MASTER: KINETOPROFILAXIE ȘI RECUPERARE FIZICĂ LUCRARE DE DISERTAȚIE COORDONATOR ȘTIINTIFIC: CONF. UNIV. DR. MIRELA DAN ABSOLVENT: IOANA N EDELEA… [621749]

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIȘ” ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINTE SOCIO -UMANE ȘI
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
MASTER: KINETOPROFILAXIE ȘI RECUPERARE FIZICĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINTIFIC:
CONF. UNIV. DR. MIRELA DAN
ABSOLVENT: [anonimizat], 201 8

2
UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIȘ” ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINTE SOCIO -UMANE ȘI
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
MASTER: KINETOPROFILAXIE ȘI RECUPERARE FIZICĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

IMPORTANȚA KINETOTERAPIEI
ÎN TRATAREA LEZIUNILOR
LIGAMENTELOR ÎNCRUCIȘATE
ALE GENUNCHIULUI

COORDONATOR ȘTIINTIFIC:
CONF. UNIV. DR. MIRELA DAN
ABSOLVENT: [anonimizat], 201 8

CUPRINS

3

ABREVIERI 4
LISTA TABELELOR ȘI FIGURILOR 5
INTRODUCERE 8
CAPITOLUL I 10
I.1.ANATOMIA GENUNCHIULUI 10
I.2. BIOMECANICA ARTICULAȚIEI GENUNCHIULUI 16
I.3. LEZIUNILE LIGAMENTELOR GENUNCHIULUI 20
I.3.1. Cauzele /factorii ce determină apariția leziunilor /Etiologie 20
I.3.2. Simptomatologie 21
I.3.3. Tratament e 22
I.3.4. Kinetoterapie în tratarea leziunilor 23
CAPITOLUL II 24
II.1. Scopul studiului și ipoteza 24
II.2. Metodologia 24
II.3.Teste și măsurători e fectuate 25
II.4. Organizarea studiului 28
II.5. Tratamentul gonartrozei 30
II.6. Exerciții de kinetoterapie – componentă a tratamentului în gonartroză 31
II.7. Cazuri 42
II.8. Concluzii 60
BIBLIOGRAFIE 61
ANEXE 62

4

ABREVIERI:

1. LIA – ligament încrucișat anterior
2. LIP – ligament încrucișat posterior
3. VAS – Visual Analog Scales
4. F0 – forța 0
5. F1 – forța 1
6. F2 – forța 2
7. F3 – forța 3
8. F4 – forța 4
9. F5 – forța 5
10. WOMAC –Western Ontario McMaster University
11. P.I. – poziția inițială
12. A – acțiuni
13. T –timpul
14. T1 – timpul 1
15. T2 – timpul 2
16. T3 – timpul 3
17. E – elemente

Margini: Top 2,54 cm, Bottom 2,54 cm, Left 2,54 cm, Right 2,54 cm, Gutter – left 0,5 cm, Header
1,27 cm, Footer 1,27 cm; ¾ Aliniat nou: Tab stop: 1,27 cm; ¾ Font: Times New Roman 12 pt, line
space 1,5 lines, justified.

5

DISERTATIE

IMPORTANTA KINETOTERAPIEI in leziunile ligamentelor incrucisate ale
genunchiului.

080072 43314 tel.gratis elvetia

CUPRINS:

ABREVIERI
LISTA TABELELOR ȘI FIGURILOR
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
I.1.ANATOMIA GENUNCHIULUI
I.2. BIOMECANICA ARTICULAȚIEI GENUNCHIULUI
I.3. Ligamentele incrucisate
I.3.1. Definiție. Clasificare
I.3.2. Etiologie
I.3.3. Simptomatologie
I.3.4. Tratament

6
CAPITOLUL I

I.1. ANATOMIA GENUNCHIULUI

Genunchiul este o articulație importantă și complexă a corpului uman, ce este
apreciată ca fiind „o adevărată capodoperă inginerească, o articulație cu o amplitudine
de mișcare incredibilă.”1
Articulația genunchiului, articulație sinovială cunoscută și ca diartroză, este cea mai
mare articulație a corpului, considerație stabilită în funcție de mărimea suprafeței
articulare totale, ce este, în medie, de 20 cm2. Aceasta susține greutatea corpului și, în
același timp , permite membrului inferior să realizeze mișcări de flexie, extensie și rotație ,
să rămână stabil.
“Complexul articular al genunchi ului este compus din două articulații distincte,
acoperite de o capsulă articulară comună: articulația tibio -femurală și articulația patelo –
femurală.” 2

Fig. I.1.1. Genunchi drept în extensie împreună cu
ligamentul tibial colateral, vedere mediană.
Sursa: Anatomia omului, 2003 Fig. I.1.2. Genunchi drept în flexiune de 900 după
eliminarea capsule articulare,vedere lateral ă
Sursa: Anatomia omului, 2003

Din punct de vedere anatomo -funcțional, genunchiul prezintă patru tipuri de
structuri: structuri portante, structuri de fixare, de alunecare și de mișcare.
a. Structurile portante sunt formate de extremitățile osoase ale femurului, ale
rotulei și tibiei, mai precis, epifiza distală a femurului, epifiza proximală a tibiei și patela .

1 Brody, J. E. (2003) – Introduction; In Halpern, B, The knee Crisis Handbook; p. XIII
2 Boca, I. C, (2013) – Evaluarea musculo -articulară membrul inferior, Ed. Sitech, Craiova; p.67

7
Epifiza distală a femurului
participă la alcătuirea articulației prin
trohlee, ce se desparte în doi condili
femurali (condilul lateral și condilul
medial). Aceștia au o suprafață articulară
curbată înapoi. Condilul medial este
situat pe un plan distal față de con dilul
lateral, acesta din urmă fiind mai
proeminent anterior, decât condilul
medial.

Fig. I.1.3. Epifiza distală a femurului
Sursa: Evaluarea musculo -articulară membrul inferior,
2013
Forma condililor, văzută din profil, arată o rază de curbură care descrește antero -posterior
apărând ca o curbă în spirală, anterior fiind de 45 mm și posterior de 16 mm.Printr -o
suprafață articulară concavă, condilii se reunesc anterior, suprafața numită patelară, care
vine în contact cu patela.

Epifiza proximală a tibiei are
două suprafețe articulare denumite și
cavități glenoide ce răspund condililor
femurali. Ea este acoperită de cartilaj
hialin cu grosimea maximă în centru.
Aceste cavități glenoide sunt separate
prin eminența intercondiliană.
Anterior și posterior, se delimitează
două Fig. I.1.4. Epifiza proximală a tibiei
Sursa: Evaluarea musculo -articulară membrul inferior,
2013
suprafețe rugoase numite arii intercondilare, arii pe care se inserează ligamentele
încrucișate.
Patela este situată în tendonul muschiului cvadriceps femural cu un diametru de circa
5 cm. Patela are formă triunghiulară, cu colțurile rotunjite cu vârful orientat în jos și cu
baza în sus, și prezintă o față anterioară convexă și rugoasă, având numeroase stri ații
verticale și orificii vasculare, și o altă față posterioară netedă, cu o creastă verticală și două
povârnișuri, prin care se articulează cu suprafața patelară a femurului, fiind acoperită cu un
strat de cartilaj hialin de 3 -4 mm.

8
b. Structurile de fixare ale articulației
genunchiului au rolul de a menține în contact,
extremitățile osoase. Acestea permit efectuarea
mișcărilor fără pierderea raporturilor reciproce
dintre suprafețele osoase. Ele se prezintă ca o
capsulă foarte rezistentă care împreună cu
ligamentele, benzi puternice, elastice, care
conectează oasele între ele , asigură stabilitatea
pasivă a genunchiului, denumită și contentia
pasiva.

Capsula seamănă cu un manșon ce unește tibia, femurul și patela. Rezistența ,
stabilitatea și forța articulației, respectiv ale capsulei sunt determinat e de ligamentele
articulației genunchiului formate din două ligamente încrucișate , situate anterior și
posterior, două ligamente colaterale , situate medial și lateral, ligamentul pop liteu arcuat și
ligamentul popliteu oblic .
Ligamentele încrucișate asigură stabilitatea, limitând mișcările de rotație internă ale
tibiei, și împiedică hiperextensia genunchiului, limitând deplasarea anterioară și posterioară
a tibiei pe femur în timpul mișcărilor genunchiului. Aceste ligamente formează pivotul
central a l articulației genunchiului , fiind cunoscute, din acest motiv, ca ligamente
intracapsulare. Ele prezintă o încrucișare dublă, una fiind în sens sagital, iar cealaltă, în
sens frontal. Prin marginile lor axiale, ligamentele încrucișate se ating, iar, prin marginile
lor extraaxiale, dau inserție capsulei.
Ligamentul încrucișat anterior este cel mai slab dintre cele două ligamente .El este
destins atunci când genunchiul este flectat și înt ins atunci când genunchiul este în extensie.
Ligamentul încrucișat posterior se întinde în timpul flexiei și este foarte important
pentru asigurarea stabilității genunchiului, atunci când trebuie susținută greutatea corpului
pe genunchiul aflat în flexie.
Ligamentul încrucișat anterior (LIA) este o
bandă de țesut conjunctiv care se găsește între aria
intercondiliană a condilului femural lateral și suprafața
tibială prespinală. El urcă oblic înspre posterior și în
afară, terminându -se pe fața axială al condilului lateral
al femurului. Este slab vascularizat și are o lungime
între 28 -31 mm. Ligamentul încrucișat anterior este Fig. I.1.5. Ligamentul anterior încrucișat;

9
Sursa: http://orthoinfo.aaos.org/topic .
cfm?topic=a00549 cel mai slab dintre cele două ligamente încrucișate .
Ligamentul încrucișat anterior este format din două fascicole, unul mai lung, numit
fascicul antero -medial, și altul, numit fascicul postero -lateral, înfășurâ ndu-se unul în jurul
celuilalt. Ligamentul anterior încrucișat are rol în stabilizarea genunchiului, atât în flexie,
cât și extensie. În flexie, fascicolul postero -lateral este tracționat, iar fascicolul lung antero –
medial se destinde. În extensie, fascicolul lung antero -medial este tracționat și presat pe
scobitura intercondiliană, iar cel postero -lateral este destins.
Ligamentul încrucișat posterior (LIP) se
găsește între aria intercondiliană a condilului
femural medial și suprafața tibială
retrospinală. Are o grosime de aproximativ
jumătate din grosimea degetului mic și este
foarte puternic și mult mai rezistent decât
ligamentul încrucișat anterior fiind mai rar
lezat.
Ligamentul încrucișat posterior urcă spre
înainte și înăuntru și se termină pe fața axială
a condilului femural medial fiind bine
vascularizat datorită arterei poplitee din
Fig. I.1.6. Ligamentul încrucișat posterior
Sursa:http://www.onehealth.co.uk/patient –
information/orthopaedics/procedures/knee/posterior
-cruciate -ligament -reconstruction
spate, putând avea lungi mea de 27 mm. Atât pe partea anterioară, cât și pe cea posterioară
a ligamentului încrucișat posterior, se află câte un fascicul numit ligament menisco -femural
anterior, respectiv, posterior, acestea desprinzându -se de pe cornul posterior al meniscului
lateral și alăturându -se ligamentului posterior, după un traiect variabil, confundându -se cu
acesta. Ele , uneori , rămân izolate și se inserează pe condilul medial.
Ligamentul încrucișat posterior se întinde în timpul flexiei și este foarte important
pentru asigurarea stabilității genunchiului, atunci când trebuie susținută greutatea corpului
pe genunchiul aflat în flexie.

10
Ligamentele colaterale sunt benzi dure de țesut
fibros ce se întind între e xtremitățile osoase la nivelul
articulației genunchiului. Sunt două ligamente colaterale,
câte unul pe fiecare parte a genunchiului. Ele stabilizează
genunchiul în plan frontal.
Ligamentul colateral medial (LCM) se află pe partea
medială a genunchiului, f iind vecin cu genunchiul
alăturat, iar ligamentul colateral lateral (LCL) se găsește
pe partea opusă a genunchiului.
https://www.google.ro/search?
q=ligamente+colaterale
Ligamentul colateral medial are trei părți. Partea principală ia naștere pe fața
medială a condilului medial femural, sub tuberculul marelui aductor; îndreptându -se în jos
și înainte, aderă la meniscul medial terminându -se pe fața medială a tibiei. Celelalte două
părți conțin fibre destínate meniscului medial, ce vin fie de la femur, fie de la tibie. Toate
cele trei părți formează un triunghi medial.
Ligamentul colateral lateral este mai scurt decât ligamentul colateral medial
neaderând nici la capsulă, nici la meniscul lateral. El este inserat în porțiunea superioară a
epicondilului femural lateral, îndreptându -se oblic în jos și în spate, spre capul fibulei.
Ligamentele colaterale lucrează împreună cu ligamentul încrucișat posterior ( LIP )
pentru a limita mișcarea excesivă de ext ensie a tibiei pe femur.

Cele două oase principale ale articulației
genunchiului, femurul și tibia, sunt legate posterior
prin două ligamente poliptee: ligamentul polipteu
oblic și ligamentul polipteu arcuat.
Ligamentul popliteu oblic este tendonul
recurent al mușchiului semimembranos ce are un
traiect oblic de jos în sus și lateral, de la tendonul
mușchiului până la condilul lateral.
https://www.google.ro/search?q =lig
amentul+popliteu

Ligamentul popliteu arcuat este banda fibroasă arcuată așezată transversal cu
concavitatea în sus, pe fața posterioară a capsulei articulare. Se întinde între condilul lateral
și fața medială a capsulei fibroase.

11
Structurile de alunecare ale
articulației genuchiului sunt formate din
meniscurile articulare constituite din
doua formațiuni fibro -cartilaginoase cu
rol de a ameliora incongruența dintre
condilii femurali și platourile tibiale,
situându -se la periferia pl atourilor
tibiale. Meniscurile sunt constituite dintr –
o suprafață superioară concavă ce se află
Fig. I.1.7. Meniscurile
Sursa: http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni -de-
anatomie/articulatia -genunchiului/
în contact cu condilii femurali, o suprafață inferioară ce se află în contact cu fosa articulară
tibială, o bază ce aderă la capsula articulară, o margine mediala subțire și dou ă extremități,
una anterioară și alta posterioară, numite coarne.

Structurile de mișcare. Structurile de mișcare ale articulației genunchiului sunt
alcătuite din mușchii coapsei și mușchii gambei. Aceștia, împreună, asigură stabilitatea
activă a genunchiului prin acțiunea lor.
În funcție de mișcarea articulară pe care o determină, mușchii se împart în mușchi
flexori, extensori, rotatori interni și rotatori externi.

Fig. I.1.8. Vedere posterioară – mușchii coapsei
http://members.tripod.com/massage_george/Muschii
Piciorului.htm Fig. I.1.9. Vedere anterioară – mușchii coapsei
http://members.tripod.com/massage_george/Muschii
Piciorului.htm

Mușchii flexori ai articulației genunchiului se împart în două grupe: flexorii
principali care sunt formați din mușchii ischiogambieri, adică bicepsul femural,
semitendinosul și semimembranosul, și flexorii secundari din care fac parte: mușchii
gastrocnemienii (medial și lateral), popliteul, croitorul și mușchiul drept intern.
Mușchiul cvadric eps femural este mușchiul extensor principal al genunchiului,
acesta fiind ajutat de tensorul fasciei lata.

12
Mușchii rotatori interni sunt alcătuiți din mușchiul semimembranos și muschiul
semitendinos, popliteu și mușchii labei de gâscă, adică mușchiul cr oitor și muschiul drept
intern. Mușchii rotatori externi sunt alcătuiți din bicepsul femural și gastrocnemianul
extern.
Fața anterioară a aparatului de contenție al genunchiului este alcătuită din structuri
pasive, și anume: patela, tendonul patelar, retina culul medial și cel lateral, corpii adipoși
infrapatelari și fasciculul longitudinal , și dintr -o structură dinamică formată de mușchiul
cvadriceps.
Mușchiul cvadriceps este mușchiul cel mai puternic, cel mai mare și cel mai greu
mușchi al corpului și const ituie complexul extensor al genunchiului împreună cu patela,
retinacule și tendonul paletar. Cel mai important rol al mușchiului cvadriceps este în
stabilizarea articulației în sens sagital, pentru a împiedica luxarea anterioară a femurului pe
tibie, când acționează în sinergie cu ligamentul încrucișat posterior. Mușchiul cvadriceps
deține controlul rotației laterale și mediale a gambei prin mușchii vaști, lateral și medial.
Mușchiul cvadriceps este denumit după cele patru capete de origine. Trei dintre ele sunt
uniarticulare, și anume: vastul medial, vastul lateral și vastul intermediar . Al patrulea
mușchi, dreptul femural , depășește articulația coxo -femurală în sus și se fixează pe coxal.
Cele patru porțiuni se unesc, în jos, într -un singur tendon înglobând patela și fixându -se,
prin intermediul ligamentului patelar, pe tuberozitatea tibiei.
Dreptul femural are tendonul de origine cu două capete fixate pe coxal. Tendonul
direct este vertical și se prinde pe spina iliacă antero -inferioară. Tendonul o rizontal se
prinde deasupra și înaintea sprâncenei acetabulare. Fasciculele musculare coboară,
terminându -se într -o lamă aponevrotică care intră în c onstituția tendonului terminal. Vastul
lateral se urcă la trohanterul mare și este cel mai voluminos mușchi dintre mușchii vaști.
Corpul muscular se termină pe tendonul dreptului femural și pe tendonul comun al
vaștilor. Vastul medial se prinde pe întinderea liniei aspre, porțiunea lui inferioară
coborând până la marginea medială a patelei unde formează o proem inență deasupra și
medial de genunchi la relaxarea mușchiului. Vastul intermediar este situat direct pe corpul
femurului constituind porțiunea profundă a cvadricepsului. Tendoanele terminale ale celor
patru segmente ale cvadricepsului se unesc formând un t endon mic, îndreptându -se spre
bază și marginile patelei. După înglobarea patelei, o depășesc în jos, formând ligamentul
patelar care se inserează pe tuberozitatea tibiei.
Fața posterioară a aparatului de contenție al genunchiului este alcătuită din struct uri
pasive din care fac parte capsula dorsală, ligamentul popliteu arcuat și ligamentul popliteu

13
oblic, și din structuri dinamice din care fac parte mușchiul popliteu cu inserțiile sale,
mușchii gastrocnemieni lateral și medial , prin tendoanele de inserție , și mușchii
ischiobambieri (bicepsul femural, semitendinosul și semimembranosul), prin inserțiile în
capsula posterioară.
Mușchiul biceps femural situat în partea postero – lateral a coapsei este alcătuit din
două porțiuni: una de origine pelviană, lungă, și una de origine femurală, scurtă. Porțiunea
lungă se formează de pe tuberozitatea ischiodică împreună cu semitendinosul, iar
porțiunea scurtă se formează pe interstițiul liniei aspre. Ambele porțiuni merg în jos și
lateral terminându -se printr -un tendon foarte puternic ce se poate palpa cu ușurință pe
capul fibulei.Acțiunea mușchiului biceps femural, prin porțiunea lungă este extensor al
coapsei pe pelvis, însă cu rol în fixarea acestuia și în bascularea lui înapoi. Ambele
porțiuni ale bicepsului acțione ază împreună ca flexori ai genunchiului.
Mușchiul semitendinos este situat în partea postero -medială a coapsei și se întinde
între tuberozitatea ischiodică și tibie. Jumătatea lui inferioară formează un lung tendon
terminal inserându -se pe fața medială a t ibiei care intră în constituția piciorului gastei.
Acțiunea mușchiului semitendinos este de extensor al coapsei și flexor al gambei, dar și de
aductor al coapsei și slab rotator înăuntrul gambei.
Mușchiul membranos se prinde în sus pe tuberozitatea ischio dică și se continuă
printr -un corp muscular rombic ce este format din fascicule paralele. Acțiunea mușchiului
membranos este de extensor al coapsei și flexor al gambei.
Mușchiul tricepsul sural este parte la realizarea mișcărilor genunchiului prin cei doi
mușchi gastrocnemieni (gemeni), medial și lateral. Originea mușchilor gastrocnemieni se
află pe condilii femurului, se inserează pe o aponevroză lată, ce este dezvoltată pe fața
anterioară a tricepsului, îngustându -se tot mai mult, și care se unește cu ten donul
solearului, formând tendonul lui Ahile, inserându -se, apoi, pe tuberozitatea calcaneului.
Acțiunea mușchiului tricepsul sural este de flexor al gambei pe coapsă. Fațeta laterală este
alcătuită din:
 structuri pasive formate din: ligamentele încrucișat e, ligamentul popliteu arcuat,
ligamentul colateral fibular, meniscul lateral, capsula laterală, retinaculul patelar
lateral și tractul ilio -tibial;
 structuri active formate din: mușchiul biceps femural, mușchiul popliteu,
mușchiul gastrocnemian lateral, gracilisul, tractul ilio -tibial și mușchiul vast
lateral.

14
Mușchiul tensor al fasciei late pornește de la spina iliacă antero -superioară și de pe
creasta iliacă inserându -se la nivelul tractului ilio -tibial. Mușchiul are formă patrulateră și
e situat la uni rea părții laterale a fesei cu fața anterioară a coapsei. Acțiunea mușchiului
tensor al fasciei late este asupra coapsei, dar și asupra articulației genunchiului și asupra
gambei; fixează genunchiul extins și continuă flexia dacă a fost flectat de alți muș chi.
Mușchiul popliteu se află situat pe partea posterioară a articulației genunchiului,
având originea pe condilul lateral al femurului și inserția pe linia poplitee a tibiei și pe
suprafața de deasupra ei. Fațeta medială este alcătuită din:
 structuri pasive: capsula medială, ligamentul oblic posterior, ligamentul colateral
medial, retinaculul patelar medial, jumătatea medială a capsulei posterioare,
meniscul medial și cele două ligamente încrucișate;
 structuri active: mușchiul vast medial ( prin fibrele optice), mușchii labei de gâscă
(croitorul, dreptul intern și semitendinosul), gastrocnemianul medial și
semimembranosul.
Mușchiul croitor este cel mai lung mușchi al corpului și pornește de pe spina iliacă
antero -superioară, inserându -se pe f ața medială a tibiei, sub condilul medial. De la pelvis
la gambă, străbate regiunea anterioară a coapsei în diagonal, trecând peste două articulații.
Fasciculele așezate paralel merg în jos și medial terminându -se printr -o expansiune
aponevrotivă pe fața m edială a tibiei. Acțiunea mușchiului croitor este flexiunea coapsei
pe bazin, fiind flexor al gambei pe coapsă slab rotator în afară, slab abductor al coapsei, si
rotește gamba înăuntru.
Mușchiul gracilis se mai numește și mușchiul drept intern și se află pe fața medială a
coapsei, cu originea pe ramura inferioară a pubelui și inserție pe fața medială a tibiei.
Acțiunea mușchiului gracilis este de flexie a genunchiului și aducție a șoldului.
“Controlul motricității, al mișcărilor voluntare pe care le executăm cu atăta
ușurință și uneori chiar complet automat, reprezintă o adevaratăperformanță de
computer. Organismul și -a organizat acest control pe niveluri successive, adăugând
mereu pe scara filogenetică, o dată cu evoluția speciilor, noi niveluri neur onale de
integrare , control și comandă. ”3

3 Boca, I. C., (2015) – Tehnici kinetologice pentru creșterea forței musculare și a rezistenței musculare,
Ed.Sitech, Craiova, p.72