Master Managementul Resurselor Umane Studiu de caz privind Utilizarea Testelor Proiective Oportunitati si Limite. Coordo nator Stiintific Absolvent… [613673]

Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
Master Managementul Resurselor Umane

Studiu de caz privind Utilizarea Testelor Proiective
Oportunitati si Limite.

Coordo nator Stiintific Absolvent: [anonimizat]. Dr Manra Stan Ionescu Ruxandra Cornelia

Univeritatea Bucuresti
2020

Cuprins
Rezumatul lucrarii
Capitolul 1
1.1 Introducere î n testele proiective
1.2

Rezumat

Scopul acestei lucră ri este de a e videnția și de a definii metodele de recrutare și
selecție a peronalului prin inte rmediul testelor proiective punând în eviden ță
oportunită țile și limitele acestora, de a recunoa ște și de a trasa particularită țile
candidat: [anonimizat], deoarece resursa umană reprezintă organiza ția.
În realizarea acestei lucr ări am folosit ca metode de lucru innterviul, testul de
cunoștințe și teste proiective. În etapa de analiză a cv-urilo r am selectat 100 de candidați
dintre care în urma interviului și a testului de cunoștințe contabile au trecut în următoarea
etapă doar 15. Având trei posturi disponibile am hotărâ t împreună cu colegii din
departamentul de resurse umane să impart âțim în trei grupe și să aplic trei teste proi ective
și în final din fiecare grupă să selectez câ te un candidat. Astfel am ales ca î n prima grupa de
5 cand idați să aplic testul Arborelui testul a fost interpretat din perspectivele atitudinii
sociale și profesionale. În cea de -a doua gru pa de 5 să aplic testul Rorschach și în cea de -a
treia grupă am aplicat testul Szondi.

Introducere în tehnici și teste proiective
Denumire
Denumirea de teste proiective este utilizată pentru prima data de Lawrence K Fran k în
anul 1939. În opinia sa, “ În esenta ță, o tehnică proiectivă este o metodă de studiu a
personalită ți care confruntă subiectul cu o situa ție pentru care va raspunde urmând sensul
pe care acesta îl are pentru el și în funcție de ceea ce res imte î n tim pul acestui răspuns.
Caracte rul esențial al u nui test proiectiv este acela că evocă în subiect ceea ce este, î n
diferite feluri, expresia lumii sale personale și a proceselor personalită ți sale”1
Testele proiective
Sunt instrumente dedicate pentru investigarea personaliă țtii prin int ermediul
semnifica țiilor psihodinamice provenind din interpretarea unor stimuli perceptivi .Testele
proiective oferă indicii impor tante privind aspectele dezvoltă rii normale sau anorma le într-o
arie foarte variata de aspecte: emo ționale, afective, cognitive , maturizare, capacită țile
adaptive, sociabilitate, aspira țiile, nevoile și dorințele subiectului, trăsături nevrotice, frici
și temeri, echilibre și dezechilibre etc.
Aceste teste te stează calitatea raportă rii la rea litate, integrarea unei realită ți psih ice în
sistemul de gâ ndire al subiectului.
Utilizarea testării conferă credibilitate procesului de selec ție și consolidează
rezultatele ob ținute prin alte metode spre exemplul interviu l sau testele de cuno ștințe.
Atunci cînd rezultatele tind către aceea și concluzie, decizia de selec ție este mult mai u șor
de luat.

1 P. Pichot, Les tests mentaux, Puf, 1967

Oprtunită țile/avantajele și limitele /dezavantajele testelor proiective
Avantajele / oportunită țile testelor proiective:
– Libertatea subiectului supus testării de a ac ționa și de a alege, chiar dacă testarea se
susține într-un cadru strict al tematicii prestabilite, felul de exprimare al s ubiectului
nu este supus unei rigori stricte ceea ce favorizează libera comunicare și exprimare.
Aceste teste trebuie totu și să precizăm că au doar apare nt caracter liber, ele pot fi
considerate un fel de modele – capcana ca pretext care dec lanseaza comportamente
complexe, raspunsur i speciale din partea subiectului
– Manifestarea personali tății la care i -au pa rte sferele sensorial -perceptive,
imaginația, reprezentă rile, afectivitatea, expresia subiectului .
– Aducerea la suprafa ță a conflictelor și complexelor incon știente
– Au utilitate în mai multe domenii atât în cel al normalului cât și în cel al
psihopatologicului
Dezavantajele/ limitele testelor proiectiv e
Nu există restric ții în aplicarea testelor p roiective fapt ce a determinat î n anumit e
cazuri utilizarea neautorizată a acestora și uneori interpreatarea gre șită. Aceste teste
trebuiesc ad ministrate în scopul de a ob ține date suplimentare,
Printre cele m ai importante dezavantaje ale testelor proiective se numără :
– Dificultatea administră tii testelor
– Pot apărea situa ții în care aplicarea testelor ar putea avea efecte negative din punct
de vedere deontologic
– Lipsa competen ței aplică rii testelor, anu mite personae care administrează aceste teste
le modifică î n mod nejustificat
– Un singur test nu este suficient pentru determinarea personalită ții
– Validarea testelor proiective diferă , aceste teste nu explorează o variabilă unică ci
descriu persoana î n termeni i unei scheme dina mice. Testele proiective implică
transformarea unei mase de date cali tative într -o formă utilizabilă, manipulabilă
– În scorarea și interpretarea datelor obtinuțe, la unele tehnici există o mare
discrepan ță din punct de vedere al interprea tării satandardizate

– Unii subiecți tind să se abată de la rig orile testului, aceste manifestă ri nu tre buiesc
neglijate ci canalizate în direc ția cerută testului respectiv , ele constituie in dicii
prețioase.
Clasificarea testelor proiective
Fiecare test proiectiv se folose ște de anumit e limbaje prin care subiectul i și divulgă
lumea interioară
– Limbajul percep ției – proiecția structurală dacă află m cum p ercepe un om realitatea
putem să deduce m anumite lucruri despre personalitatea sa.
Testele care i ntră în această categorie sunt: testul petelor de cerneală Rorschach, testul
Holtzmann și Zulliger
– Limbajul cuvintelor – proiecția asociativă felul în care oamenii reac ționează la
unele cuvinte dez văluie preocupă ri, obsesii sau complexe. Testele care intră în această
categorie sunt Tehnica A socierii verbale a lui Jung, Testul de completare de fraze
Rotter
– Limbajul pulsiunilor – proiecția pulsională în această categorie se încadrează Testul
Szondi acesta presupune atrac ția sau respingerea unor figure umane ce scot la iveală
instinctele mai mult sau mai pu țin frustante
– Limbajul desenelor – proiecția grafică stilul în care subiectul desenează exprimă
anumite lucruri ce țin de imagina ția sa d e testul persoaneie rela ția cu lumea sau
emoțiile sale. Testele care intră în această categorie sunt Testul Arborelui, Testul
Persoanei și Testul F amiliei.
– Limbajul pove știlor – proiecție tematică aici subiectul trebuie să î și imagineze, să
creeze pove ști pe baza unor imagini cu personaje, în povestire subiectul î și exprimă
dorințele și modul în care percepe rela țiile interpersonal e.Testele care intră în
această categorie sunt Testul de Apercep ție Tematică TAT, Testul de Apercep ție
Tematică pentru copii CAT, Fabulele Duss
– Limbajul frustrării, acest limbaj ne dezvăluie felul în care reac ționăm la stres , în
situațiile frustran te toate aceste lucruri ne dezvăluie starea de spirit și felul în care
subiectul face fa ță la stres. În această categorie regăsim T estul Rosenzweig

Descrierea testelor folosite î n studiul de caz

Testul Arborelui
Pentru T estul Arborelui avem nevoie de o coală de hâ rtie u n creion sau un pix pentru
a reprezenta un arbore a șa cum îl vedem noi, a șa cum ni -l imagină m.
Desenarea arborelui pe coala de hâ rtie reprezintă de fapt proiec ția în exterior a lumii
noastre interioare o oglindire a aceste lumii.
Aplicarea testului: subiectul va trebui să deseneze trei arbori, cei trei arbori vor
reprezenta: primul arbore desenat este interpretat ca o r eprezentare a atitudinii sociale
și profesionale; c el de -al doilea arbo re reprezentat este considerat ca fiind
representarea sinelui intim ; cel de -al treilea arbo re desenat va reprezenta aspira țiile ,
doințele și nevoile subiectului
Interpretare Testul Arborelui
Interpretarea testului va ține cont de următoarele aspecte: așezarea în pagina,
mărimea desenului, calitatea liniilor, ră dacini , linia solului , trunchi, coroană, ramuri cât și de
elementele de decor ca exemlu frunze , flori, fructe sau peisajul î n care a fost î ncadrat
arborele.
1. Asez area în pagină . Virtual pagina est e împărțită în 4 cadrane astfel partea stângă a
pagini ne va dezvălui aspecte ce țin de trecut, dependent de afectivitate din partea
mamei, orientarea către propria persoană , extraversie ; partea dreaptă a paginii ne
dezvăluie o atitudine ce pune acent pe n evoile vie ții o orientare că tre exterior ,
relația cu tată l, introversie; partea inferioară a paginii exprimă incon știentul rela ția
cu originea sa , ne indică o stare depresivă ; partea s uperioară a paginii dezvăluie
aspectele con știente și entuziasm, partea central ă cu o ușoară deviere spre stânga
este cea normală .
2. Mărimea desenului desenul foarte mare indică entuziasmul, dacă desenul este
necontrolat și dezordonat acest lucru ne indică tendințe de exte riorizare; desenul
mic ne indică o stimă de sine scazută , depresie.
3. Calitățile liniei: liniile puternice denotă agresivitate, cele u șoare indică abandon,
nesiguran ță și timiditate, linii desenate fără grijă ne sugerează impulsivita tea,
tendințe de exteriorizare ; liniile desenate cu grijă și ordonate indică o cap acitate de
control

4. Rădăcinile reprezintă proiec ția inconștientului simbolul stabilită ții, rădăcinile care
se termină în vârfuri ascu țite sugerează o oarecare normalitate dar și o ușoară
agresivitate, accentuarea rădăcinilor denotă insecuritate și nevoia de înțelegere a
realitații, o instabilitate și o inadap tare acestea sunt indicate de rădă cini ce sunt
reprezentate dezordonat, tendin țele depressive și insecuritate sunt reprezentate d e
rădăcinile care ajung până la margina c olii, anxietatea este dezvaluit ă de rădăcinile
umbrite, dacă subiectul a omis desenarea rădăcinii dar î n schimb a desenat li nia
solului acest lucru ne dezvă luie sentimentele de insecuritate și inadaptare.
5. Linia solu lui: reprezintă legătura dinte exterior și interior, via ța conștientă/viața
inconștientă, echilibrul vie ții psihice; lipsa acesteia denotă instabilitate și
dezech ilibru, o pierdere a contactulu i cu realitatea.
6. Trunchiul reprezintă Eul interior și transfor mările lui de -a lungul vie ții, trunchiul
menține echilibrul între partea stangă și partea dreaptă, având și funcția de
susținere a coroanei.
7. Coroana și ramurile reprezentarea lor pe coala de hârtie ne arată modul de organizare
cât și modalitatea acestuia d e apărare în contactul cu lumea exterioară . Coroana
formează zona de contact cu mediul exterior și astfel din reprezentarea desenului
obținem informa ții despe modul de rela ționare a subiectului și gradul de
interacționare cu mediul exterior.
8. Acesoriile desenate ne indică nevoi le subiectului și interacțiunea cu ceil alți, ca și
accesorii put em avea flori (florile ne indică imaturitate afectivă , narci sism, o
modificare a realită ții), Frunze ( spirit de observa ție, ușurință, euforie), fruct e
(voința de a reu șii, capacitate de observare, dorința de a se face util), fruct ele și
frunzele căzute ne indică starea de pesimism și depresivitate a subiectului cât și
senzația de nereu țită țn viață, mai avem ca accesorii animale, păsă ri, peisaj etc.

Testul Rorschach

Testul Rorschach denumit și testul petelor de cerneală este un test proiectiv autorul
acestui test este Herman Rorschach , este unul dintre cele mai utilizate teste de personalitate.
Testul cuprinde 10 plan șe, pe fiecare plan șă este r eprezentată o pată de cerneală.
Planșele cu numerele 1,4,5,6 și 7 sunt alb -negru, planșele 2 și 3 sunt în negru și roșu iar
planșele cu numerele 8,9 și 10 sunt policrome.

Subiectul trebuie să interpreteze cele 10 plan șe în ordine cronologic ă de la 1 -10
acestea îi sunt prezentate în pozi ție verticală și orice rotire a acesteia trebuie notată, mai
trebuie să se noteze timpul de răspundere la fiecare plan șă, pauz ele, atitudinea subiectului
față de imagine.

Testul Szondi
Testul Szondi este de asemenea un test proiectiv de personalitate, autorul acestui test
este Leopold Szondi a fost pubicat î n anul 1947. Aces t test conține 6 serii a câte 8 fotografii
ce aparțin unor bolnavi psihici, î n tota l sunt 48 de fotografii. Fiecă rei fotografii îi
corespunde o literă
Seria 1 Seria 2

Seria 2 Seria 4

Seria 5 Seria 6

Structura fotografiilor:
– Vectori S (vec torul sexual) interesul erotic și agresivitatea. În această categorie avem
doi factori și anume h – homosexual și s – sadism

– Vectori P (paroxismal) instabilitatea sau rigiditatea cenzurilor afective. Factori din
această categorie sunt: e – epilepsie și hy – isterie
– Vectorul E ului Sch – schizofrenie, for ța Eului mecanismul de apărare și
conștientizare , control. Factorii care intră în această categorie sunt: k – catatonie și
p – paranoia
– Vect orul C de contact stabilitatea și satisfacția relațiilor. Din această categorie fac
parte factorii d – depresie și m – manie
Aplicarea testului subiectului î i sunt ară tate seriile de fotografii acesta trebuie să
aleagă din fiecare serie câte două fotografii care îi plac și două fotografii care îi displac
astfel vom ob ține 8 inter vale ce corespund unei necesită ții sau pulsiuni mă surate de test.
Acestea sunt urmă toarele :
“Vectorul S (sexual): h = homosexualitate – se referă la nevoia de erotism, de
mângâiere, de senzualitate. Cu cât oamenii aleg în test mai des această poză, cu atât această
necesitatate este mai intensă, mai frustrată.
“Vectorul S (sexual): s = sadism – se referă la latura activă a personalității, la
nevoia de a fi activ în relația cu celălalt, nevoia de a te impune, de a domina, de a te
manifesta într -un mod masculin. Această necesitate declanșează comportamentele de
agresiune – în scop ofensiv, defensiv, de cucerire – de a te impune în cadrul grupului. Cu cât
oamenii aleg mai multe poze s, cu atât nevoia de activism, dominare este mai intensă.
Fotografiile de sadici sunt niște personaje foarte virile, o privire patrunzătoare, fruntea teșită,
etc.
“Vectorul P (paroxismal): 3. e = epilepsie – se referă la tendința, trebuința de a -ți
controla furia, ostilitatea. Practic, modul în care reacționează oamenii la fotografiile cu
epileptici ne arată cât de bine sau cât de strict își cenzurează ostilitatea, cât de rigide sunt
cenzurile etice.
“Vectorul P (paroxismal): 4. hy = isterie – se referă și la nevoia de a te da în
spectacol, de a -ți afișa într -un mod cât mai exhibiționist, provocator propriile emoții. În
lumea animalelor trebuința e regas ită în comportamentele de curtare, astfel încât aspectul
corporal să devină atractiv. La om această trebuință este nuanțată cultural, persoanele cu
această trebuință crescută sunt teatrale, au nevoie de audiență. Societatea acceptă sau codifică
comportamen tele de acest gen. Ex: obiectele de machiaj. Cu cât o persoana alege mai multe
poze, cu atât manifestă un comportament mai teatral.

“Vectorul Sch (Eului): 5. k = catatonie (o forma de schizofrenie) – se referă la
nevoia indivizilor de a -și inhiba sau repri ma instinctele pentru a se adapta constrângerilor
realității. O persoană care alege multe fotografii de catatonici, în special ca antipatice, este o
persoană mai inhibată emoțional, care adoptă o tactică regresivă în sfera dorințelor și
emoțiilor ei.
“Vect orul Sch (Eului): 6. p = paranoia – se referă la trebuința de a -ți recunoaște, de
a-ți conștientiza propriile instincte și de a vibra emoțional la aceste dorințe, instincte.
Oamenii care aleg multe fotografii cu paranoici sunt oamenii mai afectivi rezoneaz ă mai
emotional la mediu și la propriile gânduri și, în cazul în care sunt aleși ca simpatici, este
vorba de persoane care au nevoia de a -și delimita propriile dorințe, trăiri și să le verbalizeze.
“Vectorul C (de contact): 7. d = depresie – se referă la n evoia de investiții afective
(de a investi emoțional) și de a căuta relații afective. În lumea animală aceste trebuințe
declanșează nevoia de căutare de parteneri ca și comportamentele de păstrare a acestora.
“Vectorul C (de contact): 8. m = manie – se ref eră la dorința de suport afectiv, de a
te atașa emoțional și de a obține plăcere și siguranță din contactele cu ceilalți. Oamenii care
aleg multe fotografii de maniacali au frustrată această nevoie de atașament sau apartenență și
au de fapt o nevoie intens ă de independență emoțională (reprezintă niște structuri orale – în
sensul psihanalitic al termenului). “2

2 Lector univ. Drd, Corina Bogdan Tehnici proiectide ID

Partea Speciala
Scopul lucrarii
Scopul acestei lucră ri este de a e videnția și de a definii metodele de recrutare și
selecție a peronalului prin inte rmediul testelor proiective punând în eviden ță
oportunită țile și limitele acestora. O parte importantă a managementului resurselor umane o
constituie recrutarea și selecșia pers onalului, deoarece resursa umană reprezintă
organizația.
Obiective de lucru
Obiectiv ul general al lucrării este acela de a recunoa ște și de a trasa
particularită țile candidatului ideal pentru postul vacant.
Obiectivul specific este de a scoate in evidenta calitatile cat si imperfeciunile unui
candidat.
Metode și tehnici
La această lucrare am folosit testele proiective. Am subliinat punctele commune,
diferențele si aptitudinile celor 15 candidați prin intermedi ul testelor aplicate.
În etapa de analiză a cv-urilo r am selectat 100 de candida ți dintre care în urma
interviului și a testului de cunoștințe contabile au trecut în următoarea etapă doar 15.
Având trei posturi disponibile am hotărâ t împreună cu colegii din departamentul de resurse
umane să impart âțim în trei grupe și să aplic trei teste proi ective și în final din fiecare
grupă să selectez câte un candidat. Astfel am ales ca î n prima grupa de 5 cand idați să aplic
testul Arborelui testul a fost interpretat d in perspective le atitudinii sociale și profesionale . În
cea de -a doua grupa de 5 să aplic testul Ro rschach și în cea de -a treia grupă am aplicat testul
Szondi.
Aceste probe realizează profi le psihodiagnostice ale candida ților evaluați

Studiu de caz
Testul Arborelui
Interpretarea desenului candidatului 1 (vârsta de 22 ani, studii superioare
Academia de Studii Economice, experie nță 6 luni)

Interpreatarea desenului a fost facută din perspectiva atitudinii sociale și profesionale
Rădă cinile sunt numeroase cu o tendin ță ușor ascutiță ceea ce denotă o agresivitate
ascunsă, o depreciere a eului și o lipsă de armonie în rela ții. Trunchiul lat ne indică spirit ul
practic și o ușoară ambi ție social. Ramurile care se despart ne indică tendin ța de a aborda
o problemă din mai multe unghiuri . Ramurile în formă de tub ne arată o lipsă de hotărâre, o
teamă de v iitor, nu î și duce până la capăt ac țiunile. Extremită țile ramutilor ascunse în
frunziș sub formă de nor ne indică o teamă de contact o agresivitate ascunsă dar și o
prezență agreabilă în rela țiile cu ceilal ți. Frunzișul în formă de arcadă ne indică faptul că
este secretos.
Concluzie : desenul indică o atitudine socială rezervată. Este dirijat de o anumită
ambiție socială și posedă sim ț practic, pare nehotărât motiv pentru care ezită constant între

diverse solu ții. Lipsa de hotărâre atrage după sine anxietat ea precum și o mare nelini ște
legată de viitor . Subiectul este o fire ascunsă î și maschează inten țiile și nu își dorește să
fie descoperit. În spatele înfă țișării calm e ascunde o agresivitate subtilă .
Interpretarea desenului candidatului 2 ( vârsta de 26 ani, studii superioare
Academia de Stu dii Economice, experien ță 5 ani)

Amplasarea desenului , desenul este amplasat în partea dreaptă jos a paginii ceea ce ne
arată o orientare că tre exterior și o ușoară stare depresivă
Mărimea desenului este mare ceea ce ne indică entuziasmul persoanei. Rădă cinile ne
indică o bună capacitate de adaptare.
Trunchiul este mare și hașurat aceste hașuri ne indică pasivitatea, teama . Fructele
și frunzele ne indic ă voința de a reu șii și o bună capacitate de observ are și ambiție,
capacitate a rapidă de în țelegre . Arborele este orientat pe verticală acest lucru ne indică că
subiectul este ra țional și obiectiv .

Interpretarea desenului candidatului 3 ( vârsta de 23 ani, studii superioare
Facultatea de Finante si Banci, experien ță 2 ani )

Ampl asarea desenului este amplasat î n partea central ă a pagini de aici denotă faptul că
este o persoană exterm de organizată . Marimea desenului este desenat aproape pe toată
pagina acest lucru denotă o personalitate generoasă care tinde să î și ia mai multe
angajamente în acela și timp . Liniil e din interiorul coroanei ne indică că subiectul este o
persoană blăndă, corana închisă ne arată faptul că este o persoană introvertită . Trun chiul este
masiv și mare acest lucru ne dezvăluie o persoană puternică

Interpretarea desenului candidatului 4 (vârsta de 34 ani, studii superioarea
Universitatea Tra nsilvania Brasov Facultatea de Științe Econimice și Administrarea
Afaceri lor , exper iență 1 an si 6 luni)

Amplasarea desenului în pagină amplasat în partea stângă jos ne arată faptul că este o
fire sensibilă și practică cu o dependen ță de afectivitate materna . Trunchiul arborelui
prezintă un ciot ceea ce spune despre aceas ta persoană c ă în trecut a existat un eveniment care
l-a marcat . Linia solului ne arată o rezervare, prudent. Ramurile ne indică o persoana
depresivă ce se concentrază cu dificultate

Interpretarea desenului candidatului 5 (vârsta de 24 ani, studii superio are Facultatea
Dimitrie Cantemir , experien ță 3 ani )

Interpretare: tendin țe agresive, aspira ții înalte, expansivitate, relativ inconștient,
încăpătânare, falsitate, agresiv in relatiile interpersonale , extroversia, autoadmira ția,
superficialitate și dorința de a pă rea ceea ce nu este.

Studiu de caz
Testul Rorschach
Interpretarea testului candidatul 7 Test Rorschach (in vârsta de 43 ani, Studii
superioare Facultatea Dimitrie C antemir , experienta 15 ani)
Este o persoană cu mare inteligen ță și creativitate. Probabil că are o problemă cu
alte personae. Este o persoana sociabilă, are tendin ța de a da imediat î ncredere altora.
Persoanle autoritare, cum ar f i angajatorul sau profesorul său, nu il sperie de loc, este
respectos fa ță de ele, dar nu ar avea probleme să le facî fa ță în cazul în care s -ar simți
puțin respectat de ei. Are un mod pozitiv de gândire. Este o persoană optimistă cu un
caracter extrovertit, întotdeauna doreste să facă ceva. Este speriat de plictiseală !
Nu are nici o problemă de încredere î n ceilalți oameni. Via ța sa sexual ă este mult
mai carnal decat emotional. Îi place via ța ca un cuplu și il sperie idea de a fi singur. Are o
nevoie puternică de a trăi o rela ție. A vazut nori de furtună î n imagine, acesta e ste un semn
de anxietate. Este un t ip solar și extrovertit. După ce am vă zut 4 animale cu picioare, indică
o inteligen ță și o creativitate u șor mai ridicate decâ t media.
Din moment ce a avut pu țin timp pen tru a vizualiza aceste obiecte în mintea sa,
putetm spune ca creierul proceseaza gâ ndurile foarte repede.
Este deschis spre s chimbare, stimulat de noi situa ții și în general preferă o via ță
dinamică și plină de evenimente. Nu pote face în via ță aceeași rutină .
Nu este foarte bine să recunoscă multe obiecte î n imagine a 9, singurul lucru pe c are l-
ar putea vedea aici a fost o explozie sau un foc sau o hartă. Dacă a văzut un nor în formă de
ciupercă suferă de o u șoară paranoia.
Esti destul de mul țumit cu via șa sa, se simts complet și crede cî are totul sub
control. C u toate acestea, este entuz iast în legatură cu unele situa ții care apar în via ța sa.

Interpretarea testului candidatul 8 ( varsta 38 ani, Studii superioare, experienta
10 ani)
Imginea 1 pare a fi un animal, future, liliac , imginea 2 doua figure umane feminine
care se salute sau danseaza , imginea 3 doua figure umane care feminine , imginea 4 un animal
agresiv , imginea 5 un future sau liliac , imginea 6 pare o piele de animal intinsa , imginea 7
doua femei, transmit un sentiment placut, par ca se salute, i mginea 8 par 4 animale cu
picioare, iti dau o senzatie pozitiva , imginea 9 vad multe lucruri, parca ar fi o lupta intre
razboinici , imginea 10 sunt multe animale marine, e un sentiment placut, imi aminteste de
desenul animat Ariel.
Rezultat:
Situatii le noi nu îl sperie, reac ționez ă foarte bine și știe cum să le rezolve. Are
tendința de a rămâne lini știt, ar fi dificil să rănească o altă persoană chiar dacă ea nu te
respectă. Este o persoană foarte sociabilă, are tendin ța de a da imediat încredere altora. Este
o persoană umilă, resp ectând autorită țile și părinții voștrii, dar vă simti ți zdrobiți de
figură unuia dintre superio rii vostrii, de fapt probabil căyinde să suporte ni ște nedreptă ți
pentru a nu fi nevoi ți să se confrunte cu un conflict cu ei. Are un mod pozitiv de gândire.
Este o persoană optimistă cu un caracter extrovertit, întotdeauna dore ște să facă ceva. Este
speriată de gâ ndul ca s -ar putea plictisi. Are încredere în ceilal ți oamenii. Via ța sa sexual ă
tinde să fie mai mult carnală și mai puțin emoțional ă. Îi displace idea de a fi singur și îi
place viața de cuplu. Î și dorește să trăia scă o relație. Are o rela ție frumoasă cu mama.
Rareori se întâmplă să iasă un conflict sau o dispută cu ea. Faptul că spa țiul gol nu se
transforma într -o lampă înseamnă că nu are semen de schi zofrenie. Este o persoană caldă și
extrovertită. Inteligen ța și creativitatea sunt p este medie, creierul proceasează gândurile
foarte repede și găsește rapid solu ții la pro blemele noi apărute. Preferă o via ță dinamică,
cu multe evenimente, este deschis și stimulat de situa ții noi. În mod neîntrerupt mentine
agresivitatea fa ță de ceilalti. Chiar dacă probabil poate păstra natura ascunsă. Este
mulțumit de via ță, crede că are totul sub control. Este entuziasmat când apar unele situa ții
în viață lor.

Studiu Test Szondi
Interpretare test candidat 11 (varsta de 40 ani studii superioare Academia de studii
Economice Bucuresti )
Vectorul S (al pulsiunilor sexuale)
Factorul h+
Tandrețe individuală î n raport cu o persoană, o familie, rasă, popor; nevoie de
feminitate; instinct matern; Frecventă la indivizii medii; rară la cei orientați spre cultură.
h: dragoste față de un individ sau față de umanitate
h+: dragoste față de indivizi determinați ; „+”=reacție premanifestă, gata de a se
exterioriza, inconștient sprijinită de Eu.
Factorul s –
Spirit cavaleresc î n raport cu colec tivitatea; spirit civilizator; î ntoarcerea agresivității
către sine insăși; inactivitate; masochism („s”= -4, -5, -6); frecven ță intre 20 și 30 de ani;
nevroză obsesională; homosexualitate; m elancolie; rară la subiecții medii; semn de
umanizare, tendințe de masochism
Variații ale vectorului „S”, al vieții sexuale, al lumii percepțiilor, al sublimării
culturale sau civilizatoare.
Irealitate d ragoste spirituală. Eros celest (care î nțelege, educă și luptă). Antenele
organelor senzoriale sunt retrase din lumea exterioară. Dorința de legături idealiste intime.
h+/s- Sexualitate pasivă, feminină, care se abandonează. Percepție „artistică”.
Umanizare de tip antic (elenistică). Subiecții umanizați sunt devorați de focul interior al
spiritului lor. Renun țare, pasivitate, refugiu î n trecut, sensibilitate artistică. Î n cazuri
patologice, pentru bărbați semnifică inversiunea scopului sexual.

Vectorul P (al pulsiunilor paroxismale, de surpriză)
Factorul e 0

Descărcarea afectelor brutale; stă ri post paroxistice; frecvență în „vasonevroase”,
migrene, la bâlbâiți, î n epilepsie, isterie, manie, melancolie; frecvență la toate varstele; lipsă
de susținere și reținere (e=0/d=0). Emoțiile pot fi descărcate cu u șurință pentru ca nu
există tensiune î n aria controlului afectiv.

Factorul hy –
Pudoare; repulsie de a se da î n spectacol; lume imaginară, ireală; cenzură morală
severă (de natură extern ă); frecvență la prepubertate, în homosexualitate, în pseudologia
fantas tică; rară î n isteria de conversie; semn de umanizare cu „e”=+.
Hy- este caracteristic celor care nu vor sau nu pot să î și exprime se ntimentele, au
frecvent tendin ța către visare
Variațiile vectorului P, al pulsiunii de surpriză, de afecte, de sentimente, al
sensului etic și moral
e0/hy – Neliniște, stări de angoasă, de anxietate, panică, fobie,etc.
Frică parn oică scrupule anxioase: su biectul se teme că este crezut î n anumite pun cte
(exemplu: că este prost, urât, homosexual, etc). Î i este teamă de ceea ce s e va spune dacă se
știe că… Complexe de inferioritate, sentiment de culpă, anxietate de relație senzitivă
(scrupule anxioase). Patologie: delir de relație senzitivă. +Sch0 ±: homosexualitate pasivă.
Vectorul Sch (pulsiunile Eu -lui)
Factorul k±
Ambivalență în domeniului autism -adaptare, egoism -adaptare; formarea imagoului
adaptare; reac ția partenerului dualist efectuâ nd sep ararea; cenzură realistă asigurâ nd apărarea
intereselor; frecven ță la 7 -8 ani și la pubertate; în nevroze de angoasă, obsesii, î n reacții le
criminale cu p+: semn de umanizare.
Factorul p –
Protecție; nevoile amen ințătoare nu devin conștiente, î nsă acționează prin proiecție;
acuzarea acestuia; predispoziția la contemplare, la misticism, magie și ocultism; domeniul
inconștientului; frecvență în senilita te și la copii mici; frecvență în epilepsie, în psihozele
circulare, î n „dromomanie la asasini” și la subiecții medii.
Variațiile vectorului Sch, al pulsiunilor Eu -lui
Eu-l narcisic care formează ideal obiectual. Eu -l care se identifică prin introproiecție.
Eu-l partenerilor care sparg uniunea dualistă (k±). k±/p- Eu-l fugitiv. Eu -l în luptă pentru

independența sa, pentru libertatea sa (libertatea este iluzorie pe ntru că nu știe să proiecteze).
ș Luptă î ntre autism și obligația de adaptare. Proiecția este frâ nată prin mecanismele
obsesionale. Dezvoltă sentimente paroxistice de genul „focului de paie”. Patologie:
epilepticii, epileptoizii, vagabonzii.
“ La orice vâ rstă câ nd apare k ±p- este reac ția Sch cea mai caracteristică a
subiecților care luptă pentru libertatea propriului Eu și care, de și pe de o parte se revoltă
împotriv a legilor exterioare, pe de altă parte nici nu le poate ignora”3
Persoana prezintă o atrac ție fizică și psihică, simte nevoia să schimbe des
ambianța, grupul de prieteni, locul de muncă, profesia, tind mai degrabă spre profesii în care
să calatorească mult. Au u n comportament inconstant, adoră schimbările, situa țiile care
implică stabilitate nu î i satisfac. “Pe de altă parte, din cauza dorin ței lor de a se confrunta, ei
se pun constant în situa ții care solicită tocma i supunerea la anumite regulii și norme,
situații din care evadează câ t pot d e repede, dar numai pentru a reîncepe acela și cerc
vicios”
Vectorul C (al pulsiunilor de contact)
Factorul „d”0
1. Forfoteală și căutare pentru a pune mana pe noi obiecte (d0/m -).
2. Oprire î n căutarea obiectului (d0/m+).
3. Lipsă de susținere și de reținere (d0/e0). Frecvență la subiecții norm ali peste 18 ani,
la balbaiți, î n reacțiile criminale, hipomanie, manie. d0 Poate indica o apatie, o stare
depresiva
Factorul „m”+
Dorința de a se agăța (de obiect); fidelitate față de obiect; frică de pierderea obiectului
iubit; oralitate; securiz are; frecvență la 20 -30 ani și în senilitate; frecventă î n ipohondrie și
homosexualitate.
Variațiile vectorului C, al pulsiunilor de contact, al schimburilor cu lumea
exterioară (și atenției)
Legături fericite (m=0 sau m=+). Principiul plăcerii.
d0/m+ Relații mature ale adultului cu lumea. Atenție bună. Subiectul nu caută obiec te
noi, dar se agață de cele vechi cu solicitudine. Frică de a pier de obiectul. Cramponare
anxioasă (C0/+!!). Patologie: cand este d = 0, m = +!! este nevroză anxioasă (legătura, dar cu
anxietate mare).

3 Introducere in Testul Szondi, pag 174

CONCLUZII
S (h+/s-)
Persoanele prezintă manifestări de pasivitate, moliciune a caracterului, flexibilitate, un
sentiment constant de vinovă ție – toți acești factori agravează doar tendin țele masochiste. Au
o nevoie generală de iubire tandră. Î și doresc foarte mult să fie iubi ți la fel cum au fost
iubiți de mama lor. Ca și profe sie aleg o profesie care implică grija personala pentru
ceilalți și vor sș primeasc ș afecțiune la schimb.
Acceptarea aspira țiilor senzuale fără căutarea activă a satisfacerii lor. Nevoia de a fi
beneficiarul pasiv al iub irii și de a fi î ngrijită la modul infantil. Identificare feminină ca
element dinamic al structurii psihice; posibile simptome nevrotice.
Tensiune neacceptată în sfera agresivită ții; Sen timente de incapacitate; Tendin ța de
a se retrage din fa ța realității, în loc să o î nfrun te; sentimente de vinovă ție.
Dependen ța și supunere; Nevoia de tandre țe; imaturitate emotională .
P (e0/hy -)
Variabilitatea normelor morale generează duble standarde de con știință. Contactele cu
ceilalți sunt dificile (un motiv important de discon fort este frica de atingerea străinilor).
Starea de spirit se leagă atât în direc ția agresiunii, cât și în direcția apatiei.
Absența tensiunii î n ari a controlului afectiv, ceea ce înseamnă că emo țiile pot fi
descărcate cu u șurință. Mici rezerve de agresivitate sunt descărcate cu u șurință, înainte ca
acumularea lor să producă o puternică tensiune afectivă; Posibile descărcă ri nevrotice.
Refuzul sau incapacitatea de a -și exprima emo țiile într -o manieră perceptib ilă.
Puternice pulsiuni exhibi ționiste care sunt frustrat e. Angoasa difuză . Simptome nevrotice.
Pulsiuni homosexuale.
Sch (k ±/p -)
Persoana încearcă să scape de problem e. În loc să î și înfrunte temerile, persoana
evită situa țiile care par periculoase. În caz contrar, este posibil să facă un atac de panică . În
același mod, atunci câ nd persoana simte un pericol, un discomfort din partea oamenilor,
contacutul cu acesta este rupt

Introiectia și ref ularea sunt utilizate simultan î n scopul de a elimina tensiunile
pulsio nale de la nivelul eului; Senza ție subiectivă de te nsiune și conflict fa ță de propria
nevoie de independentă; De și comportamentul dă impresia de for ță, tenacitate și încredere
în sine, fondul interior este tensionat și dominat de angoasă .
Nevo ia de a fuziona cu lumea externă; Proiec ția propriilor con ținutu ri psihice î n
exterior. C(d0/m+)
Există o dorin ță excesivă de a s tabilii noi contacte (o nevoie î n pragul pasiunii). În
acest caz, contactele sunt de obicei slabe, d eoarece acestea sunt o compensa ție pentru
sentimentul abandonului (reac ția copilului abandonat). Atitudinea față de familie și un
partener este iresponsabilă . Dependent de alcool și tendința de supraalimentare sunt
posibile.
Stare depresivă, de natură apatică. Nepăsare. Obiectele din jur stârnesc interes numai
pentru plă cerea pe care o pot procura.
Nevoia de a poseda obiectele exterioare î n scopul placerilor de esenta orala. Nevoia
de dependen ță. Angoasa de pierdere a obie ctului iubit. nevoia de aprimi și de a acorda
dragoste și afectiun e.

Interpretare test candidat 12 ( varsta 36 ani, studii superioare 12 ani experienta)
Vectorul S (al pulsiunilor sexuale)
Factorul h+
Tandrețe individuală î n raport cu o persoană, o familie, rasă, popor; nevoie de
feminitate; instinct matern; Frecventă la indivizii medii; rară la cei orientați spre cultură.
Trebuință de tandrețe, de sentimente materne, de pasivitate, trebuință de feminitate
h: dragoste față de un individ sau față de umanitate
h+: dragoste față de indivizi determinați ; „+”=reacție premani festă, gata de a se
exterioriza, inconștient sprijinită de Eu.
Factorul s –
Spirit cavaleresc î n raport cu colectiv itatea; spirit civilizator; î ntoarcerea agresivității
către sine insăși; inactivitate; masochi sm („s”= -4, -5, -6); frecventă între 20 și 30 de ani;

nevroză obsesională; homosexualitate; melancolie; rară la subiecții medii; semn de
umanizare, tendințe de masochism
Variații ale vectorului „S”, al vieții sexuale, al lumii percepțiilor, al sublimării
culturale sau civilizatoare.
h+/s- Irealitate d ragoste spirituală. Eros celest (care î nțelege, educă și luptă). Antenele
organelor senzoriale sunt retrase din lumea exterioară. Dorința de legături idealiste intime.
Sexualitate pasivă, feminină, care se abandonează. Percepție „artistică”. Umanizare de
tip antic (elenistică). Subiecții umanizați sunt devorați de focul interior al spiritului lor.
Renunțare, pasivitat e, refugiu î n trecut, sensibilitate artistică. Î n cazuri patologice, pentru
bărbați semnifică inversiunea scopului sexual.

Vectorul P (al pul siunilor paroxismale, de surpriză)
Factorul e +
Spirit de justiție î n raport cu colectivitatea; bunătate; toleranță; dorința de a face bine;
caritate; pietate; cenzură etică interioară; frecvență intre 20 și 60 de ani, î n isteria de
conversie și î n schizofrenie; rară la criminali; semn de umanizare.
Factorul hy ±
hy: trebuința de a se da î n spectacol
Ambivalență: trebuie să mă a scund? Frecvență la pubertate, î n isteria cu angoasă, la
criminali.
Variațiile vectorului P, al pulsiunii de surpriză, de afecte, de sentimente, al
sensului etic și moral
e+/hy ± Criză a afectelor, sentimentelor ținute sub control cu ajutorul franelor
interioare și exterioare (de constrangere) . Un Abel (P+/ – care se dă in spectacol (hy+) pentru
că nu are suficiente frane pentru a fi un modest.
Vectorul Sch (pulsiunile Eu -lui)
Factorul k –
Adaptare la lumea exterioară; adesea refulare; inhibiție; constrangeri, chiar compulsii;
incapacitatea de a forma un ideal obiectual de identificare (nu știu ce dores c să am, să
posed!); frecvență în regresie, î n isteria de conversie, i steria cu angoasă, manie; rară î n
melancolie; k -/hy-: sentiment de culpabilitate; frică de pedeapsă.
Factorul p +
Creșterea conștiinței de „ființă posedată” (a fi posedat); fuziunea cu un obiect, cu o
idee; voință de putere; intuiție; inflație psihică; ambitendință; Eu -l spiritual: idealurile Eu -lui;

inclinații amoroase; frecvență la 18 -30 de ani și la paranoizi; rară la subiecții medii; semn de
umanizare p+: „idealul Eu -lui: „iată cum vreau să fiu”.
Variațiile vectorului Sch, al pulsiunilor Eu -lui
k-/p+ Eu-l juvenil, Eul inhibat, dar realist. Luptă impotriva luării de conștiință, a
nevoilor amenințătoare. Eu-l inhibat luptă impotriva posesiunii prin mecanismele de negație;
represiune. DEN: puberul car e neagă două tendințe antagoniste.
Vectorul C (al pulsiunilor de contact)
Factorul d 0
1. Forfoteală și căutare pentru a pune mana pe noi obiecte (d0/m -).
2. Oprire î n căutarea obiectului (d0/m+).
3. Lipsă de susținere și de reținere (d0/e0). Frecvență la subiecț ii normali peste 18 ani,
la barbaiți, î n reacțiile criminale, hipomanie, manie. Poate indica o apati e, o stare depresivă .
Factorul m ±
Ambivalență: trebuie să mă detașez sau să continui să mă agăț de vechiul obiect?
Criză a legăturii; legătură nef ericită fără bucurie; frecventă la 3 -4 ani și în seni litate, nevroze
obsesionale și î n depresie.
Variațiile vectorului C, al pulsiunilor de contact, al schimburilor cu lumea
exterioară (și atenției)
d0/m± Legătură nefericită; î n parte reacții hipomaniacale (m- sau ±). Neplăcere. Viață
comună fără fericire, uniune dualistă nefericită (soție, părinți, amici, etc.). Subiectul se agață
(C0/+), dar aproape să fie deja detașat (C0/ -).

CONCLUZII
Vectorul sexual: S h+/s – Există o manifestare a caracterului moale al pasivită ții, al
fiabilității, al unui semtiment constant de vinovă ție – toți acești factori agravează doar
tendințele masochiste. Acce ptarea aspira țiilor senzuale fără căutarea activă a satisfacerii
lor. Nevoia de a fi beneficiarul pasiv al iubirii și de a fi î ngrijita la modul infantil.
Identificare feminina ca element dinamic al structurii psihice; posibile simptome nevrotice.
Tensiune neacceptata în sfera agresivită ții; Sent imente d e incapacitate; Tendint ș de a se
retrage din faăa realită ții, în loc sa o înfrunte; Sentimente de vinovă ție. Dependenta și
supunere; Nevoia de tandre țe; imaturitate emotională .

Vectorul Proximal P e+/hy± Persoan a este caracterizată prin bunăvoin ță, înalta moralitate
și sacrificiu de sine. Moralitatea înaltă este sus ținuă de dorin ța puternică de a -și urma
principiile cuiva.
Supraeu dinamic activ; Control etic; Puternic control asupra afectelor violente;
Conf lict resim țit constient și puternică tensiune; Am bivalența în ceea ce prive ște
exprimarea sau neexprimarea sentimentelor; pozitiv pentru nevroza…
Vectorul Sch k -/p+ În ciuda faptului că acea persoană se caracterizează prin egoism și
dorința de a avea la fel de multă sferă de influen ță, el sau el realizează nocivitatea acesteia și
o controlează.
Pulsiunile sinelui nu sunt acceptate de catre eu , iar singura modalitate de men ținere a
echilibrului este refularea. încercarea de a rămâne calmă și detașată.
Nevoia de contact afectiv cu mediu l; Incisivitate în atingerea scopurilor; con știentizareă
propriilor trebuin țe.
Vectorul de contact C d0/m± Există un sentiment constant de nefericire cauzat de pierderea
unui obiect de afec țiune. Cu toate acestea, nu există nicio dorin ță de a stabili rela ții noi.
Apariția obiectului de afec țiune nu creează un sentiment de fericire, deoarece cauzează
dorința de a păstra loialitatea împreună cu dorin ța de trădare. Confruntarea constantă a
senzațiilor determină adesea ruperea rela țiilor consacrate și reticența de a stabili noi contacte.
Stare depresiva, de natura apatică. Nepăsare. Obiectele din jur stârnesc interes numai pentru
plăcerea pe care o pot procura.
Interpretare test candidatul 13 (varsta de 45 ani Studii Superioare, vechime in munca 20
ani)
Vectorul S (al pulsiunilor sexuale)
Factorul h 0
Tandrețe satisfăcută, adesea infantilă; frecvență la 3 -4 ani și la pubertate, după
masturbare și după un raport sexual; frecvență la sc hizoizi, isteroizi și mai ales î n isteria cu
angoasă.
Factorul s –

Spirit cavaler esc î n raport cu colectivit atea; spirit civilizator; î ntoarcerea agresivității
către sine insăși; inactivitate; masochi sm („s”= -4, -5, -6); frecventă între 20 și 30 de ani;
nevroză obsesională; homosexualitate; melancolie; rară la subiecții medii; semn de
umanizare, tendințe de masochism .
Variații ale vectorului „S”, al vieții sexuale, al lumii percepțiilor, al sublimării
culturale sau civilizatoare.
h 0/s – – Irealitate d ragoste spirituală. Eros celest (care î nțelege, educă și luptă).
Antenele organelor senzoriale sunt retrase din lumea exterioară. Dorința de legături idealiste
intime. Sexualitate pasivă, feminină, care se abandonează. Percepție „artistică”. Umanizare
de tip antic (elenistică). Subiecții umanizați sunt devorați de focul interior al spirit ului lor.
Renunțare, pasivit ate, refugiu î n trecut, sensibilitate artistică. Î n cazuri patologice, pentru
bărbați semnifică inversiunea scopului sexual.

Vectorul P (al pulsiunilor paroxismale, de surpriză)
Factorul e ±
Ambivalență: trebuie să fiu inger sau demon? Abel sau Cain? Bun sau rău? Frecvență
la 19 -20 de ani și în senilitate, î n isteria cu angoasă, la reacțiile criminale, î n nevrozele
obsesionale.
Factorul hy –
Pudoare; repulsie de a se da î n spectacol; lume imaginară, ireală; cenzură morală
severă (de natură externă); frecve nță la prepubertate, în homosexualitate, î n pseudologia
fantastică; rară in isteria de conversie; semn de umanizare cu „e”=+. Hy- este caracteristic
celor care nu vor sau nu pot să î și exprime se ntimentele, au frecvent tendința către visare
Variațiile vectorului P, al pulsiunii de surpriză, de afecte, de sentimente, al
sensului etic și moral
e±/hy – Neliniște, stări de angoasă, de anxietate, panică, fobie, etc. Obsesie isteriformă,
aproape de panică. Un Abel care lasă să se acumuleze afectele (pentru că nu are supape de
descărcare). Fobicul in faza prealabilă imbolnăvirii.

Vectorul Sch (pulsiunile Eu -lui)
Factorul k –
Adaptare la lumea exterioară; adesea refulare; inhibiție; constrangeri, chiar compulsii;
incapacitatea de a forma un ideal obiectual de identificare (nu știu ce dores c să am, să

posed!); frecvență în regresie, î n isteria de conversie, i steria cu angoasă, manie; rară î n
melancolie; k -/hy-: sentiment de culpabilitate; frică de pedeapsă.
Factorul p +
Creșterea conștiinței de „ființă posedată” (a fi posedat); fuziunea cu un obiect, cu o
idee; voință de putere; intuiție; inflație psihică; ambitendință; Eu -l spiritual: idealurile Eu -lui;
inclinații amoroase; frecvență la 18 -30 de ani și la paranoizi; rară la subiecții medii; semn de
umanizare p+: „idealul Eu -lui: „iată cum vreau să fiu”.
Variațiile vectorului Sch, al pulsiunilor Eu -lui
k-/p+ Eu-l juvenil, Eul inhibat, dar realist. Luptă impotriva luării de conștiință, a
nevoilor amenințătoare. Eu-l inhibat luptă impotriva posesiunii prin mecanismele de negație;
represiune. DEN: puberul care neagă două tendințe antagoniste.

Vectorul C (al pulsiunilor de contact)
Factorul d +
Căutarea unui nou obiect; nevoia de achiziție a valorilor obiectului; cupiditate;
tendința de rivalitate; prodigalitate (risipă); tendință spre depresie (d+/k+/s – sau 0); analitate;
frecvență la 7 -8 ani și in senilitate, la homosexuali și la depresivi.
Factorul m +
Dorința de a se agăța (de obiect); fidelitate față de obiect; frică de p ierderea obiectului
iubit; oralitate; securizare; frecvență la 20 -30 ani și in senilitate; frecventă in ipohondrie și
homosexualitate.
Variațiile vectorului C, al pulsiunilor de contact, al schimburilor cu lumea
exterioară (și atenției)
d+/m+ Legătură infi delă (d+). Principiul realității. Legături simultane cu mai multe
obiecte. Atenție defectuoasă divizată.

CONCLUZII:
S (h0/s -): Persoana este pasivă și înclinată spre auto -flagelare excesivă. Sim țul
constant al vinovă ției poate duce la manifestări masochiste și la suprimarea propriilor nevoi.
În primul rând, dorin țele sexuale sunt înlocuite de activitatea socială sau spirituală
profesională.
P (e±/hy -): Lupta internă constant în două principii (binele și răul) genereaz ă un
conflict etic pe care persoana nu îl poate rezolva pe cont propriu, dar ascunde cu aten ție din

lumea exterioară. Problema duce la o tensiune ridicată, atât emo țională cât și fizică, care are
proprietatea a acumulării și amplificării în timp.
Sch (k-/p+): În ciuda faptului că persoana este caracterizată de egoism și dorința de a
avea la fel de multă sferă de influen ță, ea sau el realizează nocivitatea acesteia și o
controlează.
C (d+/m+) : Persoană excesiv de sociabilă, care dore ște o varietate de contacte. În
acest caz, de obicei, o nouă afec țiune apare pe fundalul vechii afec țiuni. Persoanele de
contact cu oamenii sunt superficiale, frecvente și agitate. Adesea, o astfel de comunicare
împiedică concentrarea și afectează munca sau studiile. Mulți cunoscu ți și relații scurte sunt
o încercare de a minimaliza sentimentul de singurătate. Prin urmare, acesta din urmă nu se
referă la factori externi, ci este un sentiment subiectiv, care apare din cauza lipsei de
profunzime a contactelor.

Interpretare test candidatul 14 ( vârsta 24 ani, studii superioare, experien ță 2 ani
și 6 luni)
Vectorul S (al pulsiunilor sexuale)
Factorul h+
Trebuință de tandrețe, de sentimente materne, de pasivitate, trebuință de feminitate
h: dragoste față de un indi vid sau față de umanitate
h+: dragoste față de indivizi determinați
Tandrețe individuală î n raport cu o persoană, o familie, rasă, popor; nevoie de
feminitate; instinct matern; Frecventă la indivizii medii; rară la cei orientați spre cultură.
Factorul s 0
Virilitatea, activitatea satisfăcută; satisfacerea agresivității, a sad ismului; frecvență la
3-4 ani, î n senilitate, la bolnavii mintali agitați, la catatonici, melancolici, la criminali, după
descărcare.
Variații ale vectorului „S”, al vieții sexuale, al lumii percepțiilor, al sublimării
culturale sau civilizatoare.
Nu exista
Vectorul P (al pulsiunilor paroxismale, de surpriză)
Factorul e –

e trebuința unei conduit etice
e-: tendința de rău, de răzbunare
Acumularea inconștientă de afecte brutale (furie, ură, dorință de răzbunare);
intoleranță; tensiune isteri cală; neliniște; frică de șine î nsăși; frecvență la 5-6 ani și în
senilitate, la epileptici, candidați la suic id, criminali; rară î n isteria cu angoasă și la subiecții
cultivați.
Factorul hy ±
hy: trebuința de a se da î n spectacol
Ambivalență: trebuie să mă ascund? Frecvență la pubertate, in isteria cu angoasă, la
criminali.
Variațiile vectorului P, al pulsiunii de surpriză, de afecte, de sentimente, al
sensului etic și moral
Criză a afectelor, sentimentelor ți nute sub control cu ajutorul frâ nelor interioare și
exterioare (de constrangere)
e-/hy ± Un Cain (P -/+) care se ascunde pudic (hy -) și care este inhibat neav ând
destulă energie de scandal (hy -).
Vectorul Sch (pulsiunile Eu -lui)
Factorul k –
Adaptare la lumea exterioară; adesea refulare; inhibiție; constrangeri, chiar compulsii;
incapacitatea de a forma un ideal obiectual de identificare (nu știu ce doresc să a m, să
posed!); frecvență în regresie, â n isteria de conversie, i steria cu angoasă, manie; rară î n
melancolie; k -/hy-: sentiment de culpabilitate; frică de pedeapsă.
Factorul p +
Creșterea conștiinței de „ființă posedată” (a fi posedat); fuziunea cu un obiect, cu o
idee; voință de putere; intuiție; inflație psihică; ambitendință; Eu -l spiritual: idealurile Eu -lui;
înclinații amoroase; frecvență la 18 -30 de ani și la paranoizi; rară la subiecții medii; semn de
umanizare p+: „idealul Eu -lui: „iată cum vreau să fiu”.
Variațiile vectorului Sch, al pulsiunilor Eu -lui
k-/p+
Eu-l juvenil, Eul inhibat, dar realist. Luptă impotriva luării de conștiință, a nevoilor
amenințătoare.
Eu-l inhibat luptă impotriva posesiunii prin mecanismele de negație; represiune.
DEN: puberul care neagă două tendințe antagoniste.

Vectorul C (al pulsiunilor de contact )
Factorul d –
Renunțare; fidelitatea obiectului; fixarea la vechiul obiect; parcinomie (zgarcenie);
gust de colecționare, de a păzi obiecte de valoare; conservatorism; analitate reprimată;
frecvență la 20 -30 de ani și la subiecții cultivați, la escroci și la homosexuali.
Factorul „m”+
Dorința de a se agăța (de obiect); fidelitate față de obiect; frică de pierderea obiectului
iubit; oralitate; securizare; frecvență la 20 -30 ani ș i în senilitate; frecventă î n ipohondrie și
homosexualitate.
Variațiile vectoru lui C, al pulsiunilor de contact, al schimburilor cu lumea
exterioară (și atenției)
d-/m+
Legătură fidelă. Legături conservatoare, lipicioase. Reacția fidelității. Irealitate (d -).
Fixare extremă asupra unuia dintre părinți sau asupra reprezentanț ilor lor (dragoste
incestuoasă, ură incestuoasă). Pe un plan mai elevat: atașare extremă de o idee. Atenție
concentrată („lipicioasă”).
CONCLUZII:

S (h+/s0) : Persoana are nevoie de dragoste și tandrețe, se manifestă în afec țiune
infantilă pentru oamenii a propiați. Starea generală este slăbită după o explozie agresivă
emoțională. Cu toate acestea, atât agresivitatea, cât și dorința sexuală tind să se recupereze la
același nivel.
P (e-/hy±) : În ciuda neglijării regulilor morale general acceptate, persoana
controlează cu succes manifestarea egoismului, cinismului și rigidității care îi permite să nu
iasă în eviden ță printre alte persoane.

Sch (k-/p+): În ciuda faptului că persoana este caracte rizată de egoism și de dorin ța
de a avea la fel de multă sferă de influen ță, el sau ea realizează nocivitatea acesteia și o
controlează.

C (d-/m+) : Devotarea ca trăsătură de caracter poate fi realizată ca un ata șament
emoțional pe termen lung și uneori pe tot parcursul vie ții față de mamă sau de tată (mai des
față de mamă). În acela și timp, ata șamentul poate fi atât pozitiv (iubire), cât și negativ (ură ).

Există, de asemenea, multă devotament fa ță de principii, ideea rămâne relevantă pentru o
perioadă lu ngă sau chiar pentru o via ță. Părerile, de regulă, sunt umaniste, incluzând idei de
autorealizare creatoare de dezvoltare, libertate și acceptare a responsabilită ții.

Interpretare test candidat 15 ( varsta de 32 ani studii superioare Universitatea
Bucuresti )
Vectorul S (al pulsiunilor sexuale)
Factorul h –
Tandrețe î n raport cu o colectivitate; dragoste de viitor; nevoie de cultură; refularea
tandreței individuale și a feminității; frecvență la cei orientați spre cultură și î n isteria de
conversie; rară la subiecții medii; indice de umanizare.
Factorul s –
Spirit cavaleresc î n raport cu colec tivitatea; spirit civilizator; î ntoarcerea agresivității
către sine insăși; inactivitate; masochi sm („s”= -4, -5, -6); frecventă î ntre 20 și 30 de ani;
nevroză obsesională; homosexualitate; melancolie; rară la subiecții medii; semn de
umanizare, tendințe de masochism .
Variații ale vectorului „S”, al vieții sexuale, al lumii percepțiilor, al sublimării
culturale sau civilizatoare.
Irealit ate d ragoste spirituală. E ros celest (care î nțelege, educă și luptă). Antenele
organelor senzoriale sunt retrase din lumea exterioară. Dorința de legături idealiste intime.
Sexualitate totală umanizată. Irealitate. Rațiune „stransă”, pozitivistă, hiperinteligență,
raționalism , irealitate. Fiin țe cu judecată , pozitiviste, hiperinteligente, ra ționaliste. Izolat de
lumea reală și spiritualizat, î și refulează total sadismul (adesea Sch++ sau +0). Î n corelație
cu un Eu neumanizat indică o sexualitate refulată. Mai poate fi autism sau far iseu.
Vectorul P (al pulsiunilor paroxismale, de surpriză)
Factorul e +
Spirit de justiție î n raport cu colectivitatea; bunătate; toleranță; dorința de a face bine;
caritate; pietate; cenzură etică interioară; frecvență î ntre 20 și 60 de ani, î n isteria de
conversie și î n schizofrenie; rară la criminali; semn de umanizare.
Factorul hy ±
hy: trebuința de a se da î n spectacol

Ambivalență: trebuie să mă a scund? Frecvență la pubertate, î n isteria cu angoasă, la
criminali.
Variațiile vectorului P, al pulsiunii de surpriză, de afecte, de sentimente, al
sensului etic și moral
e+/hy ± Criză a afectelor, sentimentelor ținute sub control cu ajutorul franelor
interioare și exterioare (de constrangere) . Un Abel (P+/ – care se dă in spectacol (hy+) pentru
că nu are suficiente frâne pentru a fi un modest.
Vectorul Sch (pulsiunile Eu -lui)
Factorul k –
Adaptare la lumea exterioară; adesea refulare; inhibiție; constrangeri, chiar compulsii;
incapacitatea de a forma un ideal obiectual de identificare (nu știu ce dores c să am, să
posed!); frecvență în regresie, î n isteria de conversie, i steria cu angoasă, manie; rară î n
melancolie; k -/hy-: sentiment de culpabilitate; frică de pedeapsă.
Factorul p +
Creșterea conș tiinței de „ființă posedată” (a fi posedat); fuziunea cu un obiect, cu o
idee; voință de putere; intuiție; inflație psihică; ambitendință; Eu -l spiritual: idealurile Eu -lui;
inclinații amoroase; frecvență la 18 -30 de ani și la paranoizi; rară la subiecții medii; semn de
umanizare p+: „idealul Eu -lui: „iată cum vreau să fiu”.
Variațiile vectorului Sch, al pulsiunilor Eu -lui
k-/p+ Eu-l juvenil, Eul inhibat, dar realist. Luptă impotriva luării de conștiință, a
nevoilor amenințătoare. Eu-l inhibat luptă impotriva posesiunii prin mecanismele de negație;
represiune. DEN: puberul care neagă două tendințe antagoniste.
Vectorul C (al pulsiunilor de contact)
Factorul d 0
1. Forfoteală și căutare pentru a pune mana pe noi obiecte (d0/m -).
2. Oprire î n căutarea obiectului (d0/m+).
3. Lipsă de susținere și de reținere (d0/e0). Frecvență la subiecții norm ali peste 18 ani,
la balbaiți, î n reacțiile criminale, hipomanie, manie. Poate indica o apatie, o stare depresiva.
Factorul „m”+
Dorința de a se agăța (de obiect); fidelitate față de obiect; frică de pierderea obiectului
iubit; oralitate; securiz are; frecvență la 20 -30 ani și în senilitate; frecventă î n ipohondrie și
homosexualitate.

Variațiile vectorului C, al pulsiunilor de contact, al schimburilor cu lumea
exterioară (și atenției)
Legături fericite (m=0 sau m=+). Principiul plăcerii.
d0/m+ Relații mature ale adultului cu lumea. Atenție bună. Subiectul nu caută obiecte
noi, dar se agață de cele vechi cu solicitudine. Frică de a pierde obiectul. Cramponare
anxioasă (C0/+!!). Patologie: câ nd este d = 0, m = +!! este nevroză anxioasă (legătura, dar cu
anxietate mare).
CONCLUZII
S (h-/s-):
Propensiunea excesivă la sacrificiu și dragoste pentru umanitate duce la reprimarea
nevoilor, inclusiv a dorin ței sexuale. Aceasta din urmă este sublimată activ de activită țile
sociale și acțiunile umaniste.
Refuzul de a -si recunoaste nevoia de afectiune tandra, c a un mecanism de aparare
declanșat în urma deceptiilor traite; Aparen ța rece î n contactele interpersonale, dar poat e
manife sta atitudine socială călduroasă. Î și neagă latura "feminină"; Structura psihica
masculină; Posibile simptome nevrotice în sfera sexualită ții (frigiditate).
Tensiune neacceptata în sfera agresivită ții; Sen timente de incapacitate; Tendin ța de
a se retrage din fața realității, în loc să o înfrunte; Sentimente de vinovă ție.
P (e+/hy±) :
Supraeu dinamic activ; Control etic; Puternic control asupra afectelor violente;
Conflict resimti ț conștient și puternic ș tensiune; Ambivalenta î n ceea ce priveste
exprimarea sau neexprimarea sentimen telor; pozitiv pentru nevroză .
Persoana se caracterizează prin bunăvoin ță, înaltă moralitate și sacrificiu de sine.
Înalta moralitate este sus ținută de dorin ța puternică de a -și urma principiile cuiva.
Sch (k-/p+):
Persoana este dificil să se adapteze la lumea din jur, dar dorin ța excesivă de putere și
stima de sine sunt încă manifestate activ, în ciuda încercărilor de control. Rela țiile cu ceilal ți
sunt încordate, deoarece persoana este sigură de ostilitatea ei. Acest lucru este valabil mai
ales pentru cei care nu aprobă gândurile și opiniile persoanei.

Pulsiunile sinelui nu sunt acceptate de catre eu, iar singura modalitate de mentinere a
echilibr ului este refularea. incercarea de a ramane calma si detasata.
Nevoia de contact afectiv cu mediul; Incisivitate î n atingerea scopurilor;
constientizarea propriilor trebuinte.
Tensiun ea nevoilor afective este atat de puternică încat, în ciuda refulă rii, e a este
constientă de ele; Puternice pulsiun i sexuale (neacceptate); nevroză (compulsiva?).
C (d0/m+) :
Se datorează realizării cu succes a nevoii de contact strâns, că nicio dorin ță de a căuta
un nou obiect de afec țiune. Acest lucru se datorează faptului că vechiul obiect de afec țiune
arată bunăvoin ță și demonstrează acceptare, chiar dacă contactul a început să slăbească.
Stare depresivă, de natură apatică. Nepă sare. Obiectele din jur stâ rnesc interes numai
pentru placerea pe care o pot procura.
Nevoia de a poseda obiectele exterioare în scopul plăcerilor de esen ță orală. Nevoia
de dependen ță. Angoasa de pierdere a obiectului iubit. nevoia de a primi și de a acorda
dragoste și afecțiune.

Concluzii
Procesul de selec ție a locului de muncă începe cu o reclamă și se î ncheie p rin
oferirea unui loc de muncă . Acest p rocesul de recrutare a fost realizat de echipa specializată
din departamentul resursel or umane la care am participat și eu.În afară de metodele
tradiționale pentru selectarea CV -ului și efec tuarea interviurilor am apelat și la un proces
de selecție folosind testele proiective.
Din totalul candida ților ăn urma interviului și în urma testului de cuno știnte
contabile aplicat, am hotărât împreună cu colegii din departamentul de resurse um ane (Vulpoi
si Toad er Management) să mergem mai departe în selec ție cu cei 15 candida ți care au
trecut testul de cuno ștințe. Astfel că am hotărât cu ei să aplică m trei modele de teste
proiective.
Din prim ul test cel al Arborelui am hotărât să mergem mai de parte cu candidatul 2,
această hotărâre a fost luată pe baza interviului, a testului de cuno ștințe unde a acumulat un
punctaj maxim, cât și a testului Arborelui din care am p utut afla anumite particularită ți a
personalită ții acestuia.
La cel de -al doilea test din cei 5 propu și să suțină acest test trei dintre candidați au
refuzat aplicare a testului ceea ce ne -a facut să avem doar două teste în această categorie.
Nu am exclus candidatii care au refuzat testul, dar am ales î n urma punctajului
obținut la test ul de cuno ștințe să meargă mai departe candidatul cu numărul 8 care a și
susținut testul Rorschach
Din cel de -al treilea test Szondi am hotarat împreună cu echipa să meargă mai departe
candidatul 13, decizia am luat -o pe baza testelor sus ținute atat cel de cunoștințe cât și cel
proiectiv.

Aceste teste proiective n e-a ajutat pe noi ca angajatori să identifică m indivizii care
posedă un stil de personalitate specific, obiceiuri de muncă, abilită ți, motivație.
Avantajele testelor pro iective. ne sunt de mare aj utor în selectie și recrutarea
personalului deoarece unii candidati pot încerca să pară ceea ce nu sunt să se facă plăcu ți în
fața angajat orului iar aceste teste ne ajută să identificăm adevaratele calită ți și defecte ale
viitorului angajat.
Dezavantaj ele testelor sunt că uneori cei testați sunt reticenti în aplicarea acestor
teste, așa cum s -a întamplat î n cazul celor trei candidate, dificultatea aplicării și
interpretarea acestora . din fericire firma pentru care eu l ucrez au un angajat specializat,
printre alte dezavantaje se numară și faptul că u n singur test nu este foarte relvant în
determinarea personalită ții aceste teste teoretic sunt aplicate de mai multe ori la anumite
interval de timp.
Voi încheia această lucrare prin a spune că am urmă rit timp de trei luni cei trei
angajați și cel mai bine s -a integrat î n cadrul echipei candidatul cu numărul 8 care a
susținut ca tes t proiectiv Testul Rorschach.

Bibliografie :
1. Minulescu M., Tehnici proiective, Ed. T.Maiorescu, București 2001
2. Dumitrașcu N., Tehnicile proiective în evaluarea personalității, Ed. Trei, București 2005.
3. Dr. Ewalad Bohm, Manual pentru psihodiagnosticul Rorschach, Editura Profex, Bucuresti
4. Karl Koch, Testul Arborelui, Editura Profex, Timisoara 1900
5. The International Journal of Indian Psychology ISSN 2348 -5396 (e) | ISSN: 2349 -3429 (p)
Volume 7, Issue 4,DIP: 18.01.027/20190704
6.