MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR INDUSTRIALE [623862]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR INDUSTRIALE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. dr. ing. Lucian -Ionel CIOCA

MASTERAND: [anonimizat]
2017

2
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR INDUSTRIALE

ANALIZĂ PRIVIND UTILIZAREA METODEI
ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREȘTI ÎN
VEDEREA EVALUǍRII RISCURILOR PENTRU
SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. dr. ing. Lucian -Ionel CIOCA

MASTERAND: [anonimizat]
2017

3
Cuprins
REZUMATUL PROIECTULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
1.Prezentarea Organizației Flaro PROD ………………………….. ………………………….. …………………… 6
1.1.Scurt istoric ________________________________ _____________________________ 7
1.2.Misiune și Valori ________________________________ ________________________ 8
1.3.Prod use Flaro ________________________________ ___________________________ 9
2.Prezentarea metodei INCDPM de evaluare a riscurilor la locul de muncă ………………………… 10
2.1.Relația risc – securitate ________________________________ ___________________ 10
2.2.Scop si finalitate ________________________________ ________________________ 11
2.3. Principiul metodei ________________________________ ______________________ 11
2.4.Utilizatori potențiali ________________________________ _____________________ 12
2.5.Etapele metodei ________________________________ ________________________ 12
2.6.Inst rumente de lucru utilizate ________________________________ ______________ 12
2.7.Aplicarea metodei ________________________________ _______________________ 14
3.Identificarea locurilor de muncă din cadrul societății Flaro PROD ………………………….. ……… 19
-departamentul CML ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 19
4.Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la locul de muncă aplicând
metoda I.N.C.D.P.M ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 22
4.1. Factorii de risc identificați ________________________________ ________________ 23
4.2. Fișa de evaluare a locului de muncă ________________________________ ________ 27
4.3.Nivelurile par țiale de risc pe factori de risc ________________________________ ___ 31
4.4. Fișa de măsuri propuse ________________________________ __________________ 32
5.Planul de prevenire și protecție pentru locul de muncă “Asamblator piese” ……………………… 36
6.Metodologie de ameliorare a rezultatelor ………………………….. ………………………….. …………….. 39
6.1.Prezentarea pe scurt a metodologiei ________________________________ _________ 39
6.2.Aplicarea metodologiei ________________________________ ___________________ 39
6.2.1.Identificarea problemei prioritare ………………………….. ………………………….. …………… 39
6.2.2. Definirea problemei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 39
6.2.3.Tranșarea misiunii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39
6.2.4.Selectarea echipei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 40
6.2.5.Masurare și analiză ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 40
6.2.6. Îmbunătățirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 48
7. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 52
8. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 53
8.1. ANEXA 1 – Lista de identificare a factorilor de risc ___________________________ 53
8.2. ANEXA 2 – Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra
organismului uman ________________________________ _________________________ 58
8.3. ANEXA 3 – Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factorilor
de risc asupra organismului uman ________________________________ _____________ 62
8.4. ANEXA 4 – Grila de evaluare a riscurilor. combinație între gravitatea consecințelor și
probabilit atea producerii lor ________________________________ __________________ 64
8.5. ANEXA 5 – Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate ___________________ 65
8.6. ANEXA 6 – Fișa de evaluare a locului de muncă ______________________________ 66
8.7. ANEXA 7 – Fișa de măsuri propuse ________________________________ ________ 67
8.8. ANEXA 8 – Ordinea ierarhică a măsurilor de prevenire ________________________ 68

4
8.9. ANEXA 9 – Planul de prevenire și protecție ________________________________ _ 69
9.Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 71

5
REZUMATUL PROIECTULUI

Pentru studiu de caz am ales să aplic metoda INCDPM și metoda Si x Sigma în cadrul
organizației î n care lucrez, și anume organizația Flaro PROD. Scopul acestui studiu de caz
este de a identifica factorii de risc prin aplicare metodei INCDPM și alegerea celei mai bune
măsurii prin metoda Six Sigma.
Pentru optimizarea activității de prevenire a accidentelor de muncă și îmbol năvirilor
profesionale într -o organizație este indicată evaluarea riscurilor din organizația.
Proiectul începe prin prezentarea unor in formații generale despre Flaro PROD , apoi
am prezentat pe scurt metoda INCDPM. Am continuat cu identificarea tuturor lo curilor de
muncă și apoi aplicarea efectivă a metodei menționate. Am realizat: identificarea tuturor
factorilor de ri sc pentru locul de muncă „asamblator piese ” din cadrul organizației Flaro
PROD , fișa de evaluare a locului de muncă, calculul nivelului de risc global, nivelurile
parțiale de risc pe factori de risc, fișa de măsuri, planul de prevenire și îmbunătățire, iar
pentru o analiza mai completă a problemei principale indetificate și a măsurilor am aplicat și
metoda Six Sigma.
În urma aplicării meto dei INCD PM pentru locul de muncă „asamblator piese ” am
identificat c a factor cu cel mai mare nivel de risc, următorul: „ Risc asupra deciziei produsului
conform/ neconform. ” avȃnd nivelul de 5, acesta fiind urmat de alți 14 factori care au nivelul
de 4, menționăm faptul că nivelul de risc acceptat este de 3,5. Pentru reducerea celor 14 de
factori menționați, care depășesc nivelul de risc acceptat, am realizat fișa de măsuri și planul
de prevenire și îmbunătățire.
Pentru o a naliză mai completă și pentru stabilirea celor mai bune măsuri de reducere a
nivelului de risc global calcul at pentru locul de muncă „asamblator piese” am aplicat și
metoda Six Sigma. La aplicare metodei Six S igma am realizat urmatoarele: prezentarea pe
scurt a metodei, identificarea ș i definirea problemei prioritară , trasarea misiunii, mă surarea și
analiză, îmbunătăț ire, etc.
În concluzie, în urma studiului realizat s -a considerat că pentru reducerea nivelul de
risc global calcul at pentru locul de muncă „asamblator piese” de 3,4 la 3 se vor aplica
măsurile din fișa de măsuri și măsura identificată cu ajutorul metodei Six Sigma.

6
1.Prezentarea Organizați ei Flaro PROD

Flaro este o companie cu orientare internațională,ce produce articole de înaltă calitate și
oferă servicii profitabile pentru clienți ș i parteneri.
Firma este situată în Sibiu,Romania. O firmă cu activitate diversificată ș i evoluează
concomite nt în mai mul te sectoare economice: industrie auto, electrotehnică , papetarie,
mercerie și uz gospodă resc.
Preocuparea noastră pentru creșterea productivității și calității se concretizează în creșterea
nivelului de automat izare a proceselor: ne concentrăm pe înlocuirea progresivă a mâ inii d e
lucru cu mijloacele de producț ie performante.
Considerăm că o parte dintre avanta jele noastre competitive pe pieț ele externe sunt:
– mai mult de 80 de a ni de experiență ;
– tradiția îndelungată în producț ie;
– certificarea ISO 9001:2008, cât și ISO/TS 16949:2009 specifică furnizorilor din industria
auto;
– prețuri competitive ;
– flexibilitate mare î n real izarea de articole de serie mică ;
– deținerea de mașini de injecție ș i echipamente periferice moderne ;
– viteza mare de reacție a producției și livrări lor pe pieț ele europene ;
– locație de producție unică pentru activităț i complementare .
Galerie Foto :

7
1.1. Scurt istori c
18 decembrie 1922 – își începe activita tea la Sibiu societatea Graț ioza.
5 iulie 1923 – decizia Tribunalului Sibiu devine actual oficial prin care se
confirmă existența întreprinderii Graț ioza, înființată cu participarea
capitalului străin.
– se specifică “î nregistrarea în registrul firmelor sociale a urmă toarei firme
Fabrica de articole de hârtie, Grațioza Mill Pantle și Com p societate î n nume
coletiv, cu sediul principal la Sibiu“.
9 decembrie 1925 – întreprinderea se transformă în societate anonimă , cu
denumirea GRATIO ZA MILL Pantle S.A. cu sediul în Sibiu strada Râ ului
nr. 12;
Gratioza Mill Pantle
– scopul societății este „producerea de plicuri și hârtie de scrisori precum și a tuturor
mărfurilor ș i produselor de fabrică pentru industrii, care intrebuint ează hâ rtie”.
1931 – 1938 – se largește domeniul de activitate al î ntreprin derii cu prelucră rile metalice,
începerea fabrică rii de articole chimice, ace de cusut manual, țevi textile din hartie, peniț e ,
pioneze.
Reorganizarea economiei pe plan national a d us și la lichidarea întreprinderilor mici ș i
comasarea acestora dupa profil tehnologic în unităț i mari industriale.
1948 – dupa naționalizare, î ntrepinderea Deropa (cu obiect de activitate ’ tipărirea și
confecț ionarea ’) se coma sează cu întreprinderea Graț ioza, schimbându -i-se numele în
Întreprinderea Industrială de Stat „Flamura Roș ie”.
Se asimilează un numar tot mai mare de produse noi, care antrenează creșterea producț iei
globale:
1966 – 195 produse noi
1968 – 289 produse noi
1970 – 712 produse noi
1971 – 1014 produse noi

8

Creșterea producț iei globale
1990 – Prabușirea industriei textile romanești determină societatea să asimileze produse noi
și să pătrundă pe piețele externe. Flamura Roșie își schimbă numele î n Flaro.
Cladire Flaro
2012 -2014 – Flaro Prod î nvestește în creșterea capacităților de producție în domeniul
injecției maselor plastice, precum ș i cel al prelucr ărilor metalice, compania evoluând
semnificativ î n cadrul industriei auto.

1.2. Misiune ș i Valori
“O mai bună poziț ionare a companiei pe piaț a furnizorilor de componente pentru industria
auto,prin a tingerea nivelului de performanță așteptat de clienț ii actuali și potențiali, utilizâ nd
aplicaț ii tehnologice de ultimă generaț ie’’.
Valorile grupului ș i implicit ale com paniei noastre ne ghidează activitatea zilnică .

9

1.3. Produse Flaro
Flaro are capacitatea d e a produce o gamă diversificată de articole:
Automotive -Flaro este unul dintre principalii producători de elemente mici ș i subansambluri
pentru industria auto. Real izăm repere complexe pe ntru sistemul de iluminat al maș inii,
sistemul electric, cutia de viteze, repere care contribuie la securitatea în mers a autovehicului
și multe altele.

Electrotehnic -Am ajuns la o diver sificare foarte largă a gamei de produse destinate
domeniului electrotehnic. Noile tehnologii ne permit rea lizarea de produse cu performanțe
ridicate și aspect cât mai plă cut.

Papetărie și Birotică -Deținem î n portofoliu doar produse propri, realizate sub brand Flaro:
accesorii pentru birou , pentru organizare, rechizite școlare, instrumente de scris și articole
promoț ionale.

10
Uz gospodaresc

2.Prezentarea metodei INCDPM de evaluar e a riscurilor la locul de muncă

Premise Teoretice
2.1.Relația risc – securitate
În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca
acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare și
îmbolnăvire profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar
riscul – posibilitatea de a ajunge într -o primejdie, pericol potențial
Orice studiu de securitate are drept obiectiv sta bilirea riscurilor acceptabile. O asemenea
tratare a riscului ridică două probleme:
➢ cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
➢ ce co ordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de
cele de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s -a pornit în elaborarea metodei de evaluare a
fost relația risc – factor de risc.
Determinarea coordonate lor riscului
Existența riscului într -un sistem de muncă este datorată prezenței factorilor de risc de
accidentare și îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi
caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu
care acțiunea unui factor de risc poate conduce la accident și gravitatea consecinței acțiunii
factorului de risc asupra victimei.
În consecinț ǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securității, este necesară parcurgerea
următoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecințelor acțiunii asupra victimei, ceea ce înseamnǎ determinarea
gravitǎții lor;
c. stabilirea probabilitǎții de acțiune a lor asupra executantului;

11
d. atribuirea nivelurilor de risc funcție de gravitatea și probabilitatea consecințelor acțiunii
factorilor de risc.
Reglementările normative din majoritatea țărilor nu permit însă atin gerea stadiului critic.
Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub
formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin
elemente măsurabile, fie interdicții – factor ii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele
respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o țară la alta, în
funcție de condițiile economice și sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. București con siderǎ cǎ pentru țara
noastrǎ ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta
ar însemna în primul rând ca autorizarea de funcționare a agenților economici din punct de
vedere al protecției muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de muncǎ
confirmǎ nedepǎșirea acestui nivel
Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare a
riscurilor de accidentare și îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ care va fi
prezentată în continuare.

2.2.Scop si finalitate
Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. București are ca scop determinarea cantitativă a
nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secție sau întreprindere, pe baza
analizei sistemice și evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională. Aplicarea
metodei se finalizează cu un document centralizator ( FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ ), care cuprin de nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fișa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de
prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă,
sectorul, secția sau întreprinderea anal izată.

2.3. Principiul metodei
Esența metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de
muncă) pe baza unor liste de control prestabilite și cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinației dintre gravitatea și frecvența consecinței maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporțional cu nivelul de risc.

12
2.4.Utilizatori potențiali
Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepție și proiectare a locurilor de muncă, cât și
în faza de exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane
specializate atât în securitatea muncii, cât și în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).
În prima situație, metoda constituie un instrument util și necesar pentru proiectanți în vederea
integrării principiilor și măsurilor de securitate a muncii în concepția și proiectarea sistemelor
de muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de prote cție a
muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuții:
➢ analiza pe o bază științifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
➢ fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

2.5.Etapele metodei
Metoda cuprinde u rmătoarele etape obligatorii:
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor și stabilirea priorităților de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

2.6.Instrumente de lucru utilizate
Etapele necesare pentru evaluarea securității muncii într -un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc;
b. Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c. Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor;
d. Grila de evaluare a riscurilor;
e. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f. Fișa locului de muncă – document centralizator;
g. Fișa de măsuri propuse.
Conținutul și structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
 Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde,
într-o formă ușor identificabilă și comprimată, principalele categorii de factori de risc de
accidentare și îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din
cadrul sistemului de muncă (executant, sarcin ă de muncă, mijloace de producție și mediu de
muncă).

13
 Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului
uman (Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravității
consecințelor. Ea cuprinde cate goriile de leziuni și vătămări ale integrității și sănătății
organismului uman, localizarea posibilă a consecințelor în raport cu structura anatomo –
funcțională a organismului și gravitatea minimă – maximă generică a consecinței.
 Scala de cotare a gravi tății și probabilității consecințelor acțiunii factorilor de risc
asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecințelor în clase de
gravitate și clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitat ea consecințelor se bazează pe criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcțional și de evaluare a capacității de muncă elaborate de Ministerul
Sănătății și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
În ceea ce privește clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s -a optat în forma
finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul
intervalelor precizate de acesta s -au luat în considerare următoarele:
– clasa 1 → frecvența evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
– clasa 2 → frecvența de producere: o dată la 5 –10 ani;
– clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
– clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
– clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
– clasa 6 → o dată la mai puțin de o lună.
 Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4). Liniile din tabel sunt liniile claselor de
gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuță
corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secțiunile
obținute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul
analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvență de apariție.
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/sec uritate a muncii (Anexa 5), construită
pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului
riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri,
numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc și de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele
delimitate, precum și elemente le singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv
toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.

14
 Fișa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul cen tralizator al
tuturor operațiilor de identificare și evaluare a riscurilor de accidentare și/sau îmbolnăvire
profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
• date de identificare a locului de muncă: unitatea, secția (atelierul), locul de
muncă;
• date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcție;
• componentele generice ale sistemului de muncă;
• nominalizarea factorilor de risc identificați;
• explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificați
(descriere, parametri și caracteristici funcționale);
• consecința maximă previzibilă a acțiunii factorilor de risc;
• clasa de gravitate și probabilitate previzionată;
• nivelul de risc.
 Fișa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor
de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea loc ului de muncă sub aspectul
securității muncii.

2.7.Aplicarea metodei
Procedura de lucru:
a.Constituirea echipei de analiză și evaluare
Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză și evaluare.
Aceasta va cuprinde specialiști în domeniul securității muncii și tehnologi, buni cunoscători ai
proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activității, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate și proce durile concrete de lucru. De asemenea, este necesară
o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă și proceselor tehnologice care
urmează să fie analizate și evaluate.
După constituirea echipei de analiză și evaluare, respectiv după însuș irea metodei, se trece
la parcurgerea etapelor propriu -zise.

b.Descrierea sistemului de analizat
În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
• identificarea și descrierea componentelor sistemului și modului său de funcționare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operațiilor de muncă,
mașinile și utilajele folosite – parametri și caracteristici funcționale, unelte etc.;

15
• precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce -i revine executantului în siste m
(pe baza fișei postului, a ordinelor și deciziilor scrise, a dispozițiilor verbale date în
mod curent etc.);
• precizarea cerințelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelo r și standardelor de securitate a muncii, precum și a altor acte normative
incidente descrierea condițiilor de mediu existente;
Informațiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fișa
tehnologică, cărțile tehnice ale mașinilor și utilajelor, fișa postului pentru executa nt, caiete de
sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde și instrucțiuni de
securitate a muncii). O sursă complementară de informații pentru definirea sistemului o
constituie discuțiile cu lucrătorii de la locul de muncă analiza t.

c.Identificarea factorilor de risc din sistem
În această etapă, esențială pentru calitatea analizei, se stabilește pentru fiecare componentă
a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (Anexa 1)
ce disfuncț ii poate prezenta, în toate situațiile previzibile și probabile de funcționare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcționării
sistemului și deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr -o analiză verbală
cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puțin periculoase, în care disfuncțiile
accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei
arborelui de evenimente.
De asemenea, simular ea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin
procesare pe computer.
Indiferent de soluția adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă și deducția logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generați de mijloacele de producție sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ ușoară, cunoscându -se parametrii și caracteristicile
funcționale ale mașinilor, utilajelor, instalațiilor, proprietățile fizico -chimice ale materiilor și
materialelor utilizate sau dispunându -se de buletinele de analiză a condițiilor de mediu.
Referitor la executant, operația este mult mai dificilă și implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toat e erorile previzibile și probabile ale acestuia în
raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor și acțiunilor sale greșite, precum
și impactul lor asupra propriei sale securități și asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificar ea factorilor de risc dependenți de sarcina de muncă se realizează, pe de o parte,
prin analiza conformității dintre conținutul său și capacitatea de muncă a executantului căruia

16
îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operați i, reguli de muncă,
procedee de lucru greșite.
Factorii de risc identificați se înscriu în Fișa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6),
unde se mai specifică, în aceeași etapă, și forma lor concretă de manifestare: descrierea
acestora și dimensiune a parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu,
rezistența la apăsare, forfecare, greutate și dimensiuni, curba C z etc.).

d.Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecințelor posibile ale acțiunii factorilor de risc se utili zează lista
din Anexa 2. Gravitatea consecinței astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3.
Informații importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravității consecințelor posibile se
obțin din statisticile accidentelor de muncă și boli lor profesionale produse la locul de muncă
respectiv sau la locuri de muncă similare.
Pentru determinarea frecvenței consecințelor posibile se folosește scala din Anexa 3.
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază st atistică sau de
calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.).
Intervalele respective se transformă ulterior în frecvențe exprimate prin număr de evenimente
posibile pe an.
Rezultatul obținut în urma p rocedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (Anexa 4) și se înscrie în Fișa locului de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor
de risc în parte. Se obține astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce
dă posibilitatea stabilirii unei priorități a măsurilor de prevenire și protecție, funcție de
factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificați. Pentru ca rezultatul obținut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare ra ngul factorului
de risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea și rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice
medie st atistică, să mascheze prezența factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

17


n
1=iin
1=ii i
r
rRr
=N
unde: Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri – rangul factorului de risc „ i”;
Ri – nivelul de risc pentru factorul de risc „ i”;
n – numărul factorilor de risc identificați la locul de muncă.
Nivelul de securitate (N S) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor
de risc/securitate, construită pe principiul invers proporționalității nivelurilor de risc și
securitate.
Atât nivelul de risc global, cât și nivelul de securitate se înscriu în Fișa locului de muncă
(Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secție, întreprindere), se calcule ază media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat
din componența macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc de
muncă), pentru a se obține nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secția/sectorul
sau întreprinderea investigată – NS:


n
1ppn
1=psp p
g
rNr
N

unde: rp este rangul locului de muncă „ p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n – numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp – nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „ p”.

e.Stabilirea măsurilor de prevenire
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătățirii nivelului de securitate a sistemului de
muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei
de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
➢ 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
➢ 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ține seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
• măsuri de prevenire intrinsecă;

18
• măsuri de protecție colectivă;
• măsuri de protecție individuală.
Măsurile propuse se înscriu în Fișa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un
instrument neformalizat care trebuie să conțină, clar și succint, u rmătoarele:
• modul de desfășurare a analizei;
• persoanele implicate;
• rezultatele evaluării, respectiv fișele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
• interpretarea rezultatelor evaluării;
• fișele de măsuri de prevenire.
Condiții de aplicare
Pentru ca ap licarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiție este
ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul
scopului și elementelor sale. În acest mod se limitează numărul și tipul de interrelați onări
potențiale ce urmează să fie investigate și implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altă condiție deosebit de importantă este existența unei echipe de evaluare, complexă și
multidisciplinară, care să includă specialiști în securitatea muncii, proiectanți, tehnologi,
ergonomi, medici specialiști în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a
elementelor sistemelor de muncă, dar și a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să
fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de
vedere ale celorlalți evaluatori, în sensul subordonării și integrării criteriilor folosite de fiecare
dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securității muncii.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. București îl constituie faptul că
aplicarea ei nu este limitată de condiția existenței fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi
utilizată în toate etapele legate de viața unui sistem de muncă sau a unui elemen t al acestuia:
concepția și proiectarea, realizarea fizică, constituirea și intrarea în funcțiune, desfășurarea
procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar și pentru un sistem
relativ simplu, sunt multiple , procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ
laborioasǎ. Aplicarea ei și gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor
obținute necesitǎ personal specializat și tehnicǎ de calcul.

19
3.Identificarea locurilor de muncă din cadrul societății Flaro PROD
-departamentul CML

Pentru a p utea aplica metoda I .N.D.C.P.M am identificat locuri le de mu ncă din cadrul
societaț ii Flaro , departamentul CML .
Tabelul 3.1.Locuri de muncă identificate

Sarcini de muncă pentru posturile identificate

Asamblator piese
Sarcina de muncă include urmatoarele operaț ii:
-sosirea la program;
-executare a lucrarilor zilnice prevazute în fiș a postului;
-informaț iile preluate sunt rel evante pentru activitatea desfașurată ;
-primirea de informații se realizează ori de c âte ori este nev oie,pen tru asigurarea continuităț ii
fluxului tehnologic;
-primește bunurile aflate în administrarea,folosința sau deț inerea sa;
-realizarea sarci nilor date de conducerea societăț ii pentru efectuarea comenzilor de producț ie;
-activitațiile proprii sau identificate în timp util la î nceputul programului de lucru;
-ia toate măsurile necesare pentru păstrarea bunurilor în condiții corespunză toare;
-informează de orice neregul ă pe care o constată în legătură cu bunurile aflate în
administrarea,folosința sau deț inerea sa ; Nr.Crt Loc de munc ă Numar de
persoane
1. Asamblator piese 40
2. Serviciul intern de prevenire ș i
protecti e 1
3. Conducă torii locurilor de munc ă 2
4. Inginer pro ducție 1
5. Inginer calitate 1
6. Reglori 2
7. Lucră torii de mani pulare,transport
și depozi tare a materialelor 3
8. Responsabil vânză ri 3

20
-duc la î ndeplinire orice altă sarcină dată de conducerea societăț ii;
-colaborează cu conducătorul locului de muncă ș i orice alte pe rsoane pentru realizarea
promptă a comenzilor.

Serviciul i ntern de prevenire și protecț ie
-asigură elaborarea și actualiz area instrucț iunilor proprii specifice SSM.
-întocmește necesarul de documentații și miljoace de desfășurare a activității de instruire î n
domeniu SSM;
-elaborează tematica de instruire;
-elaborează teste de verificare;
-verifică modul de desfășurare a activităț ii de instruire prin participarea la instruiri conform
programului de control;
-verifică prin sondaj efectuarea instruirii;
-elaborează planul de instruire testare.

Conducă torii locurilor de lucru
Conducătorii locurilor de muncă au obligația de a organiza desfășurarea activității î n deplină
siguranță pentru salariații din subordine,fiind răspunzători pentru aplicarea reglementări lor de
securitate ș i sănătate în muncă,având în acest scop următoarele obligaț ii:
-să respecte prevederile procedurilor și regulamentelor interne de lucru ș i instrucțiunile de
folosire și întreținere a echipamentelor de muncă de la locurile de muncă din subordine,
precum și la regulile de securitate și sănătate în muncă și igiena muncii î n vederea prevenirii
accidentelor de muncă ;
-să organizeze locurile de munc ă și să asigure condiț ii normale pentru fiecare post de lucru ,să
supravegheze și să î ndrume personalul din subordine pentru formare a deprinderilor corecte de
muncă și aplicarea corectă a regulilor de securitate și să nătate în muncă ;
-să nu primească spre execuție lucră ri care nu au prevă zute proceduri de executare sau nu
corespund procedurilor ș i regulame ntelor interne de lucru,instrucțiunilor generale și proprii de
securitate și sănătate în muncă ;
-să asigure afișar ea la fiecare loc de muncă a instrucț iunilor de lucru ,a instrucțiunilor de
tehnica securităț ii muncii a fiș elor tehnice de securitate pentru materialele periculoase ;
-să urmărească menținerea disciplinei,a ordinii și curățeniei la fiecare loc de muncă,pr ecum și
menținerea că ilor de acces libere;
-să instruiască, î n conformita te cu prevederile procedurilor ș i regulamentelor interne de lucru,
perso nalul din subordine pentru lucrările pe care aceștia urmează să le execute;

21
-să instruiască personalul din su bordine cu privire la reglementă rile de s ecuritate și sănătate în
muncă pentru locurile de muncă din subordinea sa;
-să testeze personalul din subordine în vederea asigurării că acesta și -a insușit reglementările
de securitate și sănăta te în muncă,iar rezultatul testă rii să -l treacă în Fiș a de in struire
individuală de securitate și sănătate în muncă ;
-să verifice zilnic, înainte de î nceperea lucrului daca sunt amenajate corespunzator locurile de
muncă și căile de acces, dacă sunt afișate la locul de mun că instrucțiunile de lucru și de
securitate ș i sănătate în muncă și dacă sunt avertizate locurile periculoase;
-să nu primească la lucru personal fără instruire efectuată la zi, personal bolnav,în stare
avansată de oboseală sau în stare de ebrietate și să nu permită consumarea băuturilor alcoolice
în încinta societăț ii;
-să nu dea dispoziții personalului din subordine să execute lucrări pentru care aceștia nu au
calificarea și experiența necesară,pentru care nu sunt instruiți sau care depășesc capacitatea l or
psihică sau fizică ;
-înainte de î nceperea pro gramului de lucru, conducătorul locului de muncă va discuta cu
persona lul din subordine, procedurile ș i regulamentele in terne de lucru pe faze de execuț ie,
stabilind mă surile pentr u evitarea accidentelor de muncă (atenționare zilnică );
-să asigure existenț a.

Inginer de producț ie
-să verifice existent și buna funcț ionare a apără torilor, dispozitivelor de protecție, î ngrădirilor,
etc;
-să verifice dacă personalul din subordine are as upra lui echipamentul de pr otecț ie și
echipamentul de lucru ș i să urmărească dacă îl utilizează pe tot timpul desfășurării procesului
de producț ie;
-să coordoneze personal executar ea lucrărilor,fiind de față la toate operaț iile,în special la cele
care solicită efort fizic din partea lucratorilor ș i care prezintă pericol de accidentare;

Inginer calitate
-să ia decizii privind calitatea produselor;
-să abordeze condiții de lucru câ t mai eficiente pentru a nu afecta calitatea produsului.

Reglori
-executantul desfășoa ră activități de reparaț ii utilaje și de amplasă ri utilaje.

22
Activita tea lucră torilor de manipulare , transport ș i depozitare a materialelor
-manipularea ș i transportul prin purtare a maselor;
-depozitarea, încărcarea și descă rcarea materialelor;

Responsabil vânză ri
-administrarea ș i dezvo ltarea portofoliului de client ș i de furnizori;
-prezentarea, promovarea și vânzarea produselor în conformitate cu standardele ș i politicile
comerciale ale companiei;
-stabilește și participă la întâlnirile cu cli enții ș i furnizorii;
-întocmește documentația premergătoare întâ lnirilor;
-redactează rapoartele și procesele verbale după întâ lniri;
-întocmeș te documentele comerciale;
-înregistrează mișcările de stocuri în fiș ele de magazi e.
4.Evalu area riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională la locul de muncă
aplicâ nd metoda I .N.C.D.P.M

Centralizarea datelor î n urma aplicarii metodei I .N.C.D..P.M asupra locurilor de muncă din
Flaro departamentul CML .
Tabelul 4.Nivelul de risc global pentru locurile de muncă identificate
Nr.Crt Loc de munc ă Numă r de
persoane Nivel de risc global
1. Asamblator piese 40 3,4
2. Serviciul intern de prevenire și
protecți e 1 3,31
3. Conducătorii locurilor de muncă 2 3,32
4. Inginer producț ie 1 3,31
5. Inginer calitate 1 3,31
6. Reglori 2 3,33
7. Lucrători de manipulare,transport ș i
depozitare a materialelor 3 3,36
8. Responsabil vânză ri 3 3,35

23
4.1. Factorii de risc identificați

În urma analizarii nivelurilor de risc global o bținute pentru locurile de muncă identificate anterior prin aplicarea metodei I .N.C.D.P.M
locul de mun că ”asamblator piese ” a fost evaluat ca având cel mai rid icat nivel de risc global, adică 3,4 care este foarte aprope de nivelul
maxim acceptat de 3,5, de aceea studiul de caz se va concentra pe ameliorarea acestuia.
Tabelul 4.1. Factori de risc identificaț i
Componenta
sistemului de
munc ă Factori de risc
Identificați Descrierea riscului
EXECUTANT ACȚIUNI GREȘITE F1.Accidentare ca urmare a lipsei semnalizărilor de securitate sau a instrucțiunilor SSM afișabile.
F2.Accidentare prin folosirea incor ectă a echipamentelor de protecț ie.
F3.Accidentare la efectuarea unor operații neprevăzute de sarcina de muncă .

F4.Accidentare prin cădere a unor materiale de muncă amplasate incorect.

F5.Dificultăți în acordarea primului ajutor ca urmare a pregătirii necorespunzătoare.

F6.Accidentare prin contact cu suprafețe fierbinț i.
F7.Acțiuni greșite în timpul evacuării în caz de incendiu ca urmare a lipsei planurilor de evacuare .

24
Componenta
sistemului de
munc ă Factori de risc
Identificați Descrierea riscului
F8.Accidentare în urma poziț iei nec orespunzatoare la locul de muncă .
SARCINA DE
MUNCĂ SUPRASOLICITARE
PSIHICĂ F9.Nerespectarea pauzelor de lucru .
F10. Suprasolicitare în urma muncii de durata în poziția aș ezat.

F11. Suprasolicitare psihică datorit ă volumului mare de muncă (normă î n fiecare zi).

F12. Suprasolicitare psihică datorită răspunderii generate de sarcina de muncă.

F13. Suprasolicitare psihică generată de un climat social tensionat.
FACTORI DE RISC FIZIC
F14. Decizii asupra produsului conform/neconform
MIJLOACE DE
MUNCA FACTORI DE RISC FIZIC F15. Expunere la curenț i de aer.

F16. Expunere la zgomot .
F17. Efort fizic prelungit, poziții de lucru preponderent –așezat.
F18. Expunere la temperaturi ridicate pe timp de vara.

F19. Accidentare prin folosirea unor mijloace de m uncă neconforme cu standardele î n vigoare .

25
Componenta
sistemului de
munc ă Factori de risc
Identificați Descrierea riscului
F20. Expunere la o distanța mică de corpurile de iluminat.

F21. Imposibilitate de acordare a primului ajutor în caz de accident ca urmare a lipsei dotărilor sau
neconformității acestora.

FACTORI DE RISC
MECANIC
F22. Folosirea unor mijloace de muncă neconforme cu standardele î n vigoare.

F23. Accidentare datorită obstacolelor de pe căile de acces.

F24. Rănire sau tăiere în muchii tă ioase sau ascu țite ale echipamentelor de muncă .

FACTORI DE RISC
TERMIC F25. Arsuri pri n contact accidental cu suprafeț e fierbinț i.
FACTORI DE RISC
ELECTRIC
F26.Folosirea unor mijloace de muncă neconforme cu standardele î n vigoare.

F27. Electrocutare prin atingerea unor izolații deteriorate.

F28. Electrocutare datorată lipsei semnalizatoarelor de pericol electric.

MEDIU DE
MUNC Ă FACTORI DE RISC FIZIC
F29. Riscuri datorate î ngreunării evacuarii în caz de situații de urgență ca u rmare a nerespectării
normelor î n vigoare.

26
Componenta
sistemului de
munc ă Factori de risc
Identificați Descrierea riscului

F30. Îmbolnăviri datorate prezenței curenților de aer periculoși la locul de muncă.

F31. Șoc termic determinat de diferența mare între temperatura din încăpere și cea de afară (mai ales
vara și iarna).

FACTORI DE RISC
BIOLOGIC
F32. Îmbolnavire prin contaminare datorită contactului cu mase plastice

F33. Risc de contaminare datorită igienei necorespunzatoare în zona grupului sanitar.

F34. Risc de îmbolnăvire datorită lipsei materialelor igienico – sanitare.

27
4.2. Fișa de evaluare a locului de muncă
Forma concretă de manifestare a factorilor de risc și nivelul de risc (determinat cu ajutorul metodei INCDPM) aferent fiecăru i risc identificat este
prezentat în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2 Nivelul de risc
UNITATEA:
FLARO PROD SA
Adresa:
Sibiu, str. Raului, nr. 33 FIȘA DE
EVALUARE A LOCULUI
DE MUNCĂ NUMĂR PERSOANE EXPUSE
40
DURATA EXPUNERII
8 ore/zi
ECHIPA DE EVALUARE:
1. Ing:Toader Ovidiu
Loc de muncă:
Asamblator piese 2. Serviciu intern de prevenire si protectie:Szekeres Antonica
3. Sef schimb:Ureche Maria
Componenta
sistemului de
muncă Factori de risc
identificați Forma concretă de manifestare a
factorilor de risc
CONSECINȚA
MAXIMĂ
PREVIZIBIL Ă
CLASA DE
GRAVITATE
CLASA DE
PROBABILITATE
NIVEL DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
EXECUTANT ACȚIUNI GREȘITE F1.Accidentare ca urmare a lipsei
semnalizărilor de securitate sau a
instrucțiunilor SSM afișabile. DECES 7 2 4
F2.Accidentare prin folosirea
incor ectă a echipamentelor de
protecț ie. ITM 3 -45
zile 2 5 3
F3.Accidentare la efectuarea unor
operatii neprevazute de sarcina de
muncă . DECES 7 1 4

28
F4.Accidentare prin cadere a unor
materiale de muncă amplasate
incorect. ITM 45 -180 zile 3 3 4
F5.Dificultăți în acordarea primului
ajutor ca urmare a pregătirii
necorespunzătoare. DECES 7 2 4
F6.Acci dentare prin contact cu
suprafețe fierbinț i. ITM 3 -45 zile 2 2 2
F7.Acțiuni greșite în timpul evacuării
în caz de incendiu ca urmare a lipsei
planurilor de evacuare . DECES 7 1 3
F8.Accidentare în urma poziț iei
necorespunzatoare la locul de muncă . ITM 45 -180 zile 3
i 5 4
SARCINA DE MUNCĂ
SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
F9.Nerespectarea pauzelor de lucru . ITM 45 -180 zile 3 5 4
F10. Suprasolicitare în urma muncii
de durata în poziția aș ezat. ITM 45 -180 zile 3 5 4
F11. Suprasolicitare psihică datorit ă
volumului mare de muncă (normă î n
fiecare zi). ITM 3 -45 zile 2 5 3
F12. Suprasolicitare psihică datorită
răspunderii generate de sarcina de
muncă. ITM 3 -45 zile 2 4 2
F13. Suprasolicitare psihică generată
de un climat social tensionat. ITM 45 -180 zile 3 5 3
FACTORI DE RISC FIZIC F14. Decizii asupra produsului
conform/neconform ITM 3 -45 zile 2 3 5
MIJLOACE DE MUNC Ă FACTORI DE RISC FIZIC F15. Expunere la curenț i de aer. ITM 45 -180 zile
ITM 45 -180 zile 3

3 5

4

4
F16. Expunere la zgomot Invaliditate GR. II 5 2 4
F17. Efort fizic prelungit, poziții de
lucru preponderent –așezat. Invaliditate GR. III 4 2 3

29
F18. Expunere la temp eraturi ridicate
pe timp de vară . ITM45 -180 zile 3 2 4
F19. Accidentare prin folosirea unor
mijloace de m uncă neconforme cu
standardele î n vigoare.
ITM45 -180 zile 3 2 4
F20. Expune re la o distanță mică de
corpurile de iluminat.
ITM45 -180 zile 3 1 3
F21. Imposibilitate de acordare a
primului ajutor în caz de accident ca
urmare a lipsei dotărilor sau
neconformității acestora.
DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC MECANIC F22. Folosirea un or mijloace de
muncă neconforme cu standardele î n
vigoare.
ITM45 -180 zile 3 2 2
F23. Accidentare datorită obstacolelor
de pe căile de acces.
ITM45 -180 zile 3 3 3
F24. Ranire sau tăiere în muchii
tăioase sau ascuțite ale
echipamentelor de muncă .
ITM45 -180 zile 3 3 3
FACTORI DE RISC TERMIC F25. Arsuri pri n contact accidental cu
suprafețe fierbinț i. ITM3 -45 zile 2 2 2
FACTORI DE RISC ELECTRIC F26.Folosirea unor mijloace de
muncă neconforme cu standardele î n
vigoare.
ITM45 -180 zile 3 2 4
F27. Electrocutare prin atingerea unor
izolații deteriorate.
DECES 7 3 2
F28. Electrocutare datorată lipsei
semnalizatoarelor de pericol electric.
DECES 7 1 3

30
MEDIUL DE MUNCĂ FACTORI DE RISC FIZIC F29. Riscuri datorate îngreunării
evacuă rii în caz de situații de urgență
ca urmare a nerespectării normelor î n
vigoare.
DECES 7 2 4
F30. Îmbolnăviri datorate prezenței
curenților de aer periculoși la locul de
muncă.
ITM45 -180zile 3 4 3
F31. Șoc termic determinat de
diferența mare între temperatura din
încăpere și cea de afară (mai ales vara
și iarna).
ITM45 -180zile 3 2 2
FACTORI DE RISC BIOLOGIC F32. Îmbolnavire prin contaminare
datorită contactului cu mase plastice
ITM45 -180zile 3 2 2
F33. Risc de contaminare datorită
igienei necorespunzatoare în zona
grupului sanitar.
ITM45 -180zile 3 2 2
F34. Risc de îmbolnăvire datorită
lipsei materialelor igienico –
sanitare.
ITM3 -45zile 2 4 2

Nivelul de risc global al locului de muncă este:
NR = ∑ riRi34
o=1
∑ ri34
i=1=1×52+13×42+11×32+9×22
1×5 +13×4 +11×3 +9×2=3,4

31
4.3.Nivelurile par țiale de risc pe factori de risc

Nivel de risc

Factorii de risc
Figura4.3.Niveluri și factori de risc

0123456
F1
F2
F3
F4
F5
F6
F7
F8
F9
F10
F11
F12
F13
F14
F15
F16
F17
F18
F19
F20
F21
F22
F23
F24
F25
F26
F27
F28
F29
F30
F31
F32
F33
F34nivel de risc
2
nivel de risc
3
nivel de risc
4
nivel de risc
5

32
4.4. Fișa de măsuri propuse

Pentru mini mizarea ș i eliminarea riscurilor identificate am realizat o fișă de măsuri propuse.
Tabelul 4.4.Fișa de măsuri
Nr.
crt.
Loc de muncă –
Factor de risc
NIVEL
Nivel de risc
RISC Măsura propusă
Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
1. F1.Accidentare ca
urmare a lipsei
semnalizărilor de
securitate sau a
instrucțiunilor
SSM afișabile. 4
➢ Măsuri organizatorice:
Marcarea și semnalizarea prizelor de curent cu tensiunea nominală.
Semnalizarea căilor și ieșirilor de evacuare în caz de urgență.
Elaborarea și afișarea instrucțiunilor pr oprii la echipamente și utilaje
în apropierea acestora, pentru atenț ionarea lucratorilo r asupra celor
mai probabile acțiuni greșite și a celor mai indicate acțiuni de
prevenire și protecți e care trebuie urmate.
2. F3. Accid entare
la efectuarea unor
operații
neprevă zute de
sarcina de muncă . 4 ➢ Măsuri organizatorice:
Lucratorii vor fi înștiințaț i de faptul ca nu au voie să efectueze
operații fără o instruire.
3. F4.Accidentare
prin cădere a unor
materiale de
muncă amplasate
incorect. 4 ➢ Măsuri tehnice:
Nu se vor depozit a materiale de lucru la o înalț ime mai mare de
1,5m.
➢ Măsuri organizatorice :
Lucratorii care se ocupă cu manipularea ,transportul ș i
depozita rea materialelor vor fi instruiți cu privire la înalțimea
paleț ilor.

4. F5.Dificultăți în
acordarea
primului ajutor ca
urmare a
pregătirii
necorespunzătoa –
re. 4 ➢ Măsuri organizatorice:
Desemnarea prin decizie a unor echipe de acordare a primului -ajutor
în caz de nevoie.
Actualizarea periodică a componentei echipelor de acordare a
primului -ajutor.

5. F8.Accidentare în
urma poziț iei
necorespunzatoa –
re la locul de
muncă . 4 ➢ Măsuri organizatorice:
Pe langă pauza de masă am decis ca angajatul să mai aibă două
pauze de 10 minute.
Reglarea tuturor parametrilor mobili erului pentru crearea unor poziț ii
mai confortabile fiecarui angajat.

33
6. F9.Nerespectarea
pauzelor de lucru . 4 ➢ Măsuri organizatorice:
Asigurarea d e pauze suficie nte pentru regenerarea capacitații forț ei de
muncă .
7. F10.
Suprasolicitare în
urma muncii de
durată în poziția
așezat. 4 ➢ Măsuri organizatorice:
Revizuirea periodică a mobilierului din dotare.
Asigurarea unei poziț ii cat mai confortabile fiecarui angajat.
8. F16.Expunere la
zgomot
4 ➢ Măsuri organizatorice:
Efectuarea determinărilor nivelului de zgomot și adoptarea de
măsuri în funcț ie de nivelul de zgomot determinat
(semnalizare, informare, asigurare antifoane).
9. F15.Expunere la
curenț i de aer
4 ➢ Măsuri tehnice:
Reglarea tuturor para metrilor care vin î n contact direct cu
lucratorul.
Suplime ntarea echipamentului de protecție î n cazurile dire cte
ale curenților de aer și lucră tor.
10. F18.Expunere la
temperaturi
ridicate pe timp
de vara. 4 ➢ Măsuri organizatorice:
Echipamentele de condiționare a aerului din încăperi va fi
setat la te mperaturi acceptabile de angajaț i.
11. F19.Accidentare
prin folosirea
unor mijloace de
muncă
necon forme cu
standardele î n
vigoare.
4
➢ Măsuri tehnice:
Fiecare angajat este obligat să poarte echipamentul de protecție fără a
înlocui/aduce ceva î n plus la acesta.

12. F26.Folosirea
unor mijloace de
muncă
neconforme c u
standardele î n
vigoare .
4
➢ Măsuri organizatorice:
Fiecare angajat va lucra dupa o instrucțiune bine definită ,
respec ându -se fiecare pas î n parte.
Lucratorii vor fi monitorizaț i cu privire la respectarea
instrucț iunii de lucru.
13. F14.Decizii
aspupra
produsului
conform/
neconform
5
➢ Măsuri organizatorice:
Personalul va fi instru it cu privire la mostrele limită acceptate.
Expunerea la fiecare linie a mostrelor ok/nok.

34

Interpretarea rezultatelor evaluă rii
Nivelul de risc globa l calculat pentru locul de muncă ‚asamblator p iese’ este eg al cu 3,4
valoare care îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mediu spre mare , el
nedepășind limita maximă acceptabila 3,5.
Rezultatul este susținut de „Fiș a de evaluare”, din care se observă faptul că din totalul de
34 facto ri de risc identificaț i, un numar de 14 depăș esc ca nivel parțial de risc valoarea
acceptabilă de 3,5:
-13 încadrându -se în categoria de risc mediu (4)
-1 încadrându -se în categoria de risc mare (5)
Cei 14 factori de risc care se situează î n domeniul inacceptabil sunt:

F RISCUL NRP
F1 Accidentare ca urmare a lipsei semnalizărilor de s ecuritate
sau a instrucțiunilor SSM afișabile. 4
F3 Accid entare la efectuarea unor operații neprevăzute de
sarcina de muncă . 4
F4 Accidentare prin că dere a unor materiale d e muncă
amplasate incorect. 4
F5 Dificultăți în acordarea primului ajutor ca urmare a
pregătirii necorespunzătoare. 4
F8 Accidentare în urma poziției necorespunzătoare la locul de
muncă . 4
F9 Nerespectarea pauzelor de lucru . 4
F10 Suprasolicitare î n urma muncii de durată în poziția aș ezat. 4
F14 Decizii asupra produsului conform/neconform. 5
F15 Expunere la curenț i de aer 4
F16 Expunere la zgomot 4
F18 Expunere la temperaturi ridicate pe timp de vară. 4 14. F29.Riscuri
datorate
îngreunării
evacuă rii în caz
de situații de
urgență ca u rmare
a nerespectării
normelor î n
vigoare .

4
➢ Măsuri organizatorice:
Marcarea căilor și ieșirilor în cazul unei situații de urgență .
Înființ area unei echipe care va as igura evacuarea lucratorilor
în situații de urgență .
Menținerea căilor de acces libere în permanență pe toată
lungimea de evacuare, iar ușile de urgența și evacuare î n
exteriorul clădirii nu vor fi blocate sau î ncuiate.

35
F19 Accidentare prin folosirea unor mijloace de muncă
necon forme cu standardele în vigoare. 4
F26 Folosirea unor mijloace de muncă neconforme cu
standardele n vigoare . 4
F29 Riscuri datorate î ngreunării evacuarii în caz de situații de
urgență ca u rmare a nerespectării normelor î n vigoare .
4

Pentru diminuarea sau eliminerea celor 14 factori de risc care se situează î n domeniul
inacceptabil deoare ce se află peste valoarea maximă admisă sunt necesare măsurile prezentate
în „Fișa de mă suri propuse”.
Repartiț ia factorilor de risc pe surse le generatoare se prezintă dupa cum urmează :
➢ 8 Factori pr oprii executantului (23,52%)
➢ 6 Factori proprii sarcinii de muncă (17,64 %)
➢ 14 Factor i proprii mijloacelor de producț ie (41,18%)
➢ 6 Factori proprii mediului de muncă (17,64%)
Din analiza fiș ei de e valuare se constată ca 14 factori de risc identificați, adică 41,17%, pot
avea consecinț e ireversibile asupra executantului, precum: invaliditate ș i deces.

Pondere a factorilor de risc identificaț i dup a elementele sistemului de muncă

23.52%
17.65%
41.18%17.64%
Factori proprii executantului
Factori proprii sarcinii de muncă
Factori proprii mijloacelor de
producție
Factori proprii mediului de
muncă

36

5.Planul de prevenire și protecție pentru locul de muncă “Asamblator piese ”

Tabelul 5.Planul de prevenire și protecție
Pericol/
Neconformităț i
Risc Măsuri/Acțiuni în scopul realizării
măsurii Responsabili tate Termen Verificat/ Stadiu de
realizare
0 1 2 3 4 5
F1.Accidentare ca urmare a
lipsei semnalizărilor de
securitate sau a
instrucțiunilor SSM
afișabile. 4 Măsuri organizatorice:
Marcarea și semnalizarea prizelor de curent cu tensiunea
nominală.
Semnalizarea căilor și ieșirilor de evacuare în caz de
urgență.
Elaborarea și afișarea instrucțiunilor pro prii la
echipamente și utilaje î n apropierea acestora, pentru
atenționarea lucră torilor asupra celor mai probabile
acțiuni greșite și a celor mai indicate acțiuni de prevenire
și protecție e care trebuie urmate.

Petra Catalinoiu –
SSM

02.02.201 7

F3. Accidentare la
efectuarea unor operatii
neprevazute de sarcina de
munca. 4 Măsuri organizatorice:
Lucrătorii vor fi înștiințați de faptul că nu au voie să
efectueze operații fără o instruire.
Petra Catalinoiu –
SSM 15.04.2017
F4.Accidentare prin cădere
a unor materiale de muncă
amplasate incorect. 4 Măsuri tehnice:
Nu se vor de pozita materiale de lucru la o înaltț me mai
mare de 1,5m.
Măsuri organizatorice:
Lucrătorii care se ocupă cu manipularea
,transportul și depozita rea materialelor vor fi
instruiți cu privire la înalțimea paleț ilor.

Petra Catalinoiu –
SSM
Almasan Stefan –
Administrator

20.04.2017
F5.Dificultăți în acordarea
primului ajutor ca urmare a
pregătirii necorespunzătoa –
re. 4 Măsuri organizatorice:
Desemnarea prin decizie a unor echipe de acordare a
primului -ajutor î n caz de nevoie.
Actualizarea periodică a componenț ei echipelor de
Petra Catalinoiu –
SSM

15.03.2017

37
acordare a primului -ajutor.

F8.Accidentare în urma
poziț iei necorespunzat oare
la locul de muncă . 4 Măsuri organizatorice:
Pe langă pauza de masă am decis ca angajatorul să mai
aibă două pauze de 10 minute.
Reglarea tuturor parametrilor mobili erului pentru crearea
unor poziț ii mai confortabile fiecarui angajat.
Petra Catalinoiu –
SSM
Ureche Maria -sef
schimb 04.02.2017
F9.Nerespectarea pauzelor
de lucru. 4 Măsuri organizatorice:
Asigurarea de pauze sufici ente pentru regenerarea
capacitătți forței de muncă . Ureche Maria -sef
schimb Permanent
F10. Suprasolicitare î n
urma muncii de durata în
poziția aș ezat.
4 Măsuri organizatorice:
Revizuirea periodică a mobilierului din dotare.
Asigurarea unei poziții cât mai confortabile fiecă rui
angajat. Almasan Stefan –
administrator

Permanent
F16. Expunere la zgomot
4 Măsuri organizatorice:
Efectuarea determinărilor nivelului de zgomot și
adoptarea de măsuri în funcț ie de nivelul de
zgomot determinat (semnalizare, informare,
asigurare antifoane). Toader Ovidiu -sef
sectie 05.09 .2017
F15. Expunere la curenț i de
aer
4 Măsuri tehnice:
Reglarea tuturor parametrilor care vin î n contact
direct cu lucratorul.
Suplime ntarea echipamentului de protecție în
cazurile directe ale curenților de aer și lucră tor.
Petra Catalinoiu –
SSM
Toader Ovidiu -sef
sectie 03.06 .2017
F18. Expunere la
temper aturi ridicate pe timp
de vară . 4 Măsuri organizatorice:
Echipamentele de condiționare a aerului din
încăperi va fi setat la te mperaturi acceptabile de
angajaț i. Almasan Stefan –
administrator 26.04.2017
F19. Accidentare prin
folosirea unor mijloace de
muncă neconforme cu
standardele î n vigoare.

4
Măsuri tehnice:
Fiecare angajat este obligat să poarte echipamentul de
protecție fără a înlocui/aduce ceva î n plus la acesta.

Ureche Maria -sef
schimb 15.03.2017
F26.Folosirea unor
mijloace de muncă 4 Măsuri organizatorice:
Fiecare angajat va lucra dupa o instrucțiune bine Marius Nemulescu – Permanent

38
necon forme cu standardele
în vigoare.
definită , respect ându -se fiecare pas î n parte.
Lucratorii vor fi monitorizaț i cu privire la
respectarea instrucț iunii de lucru. Inginer calitate
F14. Decizii asupra
produsului conform/
neconform.
5 Măsuri organizatorice:
Personalul va fi instruit cu privire la mostrele
limita acceptate.
Expunerea la fiecare linie a mostrelor ok/nok. Almasan Stefan –
administrator
Toader Ovidiu –sef
atelier
Marius Nemulescu –
Inginer calitate

Permanent
F29. Riscuri datorate
îngreunării evacuă rii în caz
de situații de urgență ca
urmare a nerespectării
normelor î n vigoare.

4 Măsuri organizatorice:
Marcarea căilor și ieșirilor î n cazul unei situații de
urgență .
Înființ area unei echipe care va asigura evacuarea
lucrătorilor în situații de urgentă .
Menținerea căilor de acces libere în permanența pe
toată lungimea de evacuare, iar ușile de urgența și
evacuare î n exteriorul cladirii nu vor f i blocate sau
încuiate.

Petra Catalinoiu –
SSM

Permanent

39
6.Metodologie de ameliorare a rezultatelor

6.1.Prezentarea pe scurt a metodologiei

Six Sigma este o metodă integrată de îmbunătățire sistematică a proceselor, prin
diminuarea variabilității cu ajutorul unor instrumente statistice, dar și calitative. Se utilizează
modelul DMAIC (Definire, Măsurare, Analiză, Îmbunătățire, Control) pentru a reduce
variabilitatea proceselor, prin orientare spre client (pentru a înțelege caracteristicile critice ale
produsului sau serviciului oferit) și prin luarea deciziilor .
Obiectivul Six Sigma este îmbunătațirea proceselor de producție. Produsele/ser viciile sunt
create și livrate aproape perfect.
Când spunem “Six Sigma” ne referim și la abilitatea de a fabrica produse în conformitate
cu așteptarile clienților.
Cu ajutorul Six Sigma se duc la finalitate procesele cu un nivel al defectelor sub 3.4
defecte per 1 milion oportunități. Folosindu -l putem îmbunătați rezultatele finale ale firmei.
Acest proces ne arată câte defecte sunt in procesul de fabricare iar apoi se poate afla cum
putem îmbunătății aceea parte a producției .
Etapele desfășu rării unui proces eficient Six Sigma:
-definire
-măsurare
-îmbunătăț ire/analiza
-control
-multiplicare rezultate

6.2.Aplicarea metodologiei
6.2.1.Identificarea problemei prioritare
Pe baza punctajelor obținute în “fiș a de evaluare a riscurilor”, pentru asamblator piese,
rezultă că problema cea mai importantă este:Decizii asupra produsului conform/neconform.
6.2.2 . Definirea problemei
Pentru postul de asamblator piese, în cadrul activității Flaro PROD, riscul cel mai mare este
acela de luare a deciziilor asupra produsului conform/neconform.
6.2.3.Tranș area misiunii
Reducerea ni velului de risc asupra deciziilor cu privire la produsul conform/neconform de la
3,4 la 3 pana î n data de 10.10.2017.

40
6.2.4.Selectarea echipei
Echipa de îmbunatăț ire a av ut 6 membri și a fost compusă din:
-șef atelier;
-șef secț ie;
-inginer calitate;
-administrator;
-2 angajaț i.
6.2.5.Masurare și analiză
6.2.5.1.Definirea limitelor
În această etapă a fost implementată diagrama flux a procesului pentru a defini unde în cepe
și unde se finalizează proiectul ș i pentru a p utea observa care sunt etapele în cadrul carora
poate să apară problema.

Nr.
Operația Frecvența
A. Controlați buna funcționare a becurilor « Sub
tensiune / Sous tension » și « Rearmare /
Réarmement ». La începutul producț iei

B. Verificați dacă butonul de oprire de urgență
întrerupe funcționarea mașinii . La începutul producț iei

C. Controlați dacă marcajul la cald –rece este
corect înscris și corespunde trasabilității
zilnice. La prima piesă conformă

D. Controlați dacă becul« Final de lot / Fin de lot
» se aprinde când este atinsă valoarea pieselor
detectate conforme. La prima ambalare

E. Poka -yoke : Poziționarea produsului în support.
O dată pe săptămână –
prima zi de producție
F. Controlați dacă butonul roșu « Anulare defect »
se aprinde la trecerea pieselor de inițializare . In fiecare dimineaț ă/ La
Începerea producției

41

Bec « sous tension »

NU

DA

OPERAȚIA A
Controlați dacă becurile « Sub
tensiune / Sous tension » și “Rearmare
/ Rearmement ”se aprind la pornire
Acționați întrerupătorul general
situat pe panoul electric
Verificaț i dacă becul „Sub tensiune
/ Sous tension ” se aprinde. Apăsați
butonul Rearmare. Becul albastru se
aprinde
Se aprind
becurile? Anunțați mentenanța
SFÂRȘIT

42

DA

NUOPERAȚIA B
Verificați dacă butonul de “oprire de
urgență / Arret d’urgence ” întrerupe
funcționarea mașinii
Acționați întrerupătorul general
situat pe panoul electric
Apăsați butonul
Rearmare/ Rearmement situat pe
panou. Initializați postul (ecran tac til)
Apăsați oprirea de urgență
Introduceți o piesă
Se efectuează
ciclul? Anunțați mentenanța
SFÂRȘIT

43

NU

DA

OPERAȚIA C
Controlați marcajul piesei
conforme
(trasabilitatea zilnică)
La fi ecare piesă conformă
verificați înscrierea
trasabilității zilnice
Marcajul
este corect? Anunțați mentenanța
SFÂRȘIT

44
Buton luminos " Fin de
lot"

NU

DA

E : Poka yoke : poziționarea produsului în suport
Verificați dacă au apărut deteriorări pe suport și că nu se poate introduce în suport o piesă în sens greșit.
OPERAȚIA D
Controlați dacă becul portocaliu
“Resetare ambalaj/ Raz
conditionnement
se aprinde când este atinsă
valoarea de
piese ambalate/cutie
Când piesele conforme sunt puse
în cutie v erificați dacă becul se
aprinde și ciclul se blochează.
Se aprinde
“Fin de
lot”?
SFÂRȘIT Anunțați mentenanța

45

Buton luminos
"Anulare defect"

DA

NU

Figuri 6.2.5.1.Diagramele flux pentru demararea procesuluiOPERAȚIA F
Verificați dacă butonul “Anulare
defect” se aprinde la trecerea
pieslor de inițializare
Porniți postul de control conform
procedurii de demarare.
Introduceți una câ te una piesele
de inițializare
Piesele sunt detectate
neconforme
Se aprinde
becul? Anunțați Mentenanța
SFÂRȘIT

46
6.2.5.2.Identificarea cauzelor problemei
Echipa a organizat o ședintă de analiză care a avut ca rezu ltat crearea unei diagrame cauză -efect. Acesta a permis echipei s ă se concentreze pe
cautarea cauzei radacinii.

Figura 6.2.5.2 Diagrama cauza -efectEchipamente
Decizii asupra
produsului conform/
neconform Angajat
Mediul
Nerespectarea succesiuni etapelor
de lucru
Parametrii de lucru NOK Instruirea i ncorecta a personalului Motivare angajat
Lipsa experienț ei
Neatenț ie
Supraveghere neconformă
Murdare
Rupte Iluminatul
Climatul
Stres ul
Mașina
Metode de
lucru
Oboseală
Nerespectarea procedurii de
control a produsului neconform
Starea functională
Uzura
Reglaje
Intreț inere

47
6.2.5.3. Ponderea cauzelor
După identificarea cauzelor echipa de îmbunătățire a început colectarea datelor
necesare pentru realizarea diagramei Pareto. Pentru aceasta s -a compus un chestionar simplu
care să cuantifice frecvența de apariție a cauzelor identifi cate. Tinând cont de importanța
cauzelor s -a făcut o ponderare a acestora. Pentru ponderare se folosește o scală 1 – 3 – 9 unde:
1 – cauză puțin importantă,
3 – cauză importantă,
9 – cauză foarte importantă.
Chestionarul a avut la bază cauzele identifica te cu ajutorul diagramei Cauză -efect. Și a avut
următoarea cerință: Vă rugăm să bifați cauza (cauzele) pentru care considerați că riscul asupra
luarii deciziei asupra produsului conform/neconform este acceptabil pentru dumneavoastră.
Cu ajutorul acestei analize se vor stabili și evidenția principalele cauze (fig 6.2.5.3 .a și fig
6.2.5.3.b ).

Figura 6.2.5.3.a. Diagrama Pareto
80
506070
4075
2085
25304060
20 20 20 20 20 20
0102030405060708090Frecventa

48

Figura 6.2.5.3. b. Diagrama Pareto

6.2.6. Îmbunătățirea
6.2.6.1. Identificarea și evaluarea alternativelor
Alternativele de ameliorare pentru cauzele cu ponderea cea mai mare identificate în
urma analizei Pareto sunt evidențiate în tabelul 6.2.6.1. Se iau primele 2 cauze – cele mai
importante pentru care se stabilesc posibile alternative pentru îmbunătățire.
Criterii de evaluare a alternativelor utilizate au fost:
a) costul total;
b) impactul asupra problemei;
c) relația cost/beneficii;
d) impactul la schimbare;
e) timpul de implementare;
f) incertitudinea în legătură cu eficacitatea.
Pentru a evalua alternativele de îmbunătățire în raport cu aceste criterii echipa a folosit
ca instrument mangerial matricea (tabelul 6.2.6.1) de selectare a alternativelor unde a utilizat
următoarele notații:
3 – impact foarte favorabil;
2 – impact mediu favorabil; 10%5%85%
20%50%
7%5%86%
15%18%15%45%
10%5% 5%2% 2%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Pondere %

49
1 – impact slab favorabil.
Tabelul 6.2.6.1 Matricea de selectare a alternativelor

Cauza
Alternativă Criteriu
Total
1 2 3 4 5 6
1.
Nerespectarea
succesiunilor
etapelor de
lucru
1 – Monitorizarea acțiunilor fă cute de
angajator , instruirea și evaluarea
periodică a personalului . 3 3 3 1 2 2 14
2 – Instruirea la fiecare post de lucru a
personalului . 3 1 3 1 3 1 12
3 – Penalizarea lucratorilor . 2 2 2 2 2 2 12

2. Motivarea
angajaț ilor 1 – Alocarea unei prime de merit o data
la 3 luni ,doar daca pe parcursul acestei
perioade nu se pri mesc reclamaț ii. 2 2 3 3 3 2 15
2 –Oferirea sprijinului permanent pentru
clasificarea oricăror neclarități . 2 3 2 1 2 3 13
3 – Reinstruirea persoanelor . 1 3 3 2 2 2 13

6.2.6.2. Proiectarea îmbunătățirilor
După evaluarea alternativelor de îmbunătățire echipa a stabilit acțiunile corective,
resursele necesare și responsabilitățile și a elaborat următorul plan de acțiune (tabelul 6.2.6.2).
Tabelul 6.2.6.2 Plan de acțiune
Nr.
crt. Cauzele (cu
ponderea cea
mai mare) Acțiuni
corective Resurse
necesare Responsabil
Termen Stadiul de
realizare %
(eficacitate)
1 Nerespectarea
succesiunilor
etapelor de
lucru
Monitorizarea
acțiunilor
făcute de
angajator ,
instruirea și
evaluarea
periodică a
personalului M:
echipamen t,
videoproiector
ecran de
proiecție.
U: 2 persoane
F: buget
I: decizia
șefului de
atelier Sef de
atelier/
Inginer
calitate
01.10 .17 Este în curs
de realizare
(45%
realizat)

50
2 Motivarea
angajaț ilor Alocarea unei
prime de merit
o data la 3 luni
,doar daca pe
parcursul
acestei
perioade nu se
primesc
reclamatii.
F: buget
I: decizia
managerului
firmei
Conducerea
Flaro
20.02.17 Este în curs
de realizare
(100%
realizat)

6.2.6.3. Controlul
În această etapă echipa a proiectat și implementat elemente de control pentru a se asigura
că acțiunile corective au fost utilizate și menținute. Aceste activități sunt evidențiate în
diagrama de control (tabelul 6.2.6.3).
Tabelul 6.2.6.3 Diagrama de control
Revizuirea și modificarea procedurii
astfel încȃt să fie cȃt mai clară și
mai exactă, pe înțelesul tuturor Stabilirea unor măsuri de
conștientizare pentru cei care fac
asta, instruirea și evaluarea
periodică a personalului Variabilă
Verificare de persoane diferite
pentru analizarea clarității
procedurii
Verificare de c ătre persoalul
Conducerii Flaro Verificarea proceselor verbale de
instruire, verificarea
chestionarelor de evaluare și
verificarea verbală a agajatorilor Cum se masoară
Compartiment CML Asamblare Unde
Șef serviciu operațiuni Șef serviciu operațiuni Cine măsoară
Șef serviciu operațiuni Cine decide
Dispune efectuarea verificărilor stabilite și planificate Ce face
Șef schimb Cine verifică
La finalul proiectului și anual La finalul proiectului și
semestrial Frecvența
Raport de control Unde înregistrează

51
6.2.6.4. Multiplicarea rezultatelor
Acesta este ultimul pas al proiectului de îmbunătățire, iar în cadrul lui echipa are
misiunea de a se asigura că îmbunătățirile obținute sunt aplicate cu succes și în alte probleme
similare și de a stabili noi proiecte pentru îmbunătățirea continuă a calității din organizație.
Tabelul 6.2.6.4 Rezultatele obținute și experiența acumulată
Activități recomandate pentru rezultatele
obținute Activități recomandate pentru ex periența
acumulată
Recomandare la fabricile partenere Recoma ndare la celelalte sectii din Flaro
Prod

52
7. Concluzii

În concluzie, în urma implementării acestui proiect în care am realizat atȃt analiza prin
utilizarea metodei INCDPM, cȃt și metoda Six Sigma, nivelul global de risc pentru locul de
muncă “ASAMBLATOR PIESE ” din cadrul Flaro PROD , ar trebui să se reducă de la nivelul
de risc global calculat de 3,4 la 3 ( adica să se îndeplinească misiunea proiectului).
Ca urmare a acestui pr oiect se va menține sub control problem a identificată.Angajații
vor da dovadă de atenție la locul de muncă și vor respecta :regulile , normele interne , afișelor,
procedurilor și instrucțiunilor de lucru, etc.
Conform legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, capitolul IV, secțiunea a
4- a, articolul 12, punctul 1 , litera a), angajatorul are obligația să realizeze și să fie în posesia
unei evaluări a riscurilor pentru securitatea și sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele
grupuri sensibile la r iscuri specifice. De aceea, putem spune ca prin aplic area metodei
INCDPM nu numai că se respecta legea mai sus menționată, dar se pot diminua sau chiar
elimina problemele dintr -o organizație.
De asemenea, putem spune ca la fel de import ant este pentru o organizație ș i aplicarea
unui proiect de îmbunătățire Six Sigma, deoarece acesta aduce îmbunătățire și rezolvă parțial
sau în totalitate problemele din cadrul unei organizații.
Deci, pot spune că aceasta metodologie de îmbinare a celor două metod e ajută la
rezolvarea problemelor și desfăsurarea activităților din organizație într -un mod cȃt mai corect,
placut, calitativ; chiar dacă necesită documentare pentru realizare, brainstorming, costuri,
resurse si timp. Această îmbinare conduce la o analiză mai detaliată și mai exactă a ev aluarii
riscurilor și ulterior a identificării cauzelor și măsurilor de remediere pentru acestea.

53
8. Anexe
8.1. ANEXA 1 – Lista de identificare a factorilor de risc

A. EXECUTANT
1. ACȚIUNI GREȘITE
1.1.Executare defectuoasă de operații
▪ comenzi;
▪ manevre;
▪ poziționări, fixări, asamblări;
▪ reglaje;
▪ utilizare greșită a mijloacelor de protecție etc.
1.2. Nesincronizări de operații
▪ întârzieri;
▪ devansări.
1.3.Efectuare de operații neprevăzute prin sarcina de muncă
1. pornirea echipamentelor tehnice;
2. întreruperea funcționării echipamentelor tehnice;
3. alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice
etc.) ;
4. deplasări, staționări în zone periculoase;
5. deplasări cu pericol de cădere:
o de la același n ivel:
 prin dezechilibrare;
 alunecare;
 împiedicare;
• de la înălțime:
 prin pǎșire în gol;
 prin dezechilibrare;
 prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operații
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecție
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONȚINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT
CU CERINȚELE DE SECURITATE
1.1.Operații, reguli, procedee greșite
1.2.Absența unor operații

54
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greșită a operațiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
 efort static;
 poziții de lucru forțate sau vicioase;
 efort dinamic.
2.2.Solicitare psihicǎ :
 ritm de muncă mare;
 decizii dificile în timp scurt;
 operații repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
 monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCȚIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mișcări periculoase
1.1.1.Mișcări funcționale ale echipamentelor tehnice:
 organe de mașini în mișcare;
 curgeri de fluide;
 deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanșări sau autoblocări contraindicate ale mișcărilor funcționale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitației:
▪ alunecare;
▪ rostogolire;
▪ rulare pe roți;
▪ răsturnare;
▪ cădere liberă;
▪ scurgere liberă;
▪ deversare;
▪ surpare, prăbușire;
▪ scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
 proiectare de corpuri sau particule;
 deviere de la traiectoria normală;
 balans;
 recul;
 șocuri excesive;
 jet, erupție.
1.2.Suprafețe sau contururi periculoase:
 înțepătoare;

55
 tăioase;
 alunecoase;
 abrasive;
 adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibrații excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafețelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafețelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric:
➢ atingere directă;
➢ atingere indirectă;
➢ tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanțe toxice
4.2.Substanțe caustice
4.3.Substanțe inflamabile
4.4.Substanțe explozive
4.5.Substanțe cancerigene
4.6.Substanțe radioactive
4.7.Substanțe mutagene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
 bacterii;
 virusuri;
 richeți;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: șerpi veninoși)

56
D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.3.Curenți de aer
1.4.Presiunea aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibrații
1.10.Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut;
 strălucire;
 pâlpâire.
1.11.Radiații
1.11.1.Electromagnetice:
 infraroșii;
 ultraviolete;
 microunde;
 de frecvență înaltă;
 de frecvență medie;
 de frecvență joasă;
 laser.
1.11.2.Ionizante:
 alfa;
 beta;
 gama.
1.12.Potențial electrostatic
1.13.Calamități naturale (trăsnet, inundație, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,

57
prăbușiri de teren sau copaci, avalanșe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii;
 virusuri;
 richeți;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
1. subteran;
2. acvatic;
3. subacvatic;
4. mlăștinos;
5. aerian;
6. cosmic etc.

58
8.2. ANEXA 2 – Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman
Nr.
crt. CONSECINȚE
POSIBILE LOCALIZAREA CONSECINȚELOR Cutie craniană
Cutie toracică
Abdomen
Tegument
Aparat respirator
Aparat cardiovascular
Aparat digestiv
Aparat renal Sistem osteoarticular
Sistem muscular Organe de simț
Sistem nervos
Multiplă Coloana vertebrală Membru
superior Membru
inferior
Ochi
Nas Ureche Internă
Externă Braț
Antebraț Palmă
Degete
Coapsă/Gambă
Picior
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: – tăietură
– înțepătură x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x
2. Contuzie X X x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă – – – – – – – – – x x x x x x – – – – – – –
4. Strivire X X x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură X X – – – – – – x x x x x x x – – x – – – x
6. Arsură: -termică
– chimică x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x
7. Amputație – – – – – – – – – x x x x x x x – – – – – x

59
8. Leziuni ale
organelor
interne – – x – x x x x – – – – – – – – – – x – x x
9. Electrocutare – – – x x x – – – – – – – – – – – – – – – x
10. Asfixie – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
11. Intoxicație –
acută cronică –
– –
– –
– x
x x
x x
x x
x x
x –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– –
– x
x x
x
12. Dermatoză – – – x – – – – – – – – – – – – – – – – – –
13. Pneumoconioză – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
14. Îmbolnăviri
respiratorii
cronice
provocate de
pulberi organice
și substanțe
toxice iritante
(emfizem
pulmonar,
bronșită etc.) – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
15. Astm bronșic,
rinită
vasomotorie – – – – x x – – – – – – – – – – – – – – – –
16. Boli prin
expunere la
temperaturi
înalte sau
scăzute (șoc, – – – x x x – – – – – – – – – – – – – – – x

60
colaps caloric,
degerături)
17. Hipoacuzie,
surditate de
percepție – – – – – – – – – – – – – – – – – – x – – –
18. Cecitate – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
19. Tumori maligne,
cancer
profesional X X x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
20. Artroze cronice,
periartrite,
stiloidite,
osteocondilite,
bursite,
epicondilite,
discopatii – – – – – – – – x x x x x x x – – – – – – x
21. Boala de vibrații – – – – – x – – – – – – – – – – – – x – x –
22. Tromboflebită – – – – – – – – – x x x x x x – – – – – – x
23. Laringite
cronice, nodulii
cântăreților – – – – x – – – – – – – – – – – – – – – – –
24. Astenopatie
acomodativă,
agravarea
miopiei
existente – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –

61
Sursa: Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei 25. Cataracta – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
26. Conjuctivite și
keratoconjunctiv
ite – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
27. Electrooftalmie – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – – –
28. Boala de
iradiere X X x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate
compresiunilor și
decompresiuni -lor – – – – – – – – – – – – – – – – – x – – – –
30. Boli infecțioase
și parazitare X X x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
31. Nevroze de
coordonare – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – x –
32. Sindrom
cerebroastenic și
tulburări de
termoreglare
(datorită undelor
electromagnetic
e de înaltă
frecvență) – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – x –
33. Afecțiuni
psihice – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – x –
34. Alte consecințe

62
8.3. ANEXA 3 – Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman

CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINȚELOR
CONSECINȚE
1 NEGLIJABILE  consecințe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre -vizibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII  consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 – 180 zile care necesită tratament medical și prin
spitalizare
4 MARI  consecințe ireversibile cu o diminuare a capacității de muncă de minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate
profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  consecințe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacității de muncă, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere și
de orientare spațială (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE
GRAVE  consecințe ireversibile cu pierderea totală a capacității de muncă, de autoservire, de autoconducție sau de orientare spațială
(invaliditate de gradul I)
7 MAXIME  deces
CLASE DE
PROBABILITATE PROBABILITATEA CONSECINȚELOR
(frecvența probabilǎ de producere a consecințelor) EVENIMENTE
1 EXTREM DE
RARE extrem de mică
P > 10 ani
2
FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică

63
2 ani < P < 5 ani
4 PUȚIN
FRECVENTE medie
1 an < P < 2 ani
5
FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE
FRECVENTE foarte mare
P < 1 lună

64
8.4. ANEXA 4 – Grila de evaluare a riscurilor. combinație între gravitatea consecințelor și probabilitatea producerii lor

CLASE DE PROBABILITATE
1
2 3 4 5 6
EXTREM
DE RAR FOARTE
RAR RAR PUȚIN
RECVENT FRECVENT FOARTE
FRECVENT CLASE DE
GRAVITAT
E CONSECINȚE P >
10 ani 5 ani
< P <
10 ani 2 ani
< P <
5 ani 1 an
< P <
2 ani 1 lună
< P <
1 an P <
1 lună
7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
6 FOARTE GRAVE INVALIDITATE GR. I (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
5 GRAVE INVALIDITATE GR. II (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
4 MARI INVALIDITATE GR. III (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
3 MEDII ITM 45 – 180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
2 MICI ITM 3 – 45 ZILE (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

65
8.5. ANEXA 5 – Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate

NIVEL DE
RISC CUPLUL
GRAVITATE – PROBABILITATE NIVEL DE
SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM
2 FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC
6 FOARTE
MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC
7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

66
8.6. ANEXA 6 – Fișa de evaluare a locului de muncă

UNITATEA: …………………… FIȘA DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCĂ NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..
SECȚIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
LOCUL DE MUNCǍ:………… ECHIPA DE EVALUARE:……………
COMPONENTA
SISTEMULUI DE
MUNCĂ FACTORI DE RISC
IDENTIFICAȚI FORMA CONCRETĂ DE
MANIFESTARE
A FACTORILOR DE RISC
(descriere, parametri) CONSECINȚ
A MAXIMĂ
PREVIZIBIL
Ă CLASA
DE
GRAVITA
TE CLASA
DE
PROBABI
LITATE NIVEL
DE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
…

67
8.7. ANEXA 7 – Fișa de măsuri propuse

FIȘA DE MǍSURI PROPUSE
Nr.
crt. LOC DE MUNCĂ/
FACTOR DE RISC NIVEL
DE RISC MĂSURA PROPUSĂ

…

68
8.8. ANEXA 8 – Ordinea ierarhică a măsurilor de prevenire

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR

MĂSURILE TREBUIE SĂ ACȚIONEZE DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECĂ) MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)

RISC OM IZOLAREA RISCURILOR

FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE
PROTECȚIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ
ACȚIUNEA LOR ASUPRA OMULUI MĂSURI TERȚIARE (măsuri de ordinul trei)

RISC OM EVITAREA RISCURILOR

INTERACȚIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ȘI OM SE
EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ȘI
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)

RISC OM IZOLAREA OMULUI

LIMITAREA ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
PRIN PROTECȚIE INDIVIDUALĂ

69
8.9. ANEXA 9 – Planul de prevenire și protecție

Loc de muncă: …………………….
Pericol/
Neconformități Risc Măsuri/Acțiuni în scopul realizării măsurii Responsabilitate Termen
limită Verificat/
Stadiu de
realizare
0 1 2 3 4 5

…….

70
Lista de abrevieri
INCDPM = Institutul Național de Cercetare –Dezvoltare pentru Protecția Muncii
EPI = echipa de primă intervenție
SSM = securitate și sănătate în muncă
SU = situații de urgență
NRP = nivelul parțial de risc
M = materiale
U = umane
F = financiare
I = informaționale
CSSM = Comitetul de Securitate și Sănătate în Muncă

71
9.Bibliografie

1. LUCIAN -IONEL CIOCA – Managementul resurs elor umane ,Editura U nivers itatii “Lucian
Blaga” din Sibiu , 2011 (suport de curs Master – M.A.I )
2. KIFOR, C., OPREAN C., Ingineria calității. Îmbunătățirea 6 sigma, Editura „Universității
Lucian Blaga”, Sibiu, Romania, 2006.
3. KIFOR C., “ Managementul Calitatii”, 2 011, pagina 57
4.*** Despre Flaro PROD , http://www.flaro.com/ ,accesat in 01.02.2017
5. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
882/30.10.2006;
6. ***Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 646/26.07.2006.
7. ***Metoda de evaluare a riscurilor elaborată în cadrul Institutului Național de Cercetare
Dezvoltare pentru Protecția Muncii București, denumită de acesta metoda INCDPM de evaluare a
riscurilor
8.***PRODUSE Flaro PROD , http://www.flaro.com/en/products , accesat in 01.02.2017

72