivă , rece în contactele interpersonale, dar care are
atitudini sociale călduroase, reușind astfel să se facă plăcut în colectivitate. Tinde să
manipuleze în favoarea lui orice situație. Nu dorește să se implice în activități ce implică efort
fizic, se îndreaptă mai degrabă spre activități intelectuale. Dacă apare un conflict la locul de
muncă tinde să se retragă decât să înfrunte realitatea și să își susțină punctu l de vedere . Pot fi
uneori iritabili și sensibili la critici. Sunt persoane cu judecată pozitivă, hiperinteligente și
raționaliste. “Este relativ reacția cea mai frecventă printre scriitori, muzicieni, psihologi,
critici de artă și critici literari etc., sau la cei care se consacră creației sau producției
intelectuale sau artistice. ”12
Alegerea efectuat ă de candidat se coreleză cu un nivel cultural înalt, apare mai des la
persoanele care doresc să ofere ajutor celorlati, să se implice în acte de caritate. În situația
apariției unui conflict la locul de muncă este indecis dacă să reacționeze sau să își ascundă
nemulțumirile.
Persoana are dificultăți de adaptare la lumea din jur, dar dorin ța excesivă de putere și
stima de sine sunt manifestate activ, î n ciuda încercărilor de control și astfel reușește totuși o
adaptare satisfăcătoare. Relațiile cu colegii pot fi uneori încordate, deoarece persoana este
sigură de ostilitatea ei, acest lucru se întâmplă mai ales cu cei care nu aprobă gândurile și
opiniile lor. Singura modalitate de menținere a echilibrului este refularea, încercarea de a
rămâne calmă și detașată de situație.
Candidatul preferă să își stabilească obiective mai ușor de atins și las ă sarcinile mai
dificile în grija altora , nu este interesat de câștiguri materiale ci mai degrabă de acumularea
de informații.

12 Susan Deri, Introducere in Testul Szondi, pag .75

31
2.1.4 Testul Thomas – Kilmann
Canidatul numărul 16
Este o persoană în vârstă de 33 ani, cu studii superioare și experiență în muncă de 7
ani.
În urma aplicării testului, face următoarele alegeri : 1B, 2A, 3B, 4A, 5B, 6A, 7B, 8B,
9A, 10A, 11A, 12A, 13B, 14B, 15B, 16B, 17B, 18A, 19A, 20A, 21B, 22B, 23A, 24B, 25A,
26B, 27A, 28B, 29B, 30B
Interpretarea rezultatelor:
Colabora re
Prețuiește în egală măsură scopurile personale câ t și relațiile cu ceilalți. V ede
conflictele ca pe probleme ce trebuie rezolvate și caută soluții care să satisfacă atât interesele
personale cât și ce le ale celorlalți. Conflictul îl vede ca pe o metodă de î mbunătățire a
relațiilor prin reducarea tensiunii dintre două persoane sau grupuri. Încearcă să pornească o
discuție pentru a identifica c onflictul ca problemă. N u este mulțumit până c ând nu găsește o
soluție care să satisfacă ambele părți.
Candidatul numărul 17
Este o persoană în vârstă de 31 ani, cu studii superioare și experiență în muncă de 5
ani și 6 luni.
Face următoarele alegeri : 1B, 2A, 3 A, 4A, 5B, 6A, 7 A, 8B, 9A, 10 B, 11A, 12 B, 13B,
14B, 15B, 16 A, 17B, 18 B, 19A, 20 B, 21B, 22 A, 23A, 24B, 25 B, 26A, 27A, 28 A, 29A, 30B
Interpretarea rezultatelor:
Compromis
Este o persoana interesată atât de scopurile personale cât și de relațiile cu ceilalți,
tinde însă să facă compromisuri, renunțând parțial la scopurile ei convingând cealaltă parte să
procedeze la fel. Într -o situ ație conflictuală soluția este va fi ca fiecare parte implicată să
piardă și să câști ge câte ceva. Este capabil să renunțe temporar la scopurile lui pentru a depăși
situația de criză.

32

Canidatul numărul 18
Este o persoană în vârstă de 25 de ani, cu studii superioare și experiență în muncă de 1
an și 3 luni.
În urma aplicării testului alege următoarele variante : 1B, 2A, 3 A, 4A, 5B, 6A, 7 A,
8A, 9A, 10 A, 11A, 12 B, 13B, 14B, 15 A, 16B, 17A, 18B, 19B, 20B, 21B, 22 B, 23A, 24B,
25A, 26A, 27A, 28 A, 29B, 30B
Interpretarea rezultatelor :
Confruntare
Incearcă să își domine adversarii prin a -i face să accepte soluția lui în cazul unui
conflict. Scopurile sale personale sunt sunt dominante în raport cu relațiile interpersonale, pe
care le sacrifică foarte ușor. Caută să își atingă țelurile cu orice preț. Nu îl interesează nevoile
celorlalți. Nu îl interesează dacă ceilalți îl plac sau îl acceptă. Crede că un conflict se câștigă
atunci câ nd o parte învinge iar cealaltă este înfrântă. El vrea să fie câștigătorul cu orice pr eț.
“Victoria”, îi dă un sentiment de mândrie și de realizare personală. Înfrângerea îi dă un
sentiment de slăbiciune, neadaptare și ratare. Încearcă să câștige prin atac, copleșire sau
intimidare.

33
2.2 Analiza rezultatelor
În urma aplicării testelor proiective selectate, s -au conturat mai multe profile
psihologice. Am obseravat ca unii subiecți dețineau abilități de organizare și planficare a
sarcinilor, alții aveau abilități de lideri , sau erau submisivi. Unii candidații erau hiperactivi,
dispuși la schimbări, alții extroverți sau introverți , fie funcționau mai bine individual, fie în
grup. S-au conturat și profile ce dezvăluiau o personalitate impulsivă, cu dificultăți de
adaptare la mediu, care făceau față cu greu unei situații conflictuale sau unor sarcini noi
apărute.
La unii subiecții s -a creionat o personalitate implicată, deschisă spre a acumula
informații noi, din cât mai multe domenii, o personalitate care își dorea să iasă mereu în
evidență, dar nestatornică în decizii. O astfel de tipologie în cadrul grupului de lucru ar fi
determinat tensiuni.

34
2.3 Concluzii
Scopul lucrării a fost în primul rând, acela de a pune în evidență necesitatea corelării,
în demersul recrutării, a datelor oferite de testele proiective cu cele obținute prin alte metode
de selecționare, pentru a putea alege candidatul care satisface cel mai bine atribuțiile postului.
Testele proiective au dublă funcție proiectivă și perceptivă, în concluzie s -a urmărit
atât compatibilitatea la situația reală cât și ce se proiectează. Analiza rezultatelor acestor teste
este un indicator pentru o selecțion are mai bună a viitorilor angajați.
Procesul de selecț ie a locului de muncă începe cu o reclamă ș i se î ncheie p rin oferirea
unui loc de muncă . Acest p rocesul de recrutare a fost realizat de echipa specializată din
departamentul resursel or umane la care am participat ș i eu. În afară de metodele tradiț ionale
pentru selecta rea CV -ului ș i efec tuarea interviurilor am apelat ș i la un proces de selecț ie
folosind testele proiective.
Din totalul candidaților în urma interviului și în urma testului de cuno ștințe cont abile
aplicat, am hotărât împreună cu colegii din departamentul de resurse umane (Vulpoi si
Toad er Management) să mergem mai departe în selecție cu cei 15 candidați care au trecut
testul de cunoștinț e. Astfel că am hotărât cu ei să aplică m patru modele de teste proiective.
Din prim ul test cel al Arborelui am hotărât să mergem mai departe cu candidatul 2,
această hotărâre a fost luată pe baza interviului, a testului de cunoștinț e unde a acumulat un
punctaj maxim, cât ș i a testului Arborelui din care am p utut afla anumite particularităț i a
personalităț ii acestuia . Faptul că Testul Arborelui a dezvăluit o persoană ambițioasă, cu spirit
de observație, creativitate și bună capacitate de adaptare a constituit un avantaj în recrutare.
La cel de -al doilea test , Testul Rorschach, din cei 5 candidați propuși să su sțină acest
test trei dintre candidaț i au refuzat aplicare a testului ceea ce ne -a facut să avem doar două
teste în această categorie.
Nu am exclus candidaț ii care au refuzat testul, dar am ales î n urma pun ctajului obț inut
la testul de cunoștinț e să meargă mai departe candidatul cu numărul 8 care a și susț inut testul
Rorschach , evidențiind o persoană sociabilă, cu o gândire pozitivă, care s -ar integra ușor în
echipă.
Din cel de -al treilea T est Szondi am hotarat împreună cu echipa să meargă mai
departe candidatul 13, decizia am luat -o pe baza testelor susț inute a tat cel de cunoștinț e cât și

35
cel proiectiv . A contat faptul că în urma aplicării testului s -a conturat o personalitate calmă,
ușor pliabilă, perse verentă, mereu dispusă la dialog și centrată pe găsirea unei soluții.
Aceste teste proiective n e-au ajutat pe noi ca angajatori să identifică m indivizii care
posedă un stil de personalitate specific, obiceiuri de muncă, abilități, motivaț ie.
Avantajele testelor pro iective ne sunt d e mare ajutor în selectie ș i recrutarea
personalului deoarece unii candidaț i pot încerca să pară c eea ce nu sunt să se facă plăcuți în
fața angajat orului iar aceste teste ne ajută să identificăm adevaratele calități ș i defecte ale
viitorului angajat.
Dezavantaj ele testelor sunt că uneori cei testaț i sunt reticent i în aplicarea acestor teste,
așa cum s -a întamplat î n cazul celor trei candidate, dificultatea aplicării ș i interpretarea
acestora . din fericire firma pentru care eu l ucrez au un angajat specializat, pr intre alte
dezavantaje se numară ș i faptul că u n singur test nu este foarte relv ant în determinarea
personalităț ii aceste teste teoretic sunt aplicate de mai multe ori la anumite interval de timp.
Voi încheia această lucra re prin a spune că am urmă rit timp de trei luni cei trei
angajaț i și cel mai bine s -a integrat î n cadrul echipei candidatul cu numărul 8 care a susț inut
ca tes t proiectiv Testul Rorschach. A reușit să facă față situațiilor de criză, a gestionat cu
ușurință conflictele, a fost mereu centrat pe găsirea unei soluții optime pentru întreaga echipă
și și-a dus la îndeplinire toate atribuțiile , ceea ce i -a oferit posibilitatea unei avansări . Testele
proiective au adus un aport net superior în procesul de recrutare , prin aplicarea lor s -a putut
face o selecție și o predicție cât mai corectă raportată la performanțele angajaților.

36
Bibliografie :
Bohm (E.) Traite du psychodiagnostique de Rorschach , Maison Hans Huber, 1985
Dumitrașcu N., Tehnicile proiective în evaluarea personalității, Ed. Trei, București 2005.
Dr. Ewalad Bohm, Manual pentru psihodiagnosticul Rorschach, Editura Profex, Bucuresti
Exner (J.E.), The Rorschach – a comprehensive system, New York, Wiley and Sons, 1974,
1978, 1982.
Karl Koch, Testul Arborelui, Editura Profex, Timisoara 1900 .
Loosli -Usteri (M), Manuel practique du test de Rorschach, Hermann, 1958.
Minhaaj Rehman, Use of Psichometric Tests in The Process Of Recrutiment in Human
Resource Management ,2012 .
Minulescu M., Tehnici proiec tive, Ed. T.Maiorescu, București 2001 .
Munrray, H.A. (1962), Exploration in personality, New York, Science Editions.
Rorschach, H. (2000), Psihodiagnostic, Editura Tei, Bucuresti
The International Journal of Indian Psychology ISSN 2348 -5396 (e) | ISSN: 2349 -3429 (p)
Volume 7, Issue 4,DIP: 18.01.027/20190704