MASTER: MANAGEMENT ȘI CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ [627677]

UNIVERSITATEA TEHNIC Ă DE CONSTRUC ȚII BUCURE ȘTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂ TIREA PERSONALULUI
DIDACTIC
MASTER: MANAGEMENT ȘI CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator ș tiințific:
Conf. univ. dr. GOGA MARIA
Absolvent: [anonimizat]
2019

2
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUC ȚII BUCURE ȘTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂ TIREA PERSONALULUI
DIDACTIC
MASTER: MANAGEMENT ȘI CONSILIER E EDUCAȚIONALĂ

UTILIZAREA TIC ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘ COLAR

Coordonator ș tiințific:
Conf. univ. dr. GOGA MARIA
Absolvent: [anonimizat]
2019

3
CUPRINS
REZUMATUL LUCRĂ RII……………………… ………………………………….………7
SUMMARY ………………………………………………………………………………… 8
INTRODUCERE …………………………………………………………………………… 9
LISTA FIGURILOR …… …………………………………………………………………..5
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE ……………………………………………….. 11
I.1. Utilizarea TIC în educație în secolul XXI …………… …………………………………11
I.1.1.Noțiuni general e ……………………………………………………………………… 11
I.1.2.Avantaje și riscuri ale utilizării noilor teh nologii în educație …………………………18
I.2. Utilizarea calculatorului în învățăm ântul preșcolar…………………………………….23
I.3. Mijloace de învățămân t moderne ………………………………………………………29
I.3.1. Softul educațio nal ………………… ………………………………………………… 29
I.3.2. Manual e electronice ………………………………………………………………… 30
I.3.3. E – learnin g ……………………………………………………………………………31
I.3.4. Clasa virtuală ……………………………………………………………… ………….32
I.3.5. Jocuri virtual e …………………………………………………………………………32
CAPITOLUL II. METODO LOGIA CERCETĂRII ……………………………………34
II.1. Contextul și motivația cercetării ……………………………………………………….34
II.2. Tema cercetăr ii …………………………………………………………………………34
II.3. Tipul cercetării ………………………………………………………… ………………34
II.4. Scopul cercetării ………………………………………………… …………………… ..34
II.5. Obiectivele cercetăr ii ……………………………………………………………………35
II.5.1. Obiective generale …………………………………………………………………… 35
II.6. Ipoteza cercetăr ii ………………………………………………………………………35
II.7. Metode și instrum ente de culegere a datelor. ………………… … … … … … …. … …35
.
II.7.1. Chestionaru l …………………………………………………………………………..35

4
II.7.2. Interviul ………………………………………………………………………………37
II.7.2.1. Interviul individual semistructurat adresat cadrelor didactice din unităț ile școlare
selectate ……………………………………………………………………… …………….38
II.7.2.2. Interviul individual semistructurat adresat părintilor din unitățile de învă țământ
selectate ………………………………………………………………………………………38
II.8. Eșantionarea ………………………………………………………… …………. …… …38
II.9. Etapele cercetării ……………………………………………………………………….39
II.10. Limitele cercetăr ii ……………………………………………………………………..40
II.11. Prezentarea unității de învăță mânt preșcolar ………………………………………….40
CAPITOLUL III. REZULTATELE CERCETĂRII ……………………………………43
III.1. Rezultatele obținute în urmă aplicări i chestionarului ………………………… ………43
III.1.1. Rezultatele obținute în urmă aplicării chestionaru lui pentru cadre didactice ……….43
III.1.2. Rezultatele obținute în urmă aplicării chestio narului pentru părinți ………………..50
CAPITOLUL IV. ANALIZĂ ȘI INTERPRETAREA REZU LTATELOR……………56
IV.1. Răspunsurile obținute în urma interviurilor individuale semistructurate ……………..56
IV.1.1. Răspunsurile obținute în urma aplicării interviurilor cadrelor didactice ……………56

IV.1.2. Răspunsurile obținute în urmă aplicării interviurilor adresate părinților …………5 8

CAPITOLUL V. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………………………………..68
V.I. Concluzii ……………………………………………………………………………….68
V.2. Recomandări adresate cadrelor didactice ………………………………………………71
V.3. Recomandări adresate părinților……………………………………………………….72
BIBLIOGRAFI E ……………………………………………………………………….…73
ANEXA 1 ……………………………………………………………………………….…75
ANEXA 2…………………………………………………………………………………80
ANEXA 3…………………………………………………………………………………82
ANEXA 4…………………………………………………………………………………83

5

LISTA FIGURILOR

Fig. III.1. Mijloacele de învățământ alese de cadre didactice………………………………………43
Fig. III.2. Distribuția opiniilor cadrelor did actice referitoare la reușita activității care este
condiționată de mijloacele de învățământ utilizate ………………………………………….………..44
Fig. III.3 . Repartizarea opiniilor respondenților în funcție de mijloacele de învățământ utilizate
……………………………………………………………………………….……….……………………..44
Fig. III.4. Distribuția răspunsurilor cadrelor didactice privind necesitatea unui calculator în
procesul de predare -învățare -evaluare …………………………… ……….…………..………………45
Fig. III.5. Accesul la calculatoare în sălile de grupă la preșcolari…………………………………45
Fig. III.6. Distribuția opiniilor cadrelor didactice cu privire la utilitatea calculatorului în
procesul didactic…………………………………………………………………………………………..46
Fig. III.7. Distribuția opiniilor cadrelor didactice cu privire la faptul că orice noțiune
introdusă/ consolidată cu ajutor ul TIC este mai accesibilă preșcolarilor………………………..46
Fig. III.8. Distribuția opiniilor cadrelor didacatice cu privire la măsura în care potențialul
intelectual este stimulat cu ajutorul mijloacelor TIC …………………………………………………47
Fig. III.9. Opiniile cadrelor didactice privind necesitatea utilizării calculatorul ui……………..47
Fig. III.10. Utilizarea TIC în activitățile instructiv -educative din grădiniță ………………………48
Fig. III.11. Utilizarea softurilor educaționale în procesul instructiv – educative……………..…48
Fig. III.12. Distribuția opniilor respondenților în funcție de tipul de activitate în care utilizează
TIC mai des …………………………………………………………………… ……………………………49
Fig. III.13. Repartizarea tipurilor de activități unde se utilizează TIC……………………………49
Fig. III.14 – Repartizarea lotului de cercetare în funcție de măsura în care consideră că
preșcolarii sunt antrenați în învățare atunci când utilizează TI C…………………………………50
Fig. III.15. Opiniile părinților privind a ccesul copiilor la calculator ……………………………50
Fig.III.16. Opiniile părinților privind i nteresul copilului pentru tehnologia moderna ……….51
Fig.III.17. Opiniile părinților privind t impul petrec ut de copil în utilizarea tehnologiilor
moderne………………………………………………………………………………………………..…51

6
Fig.III.18. Opiniile părinților privind influența tehnologiei moderne asupra copilului….…52
Fig.III.19. Dotarea sălii de grupă cu tehnologie modernă……………………………………….52
Fig.III.20 . Interesul cadrelor didactice pentru folosirea tehnologiei modern…………………53
Fig.III.21 . Interesul copiilor față de activitățile unde se utilizează TIC……………………….53
Fig.III.22 . Măsura în care mijloacele media modelează comportamentul copilului …………54
Fig.III.23. Îmbunătățirea activității didactice prin utilizarea noilor tehnologii…………….54
Fig.III.24. Antrenarea copiilor în procesul de învățare cu ajutorul TIC………………….…55

7
REZUMATUL LUCRĂRII

De la generație la generație am fost puși în fața marii provocări de a ne adapta la noi
tehnologii de predare și totodată de a respecta criterii clasice de învățare. Lumea contemporană
reprezintă o permanentă și inedită provocare pentru ed ucație. Existența fiecărui individ în parte,
ca și a întregii societăți în ansamblul ei, capătă un ritm din ce în ce mai alert. Aceasta duce
inevitabil, la creșterea volumului de informații ce trebuie analizat, la necesitatea stocării și
prelucrării aceste ia, deci, la necesitatea utilizării calculatorului atât în viața de zi cu zi cât și în
procesul instructiv -educativ.
Lucrarea Utilizar ea Tic în învățământul preșcolar a urmărit, prin cercetarea
desfășurată, sesizarea stării actuale a utilliz ării tehnologiei informației și comunicării (Tic) în
învățământul preșcolar. Această cercetare se încadrează în categoria cercetărilor cantitativ –
constatative de tip constatativ, datorită metodelor și intrumentelor utilizate.
Pentru realizare a scopului propus am recurs la o cercetare derulată la nivelul
învățământului preșcolar, pe un eșantion format din 4 5 cadre didactice și 10 5 părinți, selectați
din 4 unități de învățămnt de stat din Municipiul București.
Ca metode de cercetar e am folosit ancheta pe bază de chestionar și interviul, adresate
cadrelor didactice și părinților.Aceste metode au contribuit la culegerea datelor care au stat la
baza acestei cercetări.
Prelucrând și interpretând datele am putut găsi raspunsuri la câteva întrebări importante
precum: Ce aspecte au în vedere cadrele didactice atunci când aleg mijloacele de învățământ
pentru o activitate?; În ce măsură sunt de accord cadrele didactice cu următoarea
afirmație?,,Reușita activității este c ondiționată de mijloacele de învățământ utilizate”; Ce
mijloace de învățământ folosesc mai des cadrele didactice?; Consideră cadrele didactice că în
procesul de predare -învățare au nevoie de un calculator?; În ce măsură consideră cadrele
didactice că Tic stimulează potențialul intelectual?; Ce softuri educaționale utilizează cadrele
didactice în procesul instructiv -educativ?Preșcolarii sunt antrenați în învățare atunci când
cadrele didactice folosesc Tic în activitatea didactică?.
Prezența calculatorului în procesul de învățământ este imperios necesară, atât pentru
cadrele didactice cât și pentru preșcolari.

8
SUMMARY

From generation to generation we have been overwhelmed by the major challenges of
adapting to new t eaching technologies and by respecting the classic learning criteria. The
contemporary world is a permanent and unique challenge for education. The existence of each
individual, as well as of an entire society as a whole, is becoming more and more alert. T his
inevitably leads to an increase in the amount of information that needs to be analyzed, to the
need to store and process it, and thus to the need to use the computer both in day -to-day and
instructional -educational.
The paper "Using TIC in Preschool Education" aims, through the research carried out,
to present the current state of the use of information and communication technology (ICT) in
pre-school education. This research falls within the category of scientifically -observational
research findings, due to the methods and tools used.
In order to accomplish the proposed goal, we proceeded to a research carried out at
preschool level, on a format of 40 teachers and 100 parents, selected from 4 state educational
institution s in Bucharest.
As a research method, we used survey based on a questionnaire and interview,
addressed to teachers and parents. These methods contributed to the collection of the data
underlying this research.
By working and interpreting the data, I was able to answer some important questions
as: What aspects do the didactics consider when choosing the means of education for an activity?
"The success of the activity is conditioned by the means of education used"; What kind of
teaching do teachers use more? Do you think that teaching staff need a computer in the teaching –
learning process? To what extent do Teachers consider TIC to stimulate intellectual potential?
What do teachers use teachers in the educational process? Are pr eschools trained in learning
when teachers use Tic in teaching?
The presence of the computer in the education process is necessary for both teachers
and pre -schoolers.

9
INTRODUCERE

În epoca modernă, calculatorul a devenit un partener de lucru al omului și, încet, încet un
prieten nedespărțit al copilului. Încă de mic el este atras iremediabil de această tehnică minune .
Atracția copiilor spre această tehnologie este evident ă, acum ei nu mai concep
desfășurarea zilnică a activităților fără accesul la calculator. Existența fiecărui individ în parte,
ca și a întregii societăți în ansamblul ei, capătă, deci, un ritm din ce în ce mai alert, devine
tot mai marcată de necesitatea cunoașterii rapide, complete și corecte a realității înconjurătoare,
pentru că luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun și competent. Această duce inevitabil,
la creșterea volumului de informații ce t rebuie analizat, la necesitatea stocării și
prelucrării acesteia, deci la necesitatea utilizării calculato rului atât în viață de zi cu zi cât și în
procesul instructiv -educativ.
Tehnologiile digitale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare în planul de învățământ,
ele trebuie să fie integrate deplin la toate nivelurile sistemului de învățământ. Cei implicați,
actorii educaționali, trebu ie să fie formați pentru a face față schimbării, inovării. Complexitatea
crescută a școlilor și mediilor de învățare de astăzi impune nevoia realizării într-o nouă manieră a
activităților educaționa le.
Scopul acestei teme este de a prezența importantă utilizării TIC în învățământul preșcolar
și de a pune în evidență avantajele și dezavantajele utilizării unei astfel de metode.
Activând în învățământul preșcolar că educatoare am observat dorința părinților de a avea
acces la cât mai multe informații într -un mod cât mai eficient dar și lipsa unor activități care să le
capteze atenția copiilor pe o durată cât mai lungă de timp. Acestea au fost motivele pentru care
am ales să abordez această temă.
Lucrarea est e structurată pe cinci capitole:
Primul capitol cuprinde aspecte teoretice legate de utilizarea TIC în secolul XXI,
utilizarea calculatorului și a sof tului educational în învățământul preșcolar, mijloace didactice
moderne,modalități de utilizare a calculatorului specifice vârstei.
În capitol ul II, Metodologia cercetării am abordat folosirea tehnologie informației și
comunicațiilor în proce sul instructiv -educativ din grădiniță. Acest capitol cuprinde:
contextul și motivația cercetării, tema, copul și obiectivele, ipoteza cercetării, metode și
instrumente de culegere a datelor, profilul eșantionului de cercetare, etapele, limite le cercetării
și prezentarea unității de învățământ preșcolar.

10
Capitolul III, Rezultatele cercetării, prezintă rezultatele obținute în urmă aplicării chestiona
relor pentru cadrele didactice și pentru părinți, precum și rezultatele cantita tive obținute în
urmă aplicării interviurilor.
Capitolul IV prezintă Analiza și interpretarea rezultatelor . Rezultatele obținute au fost
analizate raportându -mă la următoarele aspecte: dotarea grupelor cu tehnologie modernă,
mijloacele de învățământ utilizate, situațiile în care cadrele didactice utilizează TIC în activitatea
instructiv -educativă, măsură în care preșcolarii sunt antrenați în învățare atunci c ând cadr ele
didactice folosesc în activități TIC, ce soft -uri educaționale folosesc cadrele didactice în procesul
instructiv -educativ și sursele on -line pe care le utilizează pentru a se informa atunci când
se pregătesc pentru activități, avantajele și dezavantajele utilizării TIC în activitatea didactică,
participarea cadrelor didactice la cursuri de formare în domeniul noilor tehnologii.
În capitolul V regasim Concluzii și recomandări.
Mijloacele tehnice audio -video trebuie utilizate într-o mai mare măsură în activitatea
didactică din învățământul preșcolar având un rol important în îmbunătățirea calității procesului
instructiv -educativ și în implicarea mai activă a preșcolarilor la activități.

11
CAPITOLUL I.
ASPECTE TEORETICE PRIVIND UTILIZAREA TIC ÎN ÎNVĂȚĂ MÂNTUL
PREȘ COLAR

I.1. Utilizarea TIC în educa ție în secolul XXI
I.1.1.Noț iuni generale
Educația în secolul XXI nu poa te fi concepută fără mobilitate datorată tehnicii
informaționale și în general a progresului tehnologic înregistrat în acest secol. Educația prin
Internet reprezintă un nou tip de predare -învățare la distanță, care se amplifică pe zi ce trece
datorită evoluției spațiului virtual. Astăzi, informația este una dintre cele mai importante resurse
a economiilor avansate și astfel calculatorul devine un instrument indispensabil oricărui cetățean
al societății informaționale în care trăim. Astăzi este necesar ca toți elevii să aibă acces la
Internet și se impune necesitatea integrării instrumentelor TIC în curricula școlară în scopul
sporirii șanselor de angajare ale tinerilor și pregătirii acestora p entru învățarea pe parcursul
întregii vieți.
Lumea contemporană reprezintă o permanentă și inedită provocare pentru educație.
Existența fiecărui individ în parte, ca și a întregii societăți în ansamblul ei, capătă deci un ritm
din ce în ce mai alert, devin e tot mai marcată de necesitatea cunoașterii rapide, complete și
corecte a realității înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun și
competent. Aceasta duce inevitabil, la creșterea volumului de informații ce trebuie analizat, l a
necesitatea stocării și prelucrării acesteia, deci la necesitatea utilizării calculatorului atât în viața
de zi cu zi cât și în procesul instructiv -educativ.
Profesia de profesor implică abilitatea de utilizare a tehnologiei informației (IT) și
cunoașterea uneia sau mai multor limbi străine. Profesorul modern trebuie să aibă capacitatea de
a selecta, analiza și comunica informațiile, din motive personale și profesionale, precum și în
scopuri educaționale.
Ca o consecință firească a dezvoltării tehnologiei informației, s -au impus forme moderne
de predare și învățare: învățămîntul la distanță, servicii educaționale oferite prin intermediul
Internetului, softuri educaționale etc. Pent ru a spori calitatea și eficiența în domeniul educației
asistate de calculator este necesară perfecționarea continua a cadrelor didactice prin programe de
formare.
“Tehnologia, prin ea însăși, nu schimbă și nu îmbunătățește predarea și învățarea. Cheia
pentru introducerea cu succes a tehnologiei în predare și în învățare constă în acordarea unei

12
atenții sporite, managementului proceselor, strategiei, structurii și mai ale s rolurilor și
deprinderilor” (Wills și Alexander, 2000, p. 72).
Tehnologia este doar vârful icebergului în procesul de planificare a instruirii, servind
doar ca vehi cul util, printre altele vitale .
Integrarea tehnologiilor informatice și comunicaționale (TIC), în procesul de predare –
învățare -evaluare, a devenit în ultimele două decenii o prioritate a politicilor educaționale pe
toate meridianele lumii întrucât se deschid noi orizonturi pentru practica educației: facilitarea
proceselor de prezentare a informației, de procesare a acesteia de către elev, de construire a
cunoașterii.
Tehnol ogiile multimedia (MM) îi oferă utilizatorului diferite combinații , sunet, voce,
animație, video, pe când, tehnologiile hipermedia (HM) combină multimedia cu hypertextul,
facilitând navigarea fără obstacole între diferite tipuri de date: texte, sunete , ima gini fixe, imagini
animate.1
Rolul cadrului didactic din învățământului tradițional, de transmițător al informației, se
poate transforma în cel de facilitator al învățării prin regândirea propriei misiuni: crearea unui
ambient (scop, informații, resurse, s trategie) care să -i permită elevului să -și construiască/
dezvolte cunoașterea, cu ajutorul TIC.
Cunoscut și sub numele de WWW sau Web, Word Wide Web este cel mai utilizat
serviciu Internet. Dacă ne imaginăm o pânză uriașă de păianjen, care acoperă glo bul, avem,
metaforic vorbind, o țesăt ură răspândită în întreaga lume – adică World Wide Web. Țesătura
este alcătuită dintr -o colecție de documente specifice, conectate logic între ele, denumite
hipertexte. Consultarea informațiilor organizate sub formă de hipertexte se realizează cu ajutorul
unui progr am special numit browser, prin navigarea pe rețea ( https://es.scribd.com ).
Tehnologia modernă este folosită în scop de resursă și trebuie să fie conectată
elementelor de conținut disciplinar și să țintească realizarea obiectivelor urmărite prin unitatea de
învățare. O problem ă importantă în învățământul românesc o reprezintă eficientizarea procesului
de predare – învățare – evaluare, în noile condiții impuse de cerințele societății, aflate într -o
permanentă schimbare și oportunităților aparute, implicit și utilizarea tehnologi ei noi.
Integrarea tehnologiei informatice și comunicaționale în procesul de predare – învățare –
evaluare, atrage după sine mai mult decât utilizarea softurilor educaționale și nu înseamnă numai
utilizare exclusivă în scop de informare.
Profesorul are rolul de a pune resursele la dispoziția elevilor pentru ca aceștia să lucreze
pe cont propriu; resursele trebuie organizate în așa fel încât să inspire elevii, să -i ajute în
învățare, să le stimuleze formarea de capacități de gândire de ord in superior și să susțină
practicile de instruire.

13
Tehnologia informației și a comunicațiilor este o provocare pentru cadrele didactice.
Noile tehnologii pentru tratarea și transmiterea informațiilor influențează în toate sferele de
activitate maniera de a comunica și de a interacționa. La nivelul învățământului problema
esențială o reprezinta înțelege rea corectă a acestor resurse educaționale. Prin varietatea
conținutului informațional și varietatea suportului ele pot fi un instrument eficient în predare –
învățare când sunt subordonate unei concepții/ viziuni pedagogice clare.
Calculatorul îmbog ățește instrumentele pedagogice în concordanță cu finalitățile fiecărui
ciclu de învățământ, mărește calitatea învățării și permite includerea noțiunilor într -un corp
coerent de informații, îmbogățindu -le perm anent dar nu înlocuiește rolul cadrului didacti c.
Calculatorul poate fi folosit în procesul de predare, integral sau numai în anumite secvențe ale
lecției dar nu înlocuiește învățătorul, ci preia funcții din activitatea sa didactică, educativă
precum, poate și prelua și momente din munca elevului.
Din perspectiva învățării, eficiența procesului de învățare la fiecare cursant depinde de
caracteristicile personale ale acestuia: nivelul de educație (background); abilități intelectuale,
existența unui stil de muncă intelectuală, capacitatea de învățare aut onomă; experiențe anterioare
de învățare, pozitive sau negative înregistrate, mai ales, în anii de școală, aspecte strict
individuale determinate de personali tate, vârstă, sănătate, statut socio -economic, apartenență
etnică și religioasă.
Calculatorul treb uie folosit astfel încât să urmărească achiziționarea unor cunoștințe și
formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei societăți aflată
într-o permanentă evoluție. Acesta trebuie să fie pregătit pentru schimbări, să le în tâmpine cu
entuziasm nu cu frică și rezistență. E levii vor simți nevoia de a fi instruiți cât mai bine pentru a
face față noilor tipuri de profesii daca sunt orientați cu încredere spre schimbare. Eșecul în
dezvoltarea capacității de a reacționa la schimba re poate atrage după sine pasivitatea și alienarea.
Profesorul trăiește el însuși într -o societate în schimbare, și din fericire, în prima linie a
schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze continuu.
Deci, intro ducerea în școală a Internetului și a tehnologiilor moderne duce la schimbări
importante în procesul de învățământ.
Astfel actul învățării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor și muncii
profesorului, ci rodul interacțiunii elevilor cu calculato rul și al colaborării cu profesorul.
Această schimbare în sistemul de învățămân t vizează următoarele obiective :
1. Creșterea eficienței activităților de învățare ;
2. Dezvoltarea competențelor de comunicare și studiu individual .
Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea
calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoștințele și abilitățile

14
acestora, de atmosfera din clasă și tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în
lecție, de sincronizarea explicațiilor cu secvențele utilizate, de metodele de evaluare, de fișele de
lucru elaborate.
Instruirea asistată de calculator reprezintă o nouă cale de învățare eficientă, valabilă la
toate n ivelurile, treptele și disciplinele preșcolare, școlare și universitare. Resursele sale
interactive angajează practic o modalitate de articulare a diferitelor categorii de valori, teorii și
cunoștințe existente în planurile și programele școlare de astăzi și de mâine
(https://www.academia.edu ) .
Apariția învățământului electronic a fost d eterminată de mai mulți factori, printer care,
amintim: dinamica foarte mare a informației, necesitatea învățării rapide, nevoia d e a eficientiza
costurile, plus ocazia de a avea acces flexibil la învățare de -a lungul întregii vieți.
Cele mai durabile și mai eficiente inovații sunt acelea pe care profesorul le -a asimilat,
adică le -a adoptat pentru că îi satisfac nevoile sale specific e. Luând în considerare ceea ce se
întâmplă la nivelul concret al transformărilor produse de noile tehnologii ale informației și
comunicării.
Rețelele de comunicații cu arie largă și de mare viteză, legând computerele din
apartamente sau de pe pupitrele el evilor la biblioteci digitale de mare capacitate schimbă
condițiile culturale în care se desfășoară educația. Izolarea este de domeniul trecutului și are loc
o inlocuire a insuficienței și perimării informațiilor cu amploarea și arhisuficiența lor.
Problem ele educației se schimbă profund, alternativa la o cunoaștere insuficientă și costisitoare
fiind găsirea strategiilor ce permit accesul nelimitat la cultură.
Observăm că , sunt dezvoltate multiple modalități de a reprezenta informații, de a simula
interacți uni și a exprima idei, extinzând achizițiile inteligenței, alterând astfel spectrul
civilizației, modificând cerințele participării la cultură. Dezvoltarea epistem iologică capătă
aspecte interesante. Gândirea relaționează strâns cu limbajul, simbolizarea f ormală din
matematică și logică fiind privită ca o extensie a variatelor forme lingvistice curente. Mediul
digital extinde evident sfera, fiind folosit pentru a achiziționa informații și pentru a exprima idei
în diverse moduri – verbal, vizual, auditiv sau îmbinarea tuturor acestora. Ca rezultat,
educatorilor le va fi din ce în ce mai dificil să favorizeze manipularea limbajului verbal în
detrimentul celorlalte modalități de expresie.
Putem observa că , oamenii exteriorizează diverse abilitați curente – de a calcula, de a
scrie corect, a memora, a vizualiza, a compara, a selecta – în instrumentele digitale cu care
lucrează, dobândind astfel practic o adevărată măiestrie în cea privește aceste abilitați, cândva
rezultate ale educației. Tehnologiile digitale lă rgesc potențialul personal. Procesoarele de texte,
de exemplu, avertizează în cazul oricărui cuvânt scris incorect sau în cazul greșelilor

15
gramaticale, foile de calcul permit oricui să facă rapid și corect calcule după formule extrem de
complexe, bazele de date permit și celor cu slabe capacitați de memorare să manipuleze seturi
întregi de informații. Diverse alte forme de instrumente de lucru specializate reduc nivelul
aptitudinilor necesare pentru a participa efectiv la o gamă largă de activități cultural e.
Metoda instruirii asistată de calculator depinde nu numai de calitatea calculatorului, ci și
de condiția pedagogică asumată la nivelul programelor elaborate special pentru:
• Conștientizarea valorii interactive a informației alese;
• Sistematizarea rapidă a unui volum mare de informații;
• Difuzarea eficientă a unor informații esențiale solicitate de participanții la actul didactic;
• Individualizarea reală și completă a învățării adaptabil ă la ritmul fiecărui elev prin asistenț ă
pedagogică imed iată realizată / realizabilă de / prin calculator;
• Stimular ea capacității profesorului de a deveni un adevărat educator: ghid și animator,
evaluator și îndeosebi formator preocupat de cul tivarea atitudinilor superioare
(https://Biblioteca ).
Referitor la tehnicile moderne de instruire, UNESCO arată că ele reprezintă a patra
revoluție in dezvoltarea societății, din punctul de vedere al mijloacelor de instruire și educare.
După Huberman, A.M (1978), cele patru revoluții sunt:
(1) trecerea de la educația în familie la educația în școală ;
(2) adoptarea cuvâtului scris ca mijloc de instruire și autoinstruire ;
(3) apariția tiparului și folosirea cărții ;
(4) dezvoltarea electronicii (radioul, televiziunea, calculatoarele).
În practica educativă nu s -a renunțat și nici nu trebuie să se renunțe la utilizarea
mijloacelor de invățămant din generațiile I -III.
Exemple:
– mijloacele tehnice evoluate, respectiv cele din generația a patra, inclusiv calculatorul
electronic, sunt utilizate pentru a prezenta texte imagini, grafice etc., deci material vehiculat de
mijloacele din primele generații ( www.scrigroup.com ).
Metodele inovatoare de predare care se bazează pe învățarea activă și experiențială și
care pot fi îmbunătățite prin utilizarea TIC, pot crește implicarea el evilor și îmbunătățirea
rezultatelor acestora.
Atât la nivel primar cât și secundar, marea majoritate a țărilor europene recomandă sau
sugerează mai multe abordări pedagogice inovatoare. Acestea pot include activități de învățare
bazate pe proiecte care îi implică pe elevi în întrebări sau probleme cu durată nedeterminată, pe
termen lung (o săptămână sau mai multe); în învățare personalizată, prin care elevii învață în
moduri relevante pentru propria lor pregătire, experiență și sferă de interes; în învățar e

16
individualizată, prin care cadrele didactice fac posibil ca fiecare elev să lucreze în ritmul lui
propriu sau își adaptează predarea la capacitatea individuală a elevilor și la nevoile lor de
învățământ; și în cercetarea științifică, bazată pe observație , ipoteze, experimentare și concluzii.
Informatizarea învățământului evidențiază resursele pedagogice angajate la nivel de
politică a educației prin:
• Valorificarea noilor tehnologii în direcția procesării, esențializării și amplificării
activității intelectuale la parametrii de eficiență individuală și socială;
• Dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto) perfectabil în diferite condiții
și situații de timp și spațiu;
• Promovarea unei educații/ instruiri individualizate în contextul (auto) evaluării
formative/ continue a rezultatelor acți unii didactice/ educative care reflectă calitatea corelației
funcțional -structurale dintre subiectul și obiectul educației;
• Stimularea creativității „actorilor educației” în condiții de productivita te inventive –
inovatoare și de procesualitate optimă în raport cu posibilitățile maxime ale fiecărei personalități
implicate în activitatea didactică / educativă;
• Antrenarea tuturor dimensiunilor educației (intelectuală – morală – tehnologică –
estetică –
fizică) în contextul unor acțiuni de instruire formală – nonformală , informală, integrate /
integrabile în sensul educației permanente.
Practica informatizării învățământului presupune valorificarea calculatorului în tr-un sens
sens larg . Ace astă perspectivă teleologică depășește viziunea didacticistă care evidențiază
avantajele tehnice ale instruirii asistate de calculator – metodă care, f ață de instruirea
programată, oferă posibilitatea urmăriri i elevului pas cu pas în activitatea de învățar e
(https://es.scribd.com ).
Particularitățile specifice metodei instruirii asistate de calculator aduc noi dimensiuni în
educație și care pot fi complementare sau alternative față de metodele tradiționale din domeniul
educației. Procesul de predare – învățare – evaluare capătă noi dimensiuni și caracteristici prin
utilizarea noilor tehnologii.
Sistemul de învățământ din țara noastră este în mod direct și determinant implicat în
fundamentarea și construirea societății i nformaționale.
O societate informațională se naște într -un mediu în care marea majoritate a membrilor ei
are acces la tehnologii IT&C și utilizează frecvent tehnologiile informaționale, atât pentru
instruire și perfecționare profesională, cât și pentr u activități personale privind rezolvarea unor
probleme economice, sociale, etc.

17
Sarcina educației și formării bazate pe noile tehnologii ale informației și comunicării nu
este de a demonstra că are rezultate imediate într -o întrecere cu alte tipuri de sisteme
educaționale, ci de a substitui o parte din structurile actuale cu un nou, probabil superior, spectru
de performanțe, în întâmpinarea schimbărilor inerente ce au loc în cultură și civilizație.
Metoda instruirii asistată de calculator valorifică următoarele operații didactice integrate
la nivelul unei acțiuni de dirijare euristică și individualizată a activității de predare – învățare –
evaluare:
• Organizarea informației conform cerințelor programei;
• Provocarea cognitivă a elevului prin secvenț e didactice și întrebări care vizează depistarea unor
lacune, probleme, situații – problemă;
• Rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau dobândirea informațiilor
necesare de la nivelul resurselor tehnologice activate de/ prin calculator;
• Asigurarea (auto)evaluării rezultatelor elevului prin medierea resurselor autoreglatorii existente
la nivelul calculatorului;
• Realizarea unei sinteze recapitulative după parcurgerea unei teme, lecții, grupuri de lecții,
subcapitole, capito le, discipline școlare.
• Asigurarea unor exerciții suplimentare de sti mulare a creativității elevului
(www.academia.edu ).
Învățarea, ca proces activ și constructiv, are un caracter situativ, contextual.
Această manieră de cunoaștere are efecte pe termen lung, este activă și conduce la o
învățare în contexte multiple, determinând formarea unei legături strânse cu practica, în efortul
de operaționalizare a cunoștințelor teoretice.
Învățarea asistată de calc ulator încearcă să depășească modelul linear al comunicării
didactice, realizând o diversitate a modurilor de construcție a realității de către participanții la
actul învățării, o compatibilizare a noilor conținuturi – prin trimiteri la realități abstracte ,
științifice și culturale – cu constructele subiecților, o circumscriere a caracterului operațional al
cunoștințelor predate, contextualității procesului de cunoaștere, relevanței personale și
profesionale a situațiilor de învățare.
În contrast cu metodel e tradiționale, învățarea asistată de calculator, prin caracterul
procesual al învățării: construcție, reconstrucție și deconstrucție permanentă a realității, permite
transmiterea de cunoștințe și sugerează semnificațiile acestora, dar lasă în egală măsură acest
aspect și la „aprecierea individuală, condiționată biografic și fundamentată emoțional”. Se pune
accent mai mult pe CUM decât pe CE cunoaștem.
Cunoașterea este, mai degrabă, un drum ce se deschide pe măsură ce -l parcurgem, o
construcție și reconstr ucție permanentă.

18
Din punctul de vedere al utilizării calculatorului în învățământ, o importanța deosebită
prezintă sistemele de codificare a informației. Disciplinele aflate în stadiul de utilizare excesivă a
codurilor verbale vor întâmpina dificultăț i mai mari decât cele în care codurile logice și
matematice au o largă utilitate.
Condițiile de eficiență a învățării asistate de calculator se referă, în primul rând, la
cantitatea de informație transmisă în unitatea de timp și complexitatea acesteia.
Organizarea și prezentarea conținuturilor în situații de învățare asistate de calculator
trebuie să se facă în funcție de o serie de cerințe instructive care facili tează și optimizează
învățarea. Pentru a verifica si stimula invatarea,în învățământul t radițional, profesorul dispune de
posibilități multiple.

I.1.2.Avantaje si riscuri ale utilizarii noilor tehnologii in educ atie

Calculatorul este foarte util atât elevului cât și profesorului însă folosirea acestuia trebuie
realizată astfel încât să îmbu nătățească calitativ procesul instructiv – educativ, nu să îl
îngreuneze . Calculatorul trebuie folosit astfel încât să vizeze obținerea unor cunoștințe și
formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei societăți aflată
într-o permanentă schimbare. Acesta trebuie să fie pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu
entuziasm, nu cu frică ș i rezistență. Dacă elevii sunt orientați cu încredere spre schimbare, ei vor
simți nevoia de a fi instruiți cât mai bine pentru a face față noilor tipuri de profesii. Eșecul în
dezvoltarea capacității de a reacționa la schimbare poate atrage după sine pa sivitatea și alienarea.
Profesorul trăiește el însuși într -o societate în schimbare, și, din fericire, în prima linie a
schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze
continuu .Utilizarea la întâmplare, fără un scop precis, la un moment nepotrivit a calculatorului în
timpul lecției duce la plictiseală, monotonie, ineficiența învățării prin neparticiparea unor elevi
la lecție, nerealizarea obiectivelor lecției și poate produce repulsie față de acest mijloc modern de
predare – învățare – evaluare.
Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilitaților practice, de calcul
și de investigare a realității, la deteriorarea relațiilor umane. De asemenea individualizarea
excesivă a învățării duce la negar ea dialogului elev – profesor și la izolarea actului de învățare în
contextul său psihosocial. Materia se segmentează și se atomizează prea mult, iar activitatea
mentală a elevilor este diminuată, ea fiind dirijată pas cu pas. Dar utilizarea calculatorului are
numeroase avantaje :

19
1. Stimularea capacității de învățare inovatoare, adaptabilă la condiții de schimbare
socială rapidă ;
2. Consolidarea abilităților de investigare științifică ;
3. Conștientizarea faptului că noțiunile învățate î și vor găsi ulterior utilitatea;
4. Creșterea randamentului însușirii coerente a cunoștințelor prin aprecierea imediată a
răspunsurilor elevilor ;
5. Întărirea motivației elevilor în procesul de învățare ;
6. Stimularea gândirii logice și a imaginației ;
7. Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de muncă independent;
8. Instalarea climatului de autodepășire, competitivitate ;
9. Mobilizarea funcțiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului ;
10. Dezvoltarea culturii vizuale ;
11. Formarea deprinderilor practice utile ;
12. Asigurarea unui feed -back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta
activitatea în funcție de secvența anterioară ;
13. Facilități de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afișare a
rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele ;
14. Asigură alegerea și folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor
aplicații ;
15. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei
probleme elevul își gaseste singur răspunsul pentru o problemă concretă ;
16. Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educație
permanentă (educația de -a lungul întregii vieți) ;
17. Determină o atitudine pozitivă a elevilor față de disciplina de învățământ la ca re este
utilizat calculatorul și față de valorile morale, culturale și spirituale ale societății ;
18. Ajută elevii cu deficiențe să se integreze în societate și în procesul educational
(www.academia.edu ).
Permite re alizarea unor experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei
materialului didactic, a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor școlare sau a pericolului la
care erau expuși elevii și profesorul. Elevii au posibilitatea să modifice foarte ușor condițiile în
care se desfășoară experimental virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să
poată urmări modul în care se desfășoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluziile,
pot enunța legi. Deși efectuarea experimentelor reale este extrem de utilă deoarece așa cum
spunea un proverb chinez: ”o imagine înlocuiește 1000 de cuvinte”, pregătirea și realizarea
acestora consumă timp și material didactic.

20
În același timp, calculatorul, construiește contexte pentru aplicații ale conceptelor
studiate, permite verificarea soluțiilor unor probleme sau identificarea condițiilor optime de
desfășurare a unui nou experiment.
De asemenea, calculatorul este folosit pentru dezvoltarea capacităților de comunicare,
pentru colectarea, selectar ea, sintetizarea și prezentarea informațiilor, pentru tehnoredactarea
unor referate. Astfel elevii își dezvoltă capacitatea de a aprecia critic acuratețea și corectitudinea
informațiilor dobândite din diverse surse. Calculatorul permite crearea de situații problemă cu
valoare stimulativă și motivațională pentru elevi, sau cu statut de instrument de testare a
nivelului cunoștințelor și abilităților însușite de către elevi, îmbunătățirea procesului de
conexiune inversă, grație posibilităților de menținere sub control a activității elevilor.
Tehnica modernă și învățământul centrat pe nevoile, dorințele și posibilitățile elevului
impune desfășurarea de activități diferențiate pe grupe de nivel. Elevul poate parcurge materialul
avut la dispoziție în ritmul propr iu și numai este nevoit să rețină cantități uriașe de informație.
Trebuie să știe doar să gândească logic și să localizeze informația de care are nevoie.
În cazul evaluării se elimină subiectivitatea umană, elevul fiind protejat de capriciile
profesorului. Poate chiar să se autoevalueze singur. Este redusă starea de stres și emotivitatea
elevilor. Există posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele de pregătire diferite,
deoarece testele de evaluare sunt realizate de asemenea pe nivele de dificultate diferite.
Se pot realiza recapitulări, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reținerea
mai rapidă a informației esențiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării
cunoștințelor și dezvoltării abilităților practice s au în scopul îmbogățirii acestora, proiecte,
portofolii, pagini html.
Elevii pot realiza pagini web de prezentare a școlii, a orașului, a țării (cu obiective
turistice), a culturii, obiceiurilor și tradițiilor poporului român, a materialelor didactice elab orate
de ei și de profesorii lor, de informare (subiecte și bareme de corectare pentru diferite examene și
concursuri școlare, manifestări științifice și cultural artistice, cărți și reviste școlare, cursuri de
pregătire și perfecționare pentru elevi și pe ntru profesori, grafice de desfășurare a olimpiadelor și
examenelor, documente oficiale, forum de discuții, note ale elevilor și date despre activitatea lor
în școală, anunțuri și mică publicitate, statistici realizate de elevi pe diverse teme, mesaje, cur suri
opționale, facultăți și colegii).
De asemenea elevii pot fi antrenați în realizarea unor Cd -uri, afișe, grafice, reviste, teste,
diferite programe și softuri educaționale, jocuri, pliante publicitare, dicționare on -line, activități
educative intera ctive care să antreneze copii de pe întreaga planetă.
Instruirea și învățarea bazată pe Web (Web -based learning) oferă astfel elevilor
interactivitatea (posibilitatea schimbului de păreri, opinii, materiale), mediu multimedia

21
(matrialele prezintă cel puți n doua elemente multimedia: text, grafică, audio, animație, video
etc), mediu deschis (se pot accesa diferite pagini Web sau aplicații), mediu sincron și asincron de
comunicare, independența față de echipamente, distanță și timp (elevii pot utiliza orice calculator
conectat la Internet și pot comunica cu persoane din orice colț al lumii).
Se poate spune deci că utilizarea Internetului și a tehnologiilor moderne reprezintă cea
mai complexă formă de integrare a educației informale în educația formală. Utilizarea
tehnologiilor moderne în procesul de învățământ este îngreunată de lipsa unor softuri de foarte
bună calitate, de imposibilitatea adaptării softurilor străine programelor școlare românești, de
costurile foarte ridicate, de lipsa unui personal specializat și a dotărilor corespunzătoare, de
rezistența la schimbare a cadrelor didactice, a elevilor, a părinților.
Deși avantajele utilizării TIC în educație sunt numeroase, elevul nu trebuie transformat
într-un “robot” care să știe doar să folosească calculatorul. El trebuie să realizeze atunci când
este posibil experimentele reale, deoarece îi dezvoltă spiritul de observație, capacitatea de
concentrare, răbdarea, atenția, abilitățile practice. De asemenea, ed ucația nu se realizează numai
prin simpla dezvoltare intelectuală. Tot atât de importantă este și necesitatea educației pentru
viață, tot ceea ce generează interes și cunoaștere. Deci nu se poate pune problema înlocuirii
profesorului cu calculatorul.
Acesta trebuie utilizat doar pentru optimizarea procesului instructive – educativ, în
anumite etape. Deoarece softul educațional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute
ale elevilor, profesorul va deține întotdeauna cel mai important rol în edu cație!
Utilizarea calculatorului în școală nu trebuie să fie limitată doar la un anumit domeniu de
exemplu informatica; calculatorul trebuie să -și găsească loc și în cadrul altor discipline, într -un
mod rațional și bine gândit!
Se poate spune că integrar ea resurselor TIC în educație este benefică și duce la o creștere
a performațelor școlare, cu condiția ca elevii să posede cunoștințe de utilizare a calculatorului.
Aceasta implică introducerea orelor de informatică și TIC la toate profilurile și la toate treptele
de învățământ. De asemenea ar trebui să se lucreze cu grupe mici de elevi, iar clasele să fie
dotate cu calculatoare performante conectate la Internet, ar trebui realizate biblioteci de
programe și sisteme expert în acord cu curriculum -ul școlar în curs de reformare, iar promovarea
pătrunderii spiritului informatic în școli să fie intensificată. Profesorii ar trebui să posede pe
lângă cunoștințele teoretice și practice aferente disciplinei studiate și abilitați de utilizare a TIC.
Deci concentrare a pe utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor de către profesori și de
către cei care învață devine o prioritate. De asemenea ar trebui realizate mai multe cercetări
metodice privind implementarea TIC în educație. TIC nu trebuie să fie doar u n instrument pentru
a prezenta conținuturile existente într -o altă manieră, trebuie să ducă la modificarea modului de

22
gândire și stilului de lucru la clasă al profesorilor, cristalizate în secole de învățământ tradițional,
prea puțin preocupat de personali tatea și de posibilitățile elevului.
Utilizarea TIC nu trebuie să devină o obsesie deoarece fiecare elev are dreptul la succes
școlar și la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile de aceea trebuie găsite
metodele pedagogice adecvate în f iecare caz în parte. Nu trebuie deci să renunțăm la cretă, tablă
și burete, la lucrul cu manualul, la rezolvarea de probleme și la efectuarea experimentelor reale
deoarece prin realizarea unei legături directe între experiența practică și ideile teoretice, studiul
fizicii contribuie la formarea competențelor necesare dezvoltării personale a elevului și a
societății în care trăiește.
Dezavantaje:
– prezintă segmente de instruire fixe, care nu solicită capacități ale minții umane;
– uneori raspunsul inc orect este cotat în funcție de detaliu și nu de esență;
– introduce mai multă dirijare în procesul de învațare;
– introduce o stare de oboseală, datorită posibilităților reduse de interacțiune umană ;
– pot crea dependența de calculator.
Avantaje ale calcul atorului în învățământul preșcolar:
– utilizarea calculatorului reprezintă un mijloc de învățare preferat de copii pentru faptul
că le apare animat, viu și este interactiv ;
– stimulează interesul, curiozitatea, dar mai ales independență în rezolvarea sarci nilor și
în căutarea soluțiilor;
– permite minții si mâinii , să se joace până la găsirea soluției, creând din instinct și
imaginație, s au, uneori din simpla plăcere ludică;
– dezvoltă calități personale ca perspicacitatea, creativitatea, gândirea logică, p uterea de
concentrare, îndemânarea ;
– permite trecerea timpului l iber într -un mod plăcut și util ;
– aparatura este ușor de folosit.
Dezavantaje ale calculatorului în învățământul preșcolar:
– din punct de vedere medical lucrul la calculator implică o poziție statică, solicitând
coloana vertebrală si generând poziții defectuoase ;
– având în vedere vârsta fragedă a copiilor poate afecta vederea acestora;
– dezvoltă și încurajează violența prin unel e jocuri;
– nu favorizează relațiile sociale, putând duce la așa numită ,,singurătate computerizată"
și în final izolarea individului ;
– folosirea excesivă conduce la îngrădirea și l imitarea afectivității copiilor ;
– creează dependenta ( https://edict.ro/avantaje ).

23

Ținând cont de avantajele și dezavantajele prezentate predarea – învațarea – evaluarea cu
ajutorul calculatorului trebuie să constituie o variantă în care copilul să descopere și să învețe în
mod planificat evitându – se dezvoltarea unor activități mecanice și ajutând copiii să învețe cu
acțiuni logice.
Gradinița nu ar mai avea farmecul specific dacă s -ar renunța la jocuri și mișcare, la
cântece, la poezii și povești care mode lează sufletele și îi ajută pe copii să înțeleagă mediul
înconjurător.

I.2. Utilizarea calculatorului în învățământul preșcolar
Educația este într-un flux permanent de schimbare. Evoluția societății este din ce în ce
mai alertă, devine tot mai marcată de necesitatea cunoașterii rapide, complete și corecte a
realității înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun și co mpetent.
Acest lucru duce la creșterea volumului de informații ce trebuie analizat, la necesitatea stocării și
prelucrării acesteia, deci la necesitatea utilizării calculatorului atât în viața de zi cu zi cât și în
procesul instructiv – educativ.
Mediile virtuale, tehnologiile digitale nu reprezintă o simplă adăugare în planul de
învățământ, ele trebuie să fie integrate deplin „în serviciul educației” la toate nivelurile
sistemului școlar. Cadrele didactice trebuie să fie formate pentru a face față schimbă rii și
inovării. Formarea competențelor descrise prin programa școlara nu este posibilă doar prin
utilizarea unor strategii clasice de predare – învățare – evaluare. Instruirea diferențiată
individuală, pe grupe de nivel, cu ajutorul softului educațional realizat de către educatoare, poate
fi o alternativă de succes.
Câteva aspecte pedagogice generale privind folosirea calculatorului în procesul de
învățământ.
La grădiniță calculatorul poate fi folosit cu succes pentru jocuri cu caracter strategic,
pentr u desen, citit și scris. În cadrul jocurilor didactice pentru cei mici – în căutarea de soluții
optime, culoarea și sunetul sunt elemente impor tante ale interacțiunii jucător – calculator. În lupta
pentru marcarea unui număr cât mai mare de puncte, jucătorul își solicită și își dezvoltă atenția –
încercând diverse strategii pentru depășirea fazelor critice apărute în joc.
Astfel, este stimulată formarea deprinderilor programatice ale gândirii la co pii, această
preocupare fiind astăzi așezată pe același plan cu necesitatea dezvoltării reprezentărilor numerice
și spațiale. Este astfel stimulată priceperea de a schematiza și abstractiza – element strict necesar
studiului oricărei discipline școlare.

24
Calculatorul permite o mai bună intuire a fenomenului studiat – pe baza repetării
diferitelor variante ale acestuia până la înțelegerea sa deplină.
Calculatorul permite o nouă formă de prezentare a unor lecții. El nu poate însă înlocui
profesorul, d upă cum cartea nu poate face să dispară lecția la clasă; nu se poate substitui
celorlalte forme de învățământ. Evident, educația nu se poate reduce la informatică și calculator,
sarcinile școlii și ale profesorului cresc, ele purtând în vreme solia revoluț ionară a noii calități.
Calculatorul simulează procese și fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic
nu le poate pune atât de bine în evidența. Astfel, prin intermediul lui, se oferă copiilor modelări,
justificări și ilustrări ale proceselor și conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor și
fenomenelor neobservate sau greu observabile din diferite motive de astăzi trebuie să se
desfășoare într -o manieră nouă, modernă.
În grădiniță, calculatorul este foarte util atât preșcolarului cât și cadru lui didactic, însă
folosirea lui trebuie realizată astfel încât să conducă la îmbunătățirea calitativă a procesului
instructiv – educativ și nu la îngreun area acestuia . Calculatorul trebuie folosit astfel încât să
urmărească achiziționarea unor cunoștinț e și formarea unor deprinderi care să permită copilului
să se adapteze cerințelor unei societăți aflată într -o permanentă evoluție. Acesta trebuie să fie
pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu entuziasm nu cu frică și rezistență. Orientați cu
încred ere spre schimbare copiii vor simți nevoia de a fi instruiți cât mai bine pentru a face față
noilor tipuri de profesii.
Introducerea calculatorului în gradiniță nu trebuie să constituie un scop în sine, ci o
modalitate de creștere a calității , a eficienței învațării și predării . Folosirea calculatorului
reprezintă o nouă strategie de lucru a educatoarei și a copiilor, un nou mod de concepere
a instruirii și învățării, care îmbog ățește sistemul activităților didactice pe care aceștia le
desfășoară și prezintă importante valențe formative și informative .
Utilizarea calculatorului în educa ția preșcolarilor permite transmiterea și asimilarea
noilor cunoștințe într -un mod atractiv pentru copii. Procesul de educaț ie este mult mai eficient.
Copiii învață jucându -se, sunt puși în situația de găsi repede soluții și de a lua decizii pentru
rezolvarea problemelor. (www.e.learning.ro ).
Calculatorul este un mijloc de instruire care ține atenția copilului activă pe tot par cursul
activității de învățare.
Imaginația, la vârsta preșcolară, intră într -o nouă fază de dezvoltare, capătă noi aspecte.
Formarea competențelor descrise prin programa școlară nu este posibilă doar prin utilizarea unor
strategii clasice de predare – învățare – evaluare. Instruirea diferențiată individuală, pe nivel de
vârstă, cu ajutorul softului educațional, poate fi o alternativă de succes.

25
Prin f olosirea calculatorului în grădiniță se constituie o modalitate de creștere a calității
predării și învățăr ii. Operarea pe calculator reprezintă o nouă strategie de lucru a educatoarei cu
copiii, prezintă importante valențe formative și informative, este un nou mod de instruire. Prin
intermediul computerului se oferă copiilor justificări și ilustrări ale proces elor și conceptelor
abstracte, ale fenomenelor ne observate sau greu observabile ( https://scribd ).
Alături de mijloacele didactice clasice, calculatorul este un instrument didactic ce poate fi
folosit în scopul eficientizării tuturor activită ților din grădiniță. Interesul copiilor se menține pe
tot parcursul activităților, folosind acest mijloc didactic.
În învățământul preșcolar, jocul este principala formă de organizare a procesului
instructiv -educativ, iar calculatorul, este pentru copil, un alt mod de a învăța jucându -se, este
parte din spațiul socio – cultural al lui, care îl pun e în situația de a găsi rapid soluții, de a se
adapta la o lume în care informația circulă, îi influențează limbajul și comunicarea non – verbală
și totul cu pași repezi.
Învățarea asistată de calculator reprezintă o cale de instruire eficientă. Experiențele
cognitive și de exprimare care îi introduc pe copii în lumea oferită de programele multimedia
trebuie să fie în concordanță cu mediul educaționa l din care provin ei. Prin aceste activități,
oferim copiilor șanse egale la educație, indiferent de mediul în care cresc și se dezvoltă.
Prin utilizarea calculatorului, procesul de predare – învățare – evaluare capătă noi
dimensiuni și caracteristici, per mite transmiterea de noi cunoștințe și sugerează semnificațiile
acestora. Strategiile de predare – învățare folosite pot sprijini și stimula procesele învățării active.
Cunoașterea este un drum ce se deschide pe măsură ce înaintăm. Procesul de învățare dev ine mai
interesant și mai plăcut prin intermediul calculatorului. Imaginile viu colorate, însoțite de texte
sugestive, permit dezvoltarea limbajului și a vocabularului celor mici. Bagajul de cunoștințe
generale crește, pornind de la noțiuni simple, cum ar fi culorile și ajungând până la cunoașterea
de poezii, cântece, precum și a unor proverbe și zicători. Noțiunile elementare, cum ar fi animale
domestice și sălbatice, anotimpuri, etc., încep să aibă înțeles de la vârste fragede, dându -le astfel
posibili tatea să le învețe mult mai ușor.
Prezentarea și organizarea conținuturilor, în situații de învățare asistate de calculator,
trebuie să se facă în funcție de cerințe instructive, care facilitează și optimizează învățarea. În
învățământul tradițional, profe sorul dispune de posibilități multiple pentru a verifica și stimula
învățarea. Rostul unui program de învățare, este de a formula sarcini, de a oferi scheme de
abordare a informației, de a realiza feed – back – ul, dar și de a motiva copilul pentru continu area
instruirii. Materialele audio – vizuale pun la dispoziție resurse valoroase pentru sistemul de
învățare. Instruirea asistată de calculator este folositoare, dacă copilul este activ și motivat, el
învață fiind implicat și provocat să se gândească la ce ea ce i se prezintă.

26
Calitatea interacțiunii cu copilul este o caracteristică de primă imp ortanță a unui soft
educational, de ea depinde măsura în care se produce învățarea.
Pedagogia modernă pune în prim plan copilul, cu trebuințele și nevoile lui de dezvoltare.
Copiii vor să se descurce singuri și vor în același timp ca persoanele în care au încredere să -i
orienteze și să -i ocrotească. Educatoarea dovedește competență dar și dragoste pentru copii,
atunci când le oferă posibilitatea de a avea iniția tivă.
Fără să uităm că unul dintre obiectivele importante ale activității din grădiniță este
pregătirea pentru școală cu multitudine a de aspecte pe care le îmbracă : motivaționlă, afectiv,
intelectual, acțional, fizic, ea este completată alături de celăl alte forme de organizare și prin
activități comune, complementare, individuale în care utilizăm calculatorul ca mijloc de
învățământ integrat în cadrul acestor activității.
Învățarea asistatată de calculator am folosit -o în doua ipostaze :
a) Calculator ul ca mijloc demonstrativ pentru copii in vederea:
• ilustrării unui element din natură (CD -ul cu cele 4 anotimpuri, CD -ul cu
povești);
• intuirii imaginii unor simboluri : cifre, litere, semne matematice, semne de
circulație ;
• evaluării cunostințelor refe ritoare la cele patru anotimpuri (Jocul,,Ține minte’’),
cunoștințelor la activitățile matematice(Jocul Amy).
b) Copilul ca utilizator, el comunică direct cu calculatorul prin intermediul tastaturii
folosind literele, cifrele, simbolurile și tastele de com andă.
În anul școlar 2017 -2018 am avut la grupa mare ca activitate opțională ,,Prietenul meu
calculatorul’’. Copiii și -au însușit unele deprinderi de utilizare a calculatorului ca , de exemplu:
În cadrul activităților de educare a limbajului am folosit CD -ul cu povești ca: ,,Scufița
Roșie’’, ,,Capra cu trei iezi’’, ,,Albă ca zăpada’’, ,,Hansel și Gretel’’. Utilizarea programului este
simplă și intuitivă putând fi folosit de orice copil capabil să manevreze un mouse. Copiii vor
asculta și vor vede a povestea, apoi vor putea lua parte, alături de personajele poveștii, la diverse
jocuri si activități educative. După ce copiii fac cunoștință cu conținutul și personajele poveștii,
narată și prezentată într -o formă grafică deosebită , ei au de rezolvat s arcini cu p rivire la
conținutul poveștii (s ă așeze în ordinea desfășurării acțiunii, tablourile; le sunt puse intrebări tip
grilă și le sunt solicitate răspunsuri pentru a vedea în ce măsură s -au familiarizat cu ideile și
personajele din poveste, să colore ze diferite planșe cu scene și personaje din poveste, după
modelul dat sau după imaginația copilului).
Jocurile ce însoțesc poveștile prezentate mai sus dezvoltă memoria, logica, spiritul de
observație și îndemânarea copilului în utilizarea calculatorului.

27
Jocurile de orientare în labirint i -au ajutat pe copil să foloseas că tastele de deplasare
stânga – dreapta, sus – jos, să – și dezvolte si îmbunătațească viteza de reacție, coordonarea oculo –
motorie, dar și spiritul de comp etiție, motivația voluntară, capacitatea de a acționa individual.
Am observat o îmbunătățire a capacității de concentrare a atenției, creșterea stabilității în ac țiune
prin folosirea jocurilor : ,,Cursele de cai’’, ,,Fotbal’’, ,,Cursa schiorilor ”.
Chiar dacă pentru copilul de 3 -7 ani cele mai benefice experiențe sunt cele directe cu
obiectele și fenomenele lumii înconjurătoare, folosind câți mai mulți analizatori, mai ales
experințe din natură, am constatat că, mânuind calculatorul la diferite acti vități își dezvoltă un alt
stil cognitiv, care este la fel de eficient ca învățarea prin contactul direct cu lumea inconjurătoare,
pentru că îl îndreaptă spre independență , îi dezvoltă creativitatea tehnică, cultura vizuală, îl
introduce într -un climat de autodepășire, de competitivitate punându -l în situația de a învăța prin
efort propriu.
Folosind calculatorul în activitatea de cunoașterea mediului am contribuit la schimbări
majore în ceea ce privește strategiile de lucru cu preșcolarii, am reînn oit tehnicile de predare –
învățare – evaluare, modificând radical rolul educatoarei.
În activitatea de cunoașterea mediului ,,Primăvara’’ folosind CD -ul ,,FAMILIA MEA SI
PRIMĂVARA’’ am avut posibilitatea să desfășor o activitate interdisciplinară. Dome niile
cuprinse în această activitate au fost: cunoașterea mediului, e ducarea limbajului, matematică,
educație plastică și educație muzicală. Activitatea a avut un larg conținut tematic, s -a bazat pe
învățarea prin cooperare și joc, stimulează procesele memoriei și dezvoltă capacitatea proceselor
imaginative. Tot la această activitate copiii au avut posibilitatea să rezolve urmă torul experiment:
cu ajutorul mo use-lui observau cum frunzele își shimbă poziția după lumină și cum florile se
deschid ziua și se închid no aptea. Folosind tastatura și mouse – ul au scris felicitări pentru mama
și bunica, au colorat și încondeiat ouă.
Evaluarea cunoștințelor despre cele p atru anotimpuri am realizat -o prin jocul ,,ȚINE
MINTE’’. Pentru fiecare anotimp este câte o culoare (verde -primăvara; gal ben-vara; maro –
toamna ; alb-iarna)
Cunoștințele acumulate în cadrul activităților matematice au fost transpuse în jocul:
”MateMatiJoac a” care solicită copiii să numere in limitele 1 -10, să raporteze cantitatea la număr
și numărul la cantitate, să rezolve exerciții de adunare si scădere cu o unitate. Jocul este atractiv
și copiii participă cu placere. Pentru răspunsul corect copiii prime sc puncte, iar la un răspuns
incorect apare semnul întrebării.
Folosirea calculatorului este sinonimă cu jocul, deoarece trebuie să respecte anumite
reguli, atât în manipularea aparaturii cât și în comunicare, aceasta bazându -se pe un limbaj
specific.

28
Ținând cont de avantajele și dezavantajele prezentate predare a – învațarea – evaluarea cu
ajutorul calculatorului trebuie să constituie o variantă în care copilul să descopere și să învețe în
mod planificat evitându – se dezvoltarea unor activități mecanice și ajutând copiii să învețe cu
acțiuni logice.
Sigur folosirea calculatorului nu trebuie să înlăture activitațile tradiționale, ci să le
completeze.
Copi ii care folosesc calculatorul de la o varstă fragedă au mai multe avantaje față de alți
copii. Ei sunt familiarizați cu folosirea tastaturii și a anumitor comenzi și astfel se vor descurca
mai bine decât ceilalți, fiind cu un pas înaintea lor. Urmând aceste cursuri opționale copiii
preșcolari vor învăța să numere și să citească folosind anumite soft – uri educaționale.
După parerea mea, preșcolarii care folosesc calculatorul își vor dezvolta mai repede
gândirea logică, își vor îmbogăți vocabularul și își vor exersa deprinderile de mem orare.
Cu ajutorul calculatorului copiii își însușesc noțiuni noi, își dezvoltă încrederea în sine și
abilitățile de rezolvare a unor probleme.
Cel mai important este că la această vârstă copiii să nu fie lăsați singuri în fața
calculatorului. Este necesar să aibă alături educatoarea, atunci când activitatea se desfășoara în
grădiniță, sau părinții când sunt acasă. Ei vor învăța astfel să coopereze pentru rezolvarea
anumitor probleme să sa interacționeze cu ceilalți.
Deși există multe avantaje ale folosiri i calculatorului de către preșcolari, trebuie să fim
realiști și să recunoaștem și existența dezavantajelor.
Un prim dezavantaj se referă la sănătatea fizică a copiilor în cazul în care ei își petrec
prea mult timp în fața calculatorului. La această vârstă copiii au nevoie de mișcare și exerciții
fizice, iar poziția statică din fața calculatorului le poate afecta dezvoltarea mușchilor și oaselor.
Important este și mobilierul pe care este amplasat calculatorul. El trebuie să fie corespunzător
înălțimii copil ului pentru a avea o poziție corectă în timpul activității desfășurate la computer.
Un alt dezavantaj al folosirii calculatorului este în momentul în care adulții (educatoarea
sau părinții) îi lasă pe copii nesupravegheati în fața monitorului. În acest caz , copiii nu vor învăța
nimic deoarece jocurile practicate pot afecta creativitatea copiilor, motivația, vor fi rupți de
lumea reală și vor deveni dependenți de calculator. Adulții trebuie să își petreacă timpul la
calculator alături de copii deoarece îi vo r ajuta să interacționeze, să coopereze, să socializeze.
Numai în acest caz calculatorul va reprezenta un stimulent educativ pentru copii.
Pentru a transforma într -un avantaj folosirea calculatorului la copiii preșcolari este
necesar să se stabilească de la început niște reguli care să limiteze timpul pe care aceștia îl vor
petrece la calculator.

29
Atunci când instalăm soft -uri pentru copii trebuie ca acestea să îndeplinească mai multe
condiții: să ofere oportunități și soluții diferite, să ajute la stimula rea creativității, să -i conducă pe
copii să descopere lucruri noi, să -i învețe să se orienteze.
Dacă copilul preșcolar este bine îndrumat, combină și echilibrează timpul petrecut la
calculator cu alte activități distractive, sport și interacționează cu al ți copii, atunci putem
conchide calculatorul este prietenul copiilor .

I.3. Mijloace de învățământ moderne

I.3.1. Computerul
Computerul a devenit o parte esențială a lumii noastre și a vieții nostre de zi cu zi. El
este folosit în majoritatea afacerilor pentru administrarea informațiilor din instituție. Prin urmare
majoritatea oamenilor folosesc calculatoarele la serviciu pentru a accesa informația. Utilizatorii
care au calculatoare acasă le folosesc atât pentru managementul datelor personale cât și
pentru distracția de care au nevoie. Oamenii de știință folosesc computerele pentru a deve ni
mai eficienți. Studenții pot utiliza calculatoarele într-o mulțime de feluri, de
la căutarea de informații pe Internet până la realizarea de proiecte sau crearea de articole.
Se pare că am progresat până la stadiul în care este dificil să -ți imaginezi
lumea fără computere. Utilizarea mijloacelor digitale în procesul didactic se poate realiza prin
folosirea unor secve nțe stocate pe Cd -uri (Ex: jocuri didactice, Piti Clic, Edu sau Erc Press) sau
prin transmiterea informației utilizând computerul pentru a crea o prezentare (utilizând Power
Point) difuzată la videoproiector.

I.3.2 . Softul educațional
Softul educațional reprezintă ,,un program informatizat, proiectat special pentru realizarea
unor sarcini sau probleme didactice/educative prin valorificarea tehnologiilor specific instruirii
asistate de calculator care asigura: memorarea datelor, organizarea datelor în fișiere, stimularea
învățării, realizarea învățării, evaluarea formativă a învățării, controlul, reglarea/autoreglarea și
autocontrolul acti vității de învățare/educație” (Vlă doiu, 2005, p.6 ).
Softul educațional în grădiniță se poate folosi în orice moment al zilei. În cadrul ALA 11:
 la Bibliotecă prin folosirea tastelor pentru a -și scrie numele sau diferite cuvinte; listarea unor
fișe de lucru, sortarea și denumirea unor imagini în funcție de tema în studiu, reactualizarea
unor poezii sau povești învățate;
 la Artă realizarea unor desene în programul Paint, combinarea culorilor primare pentru
colorarea unor imagini, vizionarea unor tab louri ale unor pictori renumiți etc.;

1 ALA = activități liber alese la grădiniță

30
 la Știință: jocuri -labirint, jocuri logico -matematice, puzzle, etc.;
 la Întâlnirea de dimineață : completarea calendarului naturii, ascultarea unor istorioare,
realizarea gimnasticii de înviorare pe muzică, etc.;
 la ALA 22, vizionarea unor desene animate, povești, concursuri interactive de ghicitori;
 la ADE3, calculatorul și softurile educaționale, pot fi un mijloc excelent de captare a atenției,
de învățare prin descoperire și de evaluare în funcție de propria manieră de pr oiectare a
demersului didactic specific fiecărei educatoare în parte.

Softuri educaționale folosite în învățământul preșcolar (realizate de Infomedia Pro în
colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării):
 O zi la circ
 Dințișor și Zână Măseluță
 Circulația rutie ră pentru cei mici
 Micul ecologist
 În țară lui Bum Vaj Pic
 PitiClic în Delta Dunării
 PitiClic în satul bunicilor
 Covorașul PitiClic
 Profesoru l Bufniță – culorile și formele

I.3.3 . Manuale electronice
Manuale electronice – reprezintă texte digitale, e -text, e -books, cărți electronice și cărți
hipertextuale4.
Manualele electronice SURSA reprezintă o îmbinare dintre manualele tipărite și mediile
electronice cu software, precum fișiere Adobe, Acrobat, PDF, XML, SGML, HTML sau
hardware, precum Palm Reader, E -Reader, Amazon’s Kindle,etc. Fiind accesibile în formate
diferite, manualele electronice oferă portabilitate, transferabilitate și posibilitatea regăsirii
informației5.
Utilizarea adecvată și cu maximă eficientă a softurilor interactive, a planșelor digitale și a
tablelor interactive, a dotărilor și echipamentelor high -tech pentru săli de clasa, laboratoare, este
posibilă doar cu organizarea unor programme de dezvoltare personală și a unor cursuri de
specializare a cadrelor didactice.

2 ALA2 = Activități liber alese la grădiniță dar care se desfășoară după ALA1
3 ADE = Activități pe domenii experiențiale
4 www.academia.edu
5 https://manual.edu.ro

31
I.3.4 . E-learning
Acest concept reprezintă utilizarea de media electronică și tehnologii info rmaționale și de
comunicație (TIC ) în educație.
În sens larg, e -learning reprezintă o învățare prin intermediul mijloacelor electronice de
comunicare. Mai exact, descrie învățarea realizată cu ajutorul calculatorului conectat la internet,
acest fapt oferindu -le elevilor, studenților, cursanților un prilej de a învață aproape oriunde și
oricând. Învățarea electronică se referă la întreagă gama a posibili tăților de utilizare a
calculatorului în domeniul învățării umane, posibilități care cresc foarte mult datorită conectării
acestuia la internet. Putem afirmă că e -learning reprezintă o sinteză care rezultă din utilizarea
electronică combinată (împreună) a instruirii asistate de calculator cu instruirea prin Internet
(Cerghit, 2008 )
În sens restrâns, e-learning reprezintă un tip de educație la distanță, că experiență
planificată de predare -învatare organizată de o instituție ce furnizează mediat materiale într -o
ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de studenți în manieră proprie. Medierea se
realizează prin noil e tehnologii ale informației și comunicării – în special prin Internet. Internetul
constituie atât mediul de distribuție al materialelor, cât și canalul de comunicare între actorii
implicați.
Platformă educațională (e -learning), fiind un mediu software accesibil în mediul Internet,
are restricționat accesul în interiorul său. Această se face cu ajutorul unui nume de utilizator și
parolă, iar fiecare utilizator are diferite facilități, în funcție de drepturile acordate de
administrator. Cele mai multe dintre mediile e -learning permit: interactivitate audio și video,
monitorizarea activitățîi celor care participă, simulări, activități pe subgrupuri. De aici apare
marele avantaj pe care îl au, căci aceste media au un efect sinergic. Psihologul Willi am Glasser
(apud Cerghit, 2008) menționa că reținem:
 10% din ce citim;
 20% din ce auzim;
 30% din ce vedem;
 50% din ce vedem și auzim;
 70% din ce discutăm cu alțîi;
 80% din ce experimentăm;
 95% din ce îi învățăm pe alții .
În această situație ne dăm seama ce șanse oferă învățării un astfel de sistem complex
multimedia.

32

I.3.5 . Clasa virtuală (Smart Classroom)

Clasa virtuală (Smart Classroom) reprezintă „spațiul” unde se desfășoară activitățile de
e-learning . Lecția online transmite același conținut și pune aceleași probleme ca o lecție care se
desfășoară în sala de clasă tradițională. Avantajul unei astfel de lecții este acela că poate fi
accesată oricând și de oriunde. Clasa virtuală este coordonată de un instructor (tutor). Acesta
planifică activitatea grupului de participanți (cursanți) ai clasei, supune dezbaterii acestora
diferite aspecte ale lecției în forumuri de d iscuții și oferă resurse auxiliare. Tutorele comentează
temele, arătând fiecărui membru al clasei unde trebuie să mai insiste. Pentru a – și putea
desfășura activitatea, clasele virtuale trebuie să fie dotate cu dispozitive hardware specifice și
software p entru managementul cursurilor online ( www.e.learning.ro )

I.3.6 . Jocuri virtuale

Lansarea proiectului strategic „Competențe cheie prin jocuri virtuale la grădiniță –
resurse didactice pentru punerea bazelor formării competențelor cheie la preșcolari” vizează
asigurarea unui debut școlar echilibrat, copilul intrând în con tact cu forme va riate și atractive de
învățare. Jocurile video implică memorie, calcul, strategii și abilități de activarea a gândirii.
Copilul își adaptează comportamentul la cerințele didactice ale jocului și caută strategii pentru a
soluționa sarcina de lucru6.
Jocurile care simulează realitatea sau situațiile reale pot avea valențe extrem de
educative. Jocurile se pot dovedi utile în însușirea tehnicii de citire. Acțiunile din unele jocuri
sunt dublate de text, diminuându – se stresul în î nvățarea scris – cititului și îmbinând eficient
jocul cu sarcina didactică. Multe jocuri educative oferă copiilor posibilitatea de a exploata și a
observa situații, comportamente care, deși se petrec în mediul virtual, sunt similiare celor din
viața reală. Deoarece experiența se petrece într -o lume imaginară riscul și stresul sunt înlăturate.
Obiectivul didactic este de a arăta copilului eventualele urmări negative ale unei situații cu
scopul evitării experimentării acestora în viața reală.
Jocurile pe calculator îl pun pe copil în situația de a rezolva sarcini, care în alte situații
ar puta păra inaccesibile, dar atmosfera plăcută de lucru, caracterul ludic al acțiunii, posibilitatea
îndreptării greșelilor, „stimulentele” primite: încurajări, aplauze, imagini cadou, diplome,
medalii, situarea în fruntea clasamentului, melodii, îi creează copilului emoții pozitive, bucuria

6 www.edu.ro

33
că a rezolvat singur o sarcină îl responsabilizează, îl ajută să treacă de la învățarea pasivă la cea
activă, în care își în sușește cunoștințe, acționând într -o strânsă relație de comunicare interactivă
calculator – copil. Mișcarea imaginilor, culorile diferite, dialogul, spiritul de glumă și de joc, fac
ca factorii stresanți care adeseori îi inhibă pe preșcolari să dispară, ia r copilul să acționeze fără
constrângeri.
Jocurile de orientare de tip labirint îi ajută să folosească tastele de deplasare stânga –
dreapta, sus -jos, să -și dezvolte viteza de reacție, coordonarea oculo -motorie, dar și spiritul de
competiție, c apacitatea de a acționa individual. Am observat o îmbunătățire a capacității de
concentrare a atenției, creșterea stabilității în acțiune, chiar și la unii copii, care, în alte activități,
au o slabă concentrare a atenției.
Beneficiile jocuri lor video în dezvoltarea c opilului sunt o realitate. Într -adevăr, dacă nu
sunt u tilizate și selectate adecvat , pot afecta dezvoltarea preșcolarului. Dacă se face o selecție
adecvată și sunt prezentate într -o formă corectă, pot fi extrem de utile în educați e.

34

CAPITOLUL II
METODOLOGIA CERCETARII

Acest capitol cuprinde descrierea metodologiei cercetării, respectiv prezentarea temei,
scopului, obiectivelor generale, ipotezei, metodelor de colectare și prelucrare a datelor, profilul
lotului de cercetare, etapele și limitele cercetării.
II. 1. Contextul și motivația cercetării
În epoca modernă, calculatorul a devenit un partener de lucru al omului și încet, încet
un prieten nedespărțit al copilului. Atracția copiilor spre teh nologia informațională este evidență,
acum ei nu mai concep desfășurarea zilnică a activităților fără accesul la calculator. Sistemul de
învățământ românesc trebuie să ț ină pas ul cu noile tehnologii, să anticipeze și să înțeleagă
impactul pe care îl pot avea supra modului de învățare. Cercetarea desfășurată cu ocazia
realizării lucrării de disertație a avut în vedere părerea cadrelor didactice și a părinților cu privire
la util izarea TIC în procesul instuctiv -educativ.
II. 2. Tema cercetării
Tema acestei cercetări o reprezintă importan ța “Utilizarii t ehnologiei informaț iei și
comunicațiilor în învăța mântul preșcolar. ”
II. 3. Tipul cercetării
Prin această cercetare am urmărit sesizarea stării actuale a fenomenului utilizării
tehnologiei informației și comunicațiilor în învățământul preșcolar și părerea cadrelor didactice
și a părinților cu privire la acest aspect. Această cercetare se încadrează în categoria cercetărilor
cantitativ – calitative de tip constatativ, datorită metodelor și instrumentelor utilizate.
II. 4. Scopul cercetării
Identificarea opiniilor cadrelor didactice cu pr ivire la diferite aspecte privind
importanta utilizarii tehnologiei informației și comunicațiilor în activitățile desfăș urate în
învățământul preșcolar.

35

II. 5. Obiectivele cercetării
II.5.1 . Obiective generale
O1. Identificarea opiniilor cadrelor didactice și a părinților copiilor din învățământul
preșcolar cu privire la utilizarea TIC î n procesul instructiv -educativ al preșcolarilor
O2. Elaborarea unui set de recomandări privind utilizarea TIC î n procesul instructiv -educativ
al preșcolarilor.
II. 6. Ipoteza cercetării
Cu cât se utilizează mai mult TIC de către cadrele didactice din învățământul preșcolar,
cu atât se observă îmbunătățirea activităților instructiv – educative și implicit dezvoltarea
performanțelor cognitive ale preșcolarilor.
II. 7. Metode și instrumente de culegere a datelor
În cadrul cestei cercetări am utilizat atât metode cantitative, cât și metode calitative. În
acest sens, am utilizat, ancheta pe bază de chestionar li interviul individual semistructurat.
II.7.1 . Ancheta pe bază de chestionar
În concordan ță cu ipoteza și obiectivele menționate anterior, pentru investigarea
opiniilor, reacțiilor cadrelor didactice am utilizat ca metodă de cercetare chestionarul, optând
pentru o interpretare cantitativă. Interpretarea cantitativă a datelor este obiectivă, gener alizabilă,
ușor de analizat și de interpretat pe baza procedurilor statistice. Se cunoaște faptul că, în funcție
de modul în care se analizează datele obținute se poate apela și la o interpretare calitativă, însă în
chestionarele elaborate voi avea în vede re într -o mai mare măsură analiza cantitativă a datelor.
Dat fi ind specificul temei supuse cer cetării, este evident ca voi avea în vedere și o componentă
calitativă.
Chestionarul este cea mai utilizată și cunoscută metodă de cercetare, de colectare de dat e.
S. Chelcea definește chestionarul ca fiind “o tehnică și, corespunzător, un instrument de
investigare constând dintr -un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate
logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatori i de anchetă sau prin
autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urm ează a fi
înregistrate în scris ” (Chelcea, 2001, p. 70) . Prin această definiție Chelcea relevă faptul că itemii

36
din in strument sunt reprezentați atât de o s uccesiune de întrebări sau imagini (desene, 38
fotografii) fixate în scris, grafic, dar și de imagini, fotografii sau desene. Chelcea susține că într –
un chestionar “combinarea și succesiunea stimulilor trebuie să f ie logică, dar și psihologică”
(Chelcea, 2 001, p. 70).
Chestionarul trebuie să aibă următoarea structură: o parte introductivă (în care este
menționat rolul și scopul cerecetării, pre cum și faptul că răspunsurile ră mân confidențiale,
prelucrarea lor efectuându -se numai în scopul cerecetării), ins trucțiuni de aplicare (precizări
referitoare la modalități concrete de răspuns) și chestionarul propriu – zis (cuprinde itemii propriu
– ziși care trebuie să îndeplinească cerințe/ condiții cu privire la formă, conținut și formulare).
În studiile de speci alitate sunt prevăzute o serie d e reguli pe care trebuie să le
îndeplinească întrebările dintr -un chestionar: să fie clare, să fie precise, să aibă maximum 20 de
cuvinte, să respecte topica frazei pentru a fi ușor de înțeles, să se evite negațiile, dubla n egație
fiind pe deplin nerecomandată. În această cercetare am aplicat chestionare atât cadrelor didactice
cât și parințiilor ai că ror copii învățământul preșcolar. Chestionarele elaborate conțin itemi
obiectivi cu răspunsuri multiple și cu răspunsuri duale , itemi semiobiectivi și subiectivi.
În cadrul fiecărui chestionar itemii obiectivi au ponderea cea mai mare. În vederea
obținerii răspunsurilor, pentru completarea chestionarului am folosit explicația. Chestionarele
conțin și itemi care oferă date de ide ntitate precum grupa, vechime în învățământ, gen, nivelul
studiilor, tip de învățământ, gradul didactic. În acest mod am obținut date care mi -au permis să
operez corelații între variabilele utilizate .
Ancheta pe bază de chestionar adresat cadrelor didactice (Anexa 1)
Chestionarele adresate cadrelor didactice au fost a plicate în format elect ronic unui număr
de 45 cadre didactice din mediul urban (municipiul Bucureșt i), învățământ de stat.
Chestionarul cuprinde 14 itemi formulați cu scopul de a obțin e date referitoare la:
 dotarea cu calculatoare a sălilor de grupă;
 mijloacele de învățământ utilizate;
 situațiile și gradul în care cadrele didactice utilizează TIC în activitatea didactică;
 măsura în care preșcolarii sunt antrenați în învățare , atunci când cadrele didactice folosesc
TIC în activități le de predare ;
 ce soft -uri educaționale folosesc în procesul instructiv -educativ.
În acest chestionar am utilizat, din punct de vedere al conținutului informației solicitate,
întrebări de opinie (ex. întrebările 2, 13), în care răspunsul cupri nde date de ordin subiectiv, iar

37
din punct de vedere al genurilor de răspunsuri solicit ate am folosit întrebări deschise (ex. 12) și
închise, la care respondenților li s -a solicitat să aleagă răspunsul dintre mai multe variante, 3 -5
variante.

Ancheta pe bază de chestiona r adresat părinț ilor (Anexa 2)
Chestionarele adresate părinților au fost aplicate în format electronic unui număr de 105 de
părinți din grădinițele selectate în grupul țintă și cuprind 10 itemi formulați cu scopul de a
obține date referitoare la:
 dotarea sălii de grupa cu tehnologie modernă;
 interesul copilului asupra calculatorului;
 influență tehnologiei moderne asupra copilului;
 rolul pe care îl au noile tehnologii în activitatea de învățare;
 antrenarea copiilor în activitatea de învățare atunci când se utilizează Tic.
În prezentul chestionar am utilizat din punct de vedere al conținutului informației
solicitate, între bări de opinie (ex. întrebările 1, 2, 4) în care răspunsul cupri nde date de ordin
subiectiv, iar din punct de vedere al genurilor de răspunsuri solicitate am folosit întrebări
deschise și închise, la care respondenților li s -a solicitat să aleagă răspunsul dintre mai multe
variante, 3 -5 variante, întrebări mixte .
II.7.2 . Interviul individual semistructurat
Termenul de „interviu“ reprezintă un neologism care provine din limba engleză
(interview – întrevedere, întâlnire). Chelcea, în anul 2001 de finește interviul de cercetare ,,ca o
tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri
umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor
socioumane. Interviul se baze ază pe comunicarea verbală și presupune întrebări ș i răspunsuri ca
și chestionarul ” (Chelcea , 2001, p. 122) .
Interviul presupune obținerea unor informații verbale spre deosebire de chestionar, în
cazul căruia întrebările și răspunsurile sunt scrise. Elementul fundamental în tehnica interviului îl
reprezintă convorbirea, în schimb, întrevederea reprezintă doar o condiție care facilitează
transmiterea informațiilor unidirecționale: de la persoana intervievată către operatorul de
interviu.

38
II.7.2 .1. Interviu l individual semistructurat adresat cadrelor didactice din unitățile
școlare selectate (Anexa 3)
Grila de interviu pe care am adresat -o cadrelor d idactice , în număr de 5, din grădinițe le
din învățământul de stat, cuprinde un set de 7 întrebări ram ificate cu scopul de a obține
informații referitoare la:
 dotarea grupelor cu mijloacele necesare utilizării TIC;
 sursele online pe care le folosesc cadrele didactice pentru a se informa atunci când se
pregătesc pentru activități;
 categorii de activități în care utilizează mai des TIC;
 participarea cadrelor didactice la cursuri de formare în domeniul noilor tehnologii.
II.7.2 .2. Interviu l indiv idual semistructurat adresat părintilor din un itățile de
învăământ selectate (Anexa 4)
Grila de interviu pe care am adresat -o la participat 5 p ărinți ai că ror copii frecventeaz ă
grădiniță de stat , cuprinde un set de 6 întrebări ram ificate cu scopul de a obține informații
referitoare la:
 existența unui timp limita pe care copiii il petrec în faț a calculatorului;
 ce filme online îi atrag pe preș colari;
 schimbar ea comportamentului copilului câ nd st ă în faț a calculatorului, a tabletei;
 necesitatea utilizării TIC (acasă , la gradini ță).
II.8. Eșantionar ea
Cercetarea se fundamentează pe presupunerea că , putem descrie caracteristicile unei
anumite populației printr -un număr relativ mic de cazuri, selecționate din această populație
(Popa, 2016). Am fo losit eșantionarea de tip bulgăre de zăpadă (sau rețea) (Huck, 2004).
Principiul de funcționare al acestei metode de eșantionare implică identificarea, de către
cercetător, pe baza unor raționamente specifice, a unui număr de respondenți care vor fi
intervievați și care, la rândul lor, vor indica alți responden ți care vor fi și ei obiect al cercetării
(Isaic, 2013).
Profilul respondenț ilor – Cercetarea s -a adresat exclusiv cadrelor didactice din mediul
preuniversitar, învățământ preșcolar, populația de referință care a fost supusă investigației a fost
alcătuită din educatoare/ profesori pentru învățământul preșcolar, din mediul urban, respectiv
București, grădinițele cuprinse în lotul de cercetare aparți n învățământului de stat. Vechimea în
învățământ este diferită și sexul feminin este reprezentat în proporție d e 100%, deoarece sexul
feminin practică majoritar această profesie.

39
Eșantionul de cercetate a cuprins un număr de 150 persoane , divizat în două ca tegorii de
subiecți: cadre didactice din învățământul preșcolar și părin ți ai căror copii
frecventează grădiniț a, selectați din următoarele unități de învățământ:
Tabe l II.1. Distribuția participanților la cercetare în funcție de unitățile de învățământ
Nr.crt. Denumirea unit ății Sectorul Oraș ul
1. Grădiniț a nr. 191 3 Bucureș ti
2. Grădiniț a nr.231 3 Bucureș ti
3. Grădiniț a nr. 240 3 Bucureș ti
4. Grădiniț a nr. 273 6 Bucureș ti

Tabe l II.2 . Distribuția participanților la cercetare în funcție de participarea la chestionar
și interviu
Participanți Număr Participanți
chestionar Participanți
interviu
Cadre didactice 45 40 5
Părinți 105 100 5

II. 9. Etapele cercetării
Cercetarea s -a derulat în perioada ianuarie 2018 – iunie 2019 .
ETAPE
Ian. Feb. Mart. Apr. Mai
1. Stabilirea temei de cercetare

2. Documentare – literatura de
specialitate
3. Stabilirea obiectivelor si
formularea ipotezei
4. Elaborarea instrumentelor de
cercetare
5. Stabilirea lotului de cercetare
6. Colectarea datelor
7. Centralizarea date lor
8. Prelucrarea ș i interpretarea datelor
9. Concluzii

40
II. 10. Limitele cercetării
Deși am încercat o echilibrare a lotului de cercetare, acest studiu nu are caracter
reprezentativ. Rezultatele cercetării nu pot fi raportate la întreg sistem ul de învățământ.
Am putut identifica următoarele limite:
 Mărimea lotului de cercetare nu este reprezentativă;
 Durata cercetării ianuarie 2018 – mai 2019 ;
 Concluziile acestei cercetări sunt relevante doar pentru lotul de cercetare selectat.
II.11. Prezentarea unității de învățământ preșcolar
Înființată din dorința de a veni în întâmpinarea cerințelor părinților și mai ale s nevoilor
celor mici, Grădinița nr. 273, localizat ă în București, Sector 6, Strada Valea lui Mihai, Nr. 1
(zona Prelungirea Ghencea – Râul Doamnei) utilizează un pr oces de predare -învățare – evaluare
centrat pe copii, o educație individualizată care respectă capacitățile dar și nevoile copiilor,
ritmul dar și stilul de învățare al acestora.
Utilizează încurajarea pemanentă a copiilor către:
 dezvoltarea unei relații de prietenie și încredere cu părinții și educatorul;
 integrarea în colectivitate, înțelegerea colegilor și a diferențelor dintre ei;
 dezvoltarea fizică, emoțională și socială;
 dezvoltarea dorinței de explorare și de învățare a lucrurilor noi, precum și a capacității de a
lua decizii și de a face alegeri, prin modalități adaptate la nevoile și la canalele de
comunicare individuale.
Grădinița de copii nr . 273 are 15 săli cu triplă funcționare, dotate cu aparatură și mobilier
modern, cu materiale didactice și foarte m ulte jucării. Grădinița dispune de bucătărie proprie, de
cabinet medical cu două asistente și cu un medic coordonator.
În fiecare săptămân ă se parcurge o anumită temă în conformitate cu Curriculum 2008:
dimineață, copiii luc rează în cadrul sectoarelor (sectoarele urmăresc dezvoltarea aptitudinilor
fiecărui copil, dar și informații și muncă suplimentară pentru cei care au un ritm lent). După
activitățile pe sectoare, se trece la cele comune obligatorii, iar după amiază au loc activitățile
opționale și cele recreative. La sfârșitul fiecărei teme ample , rezultatul constă într -un proiect
tematic în care sunt folosite metodele interactive.

41
Dimine ața:
 Sectoarele: biblioteca, arte, știinte, construc ții, colțul casutei, jocuri de rol și joc
de mas ă.
 Activitățile pe domenii experientiale :
 DLC – domeniul limbă și comunicare
 DS – domeniul știință (cunoașterea mediului și activități matematice)
 DOS – domeniul om și societate (educație pentru societate și activități practice)
 DEC – domeniu l estetic și creativ (educație muzicală și educație plastică)
 DPM – domeniul psihomotric (educație fizică)
După micul dejun:
 ALA – jocuri și activități alese
 ADE – activități pe domenii experiențiale
 ADP – activități de dezvoltare personală
În cadrul activităților de educarea limbajului, educatoarea are în vedere caracteristicile
esențiale ale limbajului la vârstă preșcolară pentru a realiza următoarele obiective:
dezvoltarea capacității de pronunție corectă;
dezvoltarea unei exprimări corecte d in punct de vedere gramatical și sintactic;
dezvoltarea vocabularului – a numărului de cuvinte utilizate în vorbire.
Activitățile matematice au rolul în dezvoltarea proceselor cognitive și social –
motivaționale. Prin însușirea noțiunilor matematice copilul își formează deprinderi de lucru,
deprinderi de a rezolva situații problem ă în context e variate, deprinderi care devin utile în
activitat ea lor practică și pot influența copilul în plan atitudinal și social.
Cunoașterea mediului are ca obiectiv principal : cunoașterea unor elemente ale lumii
înconjurătoare ( corpul uman, plante, animale, obiective).
În cadrul activităților de Educație pentru societate sunt urmărite următoarele categorii de
obiective:
 cunoașterea și respectarea normelor necesare integrării în viaț a socială, precum și
reguli de securitate personală;
 adaptarea comportamentului propriu la regulile grupului în care trăiește (familie,
grădiniță).

42
În cadrul activităților de Educație muzicală se urmărește formarea capacității de rece ptare
a lumii s onore și a muzicii.
Activitățile artistico – plastice și activitățile practice au c a scop formarea priceperilor și
deprinderilor artistico – plastice și practice.
Obiectivele generale ale Educației fizice sunt:
 întărirea sănătății, fortificarea , călirea organismului, stimularea motricității
generale;
 favorizarea dezvoltării fizice armonioase: formarea ținutei corporale corecte,
învățarea schemei corporale și posibilitățile motrice ale segmentelor corpului.
Activități ex tracurriculare:
 vizite la școli și alte instituții din comunitatea locală;
 vizite la muzee și circ, spectacole de teatru;
 vizite la grădina zoologic ă, ferm a animalelor, fabric a de lapte, pâine, biscuiți ;
 excursii și tabere tematice.
Activități opționale:
 engleză;
 dans;
 muzică;
 karate;
 dezvoltare pers onală.
Ne dorim ca fiecare copil să se simtă în siguranță și confortabil în grădiniț a noastră și
încercăm să creăm permanent un mediu interesant în care copilul să învețe de fiecare dată ceva
nou și să simtă că este apreciat și lăud at pentru eforturile sale.

43
CAPITOLUL III
REZULTATELE CERCETĂRII

În cadrul acestui capitol voi prezenta rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor
adresate cadrelor didactice și părinților copii lor preșcolari.
III.1. Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor
În cele ce urmează voi prezenta rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor
pentru fiecare întrebare. Analiza și prelucrarea datelor obținute s -au realizat cu ajutorul
programului Google Form s, operația utilizată fiind aceea de creare de grafice specifice fiecărui
item ce aparține chestionarului, ca instrument de cerecetare utilizat .
III.1.1. Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor pentru cadrele didactice
Pentru a obține informații legate de modul în care cadrele didactice utilizează noua
tehnologie am aplic at chestionare unui număr de 40 cadre didactice din învățământul preșcolar
de stat, ș i 100 de părinți ai c ăror copii frecventeaz ă grădinițe de stat.
Chestionaru l conține 14 întrebări adresați cu scopul de a obține informații referitoare la
utilizarea TIC în învățământul preșcolar.
Rezultatele obținute pentru fiecare întrebare sunt următoarele:

Fig. III.1 . Mijloacele de învățământ alese de cadre didactice
Procentul de 41 % de la această întrebare demonstrează faptul că educatoarele, atunci
când aleg mijloacele de învățământ pentru o activitate, au în vedere în primul rând asimilarea
mai rapida a cunostintelor, capacitatilor si deprinderilor . Cadrele didac tice urmăresc în proporție
de 23,1 % particularitatile de vârstă ale copiilor din clasa respectivă . Alte aspect e avute în vedere

44
de cadrele didactice atunci când aleg mijloacele de învățământ sunt: abordarea
interdisciplinaritatii, crear ea unui sistem de autoinstruire etc.

Fig. III.2 . Distribuția opiniilor cadrelor did actice referitoare la reușita activității care este
condiționată de mijl oacele de învățământ utilizate
Constatăm că 60 % dintre cadrele didactice chestionate sunt parțial de acord, că reușita
unei activități este condiționată de mijlo acele didactice utilizare, iar 40 % au răspuns dezacord
parțial la aceast ă afirmaț ie.

Fig. III.3 . Repartizarea opiniilor respondenților în funcție de mijloacele de învățământ utilizate
Cadrele didactice chestio nate f olosesc în proporție de 41 % mijloace de exersare și
formare a deprinderilor , 30,8 % mijloace informativ – demonstrative, 25,6% mijlo acele tehnice
audio -video, ia r 2,6% mijloace de raționalizare a timpului în cadrul activităților.

45

Fig. III.4. Distribuția răspunsurilor cadrelor didactice privind necesitatea unui calculator în
procesul de predare -învățare -evaluare

Cadrele didactice consideră, în proporție de 94 ,9%, că în procesul de predare -învățare –
evaluare au nevoie de un calculator , iar 5,1 % consideră că nu au nevoi e de calculator.

Fig. III.5 . Accesul la calculatoare în sălile de grupă la preșcolari

În ace astă figură observăm faptul că 87,2 % dintre educat oare dispun de un calculator,
7,1% au calculatoare și pe ntru preșcolari. Procentul de 5,7 % reprezintă situații în care sălile de
grupă nu sunt dotate cu calculatoare pentru preșcolari.

46

Fig. III.6 . Distribuția opiniilor cadrelor didactice cu privire la utilitatea calculatorului în
procesul didactic
Cadrele didactice chestionate sunt convinse , în proporție de 48,7%, că în orice activitate
pe domenii experiențiale o secvență poate fi organizată cu ajutorul calculatorului, iar 43 ,6% sunt
parțial de acord cu această afirmație, 4,9% nu sunt nici de acord dar nici în dezacord cu această
afirmație, iar 2 ,8% exprimă dezacor d parțial.

Fig. III.7 . Distribuția opiniilor cadrelor didactice cu privire la faptul că orice noțiune
introdusă/ consolidată cu ajutor ul TIC este mai accesibilă preșcolarilor

În acest grafic observăm că 48,7 % dintre educatoare sunt total de acord cu faptul că orice
noțiune introdusă/ consolidată cu ajutorul TIC este mai ușor accesibilă și contribuie la trecerea
trepta tă de la abstract la concret, 41 % fiind parțial de acord. Instruirea asistată de calculator poate
fi utilizată cu succes în învățământul preșcolar.

47

Fig. III.8 . Distribuția opiniilor cadrelor didacatice cu privire la măsura în care potențialul
intelectual este stimulat cu ajutorul mijloacelor TIC

Aproape 80% dintre respondenți (79,5% ) consideră că TIC stimulează potențialul
intelectua l în mare măsură, 1 0,3% cred că potențialul intelectual este st imulat în foarte mare
măsură, 9% în mică măsură, 1,2 % în foarte mică măsură .

Fig. III.9 . Opiniile cadrelor didactice privind necesitatea utilizării calculatorul ui
Acest grafic prezintă faptul că 61,5 % dintre cadrele didactice chestionate utilizează
calculatorul pentru pregătirea activităților , iar 35% îl folosec pentru redactarea documentelor
școlare . Având în vedere faptul că toate cadrele didactice apelează la calculator în diverse situații
putem concluziona că acesta este valoros în procesul de predare – învățare, asigurâ nd accesul
facil și eficient la informații și noțiuni.

48

Fig. III.10 . Utilizarea TIC în activitățile instructiv -educative din grădiniță

Aproape jumătate dintre cadre le didactice care au menționat că folosesc des eori TIC în
activitățile instructiv – educative din grădiniță, menționează că utilizează întotdeauna , iar 23,1 %
apelează uneori la acest mijloc de învățământ.

Fig. III.11 . Utilizarea softurilor educaționale în procesul instructiv – educativ

Observăm că 61,5 % dintre cadrele didactice utilizează soft -uri educaționale în proces ul
instructiv -educativ, pe când 38,5% nu utilizeaza soft -uri educationale.

49

Fig. III.12 . Distribuția opniilor respondenților în funcție de tipul de activitate în care utilizează
TIC mai des
La întrebarea numărul 12, un procent de 18,2% din cadrele didactice au afirmat că
folosos softul EDU, 9,1% utilizează softul Piticli c, iar 4,5 % au răspuns că folosesc alte softuri
(Erc Press , CD Foxi, editura Diana (Pachet soft educațional), Intuitex, Soft4Kids.ro, Tux Paint,
ESL for young learners, ESL for young learnerse -learning in English -Alive Soft Educațional,
Soft Educațional Leap Pad (Ultra ebook) .

Fig. III.13 . Repartizarea tipurilor de activități unde se utilizează TIC
Prin procentele obținute la această întrebare observăm că TIC se folosește cu precădere
în activitățile de transmitere – asimilare de noi cunoștințe (82,1 %), dar își găsește locul și în
activități de verificare și evaluare (53,8%), cât și în activitatea de formare de priceperi și
deprinderi (48,7%), 46,2% activitatea de recapitulare și sistematizare , activitatea mixtă 23,1%

50

Fig. III.14 – Repartizarea lotului de cercetare în funcție de măsura în care consideră că
preșcolarii sunt antrenați în învățare atunci când utilizează TIC
Calculatorul reprezintă un mijloc valoros în procesul de predare -învățare -evaluare a
cunoștințelor în măsura în care produce învățarea. 79 ,5% dintre educatoare consideră că
preșcolarii sunt antrenaț i în învăț are în mare măsură , 12,8% în foarte mare măsură atunci când
utilize ază în cadrul activităților TIC si 7,7 % î n mica masura.

III.1.2. Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor pentr u părinț i
Pentru a obține informații referitoare la uilizarea TIC în învățământul preșcolar am
aplica t un chestionar care cuprinde 10 ite mi, unui număr de 100 părinț i selectați din grădinițele
de preșcolari din grupul țintă, res pectiv Grădiniț a nr. 191, Grădinița nr. 231 , Grădinița nr.
240, Grădinița nr. 273 .

Fig. III.15. Opiniile părinților privind a ccesul copiilor la calculator

Aproape 70% ( 64,6% ) din părinții chestionați au răspuns că vârsta potrivită pentru a folosi
calculatorul este după 7 ani, 33,3% consideră că între 3 -7 ani și 2,1% până în 3 ani.

51

Fig.III.16. Opiniile părinților privind i nteresul copilului pentru tehnologia moderna
Procentul de 83,3% de la această întrebare demonstrează faptul că, sunt foarte interesati
copiii de tehnologia modernă, atât acasă cât și la grădiniță iar 15,6% au răspuns că d oar uneori
sunt atrași de calculato r, tabletă, laptop.

Fig.III.17 . Opiniile părinților privind t impul petrec ut de copil în utilizarea tehnologiilor
moderne
În urma aplicării acestui chestionar, am rămas surprinsă de răspunsurile părinților, de cât
de mult timp petrec copiii în fața tehnologiei moderne, 47,9% au afirmat despre copiii lor ca
petrec 2 -3 ore, 46,9% petrec 1 ora, iar 5,2% nu au acces deloc.

52

Fig.III.18 . Opiniile părinților privind i nfluența tehnologiei moderne asupra copilului

37,5 % dintre părinți au afirmat că tehnologia modernă influențează copilul in mare
masura, 30,2 % influențează în foarte mare măsură, 30,2 % influețează în măsură moderată .

Fig.III.19 . Dotarea sălii de grupă cu tehnologie modernă

Un procent de 82,3% dintre sălile de grupă sunt dotate cu teh nologie modernă și
beneficiază de ea atât cadrele didactice, cât și preșcolarii iar 17,7 % nu sunt dotate astfel.

53

Fig.III.20 . Interesul cadrelor didactice pentru folosirea tehnologiei modern

Cadrele didactice utilizează Tic în cadrul activităților didactice într -un procent destul de
mare, si anume, 93,7 % iar 6,3 % nu pun accent pe aceste mijloace moderne de învățămant, în
opinia părinților.

Fig.III.21 . Interesul copiilor față de activităț ile unde se utilizează TIC

În urma analizării acestui grafic observăm că interesul copiilor față de activitățile
desfăș urate cu ajutorul TIC este foarte mare (97,9 %) , 2,1 % au răspuns că nu sunt interesați.

54

Fig.III.22 . Măsura în care mijloacele media modelează comportamentul copilului

Părinț ii consideră într -un procent de 35,8 % că mijloacele moderne modelează
comportamentul copilului în mare măsură, 34,7 % afirmă că modelează în măsură moderată,
23,2 % au răspuns că modelează în foarte mare măsură.

Fig.III.23 . Îmbunătățirea activității didactice prin utilizarea noilor tehnologii

Părinții chestionati au răs puns într -un procent de 61,5 % că utilizarea noilor tehnologii
conduc e la îmbună tățirea act ivităț ii didactice, 32,3 % au răspuns că parțial îmbunătățesc calitatea
actului educativ iar 2,2 % spun, categoric, că nu îmbun ătățesc activitatea desfășurată .

55

Fig.III.2 4. Antrenarea copiilor în procesul de învățare cu ajutorul TIC
Prin procentele obținute la această întrebare observăm că 58,5 % dintre părinți consideră
că, în mare măsură copiii sunt antrenați în procesul de învățare, 27,7 % sunt de părere că în mică
măsură sunt antrenați copiii în actul didactic, 11,7 % afirmă că, în foarte mare măsură copii sunt
antrenați.

56
CAPITOLUL IV
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Această cercetare a fost realizată atât prin metoda anchetei pe baz ă de chestionar adresat
cadrelor didactice și părinților, cât și prin interviuri individuale semistructurate aplicate cadrelor
didactice și părinților. Deoarec e chestionarele au fost aplicate cadrelor didac tice și părinților,
acestea au fost elaborate astfel încât să se poate extrage infor mațiile necesare în legătură cu
atingerea obiectivelor propuse, dar și pe ntru a confirma sau infirma ipoteza propusă.
În acest capitol am urmărit câteva puncte de vedere ce pot fi grupate în mai multe
categorii, după cum urmează:
 mijloace de învățământ utilizate;
 dotarea sălilor cu mijloace tehnice;
 la ce tipuri de activitati utilizeaza cadrele didactice TIC ;
 ce soft -uri educa ționale folosesc cadrele didactice atunci când se pregătesc pentru
activităț i;
 măsura în care copiii sunt antrenați în învățare atunci cand cadrele didactice folosesc în
activități Tic;
 avantajele si dezavantajele utilizarii TIC in procesul instructiv – educative;
 participarea cadrelor dida ctice la cursuri de formare în domeniul noilor tehnologii.
Înainte de a detalia schema vom prezenta răspunsurile cadrelor didactice și părinților la
interviuri.
IV.1. Răspunsurile obținute în urma interviurilor individuale semistructurate
Pentru a cunoaște mai bine profilul grădinițelor selectate am elaborat două grile de
interviu individual semistructurat astfel:
 pentru cadre didactice interviul este format din 7 întrebări;
 pentru părinți interviul este format din 6 întrebări.
IV.1.1. Răspunsurile obținute în urma aplicării interviurilor cadrelor didactice
În urma aplicării interviurilor individuale semistructurate celor 5 cadre didactice am putut
obține atât date cantitative cât și date calitative referitoare la:
 dotarea grupelor cu m ijloacele necesare utilizării TIC;
 sursele online pe care le folosesc cadrele didactice pentru a se informa atunci când se
pregătesc pentru activități;

57
 categorii de activități în care utilizează mai des TIC;
 participarea cadrelor didactice la cursuri de formare în domeniul noilor tehnologii.
Utilizarea noilor tehnologii în educație contribuie la o mai bună pregătire a
preșcolarilor
Din raspunsul l a această întrebare a rezultat faptul ca utilizarea noilor tehnologii
contribuie, in mod cert, la o mai buna pregatire a elevilor, si anume: îi ajută pe copii în formarea
și pregătirea pentru școală, pentru utilizarea noilor tehnologii digitale în școală; copiii rețin c u
ușurință noile informații dacă sunt stimulați vizual ș i auditiv; contribuie la o mai bună pregătire a
preșcolarilor, deoarece aceștia sunt fam iliarizați cu noile tehnologii î ncă de mici; preșcolarii
interacționează mai mult; facilitează procesul de învățare și îl consolidează; activitățile devin mai
atrăgătoare pentru ei.
Dotar ea clasei cu tehn ologie modernă (calculator, videoproiector etc)
Toate cadrele didactice intervievate au precizat faptul că dispun de videoproiector la care
ele au acces, deoarece copiii au vârste până în 6 ani și nu pot manipula această aparatură.
De asemenea s ălile de clasa dispun și de calculatoare pe care le utilizează doar cadrul
didactic,preșcolarii, nu. Toate educatoarele au precizat faptul că utilizează aceste mijloace zilnic.
Categoriile de activități în care tehnologia ocupă un loc important
Cadrele didactice consideră că noile tehnologii pot fi utilizate cu precădere la activitățile
pe domenii experiențiale (activitate matematică, cunoașterea mediului, educarea limbajului),
activitățile liber alese, opționalul de limba engleză, atât la activitățile d e predare cât și la cele de
consolidare și evaluare.
Îmbunatatirea activitatii didactice de cand se utilizeaza tehnologia moderna
In opinia cadrelor didactice intervievate, tehnologia moderna imbunatateste actul
didactic, acestea motivand raspunsul astfel: s-au îmbogățit cunoștințele copiilor legate de lumea
înconjurătoare și mai ales legate de alte zone ale cunoașterii la care copiii nu au acces în mod
curent, nemijlocit; cunoștințele au fost însușite mai ușor și temeinic, utilizarea tehnologiei
conducând la un real progress în activitatea didactică; copiii sunt mai atenți și mai captivați,
activitatea devenind mai atractivă; s-a remarcat un progres în ceea ce privește rapidi tatea însușirii
noilor informați i. Copiii au devenit mai receptivi deoarece sunt fo arte atrași de aceste tehnologii.
Exemple de jocuri pe calculator/softuri educaționale utilizate în activitatea didactică
Cadrele didactice au precizat că utilizează softuri educa ționale de la următoarele edituri:
PitiClic, Edu,și revista interactivă A, B, C cu cântece, enumerand: DubluClic -In casa surprizelor,

58
Edu- Minunile naturii, Edu – Calatorie in jurul cuvintelor, Edu – povesti prescolari – Gradina Zoo,
Edu Prescolari – Tup in explorarea mediului , Piticlic – In lumea gazelor, piticlic is i alege o
meserie, Fise distractive si educationale pentru copii.
Sursele online de informare accesate atunci când se pregătesc pentru activitățile
didactice
Educatoarele apelează cel mai des la următo arele surse online: Didactic.ro este cel mai
des accesat, Youtube, Google și altele din domeniul educațional în funcție de necesități.
Participarea la cursuri de formare în domeniul utilizării noilor tehnologii/TIC
Cadrele didactice intervievate, participand la cursuri legate de noile tehnologii s -au
familiarizat cu noi modalități de documentare ș i utilizare a noilor tehnologii, au avut baza
teoretica, dar si practica pentru a insera TIC in activitatea de predare – invatare -evaluare, au aflat
noi metode de a folosi calculatorul. Ac estea afirmă că după parcurgerea acestor cursuri, au
utilizat tehnologia modernă într -o mai mare măsură în activitatea didactică, deoarece au invatat
sa se informeze din mediul online pentru a -si pregati programul instructive -educativ si pemntru
desfasurar ea activitatilor cu copiii, utilizand periodic mijloacele tehnice.
Două dintre cadrele didactice intervievate au participat la cursul ECDL, beneficiile în
urmă absolvirii cursului fiind majore pentru că au facilitat utilizarea programelor Word, Power
Point, E xcel, lucru ce le -a ușurat munca, semnificativ, în pregătirea activităților didactice.
Trei dintre cadrele didactice au răspuns că nu au participat la un astfel de curs, deși ar
dori să participe considerându -l foarte util în procesul i nstructive -educativ.
IV.1.2. Răspunsurile obținute în urmă aplicării interviurilor adresate părinților
În urmă aplicării interviurilor individuale semistructurate celor 5 părinți am putut obține
atât date cantitative cât și date calitative referitoare la:
 ce filme îi atrag pe copiii de vârstă preșcolară;
 ce jocuri online preferă preșcolarii;
 schimbările intervenite în comportamentul copilului dacă utilizează tehnologia modernă un
timp mai îndelungat;
 timpul limită impus de părinte pentru sta tul la calculator;
 necesitatea Tic în educația copilului, la vârstă preșcolară.

59

Filme de care copii i sunt atrași
La această întrebare părinți i intervievați au dat următoarele răspunsuri: Desene animate
care au fo st îndrăgite și de alte generați i, precum Albă că Zăpadă, Cenușăreasa, Colț Alb dar și
filme mai moderne, cum ar fi: Masha și Booba, Dora, Purcelușa Peppa, Masha și ursul.
Jocuri on line prefer ate de copii

Piața de gaming este într -o continuă creștere, mai ales că , de câțiva ani buni plăcerea de
a te juca nu mai este restrânsă de monitorul unui computer. Jocurile au fost adaptate pentru
tehnologia moderna, precum: telefon mobil, tablete, laptop, oferă o mai mare posibilitate copiilor
de a le accesa oricând doresc ș i oriunde se află. Această tendință presupune ca jocurile noi sa fie
permanent reinventate și dezvoltate , iar din acest motiv, marii creatori de jocuri se întrec în
crearea celor mai interesante, interactive și captivante jocuri.
Cel mai popular joc al momentului este Minecraft, este unul dintre cele mai populare
jocuri la momentul actual, fiind potrivit pentru toate vârstele. Lumea jocului Minecraft este mai
mult decât interesantă: poți construi, te poți bate cu oamenii răi și poț i face cam tot ceea ce îți
dorești. Există și un mod de supraviețuire care se va dovedi util pe parcursul jocului și trebuie
menționat că jocul beneficiază de update -uri frecvente.
Unii dintre părinți au răspuns că preșcolarii nu se joacă pe c alculator, considerând că
sunt prea mici pentru astfel de jocuri, alții au răspuns că se joacă Brow stars, Șah , X și 0.
Jocuri off line preferate de copii

Jocul este activitatea preferata a copiilor si forma cea mai placuta de invatare, jocurile
aduc bucu rie si ne apropie unii de altii. Jucandu -se copilul descopera lumea si pe sine, traieste
bucuria prieteniei, a iertarii, invata sa aiba rabdare, sa renunte, sa imparta, sa daruiasca, invata ca
poate castiga chiar si atunci cand a pierdut. Copii sunt foarte bucurosi atunci cand un adult se
joaca cu ei, cand acesta este prin joc prezent si atent, implicat si iubitor .
Părinți i intervievați au răspuns că preșc olarii nu se joacă pe calculator, unii dintre ei
prefer ă De-a v-ați ascunselea, interpretarea rolurilor din pove ști, altii prefer jocuri frumoase si
moduri sanatoase de a -si petrece timpul impreuna cu parintii , jocuri educative prin care invata si
aprofundeaza continuturile povestilor sau jocuri pentru sanatatea sufleteasca a copiil or, un

60
părinte afirmând că preșcolarului îi place să pună fețe zâmbitoare pe whatsapp, doar acolo având
acces să se joace.
Schimbări aparute în comportamentul copilului dumneavoastră dacă utilizează mai
mult de 2 ore tehnologia modernă

Copilul, in fata tehnolog iei, are o stare mentala pasiva , absorbind totodata o cantitate
uriasa de informatii, pe care nu o intelege in totalitate, nu o organizeaza si nu o proceseaza
corespunzator. Dupa o vizionare prelungita, copiii vor avea tendinta de a ramane in aceea si stare
de pasivitate sau de neimplicare in cunoasterea lumii reale.
Utilizarea in exces a tabletelor il face pe copil sa devina mai inchis, sa nu isi doreasca sa
socializeze cu cei din jur, sa nu mai desfasoare activitati pe care alta data le facea cu pl acere.
Un singur părinte a răspuns că nu a observat schimbări de comportament, deoarece nu i -a
permis prea mult ac cesul la calculator, restul de patru părinți respondenți au confirmat afirmația
că există schimbări de comportament, și anume: agi tație, iritabilitate, neatenție, lipsă de
coordonare, neascultare, nervozitate, plus că vor din ce în ce mai mult să stea în față
calculatorului, tabletei etc.
Timpul limita impus pentru statul la calculator

Pentru sanatatea copilului, timpul petrecut in fata tehnologiei moderne trebuie limitat in
functie de varsta acestuia.
Din raspunsurile la aceasta intrebare a reiesit faptul c ă toți părinți i permit copiilor să stea
la calculator, tablet ă, însă, unii, maxim o ora, alții doar în weekend sau când este vremea urâtă și
nu se poate ieși afară.
Necesitatea TIC (Tehnologia informației și a comunicațiilor) la vârsta prescolara în
educația copilului ( acasă, la grădiniță)
Parintii intervievati au raspuns in mod diferit, si anume: d oidintre acestia au menționat
că da, este necesară Tic , deoarece sunt familiarizați cu aceste tehnologii, trei părinți consideră că
nu este necesară utilizarea Tic, la această vârstă personalitatea copilului fiind în formare, când
trebuie să socializeze și să se comporte frumos, modelele oferite de Tic nu sunt întotdeauana
corespunzătoare acestui deziderat.
În cele ce urmează voi prezența rezultatele obținute raportându -mă la cele 6 c ategorii
prezentate în capitolul anterior :

61

Mijloace de invatamant utiliza te
Opinia cadrelor didactice și a părinților cu privire la mijloacele de învățământ utilizate
este evidențiată de rezultatele obținute la itemii …..din chestionarul pentru cadre didactice si
itemul… din chestionarul pentru parinti.
Analizând aceste rezultate pot concluziona că 41 % dintre educatoare , atunci când aleg
mijloacele de învățământ pentru o activitate, au în vedere în primul rând asimilarea mai rapida a
cunostintelor, capacitatilor si deprinderilor. Cadrele didactice urmăresc în proporție d e 23,1%
particularitatile de vârstă ale copiilor din clasa respectivă . Alte aspect e avute în vedere de cadrele
didactice atunci când aleg mijloacele de învățământ sunt: abordarea interdisciplinaritatii, crear ea
unui sistem de autoinstruire etc.
Având în ve dere faptul că toate cadrele didactice apelează la calculator în diverse situații
putem concluziona că acesta este valoros în procesul de predare – învățare, asigurând accesul
facil și eficient la informații și noțiuni .
Cadrele didactice che stionate sunt în proporție de 60 % parțial de accord sau total de
acord că reușita unei activități este condiționată de mijloacele didactice utilizare, iar 40% au
răspuns dezacord parțial la aceast ă afirmaț ie.
Mijloacele de învățământ prezintă foarte multe avantaje, îndeosebi pentru copiii de vârsta
preșcolară, deoarece la această vârstă aceștia posedă o gândire concretă.
Eficiența unui mijloc didactic depinde de modul în care aces ta este raportat la
obiectivele operaționale urmărite, la conținutul care urmează să fie transmis și, nu în ultimul rând,
la metodele și procedeele folosite în cadrul activității respective.
Cadrele didactice chestionate folosesc în proporție de 41% mijloace de exersare și
formare a deprinderilor, in procent de 30,8% mijloace informativ – demonstrative, 25,6%
mijloacele tehnice audio -video, iar 2,6% mijloace de raționalizare a timpului în cadrul
activităților .
Dintre parintii choestionati, intr-un procent de aproape 60% (58,5) % consideră că, în
mare măsură copiii sunt antrenați în procesul d e învățare, 27,7 % sunt de părere că în mică
măsură sunt antrenați copiii în actul didactic, 11,7 % afirmă că, în foarte mare măsură copii sunt
antrenați in procesul de invatare.

62

Dotarea salilor cu mijloace tehnice
Dotarea salilor cu mijloace tehnice poate fi apreciată analizând rezultatelor obținute la
itemul 4 din ches tionarul pentru cadre didactice si comparand cu rezultatele obținute la itemul 5
din chestionarul pentru parinti.
Educatoarele consideră în proporție de 94,9%, iar parintii în proporție de 82,3% că în
procesul de predare -învățare -evaluare , un cadru didactic are nevoie de un calculator.
Educat oarele dispun în proporție de 87,2% de un calculator, iar 7,1 % au calculatoare și
pentru preșcolari. Procentul de 7,1 % situații în care sălile de grupă sunt dotate cu calculatoare
pentru preșcolari este foarte mic. In procent de 5,7 % sălile de clasă nu au în dotare niciun
calculator. Această situați e se datorează probabil slabei finanțări sau unui management defectuos
deoar ece unele unități școlare sunt mai bine dotate cu mijloace tehnice, iar altele au foarte puține .
Un procent de 82,3% dintre sălile de grupă sunt dotate cu tehnologie modernă și
beneficiază de ea atât cadrele didactice, cât și preșcolarii iar 17,7 % nu sunt dotate astfel.
Parint ii intervievați consideră că școala românească este sufo cată de noțiuni greoaie,
programe prea încărcate, metode învechite și prejudecăți, dar pentru învățământul preșcolar
totuși consideră că este în acord cu societatea pe care o des ervește deoarece se vizează formarea
complexă a copilului.
Tipuri de activitati in care se utilizeaza TIC de catre cadrele didactice
Tipurile de activitati în care cadrele didactice utilizează TIC în activitatea didactică poate
fi apreciată prin analiza rezultatelor obținute la itemii 6,7, din chestionarul adresat cadre lor
didactice si a rezultatelor obținute la itemul 6 din chestionarul adresat parintilor ai caror copii
frecventeaza invatamantul prescolar .
Parint ii consideră că educatoarele utilizează Tic în cadrul activităților didactice într -un
procent destul de mare (93,7 %) iar un procent de 6,3 % dintre parintii chestionati afirma ca
educatoarele nu p un accent pe aceste mijloace moderne de învățămant, în opinia părinților.
S-a constatat ca aproape 50% (48,7%) dintre c adrele didactice chestionate sunt total de
acord, că, în orice activitate pe domenii experiențiale o secvență poate fi organizată cu ajutorul
calculatorului, 43,6% sunt parțial de acord cu această afirmație, 4,9% nu sunt nici de acord dar

63
nici în dezacord cu această afirmație, iar 2,8% exprimă dezacord parțial. Atunci când
calculatorul este utilizat în educația preșcolarilor permite transmiterea și asimilarea noilor
cunoștințe într -un mod care îi atrage pe copii, procesul educativ devine mai eficient, copiii învață
jucându -se.
Dintre educatoare 48,7% sunt total de acord cu faptul că orice noțiune introdusă/
consolidată cu ajutorul TIC este mai ușor accesibilă și contribuie la trecerea treptată de la
abstract la concret, 41% fiind parțial de acord.
Consider că instruirea asistată de calculator poate fi utilizată cu succes în învățământul
preșcolar. Experiențe le din natură spre exemplu, pot fi surprinse și utilizând calculatorul,
preșcolarii pot observa transformările care au loc în natură, diverse specii de plante și animale
amplasate în mediul lor de viață. Programele oferite de computer pot simula etapele de zvoltării
unei plante sau momentele evoluției unor specii de animale.
Parint ii consideră că educatoarele utilizează Tic în cadrul activităților didactice într -un
procent destul de mare (93,7 %) iar un procent de 6,3 % dintre parintii chestionati afirma ca
educatoarele nu pun accent pe aceste mijloace moderne de învățămant, în opinia părinților.
Educatoarele chest ionate utilizeaza noile tehnolog ii cu precădere în activitățile de
transmitere – asimilare de noi cunoștințe (82,1 %), dar și în activități de veri ficare și evaluare, în
activitatea de formare de priceperi și deprinderi, a ctivitatea de recapitulare și sistematizare ,
activitatea mixtă. Carele didactice intervievate precizează că folosesc mijloacele TIC îndeosebi
în cadrul activităților matemetice, cun oașterea mediului, educarea limbajului și activităților liber
alese.
Soft-urile educaționale folosite cadrele didactice pentru pregatirea activităților
Referitor la softutile educaționale pe care le folosesc cadrele didacatice în procesul
instructiv -educativ și sursele online pe care le utilizează pentru a se informa atunci când se
pregătesc pentru activități am obți nut dat e analizând itemi11,12 din chestionarul adresat cadrele
didactice si itemul 5 din interviul adresat cadrele didactice .
S-a constatat că intr -un procent de 61,5 % dintre cadrele didactice utilizează soft -uri
educaționale în procesul instructiv -educativ ceea ce ne arată că oferta de softuri educaționale are
suficiente resurse pentru învățământul preșcolar.
Analizând răspun surile am constatat că cele mai folosite softuri educaționale sunt PitiClic
și Edu la care apelează cea mai mare parte a educatoarelor, alături de care întâlnim într -o măsură
mult mai mică: Erc Press, CD Foxi, editura Diana (Pachet soft educațional), Intui tex, Tux Paint,

64
ESL for young learners, ESL for young learnerse -learning in EnglishAlive Soft Educațional, Soft
Educațional Leap Pad (Ultra ebook). Cele mai accesate site -uri sunt Didactic.ro, Youtube,
Google, www/e -mentorat.ro, https://www.eslgamesplus.com .
Măsura în care copiii sunt antrenați în învățare atunci cand cadrele didac tice
folosesc în activități TIC
Măsura în care copiii sunt antrenați în învățare atunci cand cadrele didactice folosesc în
activități TIC rezulta din rezultat ele obținute la itemul 8, 14 din chestionarul adresat cadrelor
didactice și rezultatele obtinute la itemii 7 si 10 din chestionarul adresat parintilor.
Tenologia moderna reprezintă un mijloc valoros în procesul de predare -învățare -evaluare
a cunoștințelor în m ăsura în care produce învățarea, un procent de aproape 80% (79,5% ) dintre
educatoare consideră că preșcolarii sunt antrenați în învăț are în mare măsură , 12,8% în foarte
mare măsură atunci când utilizează în cad rul activităților . Antrenarea copiilor în învățare cu
ajutorul noilor tehnologii determină achiziționarea eficientă a conținuturilor și contribuie la
formarea permanentă a preșcolarilor
Educatoarele intervievate consideră că utilizarea noilor tehnologii îi ajută pe copii în
formarea și pregătirea pentru școală, facilitând procesul de însușire, consolidare a cunoștințelor,
precum și cel de aplicare a informațiilor în activități distincte, aducând un plus de noutate la
fiecare activitate predată. Calculatorul reprezintă deci un mijloc valoros în procesul de predare –
învățare -evaluare a cunoștințelor în măsura în care produce învățarea.
La intrebarea ”În ce măsură considerați că TIC stimulează potențialul intelectual?” putem
constata aproape 80% dintre respondenți (79,5% ) consideră că TIC stimulează potențialul
intelectual în mare măsură, 10,3% cred că potențialul intelectual este st imulat în foarte ma re
măsura . Există și un procent, foarte mi c (1,2 %), de cadre didactice care consideră că potențialul
intelectual este stimulat în foarte mică măsură atunci când utilizază TIC.
Noile tehnologii, utilizate în condiții corespunzătoare, dezvoltă toate mecanism ele psihice
implicate în actul cunoașterii, desăvârșește deprinderile și obișnuințele de muncă intelectuală.
Este un important mijloc de modelare cognitivă, care antrenează și pune în valoare capacitățile
intelectuale.

65
Avantajele și dezavantajele utilizării TIC în procesul instructiv – educativ
Avantajele și dezavantajele utilizării TIC în procesul instructiv – educativ pot fi
identificate analizând răspunsurile date de cadrele didactice chestionate la întrebarea 10 s i
răspunsurile oferite de parinti i chestionați la întrebările 8 .
Calculatorul reprezintă un mijloc didactic foarte util profesorului, chiar și preșcolarilor
însă utilizarea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătățească din punct de vedere
calitativ activitatea de predare -învăț are-evaluare .
În cadrul activităților instructiv -educative din grădiniță sunt introduse secvențe didactice
bazate pe în vățarea asistată de calculator ( https://www.academia.edu )
Utilizând calculatorul în cadrul acti vităților didactice desfășurate cu copiii, pentru
evoluția preșcolarului, am sesizat o serie de beneficii, dar și de inconveniente determinate de
utilizarea acestuia. Coroborând experiența personală, documentația de specialitate și răspunsurile
date de cad rele didactice și parinti i voi evidenția în continuare o serie de avantaje ale utilizării
fișierelor media în instruirea copiilor, fără a neglija dezavantaje utilizării neechilibrate a
calculatorului în formarea și dezvoltarea preșcolarului .
Utilizarea mij loacelor tehnice în activitățile de învățare desfășurate în grădiniță, prezintă o
serie de avantaje pentru formarea și dezvoltarea preșcolarilor:
Facilitea ză procesul de asimilare, fixare, consolidare și verificare a cunoștințelor.
Preșcolarii au posibilitatea să intre în contact cu informații prin documentare proprie. În
cadrul jocurilor educative de tip ”Piticlic”, ” Edu”, ErcPress”, preșcolarii pot obține
informații pe care să le imbine cu noțiunile pe care le -au dobândit în tipul activităților
educative clasice.
Asigură învățarea prin joc, astfel reprezintă un mijloc de învățare preferat de copii pentru
că este animat, interactiv. Jocul este caracteristic preșcolarului care poate asimila
informațiile în mod plăcut, fără să resimtă efortul dep us atunci când se concentrează.
Stimulează gândirea logică și imaginația. Acest aspect reiese din rapiditatea cu care copiii
observă sarcinile de lucru și intuiesc paș ii pe care trebuie să -i parcurgă, fără a se simți
uneori nevoia de a face precizări tehnice detaliate.
Întărește motivația copiilor în procesul de învățare datorită faptului că, utilizând
calculatorul, aceștia observă că pot avea acces la o multitudine de informații mijlocite de
către acesta. Copiii sunt atrași de succesiunea de imagini care se derulează odată cu
explicațiile aferente, respectând nivelul lor de înțelegere.

66

Stimulează interesul, curiozitatea, independența în rezolvarea sarcinilor, în căutar ea
soluțiilor. Copilul dă dovadă de dezinvoltură în explorarea și valorificarea informațiilor
oferite de computer.
Reprezintă un adevărat sprijin pentru copiii cu cerințe educative speciale. Aceștia pot fi
mai ușor integrați în societate și în procesul ed ucațional. Cei cu deficit de atenție sunt mai
ușor captați datorită dinamismului vizual al prezentărilor, iar cei cu deficiențe locomotorii
pot utiliza tastatura și mouse -ul, chiar dacă au dificultăți ale pensei și motricității fine.
Calculatorul poate pe rmite simularea fenomenelor naturale care nu pot fi sesizate și
observate în realitate. Atunci când nu există materiale didactice adecvate, există
posibilitatea ca preșcolarul să nu înțelegă cum se produc anumite reacții fizice sau cum se
manifestă anumite corpuri, fenomene în mediul lor firesc de existență. Aceste tipuri de
secvențe de învățare sunt desfășurate de regulă în cadrul activităților experiențiale sau a
activităților liber alese
Utilizarea calculatorului prezinta si o serie de dezavantaje :
 Formarea unei păreri deformate despre lumea reală, în mod special preșcolarii sunt cei
care pot confunda realul cu virtualul, acest aspect putând conduce la neadaptarea la viața
socială adevărată;
 Diminuarea atenției față de secvențele clasice de predare, care, în comparație cu cele
bazate pe metodele alternative, par monotone. Preșcolarii pot ajunge să reacționeze
numai la stimuli lansați de calculator. Ei nu mai reacționează la elementele comunicării
verbale, nonverbale, paraverbale, pot deveni dependenți mai mult de tehnologie decât de
cel/cea care îi educă.
 Posibilitatea instalării unei stări de izolare și rupere a contactului cu lumea reală datorită
faptului că preșcolarul neglijează relația cu colegii, cu familia, poate deveni un singuratic,
fără priet eni;
 Unele jocuri dezvoltă și încurajează violența;
 Folosirea excesivă poate conduce la îngrădirea și limitarea dezvoltării afective în limite
normale a copiilor;
 Poate dezvolta și amplifica unele afecțiuni ocular, ale coloanei vertebrale datorită unei
poziții defectuase;
 Pierderea abilităților practice (mânuirea materialului, analizarea lui prin căi clasice: văz,
auz, miros, gust);
 Dependență determinată de succedarea rapidă a imaginilor și de intensitatea coloanei
sonore ;

67
 Logofătu M. spunea despre calc ulator că reprezintă o ”fabrică uriașă de cunoaștere, dar
care exploatată excesiv provoacă pierderea unor aspecte din lumea basmelor, poveșt ilor,
a jocurilor în aer liber” ( 2005, p. 28) .
Consider că daca sunt utilizate și dozate în mod corect în cadrul activitățior instructiv
educative, noile tehnologii, pot determina în actul educativ doar aspecte pozitive. Pentru mine,
calculatorul a devenit un mijloc didactic pe care îl folosesc aproape zilnic, dar într -o mi că
măsură în fiecare zi, în vederea eficientizării activității educative pe care o desfășor.
Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare in domenii noilor tehnologii
Informații referitoare la participarea cadrelor didactice la cursuri de forma re în domeniul
noilor tehnologii am obținut cu ajutorul itemului 7 din grila de interviu a cadrelor didactice .
Am constatat că educatoarele au participat cu precădere la cursuri de inițiere în utilizarea
calculatorului. Atât directorii cât și cadrele didac tice consideră că aceste cursuri au răspuns
nevoilor de formare pe care acestea le -au avut, informațiile pe care le -au primit au fost
valorificate ulterior în activitatea instructiv -educativă. În urma participării la aceste cursuri,
măsura în care educatoa rele au utilizat noile tehnologii în activitatea didactică a crescut, acestea
precizând că folosesc periodic mijloacele tehnice.

68

CAPITOLUL V
CONCLUZII SI RECOMANDARI

V.1. Concluzii
Prin cercetarea de față am urmărit gradul de utilizare a tehnologiei informației și
comunicării în învățământul preșcolar cu scopul de a identifica diferite aspecte legate de noile
tehnologii în activitățile desfășurate cu preșcolarii.
Adaptarea copiilor de azi la lumea in care ei vor fi a dulti nu se poate face decat tinand
pasul cu benefic iile tehnologiei moderne.
Utilizarea calculatorului este vitală în societatea de azi și în multe grădinițe copiii învață
să-l folosească și îl folosesc în cadrul activităților desfășurate în aceste unități de învățământ .
Învățământul trebuie să răspundă nevoilor și dorințelor copiilor de azi, pentru că aceștia
trăiesc într -o lume digitală. Folosirea celor mai noi tehnologii începând chiar cu învățământul
preșcolar face parte din evoluția naturală a învățării și pare a fi o soluție firească la provocările
moderne din zilele noastre.
Utilizarea mijloacelor TIC în activități este apreciată de toți co piii. Procentul destul de
mic, (25,6 %) de cadre didactice care utilizează întotdeauna calculatorul vine ca urmare a
grădinițelor nedotate cu mijloacele informaționale și comunicaționale. Deși multe grupe sunt
dotate cu calculator pentru cadrele didactice, foarte puține au calculatoare pentru preșcolari,
dintre acestea cele mai multe fiind în învățământul privat.
De asemenea dotarea cu videoproiectoare este deficitară. În urma prelucrării, analizei și
interpretării datel or pot prezenta câteva concluzii:
o Cadrele didactice (60%) consideră că reușita unei activități este condiționată de mijloacele
didactice utilizate în alegerea cărora având în vedere în primul rând asimilarea mai rapidă a
cunoștințelor și ulterior țîn ând cont de particularitățile de vârstă ale copiilor;
o Atât cadrele didactice cât și parintiii consideră că în procesul de predare -învățare evaluare o
educatoare are nevoie de un calculator;
o Interesul educatoarelor pentru utilizarea noilor tehnologi i în educație a crescut, dar, în continuare,
acestea folosesc cu precădere mijloacele informativ -demonstrative și mijloace pentru exersarea
și formarea deprinderilor;

69
o Mijloacele informatice moderne măresc semnificativ atractivitatea procesului educațio nal,
aducând un plus de noutate la fiecare activitate predate;
o Calculatorul reprezintă deci un mijloc valoros în procesul de predare -învățare -evaluare a
cunoștințelor în măsura în care produce învățarea;
o Utilizarea noilor tehnologii îi ajută pe copii să -și formeze aptitudinea de școlaritate, noțiunile
introduse/consolidate cu ajutorul TIC sunt mai ușor accesibile și contribuie la trecerea treptată de
la abstract la concret, preșcolarii fiind antrenați în învățare într -o mai mare măsură atunci când
cadrul didactic utilizează în cadrul activităților aceste mijloace;
o Utilizarea noilor tehnologii în educație este benefică, stimulează în mare măsură potențialul
intelectual, punând în valoare capacitățile intelectuale și conducând la o creștere a performa nțelor
cognitive;
o Utiliz area mijloacelor moderne prezintă foarte multe avantaje, însă cadrele didactice trebuie să ia
în considerare și dezavantajele;
o Avînd în vedere faptul că tehno logia modernă este într -o continua evoluție, acest lucru impune o
formare continuă a cadrelor didactice în acest domeniu deoarece instruirea asistată de calculator
presupune o pregătire corespunzătoare a cadrului didactic;
Utilizarea noilor tehnologii în activitatea didactică aduce un plu s de noutate la fiecare
activitată predată, însă există factori care îngreunează acest lucru precum:
 dotarea insuficientă cu mijloacele tehnice necesare a grădinițelor ;
 pregătirea insuficientă a cadrelor didactice pentru a utiliza la clasă noile tehnolog ii;
 conservatorismul cadrelor didactice , deoarece implementarea noilor tehnologii
necesită schimbări de atitudine, eforturi pentru a -și însuși și forma noi abilități, noi
competențe;
 lipsa, îndeosebi din grădinițe, a personalului calificat care să rezolve problemele
tehnice.
În urma celor observat e și cercetate pot concluziona că, în ciuda dotărilor existente, multe
cadre didactice din învățământul preșcolar au început să folaseas că TIC în activitățile instructiv –
educativ e, urmărind atât încurajarea participării și a inițiativei preșcolarilor cât și dezvoltarea
performanțelor cognitive, cele mai multe educatoare se implică în activitatea didactică cu
întreaga personalitate și nu se rezumă doar la transmiterea cunoștințelor.
Corelând datele obținute cu cele cunoscute în literatura de specialitate studiată, am ajuns
la concluzia că ipoteza de la care am plecat este adevărată, pentru că, într -adevăr, folosirea
tehnologiei informației și comunicațiilor imbunatateste calitatea a ctului educational si dezvoltă
performanțele cognitive ale preșcolarilor.

70
Vasile Molan, în revista Tribuna preciza faptul că a fi profesor înseamnă să te dedici
celor pe care -i educi, să ai sentimente pozitive față de ei, să le oferi dragostea și respectu l tău,
să fii conștient că le influențezi viața și ești răspunzător pentru asta în fața lo r, a părinților, a
societății.
Natura relațiilor pe care educatoarea le stabilește cu copiii este determinată nu numai de
modul de abordare a activității și de trăsăturile sale de personalitate, ci și de trăsăturile
individuale și de grup ale preșcolarilor. Având în vedere că în prezent interesul copiilor pentru
școală este din în ce mai scăzut, folos irea noilor tehnologii reprezintă un factor care îi atrage și îi
implică în același timp, activitățile devenind astfel mai atractive. Și pentru a -i ademeni și mai
mult, tehnologiile informaționale și comunicaționale trebuie combinate cu jocul și metodele
interactive, venind ca o modalitate de a răspunde la provocările moderne din zilele noastre în
cadrul procesului instructiv -educativ.
Utilizarea mijlocacelor TIC satisface cerințele unui învățământ formativ, deoarece
antrenează majoritatea copiilor, chiar și pe cei timizi, sporește gradul de motivare a învățăturii
prin satisfacțiile pe care preșcolarii le obțin cu ajutorul rezulatelor pozitive ale muncii lor. Din
experiența mea la clasă și din opiniile cadrelor didactice chestionate, am constatat că noile
tehnologii pot fi folosite în toate activitățile pe domenii experiențiale și activitățile liber alese dar
sunt utilizate cu precădere în cadrul activităților matematice, cunoașterea mediului și educarea
limbajului, putând fi introduse în orice moment al cti vității, pentru înțelegerea unor noțiuni,
pentru consolidarea cunoștințelor, în evaluarea formativă, dar și în momentele în care preșcolarii
dau semne de oboseală sau de lipsă de atenție.
De aceea consider că noile tehnologii reprezintă un mijloc de învăță mânt atractiv pentru
preșcolari. De -a lungul timpului am observat reacția copiilor atunci când am folosit acest mijloc
didactic și am citit în ochii lor bucurie și satisfacție; am văzut dorința de autodepășire,
competitivitate, perseverență, spontaneitate și mi -am dat seama de impactul puternic pe care
calculatorul îl are asupra lor.
Educatoarea trebuie să adopte un stil democratic, caracterizat prin relații deschise bazate
pe încredere reciprocă și acceptare, reușind astfel să colaboreze cu copiii într -o atmosferă caldă,
lipsită de tensiune. Calitatea procesului instructiv -educativ ține în primul rând de relația afectivă
dintre cadru didactic și preșcolari.
De aceea este necesar ca fiecare educatoare să fie preocupată de cultivarea unor relații
bune cu co piii din grupa ei. Preșcolaritatea este considerată a fi vârsta ce cuprinde cea mai

71
importantă experiență educațională din viața unei persoane. Pe parcursul ei se înregistrează cele
mai alerte ritmuri în dezvoltarea individualității umane.
Consider că pen tru utilizarea calculatorului în cadrul procesului instructiv -educativ,
foarte importantă este pregătirea zilnică a cadrului didactic, tactul pedagogic al acesteia,
dragostea pentru meseria pe care o practică, precum și relația care se stabilește între edu catoare
și copil, aceasta fiind cheia succesului în această profesie.
V.2. Recomandări adresate cadrelor didactice
Consider că utilizarea mijloacelor TIC în cadrul procesului didactic au o importanță
deosebită pentru dezvoltarea performanțeor cognitive a le preșcolarilor și sfătuiesc cadrele
didactice să -l folosescă deoarece acesta se poate utiliza cu mare succes în activitățile pe domenii
experiențiale și activitățile liber alese.
De asemenea, recomand educatoarelor să nu renunțe la celelalte mijloace de învățământ
ci să găsescă modalitatea optimă de îmbinare a acestora astfel încât activitatea de predare –
învățare -evaluare să se desfășoare în cele mai bune condiții.
Utiliz area sistemelor informatice în învățământul preșcolar în special, se impune din
următ oarele motive:
 copiii trebuie pregătiți pentru a stăpâni volumul foarte mare de informație disponibil și
accesibil lor, formându -le abilități pentru a le utiliza;
 participarea copiilor la propria formare în acord cu interesele, aptitudinile, nevoile
acesto ra.
Pentru a transforma într-un avantaj folosi rea calculatorului la copii preș colari este necesar
să se stabilească de la început niște reguli care să limiteze timpul pe care aceștia îl vor petrece
loa calculator.
Atunci când instalăm softuri pentru copii trebuie ca acestea să îndeplinească mai multe
condiții: să ofere oportunități și solutii diferite, să ajute la stimularea creativității, să -i conducă pe
copii să descopere lucruri noi, să -i învețe să se orienteze.
În vederea utilizării într-o mai mare măsu ră a noilor tehnologii în activitatea de predare –
învățare -evaluare consider că sunt necesare:

72
 dotarea grădinițelor/școlilor cu mijloace tehnice audio -video deoarece, de multe ori,
utilizarea echipamentelor electronice la grupă este strict legată de dotare a unităților cu
tehnologie;
 participarea tuturor cadrelor didactice la cursuri de formare în domeniul TIC;
 diseminarea unor instrumente pedagogice care să presupună utilizarea TIC.
În concluzie utilizarea adecvată a tehnologiei moderne poate îmbunătății calitatea
activităților instructive – educative desfășurate și ezvoltă performanțele cognitive ale
preșcolarilor.
V.3. Recomandări adresate părinților
Ar fi bine ca folosirea calculatorului să nu devină un simplu amuzament, ci să constituie
o variant de joc prin care copii să descopere și să învețe lucruri noi.
Accesul copiilor la noi le tehnologi ar trebuie limitat deoarece acestea pot afecta sănătatea
fizică a copiilor. Copii au nevoie de mișc are și exerciții fizică, iar pozitia static ă poate afecta
dezvoltarea muschilor și oaselor. Accesul copiilor la aceste tehnologi trebuie supravegheat de
către părinți pentru a nu fi rupți de lumea reală și dependent de calculator .
Dacă copilul preșcolar este bine îndrumat, combină și echilibrează timpul petrecut la
calculator cu alte activități distractive, sport și interacționează cu alți copi atunci putem
concluziona că tehnologia modernă este prietenul copiilor .

73
BIBLIOGRAFIE :

1.Cerghit, I. (2008), Sisteme de instruire alternative si complementare, Structura, stiuluri si
strategii, Iasi: Editura Polirom.
2.Chelcea, S. (2001, p.70) Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si
calitative (2001, editia a III -a revazuta si adaugita, 2007).
3.Chelcea, S. (2001). Curs – Tehnici de cercetare sociologică , București: SNSPA;
4.Huberman, A.M (1978). Pedagogia secolului XX, București , Editura didactică și pedagogică
5.Iucu, R &Manolescu, M. (2004), Elemente de pedagogie, Bucuresti: Editura Credis.
6.Logofătu, M., (2005). Utilizare PC și Inte rnet. Proiectul pentru învățământul rural. București,
Ministerul Educației și Crecetării
7.Logofătu, M., (2008). Instruirea asistată de calculator. Pedagogia învățământului primar și
preșcolar. Proiectul pentru învățământul rural. București, Ministerul Edu cației și Crecetării
8. Ministerul educatiei, cercetarii si Tineretului, MECT, 2008.
9.Molan, V. (2010). Pentru calitate în educație este nevoie de răbdare ,București: Tribuna
învățământului nr. 1039/2010;
10.Popa, M. (2016). Metodologia cercetării (note de curs): Eșantionare a, București: ASE;
11.Vladoiu, D. (2005). Instruire asistata de calculator. Proiectul pentru Invatamantul Rural.
12.Vaideanu, G. (1988), Educatia la frontiera dintre milenii. Bucuresti: Editura Politica.
13.Wills & Alexander, (2000), accesat la https://www.eduform.snsh.ro/…/folosirea -tic-in-
procesul -de-predare -invatare -evaluare

74

SURSE ELECTRONICE:

1. www.edu.form.snsh.ro
2. www.elearning.ro/promovare
3. www.scribd.com/gradinita
4. www.academia.edu
5. https://manuale.edu.ro
6. www.scritub.com/gradinite
7. www.mentoraturban.pmu.ro
8. https://www.teachhub.com/technology -classroom -school -future
9. www.elearning.ro/noile -tehnologi i-pentru -educatia -prescolarilor
10.https://es.scribd.com
11. https://Biblioteca
12. www.scrigroup.com
13.https://edict.ro/avantaje
14. www.e.learning.ro
15.www.didacti.rco
16.https://www.eslgamesplus.com .

75
ANEXA 1

CHESTIONAR ADRESAT CADRELE DIDACTICE DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Stimată doamnă /Stimate Domn, Vă adresez rugămintea de a mă sprjini în realizarea unei
cercetări la nivelul învățământului preșcolar. Cercetarea se adresează exclusiv cadrelor didactice
din învățământul preșcolar și are ca scop identificarea opiniilor acestora cu privire la diferite
aspecte ale utilizării Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC). Opinia dumneavoastră este
importa ntă pentru această cercetare. Răspunsurile vor rămâne confidențiale, iar prelucrarea
acestora se va efectua numai pentru scopul cercetării de față. Vă rog să răspundeți sincer la toate
întrebările, încercuind litera variantei de răspuns care corespunde opi niei sau situației
dumneavoastră. Unde este cazul, formulați dumneavoastră răspunsul în scris.
Vă mulțumesc!
Grădinița/Școala:
Grupa la care predați:
I. Vechime:
a) 0 -5 ani
b) 5-10 ani
c) 10 -15 ani
d) 15 -20 ani
e) 20 -25 ani
f) 25 –30 ani
g) 30 -35 ani
II. Genul:
a) feminine
b) masculine

76
III. Nivelul studiilor:
a) medii
b) studii superioare de scurtă durată
c) studii superioare de lungă durată
d) doctorat
e) fără studii
IV. Tipul de învățământ :
a) de stat
b) privat
V. Gradul didactic
a) necali ficat
b) debutant
c) definitivat
d) gradul II
e) gradul I
1. Ce aspecte aveți în vedere atunci când alegeți mijloace de învățământ pentru o activitate?
a) Particularitățile clasei
b) Asimilara mai rapidă a cunoștințelor, capacităților, deprinderilor
c) Crearea unei situații de autoinstruire
d) Abordarea interdisciplinara a problematicii respective
e) Altele (menționați)
…………………………………………………………………………………………………………..

77
2. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?
Acord dotal Acord partial Nici accord,
nici dezacord Dezacord
partial Dezacord
total
Reusita unei activitati
este conditionata de
mijloacele de
invatamant utilizate

3. Ce mijloace de învățământ folosiți mai des?
a) Mijloace informativ -demonstrative
b) Mijloace de exersare și formare a deprinderilor
c) Mijloace de raționalizare a timpului în cadrul acrivităților
d) Mijloace de evaluare a rezultatelor învățării
e) Mijloace tehnice audio -video
4. Consi derați ca în procesul de predare -învățare -evaluare aveți nevoie de un calculator?
a) Da
b) Nu
5. Clasa dumneavoastră dispune de calculatoare?
a) Da, pentru educatoare
b) Da, pentru preșcolari
c) Nu
6. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?
Acord
total Acord
partial Nici accord,
nici dezacord Dezacord
partial Dezacord
total
În orice activitate pedomenii experiențiale
o secvență poate fi organizată cu ajutorul
calculatorului?

78
7. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?
Acord
total Acord
parțial Nici acord, nici
dezacord Dezacord
parțial Dezacord
total
Oricenoțiune introdusa i/consolidată cu
ajutorul TIC este mai ușor accesibilă și
contribuie la trecerea treptată de la
abstract la concret.

8. În ce măsură considerați că TIC stimulează potențialul intelectual?
a) deloc
b) în foarte mică măsură;
c) în mică măsură;
d) în mare măsură;
e) în foarte mare măsură.
9. În ce situații folosiți calculatorul ?
a) Atunci când mă pregătesc pentru activități
b) Pentru redactarea unor documente școlare
c) Nu îl folosesc
10. Folosiți TIC în activitățile instructiv -educative din gradiniță?
a) Niciodată
b) Uneori
c) Deseori
d) Întotdeauna
Întrebările 11, 12, 13, 14, 15, 16, se adresează cadrelor didactice care au răspuns la
întrebarea 10: b, c sau d.
11. Utilizați soft -uri educaționale în procesul inst ructiv -educativ?

79
a) Da
b) Nu
12. Ce soft -uri educaționale utilizați? (această întrebare se adresează cadrelor didactice
care au răspuns afirmativ la întrebarea numărul 11)
……………………………………………………………………… …………………………………………………………..
13. În ce tipuri de activități folosiți mai des TIC? Alegeți 3 variante în ordinea opțiunilor.
a) Activitatea de transmitere și însușire de noi cunoștințe
b) Activitatea de formare de priceperi și deprinderi
c) Activitatea de recapitulare și sistematizare
d) Activitatea de verificare și evaluare
e) Activitatea mixtă
Prima optiune A doua optiune A treia optiune

Prima opțiune A doua opțiune A treia opțiune
14. În ce măsură sunt antrenați copiii dumneavoastră în învățare dacă folosiți TIC?
a) deloc
b) în foarte mică măsură;
c) în mică măsură;
d) în mare măsură;
e) în foarte mare măsură.

80
ANEXA 2
CHESTIONAR ADRESAT PARINTILOR
Buna ziua,
Prin acest chestionar se incearca identificarea importantei utilizarii TIC in invatamantul
prescolar. Eficienta acestei investigatii depinde de sinceritatea si seriozitatea cu care veti raspunde la
intrebari.
Va rog sa bifati ce corespunde cel mai bine op iniei dumneavoastra.
Nu trebuie semnat chestionarul, deoarece confidentialitatea datelor este absoluta.
Multumesc pentru timpul acordat!
1. Dupa parerea dumneavoastra, la ce varsta, ar trebui sa aiba acces copiii la calculator?
a) pana in 3 ani;
b) intre 3 -7 ani;
c) dupa 7 ani.
2. Copilul dumneavoastra este interesat de tehnologia moderna?
a) da;
b) nu.
3. Cat timp petrece, in medie, zilnic, copilul dumneavoastra utilizand tehnologia moderna?
a) 1 ora
b) 2-3 ore
c) deloc
4. Considerati ca tableta, calculatorul, va influenteaza copilul? In ce masura?
a) foarte mare
b) mare
c) moderata
d) mica

81
5. Sala de grupa a copilului dumneavoastra este dotata cu calculator si videoproiector?
a) da
b) nu
6. Cadrele didactice de la gradin ita copilului dumneavoastra sunt interesate de utilizarea noilor
tehnologii in activitate didactica?
a) da
b) nu
7. Copilul dummneavoastra este atras de activitatile in care se foloseste tehnologia moderna?
a) da
b) nu
8. In ce masura mijloacele media mode leaza comportamentul copilului dummneavoastra?
a) foarte mare
b) mare
c) moderata
d) mica
e) foarte mica
9. Considerati ca utilizarea noilor tehnologii imbunatateste activitatea didactica?
a) da
b) nu
c) partial
10. In ce masura sunt antrenati copiii in procesul de invatare daca la clasa se utilizeaza TIC?
a) deloc
b) in mica masura
c) in mare masura
d) in foarte mare masura

82

ANEXA 3
GHID DE INTERVIU INDIVIDUAL SEMISTRUCTURAT ADRESAT
CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Acest interviu face parte din cercetarea “Tehnologia Informației și Comunicațiilor în
învățământul preșcolar ”. Opinia dumneavoastră, în calitate de cadru didactic, este importantă pentru
această cercetare. Vă rog să vă prezentați precizând, num ele, funcția, specializarea, gradul didactic,
experiența profesională………………………………………………………………………………………… ………..

1. Considerați că utilizarea noilor tehnologii în educație contribuie la o mai bună pregătire a
preșcolarilor? Motivați răspunsul.
2. Clasa în care vă desfășurați activitatea este dotată cu calculatoare și videoproiector? Dacă
DA – Cine are acces la ele? – Cât de des le utilizați? Dacă NU – Care sunt motivele?
3. La ce catego rii de activități utilizați mai mult noile tehnologii?
4. De când folosiți noile tehnologii, activitatea didactică pe care o desfășurați s -a modificat?
Motivați răspunsul.
5. Dați cîteva exemple de jocuri pe calculator/softuri educaționale pe care le uti lizați în
activitatea didactică.
6. Ce surse online de informare accesați atunci când vă pregătiți pentru activități?
7. Ați participat la cursuri de formare în domeniul utilizării noilor tehnologii /TIC? Dacă DA – Ce
fel de cursuri ați urmat? – Considerați că informațiile primite au fost utile pentru activitatea
dumneavoastră cu preșcolarii? Motivați răspunsul. – După ce ați urmat aceste cursuri ați utilizat într -o
mai mare măsură noile tehnologii în activitatea didactică? Dacă NU – Care sunt motivele? – Ați dori să
participați la astfel de cursuri?

83
ANEXA 4
GHID DE INTERVIU INDIVIDUAL SEMISTRUCTURAT ADRESAT
PARINTI LOR
Buna ziua,
Prin acest interviu se incearca aflarea impactului tehnologiei moderne asupra
prescolarilor.Eficienta acestei investigatii depinde de sinceritatea si seriozitatea cu care veti raspunde la
intrebari.Nu trebuie sa va semnati, deoarece confide ntialitatea datelor este absoluta.
Va multumesc !
1. Ce filme il atrag pe copilul dumneavoastra? Enumerati minim 2.
2. Ce jocuri on -line prefera copilul dumneavoastra? Enumerati minim 2.
3. Ce jocuri off -line prefera copilul dumneavoastra? Enumerati minim 2.
4. Ati observat schimbari in comportamentul copilului dumneavoastra daca utilizeaza
mai mult de 2 ore tehnologia moderna? Si daca da, ce?
5. Aveti un timp limita impus pentru statul la calculator? Si daca da, cat?
6. Credeti ca Tic ( Tehnologia informatiei si a comunicatiilor) este chiar necesara la
aceasta varsta in educatia copilului? (acasa, la gradinita)? Argumentati raspunsul.