MASTER: MANAGEMENTUL MEDIULUI SI DEZVOLTARE DURABILA [311102]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ENERGETICA

MASTER: MANAGEMENTUL MEDIULUI SI DEZVOLTARE DURABILA

Impactul asupra mediului al stației de epurare din municipiul Curtea de Argeș

Coordonator: Prof. dr. ing. Diana ROBESCU

Autor: OVEDENIE (Maria) Georgeta Denisa

I N T R O D U C E R E

[anonimizat], s-a nascut in urma cu 4,6 miliarde de ani. Dar, [anonimizat]: rocile, apa si aerul s-au format incetul cu incetul si apoi a aparut viata.

[anonimizat] a omului în special. [anonimizat], [anonimizat], cele care sunt ori cele care nu sunt resimțite. O altă definiție o [anonimizat]: aerul, apa, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], inclusiv, valorile materiale și spirituale.

Apa este un factor de mediu indispensabil vieții. [anonimizat]. Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are multiple consecințe negative asupra omului și sănătății sale.

În natură apa se află într-o [anonimizat], deplasându-se la distanțe enorme. [anonimizat], [anonimizat], de pe sol și plante. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] 97% din aceasta conține sare nu este potrivită pentru consum uman sau pentru scopuri industriale. Din cele 3% rămase, două treimi sunt sub formă de gheață și zăpadă și doar 1% este apă dulce. [anonimizat] 98% este apă freatică și 2% apă de suprafață. Astfel, [anonimizat] 0,02% este disponibilă în lacuri și ape curgătoare. Din acest motiv, o resursă atât de limitată este foarte prețioasă și impune conservarea sa.

[anonimizat] o problemă actuală cu consecințe mai mult sau mai puțin grave asupra populației. [anonimizat]. [anonimizat].

Apele uzate pot fi clasificate în mai multe categorii:

[anonimizat], [anonimizat], spălat și din alte activități menajere. Aceste ape sunt poluate cu substanțe organice (detergenți, [anonimizat]), substanțe minerale (cloruri, amoniac), [anonimizat].

[anonimizat]/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere și apele meteorice.

Ape uzate orășenești/urbane – reprezintă apele uzate menajere sau un amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale și/sau ape meteorice.

Reducerea impactului asupra receptorilor de apă uzată poate fi realizat numai prin reducerea cantităților de poluanți eliberați în receptori odată cu reintegrarea apelor uzate în resursele naturale de apă. Operația este cunoscută sub termenul generic de epurare și reprezintă un ansamblu concertat de procese fizico-chimice și biologice menite să reducă conținutul de poluanți din masa de apa uzată.

Activitatea de epurare poate fi clasificată în funcție de actorul procesului. Astfel, se distinge un fenomen natural de epurare al apelor (autoepurare) și unul de epurare propriu-zisă, artificial.

Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile de natura chimica sau bacteriologica, continute in apele uzate, sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului in care se evacueaza si sa  nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia.

Procesele de epurare sunt, in mare masura, asemanatoare cu cele care au loc in timpul autoepurarii, numai ca sunt dirijate de catre om si se desfasoara cu o viteza mult mai mare.

Instalatiile de epurare sunt realizate tocmai in scopul intensificarii si favorizarii proceselor care se desfasoara in timpul autoepurarii.

Tratamentele care se aplica includ tehnologii bazate pe procese si fenomene naturale: fizice, chimice si biologice, aplicate diferentiat la diferite categorii de apa uzata, iar în cadrul acestora se deosebesc diferite tehnici si metode de lucru, functie de compozitia apelor uzate.

1. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICA A ZONEI

1.1. Elemente de relief si geologie

Orașul Curtea de Argeș este localizat în partea de nord a județului Arges, în depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeș, la o altitudine de 450 m deasupra nivelului mării, și este înconjurat de dealurile și muscelele sudice ale Munților Făgăraș. Suprafața orașului este de aproximativ 75 km², cadrul natural fiind condiționat de prezența zonei montane din apropiere, care se află la circa 28 km distanță și care introduce variație și diversitate. Este situat la o distanță de 38 km de municipiul Pitești, la 36 km de orașul Râmnicu Vâlcea și la 45 km de Câmpulung.

Orasul este situat in depresiunea intracolinara a bazinului superior al raului Arges si este inconjurat de dealurile si muscelele sudice ale Muntilor Fagaras, in zona Piemontului (Podișului) Getic.

Altitudinea medie a podisului este de 450 m. Acestă unitate de podis este situata sudic Carpatilor Meridionali (de care isi leaga geneza) si are o intindere de la Subcarpatii Getici, in nord, la Campia Romana, in sud. Se limiteaza in partea de est cu valea Dambovitei, iar in partea de vest cu Podisul Mehedinti si valea Dunarii.

Acest podis s-a format prin depunerea materialelor grosiere la marginea zonei montane la sfarsitul neozoicului. Ulterior, acestea au suferit un proces de eroziune datorita apelor curgatoare.

Formarea vorbeste despre tipul unitatii de relief: este o unitate piemontana cu inclinare dinspre zona montana spre zona de campie (N spre S). Structura monoclinala permite scaderea altitudinilor de la peste 700 m, la sub 200 m, in partea de sud.

Sedimentarea podisului s-a facut prin transportul materialelor aduse din munti de rauri. Aceste materiale sunt pietrisuri si nisipuri. In partea nordica s-au cimentat formand marne, conglomerate si gresii. Pe tot cuprinsul podisului apar intercalatii de argile ce produc alunecari de teren, dar si intercalatii de carbuni inferiori (lignit) in partea vestica de-a lungul vaii Jiului (Bazinul Motru-Rovinari). Intre porii rocilor s-au acumulat hidrocarburile.

Raurile au fragmentat piemontul, astfel ca aspectul actual este de platforme, separate de vai largi. Tipul de relief fluvial este bine conturat cu terase si lunci largi. Sunt bine evidentiate formele tipului de relief structural: platforme (ce datorita raurilor au scurgere spre sud, au aspect de dealuri foarte alungite) si cueste (in partea nordica, de separare fata de Subcarpati).

Fig. 1.1 Harta geologica

Diviziunile formeaza platforme separate prin rauri:

– Platforma Candesti este situata intre Dambovita si Arges si are o grosime mare a pietrisurilor (peste 60 m).

– Platforma Argesului este puternic fragmentata de afluentii Argesului.

– Platforma Cotmeana se dispune pana la Olt.

– Platforma Oltetului apare intre Olt si Jiu.

– Platforma Strehaia intre Jiu si Dunare.

– Platforma Jiului este strabatuta de raul Jiu si incadrata de Gilort si Motru.

Piemontul Getic reprezinta a treia treapta morfologica a reliefului judetului, a carui limita cu subcarpatii este marcata de sirul depresiunilor intracolinare, spre care se termina prin creste. Pe teritoriul judetului Arges se afla partial piemonturile Candesti si Cotmeana si în totalitate piemontul Argesului (dealurile Argesului).

Relieful structural este o caracteristica definitorie a Muscelelor Argesului. Înclinarea generala a stratelor este nord-sud, ca urmare a antrenarii formatiunilor de molasa la inaltarea masei montane la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului. Formele structurale sunt exprimate in peisaj prin fronturi de cuesta, suprafete structurale, vai consecvente, subsecvente si obsecvente. Suprafetele structurale au, in general, expozitie sudica si sunt folosite ca fanete, pasune, livada.

Relieful petrografic este rezultatul unei mari varietati de depozite de varsta paleogen-neogena asupra carora au actionat agentii externi.

Teritoriul administrativ al municipiului Curtea de Arges se incadreaza, din punct de vedere geologic, in partea central estica a Depresiunii Getice, depresiune ce a functionat ca arie de sedimentare in fata Carpatilor Meridionali, evoluand ca atare in Paleogen si Neogen.

Formatiunile sedimentare care participa la alcatuirea litologica a zonei apartin Miocenului, Pliocenului si Cuaternarului.

Seismicitate

Din punct de vedere seismic, amplasamentul face parte din zona de calcul „D”, avand urmatorii parametri seismici, conform P100/1992:

– coeficient seismic – ks = 0,20g

– perioada de colt – Tc = 0,7 sec.

Fig. 1.2 Zonarea seismica

1.2. Clima

Clima constituie una din componentele de baza ale cadrului natural, cu influenta nemijlocita si directa asupra tuturor domeniilor de activitate.

Cunoasterea caracteristicilor climatice, respectiv a valorilor elementelor si parametrilor climatici, este necesara tuturor domeniilor a caror activitate este influentata de conditiile de vreme.

Teritoriul judetului Arges se incadreaza in perimetrul sectorului de clima continentala, de la nivelul celor mai inalte culmi ale muntilor Fagaras, la nord, pana catre periferia sudica a Campiei piemontane.

Sub aspect climatic, zona muscelelor este expusa circulatiei vestice si sud-vestice. Vaile incadrate de muscele au un climat de adapost in cadrul caruia nu se produc geruri mari, viscole, vanturi reci, beneficiind de efectul de bariera pe care il realizeaza muntii.

Cadrul natural al municipiului Curtea de Arges beneficiaza de prezenta la 28 km a zonei montane, fiind situat la o altitudine medie de 450 m in depresiunea intracolinara a bazinului superior al raului Arges, inconjurat de dealurile si muscelele sudice ale Muntilor Fagaras.

Situarea intr-o zona depresionara are ca rezultat o clima favorabila, caracteristica versantilor adapostiti, cu temperaturi moderate tot timpul anului si precipitatii relativ abundente. Toamna si primavara sunt frecvente ceturile, iernile sunt mai putin aspre decat la campie, iar verile sunt in general placute, cu zile insorite.

Fig. 1.3 Harta climatologica

Temperatura aerului

Media temperaturii aerului in luna cea mai calda (iulie) este de +20,8șC, iar in cea mai rece (ianuarie) este de – 2,4șC. Media anuala a temperaturii este de + 9,8șC, cu maxima absolută de + 35,2șC si minima absoluta de – 27șC. Zilele însorite sunt in medie 107 pe an.

Temperatura medie lunară a aerului (șC) la statia meteorologica Curtea de Arges, din anul 2017, comparativ cu normala climatologică (1961 – 1990)

Data medie si extrema a primului si ultimului inghet

Durata medie (in zile) a intervalului fara inghet

Temperaturile sunt caracteristice unui climat continental cu foarte mari amplitudini la sfarsitul sezoanelor. Variatiile de temperaturi sunt uneori chiar extreme in cursul aceleiasi luni.

Graficul 1.1 Variatii de temperaturi

Precipitatiile atmosferice

Cunoasterea regimului precipitatiilor in bazinul hidrografic Arges (in cazul nostru la Curtea de Arges), cel mai amenajat si in acelasi timp cel mai solicitat rau din punct de vedere hidrologic din Romania, datorita aglomerarilor urbane Bucuresti si Pitesti, se impune ca o necesitate practica obiectiva.

Zona studiata primeste influentele tuturor centrilor atmosferici, dar cu o frecventa mai mare a celor din zona mediteraneeana.

Departarea apreciabila de mare si ocean, particularitatile conditiilor naturale locale, relieful si vegetatia, dau regimului precipitatiilor multe din caracteristicile climatului continental.

Fig. 1.4 Harta precipitatii

Pluviometria si stratul de zapada

Pluviometria este in general scazuta, chiar daca incidenta altitudinii are tendinta sa creasca progresiv precipitatiile. Precipitatiile sunt scazute mai ales iarna.

Graficul 1.2 Precipitatii medii lunare

Stratul de zăpadă se formează în intervalul rece al anului, când precipitațiile sunt și sub formă de ninsoare, iar temperatura solului și a aerului devine negativă.

Graficul 1.3 Stratul de zapada

Riscul de inundatii

Riscurile de inundatii sunt relativ scazute pentru zona noastra de studiu, astfel:

– precipitatii > 200 mm in partile cele mai inalte ale Fagarasului

– precipitatii cuprinse intre 150-200 mm pe ansamblul masivelor (Fagaras, Iezer, Craiului si Leaota)

– precipitatii de 100-150 mm pentru restul zonei de studiu

Regimul diurn al vitezei vântului

Circulatia aerului este data in principal de distributia centrilor barici care actioneaza in zona luata in studiu si de conditiile locale (orientarea culoarului Argesului N – S) in al doilea rand.

Vanturile dominante sunt de tendinta Nord, dar cu o puternica incidenta a conditiilor microclimatice legate de relief.

Statia de la Curtea de Arges reda cu siguranta o viziune mai clara a tendintei generale a orientarii vanturilor.

In cursul anului, regimul mediu al vantului scoate in evidenta dominatia NV a directiei care are o frecventa covarsitoare 26,7% (mai mult de ¼ din totalul cazurilor pe cele 8 directii).

Vantul, reprezentand o marime vectoriala a aerului, este definit prin doua caracteristici principale, dintre care una – viteza – care este masurata la nivelul standard de 10 m deasupra solului, este prezentata sub forma de valori medii lunare si anuale in tabelul urmator.

Graficul 1.4 Viteza vanturilor

Viteza medie a vanturilor si maxima sunt slabe in raport cu datele la care ne-am putea astepta pentru o zona montana. Totusi trebuie tinut cont de implantarea statiilor meteo la departare de crestele si varfurile expuse la vant.

Directiile predominante ale vantului pentru statia meteorologica sunt prezentate in tabelul de mai jos prin frecventele medii lunare si anuale.

Circulatia aerului este data in principal de distributia centrilor barici care actioneaza in zona luata in studiu si de conditiile locale (orientarea culoarului Argesului N – S) in al doilea rand.

In cursul anului, regimul mediu al vantului scoate in evidenta dominatia NV a directiei care are o frecventa covarsitoare 26,7% (mai mult de ¼ din totalul cazurilor pe cele 8 directii).

Acest lucru este influentat de orografie si de orientarea culoarului Argesului NV – SE care, in anumite situatii, impune directionarea aerului pe culoar de la NV catre SE. Valori relativ ridicate ale frecventei vantului sunt inregistrate pe directiile N (14,2 %) si E (11,1 %).

Pe directiile SE si NE vantul prezinta valori ale frecventei cuprinse intre 2,6 % si 7,5 %. Directia NV predomina in tot cursul anului, iar directia NE are valori reduse in toate lunile, directiile N si E sufera modificari destul de mari ale frecventei in cursul anului, pe cand la celelalte directii nu constatam modificari sensibile.

Pe anotimpuri, NV este directia dominanta (cu un minim iarna si un maxim vara). NE inregistreaza valorile cele mai scazute ale frecventei, constant pentru toate anotimpurile, N inregistreaza un maxim vara si un minim iarna, E un maxim in perioada de trecere iarna – primavara, SE si S inregistreaza un maxim primavara si un minim vara. SV se incadreaza in aceleasi variatii cu S si SE, V reprezinta valori ale frecventei destul de constante in toate anotimpurile.

Frecventa medie pe directii

Graficul 1.5 Frecventa anuala a vantului pe directii

1.3. Hidrologia

Din punct de vedere hidrografic, obiectivul este situat in municipiul Curtea de Arges, pe malul stang al raului Arges, bazinul hidrografic Arges.

Valea Argesului strabate zona montana prin spectaculoasele chei cu acelasi nume, se largeste in Depresiunea Arefului printre versantii puternic inclinati si scurti, formandu-si o lunca si chiar o terasa ce se dezvolta pe ambele parti ale raului, dar ceva mai extinsa pe partea dreapta. Altitudinea absoluta a terasei este de 600 m si inclinata usor spre lunca, de care o separa o frunte de 5 – 10 m inaltime, cu panta de 8 – 12 % si mai mult. La Corbeni, in cel de-al doilea sector subcarpatic al vaii Argesului, intre dealurile inalte, valea se ingustează capatand aspect de defileu, cu versanti uneori verticali (Pietrisul, Coastele Scheiului), dar apar si bazinete de eroziune in care Argesul meandreaza larg.

La iesirea dintre dealurile subcarpatice, valea se deschide si zona apare din nou ca o depresiune, de data aceasta mai joasa, reprezentand Depresiunea Curtea-de-Arges, care face parte din Depresiunea celor Sapte Muscele. Profilul longitudinal al vaii coboara de la 620 m la 430 m cu o panta aproximativa de 6 ‰, ceea ce explica despletirea si meandrarea Argesului, precum si prezenta bratelor parasite. Campurile largi ale vaii Argesului reprezinta terasa a II-a de 5 – 10 m cu caracter continuu, formata pe paturi aluviale groase de 2 – 3 m de pietrisuri. La confluenta cu Valea Iasului, al treilea nivel de terase de 30 – 45 m se continua spre nord – vest pe valea amintita, cu extindere de peste 1 km, fiind plana cu unele zone depresionare in buna parte ocupata de intravilan. Lunca situata la 1 – 2 m fata de albie este puternic influentata de modificarile antropice survenite aproape pe toata lungimea vaii Argesului, prin crearea lacurilor si canalelor de dirijare si regularizare a cursului.

Apele de suprafata si subterane

Argesul are un regim de scurgere permanent, cu alimentare pluviala si subterana. In regimul scurgerii au intervenit insa modificari importante in urma executarii in albie a unor lucrari hidrotehnice de anvergura, cum sunt barajele Vidraru, Oesti, Albesti, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele, Merisani, care au creat in spatele lor lacuri de acumulare, ce atenueaza viiturile maxime.

Sunt prezente aici cursuri de apa cu trasee spectaculoase (chei, cascade – zona Caprei spre obarsiile Topologului si paraului Buda) si lacuri glaciare, ochiuri de apa, in care se oglindesc varfurile semețe: Capra, Caprita, Paltinul, Raiosu, Mioarele, Izvorul – Museteica, Buda, Iezerul Podul Giurgiului, lacurile Doamnei si bineinteles, la nord de creasta principala, Lacul Balea.

In Subcarpatii Getici, la Nucsoara, exista Lacul Invartita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut in tara, avand o suprafata de 2,2 ha si adancime maxima de 5 m. In zona montana se gasesc lacuri de origine glaciara: Buda, Capra, Caltun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judet este Lacul Vidraru, cu o suprafata de 825 ha si un volum util de aproximativ 470 milioane mc. Catre sud, dealurile sunt strabatute de ape curgatoare, formand terasele largi, simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argeșului si Candestiului, cu versanti acoperiti cu intinse livezi si vita de vie.

Observatiile de suprafata efectuate in teren si lucrarile de cercetare hidrogeologica executate in perimetrul cuprins intre cursurile de apa Topolog si Valsan au pus in evidenta mai multe orizonturi poros-permeabile, cu grosimi diferite si constitutie granulometrica foarte variata, de la nisipuri fin argiloase la nisipuri medii, uneori chiar grosiere si pietrisuri. In aceste orizonturi sunt generate strate acvifere, care, in functie de pozitia lor fata de baza de eroziune si adancimea la care sunt situate, pot fi acvifere freatice (cu nivel liber) sau acvifere de adancime (sub presiune).

Acviferele freatice

Acviferele freatice se dezvolta in functie de unitatea morfologica in care este cantonat, fiind delimitat de suprafata de raspandire a teraselor si a luncilor din teritoriu. Aceste acvifere sunt generate in depozite care sunt in general grosiere, constituite din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri.

Zona muscelelor si a gruiurilor Argesului este considerata zona saraca in acvifere freatice.

Nivelul hidrostatic al acestor acvifere se situeaza la adancimi de 2-20 m de la sol si au o putere de debitare mica 1-2 l/s.

Din punct de vedere chimic, apele freatice din perimetru sunt bicarbonate-calcice, sunt in general potabile, mineralizatia totala se situeaza in jurul a 500 mg/l, duritatea totala este in jur de 18-20 grade germane.

Sursa de alimentare a acviferelor freatice o constituie apa provenita din infiltrarea precipitatiilor atmosferice, a paraielor si a fluxului subteran ce se formeaza in amonte.

In concluzie, acviferul freatic din zona se caracterizeaza prin nivelele scazute si potentiale de debitare reduse.

Acviferele de adancime

Orizonturile acvifere de adancime sunt localizate in nisipurile Pliocenului, la nivelul formatiunilor pontiene, daciene si romaniene, nisipuri, de la fine, uneori poros-argiloase, pana la nisipuri medii-grosiere si chiar cu elemente de pietris.

In zona studiata, formatiunile de interes din punct de vedere hidrogeologic apartin Pontianului, in cadrul caruia, pe criterii paleontologice, se separa trei orizonturi:

– Orizontul inferior, care are la baza gresii microconglomeratice cu grosimi mici de 0,10 m, cenusii-galbui, micacee si nisipuri cenusii friabile sau compacte, micacee, dupa care urmeaza un pachet marno-argilos fosilifer, cu grosime de 25-30 m, incluzand nivele subtiri de gresii. Succesiunea continua cu o alternanta de marne si argile cenusii, stratificate sau compacte, pe o grosime de 50-80 m. In cadrul acestui orizont sunt incluse 1-3 strate de carbune cu grosimi de 0,10-1,20 m.

– Orizontul mediu, predominant nisipos, se dispune concordant peste orizontul inferior si este constituit in baza de nisipuri mai grosiere, cenusii-galbui-verzui, in care se intercaleaza marne si argile cenusiu-verzui. Partea superioara a orizontului este alcatuita din nisipuri fine-argiloase, ce contin nivele de pietrisuri marunte cuartoase.

– Orizontul superior este alcatuit predominant din marne compacte, uneori cu aspect foios, in acestea aparand si nivele subtiri de nisipuri fine cenusiu-verzui.

In general, acviferele cantonate in aceste formatiuni sunt sub presiune, cu nivel ascensional, capacitatea de debitare situandu-se, la valori medii, cu debite de 3-4 l/s, sau chiar mai putin, in functie de orizonturile deschise.

Fig. 1.5 Harta hidrologica

1.4. Solurile

Invelisul de sol reprezinta partea cea mai subtire si mai noua a litosferei formata in holocen si a carui grosime nu depaseste doi-trei metri cand aceasta nu se asociaza cu alte soluri mai vechi (fosile).

Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza invelisul vegetal si calitatea apei, in special a raurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida in bazinul hidrografic Arges si serveste ca o geomembrana pentru diminuarea poluarii aerului si apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite in agricultura, deseurile si resturile organice.

Formarea solurilor este un proces complex, dupa cum complexe sunt constitutia si functiile lor si care reflecta efectul factorilor pedogenetici, atat naturali cat si antropici.

Majoritatea solurilor din tara noastra sunt distribuite într-o zonalitate orizontala, în regiunile de campie si dealuri si într-o zonalitate verticala în regiunile montane. Conditiile locale (de roca, relief, drenaj) determina o împestritare a învelisului de sol cu asociatii de soluri, imprimand un caracter aparte regional si chiar local fiecarui teritoriu.

Cercetările pedologice au pus în evidență existența, pe teritoriul județului Argeș, a unei mari varietăți de soluri, începând de la solurile pajiștilor alpine, pana la cele slab dezvoltate și de luncă.

În partea nordică a județului au o largă răspândire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine.

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de rășinoase și de amestec, care sunt soluri brun acide montane de pădure, cu diferite grade de podzolire și soluri podzolice montane.

Categoriile si functiile solului

Dealurile piemontane și subcarpatice ale Argeșului reprezintă domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune și brune-gălbui, iar podișurile piemontane Cotmeana și Cândesti au soluri podzolice pseudogeice și brune-gălbui, cu aciditate ridicată.

În sud, inclusiv în câmpie, apar soluri pseudogleizate, iar în lungul văilor apar soluri brun roșcate și brun-roșcate podzolice, specifice unui climat mai cald.

Din punct de vedere stratigrafic, zona este constituita din depozite cuaternar-superioare (Holocen).

Petrografic, elementele de nisip si pietris sunt constituite din cuartite, gnaise si sisturi cristaline erodate si transportate din cristalul Meridionalilor, cat si elemente remaniate din rocile sedimentare (conglomerate si gresii).

Complexul util este acoperit de sol vegetal, nisipuri prafoase (uneori argiloase), holocene, cu grosimi medii de 0,50 m.

In zona municipiului Curtea de Arges exista depozite de argila, marne si nisipuri intr-o fasie ingusta, intre zonele Zigoneni si Valea Sasului.

Fig. 1.6 Harta soluri

1.5. Biodiversitatea

Marea varietate a formelor de relief din judetul Arges a determinat o evidentă zonalitate pe verticală a vegetației sălbatice și chiar a plantelor cultivate. Astfel, de la nord la sud, se disting următoarele etaje de vegetație: etajul alpin, etajul pădurilor de rășinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă. De subliniat este faptul că circa 40% din suprafața județului este acoperită cu păduri situate în principal în zona de deal și de munte. Acestea conțin circa 60 specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee și subarbustive (dintre acestea sunt ocrotite 120 specii).

Muscelele Argesului se incadreaza in zona padurilor temperate, iar in functie de altitudine se deosebesc doua subetaje de vegetatie: padurile de fag in partea nordica, mai inalta si padurile de gorun in cea mai mare parte a muscelelor. In decursul timpului, invelisul biotic a suportat mari transformari din cauza despaduririlor din lungul vailor si mai ales in cuprinsul depresiunilor. In conditiile unei presiuni umane mari, fauna acestui etaj forestier s-a restrans.

Vegetatia cuprinde alun, anin, artar, carpen, catina, cires amar, corn, fag, frasin, gorun, maces, mar paduret, mesteacan, mur, paltin de munte, paducel, par paduret, plop, rachita, salcam, salcie alba, soc, stejar, tei paduret, ulm.

Curtea de Arges are o fauna compusa din arici, caprioare, dihor, iepure, jder, lup, mistret, ras, urs, veverita, viezure, vulpe. Dintre pasari se intalnesc bufnite, ciori, ciocanitori, ciocarlii, corbi, cotofene, ereti, gaite, gaste salbatice, grauri, gugustiuci, lastuni, macalendri, mierle, pescarusi, pitulici, pitigoi, privighetori, pupeze, rate salbatice, randunici, sitari, sticleti, soimi, turturici, ulii, vrabii.

Apele raului Arges sunt populate cu numeroase specii de pesti: pastrav si lipan in zona de munte, iar in zona mai joasa de la Curtea de Arges – mreana, cleanul, zvarluga si scobarul.

1.6. Impactul amenajarilor hidrotehnice

Constructiile hidrotehnice se deosebesc de celelalte constructii ingineresti prin faptul ca sunt supuse, pe langa actiunile si solicitarile obisnuite, la actiunea apei.

In afara de asigurarea folosintei pentru care au fost executate, constructiile si amenajarile hidrotehnice exercita de multe ori o influenta importanta asupra regiunilor invecinate.

Amenajarile hidrotehnice, desi au numeroase avantaje pentru activitatea umană, efectele produse de acestea asupra mediului sunt numeroase, profunde, atât pozitive căt și negative.

Constructiile hidrotehnice constituie un mijloc eficient de diminuare a efectelor catastrofale pe care unele fenomene naturale (debitele mari de pe rau, inundatiile) le pot avea asupra mediului natural sau antropic.

Ca mijloc de eliminare sau diminuare a efectelor distructive ale unor fenomene naturale, constructiile hidrotehnice intervin in numeroase situatii direct sau indirect.

Cele mai cunoscute si mai evidente actiuni protectoare ale constructiilor hidrotehnice sunt in directia diminuarii sau eliminarii viiturilor extraordinare de pe Arges, prin retinerea debitelor naturale in lacurile de acumulare situate in aval de lacul Vidraru.

Acumularile dau posibilitatea mentinerii unor debite minime pe rauri mai ridicate decat cele naturale, in vederea diminuarii efectului de seceta si folosirea apei in agricultura, prin irigatii.

In cadrul sectorului analizat se gasesc acumularea  Zigoneni ( V total NNR = 13,3 mil. mc), Valcele( V total la NNR = 41,6 mil. mc), Budeasa(27.8 mil mc) si Golesti(55 mil.mc).

Amenajarea avansata a bazinului hidrografic Arges asigura, printr-o gospodarire bine gandita a apelor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ, satisfacerea tuturor consumatorilor de apa.

Bazinul hidrografic Arges are un grad ridicat de amenajare, aproape jumatate din volumele scurse in timpul anului fiind stocate in lacuri de acumulare cu folosinta complexa ( energetica, piscicola, alimentari cu apa pentru populatie si industrie, agrement).

Putem afirma ca acumularile si constructiile existente pe raul Arges, pe langa producerea de energie electrica, asigura sursele de alimentare cu apa pentru orice tip de folosinte ( alimentarea cu apa potabila a municipiilor Curtea de Arges, Pitesti, Bucuresti).

Amenajarile hidrotehnice pe Arges, precum si cele existente incepand de la Curtea de Arges, au efecte importante asupra regimului hidrologic din aval, prin regularizarea stocurilor de apa pe diverse nivele: zilnic, saptamanal, sezonier, anual, multianual.

Pe langa efectele pozitive din punct de vedere economic si social, realizarea si punerea in opera a constructiilor hidrotehnice are efecte negative asupra biotopului existent pe raul Arges, prin bararea si izolarea sectorului amonte de cel aval, impartindu-se ecosistemul in doua zone cu caracteristici diferite si rupand brusc legatura dintre biocenozele corespunzatoare.

Aparitia lacurilor de acumulare pe Arges reprezinta aparitia unui biotop nou, in care se modifica viteza apei, calitatea apei, precum si fluxul energetic specific, trecandu-se de la apa putin adanca a raului, cu mare flux de energie solara la metru cub, la apa adanca a lacului, cu aport energetic specific mic.

Modificarea vitezei apei atrage dupa sine modificarea regimului aluviunilor, in lacuri aparand fenomenul de depunere a substantelor in suspensie (colmatare), cel mai semnificativ fiind in coada lacurilor Oesti, Curtea de Arges, Bascov si Prundu, unde apar formatiuni deltaice.

Depunerile din coada lacului conduc la concentrarea de substante hranitoare

( azotati, fosfati, materii organice ) si de substante nocive ( pesticide, poluanti din reziduuri industriale), ducand in final la modificarea calitatii apei.

Aceste modificari se refera la temperatura, datorita stratificarii termice si insolatiei, reducerea cantitatii de oxigen dizolvat si acumularea de substante organice.

2. STATIA DE EPURARE MECANO – BIOLOGICĂ

2.1 Amplasarea statiei de epurare

Înainte de a fi evacuate în râul Argeș, apele uzate menajere și industriale colectate de rețeaua de canalizare, sunt epurate într-o stație de epurare mecano-biologică. Această stație este amplasată pe malul stâng al râului Argeș, la limita sudică a orașului între râu și calea ferată Curtea de Argeș – Pitești, la cca. 400 m aval de pârâul Valea lui Gan și la cca. 260 m de calea ferată. Suprafața statiei de epurare este de 28.781 mp, din care 10.876 mp suprafață construită.

Municipiul Curtea de Argeș este canalizat în procedeu divizor, el colectând separat apele uzate menajere și industriale preepurate și separat apele pluviale.

Operatorul economic care administreaza statia de epurare din municipiul Curtea de Arges este S.C. AQUATERM AG'98 S.A., Rețeaua de canalizare a apelor pluviale din localitate nu se află în administrarea S.C. AQUATERM AG'98 S.A.

Fig. 2.1 Amplasare statie de epurare

Evacuarea apelor

In prezent, la sistemul de canalizare si epurare din orasul Curtea de Arges sunt racordati urmatorii consumatori:

– Populatie – 28 000 locuitori

– Agenti economici din care:

SC ELECTROARGES SA (bunuri de larg consum)– 150 mc/zi

SC Dr. OTKER SRL (ambalat condimente)- 35 mc/zi

SC EREEA SRL (confectii textile)-18 mc/zi

SC STECOPAL SRL (prelucrarea lemnului) -17 mc/zi

SC STEINEL SRL (componente electronice)- 31 mc/zi

SC ARGCOMS SA (prelucrarea lutului, lemnului si sticlei) – 8 mc/zi

SC TRANSARG SA (transport gunoi) -7 mc/zi

SPALATORII AUTO – 50 mc/zi

SC FORESTA SRL(prelucrarea lemnului) – 20 mc/zi

SC SILVA ROM SRL(prelucrarea lemnului) – 20.0 mc/zi

Total consum societati = 356.0 mc/zi.

Fig. 2.2 Schema statiei de epurare

Stația de epurare a fost construită în 3 etape, începând cu anul 1970, fiecare fiind materializată prin câte o linie tehnologică de epurare. Liniile tehnologice au urmatoarea alcătuire:

Linia I:

– cămin de acces;

– 2 grătare dese;

– 2 desnisipatoare orizontale longitudinale: (L = 6,80 m; l = 0,75 m; hu = 0,80 m);

– canal tip Venturi de măsurare a debitelor;

– 2 separatoare de grăsimi cu insuflare de aer: (B = 4 m; b = 1 m; L = 10 m; hu = 2,4 m);

– 6 decantoare primare tip IMHOFF: ( Dn =10 m; H = 9 m );

– 2 bazine de nămol activ: (L = 20 m; l = 3 m; hu = 3 m ) – (scoase din funcțiune din cauza debitului scăzut).

– 2 decantoare secundare orizontale longitudinale: (L = 30 m; l = 5 m; hu= 2,3 m) – (scoase din funcțiune din cauza debitului scăzut).

– o stație de suflante echipată cu 2 electrosuflante SRD-72: (Q = 4.500 mc/h; Href = 4 m; P = 132 KW; n = 500 rot/min )

– 10 platforme de uscare a nămolului: (L = 34 m; l = 22 m; hu = 0,5 m )

– o stație de pompare nămol fermentat (SPN1) echipată cu 1+1 pompe ACV 100-15D: (Q= 100 mc/h ; Href = 15 m; P = 4 kW ; n = 710 rot/min ).

Linia II:

– doua decantoare primare orizontale longitudinale: (L = 30 m, l = 5 m, hu= 2,7 m)

– 4 bazine cu nămol activ: (L = 20 m, I = 3 m, hu = 3 m) – ( 2 bazine scoase din funcțiune din cauza debitului scăzut).

– 4 decantoare secundare orizontale longitudinale: (L=30 m, l = 5 m, hu = 2,3 m), (2 decantoare scoase din functiune din cauza debitului scazut);

– 2 electrosuflante SRD-72: (Q = 4.500 mc/h, Href = 4 m, P = 132 kW, n = 500 rot/min);

– o statie de pompare namol activat de recirculare și in exces (SPN2) echipata cu 1 + 1 pompe ACV 200-15 D: (Q = 280 mc/h, Href= 15 m, P= 30 kW, n = 750 rot/min);

– un rezervor de fermentare a namolului (V = 1.500 mc) – scos din funcțiune;

– un rezervor de gaz (V = 500 mc) – scos din funcțiune;

Linia III;

– un decantor primar longitudinal: (L = 33 m, l = 5 m, hu = 3 m) – (scos din funcțiune din cauza debitului scãzut).

– 4 bazine cu nãmol activat: (L = 33 m, l = 3 m, hu = 3 m)

– 4 decantoare secundare orizontale longitudinale:L = 36 m ,l = 5 m, hu = 3 m) – (2 dintre ele scoase din funcțiune din cauza debitului scãzut).

Bazinele cu nãmol activat sunt prevãzute cu sistem de aerare pneumatic cu bule medii de adancime prin conducte plasate puțin deasupra radierului. Din pãrțile componente ale celor trei linii tehnologice enumerate mai sus, singurele care deservesc toate cele trei linii sunt:

– grãtarele dese;

– deznisipatorul;

– separatorul de grãsimi cu insuflare de aer;

– stația de suflante;

– rezervorul de fermentare a nãmolului;

– rezervorul de gaz;

– platformele de uscare a nãmolului;

– douã stații de pompare a nãmolului.

Liniile I și II au fost executate pentru epurarea unui debit maxim zilnic de 210 l/s, iar linia III pentru 70 l/s, în total 280 l/s.

Apele epurate sunt evacuate în râul Argeș printr-un canal realizat din conducte de azbociment (Dn 1.000 mm), gura de evacuare fiind amplasatã pe malul stâng la cca 500 m amonte de coada lacului Zigoneni.

Fig. 2.3 Profil tehnologic statie de epurare

2.1 Descrierea construcțiilor și instalațiilor de epurare

Cãmin de acces

Acest cãmin are rol de primire și de dirijare a apelor uzate, fie în stația de epurare (în cazul funcționãrii normale), fie pe canalul de by-pass al stației (în cazul unei revizii generale a stației de epurare). Cãminul de acces este împãrțit în douã camere: una în care debușeazã colectorul principal (CM2) de ape uzate orãșenești, având diametrul Dn = 800 mm și din care pleacã canalul de by-pass și una din care se face accesul apelor uzate în cele douã canale ale grãtarelor.

In cea de a doua camerã, debușeazã colectorul principal (CM1) de ape uzate orãșenești, având diametrul (Dn = 500 mm).

Legãtura dintre cele douã camere se realizeazã cu vane stãvilar de perete, ce se manevreazã de pe platforma cãminului.

Grãtar des

Acest obiect are rolul de a reține materiile grosiere ce acced în stația de epurare, cu ajutorul unui grãtar des plan, înclinat la 60°, prevãzut cu sistem de curãțire mecanicã.

Grãtarele sunt în numãr de 2 buc., amplasate în canale având latimea de 0,615 m, iar lumina între barele gratarului este de 4 mm.

Reținerile de pe gratare sunt extrase din apã cu ajutorul a douã greble, dupã care sunt descãrcate în douã roabe, de unde, periodic, sunt depozitate într-un loc special amenajat.

Deznisipator

Deznisipatoarele, ce urmeazã grãtarelor dese, au rolul de a reține particulele discrete având dimensiunile mai mari de 0,2 mm. Acestea sunt în numãr de 2 buc., fiecare dintre ele fiind prevãzute cu câte 2 compartimente/deznisipator cu urmãtoarele dimensiuni: lãțime B1 = 0,75 m, lungime L = 6,80 m și înãlțime utilã de apã hu= 0,80 m.

Curãțarea deznisipatoarelor se face manual, aceasta realizându-se alternativ, prin scoaterea din funcțiune a câte unui compartiment.

Deznisipatorul este echipat cu:

– stavilã în amonte și în aval pentru scoaterea din funcțiune a compartimentelor, la nevoie;

– canivou acoperit cu plãci poroase de tip ARCUDA în partea medianã a radierului;

– conductã de oțel Dn 200 mm, care face legãtura canivoului cu un cãmin exterior în care este montatã câte o vanã de închidere.

Instalație de mãsurare a debitelor tip canal Venturi

Instalația de mãsurare a debitelor constã dintr-un canal care are prevãzut o ștrangulare a secțiunii amplasatã între deznisipator și separatorul de grãsimi cu insuflare de aer. Nivelul apei se mãsoarã amonte de ștrangulare, cu ajutorul unei mire, nivelul fiind indicat de cãtre un flotor amplasat într-un tub lateral ce comunicã cu canalul amonte de debitmetru.

Dimensiunile geometrice ale canalului de mãsurare sunt: lãțimea canalului B1 = 0,54m, lãțimea secțiunii ștrangulate b = 0,40m, aliniament amonte lam= 3,75m, lungime ștrangulare l = 1,71m, aliniament aval lav= 14,20m.

Separator de grãsimi cu insuflare de aer (SGIA)

Are rolul de a reține grãsimile din apele uzate orãșenești.

Este o construcție alcãtuitã din 2 cuve cu secțiune transversalã trapezoidalã, având urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime la partea superioarã B1= 4,0 m, lãțime la partea inferioarã b = 1,0 m, lungime L = 10,0 m și înãlțime utilã de apã hu = 2,40 m.

Separarea emulsiei se face prin barbotare cu aer sub presiune, aerul fiind introdus la partea inferioarã a separatorului prin 2 canale longitutinale acoperite cu plãci poroase tip ARCUDA.

Separatorul este alcãtuit dintr-un compartiment central longitudinal, unde se face barbotarea și din 2 compartimente laterale, unde se face liniștirea și separarea grãsimilor. Plecarea apei din separatorul de grãsimi se face la o cotã sub nivelul apei, pentru a se putea reține grãsimile la suprafața apei. Intre cele douã separatoare s-a prevãzut un canal de by-pass închis cu stavilã. Pentru barbotare, aerul se trimite printr-un sistem de conducte din PVC amplasate sub plãcile poroase, obținându-se în final o aerare cu bule medii.

Insuflarea aerului la separator a fost prevãzuta sã se facã în mod continuu cu un debit de aer de 0,6 m3aer/m3 apa uzatã, lucru care astãzi nu se realizeazã.

Evacuarea grãsimilor separate se face prin închiderea parțialã a vanei de pe evacuare, fapt ce va produce o creștere a nivelului apei astfel încât pelicula de grãsimi va trece în cele douã jgheaburi de colectare, ce sunt dispuse de o parte și de alta a fiecãrei cuve, de unde, ulterior, sunt evacuate cãtre puțul de colectare a grãsimilor. In prezent, jgheaburile de colectare a grãsimilor lucreazã înecat, fapt ce compromite în totalitate operațiunea de evacuare a grãsimilor. Totodatã, separatoarele funcționeazã ca bazine de tranzit, deoarece instalația de distribuție a aerului este compromisã și practic nu se insuflã deloc aer comprimat.

Aval de separatoarele de grãsimi se gãsește o camerã de distribuție a apei uzate degrosisate cãtre cele trei linii de decantoare primare.

Puțul de colectare a grãsimilor

Este o instalație anexã separatorului de grãsimi și are rolul de a stoca grãsimile reținute în acestea, în vederea vidanjãrii lor ulterioare. El este executat din beton armat, având o formã cilindricã cu Ø 2 m și adâncimea de 4,0 m. La partea inferioarã a puțului colector existã o conductã cu Ø 100 mm cu o vanã de închidere amplasatã în puț.

Decantor primar cu etaj (DPE1)

Aceste decantoare tip Imhoff au fost prevãzute în prima linie tehnologicã în numãr de 6 unitãți (cuplate douã câte douã), cu câte douã jgheaburi de decantare fiecare, având urmãtoarele dimensiuni: diametrul cuvei D = 10,0 m și adâncimea totalã a cuvei Ht = 9,0 m.

Decantor primar orizontal longitudinal (DPOL2 și DPOL3)

Decantoarele primare prevãzute în a II-a linie tehnologicã (DPOL2) sunt de tip longitudinal cu radier orizontal și cu bașã de colectare a nãmolului primar în amestec cu cel în exces în partea amonte a acestuia. Ele au fost prevãzute în numãr de 2 buc. cu urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime B1 = 5,0 m, lungime L = 30,0 m și adâncime utilã de apã hu= 2,70 m.

Fiecare decantor este prevãzut cu câte un pod raclor independent, prevãzut cu lamã pentru colectarea nãmolului decantat pe radier, dar și cu o lamã de colectare a plutitorilor. Evacuarea plutitorilor se face manual, aceștia fiind evacuați într-o conductã ce are practicatã o fantã în lungul ei, amplasatã în ultima porțiune a decantorului.

Decantorul primar prevãzut în linia a III-a tehnologicã (DPOL3) constã dintr-o singurã unitate; este asemãnãtor cu cele din linia a II-a, dar cu urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime B1 = 5,0 m, lungime L = 33,0 m și adâncime utilã de apã hu= 3,0 m.

Bazine cu nãmol activat (BNA1, BNA2 și BNA3)

Rolul bazinelor cu nãmol activat este acela de a reduce pe cale biologicã cea mai mare parte din substanțele organice, precum și o parte din compușii de azot conținuți în apa uzatã epuratã mecanic.

Bazinele cu nãmol activat din cadrul liniei tehnologice I (BNA1) sunt în numãr de 2 buc. și au urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime B1 = 3,0 m, lungime L = 20,0 m și adâncime utilã de apã hu = 3,0 m.

Bazinele cu nãmol activat din cadrul liniei tehnologice II (BNA2) sunt în numãr de 4 buc și au urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime B1 = 3,0 m, lungime L = 20,0 m și adâncime utilã de apã hu= 3,0 m.

Bazinele cu nãmol activat din cadrul liniei tehnologice III (BNA3) sunt în numãr de 4 buc. și au urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime B1 = 3,0 m, lungime L = 33,0 m și adâncime utilã de apã hu = 3,0 m.

Aerarea bazinelor cu nãmol activat este de tip pneumatic cu bule medii, ea realizându-se prin conducte perforate cu diametrul orificiilor de 2 mm.

Nãmolul de recirculare este introdus concentrat în amonte pentru toate bazinele de aerare.

Stație de suflante (STsf)

Stația conține electrosuflantele ce alimenteazã cu aer separatoarele de grãsimi cu insuflare de aer, precum și bazinele cu nãmol activat. Stația este echipatã cu 2+1 electrosuflante SRD-72(Ql= 4500 m3 / h, Href = 4,0 mCA, n = 500 rot./min și Nl= 132 kW) la nivelul etapei a II-a de dezvoltare a stației s-au mai adãugat încã 3 suflante de același tip SRD-72.

Decantor secundar orizontal longitudinal (DSOL1, DSOL2 și DSOL3)

Decantoarele secundare prevãzute în linia tehnologicã I (DSOL1) sunt de tip longitudinal cu radier orizontal și cu bașã de colectare a nãmolului activat în amontele decantorului. Ele au fost prevãzute în numãr de 2 buc, cu urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime Bl= 5,0 m, lungime L = 30,0 m și adâncime utilã de apã hu= 2,30 m.

Evacuarea nãmolului activat se face prin sifonare în bazinul de aspirație al stației de pompare a nãmolului activat.

Decantorele secundare prevãzute în linia tehnologicã II (DSOL2), în numãr de 4 unitãți, sunt de tip longitudinal cu radier orizontal, având urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime Bl= 5,0 m, lungime L = 30,0 m și adâncime utilã de apã hu = 2,30 m.

Evacuarea nãmolului de pe radierul decantorului se face prin sifonare în "buzunarul" solidar cu podul raclor, de unde nãmolul activat este pompat, cu ajutorul unei pompe cu ax vertical, în jgheabul suprateran de colectare a nãmolului activat (fiecãrui grup de douã decantoare fiindu-i aferent un jgheab de colectare).

Pompele cu ax vertical amplasate pe podul raclor al decantorului secundar sunt de tip ACV100-15D (Q1p = 100 m3 /h , Hp = 15,0 m, n = 710 rot./min și N1 = 4 kW).

Din jgheabul de colectare a nãmolului activat, acesta este dirijat gravitațional amonte de bazinul cu nãmol activat BNA2, diferența fiind trimisã tot gravitațional, sub formã de nãmol în exces, amonte de decantorul primar orizontal longitudinal DPOL2.

In cazul în care evacuarea nãmolului nu se poate realiza prin metoda descrisã mai sus, au fost prevãzute, de la fiecare decantor, conducte de evacuare a nãmolului (prin diferențã de presiune hidrostaticã) direct în camera de aspirație a stației de pompare SPn2, de unde este trimis prin pompare amonte de decantorul primar orizontal longitudinal DPOL2.

Decantorele secundare prevãzute în linia tehnologicã III (DSOL3), în numãr de 4 unitãți, sunt

de tip longitudinal cu radier orizontal având urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime B1 = 5,0 m, lungime L = 36,0 m și adâncime utilã de apã hu= 3,0 m.

Evacuarea nãmolului este similarã decantoarelor secundare din linia tehnologicã II, cu specificația cã nãmolul de recirculare este dirijat gravitațional amonte de bazinul cu nãmol activat BNA3, diferența fiind trimisã tot gravitațional, sub formã de nãmol în exces, amonte de decantorul primar orizontal longitudinal DPOL3.

Stații de pompare

Stație de pompare nãmol primar fermentat și supernatant (SPn1)

Aceastã stație are rolul de a pompa nãmolul primar fermentat anaerob în decantoarele primare cu etaj DPE1 pe platformele de uscare a nãmolului. De asemenea, în momentele când nu se pompeazã nãmol, se poate pompa supernatantul, care rezultã de la platformele de uscare a nãmolului, în cel mai apropiat decantor primar cu etaj.

Stația este echipatã cu 1+1 electropompe cu ax vertical tip ACV100-15D având urmãtoarele caracteristici: Q1p = 100 mc /h , Hp= 15,0 m, n = 710 rot./min și N1 = 4 kW.

Stație de pompare nãmol activat de recirculare și în exces (SPn2)

Aceastã stație are rolul de a pompa nãmolul activat din linia tehnologicã I astfel: nãmolul de recirculare amonte de bazinul cu nãmol activat BNA1 și nãmolul în exces amonte de decantorul primar orizontal longitudinal DPOL2. In condițiile în care pompele de evacuare a nãmolului din buzunarele podurilor racloare nu pot funcționa, stația de pompare SPn2 poate prelua și nãmolul activat de la linia tehnologicã II, trimițându-l amonte de bazinul cu nãmol activat BNA2, nãmolul de recirculare și amonte de decantorul primar orizontal longitudinal DPOL2, nãmolul în exces.

Stația este echipatã cu 2+1 electropompe cu ax vertical tip ACV200-15D având urmãtoarele caracteristici: Q1p = 280 mc/h, Hp= 15,0 m, n = 750 rot./min și N1 = 30 kW.

Stație de pompare nãmol primar în amestec cu cel în exces (SPn3)

Stația de pompare SPn3 pompeazã nãmolul obținut în decantoarele primare orizontale longitudinale (nãmol primar în amestec cu cel în exces) la rezervoarele de fermentare a nãmolului RFN.

Stația este echipatã cu 2 electropompe cu ax orizontal tip HT100-80-315B3, având urmãtoarele caracteristici: Q1p = 200 mc/h, Hp = 22,0 m, n = 1.500 rot/min și N1= 37 kW.

Rezervor de fermentare a nãmolului (RFN)

În cadrul acestui obiect tehnologic se realizeazã mineralizarea unei pãrți din substanța organicã conținutã în amestecul de nãmol primar și cel în exces. Rezervorul a fost proiectat pentru o fermentare anaerobã mezofilã (nãmolul trebuie menținut la o temperaturã de 33°… 35°C, timp de 15 … 20 zile). Capacitatea rezervorului de fermentare este de 1.500 mc (D = 15,0 m).

In camera de manevrã a vanelor sunt prevãzute douã schimbãtoare de cãldurã, fiecare având o capaciate caloricã de 150.000 kcal/h, și 2 pompe de recirculare a nãmolului tip C200 având urmãtoarele caracteristici: Qlp = 240 mc/h, Hp= 14,0 m, n = 1.000 rot/min și N1 = 15 kW.

Rezervor de gaz (RG)

Acest obiect tehnologic are rolul de a colecta biogazul produs în rezervorul de fermentare a nãmolului, în vederea asigurãrii combustibilului pentru centrala termicã. Capacitatea rezervorului este de 500 mc.

Platforme de uscare a nãmolului (PU)

Aceste platforme preiau nãmolul primar fermentat anaerob de la linia tehnologicã I, precum și nãmolul fermentat anaerob aferent liniilor tehnologice II și III (de la rezervorul de fermentare a nãmolului), în vederea deshidratãrii naturale a acestora. Aceste platforme au fost prevãzute în numãr de 10 buc. cu urmãtoarele dimensiuni geometrice: lãțime B1= 22,0 m, lungime L = 34,0 m și înãlțime utilã de nãmol hu= 0,50 m.

Centrala termicã (CT)

In cadrul acestui obiect se obține agentul termic necesar încãlzirii nãmolului de la rezervorul de fermentare a nãmolului (fie nãmolul influent în rezervor, fie nãmolul recirculat din rezervor), precum și agentul termic necesar încãlzirii spațiilor aferente pavilionului de exploatare.

Centrala este echipatã cu un cazan tip PAG 11. Combustibilul utilizat la arzãtoarele cazanului este biogazul produs în rezervorul de fermentare a nãmolului și stocat în rezervorul de gaz.

3. MANAGEMENTUL APELOR UZATE

3.1 Situația utilizatorilor bransati la sistemul de alimentare cu apa la 31.12.2017

Populația municipiului Curtea de Argeș, conform ultimului recesamânt, este de 27.359 loc.

3.2 Calitatea apei brute și livrate din stația de tratare Cerbureni în anul 2017

3.3 Calitatea apei epurare evacuate

Indicatori de calitate ai apelor evacuate in raul Arges

Indicatorii de calitate ai apelor evacuate in raul Arges stabilite conform Autorizatiei de godpodarire a apelor nr……/………… in conformitate cu prevederile H.G. nr. 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si H.G. nr. 351/2005 cu modificarile si completarile:

Tabel 2.2.1

Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate de la pozitiile 1 – 12 este zilnica, iar pentru indicatorii metale grele (pozitiile 13 -19) frecventa este semestriala, analizele fiind realizate primele de laboratorul propriu iar ultimele prin laborator SC Apa Canal 2000 SA Pitesti.

Calitatea efluentului statiei de epurare

Calitatea efluentului statiei de epurare trebuie sa respecte prevederile HGR nr.188/2002-Anexa 3 (NTPA 001/2002), modificata si completata cu HGR nr. 52/2005 (NTPA 001/2002):

– 35 mg/l – materii in suspensie (MS)

– 20 – 25 mg/l – consum biochimic de oxigen la 5 zile(CBO5)

– 2,0 mg/l – azot amoniacal (NH4+)

– 1,0 mg/l – fosfor total (P)

– 70 – 125 mg/l – consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)

– 0,5 mg/l – detergenti sintetici biodegradabili

– 20 mg/l – substante extractibile cu solventi organici

– 6,5 – 8,5 – unitati pH

– 35 ș C – temperatura

Debite si volume de apa captate si evacuate

Debite si volume captate anul 2016

Debite si volume captate anul 2017

Concentratii efluent statia de epurare Curtea de Arges 2016

Concentratii efluent statia de epurare Curtea de Arges 2016

4. LUCRARI PROIECTATE PENTRU NOUA STATIE DE EPURARE

4.1 Necesitatea proiectului

Necesitatea promovarii investitiei rezida din urmatoarele considerente:

utilajele si echipamentele aferente statiei de epurare existente prezinta o uzura fizica si morala foarte avansata, unele dintre acestea nemaifiind functionale;

tehnologia de epurare biologica este de tip conventional si de aceea statia de epurare nu asigura atingerea parametrilor prevazuti in normativul NTPA 001, in ceea ce priveste concentratia nutrientilor N (azot) si P (fosfor), necesitand treapta de epurare tertiara;

eficienta statiei de epurare este sub 50%, fapt ce a determinat institutiile de monitorizare si control abilitate (A.B.A. Arges-Vedea si Garda Nationala de Mediu prin Comisariatul Judetean Arges) sa perceapa penalitati pentru depasirea concentratiilor la parametrii prevazuti in normativul NTPA 001 si amenzi substantiale. In acest sens, s-au facut demersurile necesare catre A.B.A. Arges-Vedea, pentru obtinerea derogarii de la limitaele NTPA 001, pana la limitele prevazute de NTPA 002. Aceasta derogare a fost obtinuta pe o perioada limitata de timp, conditionata de realizarea unei noi statii de epurare, care sa functioneze in parametrii prevazuti de legislatia in vigoare.

Elementele care fundamenteaza oportunitatea proiectului sunt urmatoarele:

– Aprobarea Programului National de Dezvoltare Locala (prin O.U.G. nr. 28/10.04.2013) si a normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 28/2013 (prin ORDIN-ul nr. 1.851/9.05.2013), coordonat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, ce vizeza lucrari de realizare, extindere, reabilitare, modernizare, respectiv dotare a obiectivelor de infrastructura, printre care si sistemele de canalizare si statiile de epurare a apelor uzate.

– Subprogramul „Regenerarea urbana a municipiilor si oraselor" are ca beneficiari eligibili unitatile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritatile administratiei publice locale ale municipiilor si oraselor, inclusiv pentru satele componente ale acestora.

– Angajamentul asumat de Romania in procesul de negocieri cu Uniunea Europeana, al capitolului 22 Mediu, in concordanta cu obligatiile de implementare ale Directivei 91/271/ CEE, privind epurarea apelor uzate, prin care se obliga sa implementeze pana in anul 2015 „Planul de conformare pentru implementarea masurilor necesare realizarii cerintelor prevazute in directivele U.E. pentru apa potabila si apa uzata".

Noua statie de epurare este proiectata pentru epurarea apei uzate in trepte mecanica si biologica, inclusiv tratarea namolului, folosind o tehnologie performanta, in vederea indepartarii CBO5, MTS, reducerii azotului si fosforului si totodata deshidratarii namolului pana la concentratia de 22% substanta uscata.

S-a optat pentru o statie de epurare bazata pe tehnologia ICEAS (nitrificare-denitrificare biologica si desfosforizare chimica), cu trei linii de epurare biologica in paralel. Procesul ICEAS (sistem de aerare extinsa cu ciclu intermitent) este o varianta a sistemului SBR (reactor cu functionare ciclica) care permite ca intregul proces de epurare sa aiba loc intr-un singur bazin, chiar si in timpul fazelor de sedimentare si decantare ale ciclului de epurare.

Procesul de epurare ICEAS este un sistem complet automatizat, care raspunde la variatiile de debit si incarcari influente in statia de epurare, este usor de extins si produce un efluent de calitate superioara. Procesul ICEAS necesita o suprafata mai mica de teren si mai putin echipament, prin urmare vor rezulta costuri reduse de exploatare si pentru amenajari.

4.2 Obiective:

– Obiectivul general

o cresterea nivelului de trai a cetatenilor din Municipiul Curtea de Arges, prin realizarea statiei de epurare a apelor fecaloid menajere si industriale.

– Obiective specifice

o realizarea statiei de epurare cu obiecte tehnologice noi, astfel incat sa se creeze posibilitatea epurarii apelor uzate rezultate din Orasul Curtea de Arges, cu eficientele impuse prin conditiile de deversare in emisari naturali, corespunzatoare prevederilor NTPA 001/2002.

o dotarea statiei de epurare cu obiecte tehnologice noi, necesare pentru prelucrarea finala a namolului, rezultat in urma epurarii apei uzate.

o dotarea statiei de epurare cu elemente de automatizare si monitorizare si cu un calculator de proces.

o pentru conducerea proceselor tehnologice in conditii de siguranta.

o dotarea statiei de epurare cu o platforma pentru instalatia de primire a vidanjelor.

4.3 Solutia aleasa

Solutia aleasa urmareste realizarea unei statii de epurare complet noua, modulara, cu o tehnologie de epurare unitara. Astfel, aceasta varianta urmareste:

Dezafectarea si demolarea unei parti din statia de epurare existenta si eliberarea amplasamentului pe o suprafata de aprox. 5190 mp pentru construirea statiei noi.

Dezafectarea gratarelor mecanice existente.

Construirea unei statii de epurare noi, compacte, cu o tehnologie automatizata de epurare mecanica, epurare biologica si tertiara si stabilizarea namolului, precum si deshidratarea mecanica a acestuia.

Realizarea unui sistem SCADA de automatizare si monitorizare a statiei de epurare, dotat cu un calculator de proces montat in camera dispecerat

Recompartimentarea cladirii administrative existente.

Inlocuirea gospodariei electrice existente.

Realizarea de retele noi exterioare, care sa asigure noul flux al apei uzate.

Dotarea statiei de epurare cu echipamente necesare operatiilor de intretinere curenta a instalatiilor, precum si cu unitati de depozitare a nisipului, grosierelor si a namolului deshidratat.

Realizarea unei platforme pentru instalatia de primire a vidanjei.

Reabilitarea cailor de acces auto si pietonale, precum si realizarea imprejmuirii amplasamentului statiei de epurare.

4.4 Avantajele realizarii noii statii de epurare

Realizarea unei statii de epurare, cu o conceptie unitara, pe o suprafata relativ restransa, cu o tehnologie moderna.

Exploatarea si supravegherea mai usoara a instalatiilor, datorita constructiei compacte cu utilaje montate intr-un spatiu concentrat.

Consum energetic mai scazut, in special datorita constructiei de bazine de aerare noi, cu adancimea utila mai mare de 3 m, respectiv de 6,5 m, ceea ce duce la o eficienta energetica mai mare de aerare, precum si a pomparilor pe trasee si diferentelor de nivel mai mici.

Capacitatea la care functioneaza statia existenta in acest moment permite functionarea acesteia, pe parcursul executiei lucrarilor de constructie a noii statii de epurare.

Reducerea costurilor de intretinere.

4.5. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica a noii statii

Statia de epurare de tip compact executata si modulata pe 3 linii tehnologice identice. Capacitatea unei linii este de minim 8.200 PE/linie, fiecare linie avand o capacitate hidraulica nominala de 2.300 mc/zi. In caz de avarie o linie va putea fi incarcata cu pana la 3.370 mc/zi.

Caracteristicile apei uzate influente si efluente statiei de epurare, precum si randamentele necesare de epurare, conform carora s-a realizat proiectarea sunt:

Obiecte componente ale noii statii de epurare

Obiectele componente ale statiei de epurare proiectate sunt:

Ob.1.1. – Camin de intrare comutare;

Ob.1.2. – Canal gratar rar;

Ob.1.3. – Statie de pompare ape brute;

Ob.1.4. – Pavilion degrosisare;

Ob. 1.5. – Platforma suflante;

Ob. 1.6. si 1.6a. – Bazine de epurare biologica – reactoare biologice ICEAS 1 – 3 si camera de distributie;

Ob. 1.7. – Bazin stocare namol;

Ob. 1.8. – Pavilion deshidratare;

Ob. 1.9. – Platforma namol deshidratat;

Ob. 1.10. -Unitate dezinfectie UV;

Ob. 1.11. – Camin debitmetru si prelevare probe;

Ob. 1.12. – Statie pompare efluent, statie de epurare ape mari emisar;

Ob. 1.13. – Gospodarie electrica;

Ob. 1.14. – Retele exterioare;

OB. 1.15. – Cabina poarta;

Instalatia de ventilatie;

Drumuri si platforme;

Platforma instalatie primire vidanja.

Ob. 1.1. Camin de intrare comutare

Este o constructie subterana din beton armat turnat monolit acoperit cu un capac metalic necarosabil.

Ob.1.2. Canal gratar rar

Este o constructie subterana din beton armat turnat monolit, acoperit cu placa din beton armat pe restul deschiderii fiind prevazuta balustrada metalica. Canalul pentru gratar rar este echipat cu un gratar rar automat cu distanta intre bare de 30 mm, precum si cu un gratar rar manual care se monteaza in acest canal pe perioadele scurte cand gratarul automat este in revizie.

Ob.1.3. Statie de pompare ape brute

Este o constructie subterana din beton armat turnat monolit cu camera de aspiratie si camera de vane.

Ob. 1.4. Pavilion degrosisare

Instalatia de degrosisare se amplaseaza in constructie parter si va avea ca functie sitarea fina, desnisiparea si separarea grasimilor, fiind prevazute doua unitati tehnologice care asigura retinerea si indepartarea suspensiilor, a nisipului si a grasimilor.

Ob. 1.5. Platforma suflante

Ob. 1.6. si 1.6a. – Bazin de epurare biologica – Reactoare biologice ICEAS1-3

Treapta biologica de epurare consta dintr-un ansamblu de 3 module compacte de epurare biologica – reactoare biologice ICEAS. Acestea vor fi bazine semiingropate din beton armat, fiecare avand dimensiunile: L=25,7 m, l=14,0 m si inaltime peretilor 6,5 m

Camera de distributie, este o constructie adiacenta bazinelor de epurare biologica-reactoare biologice ICEAS 1-3 executata impreuna cu bazinele de epurare.

Ob. 1.7. Bazinul de stocare namol

Bazinul de stocare namol este o constructie subterana, cu capacitate cca. 340 mc, acoperit cu o placa din beton armat turnata. Pentru acces sunt prevazute doua goluri acoperite cu capace metalice.

Ob. 1.8. Pavilion de deshidratare

Instalatia de deshidratare se amplaseaza intr-o constructie parter.

Ob. 1.9. Platforme de namol deshidratat

Platforma de depozitare a namolului este o constructie deschisa tip hala parter cu dimensiunile de 10,80 x 10,00 m si inatimea libera interioara de 4,00 m. Aceasta va fi adiacenta pavilionului de deshidratare.

Pentru stocarea namolului se va realiza o cuva partiala din beton armat alcatuita din placa pardoselii si parapeti cu inaltimea utila de 2,00 m. Pe latura dinspre zona de circulatie din incinta statiei de epurare se executa un gol de acces pentru utilajele de incarcare a namolului. Aria utila = 104 mp.

Ob.1.10. Unitate de dezinfectie UV

Pentru dezinfectia apelor se va utiliza un sistem UV de tip canal deschis cu dimesiunile de 4,00 x 8,00 m. Spre deosebire de metodele conventionale de dezinfectie (clor, ozon), care produc compusi secundari de reactie ce duc la cresterea riscului de aparitie a efectelor cancerigene pentru om si fauna, lumina UV reprezinta o solutie eficienta, dovedita de-a lungul ultimelor decenii, in regiunile cele mai dezvoltate din lume, ca fiind o solutie fiabila pentru reducerea riscurilor de mediu.

Instalatia de ultraviolete se va monta intr-un canal deschis din beton armat avand posibilitatea de a adauga module cu suporti UV in cazul in care calitatea apei nu este cea dorita sau daca debitul ce trebuie tratat creste.

Modulele UV pot fi cu pozitionare orizontala sau pozitionare verticala. Sistemele verticale au avantajul fata de sistemele orizontale faptul ca lampile sunt expuse deteriorarii in mai mica masura, iar schimbarea lor poate fi facuta fara a demonta garniturile de presiune.

Utilaje si echipamente

Sistemul de dezinfectie UV cuprinde:

constructie modulara in canal de beton armat;

Canalul UV contine site cu accesorii, suporturi pentru module UV, sistem de control al nivelului apei, stavilar pentru teava;

module UV din otel inoxidabil:

cadre si module de placi pentru protectie impotriva iradierii UV;

module cu lampi UV;

lampi UV foarte eficiente in situatii de presiune joasa, usor de indepartat;

lampi cu putere de 330W;

stavilar pentru teava fixa;

sistem automat de curatire;

sistem de monitorizare a calibrarii intensitatii UV cu senzor UC sau UCT;

dispozitive de ridicare;

cutii de jonctiune cu priza de cablu pe partea stanga; Optional:

cutie de jonctiune cu priza de cablu pe partea dreapta;

aparat de aer conditionat;

dispozitiv de amplificare al fluxului;

– pachet de siguranta (alarma de tensiune mare, protectie la trasnet, sursa de alimentare neintrerupta).

Ob. 1.11. Camin debitmetru si prelevare probe

Masurarea debitului de apa uzata epurata se va realiza cu debitmetru automat cu canal Parshall 0-300 l/s.

Caminul debitmetrului este o cuva cu dimensiunile interioare in plan de 5,00 x 0,80 m si inaltimea de 1,30 m. Bazinul are peretii si radierul din beton armat turnat monolit. Betonul este C16/20 armat cu OB37 si PC52. Grosimea peretilor este de 20 cm. Radierul are o grosime de 25 cm. Echipamente

Caminul va fi echipat cu traducator de nivel ultrasonic, canal calibrat Parshall compact si sisteme de transmitere la disanta, cu functii de prelucrare statica a valorilor inregistrate. Specificatii instalatii:

Tensiune de alimentare: 230VAC, 24 VDC

Echipament de masurare: EasyTREK / EchoTREK

Tip iesire: 4-20mA

Clasa de protectie: IP 65, IP67/68

Ob. 1.12. Statie pompare efluent, statie de epurare ape mari emisar

Statia de pompare este formata dintr-un bazin subteran de aspiratie cu dimensiunile in plan de 6,00 x 6,00 m si inaltimea de 4,15 m (de la radier pana la partea inferioara a placii) si un camin alaturat cu dimensiunile in plan de 4,00 x 2,50 m si inaltimea de 1,80 m. Statia este din beton C25/30 armat cu otel beton OB37 si PC52. Peretii statiei au grosimea de 35 cm si radierul de 40 cm, iar caminul are peretii de 25 cm si radierul de 30 cm. Statia este acoperita cu o placa din beton C25/30 de 25 cm grosime. in placa sunt prevazute 2 goluri de 100×100 pentru acces si un gol de 100×400 pentru acces utilaje. Golurile sunt acoperite cu capace din tabla striata, necarosabile. Caminul adiacent este prevazut cu un gol de 80×80 acoperit deasemenea cu capac de tabla necarosabil.

Ob.1.13. Gospodarie electrica

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza printr-un post de transformare de tip prefabricat in anvelopa de beton, amplasat in incinta statiei de epurare Curtea de Arges.

Asigurarea cu energie electrica a consumatorilor din statia de epurare se realizeaza prin intermediul unui tablou electric general de distributie amplasate in incinta statiei de epurare. Din tabloul electric general al statiei de epurare se vor alimenta consumatorii principali prin tablouri electrice individuale.

Tabloul general TGD va realiza in sistem radial, distributie pentru:

TEDG – tablou de distributie amplasat la pavilionul tehnologic degrosisare;

TEBIO – tablou de distributie pentru echipamentele tehnologice de la bazinele de epurare biologica (prevazut in furnitura echipamentului tehnologic);

TEDH – tablou de distributie amplasat la pavilionul tehnologic deshidratare;

TEPA – tablou de distributie amplasat la pavilionul administrativ;

TEEVAC – tablou de distributie amplasat langa tabloul TGD;

– Circuitul pentru iluminatul exterior in incinta statiei de epurare;

Instalatii electrice de iluminat si prize

Se prevede un iluminat functional, pentru asigurarea desfasurarii corespunzatoare a activitatii. Tipul iluminatului se va alege tinand cont de caracteristicile si destinatia incaperilor. Iluminatul general se va realiza prin corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente avand un grad de protectie determinat de destinatia incaperilor si de sistemul de montaj.

Instalatii de automatizare

Statia de epurare va functiona automat in vederea reducerii la minim a interventiei personalului de exploatare. Pentru aceasta au fost prevazute lucrari de automatizare pentru fiecare din obiectele sistemului.

Instalatii electrice de iluminat exterior

Pentru iluminatul exterior al incintei sunt prevazuti stalpi metalici cu h=8 m, echipati cu corpuri de iluminat exterior cu vapori de sodiu de 250 W.

Comanda iluminatului exterior se va realiza manual si automat, din tabloul general T.G.D. Circuitul pentru iluminatul exterior este prevazut ca in cazul caderii alimentarii de baza , sa ramana in functiune pe grupul electrogen de interventie.

Ob. 1.14. Retele exterioare

Retelele exterioare tehnologice din incinta statiei de epurare fac legatura intre obiectele tehnologice ale statiei de epurare si vor fi:

Fluxul apei uzate care intra in procesul tehnologic de epurare;

Fluxul namolului in exces care intra in procesul de deshidratare;

Fluxul supernatantului rezultat din fazele de prelucrare a namolului in exces;

Fluxul apei tehnologice.

Pe fluxul apei uzate, vom avea:

Colectorul De 500 mm din teava de PVC, care aduce apele uzate de la reteaua oaraseneasca la primul obiect al statiei de epurare, caminul de intrare comutar,e si in continuare pana la statia de pompare ape brute, se va poza la o adancime pornind de la cea. 7.50 m, pana la 3,7 m.

Restul conductelor de apa uzata cu diametrul de 500 mm si 315 mm, precum si by-pass-ul se vor poza la adancimea de inghet, care in aceasta zona este de 0.9-0.8 m.

Pe fluxul namolului vom avea:

Conducta de namol in exces ce este pompat din reactoarele biologice ICEAS la bazinul de stocare namol printr-o conducta de polietilena DN125 mm, Pn10, este de asemenea pozata la adancimea de inghet, ca si conductele de aspiratie din PEID De 110 mm catre deshidratare. Conducta de supernatant din PVC De 200 mm colecteaza apa rezultata din procesul de deshidratare, apa care se separa in bazinul de stocare namol, in intervalul de timp in care nu functioneaza mixerele aferente acestui bazin, precum si apa de namol colectata de drenajul platformelor de depozitare temporara a namolului deshidratat.

Apa tehnologica:

Conducta de apa tehnologica ce se va preleva din statia de pompare ape epurate va fi pompata prin conducte din PEID cu diametrele cuprinse intre De 110 mm si De 50 mm la Pavilioanele tehnologice de degrosisare si deshidratare pentru necesitatile tehnologice de spalare a echipamentelor.

Retelele de apa canal sunt alcatuite din:

Reteaua de apa potabila care deserveste atat consumul de apa potabila a personalului cat si necesarul tehnologic pentru prepararea solutiilor de polielectrolit si reteua de incendiu din incinta statei de epurare. Aceasta va fi din PEID cu diametre de 90 mm din necesitatile asigurarii debitului la cei doi hidranti ce se monteaza in incinta statiei de epurare. Alimentare cu apa se face din conducta existenta in incinta prin bransarea la camin existent. La cca. 10 m de caminul existent se va amplasa un camin de apometru care va contine si vana de sectionare.

Reteaua de canalizare din PVC care colecteaza apele uzate menajere de la grupurile sanitare din pavilionul administrativ, precum si de la pavilioanele tehnologice, unde sunt prevazute si chiuvete si spalatoare pentru ochi.

Pe retelele gravitationale vor fi prevazute camine de canalizare la schimbarile de directie, la intersectii si pe aliniamente la distante care sa nu depaseasca 60 m. Caminele vor fi prevazute cu capace carosabile acolo unde situatia o impune.

Ob. 1.15. Cabina poarta

Cabina poarta este un container prefabricat cu pereti si tavan din panouri termoizolate.

Instalatia de ventilatie

Evacuarea aerului viciat din pavilioanele tehnologice de degrosisare si de deshidratare se va realiza cu ajutorul ventilatoarelor axiale de perete 6000 m3/h prevazute cu controlere de turatie. Aportul necesar de aer proaspat in urma evacuarii aerului viciat de catre ventilatoarele axiale se va face cu ajutorul grilelor de transfer 1000 x 500 mm cu lamele curbate si plasa de sarma montate in zidarie.

Drumuri de acces

Acolo unde este necesar, se vor reabilita drumurile de acces auto si pietonale pentru statia de epurare, respectand standardele pentru aceste lucrari.

Platforma instalatie primire vidanja

Se va realiza o unitate de receptie pentru apele uzate si namolurile provenind de la fosele septice cu camioane-cisterna (auto-vidanje).

Descarcarea apelor uzate/namolurilor din camioanele cisterna se va face direct in echipamentul de receptie, fara utilizarea unui bazin de stocare intermediar. Zona de acces a camioanelor cisterna va fi betonata si amenajata astfel incat sa poata fi spalata cu jet de apa sub presiune. Apa de la spalare va fi canalizata si introdusa in fluxul apei.

Echipamentul de receptie a namolului septic va trebui sa aiba o capacitate suficienta pentru a asigura un timp de asteptare redus pentru camioanele cisterna.

Materialele nedegradabile de orice fel continute de catre namol vor trebui separate, spalate, compactate si transferate intr-un container, astfel incat sa poata fi ulterior evacuate la un depozit ecologic.

Intreaga instalatie va fi acoperita pentru a evita degajarea de noxe olfactive. Functionarea va fi in intregime automatizata. Echipamentul va fi conectat la reteaua de apa de serviciu.

Bilant energetic obiectiv

Aceste valori vor fi verificate si in timpul executiei lucrarilor, luand in considerare puterile utilajelor alese.

Dupa verificarea bilantului energetic, se va verifica, daca puterea instalata este de ajuns, in functie de aceste verificari, se are in vedere montarea unui transformator. Aceasta operatie se va realiza de catre S.C. ELECTRICA S.A. in baza comenzii inaintate de catre beneficiar. Beneficiarul va obtine si avizul de racordare in baza documentatiei tehnice intocmite de proiectantul general. Instalatiile electrice constau in:

instalatii electrice de iluminat

instalatii electrice de prize

instalatii electrice de forta

instalatii electrice de comanda si masura.

Canalizarea municipiului Curtea de Arges este in sistem divizor, fiind compusa din:

o retea de canale pentru colectarea si transportul apelor uzate menajere si industriale, o statie de epurare ape mecano-biologica, o conducta de evacuare in raul Arges a apelor epurate;

o retea de canale pentru colectarea apelor pluviale si evacuarea acestora in raul Arges, direct sau prin intermediul vailor care traverseaza municipiul.

Reteaua de canalizare ape uzate orasenesti are in componenta colectoare principale, secundare si de serviciu.

Lungimea totala a colectoarelor de canalizare ape uzate este de 66,5 km (13,5 km colectoare principale si 53 km colectoare secundare). Municipiul Curtea de Arges este strabatut de la nord la sud de 2 canale colectoare principale:

colectorul principal CM1 pleaca din zona I.P.E.E. – Electroarges, urmand traseul strazilor Albesti, Eroilor, 1 Decembrie, 1 Mai, statie de epurare. Acest colector este construit din beton, are o lungime de 7400 m si diametre cuprinse intre 400 – 500 mm.

colectorul principal CM2 pleaca din zona S.C. Curtea de Arges Foresta S.A. urmand traseul acelorasi strazi, are o lungime de 6100 m si diametre cuprinse intre Dn 500 si Dn 800 mm.

Inainte de intrarea in statia de epurare, cele doua colectoare comunica intre ele prin intermediul unui tronson scurt din beton (Dn = 800 mm), realizandu-se practic amestecul apelor uzate. Din acest punct de confluenta, apele intra in statia de epurare prin colectorul CM2 (Dn = 800 mm). Din statia de epurare apele epurate vor fi descarcate in raul Arges.

Reteaua de canalizare pluviala (administrata de Primaria Curtea de Arges – S.P.G.C) este alcatuita din colectoare de lungimi mici, ce descarca apele in raul Arges, direct sau prin intermediul vailor care traverseaza municipiul de la est la vest. Dintre acestea, cele mai importante sunt, pornind de la nord la sud:

colectorul din beton cu sectiune circulara (Dn 200 – Dn 800 mm) care colecteaza apele pluviale din zona cuprinsa intre strazile Albesti, Forestierilor, Valea Iasului si le descarca in pr. Valea Iasului (hm. 105);

colectorul din beton cu sectiune circulara (Dn = 250 – 300 mm) si ovoidala (800/1200) care colecteaza apele pluviale din zona strazilor Cuza Voda, Episcop Nichita, B-dul Basarabilor si le descarca in pr. Valea Iasului (hm 118) imediat amonte de podul de pe b-dul Basarabilor;

colectorul din beton cu sectiune circulara (Dn = 500 – 1000 mm) care colecteaza apele pluviale din zona cuprinsa intre strazile Cuza Voda si B-dul Basarabilor si le evacueaza in rigola acumularii Curtea de Arges, amonte de stadion;

colectorul din beton cu sectiune circulara (Dn 300 – 1000 mm) care colecteaza apele pluviale din zona cuprinsa intre strazile Cuza Voda, Despina Doamna, Banu Maracine, Basarabilor, 1 Decembrie, Barajului si le descarca in raul Arges (hm 596) imediat aval de barajul ac. Curtea de Arges;

colectorul din beton cu sectiune circulara (Dn 300 – 1000 mm) care colecteaza apele pluviale din zona cuprinsa intre strazile Castanilor, Negru Voda, Stefan cel Mare, 1 Mai si le descarca in raul Arges (hm 620) amonte de CHE Noaptes.

Lungimea totala a retelelor de canalizare este de 64 km.

Debite si volume de apa evacuate autorizate

Populatia estimata ce va fi racordata la sistemul de canalizare si la statia de epurare din Municipiul Curtea de Arges si din zona periurbana a acestuia, conform temei de proiectare va fi de aproximativ 28.000 PE.

Debitele caracteristice pentru calculele tehnologice de dimensionare tehnologica sunt:

Debitul zilnic mediu: Quzimed = 6.739 mc/zi = 43.27 l/s

Debitul zilnic maxim: Quzi max = 14.083 mc/zi = 163.00 l/s

Debitul orar maxim: Quh max = 163 l/s

Debit zilnic minim: Quzimin = 4717.3 mc/zi = 54.55 l/s

Se va considera ca pe anumite perioade de timp valorile zilnice indicate mai sus pot varia cu + 10 % respectiv -20%

5. Prognozarea impactului asupra apelor

S-au luat in considerare mai multe scenarii care ar putea duce la poluarea apei de suprafata/subterana:

• Modificari calitative si cantitative prognozate (pozitive sau negative) la nivelul receptorului natural, determinate de preluarea apelor uzate epurate de la SE si, in cazul unor retele combinate, de deversari din reteaua de canalizare.

Aspectele avute in vedere se refera la:

– incarcari suplimentare de poluanti

– sarcina hidraulica suplimentara

– concentratii de poluanti in apa uzata epurata

-reducerea incarcarilor (kg/zi, tone/an) si a concentratiilor (mg/l) de poluanti, considerand parametrii calitativi specifici ai apelor uzate epurate si evacuate in receptor (corespunzator cerintelor de epurare a apelor uzate urbane)

• Modificari ale folosintelor de apa, in aval de punctul de evacuare a apelor uzate epurate.

• Contaminarea potentiala a receptorului cu substante periculoase cauzate de scurgerea/drenarea apelor de pe amplasamente industriale (inclusiv ape pluviale).

• Contaminarea apelor de suprafata si subterane cauzate de scurgeri din conducte in cazul deteriorarii retelei de canalizare.

• Disfunctionalitati ale retelei de canalizare, incluzand avarii, scurgeri, blocaje, care conduc la deversari si care pot produce episoade de poluare a apelor subterane sau de suprafata.

•Poluarea receptorului apelor uzate epurate in conditiile producerii in SE de avarii semnificative si evacuarii de apa uzata neepurata.

Masuri de diminuare a impactului asupra apelor

Masuri de control si de reducere a evacuarilor industriale in reteaua de canalizare, implementate de operatorul retelei; cadrul acestor activitati va fi inclus intr-un plan de actiuni prin care se vor stabili masuri pentru limitarea impactului evacuarilor de ape uzate industriale in procesul de epurare din SE.

Masurile principale care trebuie incluse in planul de actiuni se refera la:

Inventarierea tuturor evacuarilor industriale (inclusiv sisteme de colectare si descarcare a apelor pluviale), din punct de vedere cantitativ si calitativ. In cazurile in care se suspecteaza posibilitatea producerii unui eveniment de poluare, ca si in cazurile in care s-au inregistrat in trecut episoade de poluare, inventarierea va fi urmata de o campanie de prelevari de probe de apa uzata de pe respectivele amplasamentele si analize de laborator. Daca inventarul efluentilor mentionat anterior indica riscul ca valorile limita ale parametrilor calitativi ai apelor uzate sa nu fie respectate (sau sa nu fie respectate in permanenta), operatorul statiei de epurare trebuie sa impuna unitatilor industriale conditii speciale de monitorizare si sa conditioneze preluarea apelor uzate in reteaua de canalizare doar in conditiile echiparii cu instalatii adecvate de preepurare (conform prevederilor H.G. 188/2002, NTPA 002, art.9 (2)).

Implementarea, de catre operatorul statiei de epurare a unui program de inspectie si control a unitatilor industriale care evacueaza ape uzate in reteaua de canalizare (ex. starea tehnica a instalatiilor de pre-epurare, obligatia modernizarii tehnologiei echipamentelor si instalatiilor de pre-epurare, contorizarea debitelor apelor uzate, auto-monitorizare).

Planuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru amplasamentele unitatilor industriale.

Inspectii periodice ale retelei de canalizare pentru detectarea in timp util a disfunctionalitatilor si adoptarea masurilor necesare pentru remediere.

Implementarea unui program de monitorizare pentru operarea SE.

Implementarea unui program de monitorizare pentru apa subterana (de mica adancime) din zona SE pentru identificarea modificarilor calitative care pot fi cauzate de scurgeri de ape uzate sau produse poluante, pe amplasamentul statiei de epurare; in general se recomanda cel putin doua puturi de monitorizare, amplasate in amonte si in aval de statia de epurare, pe directia de curgere a apei subterane de mica adancime.

Elaborarea si implementarea unui Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru reteaua de canalizare si statia de epurare.

Prin stoparea evacuarii directe a apelor uzate, impactul asupra factorului de mediu apa va fi unul benefic, avand in vedere ca prin realizarea obiectivului va exista posibilitatea imbunatatirii calitatii apei de suprafata si subterane.

Surse de poluanti in aer

Statia de epurare este o sursa de emisii de praf si o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor folositi de masinile si utilajele aflate in exploatare.

Prognozarea impactului

Emisii provenite de la gazele de esapament

Emisiile in atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici:

– sunt surse nedirijate;

– ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata.

Prin functionarea motoarelor autovehiculelor, sunt emise urmatoarele gaze:

– gaze toxice cu actiune in zona apropiata sursei (CO, hidrocarburi nearse, particule in suspensie, fum, mirosuri);

– gaze ce degradeaza atmosfera pe timp indelungat si se disperseaza pe arii intinse (Nox);

– gaze cu efect planetar asupra atmosferei (CO2, NH4), care contribuie la realizarea efectului de sera, fenomen foarte periculos, cu consecinte ingrijoratoare pentru omenire, constand in cresterea temperaturii atmosferice cu 1,5 – 4,5șC, cresterea nivelurilor marilor, desertificarea unor zone de latitudine medie.

Toate utilajele (utilaje pentru excavat, terasiere, autocamioane) utilizeaza drept carburant motorina, prin arderea careia rezulta urmatorii efluenti: CO, oxizi de azot (NOx), SO2, hidrocarburi arse oncomplet (COV), particule solide, cu efect local, neafectand localitatile invecinate.

La dispersia noxelor contribuie si directia predominanta de deplasare a maselor de aer dinspre est – vest si faptul ca, prin tehnologia de exploatare, utilajele sunt amplasate la distante relativ mari, unul de celalalt.

Activitatea de functionare a mjloacelor de transport din incinta obiectivului poate modifica pe un areal restrans calitatea aerului, prin emisia de gaze si praf rezultate in urma proceselor ce se desfasoara pe platforma obiectivului.

Evaluarea concentratiilor estimate, privind emisiile datorate arderii carburantilor releva faptul ca impactul asupra atmosferei, produs de emisiile rezultate din arderea carburantilor, este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorile maxime admise prin Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.

Sursele de zgomot

Posibile efecte in faza de exploatare:

Pe perioada functionarii obiectivului se pot cumula efectele negative existente datorita traficului rutier cu cel generat de cresterea traficului in zona datorita transportului materiilor prime si a deseurilor in perioada de functionare;

Zgomotul utilajelor amplasate in exteriorul constructiilor poate avea efecte negative, de ex. suflante, ventilatoare.

Nivelul de zgomot rezultat în urma desfășurării activității, conform Ordinului Ministerului Sanatatii Nr. 119 din  4 februarie 2014, pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, prevede:

– în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT), măsurat la exteriorul incintei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălțime față de sol, să nu depășească 55 dB și curba de zgomot Cz 50;

– în perioada nopții, între orele 23,00 – 7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), măsurat la exteriorul incintei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălțime față de sol, să nu depășească 45 dB și, respectiv, curba de zgomot Cz 40.

Radiațiile

Radiațiile electromagnetice, generate de funcționarea motoarelor electrice existente în șantier sau în atelierul de reparații, sunt nesemnificative și unanim acceptate și nepericuloase pentru sănătate la locul de muncă.

Avand in vedere specificul lucrarilor descrise in studiul de fata, materialele sau utilajele utilizate nu pot constitui surse de radiatii. Din acest motiv, nu este de asteptat ca, pe durata de functionare, in conditii normale, sa se produca emisii de radiatii.

Masuri de diminuare a impactului

Masuri de reducere a emisiilor

In faza de exploatare, reducerea emisiilor poluante si a producerii de praf se poate realiza prin:

•Plantarea de vegetatie (arbori/arbusti) pe perimetrul amplasamentului S.E.;

•Controlarea procesului de epurare a apelor uzate si de tratare a namolului si monitorizarea parametrilor acestor procese;

•Bazine de apa uzata sau alte structuri acoperite (pentru tratarea si stocarea namolului), limitarea mirosurilor neplacute;

•Evitarea traversarii zonelor urbane – trasee alternative pentru transportul namolului (pana la destinatia finala);

•Inspectii periodice ale retelei de canalizare pentru a se detecta la timp orice disfunctionalitati si adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute.

Masuri de reducere a zgomotului si vibratiilor

In faza de exploatare

utilizarea de echipamente (suflante, pompe, motoare) care produc un nivel scazut de zgomot si vibratii;

montarea utilajelor cu nivel de zgomot ridicat (suflante) in interiorul constructiilor;

efectuarea lucrarilor de intretinere a utilajelor la timp pentru ca deteriorarile pieselor in miscare sa nu mareasca nivelul de zgomot.

Surse de poluare a solului

In activitatea de infiintare a statiei de epurare si a instalatiei de primire vidanja, principalele surse de poluare directa a solului pot fi constituite din:

scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se transportã diverse materiale sau de la utilajele, echipamentele folosite;

depozitarea necontrolata a materialelor folosite si a deseurilor rezultate, direct pe sol, in spatii neamenajate corespunzator;

excavarea stratului de sol vegetal;

depunerea de pulberi transportate de vant.

Prognozarea impactului

S-au luat in considerare mai multe cazuri care ar putea duce la poluarea solului/subsolului, astfel:

In faza de exploatare

Fenomene de eroziune, de instabilitate a solului si alunecari de teren (in zonele in panta), cauzate de scurgerea apei din precipitatii catre apele de suprafata; efectele pot fi accentuate in perioada de pana la restaurarea vegetatiei;

Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri/pierderi accidentale de produse cu caracter poluant (uleiuri, reactivi);

Contaminarea solului prin infiltrarea de scurgeri de pe amenajarile pentru stocare temporara a namolului rezultat din epurarea apelor uzate;

In cazul utilizarii in agricultura a namolului rezultat din exploatarea statiei de epurare: alterarea proprietatilor solului daca nu se evalueaza corect pretabilitatea acestuia la aplicarea namolurilor sau daca namolul contine concentratii ridicate de poluanti (de exemplu metale grele)

Masuri de diminuare a impactului

In faza de exploatare

Implementarea unui program de inspectie si control al retelei de canalizare, in vederea efectuarii de interventii rapide si eficiente pentru remedierea problemelor depistate;

Implementarea unor proceduri de stocare si manipulare a substantelor periculoase, inclusiv proceduri de limitare a contaminarii solului;

Respectarea cerintelor constructive pentru amplasamentul de stocare a namolului, in special in ceea ce priveste impermeabilizarea paturilor de uscare;

Controlul calitatii namolului prin analizele specifice;

Studii pedologice si agrochimice pentru terenurile agricole unde va fi imprastiat namolul rezultat din epurarea apelor uzate urbane (daca namolul va fi imprastiat pe zonele agricole).

Biodiversitatea

Date generale

Marea varietate a formelor de relief din judetul Arges a determinat o evidentă zonalitate pe verticală a vegetației sălbatice și chiar a plantelor cultivate. Astfel, de la nord la sud, se disting următoarele etaje de vegetație: etajul alpin, etajul pădurilor de rășinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă. De subliniat este faptul că circa 40% din suprafața județului este acoperită cu păduri situate în principal în zona de deal și de munte. Acestea conțin circa 60 specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee și subarbustive (dintre acestea sunt ocrotite 120 specii).

Muscelele Argesului se incadreaza in zona padurilor temperate, iar in functie de altitudine se deosebesc doua subetaje de vegetatie: padurile de fag in partea nordica, mai inalta si padurile de gorun in cea mai mare parte a muscelelor. In decursul timpului, invelisul biotic a suportat mari transformari din cauza despaduririlor din lungul vailor si mai ales in cuprinsul depresiunilor. In conditiile unei presiuni umane mari, fauna acestui etaj forestier s-a restrans.

Vegetatia cuprinde alun, anin, artar, carpen, catina, cires amar, corn, fag, frasin, gorun, maces, mar paduret, mesteacan, mur, paltin de munte, paducel, par paduret, plop, rachita, salcam, salcie alba, soc, stejar, tei paduret, ulm.

Curtea de Arges are o fauna compusa din arici, caprioare, dihor, iepure, jder, lup, mistret, ras, urs, veverita, viezure, vulpe. Dintre pasari se intalnesc bufnite, ciori, ciocanitori, ciocarlii, corbi, cotofene, ereti, gaite, gaste salbatice, grauri, gugustiuci, lastuni, macalendri, mierle, pescarusi, pitulici, pitigoi, privighetori, pupeze, rate salbatice, randunici, sitari, sticleti, soimi, turturici, ulii, vrabii.

Apele raului Arges sunt populate cu numeroase specii de pesti: pastrav si lipan in zona de munte, iar in zona mai joasa de la Curtea de Arges – mreana, cleanul, zvarluga si scobarul.

Se mai intalnesc broaste, broaste testoase si raci.

Mentionam faptul ca terenul care face obiectul prezentei documentatii nu este inclus in reteaua ariilor protejate din Romania, Natura 2000, fiind amplasat in vecinatatea sitului ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Arges.

Amplasamentul statiei de epurare fata de situl Natura 2000

ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Arges

Impactul prognozat

Posibile efecte in faza de exploatare:

Modificarea sau distrugerea traseelor de migrare;

Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de flora si fauna;

Degradarea florei, produsa de factori fizici (ex. modificarea conditiilor hidrologice);

Afectarea faunei acvatice aval de statia de epurare.

Masuri de diminuare a impactului

In faza de de exploatare

Solul vegetal decopertat va fi depozitat pe o suprafata de teren din imediata apropiere a traseului retelei de canalizare sau a statiei de epurare, in straturi suprapuse sau rulate (in functie de suprafata de teren pusa la dispozitie) si apoi refolosit pentru refacerea conditiilor initiale pe cat este posibil;

Plantari compensatorii sau de restaurare prin plantare de specii indigene;

Limitarea accesului animalelor pe amplasamentele care pot prezenta riscuri;

In cazul in care habitatul este afectat prin realizarea lucrarilor din cadrul proiectului, asigurarea unui nou habitat corespunzator speciilor afectate;

Crearea de oportunitati pentru migrarea faunei.

Toate masurile ce au fost recomandate pentru factorii de mediu sol si aer au efecte pozitive si in cazul protectiei biodiversitatii din zona amplasamentului si din zona adiacenta.

Peisajul

Date generale

Din punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii, binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului, precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale, astfel:

– efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);

– efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei.

Peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luate impreuna, nu separat.

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:

factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;

factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;

factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte, amintiri.

Conform proiectului propus, noua statie de epurare se va amplasa pe terenul fostei statii de epurare, care se va dezafecta total.

Zona nu este definita ca zona turistica si nu are caracteristicile unei astfel de destinatii.

Se face mentiunea ca, in arealul analizat, nu sunt zone protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.) si zone naturale, folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri).

Impactul prognozat

Avand in vedere zona de amplasare a obiectivului analizat si lipsa obiectivelor de interes public din zona, se considera ca activitatea ce va fi desfasurata pentru realizarea obiectivului nu va avea un impact negativ asupra peisajului zonei.

Masuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului vizual se pot implementa o serie de masuri:

– utilizarea de utilaje, autovehicule, instalatii cu aspect conform, salubre, astfel incat sa nu se suplimenteze nivelul de intruziune, oricum existent in cazul amplasarii oricarei amenajari noi in mediu;

– reamenajarea cadrului natural se va realiza pe masura ce nu vor mai exista interventii in zonele afectate, cu respectarea recomandarilor prezentului studiu.

Mediul social si economic

Date generale

Terenul pe care este amplasata statia de epurare se afla in intravilanul municipiului Curtea de Arges, distanta fata de cea mai apropiata locuinta fiind de cca. 350 m.

Impactul prognozat

Activitatea propusa nu va avea impact negativ asupra caracteristicilor demografice ale populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona.

Va exista un impact pozitiv pe termen mediu si lung, atat din punct de vedere social, prin crearea de locuri de munca, cat si din punct de vedere al protectiei mediului, prin infiintarea unui sistem nou de epurare a apelor uzate, mai performant, precum si prin realizarea instalatiei de primire vidanja.

Deoarece, in cadrul obiectivului analizat, lucreaza un numar mic de persoane, impactul pozitiv al asigurarii unor locuri de munca in zona amplasamentului este minor.

Se estimeaza ca zona protejata, cu caracter rezidential, nu este afectata datorita distantei dintre obiectivul analizat si zona rezidentiala.

De asemenea, datorita masurilor luate de titularul de activitate, nu se intrevede posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact major asupra populatiei si a mediului inconjurator.

Este necesara informarea de urgenta a populatiei din zona in cazul producerii unor evenimente sau accidente cu impact asupra mediului.

Se apreciaza ca nu exista motive ca sa apara segmente ale publicului nemultumit de existenta proiectului. Prin zona de amplasare si prin masurile care sunt luate, activitatile care se vor desfasura in cadrul obiectivului nu vor avea impact negativ asupra conditiilor de viata ale locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot).

Impactul potential al functionarii statiei de epurare va fi unul pozitiv asupra populatiei si mediului.

Masuri de diminuare a impactului

Avand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zona analizata in prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra acestor componente de mediu (mediul natural si economic).

Pentru asigurarea confortului rezidentilor din zona, se propun urmatoarele masuri:

utilizarea unor echipamente performante, care sa genereze nivele minime de zgomot si disconfort minim vecinatatilor lucrarii;

toate masurile propuse pentru factorul de mediu aer se pot considera ca avand o componenta cu efect si asupra sanatatii umane (calitatea aerului in zonele invecinate).

In ceea ce priveste personalul ce deserveste activitatea de pe amplasament, este necesara dotarea corespunzatoare cu echipament de protectie, pastrarea stricta a regulilor de igiena si protectie a muncii la locul de munca.

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Obiectivele analizate in prezenta lucrare nu vor avea un impact negativ asupra conditiilor etnice si culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

Efectul cumulativ datorita vecinatatii cu alte proiecte existente/ planificate

Prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii.

Conceptul de efect cumulativ este legat de aspectul coordonarii dintre diferite proiecte in scopul de a putea identifica pe deplin si evalua efectele care apar ca o combinare sau cumulare a mai multor proiecte.

Pentru identificarea impactului cumulat, s-au evidentiat cai posibile prin care se realizeaza cumulul in timp si spatiu asupra factorilor de mediu si cai de prevenire / reducere a lor.

In imediata apropiere a statiei, nu exista obiective sau proiecte planificate, care sa aiba un impact cumulativ asupra mediului.

De asemenea, infiintarea statiei de epurare cu treapta mecanica, biologica si tertiara, precum si a instalatiei de primire vidanja, reprezinta o masura necesara si suficienta pentru reducerea impactului negativ cumulat asupra calitatii receptorului in care sunt deversate apele epurate, respectiv raul Arges.

In concluzie, nu exista un impact cumulativ dat de existenta unei alte lucrari similare in zona analizata in prezentul Studiu.

3. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Lucrarile proiectate pentru o noua statie de epurare au in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

– Obiectivul general

o cresterea nivelului de trai a cetatenilor din Municipiul Curtea de Arges, prin realizarea statiei de epurare a apelor fecaloid menajere si industriale.

– Obiective specifice

o realizarea statiei de epurare cu obiecte tehnologice noi, astfel incat sa se creeze posibilitatea epurarii apelor uzate rezultate din Orasul Curtea de Arges, cu eficientele impuse prin conditiile de deversare in emisari naturali, corespunzatoare prevederilor NTPA 001/2002.

o dotarea statiei de epurare cu obiecte tehnologice noi, necesare pentru prelucrarea finala a namolului, rezultat in urma epurarii apei uzate.

o dotarea statiei de epurare cu elemente de automatizare si monitorizare si cu un calculator de proces.

o pentru conducerea proceselor tehnologice in conditii de siguranta.

o dotarea statiei de epure cu o platforma pentru instalatia de primire a vidanjelor.

Prin studiul de fezabilitate s-au analizat doua variante tehnico-economice, pentru atingerea obiectivelor de mai sus.

Varianta I

Prima variantă analizată urmărește realizarea unei stații de epurare moderne prin utilizarea la maxim a construcțiilor existente de pe amplasament. Astfel această variantă va cuprinde următoarele:

– Reabilitarea și retehnologizarea căminului de distribuție intrare al stației de epurare și a grătarelor existente, care se vor transforma în grătare rare mecanice

– Adaptarea și reabilitarea constructivă a canalelor desnisipatorului existent, transformarea acestora în canale pentru grătare dese mecanice și dotarea acestora cu două grătare dese mecanice.

– Reabilitarea și retehnologizarea canalului Parshall existent.

– Adaptarea și reabilitarea constructivă a unuia din bazinele de grăsimi existente, transformarea acestuia în două bazine-desnisipator și dotarea acestora cu utilaje specifice pentru radare, pompare și clasare nisip.

– Reabilitarea și retehnologizarea a două decantoare primare longitudinale (aferente fostei linii II).

– Construirea unei stații noi de pompare nămol primar din decantoarele primare, dotată cu pompe volumetrice cu debit variabil, cu buclă de automatizare pentru evacuare nămol primar în funcție de concentrația suspensiilor totale.

– Construirea a două bazine de colectare grăsimi separate din decantoarele primare.

– Construirea unui distribuitor apă decantată.

– Realizarea unei trepte de epurare biologică cu nămol activ, cu nitrificare -denitrificare și defosforizare chimică, care va cuprinde următoarele lucrări:

o Realizarea unui reactor biologic, prin reabilitarea constructivă și dotarea cu utilaje specifice a următoarelor bazine existente:

ș decantoarele secundare aferente fostei linii II, pe două treimi din lungimea acestora, se vor adapta constructiv în zona de denitrificare. Acestea se vor dota cu utilaje specifice, respectiv agitatoare submersibile. Restul zonei din aceste bazine se va adapta constructiv în zonă de aerare. între zona de denitrificare și aerare se va construi un perete semiscufundat, din elemente prefabricate.

ș zona de aerare va cuprinde și bazinele de aerare aferente fostelor linii II și III, care se vor reabilita constructiv și dota cu sisteme de aerare elastice perforate cu bule fine, echipamente moderne, fiabile.

o Reabilitarea și retehnologizarea decantoarelor secundare aferente fostei linii III, care vor constitui decantoarele secundare aferente noii trepte biologice.

o Construirea unui distribuitor de nămol activ recirculat extern și amestec apă-nămol activ recirculat intern.

– Adaptarea și reabilitarea constructivă a bazinelor de aerare și a decantoarelor secundare aferentei liniei I și transformarea acestora în bazin de stabilizare aerobă a nămolului. Dotarea acestora cu sisteme de aerare elastice perforate cu bule medii, echipamente moderne, fiabile.

– Adaptarea și reabilitarea constructivă a două din decantoarele Imhoff și transformarea acestora în concentratoare de nămol stabilizat.

– Reabilitarea și retehnologizarea stației de pompare nămol fermentat existente, care se va transforma în stație de pompare nămol stabilizat îngroșat.

– Construirea unei stații de deshidratare mecanică a nămolului.

– Construirea unei stații noi de pompare apă drenată de la platformele de nămol.

– Reabilitarea a șase din platformele de deshidratare naturală a nămolului.

– Reabilitarea și retehnologizarea gospodăriei electrice.

– Realizarea de rețele noi exterioare, care să asigure noul flux al apei uzate.

– Dotarea tuturor instalațiilor cu elemente de automatizare și monitorizare.

– Dotarea stației de epurare cu prelevatoare automate de recoltat probe atât pentru apa uzată influentă cât și pentru apa uzată epurată, astfel încât să poată fi asigurate condiții pentru realizarea unor analize relevante precum și pentru conducerea corectă a proceselor tehnologice.

– Completarea dotării actuale a laboratorului de analize ape uzate, astfel încât acesta să poată realiza analize specifice de ape uzate impuse conform legislației în vigoare de monitorizare a calității apei uzate.

– Dotarea stație de epurare cu echipamentele necesare operațiilor de întreținere curentă a instalațiilor, precum și cu utilaje auto necesare transportului nisipului, grosierelor și a nămolului deshidratat la depozitele finale.

Avantajele acestei variante sunt:

– Folosirea la maxim a construcțiilor existente, ceea ce reduce costuri investiției.

– Utilizarea instalațiilor existente.

– Flux tehnologic verificat în practică.

Dezavantajele acestei variante sunt:

– Realizarea unei tehnologii adaptate la construcțiile existente.

– Consumuri energetice pentru aerare în procesele biologice mai mari decât în situația în care s-ar realiza bazine noi de aerare cu adâncime mai mare, respectiv 6,5 m, față de cea existentă de 3 m.

– Riscul mai mare în ceea ce privește volumul lucrărilor neprevăzute, având în vedere tipul lucrărilor de reabilitare.

Varianta II – Solutia aleasa

Solutia aleasa si propusa urmărește realizarea unei stații de epurare complet nouă, modulară, cu o tehnologie de epurare unitară. Astfel, această variantă urmărește:

– Dezafectarea și demolarea unei părți din stația de epurare existentă și eliberarea amplasamentului pe o suprafață de aprox. 5190 mp pentru construirea stației noi.

– Dezafectarea grătarelor mecanice existente.

– Construirea unei stații de epurare noi, compacte cu o tehnologie automatizată, de epurare mecanică, epurare biologică și terțiară și stabilizarea nămolului, precum și deshidratarea mecanică a acestuia.

– Realizarea unui sistem SCADA de automatizare și monitorizare a stației de epurare, dotat cu un calculator de proces montat în camera dispecerat

– Recompartimentarea clădirii administrative existente.

– înlocuirea gospodăriei electrice existente.

– Realizarea de rețele noi exterioare, care să asigure noul flux al apei uzate.

– Dotarea stației de epurare cu echipamente necesare operațiilor de întreținere curentă a instalațiilor, precum și cu unități de depozitare a nisipului, grosierelor și a nămolului deshidratat.

– Realizarea unei platforme pentru instalația de primire a vidanjei.

– Reabilitarea căilor de acces auto și pietonale, precum și realizarea împrejmuirii amplasamentului stației de epurare.

Avantajele acestei variante sunt:

– Realizarea unei stații de epurare, cu o concepție unitară, pe o suprafață relativ restrânsă, cu o tehnologie modernă.

– Exploatarea și supravegherea mai ușoară a instalațiilor datorită construcției compacte cu utilaje montate într-un spațiu concentrat.

– Consum energetic mai scăzut, în special datorită construcției de bazine de aerare noi cu adâncimea utilă mai mare de 3 m, respectiv de 6,5 m, ceea ce duce la o eficiență energetică mai mare de aerare, precum și a pompărilor pe trasee și diferențelor de nivel mai mici.

– Capacitatea la care funcționează stația existentă în acest moment, permite funcționarea acesteia, pe parcursul execuției lucrărilor de construcție a noii stații de epurare.

– Reducerea costurilor de întreținere.

Dezavantajele acestei variante sunt:

– Creșterea costurilor investiției.

– Abondonarea construcțiilor existente, care după realizarea noii stații de epurare vor rămâne în stare de conservare sau vor fi dezafectate pentru realizarea unui alt obiectiv al comunității locale, pe amplasamentul acesteia.

Solutia propusa si aleasa urmareste realizarea unei statii de epurare complet noua, modulara, cu o tehnologie de epurare unitara.

4. MONITORIZAREA ACTIVITATII SI A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

In faza de executie a lucrarilor de construire a obiectivului este indicat sa se efectueze periodic masuratori, privind incadrarea in limitele de poluare admise, privind concentratiile de substante poluante in aer, apa, sol, nivel de zgomot, gestiunea deseurilor. Calitatea factorilor de mediu va fi monitorizata prin efectuarea de analize si masuratori, care vor constata gradul de conformare a activitatii desfasurate cu legislatia in vigoare.

De asemenea, se recomanda ca monitorizarea zonei protejate, afectate de activitatile de constructii, sa se faca pe parcursul unei perioade (de exemplu 2 – 3 ani), la inceputul si la sfarsitul perioadei de vegetatie; se vor face propuneri de masuri corective, pentru situatiile in care restaurarea elementelor de flora esueaza (de exemplu un plan suplimentar de plantare).

5. SITUATII DE RISC

Riscuri naturale

Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic in interiorul carora exista un potential de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice si pierderi de vieti omenesti, care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit.

Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua mari categorii de hazarde naturale:

 endogene: erupțiile vulcanice (nu este cazul) si cutremurele (activitate scazuta in zona);

 exogene:

– climatice: nesemnificativ;

– geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au fost semnalate astfel de fenomene fizico-geologice active;

– hidrologice (inundatiile): probabilitate scazuta;

– biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): nu este cazul;

– biofizice (focul): potential minor;

– astrofizice: neaplicabil.

Accidente potentiale

Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de investitii “Infiintare statie de epurare cu treapta mecanica, biologica si tertiara si a instalatiei de primire vidanja“, in municipiul Curtea de Arges, judetul Arges:

Risc de poluare accidentala ca urmare a scurgerilor in sol de uleiuri, motorina, benzina, etc. Pentru prevenirea acestui risc se interzice depozitarea carburantilor in zone neamenajate si circulatia mijloacelor de transport in afara traseelor stabilite.

Risc de producere a unor accidente de munca, din cauza exploatarii necorespunzatoare a utilajelor din dotare.

Avand in vedere masurile care au fost luate prin proiect, nu vor exista riscuri naturale (inundatii, alunecari de teren, etc.).

Masuri pentru reducerea riscurilor

Masuri organizatorice si administrative

Personalul va fi instruit, inainte de inceperea lucrarilor, despre succesiunea operatiilor si fazele de executie, modul de utilizare a mijloacelor tehnice si asupra masurilor specifice de protectie personala.

Masuri de tehnica securitatii muncii

Avand in vedere natura lucrarilor, precum si a materialelor si echipamentelor utilizate, se impune respectarea cu strictete a masurilor de securitate si sanatate in munca.

Exploatarea utilajelor

– Se interzice stationarea si circulatia personalului si a oricaror vehicule si utilaje in zona de lucru, cu exceptia celor care participa efectiv la lucrarile de terasamente;

– Se vor delimita zonele de circulatie ale utilajelor in zona amenajarii piscicole si in organizarea de santier;

– Se vor stabili distantele de securitate dintre utilaj si zona de lucu, in functie de metoda de lucru adoptata;

– Inainte de inceperea lucrarilor, utilajele vor fi supuse verificarilor tehnice;

– In timpul incarcarii in mijloacele de transport a materialelor minerale, conducatorii acestora nu trebuie sa se afle in cabina autovehiculului;

– Se interzice parasirea utilajului de catre mecanicul deservent in timpul functionarii acestuia;

– Este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei autovehiculului si a se descarca in autovehicul de la inaltime.

Masuri de prevenire a accidentelor

Pentru prevenirea potentialelor accidente, rezultate ca urmare a activitatilor desfasurate, sunt necesare adoptarea urmatoarelor masuri:

– urmarirea modului de functionare a utilajelor;

– realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de lucru;

– identificarea zonelor cu alunecari de teren, semnalizarea acestora si realizarea de lucrari de stabilizare;

– verificarea, inainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport, daca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

– pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente, se vor intocmi programe de interventie, care sa prevada masurile necesare;

– se va asigura echipamentul de protectie, necesar tutror categoriilor de personal din santier;

– se vor intocmi instructiuni specifice de lucru pentru fiecare post;

– autobasculantele vor circula numai pe drumurile amenajate si marcate cu placute si indicatoare de circulatie;

– pe drumurile de acces se interzice depozitarea de materiale, inclusiv carburanti si lubrifianti;

– dupa terminarea programului zilnic, utilajele vor fi retrase in locurile stabilite si asigurate pe timpul noptii cu paza;

– se interzice accesul persoanelor in timpul functionarii utilajelor in raza lor de functionare.

Masuri specifice pentru protectia mediului

Se vor stabili planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns corespunzatoare in situatii neprevazute sau accidentale, corelate cu planurile din zonele de lucru si din organizarea de santier.

Mai trebuie ajustata si completata cu capitolul CERCETARE

BIBLIOGRAFIE:

Lege/Normativ/Standard

[1] – O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului;

[2] – Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

[3] – Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;

[4] – Legea nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii 107/1996;

[5] – Legea nr. 458/2002*** privind calitatea apei potabile;

[6] – Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002;

[7] – Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici;

[8] – Ordin 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;

[9] – STAS 9081/1988, Poluarea aerului, terminologie;

[10]- Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator;

[11]-Legea 211/2011***, privind regimul deseurilor;

[12] – H.G. 856/2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

[13] – H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

[14] – Legea nr. 319/2006 Lege securitatii si sanatatii in munca;

[15] – Nicolae Donita, Mihaela Pauca-Comanescu, Aurel Popescu, Simona Mihailescu, Iovu-Adrian Biris Cartea Habitatelor din Romania, Editura Tehnicã Silvicã București, 2005

[16] – Simionescu I., (1947) Flora Romaniei, Editia a 2-a, revazuta, Editura pentru literatura si arta, Bucuresti;

[17] – Dan Gafta & John Owen Mountford, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania

[18]- Rodica Macalet, Mihai Radescu, Marin Nelu Minciuna, Consideratii privind corpurile de apa subterana din sudul Romaniei,

[19] – Directiva Inundatii 2007/60/CE- Harti hazard si de risc la inundatii, ANAR- rowater.ro.

[20] Raport privind impactul asupra mediului elaborat de SC APOMAR CONSULTING 2005 SRL

[21] Bilant de mediu elaborat de SC APOMAR CONSULTING 2005 SRL