Master: Managementul instituțiilor [629580]

Universitatea Ștefan Cel Mare , Suceava
Facultatea de Științe ale Educației

Structuri
literare în comunicarea
didactică

Student: [anonimizat]: Managementul instituțiilor
educaționale
Anul: I

2014

LIMBAJ ȘI COMUNICARE EXPRESIVĂ ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

Unul dintre lucruri le de baza pe care un copil le învață în primii ani de viață și pe care î l
va folosi pentru totdeau na sunt dezvoltarea limbajului și a abilităț ilor de comunicare. Dincolo de
ceea ce un copil învață în primele luni de viață imitâ ndu-i pe cei d in jur, el are nevoie de diferiți
stimuli pentru a înțelege ș i a relaț iona ma i bine prin intermediul comunică rii.
Grădinița este un bun prilej pentru ca cel mic să se obișnuiascș într -o comunitate de copii
și să învețe să -și dezvolte abilitățile de comunicare, astfel încât atunci câ nd ajunge la școal ă să
fie deja pregătit și să nu aibă dificultăți de întelegere ș i de comunicare.
La grădiniță copiii nu învață doar numele obiectelor și al acțiunilor, ci și modalități de
conversație, cum să își astepte rândul în vorbire, câ te ceva despre structura propozițiilor, despre
expresii ș i umor.
Învățarea poeziilor sau a cântecelelor, diferitele povești ș i jocurile org anizate la grădiniță
reprezintă modalități de învățare de noi cuvinte, de î ntelegere a structurii frazelor, d e dezvoltare a
imaginației ș i a capacităț ilor de relaționare prin comunicare .
Întreg procesul școlar înseamnă limbaj, comunicare, noțiuni. Pe lângă metodele care
contribuie în mod expres la dezvoltarea limbajului, toate celelalte contribuie la îmbogățirea
vocabularului, la dezvoltarea capacității de comunicare.
Comunicarea didactică privește direct relația educator -educat și de eficiența ei depinde
scopul final al educației. În învățământul preșcolar educatoare stabilește relați i la grupă formal și
informal. Ținând cont de vârsta copiilor care este critică pentru formarea unui cetățean al
societății, relațiile educatoarei trebuie să fie optim pozitive . Comunicarea se face în orice
moment al zilei începând cu venirea la grădiniță, dezbrăcatul, îmbrăcatul, masa și plecarea.
Dezvoltarea limbajului și a comunicării expresive în grădiniță se realizeaz ă atât în
activit ățile specifice dezvolt ării vorbirii, c ât și în cadrul întregului program din grădiniță.
Procesul de influen țare asupra dezvolt ării limbajului preșcolarilor începe la grupa mică
tinându-se seam ă de caracterul concret al limbajului, dificult ățile de pronun ție, vocabularul
redus și alte particularit ăți psihice cum sunt: gândirea concret ă, aten ția instabil ă, memoria
individual ă.
Dezvoltarea vorbirii copiilor se realizeaz ă în mod treptat, prin lărgirea rela țiilor verbale cu cei
din jur, în condi țiile manifest ării de către copii a curi ozită ții de cunoa ștere a obiectelor, a

însușirilor acestora, pe de o parte și a atitudinii interogative referitoare la originea și cauza unor
fenomene, pe de alt a parte .
Înca de la intrarea copilului în grădiniță ținem cont de pronunția și elaborarea pronunț iei
corecte din punct de vedere gramatical ș i exprimarea nuanț ată, în funcț ie de accentuarea
silabelor compo nente ale cuvintelor, de intonaț ie, pauza de respirație, tipul de vorbire
(adresativă , interogativă, exclamativă ) însoțită de mimica ș i gest uri adecvate.
Date fiind particularităț ile copiilor din gr upa mica, cele mai multe exerciț ii care au ca
scop formarea une i vorbiri expresive, le organiză m la început cu toat grupa, treptat, dupa ce am
cunoscut nivelul d e dezvoltare al vorbirii, greută tile pe care le întâmpină, î ncep em să lucrăm cu
grupuri mici, care reprezintă un context mai eficient ș i mai adecvat acestui scop decâ t ansamblul
grupei.
Primele exerciț ii pentru stimularea expresivităț ii verbale a copilului mic au ca scop
educarea respirației în exprimarea orală în funcț ie de contextul ideilor exprimate, după care
trecem la înlăturarea tendinț elor de identificare nejustificată a unor sunete și prelungirea lor î n
vorbire.
După un sir de activități prin intermediul că rora s-au transmis copiilor cunoștinț e noi, li
s-a îmbogățit ș i activizat limbajul, le oferi m posibilitatea, în cadrul activităț ilor liber -creative să
descr ie unele imagini care reprezintă acț iuni ale copiilor și adulților, aspecte de muncă socială ,
frumuseț i ale mediului ambiant, ale naturii, etc.
Jocurile didactic e antreneaz ă intens copilul în stimularea și exercitarea vorbirii în
direc ția propus ă, fără ca el s ă conștientizeze acest efort. Astfel prin intermediul jocului didactic
se fixeaz ă și se activizeaz ă vocabularul copiilor, se îmbog ățește pronun ția, se formeaz ă noțiuni,
se însușesc construc ții gramaticale.
Jocul didactic ‘‘Capra cu trei iezi’ ' solicită copii lor de la grupa mică să completeze
propozi țiile sau frazele enunț ate de educatoare cu cuvintele potrivite pentru a le da un sens logic:
,,Mama -Capră a plecat…’’ ; ,,După plecarea mamei a venit … '; ‘’Iedul cel mic era …’’
În cadrul exercițiilor de recitare expresivă a poezii lor învăț ate, copiii sunt impresionați
de frumusețea ș i armon ia limbii literare.
Începâ nd cu grupa mijlocie putem oferi copiilor numeroase prilejuri de a asculta cu
atenție conț inutul u nui text literar pentru a recepționa fluența, armonia și frumuseț ea frazei, după

care î i putem provoc a la discuț ii. După lecturar ea poveș tii ‘’Scufiț a Rosie ‘ ' de Frații Grim avem
posibilitatea de a lucra pe grupuri astfel :
– un grup de copii să redea într -o înlănțuire logica, pe fragmente, conținutul poveș tii;
– alt grup de copii să descrie fapte ale eroilor îndrăgi ți (Scufița -Rosie, vână torul, lupul );
– alți copii pot fi antrenați să adreseze întrebă ri legate de textul audiat;
– un grup poate să răspun dă la întrebă ri.
Procedă nd astfel , îi deprin dem cu folosirea vorbirii dialogate.
Tot la grupa mijloci e putem organiza jocuri -exerciț ii prin care să le cer em copiilor să
explice pe scurt conținutul unei idei din poeziile cunoscute, să le recite expresiv pe fragmente,
integral sau pe roluri.
Interesul copiilor pentru expresivitatea cu m imică și gesturi î l trezim organizâ nd
concursuri: 'Cel mai bun recitator'.
Pentru realizarea pauzei putem selecta fragmente din poveș tile cunoscute cu secvenț e care
necesi tă momente dramatice: partea în care Alba ca Zăpada află îngrozită că vână torul o va
omor î sau când mama vitregă află ca trăiește după încercările nereuș ite; fragmente din 'Capra cu
trei iezi ', momentul întoarcerii caprei acasă ș i constatarea dezastrului p rovocat de lup, accentuâ nd
consternarea caprei . Aceste momente le folosi m și pentru exersarea modifică rilor fizionomiei
pentru a exter ioriza anumite sentimente sau gânduri (mimica). În acest sens realiză m jocul 'Cine
exprimă mai bine?' , prin care urmă rim redarea prin mimică a cât mai multor stări sufletești:
mirare (Scufița Rosie); triste țe (Iepurașul din 'Coliba iepurașului'); bucurie (piticii când au salvat –
o pe Albă ca Zăpada; bunica și Scufița Rosie când le -a salvat vânătorul); durere (lupul în groapa
de jar); spaimă (iedul cel mare când a vă zut lupul).
Un gest sau o mișcare potrivită situației, o discretă schimbare, a expresiei feț ei au darul
de a stabili o legatură mai vie între povestitor și ascultă tor, de a asigura perceperea afectivă și
conștientă a textelor.
Textul literar oferă admirabile clipe de audier e a unui fragment expresiv presărat cu figuri
de stil care emoționează copilul. Căutâm să deprind em prin inte rmediul jocurilor mesajul etic și
uman, faptele bune și cele rele, să ofere copiilor posibilitatea de a -și exercita vorbirea
monologată, contextuală , astfel avem posibilitatea să verific ăm și să aprecie m capacităț ile
copiilor de a folosi cele mai potrivite mijloace de exprimare, de a repro duce dialogul dintre
personaje și de a expune cursiv și logic un fragment din poves tirile cunoscute.

De mic, copilul e ste atras de imagini. La grădiniță, copilul preșcolar întâlnește diferite
tipuri de imagini prezentate sub formă de jetoane, tablouri, desene realizate de copii și adulți,
albume, diafilme. Fondul de reprezentări format în urma activităților de observare ș i lecturi după
imagini trebuie valorificat. După prezentarea materialului vizual în activitățile dirijate urmează o
muncă de prelucrare, sistematizare, consolidare a cunoștințelor receptate. Prin dialog euristic,
educatoarea cunoaște nivelul la care copiii au receptat conținutul imaginilor utilizate.
Importante î n realizarea sarcinilor și a obiectivelor învățământului preșcolar sunt calitațile
și competențele educatoarei. Prin tot ce înteprinde, prin personalitatea sa, educatoarea reperzintă
un model pentru copil, un sprijin pentru familie, un factor de cultură în comunitate. Pentru a -și
îndeplini rolul cât mai potrivit partenerilor de dialog, educatoarea trebuie să comunice.
O adevărată educatoare trebuie să aibă o vorbire expresivă, gestică potrivită situației
respective, capacitatea de a demonstra logic și să folosească un vocabular accesibil copiilor, să
aibă capacitatea de a antrena copiii într -un dialog ori de câte ori este nevoie.
Rolul educatoarei este să îl determine pe cel mic să își exprime ideile, gândurile, trăirile,
chiar dacă ele sunt benefice sau nu. Îl va ajuta în acest fel să comunice mult mai ușor cu ceilalți
colegi, să lucreze în echipă, dezvoltându -i, în acelaș i timp, ambiția, provocarea și dorința de a
câștiga.
În creșterea calitǎț ii actului educațional o mare importanțǎ revine modului în care
dascǎlul reușește sǎ comunice cu copii, modului cum acesta faciliteazǎ comunicarea între copii.
Comunicarea didactică are rol hotărâtor în derularea și eficientizarea actului educațional.
Cons tituie o premisă a reușitei actelor pedagogice, dar și o finalitate a acestora, deoarece, un
obiectiv general al învățământului îl constituie formarea și dezvoltarea competenței comunicative
a preșcolarilor.

BIBLIOGRAFIE:
 Metodica activitătilor de educare a limbajului în învățământul preș colar – Florica Mitu,
Stefania Antonovici, Editura Humanitas
 Culegere d e jocuri didactice pentru educaț ia limbajului -Rodica Gorgan, Dorina Tuduce,
Editura Marysan Zalau
 · Lect. dr. Maria Savu -Cristescu, Lect. dr. M erima Petrovici – Comunicarea
educationala – suport de curs
 · Revista pentru învățământul preșcolar 2006/2008 – Pedagogie preșcolară
* * * – Programa activitatilor instructiv -educative în gradinita de copii'' , Bucuresti,
2005.