MASTER: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI [632327]

1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
MASTER: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI

Văzut
11.05.2020
Semnătura îndrumătorului

LUCRARE DE DISERTAȚIE

RAPORT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ 2

IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
INTR -O UNITATE DIN DOMENIUL MONITORIZĂRII CALITAȚII
AERULUI SI AL GRADULUI DE POLUARE IN ZONA
TURNU MĂGURELE

Coordonator științific:
Prof.univ.dr.ing. David Ladislau

Masterand: [anonimizat]. Zuică Florinel

Mai 2020

2
CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………. ……….. …..3
1.Poluarea si protectia apelor …..……………………………………………… ………5
1.1.Resursele de apa ……………………………………… ……………………….. ………….5
1.2.Poluarea apelor …………………………… …………………………… ……. …….6
1.3.Sursele de poluare a apei ……………………. …………………………….. …………….7
1.4.Tipuri de poluanti…………….. ………………………………… .…………. …….. 8
1.5.Carac terizarea fizico -chimica a apelor …….. ………………………… …………….. …9
1.6.Consecintele si combaterea poluarii apelor ………………….. ……………….. ….13
2.Poluare a si protecția calitații solului …………………………… ………….…. . ..14
2.1.P oluare a solului ………………………………………………… ………………….14
2.2.Surse de poluare a solului ………………………… …………… …..………….….15
2.3.Situaria deseurilor ……………………………………… ……………… …………..16
2.3.1.Tipuri de deseuri………………… ………………………………………. ……………… .16
2.4.Solul, mediu de reciclare și valorificare superioară a unor poluanți……….21
2.5.Consecintele și combaterea poluării solului………………………………… ….22
Concluzii …………………………………………………………………… …….…22
Bibliografi e…………………………………………………………… ……………25

3
INTRODUCERE

IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI INTR -O
UNITATE DIN DOMENIUL MONITORIZĂRII CALITAȚII AERULUI SI GRADUL DE
POLUARE IN ZONA TURNU MĂGURELE , reprezintă un subiect de analiză regională, subiect
pe care l -am ales din dorința de a cunoaște cât mai bine unele aspecte referitoare la condițiile de
mediu din zona orașului în care m -am născut, locuiesc și îmi desfășor activitatea profesională.
În cadrul teritoriului administrativ al orașului Turnu Măgurele, intervenția antropică a
determinat schimbări esențiale în peisajul natural, schimbări produse, în primul rând, de
extinderea terenurilor cultivate (în special terenuri arabile în detrimentul altor categorii de
folosință. Totodată, aplicarea legii fondului funciar a determinat o fragm entare accentuată a
terenurilor agricole, cât și o concentrare accentuată a populației de -a lungul văii Dunării, ceea ce
a determinat o puternică presiune antropică asupra mediului înconjurător.
Ținând seama de ritmul accelerat de dezvoltare a activitățilo r economico – sociale este
necesar să se acorde o atenție deosebită protecției mediului înconjurător.
Prin urmare se impune luarea unor măsuri pentru preîntâmpinarea degradării și poluării
aerului, apelor, solului și vegetației.
Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element
indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de
energie si cale de transport, factor determinanat in mentinerea echilibrului ecologic.
Apele fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea in valoare si
dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.
Gospodarirea apelor constituie ansamblul de lucrari, masuri si actiuni avand drept scop:
asigurarea resurselor de apa necesare desfasurarii activitatilor umane; prevenirea, combaterea si
eliminarea efectelor actiunilor daunatoare asupra apelor, inclusiv ma surile de alarmare, de
interventie si de refacere dupa producerea acestor efecte; conservarea resurselor de apa pentru
generatiile viitoare; eliminarea influentelor defavorabile ale activitatilor umane asupra apelor;
mentinerea functiunilor naturale ale ap ei.
Directivele europene in domeniul calitatii apelor, transpuse integral in tara noastra, au ca
scop: pastrarea calitatii corespunzatoare a apei, in vederea utilizarii, reducerea poluarii la surse,
managementul durabil al apelor la nivelul bazinului hidr ografic.
Prin natura lui solul prezintă particularități pe cât de deosebite de ale celorlalți factori ai
mediului înconjurător, pe atât de importanti pentru biosferă, pentru om.
Ca suport și mediu de viață pentru plantele superioare, solul, mai ales orizo ntul său cu
humus este unul dintre principalii depozitari ai substanței vii a uscatului și ai energiei potențiale
biotice captate prin fotosinteză ca și al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu,
fosfor, potasiu, sulf ).

4
În orice sist em care cuprinde și solul acesta are două funcții esențiale de depozitare și
furnizor de elemente nutritive și apă pe de o parte, și de recipient și transformator de reziduri și
deșeuri pe de altă parte, având deci rolul de reglator al ecosistemului sși de purificator al
mediului înconjurator.
Datorită fertilității, respectiv capacității de a întretine viața plantelor, solul constituie
principalul mijloc de producție în agricultură. Dealtfel, existența și dezvoltarea societății umane
vor fi condiționate vi tal încă multă vreme în viitor de abundența și calitatea plantelor superioare
terestre, care trebuie să asigure oamenilor hrană, materii prime pentru îmbrăcăminte, adăpost și
alte cerințe.
Prin asigurarea omului cu produse alimentare necesare vieții solul constituie și condiția
hotărâtoare pentru reproducția lărgita a forței de munca.
Nu mai puțin important este rolul solului în dezvoltarea vegetației pământului, atât de
utilă purificării atmosferei.
Așa cum am mai arătat, spre deosebire de celelalte res urse naturale și mijloace de
producție solul reprezintă unele trăsături cu totul specifice. De exemplu odată distrus, el se reface
greu, niciodată așa cum a fost deoarece nu se pot reproduce condițiile și istoria formării lui; se
crează cel mult un corp cu funcții analoage.
În schimb prin utilizarea lui rațională, el nu se epuizează, ci, dimpotrivă este protejat și iși
sporește fertilitatea, capacitatea de producție, căpătând calități noi, superioare necunoscute în
condiții naturale.

OBIECTIVE

 Identificarea surselor de poluare a apelor ;
 Depistarea tipurilor de poluanti ai apelor ;
 Prezentarea caracteristicilor fizico -chimice ale apelor ;
 Explicarea consecintelor poluarii apelor ;
 Identificarea masurilor de combatere a poluarii apelor ;
 Precizarea surselor de poluare a solului ;
 Identificarea tipurilor de deseuri ;
 Explicarea consecintelor poluarii solurilor ;

5

1.POLUAREA ȘI PROTECȚIA APELOR

1.1 Resursele de apa
Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element
indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de
energie si cale de transport, factor determinanat in mentinerea echilib rului ecologic.
Apele de suprafață și cele freatice prezintă o importanță deosebită în geneza și răspândirea
solurilor, prin supraumezirea pe care o provoacă în sol și care determină anumite procese
pedogenetice legate de alternanța condițiilor de anaerob ioză și aerobioză. Manifestarea intensă a
acestor procese duce la formarea solurilor hidromorfe care au răspândire mare în teritoriul Turnu
Măgurele în special în lunca Dunării.
Resursele de apa ale judetului sunt const ituite din apele de suprafata ( rauri, lacuri, fluviul
Dunarea) si ape subterane .

Tabel 1.1 Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile

Judet Resurse de apa de suprafata
[mii mc] Resurse de apa din subteran
[mii mc]

Teoretica
Utilizabila
Teoretica
Utilizabila

Teleorman
4730000
3482558
1834000
1666000

[Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti ]

În anul 201 9, prelevarile totale de apa bruta din surse directe au fost de 39242,82 mii m3 din
care: pentru populatie 7997,328 mii m3, industrie 15187,929 mii m3, agricultura 11576,032 mii
m3, alte activitati 4481,531 mii m3.

Tabel 1.2 Situatia pre levarilor de apa pentru anul 201 9

Judet
Suprafata
(mii m3) Subteran
(mii m3) Total
(mii m3)

Teleorman
29924,439
9318,381
39242,82

[Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti]

6
Din totalul de 39242,82 m ii mc apa, prelevati in anul 201 9, un volum de 9318,381 mii mc de
apa au fost captati din surse de ape subterane (23,75%) si 29924,439 mii mc au fost captati din
surse de ape de suprafata (76,25%).
Comparativ cu anul 201 8, se constata cresterea prelevarile de apa pentru sectorul indust rial,
de la 14143,07 la 15187,929 mii mc, cu 7,39%, urmate de prelevarile pentru agricultura, de la
10034,2 mii mc, la 11576,032 mii mc, respectiv o crestere de 15,37%.

Fig.1 .1 Ponderea prelevarilor de apa pe sectoare – 2019

1.2 Poluarea apelor
Apa folosită în scopuri casnice sau industriale (agent de transport sau de spălare, mediu
pentru reacții chimice sau biochimice) se reîntoarce în natură cu proprietăți modificate purtând
cu sine reziduuri antrenate sau dizolvate. Apele uzate devin în majoritatea cazurilor poluante.
Primul semnal de alarmă la apariția poluării îl dau viețuitoarele acvatice măr unte.
Pentru stabilirea modificărilor calității apei, sensibilitatea microorganismelor prezintă o
importanță deosebită. La rândul lor ele influențează compoziția apei și pot asimila în anumite
limite substanțele aduse de apele uzate.
 Poluarea naturala
Unele procese naturale care alterează calitatea apelor s -ar putea include în noțiunea de
poluare înțeleasă în sens larg.
Factorii meteorologici sunt de primă importanță: ploile torențiale spală malurile, antrenând
suspensii minerale și resturi organice (f runze, așchii, cadavre); viteza de curgere crește, zonele de
sedimente (depuneri) sunt răscolite; variațiile bruște de temperatură modifica activitatea
biologică; vânturile aduc resturi solide și germeni; eroziunea, colmatarea, alunecările de teren,
modifi că viteza de curgere, descoperă straturi de roci solubile.
populație
industrie
agricultură
alte activ.
S1
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
Ponderea pre levărilor de apă pe sectoare -2019

7
Modificările fizico -chimice determina schimbări biologice: organismele au nevoie de lumină,
suferă în cazul când apa se tulbură; descompunerea materiei organice consumă oxigenul
dizolvat, peștii s e asfixiază; dezechilibrul biologic favorizează dezvoltarea unor specii de alge
albastre, verzi, diotomee.
Apa "înflorește", miroase a pește stricat sau mucegai, este tulbure și colmatata. Acest
fenomen poarta denumirea de entrofizarea apelor.
Totuși natu ra își găsește echilibrul atunci când nu intervin acțiuni artificiale brutale. Dar
ritmul proceselor naturale pare lent omului mereu grăbit. În mod paradoxal, fenomenele izolate
de poluare naturală sunt privite cu nemulțumire, ca o piedică pentru utilizări , în timp ce
manifestările incomparabile ale poluării provocate de om sunt trecute cu vederea.

1.3 Sursele de poluare a apelor
Sursele de poluare a apelor sunt de o mare varietate. Poluanții solizi sau lichizi ajung în
apele naturale direct, sau în cele m ai multe cazuri prin intermediul apelor uzate. Poluările se
produc concentrat, în puncte localizate (conducte de canalizare), sau sunt răspândite în zone
dificil de delimitat: terenuri agricole, halde de gunoaie sau reziduuri industriale.
Poluările difuze se caracterizează prin răspândirea în zone vaste a unor poluanți. Cele mai
întinse sunt provocate de detergenți, germeni patogeni, pesticide.
Manifestarea în timp a surselor de poluare poate fi continuă (canalizarea unui oraș)
discontinuă (canalizarea unei fabrici de zahăr care funcționează sezonier, cazul S.C. ZAHĂR
S.A. Corabia) sau accidental (avarii la instalații, rezervoare, etc). Exista și surse mobile de
poluare: nave, automobile.
 Apele uzate menajere si orasenesti
Peste 80% din totalul apelor utilizate în scopuri casnice se evacuează poluate de la băi, WC –
uri, bucătării, străzi și din piețe. Poluanții acestor ape sunt constituiți în general din resturi
animale, dejecții, săpun, detergenți, microorganisme, ouă de par aziti,etc.
Aceste ape se caracterizează prin volume relativ mici în rapor t cu cele uzate industrial ș i sunt
în general mai putin nocive, dacă se face abstracție de pericolul potențial infecțios. Acestea sunt
colectate în sistemul de canalizare al localită ților.
 Apele uzate industrial constituie cea mai masivă și mai nocivă categorie de poluanți,
provenind de la unitățile industriale din perimetrul analizat.
SC Donau Chem SRL se alimenteaza cu apa din fluviul Dunarea. Volumul mediu anual
de apa potabila autorizata este de 365 mii mc, iar cel de apa tehnologica autorizata este de 13890
mii mc. Apa este utilizata pentru procesul tehnologic, furnizarea de agent termic si ap a
tehnologica tratata la terti, etc.
Apele uzate cu un con ținut ridicat de ioni de am oniu, a pele uzate tehnologice, apele
conventionale curate si apele pluviale se evacueaza in fluviul Dunarea prin gura de evacuare G1.
Apele uzate tehnologice provenite de la sectia Uree I si instalatia de demineralizare sunt
stocate intr -un bazin bicompart imentat, denumit ”Azot I” realizat din caramida si gresie
antiacida, in care apele alcaline si acide se neutralizeaza reciproc.

8
Din acest bazin, apele neutralizate sunt aspirate de catre 4 pompe tip ACV 80 -32 si
refulate in reteaua de canalizare si din ac easta in colectorul de evacuare G1.
SC UVCP SA, l a nivelul apei, această societate își evacua apele uzate în bazinul
hidrog rafic al Dunării. În anul 2011 , activitatea extractivă a acesteia a dus la eliminarea unui
volum de 0.043 mil.m³ de apă uzată în D unăre (surplus de reziduu fix, substanțe organice,
detergenți, substanțe extractibile, amoniu, azot total, fosfor total, cloruri, produse petroliere, pH,
fier, sulfati, Ni, Cd,Pb,Cu, As).
 Apele uzate de la crescătoriile de animale și păsări (S.C. SUINPRO D S.A. cu fermele
Zimnicea, Dracea, S.C. ROMCIP S.A. Salcia ) au în mare măsură caracteristici asemănătoare
celor uzate orășenești poluanții fiind substanțe organice sau suspensii.
 Apele uzate rezultate în urma irigării terenurilor agricole în special cu ape de suprafață
sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide, etc. și uneori și cu substance nocive care se
găsesc în atmosferă.
 Apele uzate rezultate în urma contactului precipitațiilor cu diferite substanțe nocive .
Apele meteorice la origine sunt nepoluante, însă chiar în atmosferă, în contact cu unele substanțe
pot da naștere la asa -numitele ploi acide pe sol (localitatea Turnu -Magurele).
Deasemenea în amestec cu anumite substanțe, reziduuri animale, pesticide, îngrășămintele
pentru agricultură, pot deveni foarte nocive.
 Apele uzate provenite de la navele fluviale .
Navele pot evacua impurități deosebit de nocive atât din punct de vedere calitativ cât și
cantitativ. Pot impurifica apele prin: evacuarea de reziduuri lichide și solide provenite din
activitatea personalului angajat, a pasagerilor sau animalelor transportate, pierderile de
combustibil, substanțe nocive transportate.
 Apele uzate cu temperaturi ridicate constituie a sursă importantă de poluare. Acestea
ajunse în emisar pot contribui uneo ri la ridicarea temperaturei emisarului peste limitele
standardizate; este cazul apelor de răcire.

1.4 Tipuri de poluanți
Dupa proveniența și caracterele comune se disting urmatoarele categorii de poluanți:
 suspensii (păr, deșeuri de carne, oase, fibre de lemn, etc.)
 substanțe chimice (numeroase și în continuă diversificare provenind din majoritatea
industriilor și din gospodării)
 substanțe organice, reziduuri biologice (excremente, resturi din industria al imentară,
gunoaie, etc.)
 ape fierbinți (din industrii, încălzirea locuințelor);
 produse petrochimice (de la transporturi navale și auto, din conducte de transport)
 microorganisme patogene (din spitale, crescătorii de animale, ștranduri, locuințe).
Fiecar e categorie prin însăși natura ei dă unele indicații de ansamblu asupra provenienței,
efectelor posibile și mijloacelor de combatere.

9
1.5 Caracterizarea fizico -chimică a apelor
Dupa cum se știe apa este importantă, poluarea ei trebuie privită nu numai ca risc
potențial pentru om și biomurile terestre, ci și ca perturbatoare a sistemelor ecologice acvatice.
În cursul anului 2018 A.P.M. Alexandria și Slatina au efectuat expertize fizico -chimice
asupra calității apei.
Dintre proprietațile fizice amintim :
 Temperatura care variază în limite mai restrânse decât temperatura aerului, conditionează
nu numai prezența și dezvoltarea anumitor poluanți, ci și dinamica poluării. Astfel la temperaturi
ridicate procesul de oxidare al impurităților organice se va produce mai rapid, conținutul în
oxigen al apei va scădea. La temperaturi scazute va exista pericolul de îngheț.
Ridicarea temperaturii apei datorată activităților omenești, prin deversări de ape de răcire duce la
poluarea termică a apei, având ca efect scăderea productivității acestora.
 Culoarea și turbiditatea apei influenteaza absorbșia luminii. Culoarea apei este dată de
prezența unor substanțe organice sau anorganice dizolvate, iar turbiditatea depinde de cantitatea
de particule aflate în suspensie.
Suspensi ile crează noi posibilități de vehiculare a unor agenți poluanti, prin absorbția
acestora pe suprafata particulelor in suspensie și în același timp pot influența în mod negativ
condițiile de existență ale comunităților acvatice.
Din punct de vedere chimic s-au analizat următorii indicatori:
 PH-ul apei (concentrația de ioni de hidrogen exprimată logaritmic indică prezența
acizilor sau bazelor) are un rol important în desfășurarea proceselor biochimice din apă. Apa
Dunării, secțiunea Corabia are pH -ul mai ma re decât 7, maximul fiind de 8,2, deci apa are un
pronunțat caracter bazic, dat de bicarbonații ce -i conține. Aceasta apă prea alcalina are gust de
leșie .
 Rezidul fix este reprezentat de totalitatea substanțelor organice și minerale dizolvate în
apă, plus apa de cristalizare. În perioadele de secetă apa poate fi mineralizată în exces, ea
producând tulburări la animalele ce o consumă.
Variația indicatorului "rezidul fix" în cursul unui an pe Dunăre nu prezintă depășiri
C.M.A. categoria 1 -750 mg/1, valor ile fiind în general sub 500 mg/1, maximul apare în secțiunea
Corabia fiind de 455 mg/1. La Turnu -Magurele și Zimnicea nu apar fluctuații mari în cursul unui
an la acest indicator Dacă luam în considerare Vedea amonte Dunăre apele se încadrează în
categori a II și III de calitate, înregistrându -se în lunile februarie și iulie depășirii C.M.A. categ.
Ill – 1200 mg/1.
 Clorurile din apa pot proveni din sol, din apele reziduale și din impurificarea apei cu
urina și fecale. Apa Dunării se încadrează în categoria I de calitate, valorile la acest indicator
fiind cu mult sub C.M.A. – 250 mg/1, maximul ușor depășeste 50 mg/1 și apare în lunile martie și
octombrie, din aceasta cauză poate fi folosită pentru alimentarea cu apă potabilă a orașelor,
alimentarea cu apă a u nităților industriale, pentru culturile agricole.

10
Daca luăm în considerare Vedea amonte Dunăre se încadreaza în categoria II și III de
calitate, având o utilizare mai restrânsă. În acest sector apar și depașiri ale C.M.A.=300 mg/1
imprimându -i apei un gus t ușor sărat.
 Fierul poate exista în apă in soluție, în stare coloidală și sub formă de complexe organice
sau minerale. Ca origine poate proveni din sol, de pe conducte și rezervoare sau prin impurificări
cu ape reziduale industriale. Pe Dunăre acest ind icator nu a înregistrat depășiri C.M.A. categ. 1 –
0,3 mg/1, cu excepția lunii noiembrie când apare o creștere bruscă atât la Turnu -Măgurele cât și
la Zimnicea de 0,7 mg/1 respectiv 0,6 mg/1, după care în luna decembrie o revenire la normal.
 Consumul biochim ic de oxigen (CBO) este cantitatea de oxigen consumată pentru
substanțelor organice din apă cu ajutorul microorganismelor într -o perioadă de timp. Consumul
biochimic de oxigen după cinci zile (CB05) este indicatorul general utilizat pentru evaluarea
conți nutului de substanțe organice biodegradabile din ape.
Variația acestui indicator pe Dunăre în cursul anului 2018 a fost sub limitele C.M.A.
categoria 1 -5 mg/1.
Din martie și până în august apare o ușoara creștere a CB05 datorită ridicării temperaturii
apei care duce implicit la o mai mare rapiditate a procesului de oxidare al impuritatilor organice .
Măsurătorile s -au făcut în:
– Dunărea amonte Turnu -Măgurele
– Dunărea amonte Zimnicea
– Vedea amonte Dunăre
*doar mal stang

Tabel 1.3 . Variați a unor indicatori pe Dunăre 201 8

LU
NILE R.F CI C1305 Fe +
Tr.Mg' Zimnicea Vedea *1 2 3 *1 2 3 1 2 3
I 1091.1 258.53 2.89 0.33
II 313 1553.7 25.36 452.33 1.75 4.37 0.54 0.2
M 369 381 774.5 48.21 46.8 189.97 1.53 1.78 2.34 0.09 0.29 0.3
IV 919.67 216.43 2.33 0.117
V 232 234 812 28.36 22.68 179.2 1.44 1.51 2.55 0.18 1.18 0.17
VI 295 289 1731.3 35.45 35.45 633.33 1.62 1.65 4.59 0.15 0.14 0.21
VN 228 285 1617 21.27 33.08 680.6 1.6 1.64 3.27 0.19 0.166 0.22
VIII 306.72 309,27 1013.9 21.27 28.36 198.52 1.67 1.83 3.41 0.18 0.177 0.19
IX 306 L 304 820.67 35.45 35.45 170.1 1.22 1.25 3.41 0.15 0.28 0.18
X 321 322 919.67 49.63 45.37 252 1.4 1.54 3.44 0.11 0.3 0.183
XI 294 285 945 25.52 28.36 198.5 1.96 1.8 2.48 0.7 0.34 0.17
XII 323 322 843.5 28.36 28.36 194.9 2.15 2.08 1.82 0.12 0.32 0.185
[Sursa : A.P.M. Alexandria]

11
Dunarea este principalul colector al apelor curgatoare ale Romaniei, parcurgand in tara
noastra, de la intrare pana la varsare 1075 km.
Judetul Teleorman este marginit la sud , pe o distanta de 87 km de Dunare, care constituie
in acelasi timp si limita naturala dintre Romania si Bulgaria. Principalul afluent al Dunarii pe
sectorul roman, corespunzator judetului Teleorman este raul Vedea.
Conform standardelor de calitate prevazute de Ordinul MMGA nr. 161/2006, fluviul
Dunarea se incadreaza in clasa a II -a de calitate atat din punct de vedere fizico -chimic, cat si din
punct de vedere al indicatorilor biologici.

Talel 1.4 Calitatea apei fluv iului Dunarea

Cursul de
apa Sectiunea de
control Clasa de calitate conform
Ordinului MMGA
161/2006
Indicatori fizico -chimici
Clasa de calitate conform
Ordinului MMGA 161/2006
Indicatori biologici

Index saprob
MZB Clasa de
calitate

Dunare
Ostrovul Gasca II 2,09 II

Dunare
Turnu
Magurele II – –

Dunare
Zimnicea
II
– –
[Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – VedeaPitesti]
Starea ecologica a lacurilor
Lacurile prezinta modificari ale indicatorilor de calitate comparativ cu efluentul principal,
datorita stagnarii apei un anumit timp, insolatiei puternice si fenomenelor de stratificare termica
si minerala.
Stagnarea apei in lac conduce la o decantare naturala a materiilor in suspensie, apa
lacurilor fiind mai limpede si mai pu tin sensibila la conditiile meteorologice. Apa lacurilor se
caracterizeaza, in general printr -un continut mai ridicat in substante organice, nutrienti si
biomasa planctonica, ce pot avea repercursiuni si asupra unor indicatori organoleptici fizici: gust,
miros, culoare, turbiditate si pH.
SGA Teleorman a efectuat expertize fizico -chimice si biologice privind calitatea
lacurilor: Suhaia, Lacul Sarat, Mosteni, Rosiori si Furculesti.

12
Tablul 1.5 Calitatea principalelor lacuri din judetul Teleorman in raport cu gradul de
troficitate
Încadrarea din punct de vedere b iologic a lacurilor in anul 2018

Lacul
Încadrarea din punct de vedere biologic

Lacul Sarat
Eurtrof

Furculesti
Hipertrof

Rosiori
Hipertrof

Suhaia
Hipertrof

Mosteni
Hipertrof
[Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti ]

Tabelul 1.6 Calitatea principalelor lacuri din judetul Teleorman, in raport cu chimismul apei
Încadrarea pe clase de calitate din punct de vedere fizico -chimic a lacurilo r in anul 2018

Lacul

Clasa de calitate din punct de vedere fizico -chimic

Lacul Sarat
II

Furculesti
IV

Rosiori
IV

Suhaia
III

Mosteni
IV
[Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti ]

13
Se constata depasiri ale standardelor de calitate pentru clasa a II -a, conform Ordinului
MMGA nr. 161/2006, in cazul lacurilor: Mosteni, Rosiori si Furculesti.
Starea lacurilor din punct de vedere biologic, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006, este
afecta ta in modul urmator: in anul 2018 , toate lacurile monitorizate cu exceptia lacului Sarat (
eutrof), s -au incadrat in gradul de troficitate hipertrof.

Ape subterane
Apele subterane din teritoriul Turnu Măgurele sunt condiționate de gradul de
permeabilitat e, cât și de grosimea extensiunii rocilor care le înmagazinează.
După geneză și condițiile hidrogeologice, apele subterane se diferențiază în ape freatice și
ape de adâncime.
Surse potențiale de poluare a apelor subterane sunt reprezentate de utilizarea îngrășămintelor
chimice și pesticidelor în agricultură, cât și depozitarea necontrolată a deșeurilor menjere și a
dejecțiilor de animale, de cursurile de suprafață în care s -au evacuat ape uzate insuficient
epurate.
În anul 2015 A.P.M. Alexandria a efectu at cinci expertize la foraje pentru controlul pânzei
freatice. În urma expertizelor efectuate și din informațiile primite de la S.G.A. Alexandria, care
asigură supravegherea calității pânzei freatice, rezultă că s -au înregistrat depășiri la următorii
indic atori :
 azotați în zonele Suhaia, Turnu -Măgurele, Lisa
 azotiți în Bragadiru
 fier în Turnu -Măgurele, Seaca
 magneziu în Zimnicea, Turnu -Magurele, Lisa

1.6 Consecințele și combaterea poluării apelor
Impactul asupra mediului pentru apele de suprafață și subte rane, respectiv prejudiciile
aduse mediului de către poluanții arătați mai sus, poate fi grupat in două categorii: sănătatea
publică, afectată prin intermediul alimentării cu apă, zonelor de agrement, ștrandurilor și unele
folosințe, ca de exemplu cele ind ustriale, piscicole, de navigație etc.
În ceea ce privește substanțele organice de origine naturala (vegetală), acestea consumă
oxigenul din apă, atât pentru dezvoltare, cât și după moarte; oxigenul trebuie să nu coboare sub
nivelul limită 4 mg/1, necesar dezvoltării organismelor în apă. În același timp oxigenul este mai
necesar și proceselor aerobe de autoepurare, respectiv bacteriilor aerobe, care oxidează substanțe
organice și care, în final conduc la autoepurarea apei. În general, lipsa oxigenului din a pă are ca
efect oprirea proceselor aerobe, cu consecințe foarte grave.

Substantele anorganice
Sărurile anorganice conduc la mărirea salinității apei emisarului, iar unul dintre ele poate
provoca creșterea duritatii. Apele cu duritate mare pruduc depuneri pe conducte, mărindu -le
rugozitatea și micșorandu -le capacitatea de transport.

14
Substanțele în suspensie plutitoare, ca de exemplu țițeiul, produsele petroliere, uleiurile,
spuma datorata de cele mai multe oro detergen ților, produc prejudicii grave.
Astfel ele dau apei un gust și un miros neplacut, impiedică absorbția oxigenului de la
suprafata apei și deci autoepurarea, se depun pe diferite instalații, colmatează filtrele pentru
tratarea apei, sunt toxice pentru flora și fauna acvatică, fac inutilizabilă ap a pentru alimentarea
instalațiilor de răcire, impiedică folosirea apei pentru agrement.
Microorganismele de orice fel, ajunse în apa receptorilor, fie că se dezvoltă
necorespunzător, fie că dereglează dezvoltarea acestora sau a organismelor.
Microorganism ele provenite de la tăbăcării, abatoare, conțin bacilius antracis și produc
infectarea emisorului, făcându -1 neutilizat.
Expansiunea industrială și creșterea demografică sunt de multe ori prezentate drept scuză pentru
poluare.
Pentru combaterea poluării ap elor sunt necesare a serie de măsuri :
 reziduurile să nu mai fie aruncate cu apa
 reducerea consumului de apă industrială și menajeră
 reciclarea apelor
 recuperarea și valorificarea substanțelor utile din apele uzate industrial
 proiectarea judicioasă a sistemelor de canalizare
 evitarea și combaterea poluărilor cu răspândire difuză.

2. POLUAREA ȘI PROTECTIA CALITATII SOLULUI

2.1 Poluarea solului
Poluarea solului ca fenomen și proces este foarte veche, strâns legatp de multiplele
activități umane de sfășurate de -a lungul diferitelor etape de dezvoltare ale civilizației, începând
cu apariția agriculturii și mai accentuat în etapele industrializării și urbanizării din ultimul secol,
activități care, pe lânga efecte pozitive remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv
la degradarea funcționării normale a acestuia până la distrugerea completă a sa pe suprafețe
imense, cu efecte deosebite pentru calitatea vieții.
Calitatea solului rezultă din interacțiunile complexe între elementele componente ale
acestuia și poate fi legată de intervențiile defavorabile și practicile agricole neadaptate la
condițiile de mediu, introducerea în sol de compuși mai mult sau mai puțin toxici, acumularea de
produse toxice provenind din activitățile industriale și urbane.
Evaluarea calității solurilor constă în identificarea și caracterizarea factorilor care
limitează capacitatea productivă a acestora.

15
Poluarea solului și a vegetației ( inclusiv a pădurii) este produsă de poluarea aerului în
zona marilor platforme industriale, de folosirea irațională a fertilizatorilor și a substanțelor
fitosanitare, de deteriorarea sistemelor de irigație și de combatere a eroziunii precum și de
fenomenel e naturale cum ar fi seceta.

2.2 Surse de poluare a solului
Principalele surse de poluare a solului în județ sunt: agricultura, Schelele de petrol
Videle și Poeni, SC Donau Chem SRL – Turnu Măgurele (SC Turnu SA), SC U.V.C.P. SA
Turnu Măgurele, conducte le magistrale de transport țiței ce aparțin SC CONPET SA, depozitele
necontrolate de deșeuri menajere.
Din toate direcțiile poluanții ajung in sol. Pulberile din aer și gazele toxice dizolvate de
ploaie în atmosferă se întorc în sol; apele de infiltrație impregneaza solul cu poluanți antrenându –
i spre adancime; râurile și ele poluate infectează suprafețele inundate sau iridate și aproape toate
rezidurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întamplare pe sol.
De la mucul de țigară, hârtiile aruncate, picăturile de ulei până la halda de diverse
deșeuri, toate sunt poluări directe ale solului. În orașe rezidurile sunt înlăturate mai mult sau mai
puțin sistematic. Dacă nu ajung în ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitând polu area la
suprafete mai reduse.
Agricultura reprezinta unul dintre principalii factori de impact asupra mediului, cu
implicatii severe asupra cadrului natural, constituind o potentiala sursa a dezechilibrelor
ecologice, respctiv saraturarea , erodarea soluri lor , poluarea apelor subterane si de suprafata.
Utilizarea pe scara larga a îngrășămintelor chimice și pesticidelor determină pe de o parte
acumularea reziduurilor acestora în produsele agroalimentare, iar pe de altă parte afectează
componentele biocenot ice specifice ecosistemelor terestre și acvatice în general, fiind una dintre
cauzele reducerii diversității biologice, ale perturbării echilibrului ecosistemelor prin alterarea
genofondului și ecofondului specific acestora.
Evaluarea efectelor agricultur ii intensive , având în vedere tehnologiile bazate pe o
chimizare intensivă, asociate cu sisteme de irigare deficitare, conduce la degradarea solului și la
poluarea pânzei freatice.
În cadrul activităților de supraveghere a calității solului și monitorizar e a deșeurilor în
zonele contaminate, în anul 201 5 s-au efectuat analize fizico -chimice în zonele contaminate:
zona aferentă combinatului chimic Turnu -Măgurele, zona aferentă societății S.C. Tomico S.A.
Corabia.
Ca urmare a activității S.C. TURNU S.A. Turn u-Măgurele în urma unor expertize
efectuate în afara incintei sursei de poluare, la distanțe de 100, respectiv 200 m au fost apreciate
ca fiind afectate de poluare circa 50 ha.
Ca indicatori ce caracterizează fenomenele care afectea ză calitatea solului s-au avut î n
vedere: pH, cloruri, calciu, magneziu, amoniac, fier, sodiu, sulfați, conținut total de săruri
solubile.

16
Determinările efectuate au pus în evidență valori ridicate la indicatorii: conținut total de
săruri solubile, sodiu, cloruri, la anumite puncta de control :
– SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele – în zona est, respectiv vest a canalului de
evacuare ape uzate G1, rezultatele determinărilor au pus în evidență un impact semnificativ
asupra calității solului, înregistrându -se concentrații mari la indicatorul conținut total de săruri
solubile. Concentrațiile au înregistrat valori cuprinse între 0.683% și 0.829%.
– SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele – în zona de SE, respectiv SV a haldelor de
cenușă de pirită, determinările au pus, de asemene a, în evidență un impact semnificativ al sursei
de poluare asupra calității solului. Valorile indicatorului conținut total de săruri solubile s -au
situat între 0.751% și 1.0268%.
– SC UVCP SA Turnu Magurele – comparativ cu proba martor, analizele fizico -chim ice nu
au pus în evidență un impact semnificativ al sursei de poluare asupra calității solului. Conținut
total de săruri solubile a înregistrat valori cuprinse între 0.0513% și 0.0791%.
– Centralele termice care utilizează drept combustibil păcură (SC Ter ma Serv SRL
Alexandria, SC Cicalex SA, SC Koyo România SA) – analizele fizico -chimice nu au pus în
evidență, comparativ cu proba martor, un impact semnificativ al surselor de poluare asupra
calității solului.
În ceea ce privește conținutul total de săru ri solubile cele mai mari valori s -au înregistrat în
zonele:
 7505,8 ppm – sud-vest de haldele S.C.TURNU S.A.
 6715,8 ppm – sud de haldele S.C. TURNU S.A.
 6664,9 ppm – est de Gl (gura de evacuare a apelor chimic impure a S.C.TURNU S.A.)
Nocivitățile care nu sunt suficient de concentrate ca să distrugă total vegetaăia pustiind
locul, pot provoca totuși consecințe indirecte, fiind absorbite de plante, care servesc apoi ca
alimente oamenilor sau animalelor domestice.

2.3 Situatia deseurilor
Deșeurile de orice f el rezultate din multiplele activități umane constituie o problemă de o
deosebită actualitate datorită atât creșterii continue a cantităților și deversității acestora, cat și
însemnatelor cantități de materii prime, materiale refolosibile și energie, care pot fi recuperate și
introduse în circuitul economic.
2.3.1 Tipurile de deseuri
 Deseuri municipale
Pe langa contextul legislativ care ne obliga la o politica europeana in domeniul mediului,
trebuie sa recunoastem si efectul pozitiv pe care il are asupra noastra, a membrilor comunitatii,
existenta unei ambiante mai curate si mai placute. Fie ca este vorba de marginile raurilor sau
chiar ale unor paraiase firave care strabat satele, fie ca vorbim despre cartierele marginase ale
aglomerarilor urbane, in toat e cazurile aruncarea necontrolata a gunoaielor si resturilor de orice
fel are darul de a strica imaginea unui intreg ansamblu arhitectonic sau a unui peisaj, orcat ar fi el
de generos.

17
Generarea cantitatilor de deseuri menajere si asimilabil menajere este influentata de
factori din afara gospodariei de deseuri cum ar fi: populatia, economia, sistemele de canalizare,
sistemele de incalzire, activitatile de constructii, comportamentul si e ducatia producatorilor de
deseuri si nivelul de trai etc.
Organizarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor municipale este
una dintre obligatiile administratiilor publice locale. Prin deseuri municipale intelegem: deseuri
menaj ere si asimilabile din comert, industrie si institutii, deseuri din gradini si parcuri (incluzand
deseuri din cimitire), deseuri din piete si deseuri stradale, deseuri voluminoase.
În mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod or ganizat, prin
intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate.
In mediul rural nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor, transportul la
locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori. Sunt deservite de servicii
organizate pentru gestionarea deseurilor numai o mica parte din localitatile rurale si in special
numai acele localitati rurale aflate in proxima vecinatate a centrelor urbane.
Cantitatile de deseuri menajere variaza de la o localitate la alta, in functie de gradul de
urbanism, de densitatea populatiei, de modul de viata al locuitorilor si de nivelul economic al
localitatilor.
Tabelul 2.1 Deseurile menajere colectate din mediul urban

Anul

Teleorman

2005
65220 t.

2006
73734 t.

2007
57315 t.

2008
75721 t.

2009
85501 t.
[Sursa : ANPM ]

Calculul privind compozitia medie a deseurilor din judetul Teleorman este prezentat in
tabelul alaturat. Tabelul ia in considerare urmatoarele date:
– evolutia cantitatii generate de deseuri municipale in judetul Teleorman,
– numarul de locuitori conectati la servicii de salubritate,
– compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban, date de studii
anterioare privind deseurile si de estimarile companiilor de salubritate.

18
Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generate
de populatia din mediul urban .
Datele privind compozitia deseurilor menajere sunt estimate pe baza datelor primite de la
ANPM pentru anul 2007.
– Deseu menajer urban colectat in anul 2007 = 57.315 tone
– Deseu recuperat in anul 2007 = 0.01 tone
 Deseuri biodegradabile
Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, termenul de deseuri
biodegradabile se refera la deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi
deseurile alimentare sau de gradina, hartia si cartonul.
Termenul de bio -deseuri se refera la deseurile biodegradabile provenite din gradini si parcuri,
deseurile alimentare sau cele provenite din bucatariile gospodariilor private, restaurantelor,
firmelor de catering sau din magazine de vanzare cu amanuntul si deseurile comparabile din
industria alimentara.
În tara noastra, componenta biodegradabila din deseurile municipale reprezinta o fracti e
majora. În aceasta categorie sunt cuprinse:
– deseuri biodegradabile rezultate in gospodarii si unitati de alimentatie publica;
– deseuri vegetale din parcuri, gradini;
– deseuri biodegradabile din piete;
– componenta biodegradabila din deseurile stradale;
– namol de la epurarea apelor uzate orasenesti;
– hartia: teoretic, hartia este biodegradabila, dar din punctul de vedere al Planului National
de Gestionare a Deseurilor, hartia face parte din categoria materialelor reciclabile si nu va fi
inclusa in categoria biodegradabilelor, exceptie facand hartia de cea mai proasta calitate, care nu
poate fi reciclata.
Prevenirea si minimizarea producerii deseurilor sunt activitatile strategice cele mai
importante in ierarhia optiunilor de gestionare a deseurilor si trebuie sa reprezinte prioritati si in
ceea ce priveste deseurile biodegradabile.
În ceea ce priveste deseurile biodegradabile aceste masuri se refera la reducerea cantitatii
de hartie, carton, materiale textile, deseuri organice si lemnoase produse.
Colectarea selectiva a materiei biodegradabile poate fi realizata in toate regiunile in care
populatia locuieste in „zone verzi” si gospodarii cu gradini.
Cel mai mare volum de deseuri biodegradabile se genereaza in mediul rural si este
recomandabil ca in aceste zo ne sa se realizeze compostarea individuala (reutilizarea materiilor
biodegradabile in propriile gospodarii).
Pentru a putea estima cantitatile de deseuri biodegradabile municipale este nevoie de date
referitoare la continutul in materiale biodegradabile a deseurilor municipale.
Pentru determinarea cantitatii generate de deseuri biodegradabile municipale s -au utilizat
ponderile prezentate in tabelul de mai jos.

19
Tabel 2.2 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Tipul de deseu Ponderea deseurilor biodegradabile in
deseurile municipale (%)
Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din
comert, industrie, institutii, din care:
Deseuri menajere

Urban, din care:
69

Deseuri alimentare si din gradina
57

Hartie+carton, lemn, textile
12

Rural, din care:
77

Deseuri alimentare si din gradina
70

Hartie+carton, lemn, textile
7

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii
45

Deseuri din gradini si parcuri
95

Deseuri din piete
80

Deseuri stradale
20

Deseuri generate si necolectate

Urban, din care:
69

Deseuri alimentare si din gradina
57

Hartie+carton, lemn, textile
12

Rural, din care:
77

Deseuri alimentare si din gradina
70

Hartie+carton, lemn, textile
7
[Sursa : ANPM ]

20

 Deseuri de productie
În judetul Teleorman, la nivelul anului 2009 cantitatea de deseuri industriale s -a diminuat
comparativ cu anul precedent. Din cele aproximativ 100.000 tone/an deseuri industriale rezultate
de la agentii economici cca 30% reprezinta des euri industriale valorificabile. Deseurile care sunt
valorificate in totalitate sunt deseurile metalice (feroase si neferoase), acestea fiind singura
categorie colectata selectiv si comercializata cu prioritate, atat de unitatile specializate de stat cat
si de cele private.
Printre principalii generatori de deseuri industriale din judet, se numara: SC Donau
Chem SRL Turnu Magurele, SC Koyo Romania SA Alexandria, SC TAMICO S.A. Corabia,
S.C. ZAHARUL S.A. Corabia
Numarul total de depozite pentru deseuri ind ustriale care figureaza pe raza judetului
Teleorman, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor este de 6, din
care 4 depozite apartin SC Don au Chem SRL Turnu Magurele.
De mentionat este faptul ca, in toate cele 6 depozite activ itatea de depozitare deseuri a
fost sistata. Situatia depozitelor se prezinta dupa cum urmeaza :
 1 depozit cenusa de pirita (deseuri periculoase) cu S= 52,9 ha; in cursul anului 2009 s -au
valorificat 85485.85 tone, iar cantitatea 756099.33 de tone se a fla in stoc;
 1 depozit fosfogips (deseuri nepericuloase) cu S= 62 ha; in cursul anului 2009 nu s -a
valorificat acest deseu, iar cantitatea de 526216.56 tone se afla in stoc;
 1 depozit carbonat de calciu (deseuri nepericuloase) cu S= 1,2 ha; in cursul anu lui 2009 s –
au valorificat 23434.04 tone, iar cantitatea de 663923.66 tone se afla in stoc ;
 1 depozit namol tratare (deseuri nepericuloase) cu S=1,375 ha, stocul la sfarsitul anului
2009 fiind de 8.727 to.
Din cele 4 depozite 3 detin avize de mediu l a sistarea activitatii de depozitare, iar
masurile din programele de conformare, anexe la avizele de mediu sunt in curs de derulare.
Probleme deosebite în ceea ce privește cantitățile mari de deșeuri sunt create de
combinatul chimic din Turnu -Măgurele, S.C . TAMICO S.A. Corabia, S.C. ZAHARUL S.A.
Corabia. În lipsa unor spații de depozitare corespunzator amenajate, slamul provenit de la
curățirea decantoarelor și cuvelor este utilizat la supraînalțarea digurilor.
Agentul economic S.C.TURNU S.A. crează problem e prin cantitățile mari de cenușă de
pirita, fosfogips și carbonat de calciu rezul tate din activitatea sa. De menț ionat este faptul că în
privința carbonatului de calciu s -au facut unele progrese în valorilicarea prin închiderea
tehnologică a acestuia în c omponența îngrășămintelor chimice complexe. Cenușa de pirită este
valorificată în momentul de față de către Uzina de Valorilicare a Cenușelor de Pirită
(S.C.U.V.C.P. S.A. Turnu -Măgurele) care însă, datorită conjuncturii economice și financiare
nefavorabile în care se află societatea, prelucreaza cantități mici și cu intermitență.

21
În orașul Corabia halda industrială amplasată în vecinatatea incintei îndiguite a Dunării,
conține deșeuri de fabricate ( resturi de piele prelucrată defectuos, slamul provenit din stația de
epurare a S.C. TAMICO S.A.) și afecteaza direct apele pâraului Bohoz, terenurile agricole din
zonă si zăvoaiele din lunca Dunării.
Halda R.A.G.C.L. Corabia conține pe lângă deșeuri menajere si d eșeuri provenite de la
mica industrie (deșeuri industriale), este amplasată în nord -estul orașului în punctul numit
Cariera Ilinca, are o suprafata de 4 -5 ha., fiind mai puțin poluantă decât precedentele. S -a stabilit
că în acest punct să fie amenajată vii toarea platforma de depozitare a orașului, vechea halda fiind
dezafectată.

Tabelul 2.3 Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase din judetul Teleorman
-tone-

Tip deseu

Total
Valorificat
Stoc la sfarsitul anului 2009
Eliminat
sticla 122.2 99,03 23,17 0
lemn 1540,52 1540,52 0 0
rumegus 116,70 116,70 0 0
cenusa de pirita 841585,18 85485,85 756099,33 0
fosfogips 526216,56 0 526216,56 0
carbonat de calciu 687357,7 23434,04 663923,66 0
namol 8,727 0 8,727 0
[Sursa : ANPM ]

Tabelul 2.4 Gestionarea deseurilor de productie periculoase din judetul Teleorman

Denumire deseu
Colectat [t/an]
Valorificat [t/an] Eliminat [t/an]

2008
2009
2008
2009
2008
2009
Acumulatori uzati 52,48 44,74 54,61 42,88 0 0
PCB/PCT 57,777 47,277 0 0 10,50 7,206
Uleiuri uzate 266,07 233,42 195,33 164,61 0 0
Deseuri medicale 109,62 116,537 0 0 109,62 116,537
[Sursa : ANPM ]

Controalele efectuate de A.P.M. privind modul de depozitare a deșeurilor au scos în
evidență existența încă a depozitelor necontrolate de deșeuri menajere și agricole, adevărate
focare de infecție. Deși s -au luat măsuri periodice de restrângere a suprafețelor ocupate cu
deșeuri și de colectare și depozitare a acestora în platforme organizate, din lipsa implicării și
fermități instituțiilor locale s -a continuat depozitarea în aceleași locuri.
În ceea ce privește sistemele de colectare selectivă a deșeurilor refolosibile provenite din
gospodăriile populației mentionăm, ca în prezent acestea nu există.

22
Agenții economici, în marea majoritate, valorifică deșeurile industriale prin
comercializarea acestora prin unități specializate sau prin reintroducerea în procesul tehnologic.
Referitor la valorificare se constată o scădere a interesului pentru unele categorii d e
deșeuri (hârtie, sticlâ, uleiuri uzate, etc.) a unităților de profil, acestea completandu -și statutul
societății și cu alte activități (de producție și comerciale), diminuând preocuparea pentru
colectarea deșeurilor.
Gospodărirea deșeurilor este o proble mă complexă care necesită investiții mari pentru
organizarea eficientă a sistemelor de colectare selectivă, depozitare și valorificare și nu în ultimul
rând o educație eficientă a populației.

2.4 Solul, mediu de reciclare, epurare și valorificare superioa ră a unor poluanți
Spre deosebire de celelalte componente ale mediului înconjurător, solul împreuna cu
microorganismele asociate, joacă rolul unui epurator -purificator și neutralizator biologic
universal – de poluanți fiind in același timp, un mineralizat or al tuturor reziduurilor organice.
Uneori aceasta funcție este suprasolicitată sau depășită având drept rezultat poluarea, cu
anumite măsuri de prevedere și în deplină cunoaștere a fenomenelor ce au loc. In acest scop
trebuie să se țină seama de unele c aracteristici ale solului, mai mult sau mai putin specifice în
vederea folosirii acestora ca medii de reciclare, epurare, depoluare și chiar de valorificare
superioară a unor poluanți.
Dintre caracteristicile mai importante ale solurilor care le permit sa -și asigure mai deplin
acest rol amintim: larga distribuție geografică; adâncimea și volumul imens pe care -1 ocupa solul
în natură permitându -i preluarea și transformarea unor cantități mari de substanțe complexe;
capacitatea de filtrare, mai ales în cadru l solurilor permeabile, care permite filtrarea și purificarea
celor mai multe suspensii; capacitatea de schimb cationic; activitatea biologică a solurilor
datorată miliardelor de microorganisme și macroorganisme existente în sol, mai ales în
orizonturile d e suprafață.

2.5 Consecintele și combaterea poluării solului
In combaterea poluării solului este precumpănitor aspectul organizatoric. În acest sens
sunt de preferat soluții de ansamblu edilitare în problema salubritatii urbane sau tehnologice în
cazul re ziduurilor industriale, precum poluarea datorată agriculturii: excesului de umezeală care
poate duce la o sărăturare accentuată, degradării solului prin acidifiere ca urmare a aplicării
sistematice a îngășămintelor chimice, aparenței de excese sau carențe în unele elemente nutritive,
contaminării cu diverse substanțe și organisme daunătoare.
Poluarea biologică rezultă ca urmare a depunerii pe sol a reziduurilor de orice fel
continând întotdeauna o cantitate incomensurabilă de germeni patogeni. În sol acești a constituie
o flora microbiană permanentă, germenii patogeni ajungând la om pe doua căi: om -sol-om și
animal -sol-om.

23
Contaminarea om -sol-om este caracteristică germenilor de proveniență intestinală ca
bacilul tific și bacilii paratifici, bacili dezinteric i, virusul hepatitei. Contaminarea animal -sol-om
are un număr mult mai mare de germeni.
Poluarea chimică este datorată în special pesticidelor și îngrășămintelor agricole,
deversării și evacuării pe sol a reziduurilor solide și lichide menajere, stradale, industriale. Ea
poate fi organică, industrială, chimică periculoasă.
Poluarea chimică organică. rămâne în sol un timp destul de scurt, datorită posibilităților
nelimitate ale solului de a degrada substanțele organice. Procesele care transformă, degradează
substanțele organice se dezvoltă mult mai rapid decât în apă datorită numărului mare de germeni
din sol.
Poluarea industrială este constituită în principal din substanțe anorganice. Acestea ajunse
în sol conduc la proliferarea a numeroase maladii.
Poluarea chimică periculoasă este cea cu produși chimici folosiți în agricultură (pesticide,
îngrășăminte fiind periculoase pentru sănătatea umană dacă nu se utilizează corespunzător ).

3. CONCLUZII

Calitatea apelor în județ este afectată de activitațile economice preponderente specifice
județului.
Principalele surse de poluare a apelor în județul Teleorman sunt: industria chimică,
industria extractivă, zootehnia și agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate epurate sunt
bazinele hidrografice Vedea și Dunăre.
Cauzele care conduc la menținerea unor tronsoane de râu în afara clasei I (condițiile
naturale de referință sau concentrațiile de fond) sau clasei a II -a de calitate (condiția de calitate
pentru protecția ecosistemelor acvatice) sunt:
– evacuările de ape uzate insuficient epurate rezultate de la stațiile de epurare urbane: SC
Urbis SA Roșiorii de Vede, SC Apă Canal SRL Alexandria (SC Edilul SA), SC Aqua Tur SRL
Turnu Măgurele etc. ;
– evacuă ri de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din zootehnie;
– având în vedere caracterul preponderent agrar al județului, calitatea apelor este afectată și
de aplicarea de îngrășăminte chimice și pesticide pe terenurile agricole.
În bazinul h idrografic Dunăre, sursele de poluare majore sunt reprezentate de evacuările
de ape uzate insuficient epurate rezultate de la : SC Donau Chem SRL Turnu Măgurele (SC
Turnu SA), SC Aqua Tur SRL Turnu Măgurele (RA Sago), SC Suinprod SA Zimnicea, SC
Urbana SA Zimnicea .
Încadrarea cursurilor de apă în clase de calitate în scopul stabilirii calității apei reflectă
ponderea activităților antropice.

24

Analizele efectuate au pus în evidență depășiri ale valorilor limită pentru clasa a II -a de
calitate conform Ordin ului MAPM nr. 1146/2002, referitor la obiectivele de referință privind
clasificarea calității apelor de suprafață, pe anumite sectoare la indic atorii regimului de
nutrienți. În ceea ce privește ceilalți indicatori fizico -chimici aceștia se încadrează în cla sele I și II
de calitate.
În general, cota cea mai mare din potențialul de poluare în cazul surselor de poluare
punctiforme aparține unităților din domeniile gospodăriei comunale (stații de epurare urbane) și
zootehniei. Poluarea difuză se referă la intră ri de poluanți în mediul acvatic cu o proveniență mai
greu de identificat și controlat. Este aici inclusă în special poluarea din agricultură si depunerile
solide și/sau lichide din atmosferă.
Deseurile, in special cele industriale, constituie surse de r isc pentru sanatate si mediu
datorita continutului lor in substante toxice precum si metale grele (plumb, cadmiu), pesticide,
solventi, uleiuri uzate.
Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se
numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatate.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si
industriale, sunt:
– modificari de peisaj si disconfort vizual;
– poluarea apelor de sup rafata si subterane;
– modificari ale calitatii solurilor;
– participarea la generarea efectului de sera si a modificarilor climatice.
In cazul procesarii integrate a deseurilor problema majora care apare este evitarea poluarii
apelor de suprafata si subterane cu ape provenite din: depozitul de deseuri, scurgerile la suprafata
depozitului, scurgerile si infiltratiile de pe platforma de compostare, evacuarea de ape
tehnoclogice de la incinerator.
Pentru a se impiedica patrunderea in panza freatica a apelor uzate, in proiectarea
constructiilor si instalatiilor pentru procesarea deseurilor se prevad urmatoarele masuri:
– impermeabilizarea fundului depozitului, cum si a taluzuri lor interioare ale digurilor de
inchidere cu un strat greu permeabil de argila sau cu materiale geosinteice impermeabile;
– pentru evacuarea apelor uzate provenite de la depozite si de la platforma tehnologica
trebuie prevazut filtru sanitar;
– pentru colectarea apelor de pe suprafata de compostare, este prevazut un bazin colector
impermeabi l, insotit de un filtru sanitar.
Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata de multiplele
activitati umane desfasurate de -a lungul diferitelor etape ale dezvoltarii economico – sociale a
judetului, incepand cu dezvoltarea intensi va a agriculturii si mai accentuat in etapele
industrializarii si urbanizarii din ultimul timp, activitati care, pe linga efectele pozitive
remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea functionarii normale a

25
acestuia pina la di strugerea completa a sa pe suprafete mari cu efecte deosebite pentru calitatea
solului.
Degradarea solului si a vegetatiei (inclusiv paduri) este produsa de poluarea aerului in
zona marilor platforme industriale, de folosirea irationala a fertilizarilor si a substantelor
fitosanitare, de depozitarea necontrolata a deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea
sistemelor de irigatii si de combatere a eroziunii precum si de fenomenele naturale cum ar fi
seceta, ori excesul de umiditate.
Majoritatea solur ilor din zonele afectate de seceta au capacitate mare de apa utila, ceea ce
poate reduce efectele negative ale acestora in conditiile in care durata fenomenului nu este
prelungita si ale aplicarii irigatiei.
Pentru a diminua efectul negativ asupra peisajul ui si al localitatilor, depozitele de deseuri
si statiile de compostare vor fi limitate cu u n gard cu plasa de sarma si o perdea de protectie din
specii de arbori si arbusti cu rezistenta ridicata in medii agresive.
Amplasarea depozitelor pe drumuri latera le fata de autostrazii si drumuri nationale
diminueaza efectul negativ asupra peisajului, iar constructia digurilor la distante mai mari fata de
cursurile de apa si caile de comunicatii, insotita de inierbarea taluzurilor nu are impact negativ
asupra aspec tului natural al zonei.

26
BIBLIOGRAFIE

 Dragnea, E.M.,(1996), Turnu Măgurele -monografie, Editura Teleormanul Liber,
București.
 Gâștescu, P., Rusenescu, Constanța, Breier, Ariadna, (1976), Județul Teleorman, Editura
Academiei Republicii Socialiste Române, București.
 Iojă, C., (2008), Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a
municipiului București, Editura Universității din București, București.
 Mihăilescu, V., (1942), Orașul ca fenomen antropogeografic, C ercetări și studii
geografice, I, pg 32 -33.
 Barnea M., Papadopol C, (1975), Poluarea și protecția mediului, Ed. Știintifica,
Bucuresti.
 V1. Rojanschi, Gr. Florian -Evaluarea Impactului Ecologic, Societatea Ateneul Român
2000
 V1. Rojanschi, Gr. Flori an-Strategii de protecția mediului 1999
 Florin Caldararu -Tehnica masurarii si controlul calitatii mediului
 Badea L. -Modificari morfologice în albia Dunării
 Ghenovici Al. -Dunărea, artera fluvială transeuropeană, studii și cercetari de ecologie
1993
 Buga D. (1968), Considerații geografice privind dezvoltarea asezărilor omenești din
lunca și de pe terasele Dunării dintre Olt și Vedea, Studii și cercetari de Geografie și
Geologie,
 Seria Geografie, ton XV, nr.l Bucuresti;
 Cazacu G.,Iliescu M. (1970), Caracteris tici ale fenomenelor oranjoase din R.S.R.,
Culegere de lucrări ale Institutului Meteo București;
 CipleaL.I., Ciplea AL. (1978), Poluarea mediului ambiant, Ed.Tehnica, Bucuresti;
 Marin L, Nicolae I. (1996), Dunărea coordonată. geografică majoră europeana a
României, Analele Univ. București, an XLV -București.
 Hie Gradinaru -Protecția mediului 2000
 Gâștescu.P.,(1998), Ecologia așezărilor umane, Editura Universității, București
 Directiva cadru 96/62/EC privind evaluarea și managementul calitătii aerului.
 ***Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Turnu -Măgurele pe perioada 2008 –
2015.
 Consiliul judetean Teleorman, “Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Teleorman”,
Hotararea nr. 94/30 iulie 2009
 Consiliul județean Teleorman, “Strategia de Dezvoltare Durabila a Judetului Teleorman
2010 -2020”, SMIS 3033, Proiect finantat prin Programul Operational Dezvoltarea
Capacitatii Administrative din Fondul Social European, Hotararea nr. 120/29 octombrie
2010
 Directia Judeteana de Statistica Teleorma n, “Anuarul statistic al judetului Teleorman”,
2009
 Agentia nationala pentru protectia mediului Teleorman, “Raport privind starea factorilor
de mediu i n judetul Teleorman ”