MASTER: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI [632328]

1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
MASTER: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI

Văzut
14.01.2020
Semnătura îndrumătorului

LUCRARE DE DISERTAȚIE
IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
INTR -O UNITATE DIN DOMENIUL MONITORIZĂRII CALITAȚII AERULUI
SI GRADUL DE POLUARE IN ZONA TURNU MĂGURELE

RAPORT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ 1

Coordonator științific:
Prof.univ.dr.ing. David Ladislau

Masterand: [anonimizat]. Zuică Florinel

Ianuarie 2020

2 CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………… …………………

1.Pozitia geo grafica …..……………………………………………… 4
1.1. Poziția fizico – geografică ……………………………….. ……. 4
1.2.Poziția administra tiv – teritorial ă ………………………… ….. 4
1.3. Poziția în raport cu c ăile de comunicație ……………….. ….. 5
1.4. Poziț ia matematică ………………………… ………………….. 6
2. Analiza condițiilor climatice ……………………………………. ……….. ….. 6
2.1. Considerații gen erale asupra c limei ……………………… …. 6
2.2. Analiza principalelor elemente climatice ……………… …… 6
2.3. Considerații topocli matice………………………………..…… 12
3. Poluarea si protecția calitații aerului ……………………………. 12
3.1 Surse de poluare………………………………………………… . 12
3.2 Concentrații și reg imuri ale poluării ………………………… 13
3.3 Răspândire a poluanților……………………………………….. 21
3.4 Consecințele poluării aerului………………….. ……………………. 23
3.5 Prevenirea și combaterea poluării aerului… …………………… 25

3
INTRODUCERE

IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI INTR –
O UNITATE DIN DOMENIUL MONITORIZĂRII CALITAȚII AERULUI SI GRADUL
DE POLUARE IN ZONA TURNU MĂGURELE , reprezintă un subiect de analiză regională,
subiect pe care l -am ales din dorința de a cunoaște cât mai bine unele aspecte referitoare la
condițiile de mediu din zona orașului în care m -am născut, locuiesc și îmi desfășor activitatea
profesională.
În cadr ul teritoriului administrativ al orașului Turnu Măgurele, intervenția antropică a
determinat schimbări esențiale în peisajul natural, schimbări produse, în primul rând, de
extinderea terenurilor cultivate (în special terenuri arabile în detrimentul altor c ategorii de
folosință. Totodată, aplicarea legii fondului funciar a determinat o fragmentare accentuată a
terenurilor agricole, cât și o concentrare accentuată a populației de -a lungul văii Dunării, ceea
ce a determinat o puternică presiune antropică asupr a mediului înconjurător.
Ținând seama de ritmul accelerat de dezvoltare a activităților economico – sociale este
necesar să se acorde o atenție deosebită protecției mediului înconjurător. Prin urmare se impune
luarea unor măsuri pentru preîntâmpinarea degr adării și poluării aerului, apelor, solului și
vegetației.
Lucrarea a fost întocmită pe baza datelor acumulate în trei etape de cercetare:
– etapa de investigare și documentare, în cadrul căreia am studiat o serie de lucrări
generale care fac referire și la Orașul Turnu Măgurele;
– etapa de teren, când am efectuat diferite observații pe teren la Agențiile de Protecție a
Medi ului Alexandria ș i Slatina și la stațiile meteorologice Corabia și Turnu -Măgurele , am
întocmit unele grafice sau fotografii cu privire asupra fizico – geografici și economico – sociali;
– etapa de redactare, prelucrare și interpretare a materialului cartografic, care mi -a
permis valorificarea informațiilor obținute în primele două etape.
Conținutul lucrării a fost structurat in opt capitole, dupa cum urmeaza:
– Poziția geografică a regiunii studiate
– Analiza condițiilor climatice
– Poluarea și protecția calității aerului
– Poluarea si protecția calității apelor
– Poluarea si protecția calității solului
– Ariile protejate
– Investiții pentru protecția mediului
– Prevenirea și combaterea poluării mediului înconjurator
Realizând un studiu cu referire la climă și poluare asupra unei reg iuni aproape deloc
cercetată sub acest aspect, m -am străduit să elaborez o lucrare științifică, lucrare ce nu ar fi
avut sorți de izbândă fără sprij inul îndrumătorului meu Prof.univ.dr.ing. David Ladislau ,
personalului Agenților de Protecție a Mediului Ale xandria și Slatina și al stațiilor
meteorologice Corabia și Turnu -Măgurele, fapt pentru care le multumesc foarte mult
.

4 Dintre lucrările de sinteză care fac referire și la spațiul geografic analizat se pot
menționa:
– Geografia apelor din România . I. Ujva ri 1972,
– Relieful României, Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M, 1974,
– Dealurile și podișurile României , Ielenicz M., 1999 ,
– Geografia României vol. IV , 1992,
– Dealurile și podișurile României , Ielenicz M., 1999 etc.
– Degradarea reliefului și a solului , Loghin V., 1996,
– Geografia mediului cu elemente de ecologie , Pehoiu Gica, Muică Cristina,
Sencovici Mihaela, 2006,
-Geografia regională a României, Ispas Șt., 2007,
– Solurile României, Ispas Șt., Stăn ilă Anca – Luiza, 2015.
Consultarea unor hărți, ca de exemplu: Harta topografică, Sc. 1:100 000, Harta
Solurilor României, Sc 1:200 000, Harta geologică, Sc. 1:200 000, Harta Geomorfologică a
României, Sc 1: 500 000, Atlasul României, 1972 – 1979, etc., mi-a dat posibilitatea să ilustrez
și să întregesc și mai mult conținutul lucrării.

5 1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ

1.1 Poziția fizico – geografică
Din puncut de vedere fizico – geografic, teritoriul administrativ al Municipiului
Turnu Măgurele este situat în partea de sud a țării, la contactul Câmpiei Burnazului
(o subdiviziune a Câmpiei Române) cu Lunca Dunării, la est de confluența Oltului cu
Dunărea, la altitudinea absolută de aproximativ 30 m. Întreg teritoriul, situat pe ter asa
inferioară a Dunării, este ușor înclinat nord – sud, având forma unui amfiteatru, care domină
luncile celor două artere hidrografice, Oltul și Dunărea.

Fig. 1.1. Poziția fizico – geografică a orașului Turnu Măgurele

1.2. Poziția administrativ – teritorială
Din punct de vedere administrativ, teritoriul Turnu Măgurele este situat în partea de
sud – vest a Județului Teleorman, fiind mărginit de următoarele teritorii comunale:
– la Nord se află teritoriul comunal Crângu și teritoriul comunal Putine iu;
– la Sud, dincolo de Dunăre se înalță fruntea platformei Prebalcanice, pe malul
bulgăresc fiind situat orașul Nicopole;
– la Vest teritoriul Turnu Măgurele este delimitat de teritoriul Islaz, despărțite pe o
porțiune mică de râul Olt și teritoriul co munal Lița;
– la Est prin cartierul Măgurele, teritoriul se întinde până la comuna Ciuperceni și
teritoriul comunal Traianu.

6 Între aceste limite, teritoriul orașului are o suprafață totală de 8 489 ha, fiind unul din
cele mai mari teritorii administrative din Județul Teleorman.

Fig.1.2. Poziția administrativ – teritorială a orașului Turnu Măgurele
în cadrul Județului Teleorman

1.3. Poziția în raport cu căile de comunicații
Orașul Turnu Măgurele se află la 50 km distanță față de orașul Alexandria care este și
reședință de județ și la 40 km distanță față de orașul Roșiori de Vede.

Fig. 1.3. Poziția orașului Turnu Măgurele în raport cu căile de comunicații

7 1.4. Coordonatele geografice care definesc poziția orașului Turnu Măgurele

Coordonatele geografice care se întretaie pe teritoriul orașului sunt repprezentate de
paralela de de 43ș49’ latitudine nordică și meridianul de 24ș35’ longitudine estică. Din
această poziționare rezultă că teritoriul studiat se află situat în zona temperată a emisferei
nordice, la est de meridianul Greenwich, adică înt -o zonă cu condiții naturale foarte
favorabile dezvoltării economico – sociale .

2.ANALIZA CONDIȚIILOR CLIMATICE

2.1 Considerații generale asupra climei
Clima este o sinteză a stărilor de timp dintr -un lung șir de ani și constituie unul din
principalii factori de formare și răspândire a vegetației și solurilor. De asemenea, direct sau
indirect clima imprimă reliefului anumite particularități.
Pentru caracterizarea climatică a regiunii studiate am folosit datele înregistrate la stația
meteorologică Turnu M ăgurele din ultimii 10 ani (2009 -2019 ).
Analiza elementelor climatice de la nivelul zonei studiate implică o încadrare a zonei
în unitatea climatică majoră din care face parte. Zona aparține climatului temperat continental
de tranziție, specific Câmpiei Române din care face parte și care se caracterizează printr -un
potențial caloric ridicat, prin amplitudini mair de temperatură a aerului, cantități reduse de
precipitații și adeseori în regim torențial, mai ales vara, precum și frecvente perioade de secetă.
Fiind situată în partea sudică a țării, zona studiată se află în cea mai mare parte a anului
sub influența c irculației maselor de aer sudice,
sud-vestice și vestice care își au originea în anticiclonul Azorelor și a circulației maselor de aer
din est cu originea în anticiclonul Siberian, ce influențează circulația atmosferică în special în
estul Europei Central e în perioada rece a anului. Prin poziția sa geografică zona studiată se
încadrează în zona în care radiația solară globală, sursa energetică principală este în medie de
125 kcal/cm², ajungând în lunca Dunării la 127 kcal/cm².
Durata de strălucire a soare lui este de 2225 ore anual ceea ce înseamnă mai mult de 65
% din durata posibilă, totalizează 250 de zile.

2.2 Analiza elementelor climatice
a) Temperatura aerului
Temperatura medie anuală , calculată pentru intervalul 2009 – 2019 este de 11,4 șC.
Urmărind temperaturile medii anuale pe intervalul menționat, constatăm diferențe mici de la
un an la altul. Media anuală maximă a fost de 12 ,9 șC și s -a înregistrat în 2013 , în timp ce
media cea mai scăzută a cobo rât până la 10,1 șC în a nul 2014 .

8 Rezultă o diferență de 2,8 șC între anul cel mai călduros și anul cel mai răcoros,
diferență ce se datorează unor cauze generale care stau la baza climei din țara noastră.

Tabelul 2 .1
Temperatura medie anuală la stația me teorologică Turnu Măgurele (2009 -2019 )

Anii

2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Tempera –
tura (T
șC)
12.0
10.8
11.9
11.1
12.9
10.1
10.8
10.6
11.4
11.2
12.7

Temperatura medie lunară și anotimpuală
Urmărind evoluția anuală a temperaturii medii lunare constatăm că acestea variază între
-0,1 șC și 23,8 șC.
În lunile ianuarie și februarie, temperaturile sunt negative, pentru ca apoi să crească,
odată cu durata de strălucire a soarelui, până în luna iulie, când se înregistrează 2 3,8 șC după
care descresc până în luna decembrie, când din nou temperatura medie lunară devine negativă.

Fig.2.1 Temperatura medie lunară la Stația meteorologică Turnu Măgurele
(2009 -2019 )

Amplitudinea termică medie anuală de 25 șC exprimă gradul mai accentuat de
continentalism, numărându -se printre cele mai mari din țară, mai exact valoarea a fost de 25,7
șC la Turnu Măgurele.

-5051015202530
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
LuniGrade Celsius
TEMPERATURA MEDIE LUNARA

9 În anotimpul de iarnă temperatura medie este de -0,6 șC, luna decembrie comparativ cu
lunile ianuarie și februarie, prezent ând temperaturi mai ridicate cu -0,1 șC. Aceasta se datorește
nebulozității și umidității relative a aerului mai ridicate.
Temperaturile extreme absolute și amplitudinea termică maximă
Temperaturile maxime absolute depășesc 35 șC în perioada iunie -septembr ie, în iulie
1993 înregistrându -se 40,0 șC, iar în 1998 s -au înregistrat valori de 40,4 șC, iar în 2000 42,7
șC, ca urmare a prezenței aerului cald, de origine tropicală deasupra Câmpiei Române.
În perioada 2009 – 2019 media a fost de 37,7 șC a temperaturii maxime absolute.
Temperaturile minime absolute, datorită unor fronturi de mase de aer mai cald în
perioada 2006 -2016 au fost mai ridicate -18,4 șC.
Temperaturile ridicate ale aerului prin care se caracterizează orașul Turnu Măgurele
se evide nțiază printr -un număr mare de zile tropicale 52 (temperaturi peste 30 șC) și un
număr mare de zile de vară 117, cu temperaturi de 25 șC.
Primul îngheț se întrgistrează la 1 noiembrie, iar ultimul îngheț la 26 martie. Totodată
cel mai timpuriu îngheț de t oamnă se produce în ultima decadă a lunii septembrie, după cum
cel mai târziu îngheț de primăvară se produce spre sfârșitul lunii aprilie.
b) Precipitațiile atmosferice
Regimul precipitațiilor atmosferice prezintă un mare interes pentru zona studiată,
deoarece este principala sursă de umiditate pentru sol necesară creșterii plantelor și
contribuind la alimentarea rețelei hidrografice.

Cantitățile anuale de precipitații și repartiția lor
Precipitațiile atmosferice medii multianuale la stația meteorologică Turnu Măgurele
sunt de 449,3 mm, fiind mai scăzute decât în partea nordică a județului (600 mm). Ele sunt
neuniforme în timp și spațiu, atât ca durată și intensitate, cât mai ales cantitativ.
Urmărind repartiția în timp a precipitațiilor med ii anuale se observă că acestea
prezintă variații apreciabile de la un an la altul. Limitele între care au evoluat aceste valori
sunt cu prinse între 649 mm în anul 2010 și 271,2 mm în anul 2020 .
Oscilațiile cantitative ale precipitațiilor față de media mu ltianuală considerată
valoarea zero relativ, scot în evidență anii ploioși și anii secetoși cu abateri pozitive și
respectiv negative.
Este evidentă perioada cu exc es de precipitații din anii 2010 -2014 -2017 , când și
râurile au înregistrat aproape cele mai mari debite, cât și deficitul de precipitații care se
manifestă începând cu anul 2009, apoi în fiecare an din 2011 -2012 și apoi în 201 9.

Tabelul 2 .2
Cantitățile anuale de precipitații la stația meteorologică Turnu Măgurele

Anii
2009

2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Media

Precipitații
(mm/anual)
278.3
649.0
337.6
423.9
465.6
537.9
428.9
448.8
585.1
516.5
271.2
40.8

10
Fig.2.2 . Variația cantităților anuale de precipitații la stația meteorologică Turnu Măgurele

Distribuția lunară și anotimpuală a precipitațiilor
Urmărind mersul anual al cantităților de precipitații pe baza valorilor medii lunare
multianuale, constatăm că acestea sunt inegal răspândite în cursul anului variind de la o lună
la alta. Variabilitatea este dată de caracterul maselor de aer, de prezența fronturilor și de
intensitatea proceselor convective.
Cele mai mici cantități de precipitații cad în lunile ianuarie -martie (la sfârșitul iernii și
începutul primăverii), datorită predominării regimului anticiclonal și datorită lipsei convecției
termice. Luna cea mai secetoasă este ianuarie, când se înregistrează 21,6 mm.
Începând din aprilie, precipitațiile cresc progresiv până în iulie când se înregistrează
cantitatea maximă de precipitații 67,1 mm.
Valori apropiate se înregistrează și în luna septembrie (42,1 mm). In această perioadă
predomină regimul ciclonal (ciclonii oceanici și mediteraneeni) care aduc mase de aer mai
umede favorabile formării precipitațiilor precum și intensificării proceselor convective.
Anotimpul cel mai ploios este primăvara, cu un aport de aproximativ 54,6 mm, cele
mai reduse precipitații înregistrându -se în anotimpul de iarnă (29,1 mm).

Tabelul 2 .3
Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri (mm %)

Iarna

Primăvara
Vara
Toamna
Anual

29,1

54,6
48,6
39,5
171,8

11 Cantități maxime de precipitații căzute în 24 ore
Variabilitatea regimului precipitațiilor este ilustrată și de cantitățile maxime de apă
căzute în 24 de ore. Din analiza acestora rezultă că, de cele mai multe ori, valorile maxime s –
au înregistrat în luna iulie, fiind rezultatul convecției termice, care a generat nori
cumulonimbus, din care au căzut precipitații abundente

Tabelul 2 .4
Cantități maxime de precipitații în 24 de ore la stația meteorologică Turnu Măgurele

Anii

2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Precipitații
(mm)

24.2
65.8
38.3
21.5
59.1
33.7
24.0
29.4
88.3
107.3
35.6

Uneori, cantitățile maxime de precipitații căzute în 24 de ore sunt mai mari decât
mediile lunare.
Cele mai mari cantități de precipitații căzute în 24 de or e s-au înregistrat în anul 2018
(107,3 mm) , iar cele mai mici în anul 2012 (21,5 mm).
Alte valori care depășesc 50 mm s -au înregistrat în anii 2010 (65,8 mm), 2013 (59,1
mm) , 2017 (88,3 mm).
Indicele de ariditate climatică
Legătura dintre climă, vegerație și sol se poate exprima prin indicele de ariditate
”Emmanuel de Martonne“, care este dat de relația:
Iar=P/(T+10)
în care: I ar = indicele anual de ariditate;
P = valoarea medie anuală a precipitațiilor în mm;
T = valoarea medie anuală a temperaturii, în grade Celsius;
10 = coeficient prin adăugarea căruia se pot calcula și obține valori ale indicelui de
ariditate și în cazurile în care temperatura este de 0 șC sau are valori negative.
Pentru teritoriul Turnu Măgurele, aplicând formula de mai sus, s -a obținut un indice
de ariditate egal cu 20,9 ceea ce situează acest teritoriu în zona de silvostepă, fenomenul de
ariditate având o intensitate moderată spr e slabă.

c) Vânturile
Regimul eolian este determinat de dinamica generală a atmosferei din regiunile
înconjurătoare. Relieful neted nu determină particularități regionale ale vântului
Frecvența vântului pe direcții. Rezultatele observațiilor de la stația meteorologică
Turnu Măgurele, din perioada 2006 -2016 sunt redate în figura 9 , unde așa numita “roză a
vânturilor” arată direcția predominantă a vânturilor de vest (16,6 %) urmate de vânturile de
est (13,9 %).

12 Vânturile de est au frecvență mare în anotimpul rece al anului când spulberă zăpada,
coboară mult temperatura aerului, determină îngheț la sol, uneori provocând și pagube
culturilor agricole.
In anotimpul cald frecvență mare o au vânturile din sectorul vestic. Frecvența
vânturilor din celela lte direcții este mult mai redusă, mai ales în sectorul sudic.
Calmul atmosferic variază foarte mult de la un an la altul f iind cuprins între 4,9 % în
2009 și 60,1 % în anul 2011 .
Viteza vântului. Valorile medii ale vitezei vânturilor sunt între 3,5 -4,0 m/s pentru cele
de vest și între 3,5 -5,3 m/s pentru cele din est.
Austrul este foarte uscat, fierbinte, prevestitor de secetă și afectează mult solul și
culturile agricole. Băltărețul este în schimb un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării
vegetației.

Tabel ul 2.5
Frecvența vântului pe direcții la stația meteorologică Turnu Măgurele (2006 -2016)
Direcții
Ani N NE E SE S SV V NV Calm
2009 1.0 5.2 13.9 0.8 0.8 1.8 23.9 2.8 55.0
2010 1.0 7.9 18.6 1.2 0.8 3.1 20.7 15.4 30.9
2011 1.4 5.9 17.6 0.6 0.7 1.0 18.0 1.5 4.9
2012 0.2 4.6 19.8 0.4 0.1 0.6 19.1 5.2 48.0
2013 0.8 5.5 12.8 16.6 0.4 1.0 19.2 1.1 60.1
2014 3.1 4.5 0.4 1.2 0.3 1.0 19.3 1.5 52.6
2015 0.4 6.1 19.7 0.2 0.4 0.9 0.6 0.9 55.2
2016 0.2 3.9 16.1 0.4 0.2 0.9 20.4 0.7 57.6
2017 0.3 3.4 3.5 1.8 0.8 1.5 1.6 0.7 53.2
2018 1.3 5.1 17.0 1.3 1.1 7.5 22.4 0.8 47.0
2019 0.8 4.8 14.4 1.3 1.4 2.5 18.6 0.9 54.9
Total 10.5 56.9 153.8 25.8 7 21.8 182.8 31.5 998.2

Fig.2.3 Frecvența vântului pe direcții la stația meteorologică Turnu Măgurele
0246810121416182022N
NE
E
SE
SSVVNV
N

13 2.3. Considerații topoclimatice
Pe fondul climatului temperat semiumed caracteristic zonei studiate, se suprapun o
serie de topoclimate, cu particularități distincte date de caracterul eterogen al suprafeței active
subiacente.
Topoclimatul de luncă. Are o răspândire mare în lunca Dunării, unde relieful specific
de lunci -grinduri, depresiuni, suprafețe plane, imprimă caractere d eosebite suprafeței active
care se resimt în stratul inferior de aer prin valori mai mici ale evapotranspirației, umezelii
aerului, gradului de saturație a aerului cu vapori de apă.
Topoclimatul de terasă. Cu un regim de trei luni reci și umede (XII -II), șase luni
temperate (III -IV; X -XI), o lună caldă și două luni aride (VIII -IX) care imprimă un caracter
climatic specific silvostepei.
Topoclimatul de câmpie înaltă. Este caracterizat prin temperaturi mai ridicate,
predominarea vânturilor de vest și est, cu veri secetoase și ierni geroase.

3. POLUAREA ȘI PROTECȚIA CALITAȚII AERULUI

3.1 Surse de poluare
Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanților. Deoarece
aerul constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al poluanților în mediul
înconjurator, supravegherea calității atmosferei este de primă importanță.
Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităților umane din ce în ce
mai extinse și răspândite în ultima perioadă de timp, altele datorandu -se unor condiții naturale
de loc și climă.
Dintre sursele naturale de poluare se pot cita :
 solul – prin descompunerea de reziduri de origine anima lă sau vegetală, proces în urma
căruia rezultă diferiți oxizi, particule organice de natură animală sau vegetală, gaze (dioxid de
carbon, hidrogen sulfuros, amoniac).
 plantele – prin producerea și eliberarea de particule (granule de polen, spori de
mucegai).
Sursele artificiale industriale sunt reprezentate prin :
 industria chimică – S.C. TURNU S.A. ( Donau Chem) – combinat chimic de producere
a ingrășămintelor chimice pe baza de amoniac și fosfor, amplasat la 4 km. Sud de Turnu –
Magurele, pe malul Dunării de la kilometrul 600, cu eliberare de gaze (N02, S02, NH3, H2S
etc);
 industria alimentara – prin trasportul, depozitarea, prelucrarea de materii prime produce
pulberi, substanțe odorante, ca urmare a activităților de la S.C. SCIOPROD S.A. – Troianul
S.C. ZAZĂR S.A. Corabia; industria textila (tabăcării) – S.C. TAMICO S.A. Corabia – diferite
resturi de la prelucrarea pieilor, mirosuri înțepătoare.

14  industria constructoare de mașini – reprezentată prin S.C. ISLAZ S.A., S.C.
KOYO S.A., S.C. ZIMTUB S.A., precum și alte activități de capacitate.
 sectorul zootehnic – capacități d e creștere a porcilor, bovinelor si pasarilor, agentul
economic reprezentativ fiind S.C. SUINPROD S.A . cu fermele Zimnicea și Dracea si ROMCIP
SA SALCIA, din cadrul comunei Salcia
 arderi reziduri – cu eliberarea de particule, substanțe, fum, cenușă.
 trans porturi – cu eliberare de hidrocarburi, CO, C02, Pb, particule de fum, alde -hide,
zgomot.
Principalele surse de poluare a aerului de pe Valea Dunării, sectorul Corabia – Zimnicea
sunt: S.C.TURNU S.A. si S.C. TAMICO S.A.

3.2. Concen trații și regimuri ale poluării
Pentru evaluarea calității aerului A.P.M. Alexandria și A.P.M. Slatina au efectuat
analize fizico – chimice prin măsurători sistematice ale emisiilor de substanțe poluante,
măsurători efectuate în cadrul sistemului propriu de control. Rețeaua de supraveghere a
calității mediului este rețea fixă cu funcționare continuă. Prelevarea probelor de aer s -a facut
cu sisteme normale sau semiautomate de producție autohtonă, precum și cu cele două
prelevatoare de tip DESHGA finanțate în cadrul programului PH ARE – RO – 9206.
Pentru analiza poluanților gazoși s -au folosit metode chimice umede, iar pentru
analiza pulberilor în suspensie și a pulberilor sedimentabile s -a folosit metoda gravimetrică.
Metoda de prelevare și de analiză utilizate sunt standardizate. Distribuția punctelor de
prelevare a poluanților gazoși a fost urmatoarea:
 Municipiul Turnu Măgurele – trei puncte de control (Port, Meteo, Abator), dotate cu
instalații fixe de recoltat poluanți gazoși – probe zilnice, indicatorii de calitate analizati fiind:
N02, SO2, NH3; în punctul Meteo s -au efectuat și probe de momentane la indicatorii S02 și
NH3.
 Orasul Zimnicea – un punct de control (stația R.A.), cu o instalație fixă de recoltat
poluanți gazoși – probe zilnice, indicatorii analizați fiind: N02, S02, NH3; o zi pe săptamână
în această zona s -au efectuat determinări la indicatorul H2S – probe momentane.
 Orasul Corabia – cu un singur punct de control.
Pentru controlul pulberilor sedimentabile au fost efectuate analize în orașele:
Turnu Măgurele, Zim nicea, Corabia.
În ceea ce privește pulberile in suspensie s -au efectuat mai multe determinări în
punctul de control METEO Turnu Măgurele.
Rețeaua de precipitații acide a avut ca puncte de control stațiile meteo din orașele:
Turnu -Măgurele și Zimnicea.
Pentru monitorizarea calității,am luat în considerare mai mulți indicatori:

 Indicatorul NH3
Amoniacul este un compus hidrogenat al azotului ; este un gaz
incolor, cu miros puternic, inecăcios. El se dizolvă foarte usor în apă (1 litru apă la 0°C
dizolvă 1150 litri amoniac).

15 Soluțiile de amoniac au o densitate mai mică decât apa și reacție bazică. În 2004 la
acest indicator s -a inregistrat o depășire a CMA conform STAS 12574 -1987, în punctul de
control PORT Turnu -Măgurele, în luna noiembrie.
Valoarea înregistrata a fost de 0,244 mg./m3 cât este limita CMA conform STAS
12574 – 1987. Sursa de poluare responsabila a fost S.C.TURNU S.A.
Cauza depășirii a constituit -o oprirea ac cidentală a instalațiilor aferente depozitului de
amoniac, a instalației de acid sulfuric, a instalațiilor auxiliare generatoare de utilități, ca
urmare a întreruperii furnizării de energie electric .
În rest în cursul anului nu s -au înregistrat depășire CM A, numărul de probe peste
CMA fiind astfel foarte mic de 0,28% .
Valorile medii anuale rezultate din măsurătorile zilnice au fost de 0,021 mg./mc. la
Turnu -Măgurele si 0,037 mg./mc la Zimnicea. La probe momentane valorile maxime
înregistrate au fost de 0,1 27 mg/mc la Turnu -Măgurele (METEO), fata de 0,3 mg/mc cât este
limita CMA.
Analizând concentrațiile medii anuale de amoniac la Turnu -Măgurele se observă o
depășire a CMA = 00,1 mg/mc in 1992, valoarea de 0,281 mg/mc, concentrație datorată în
mare măsura funcționării la capacitate maxima a combinatului chimic și lipsei de preocupare
pentru protecția mediului. De cele mai multe ori orașul era acoperit de o ceață foarte
innecăcioasa, ce a avut consecințe grave asupra stării de sănătate a populației.
Anul 199 3 a însemnat începutul declinului la S.C. TURNU S.A. în mod special și al
întregii economii din oraș cu efecte imediate asupra stării mediului. Principalul efect a fost
reducerea drastică a concentrației de amoniac din atmosferă de aproape trei ori, scăder e ce a
continuat până în 1994. În 1995 datorită privatizării parțiale a combinatului, situația
economică s -a îmbunătățit, s -a înregistrat o creștere a producției ceea ce a dus la o crețtere a
poluării (0,029 mg/mc NH3). Noii propietari nu au fost direct in teresați sa investească în
instalații mai performante pentru protecția mediului, în ciuda avertismentelor APM
Alexandria. Din 1996 situația economica s -a agravat din nou, producția a inceput să scadă
ceea ce a dus la scăderea concentrației de NH3.
La Zimni cea variațiile medii anuale ale concentratiei de NH3 au fost nesemnificative,
nedepășindu -se CMA = 0,1 mg/mc .
Indicatorul de calitate NH3, medii lunare, în zona Turnu -Magurele a avut valori
maxime în lunile mai, iulie și noiembrie în punctul de control PO RT și s -a datorat
funcționării combinatului chimic, iar la Zimnicea în lunile februarie și iulie sunt prezentate în
tabelele 3.1 și 3.2.

Tabel 3.1.
Indicatorul NH3. Concentrații medii anuale (mg/mc)
Sursa: A.P.M. Alexandria
Stația 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Turnu Măgurele 0,281 0,051 0,026 0,029 0,021 0,014 0,021
Zimnicea – – 0,045 0,034 0,039 0,051 0,038

16
Tabel 3.2. Indicatorul NH3. Medii lunare pentru probe la 24 h (2004)
Luna Turnu Măgurele Zimnicea
Meteo Port Abator
I 0,009 0,011 0,009 0,0275
II 0,0101 0,0205 0,0088 0,0554
III 0,0105 0,0331 0,0097 0,031
IV 0,0118 0,0295 0,0098 0,031
V 0,0226 0,0489 0,0117 0,0371
VI 0,022 0,0477 0,0152 0,035
VII 0,0188 0,0517 0,0335 0,059
VIII 0,0161 0,0434 0,0131 0,0541
IX 0,0142 0,0305 0,0116 0,0384
X 0,0133 0,0394 0,0155 0,0374
XI 0,272 0,0554 0,026 0,0239
XII 0,0134 0,0473 0,0166 0,0213

 Indicatorul NO2
Este un compus al oxigenului și azotului; este un gaz de culoare brună rezultat din
oxidul de azot care în contact cu aerul, trece în NO2.
La acest indicator nu s -au înregistrat valori mai mari decât CMA conform STAS 12574 –
1987 privind calitatea aerului în zonele protejate. Valorile medii anuale au fost de 0,007
mg/mc la Turnu Măgurele și 0,008 mg/mc la Zimnicea.
La Turnu Măgurele variațiile concentrației medii anuale în perioada 1999 – 2005 a
fost următoarea: din 1999 până în prezent se observă o scădere continuă a concentrației de la
0,016 mg/mc la 0,004 mg/mc în 2004, după care o ușoara creștere în 2005, fluctuați e
datorată în principal combinatului chimic.
La Zimnicea s -a mentinut aproximativ in jurul valorii de 0,008 mg/mc iar la Corabia
apare o scădere brusca în 2003, după care urmează din nou o creștere.

17 Tabel 3. 3 Evolutia NH3 Sediul Tumu SA Turnu Magur ele (30 min)
CMA -0,3 mm3

LUNA ANUL2004 ANUL2005
I 0.0153 0.0123
n 0.0303 0.0287
in 0.0147 0.0339
IV 0.0151 0.0289
V 0.0186 0.0252
VI 0.0287 0.0445
VII 0.0258 0.0318
VIII 0.0107 0.0396
LX 0.0182 0.0681
X 0.027 0.0849
XI 0.0181. 0.0489
XII 0.0166 0.0432

Figura 3.1 Evolutia NH3 Sediul Tumu SA Turnu Magurele (30 min)
CMA -0,3 mm3

18
Figura 3.2 Evoluția concentrațiilor de SO2 și NH3 Sediul Tumu S .A

Dacă se ia in considerare valorile mediilor lunare în 2005 la Turnu -Măgurele în cele
trei puncte de control : PORT, METEO, ABATOR valorile cele mai mari au fost după cum
era și firesc în PORT, urmare a activității S.C. TURNU S.A. În acest punct de control din
ianuarie și până în aprilie concentrația NO2 s -a menținut constantă datorită existentei
calmului atmosferic. Apare o creștere în luna mai, după care o ușoara scădere continuă până
în septembrie.
Această scădere poate fi pusă pe seama mișcărilor ascend ente ale maselor de aer care
împrăștie mai rapid emisiile în atmosferă. În noiembrie și decembrie concentrațiile au fost
maxime (0,015 mg/mc), creșterea datorându -se funcționării normale a S.C.TURNU S.A. și
mișcărilor descendente ale aerului care mențin po luanții în apropierea sursei.
La celelalte două puncte de control situația a fost asemănătoare, valorile fiind ceva
mai mici.
La Zimnicea valorile medii anuale în 2005 au fost ceva mai mari decat la Turnu –
Măgurele, valoarea maximă fiind de 0,02 mg./mc în luna august urmare a activităților
industriale. Valorile sunt prezentate în tabelele 3.4 și 3.5.

Sursa: A.P.M. Alexandria, A.P.M. Slatina
Tabel 3.4. Indicatorul No2. Concentrații medii anuale (mg/mc)

Statia 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Corabia – 0,01 – 0,006 0,009 – –
Turnu -Magurele 0,016 0,013 0,010 0,009 0,009 0,004 0,007
Zimnicea – – 0,011 0,008 0,008 0,009 0,008

19 Sursa A.P.M. Alexandria
Tabel 3 .5. Indicatorul No2. Medii lunare pentru probe la 24h (2005)

 Indicatorul SO2
Dioxidul de sulf este un compus oxigenat al sulfului;este un gaz incolor, cu miros
innabușitor și pătrunzător. El rezultă în principal în urma arderilor. La acest indicator nu s -au
înregistrat depășiri ale CMA.
Valorile medii anuale au fost de 0,009 mg/m3 la Turnu -Măgurele și 0,001 mg/mc la
Zimnicea. Valoarea m aximă înregistrată, la probe zilnice, a fost de 0,067 mg/mc în punctul
PORT din Turnu -Măgurele, față de 0,25 mg/mc cât este limita CMA. La probe momentane
valoarea maximă înregistrată a fost de 0,083 mg/mc față de 0,75 mg/mc cât este limita
CMA. Analizâ nd concentrațiile medii anuale de SO2 la Turnu -Magurele în perioada 2000 –
2005 se poate observa o scădere continua de la 0,053 mg/mc în 2000 la 0,009 în 2005,
scăderea fiind accentuată în 2001 și 2005. La Zimnicea în 2001 concentrația S02 a fost de
0,006 mg /mc iar din 2002 până în prezent s -a menținut constantă la valoarea 0,002 mg/mc.
La Corabia valoarea maximă a fost în 2000 de 0,01 mg/mc.

Sursa: A.P.M. Alexandria, A.P.M. Slatina
Tabel 3.6.Indicatorul S02. Concentratii medii anuale (mg/mc) Luna Turnu -Magurele Zimnicea
Meteo Port Abator
I 0,005 0,006 0,004 0,0057
II 0,0049 0,0061 0,0046 0,0039
III 0,0051 0,006 0,0044 0,0057
IV 0,0052 0,006 0,0047 0,0042
V 0,0063 0,0093 0,0054 0,0073
VI 0,006 0,0079 0,0056 0,0045
VII 0,0055 0,0063 0,006 0,0106
VIII 0,0051 0,0063 0,0051 0,0206
IX 0,0045 0,0059 0,0046 0,007
X 0,0049 0,0064 0,0049 0,0118
XI 0,0096 0,0154 0,0107 0,0063
XII 0,0084 0,0155 0,0092 0,0089
Statia 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Corabia 0,01 – 0,06 0,05 – –
Turnu -Magurele 0,033 0,032 0,030 0,027 0,014 0,009
Zimnicea 0,006 0,002 0,002 0,002 0,002 0,002

20 Sursa: A.P..H.Alexandria
Tabel 3.7.Indicatorul S02. Medii lunare pentru probe la 24 h (2005)

Luna Turnu -Magurele Zimnicea
Meteo Port Abator
I 0,0141 0,018 0,013 0,0012
N 0,014 0,0176 0,014 0,0009
M 0,0155 0,0186 0,0135 0,0008
IV 0,015 0,0182 0,014 0,0013
V 0,0146 0,0177 0,0142 0,0016
VI 0,0133 0,0102 0,0099 0,001
VII 0,0095 0,0034 0,003 0,0023
VM 0,0081 0,0095 0,0078 0,0043
IX 0,0068 0,0097 0,0069 0,0034
X 0,008 0,0109 0,0075 0,0025
XI 0,0053 0,0071 0,0059 0,0015
XN 0,0022 0,0029 0,0023 0,0029

 Indicatorul H2S
Hidrogenul sulfurat rezultă din numeroase procese industriale și din materiale în
care acest gaz este utilizat sau din care ia naștere, provenind uneori și din sulful sub formă de
impurități, ca de exemplu din reziduri de petrol, resturi animale, ape rezid uale. Este un gaz
incolor, cu miros caracteristic neplăcut (de ouă stricate), toxic, solubil în apă; arde în aer cu
flacără albastră rezultând S02 și apă.
În cursul anului 2005, în zona Zimnicea, o zi pe săptămână, s -au efectuat măsurători
momentane la hid rogen sulfurat. În această zonă nu există surse potențiale de poluare cu H2S
pe teritoriul românesc, dar s -au efectuat determinări pentru a pune în evidența transportul de
poluanți transfrontiera -sursa de poluare fiind pe malul bulgăresc, respectiv fabrica de vâscoză
și celuloză din Svishtov. În urma măsurătorilor efectuate s -au înregistrat 40 depășiri CMA.
Frecvența depășirii a fost de 18,5%. Valoarea maximă înregistrată a fost de 0,072 mg/mc față
de 0,015 mg/mc cât este limita CMA.

 Indicatorii – pulberi sedimentable și pulberi în suspensie
Conform STAS 9081 -78 „Poluarea atmosferei -terminologie" rezultă urmatoarele
definiții:
 pulberi sedimentabile sunt „ pulberi de dimensiuni și densități care le favorizează
depunerea conform legii gravitatiei".
 pulberile în suspensie: „ pulberi care rămân în aer timp îndelungat"
 aerosolii: „ sisteme compuse din particole fine solide sau lichide (sub 100 microni),
dispersate intr -un gaz "

21 In ceea ce privește sedimentarea ea depinde în principal de mărimea particulelor și
mai puțin de densitate. Datorită capacității diferite de difuzie, precum și greutăților
moleculare variate diferiți agenți poluanți din atmosfera vor manifesta o oarecare tendință de
segregare. Spre exemplu oxidul de carbon cu o densitate mai mică decât a aerului se va
răspandi mai repede în straturile superioare a atmosferei. Aceasta segregare va fi accentuată
de absorbția sau adsorbția unor agenți poluanți pe aerosolii di n atmosfera. În acest caz
dinamica segregarii va fi dictata nu de caracteristicile fizice ale agentului poluant, ci de cele
mecanice ale aerosolului.
 Aerisolii se găsesc în atmosfera nu numai ca urmare a poluării industriale ci și ca
rezultat natural al p ulverizărilor argilelor din sol și antrenării particulelor respective de vânt,
apoi ca rezultat al codensarii umiditatii atmosferice sau ca urmare a evaporării particolelor de
apă.

Pentru determinarea pulberilor sedimentabile s -au efectuat o serie de măsu rători.
În urma acestor măsuratori s -au înregistrat depășiri ale limitei CMA .
 17gr/mp/luna în orașul Corabia la cele doua puncte de control Celei și Tudor
Vladimirescu, valoarea maximă fiind de 38,84 g/mp/lună, respectiv 28,23 g/mp/lună în luna
ianuarie. Depășiri ale CMA mai apar în lunile: mai (22,49 g/mp/luna), iunie (20,35
g/mp/luna), august (21,31 g/mp/luna), septembrie (27,78 g/mp/luna) la punctul Tudor
Vladimirescu și iulie (23,17 g/mp/luna) și septembrie (20,00 g/mp/luna) la punctul Celei.
In local itatea Turnu -Măgurele valoarea s -a situat sub CMA în cele cinci puncte de
control Meteo, Port, FNC, Abator, Electroturris, maximul fiind în luna aprilie în Port. În
cursul anului fluctuațiile sunt foarte mici având aproximativ aceleași valori în cele cinc i
puncte de control. Excepție face luna Decembrie unde apare o scădere bruscă.
La Zimnicea observațiile s -au facut în două puncte de control Str. Oltului și Stația de
radioactivi, fluctuațiile fiind ceva mai mari ca la Turnu -Măgurele, dar valorile concent rației
sunt inferioare, maximul fiind de lOg/mp/luna pe Str. Oltului.
La indicatorul pulberi în suspensie valorile maxime înregistrate au fost de 0,245 mg/mp la
Turnu -Măgurele, față de 0,15 mg/mp cât este limita conform STAS 12574 -1987.
Cauza depășirilor a constituit -o condițiile meteo favorabile depunerilor meteo asociate
cu creșterea emisiilor de poluanți în atmosferă, ca urmare a arderilor combustibililor pentru
generarea de aburi și caldură.

 Precipitații (depuneri acide sau ploi acide)
Denumirea „dep uneri acide " este preferata astazi, deoarece denumirea „ploi acide "ia în
considerare precipitarea numai în condiții umede. Depunerile acide sunt rezultatul conversiei
a doi impurificatori: S02 si NO2. Aceștia, odată ajunși în atmosferă în cele mai multe cazuri
sunt transportați la distanțe ceva mai mari față de sursa de impurificare, unde prin intermediul
precipitațiilor, se depun pe sol sau în apă. Aciditatea depunerilor este în funcție de cantitatea
de gaze angrenate în proces.
Procesul de formare a dep unerilor acide începe prin antrenarea celor doi poluanți în
atmosfera care, în contact cu lumina solara și vaporii de apă formează compuși acizi.
În timpul precipitațiilor acesti compuși se depun. Alteori gazele pot antrena praf sau
alte particule care ajung pe sol în formă uscată sau în apa de suprafață sau chiar în cea
subterană.

22 Daca aceste emisii ajung în atmosferă prin coșuri înalte și sunt tr ansportate de vânt la
distanțe mai mari sau mai mici, în condiții similare descrise mai sus formează depuneri acide,
lichide sau solide.
Cele 34 de analize efectuate în 2005 de APM Alexandria au pus în evidență existența
de ploi usor acide (5,25 unitati pH ) în zona Turnu -Măgurele în luna septembrie.
In localitatea Turnu -Măgurele ploi acide au fost înregistrate în 2002 și 2003 când
valoarea pH -ului a scăzut sub 5,25 unităpl pH. În 2003 și 2004 valorile minime ale pH -ului
precipitațiilor au fost mai ridicate de 6,5 unităti pH. Valorile maxime ale pH -ului
precipitațiilor au fost într -o continuă creștere din 2002 până -n 2004 de la 6,9 unități pH la 7,1
unități pH dupa care în 2005 scade brusc la 6,5 unitati pH.
În aria limitrofa orașului Zimnicea nu s -au înregis trat ploi acide, valorile minime și
maxime ale pH -ului precipitațiilor fiind într -o continuă creștere din 2002 și până -n 2004,
după care din 2005 se produce o ușoară scădere.
Într-o astfel de atmosferă impurificată, substanțele chimice menționate reacțione ază
cu oxigenul sau chiar între ele dând naștere la noi compuși, unii dintre aceștia trec prin faze
de agresivitate mai mare decat cei evacuați dar ajung de regula la structuri mai puțin reactive .
Un rol de seamă în producerea acestor radiații îl au radiaț iile solare ultraviolete a
căror energie înlesnește combinarea a numeroase substanțe. Fenomenul cel mai interesant din
acastă categorie este formarea cu ajutorul oxizilor de azot și a hidrocarburilor din aer,
avacuate mai ales de automobile a unor substanț e oxidandante dintre care fac parte nitratul,
ozonul și derivații lui precum și numeroși radicali liberi .
Numeroase alte substanțe suferă transformări în atmosferă : oxizii de azot și de sulf
inferiori se oxidează trecand în omogenii lor superiori.

3.3.Răspândirea poluanților

Dacă agenții poluanți ar rămâne pe locul în care au fost produși, problema poluării ar
fi mai simplu de rezolvat. În realitate ei se răspândesc în mediul ambiant propagând poluarea,
uneori până la nivel local. Din această cauză p entru rezolvarea problemei poluării mediul
ambiant este foarte important a se cunoaște nu numai sursele de poluare și natura agenților
poluanti ci și căile lor de răspândire în mediul ambient.
De la inceput se pune problema dacă răspândirea agenților polua nți este un imperativ
natural și daca procesul in sine este ireversibil. Privind problema la nivelul cel mai general și
considerând atât agenții poluanți, cât și elementele mediului drept factor constructivi ai
aceluiași sistem, principiile termodinamice n e spun ca amestecul lor intim, deci răspândirea
agenților poluanți în mediul ambiant, constituie starea cea mai probabilă a sistemului și tot
odată că acest proces de amestecare este ireversibil .
Deci dacă mediul ambiant ar fi lăsat la jocul liber al agen ților poluanți, aceștia ar
tinde în mod natural spre o răspândire uniformă a lor în atmosferă, hidrosfera, sol, fără să
existe o posibilitate naturală de decontaminare. Dacă totuși se produc în realitate, în mod
natural, anumite efecte de decontaminare, el e sunt datorate unor fenomene independente de
procesul de răspândire, cum ar fi: reacțiile chimice, degradarea bacteriană, dezintegrările
radioactive etc.
În acest cadru general fixat de tendința termodinamica nu se precizează nici viteza și
nici căile de răspândire a agenților poluanți. Aceste grade de libertate permit o serie întreagă
de variante în efectuarea practică a agenților poluanți.

23 Se va putea vorbi deci despre mai multe căi de răspândire a agenților poluanți și de
mai mulți vectori sau purtăto ri ai acestor agenți.
Aerul este caracterizat prin capacitatea de agitație continuă la care -1 obligă tendințele
de echilibrare a densităților mereu variabile, datorită oscilațiilor de temperatură, adesea fiind
dictate de caracteristicile particulare ale d iferitelor structuri ale maselor solide și lichide de la
suprafata solului, influențate la rândul lor de radiația solară. De aceea poluanții persistă în
atmosfera din cauza a doua fenomene contradictorii: revărsările continue de impuritati, care
tind să în carce atmosfera cu cantități anormale de pulberi și gaze, i se opune diluarea acestora
prin difuzie în mase mari de aer.
Caracteriatica pentru modul de impurificare a aerului este evacuarea de impuritati din
coșurile uzinelor. Din coșurile uzinelor chimic e rezultă aer impurificat cu particule și gaze
care este împins cu viteză la înălțime. De la gura coșului gazele evacuate continuă să se ridice
datorită inerției, până la înăltimea efectivă acolo unde viteza mișcării lor devine egală cu cea
a curenților at mosferici, care le antrenează mai departe, diluându -le.
Un alt factor care contribuie la ascensiunea gazelor în atmosferă este temperatura lor
ridicată, care determină convecția lor pe verticală pana la înălțimi la care temperatura și
viteza lor, scăzând treptat devine egală cu stratului de aer, aer în care au ajuns. Dupa aceea,
numai particulele mari și grele, cad pe sol, in timp ce gazelle și particulele fine se deplasează
la distanțe variabile, în funcție de mișcările aerului. Răspândirea acestora în to ate direcțiile,
îndeosebi abaterea rapidă spre sol, are loc la viteze mari ale vântului, în timp ce la mișcări de
intensitate mai mică, impuritățile fine evacuate din coșuri se pot deplasa pe orizontală până la
mari distanțe. În aceste deplasări efectul de gaze se amestecă cu masa de aer, datorită
curenților, deterrninând prezența în aer a impurităților, a căror concentrație este cu atât mai
mare cu cât cantitățile evacuate sunt mai mari, si cu cât spațiul în care se face diluția este mai
mic.
Adeseori se adaugă impuritățile provocate de alte surse: mijloace de transport,
locuințe. Deci vântul este un factor pozitiv în lupta contra acumulării de agenți poluanți, d ar
tot el este vinovat și pentru dispersarea nedorită a agenților poluanți pe sol.
Scurgerea ae rului pe orizontală nu se face laminar, ci vor apare celule de circulație și
de turbulență mecanice datorită întâlnirii diferitelor obstacole: clădiri, păduri.
Aceste turbulențe vor favoriza dispersarea transversala (față de direcția vântului) a
agențilo r poluanți. Din această cauză, forma volumului de aer încarcat cu substanțe poluante
nu va mai fi cilindrică, ci conocă, cu varful în punctul de emisie.
Turbulența atmosferică se face în legatură directă cu regimul vânturilor. O turbulență
este tradată prin fluctuații puternice ale vântului la sol, atât în ceea ce privește direcția cât și
viteza. Acest fenomen este efectul direct al formării unor celule mari de circulație, care
amestecă bine aerul. În cazul unei turbulențe medii prin stabilitate vertical ă, neutră,
fluctuațiile vântului sunt mai reduse, pentru că la turbulența slabă cand avem stabilitate
verticală, vântul să fie slab și constant în direcție și intensitate.
Profilul vertical al vânturilor este de asemenea un indiciu al turbulenței. Spre exe mplu
la turbulențe puternice, din cauza antrenării tuturor stratelor de aer viteza vântului va ramane
constantă până aproape de sol.
Pe măsură ce turbulența scade, deci pe măsura ce straturile inferioare de aer „adera"
mai bine, la sol se va constata o cr eștere a vitezei vântului cu înălțimea.

24 Menționam ca inversiunea pe verticală poate fi provocata și de vânturi, nu numai de
regimul radiant al atmosferei. Spre exemplu dacă sub un strat de aer cald se infiltrează un
strat de aer rece se va produce o inver siune de advecție (de transport de mase de aer).
Impurificarea aerului este maximă în unele perioade de revărsare a unor cantități mari
de pulberi și gaze prin intensificarea producției, sau în cazul unor accidente de funcționare
(combinatul chimic SC. TU RNU SA in anul 1992) și în perioada cu fenomene meteorologice
nafavorabile: calmul, inversiunea termică, ceața.
Calmul, stagnarea sau stabilitatea atmosferică, reprezentând lipsa aproape totală a
mișcărilor de aer, are loc de obicei în cazul existenței p e un teritoriu a unei mase
anticiclonale (cu densitate și presiune mai ridicată decât ale maselor învecinate) și face
dificilă difuzia și diluare poluanților. În acest caz gazele evacuate rămân într -un bazin de aer
limitat în jurul surselor de unde provin. Când acest fenomen meteorologic dureaza ore sau
zile, concentrația impurităților crește continuu prin acumulare.
Inversiunea termică este determinată de existența unui strat de aer de grosime
variabilă, la o înălțime de câteva zeci, sute sau chiar mii d e metri, mai cald decât straturile de
la sol, strat care împiedică mișcarea ascendentă pe verticală, existenta în majoritatea timpului.
Adeseori doua sau chiar trei fenomene coexistă, iar dacă activitatea industrială este
maximă, poluarea aerului este rid icată. Aceste împrejurări amenință în primul rând
colectivitatea umană, care în cazul persistenței fenomenelor pe o durata mai mare, sunt
supuse riscului de intoxicației acută în masă.
Din cele expuse rezultă concluzia că factorii meteorologici au un rol p rimordial în
difuzia și diluarea poluantilor, î n autoepurarea aerului. Un rol de seamă în acest fenomen îl au
deci mișcarea aerului pe orizontală și convecția ascendentă, iar la intervale neregulate li se
adaugă precipitațiile sub formă de ploaie și zăpadă , care spală atmosfera de impurități într -o
măsură mai mare sau mai mică în funcție de cantitatea și durata lor. De aceea dupa o perioadă
destul de lungă de precipitatii atmosfera poate fi considerată curată, căci la început picăturile
care cad pe sol au a spect colorat și contin uneori mari cantități de impurități.

3.4 Consecințele poluării aerului

Factorii naturali, între care și componenții atmosferei, reprezintă condiții primordiale
pentru menținerea vieții, omului revenindu -i obligația de a -i folosi cât mai judicios, ferindu –
se totodată de unele însușiri fizice nefavorabile ale atmosferei, cum sunt frigul, umezeala,
uscăciunea. Prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor naturali, prin substituirea lor
cu factori artificiali care modifică compoziția atmosferei, are loc poluarea, iar agenții poluanți
ai atmosferei sunt apreciați ca nefavorabili, nocivi în orice cantitate s -ar gasi în aer.
Pe baza cunoștintelor medicale despre activitatea corpurilor străine patrunse în
organism se reliefează concluzia că poluanții din aer care au pătruns în organism provoacă
efecte nefavorabile, nedorite, în orice cantități s -ar găsi, iar creșterea proporțională a acestora
în atmosferă, determină efecte nocive din ce în ce mai puternice în organism.
Spre deos ebire de concepția despre factorii fizici față de care se consideră ca omul se
adaptează și poate chiar să -și crească rezistența fizică și longevitatea, este aproape unanima
părerea că agenții poluanți de natură chimică exercită întotdeauna o acțiune negat ivă.

25 Reacția față de impurități reprezintă numai aparent o adaptare; în realitate ea
reprezintă o cedare, o alterare de funcții ți structuri.
Aerul constituie factorul de mediu care se află întotdeauna în ambianța omului și, de
aceea, prezența impuritățil or în aer, sub formă de aerosoli sau gaze, permite pătrunderea
continuă în căile respiratorii, determinând astfel și accesul aproape cu certitudine în mediul
intern. Aceasta caracteristică a aerului de a ajunge nemijlocit și aproape obligatoriu în
organism ul uman este proprie acestui factor de mediu ți se datoreazaă insușirilor sale fizice și
chimice și importanței sale biologice. El se află în contact permanent cu întreaga suprafață a
mucoasei respiratorii și a pielii iar filtrarea de enorme cantitati de a er prin plămâni
favorizează pătrunderea și în parte reținerea impurităților pe care le conține.
Poluanții iritanți sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: SO2, NO2, NH3. Ei
pot provoca o serie de maladii cum sunt : bronșita cronică, emfizemul pu lmonar, astmul
bronșic. Astfel cantități insemnate de SO2 conduc la amplificarea efectului bolilor respiratorii
cronice. SO2 este ușor de transportat la distanțe mari, chiar până la sute de km, datorită, în
special, fixarii lui pe particulele de praf, fum, aerosoli, purtate ușor de vânt. Combinându -se
cu vaporii de apă din atmosferă formează acidul sulfuric, care la rândul lui contribuie la
formarea ploilor acide, ploi destul de frecvente în zona Turnu -Măgurele. Emisiile de dioxid
de azot prejudiciaza sănăt atea umană prin afecțiuni asupra plămânilor și a căilor respiratorii.
Emisiile de amoniac inhalate în cantități superioare celor prevăzute de C.M.A., au ca
efect sufocarea, care dispare odată cu reducerea cantitativă a emisiei. La expuneri îndelungate
sau repetate căile respiratorii sunt grav afectate. Deoarece amoniacul se dizolvă foarte repede
în apa, amoniacul din aer antrenat de precipitații, ajunge în apele de suprafata unde are ca
efect printre altele și entrofizarea acestora.
Poluanții asfixianți su nt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon,
dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat. Dintre toți acești poluanți cel mai periculos este
monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale carburanților, al fumului de
țigara. Când es te inhalat el înlocuiește oxigenul în circulația sângelui și poate dăuna vederii,
atenției și altor capacități mentale și fizice. Efectele acute sunt în funcție de capacitatea de
formare în sânge a hemoglobinei (Hb) și al complexului carbohemoglobina (COHb ).
În privința efectelor cronice acționează în primul rând asupra aparatului
cardiovascular. Mai trebuie menționate și efectele negative ale COHb asupra embrionului și
fătului la femei.
Hidrogenul sulfurat în concentratii mai mari provoacă moartea, fenomen care din
fericire nu s -a produs în perimetrul analizat. În concentrație mai mică este mai puțin
periculos, organismul uman fiind capabil de descompunerea unor cantități limitate în unitatea
de timp. La concentrații de 0,00014 – 0,0028 mg/1 are un miros ne placut care în același timp
avertizează prezența poluantului. Hidrogenul sulfurat ca și sulfurile consuma oxigenul din
apă, iar cand apare în aer afectează flora și fauna.
Ca urmare prezentăm câteva din fenomenele care apar:
 Pulberile sedimentabile și în suspensie
Pulberile, praful, aerosolii și fumul pot pe termen scurt sau lung să aibă efecte negative
asupra mediului, respectiv asupra sănătății umane, în principal.
Efectele constau în iritarea ochilor, a gâtului și reducerea rezistenței la infecții, cauza
unor boli cronice ale organelor respective.

26 Particulele solide foarte fine, de tipul celor care se găsesc în fumul de țigară pot temporar
sau permanent aduce prejudicii sănătatii umane, când sunt inhalate adânc în plămâni. Unele
particule în suspensie, ca de exemplu cele provenite din eșapamentul motoarelor Diesel, pot
produce cancerul plămânului. Altele, ca de exemplu cele purtate de vânt, pot antrena
substanțe toxice ca bifenoli policlorurați și pesticide. În sfârșit, unele pulberi pot ca uza
coroziunea unor construcții, pot duce prejudicii florei, și reduce uneori destul de intens
vizibilitatea.

 Ploile acide
Depunerile acide prejudiciază apa de suprafață, freatică și solul. Prejudicii importante sunt
aduse lacurilor și faunei piscicole, p șdurii, agriculturii și animalelor. Efectul ploilor acide nu
se limiteaza numai la mediul natural, el poate fi pus în evidență de degradările ce apar la
unele construcții, monumente (la Turnu -Magurele se poate cita în acest sens "Monumentul
Eroilor " din 1 877 situat la intrarea în parcul orașului ).
Depunerile acide cu impact aproape nesemnificativ asupra sănătății umane, efectele
secundare sunt mult mai intense. Deși inhalarea ceței acide poate prejudicia, în oarecare
măsură sanătatea umana, aciditatea tipica a ploii acide poate fi tolerată de piele, căaile
respiratorii, etc.

3.5 Prevenirea și combaterea poluării aerului

Cunoașterea poluării trebuie să înceapă încă din etapa amplasării și proiectării unei
întreprinderi sau zone industriale; pe aceasta bază se alege amplasamentul uzinelor și se
adoptă și adaptează procesul tehnologic convenabil, înzestrandu -se uzina cu echipament
potrivit de control, epurare, evacuare.
Controlul contaminării mediului ambiant cuprinde probleme de detecție și măsurare a
agenților poluanți, de organizare a sistemului de control și supraveghere pe teren și de
adaptare a unor norme privind expunerea maximă admisibilă a pesoanelor la acțiunea unor
agenți poluanți. Într -un cadru mai lărgit aceste măsuri trebuie extinse la fauna și flora și în
general la toate resursele mediului înconjurator.
În prezent evitarea efectelor nocive ale dioxidului de sulf în apropierea sursei de
poluare ar fi construcția de coșuri înalte, unele chiar depășind 300 m prin care să fie evacuate
aceste emi sii sau instalarea de scrubere (dispozitiv în care se realizeaza procesul de epurare).
Pentru diminuarea emisiilor de monoxid de carbon este necesar a se folosi cât mai mult
benzină făra plumb.
Reducerea emisiilor de dioxid de azot de la autovehicule se po ate realiza cu ajutorul
convertizoarelor catalitice. În privința surselor staționare numai reducerea cantității de
carburanți folositi, prin schimbarea unor procese tehnologice industriale ar putea rezolva în
parte micșorarea poluării.
Ameliorarea mediului în ceea ce privește emisiile de hidrogen sulfurat poate fi făcută
numai prin reținerea hidrogenului sulfurat și a sulfurilor solubile.
Acesta se poate realiza prin mijloace chimice, de exemplu prin oxidare cu aer în
prezența unor concentratii mici de act ivatori de oxidare, cu oxigen; prin oxidare electrolitică a
soluțiilor saline, urmată de coagulare și sedimentare, etc.

27 Nocivitatea amoniacului care apare la fabricarea acestuia, trebuie redusă, în principal,
printr -un control riguros asupra procesului de producție. Daca totuși pierderile din procesul
de fabricare a apelor amoniacale nu pot fi suficient controlate, ele trebuie colectate și trimise
în turnuri de stripare, unde la pH=l 0.5 -11,5 amoniacul este fracționat în gaze mai puțin
nocive.
Dar combate rea poluarii este o problemă destul de complexă, care necesită investiții
mari, iar datorită conjuncturii economice nefavorabile în care ne aflăm, a dificultăților
financiare grija pentru protecția mediului este lasată de cele mai multe ori deoparte.