Master: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI [632114]

1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Master: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE
EVALUAREA POTENȚIALULUI SOLAR ÎN ROMÂNIA
RAPORT DE CERCETARE
ȘTIINȚIFICĂ 2
MĂSURAREA RADIAȚIEI SOLARE
SITUAȚIA ȘI POTENȚIALUL SOLAR ÎN ROMÂNIA

Coordonator științific
Conf. Dr. Ing. CARMEN –OTILIA RUSĂNESCU

Masterand: [anonimizat]. ENACHE CEZARINA ALEXANDRA

Ianuarie 2019

2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
IMPM
17.05.2019

EVALUAREA POTEN ȚIALULUI
SOLAR ÎN ROM ÂNIA

Coordonator Științific:
Conf. dr. Ing. CARMEN –OTILIA RUS ĂNESCU

Masterand: [anonimizat]

3
CUPRINS

CAP. II M ĂSURAREA RADIA ȚIEI SOLARE ………………………….. ………………………….. ……………. 4
2.1 Clasificarea și descrierea instrumentelor radiometrice ………………………….. ………………………….. . 4
2.2 Strategia energetic ă a Rom âniei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 10
CAP: III POTENȚIALUL SOLAR ÎN ROM ÂNIA ………………………….. ………………………….. …….. 11
3.1 Stadiul actual al utilizării energiei regenerabile și perspective de dezvoltare în România. Cadrul
legislativ în România. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
3.2 Poten țialul solar al României ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 16
BIBLIOGRAF IE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19

4
CAP. II M ĂSURAREA RADIA ȚIEI SOLARE
2.1 Clasificarea și descrierea instrumentelor radiometrice

Ca o necesitate pentru o descriere clară și precisă a condițiilor în care sunt planificate și implementate
panourile solare, apar cunoștințele privind intensitatea și durata radiației solare (total ă și difuz ă).
Actinometria este disciplina științifică ce a fost dezvoltată în domeniul meteorologiei și se ocupă cu
studierea radiațiilor solare, terestre și de altă natură în atmosferă. Pentru a obține cât mai multe date
posibil, s -au dezvoltat diferite instrumente de măsurare.
Din cele mai vechi timpuri, încercăm să măsuram cantitatea de lumină care cade pe suprafața
Pământului, iar una dintre cele mai vechi este metoda de conversie termică a luminii. Instrumentul
care efectuează astfel de măsurători este actinometrul, deși multe instrumente de măsurare a radiației
solare sunt numite la fel.
Deoarece fluxurile de radia ție difer ă prin lungimile de und ă, intensitate sau direc ție s-au conceput
instrumente de masur ă adecvate pentru m ăsurarea diverselor tipuri de radia ție solar ă. Se deosebesc
următoarele tipuri de instrumente radiometerice:
– Pirheliometrul (radiometrul) este un instrument de masur ă a radia ției solare directe de und ă scurt ă cu
incidenta normal ă.
– Piranometrul (albedometrul) este un instrument de masur ă a radia ției solare difuze, globale sau r eflectate
de und ă scurt ă în unghi de 180 o.
– Pirgeometrul este un instrument de masur ă a radia ției solare descendente (a atmosferei) și ascendente
(terestr ă) de und ă lungă în unghi de 180 °. [4]

PIRHELIOMETRUL
Pirheliometru este un aparat pentru măsurarea intensității radiației solare directe, pe baza
determinării cantității de căldură rezultate prin absorbția acestei radiații. Acest lucru este realizat prin
forma tubului de colimare, prin deschiz ături de precizie și prin modul de proiectare a detectorului.
Deschizatura frontal ă este prevazut ă cu o fereastr ă din quartz, care protejeaz ă instrumentul și are și
rolul unui filtru care permite trecerea radia țiilor cu lungimi de und ă între 200 nm și 4000 nm.
Pirheliometrul CHP 1 cuprinde și un ecran de protec ție la ploaie și elemente de aliniere.
CHP 1: Acest tip de piroheliometru respectă în totalitate cele mai recente standarde stabilite de
Organizația Internațională pentru Standardizare (IS O) și Organizația Mondială Meteorologică
(WMO) privind criteriile pentru Pirheliometrul de Incidență Normală de Prima Clasă. Fiecare
piheliometru este verificat pentru standarde de fabricație și de aprovizionare cu un certificat de
verificare trasabil, emi s de World Radiometric Reference (WRD).
SHP1: este un dispozitiv de tip pirheliometru bine echipat cu o interfață care are atât o tehnologie
RS 485 Modbus digitalizată, cât și o ieșire analogică intensificată. Acest pyheliometru oferă o interfață
inteligentă și reprezintă o evoluție a versiunii CPH 1. Mai mult, SHP1 are de asemenea o perioadă de
răspuns mai mică de 2 secunde. Corecția de temperatură măsurată individual variază de la minus 40 °
C la plus 70 ° C. [5]
Diferite cantități de radiatii solare ajung la diferite părți ale Pământului, astfel încât aceste
piroheliometre sunt folosite pentru a crea hărți de nivel mediu de radiație. Odată cu crearea acestor
hărți, se poate identifica amplasarea adecvată a pa nourilor solare. [5]

5

Fig. 2.1 Pirheliometru [6]

Fig. 2.2 Parți componente Pirheliometru [7]

PIRANOMETRUL
Piranometrul a fost proiectat pentru m ăsurarea radia ției (fluxului radiant, Watt/m²) pe o suprafa ță
plană, rezultat ă din radia ția solar ă direct ă și din radia ția difuz ă provenind de la emisfera situat ă
deasupra sa. În termeni simpli, un piranometru măsoară cantitatea de lumină solară atingând planul
orizontal al pământului.

6
Piranometrul se bazeaz ă pe un senzor termopil. Suprafața sensibilă a termopilei este acoperit ă cu
vopsea neagră mată care permite piranometrului să nu fie selectiv la diferite lungimi de undă. Gama
de piranometru spectrală este determinată prin transmiterea cupolei de sticla de ti p K5. Energia
radiantă este absorbită de suprafața neagră a termopilei, creându -se astfel o diferență de temperatură
între centrul termopilă și corpul piranometrului diferența de temperatură dintre cele dou ă este
transformată în “diferen ța de poten țial” da torită efectului Seebeck. Un piranometru tipic nu necesită
nicio putere de funcționare. Cu toate acestea, dezvoltarea tehnică recentă include utilizarea electronică
în piramometre, care necesită o putere externă (joasă). [8]

Fig. 2.3 Piranometrul [9]

Fig. 2.4 Parti componente Piranometru [10]

7
PIRGEOMETRUL
Un pigeometru este un dispozitiv care măsoară spectrul de radiație infraroșie de suprafață în
spectrul lungimii de undă de aproximativ 4,5 μm la 100 μm. Măsoară modificările rezistenței /
tensiunii într -un material care este sensibil la transferul de energie prin radiație care are loc între el și
împrejurimile sale (care pot fi fie în interior, fie în exterior). De asemenea, măsurând temperatura
proprie și făcând unele presupuneri despre natura împrejurimilor sale, poate deduce o temperatură a
atmosfe rei locale.
Acestea sunt construite pentru a fi sensibile la spectrul de radiații infraroșii care se extinde de la
aproximativ 4,5 μm la 100 μm, excluzând astfel spectrul principal de unde scurte (solare). Deoarece
calea medie liberă a radiației IR în atmosferă este de ~ 25 metri, acest dispozitiv măsoară în mod tipic
fluxul IR în cel mai apropiat strat de 25 de metri. [18]

Un pirgeometru are urm ătoarele componente majore:
• Un senzor termopilat care este sensibil la radiații într -o gamă largă de la 200 nm la 100 pm.
• cupolă de siliciu sau o fereastră cu un strat filtrant solar. Are o transmisie între 4,5 μm și 50
μm care elimină radiația soarelui cu unde scurte.
• Un senzor de temperatură pentru măsurarea temperaturii corpului instrumentului.
• Un scut de soare pentru a minimiza încălzirea instrumentului datorită radiației solare.

Fig. 2.5 Pirgeometru [11]

8
Fig. 2.6 Parți componente pirgeometru [12]

Tab. 2.1 Rețele de sta ții radiometrice în câteva țări europene [4]
Tara Suprafa ța/𝒌𝒎𝟐 Nr. Sta ții Stație/𝒌𝒎𝟐 H ≤ 500m H > 500m
Fran ța 547016 36 15195 33 3
Germania 356274 31 11492 28 3
Italia 301252 33 9129 27 6
M. Britanie 244130 17 14360 17 –
Rom ânia 237500 9 26389 8 1
Grecia 131986 9 16498 9 –
Bulgaria 110912 6 18485 4 2
Ungaria 93030 5 48606 5 –
Portugalia 92082 8 11510 6 2
Austria 83853 7 11979 4 3
Olanda 40844 5 8169 5 –

Din tabel se observ ă că, rețeaua na țional ă de sta ții radiometrice este format ă din 9 puncte de masur ă
distribuite cât mai judicios posibil în teritoriu. Comparativ cu re țele similare din Europa densitatea
stațiilor radiometrice în România este relativ modest ă. [4]

9
Tab. 2.2 Reteaua de sta ții radiometrice din România [4]
Stația Lat. ( φ) Long. ( λ) 𝑯(𝒎) Perioada de func ționare
Iași 47° 10 N 27° 36 E 90 1951 -1958; 1963 -Prezent
Cluj -Napoca 46° 47 N 23° 34 E 410 1957 -Prezent
Deva 54° 52 N 22° 54 E 230 1982 -Prezent
Timi șoara 45° 47 N 21° 17 E 90 1957 -Prezent
Poiana Brasov 45° 36 N 25° 33 E 1026 1989 -Prezent
Gala ți 45° 30 N 28° 02 E 72 1970 -Prezent
Bucure ști 44° 30 N 26° 13 E 91 1949 -Prezent
Constan ța 44° 13 N 28° 38 E 12 1952 -Prezent
Craiova 44° 19 N 23° 52 E 192 1971 -Prezent

Aproape toate sunt situate la altitudini ce nu dep ășesc 500m. Situa ția este oarecum similar ă cu a
celorlalte re țele de masur ă din Europa. Conform recomand ărilor f ăcute de Pivovarova (WMO, 1981),
excep ție facând regiunile cu un gradient puternic al radia ției solare (regiunile de coast ă și montane),
distan ța între 2 sta ții radiometrice poate fi de până la 500 km, considerându -se din cercet ări
experimentale ca varia ția latitudinal ă a parametrilor radiativi devine semnificativ ă. Aceast ă condi ție
minimal ă este respectat ă de re țeaua noastr ă de sta ții.
O alta problema ce trebue mentionata este faptul ca 8 din cele 9 sta ții radiometrice sunt situate în
imediata apropiere a unor mari ora șe, care prin activitatea lor influen țează, uneori puternic caracteristicile
optice ale atmosferei regiunilor înconjur ătoare. A șa sunt:
• Bucure ști – Afuma ți: este situat ă la NE, pe șoseaua Bucure ști – Urziceni la aproximativ 8 km
depărtare de ora ș într-o zon ă periurban ă parțial construit ă, fără surse majore locale de impurificare
a atmosferei;
• Constan ța: este situat ă în perimetrul ora șului, pe malul m ării, la N, pe șoseaua Constan ța –
Mamaia, la punctul Pesc ărie. Platforma sta ției este obturat ă și parțial umbrit ă, la extremit ățile zilei,
de construc ții (blocuri de locuin țe). Nu trebu ie neglijat faptul c ă pe malul m ării este construit ă
rafin ăria de la Midia – Năvodari, sursa major ă de poluare;
• Craiova: este situat ă la E de ora ș, la aproximativ 6,5 km dep ărtare, în apropierea aeroportului;
• Gala ți: se găsește la marginea de N a ora șului, într -un spa țiu construit. Surs a major ă de
impurificare a atmosfer ei din zon ă, SIDEX – Gala ți, se gaseste la aproximativ 6 km SV, în linie
dreapt ă, față de sta ție;
• Iași: este situat ă în afara ora șului la aproximativ 3km NE pe un platou ce domin ă valea Bahluiului
cu aproximativ 50m, în apropierea aeroportului;
• Cluj – Napoca: este situat ă în perimetrul ora șului spre V , la o altitudine relativ ă de aproximativ
50 -60m, fa ță de valea Some șului, fiind înconjurat ă de spa ții urbane construite;
• Timi șoara: este situat ă la marginea ora șului pe direc ția NE, în imediata apropiere a unei arii
împădurite, f ără surse majore de impurificare a atmosferei în regiune;
• Deva: se găsește în extremitatea de SV a ora șului, la limita ora ș – zonă periurban ă, fără surse
majore de impurificare a atmosferei;
• Poiana Bra șov: este situat ă în sta țiunea montan ă cu acela și nume, pe un spa țiu deschis înconjurat
de padure, f ără surse de impurificare; [4]

10
2.2 Strategia energetic ă a României

Strategia Energetică a României 2016 -2030, cu perspectiva anului 2050 este rezultatul unui amplu
demers consultativ și analitic al Ministerului Energiei, desfășurat pe parcursul anului 2016. Ea
trasează direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic naț ional pentru următoarele decenii, oferind
autorităților publice și investitorilor reperele necesare în întemeierea deciziilor strategice.
Sectorul energetic are o contribuție esențială la dezvoltarea României, influențând puternic
competitivitatea econ omică, calitatea vieții și mediul. Pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor
pe termen lung, sectorul energetic din România trebuie să devină mai curat, mai robust din punct de
vedere economic și avansat din punct de vedere tehnologic.
Eficiența energetică reprezintă o prioritate strategică pentru România, din motive de securitate
energetică (menținerea unui nivel scăzut al dependenței de import), competitivitatea economică,
accesibilitatea prețurilor și limitarea impactului negativ asupra mediulu i asociat consumului de
energie. Creșterea eficienței energetice ar putea menține cererea de energie primară în 2030 la
nivelurile actuale, o performanță remarcabilă având în vedere ritmul susținut al creșterii economice
preconizat pentru această perioadă.
România și -a îndeplinit deja angajamentul european pentru 2020 de a mări ponderea RES la 24%
din consumul final brut de energie. Acesta a ajuns la 26,3% în 2015, dar la un cost considerabil pentru
consumatori. Trei factori principali vor determina ra ta RES în România în 2030: costul capitalului
pentru finanțarea RES; evoluția cererii de biomasă în încălzire; și atingerea obiectivului pentru 2020
privind SRE în transport .
Între anii 2017 și 2030, îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și o mai bună gestionare
forestieră vor fi prioritățile naționale. Efectul va fi o creștere mai lentă a raportului SER, datorită
cererii reduse de biomasă în încălzirea rurală, inclusiv ca rezultat al utilizării mai eficiente a biomasei.
În consecință, Români a va analiza amănunțit nivelul său de ambiție pentru obiectivele de 2030 SRE.

11
CAP: I II POTENȚIALUL SOLAR ÎN ROM ÂNIA

Dezvoltarea economică a unui stat depinde în mare măsură de capacitatea sa de a crea și de a
menține un acces constant la resursele energetice. Societatea contemporană se află într -o transformare
continuă. Atât necesitățile curente, cât și resursele n ecesare satisfacerii lor se schimbă rapid,
provocând importante mutații în viața de zi cu zi. Sectoarele de producție a energiei sunt scutite de
transformări continue. În fiecare zi, nevoia de energie crește. Securitatea energetică este capacitatea
unei na țiuni de a furniza resursele energetice necesare pentru a asigura bunăstarea sa și implică o
aprovizionare sigură și prețuri stabile. Decizia privind asigurarea securității energetice este luată
întotdeauna pe termen lung, deoarece presupune implementarea unor proiecte mari care necesită
investiții enorme. Sursele de energie pot fi împărțite în trei categorii principale: combustibili fosili,
resurse nucleare și surse regenerabile de energie. Sursele de energie regenerabile pot furniza energie
fără poluanți atmosferici și gaze cu efect de seră prin emiterea a zero sau aproape 0% din aceste gaze.
Curtea de Conturi Europeană dezvăluie într -un raport care sunt principalele tipuri de surse
regenerabile de energie, tehnologii relevante și aplicații specifice . Ei susțin că utilizarea energiei
regenerabile este esențială dacă UE dorește să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru a se
conforma Acordului de la Paris privind schimbările climatice din 2015.
Tab. 3.1 Surse de energie regenerabile, tehno logii și aplicații [3]
TIPUL DE
ENERGIE Solară Eolian ă Marină Hidroelectric ă Geotermal ă Bioenergie
SURSA DE
ENERGIE Soare Vânt Valuri și
maree Apă Planeta/Solul Resturi și
biomas ă

TEHNOLOGIE

Fotovoltaic ă

Turbine
Baraje și
diguri
pentru
maree
Hidrocentrale
și baraje
Geotermal ă
și pompe de
caldur ă Arderea
biomasei,
instala ții de
bioga z,
biocombustibil

APLICARE Electricitate,
încalzire și
răcire
Electricitate
Electricitate
Electricitate Electricitate,
încălzire și
răcire Electricitate,
încălzire și
răcire,
Transport

La nivel global, sectorul energetic are un impact semnificativ asupra mediului, poluării aerului,
apei, poluării solului și asupra emisiilor de gaze cu efect de seră sau a schimbărilor climatice. În
perioada 2009 – 2013, p onderea surselor regenerabile de energie (SRE) în mixul UE de producere a
energiei a crescut de la 9 la 16% și este de așteptat să crească până la 20% până în 2020. Progresele
înregistrate de SRE începând cu 2005 au permis UE să -și reducă consumul de combu stibili fosili cu
11% și emisiile de GES cu 10% în 2015. În ultimul deceniu, s -au înregistrat progrese semnificative în
sectorul energetic din România pentru a limita impactul asupra mediului. Cu toate acestea, sunt încă
necesare eforturi considerabile pen tru ca sectorul energetic să contribuie la tranziția României la o
economie bazată pe principiile dezvoltării durabile.
Resursele energetice contribuie în mod semnificativ la: dezvoltarea economică și socială,
îmbunătățirea nivelului de trai al populației și gestionarea provocărilor / surprizelor strategice. În
ansamblu, aprovizionarea cu energie este esențială, având în ved ere că orice diferență în

12
aprovizionarea cu energie poate avea consecințe negative semnificative atât asupra socio -economiei,
cât și asupra publicului. România îndeplinește prima condiție de securitate energetică, deținând
resurse importante de energie car e pot sprijini ciclurile integrate în anumite ramuri industriale.
Potențialul teoretic al RE depășește în mare măsură toate celelalte forme de energie. Pentru a satisface
cererea mondială, un factor important care contribuie la recoltarea energiei din surs e regenerabile și
la utilizarea acestora ca sursă de energie nouă, curată și durabilă este avansarea tehnologică. România
dispune de resurse bogate și variate de energie regenerabilă: biomasă, hidroenergie, potențial
geotermal, energie eoliană, energie so lară concentrată și energie fotovoltaică. Acestea sunt distribuite
pe întreg teritoriul țării și pot fi exploatate la scară mai largă de îndată ce raportul performanță -preț al
tehnologiilor se îmbunătățește. Acest nivel va fi atins doar prin maturarea noil or generații de
echipamente și a instalațiilor aferente. România a avansat în utilizarea unei părți semnificative a
potențialului energetic eolian și fotovoltaic.

În ceea ce privește energia, potențialul geografic al României este următorul :
• Pentru zona cu iradiere medie anuală > 1400 kWh/ 𝒎𝟐 => 42.113.400 GWh/an
• Pentru zona cu iradiere medie anuală de 1350 kWh/ 𝒎𝟐 => 60.708.100 GWh/ an
• Pentru zona cu iradiere medie anuală de 1300 kWh/ 𝒎𝟐 => 49.416.900 GWh/ an
• Pentru zona cu iradiere medie anuală de 1200 kWh/ 𝒎𝟐 => 105.108.000 GWh/ an
• Pentru zona cu iradiere medie anuală ≤ 1100 kWh/ 𝒎𝟐 => 40.509.700 GWh/ an
Rezult ă un total de 297.856.100 GWh/an.

Tab. 3.2 Zone cu radiații > 1400 kWh/ 𝒎𝟐/an; [2]

Crt.
Jude ț Suprafa ța
𝒌𝒎𝟐 Acoperire
procentual ă % Suprafa ța
rezultat ă
𝒌𝒎𝟐
1. Tulcea 8.499 50 4.249
2. Constan ța 7.071 100 7.071
3. Olt 5.498 80 4.398
4. Giurgiu 3.536 70 2.468
5. Dolj 7.414 70 2.224
6. Ialomi ța 4.453 30 1.336
7. Calara și 5.088 50 2.544
8. Teleorman 5.790 100 5.790
TOTAL 30.081

13
Tab. 3.3 Zone cu iradiere medie de 1350 kWh/ 𝒎𝟐/an; [2]

Tab. 3.4 Zone cu radiații de 1300 kWh/ 𝒎𝟐/an; [2]

Crt.
Jude ț Suprafa ța
𝒌𝒎𝟐 Acoperire
procentual ă % Suprafata rezultat ă
𝒌𝒎𝟐
1. Tulcea 8.499 50 4.249
2. Brăila 4.766 100 4.766
3. Gala ți 4.466 70 3.126
4. Vrancea 4.857 25 1.214
5. Buzău 6.103 60 3.662
6. Prahova 4.716 50 2.358
7. Dâmbovi ța 4.054 70 2.838
8. Arge ș 6.826 50 3.413
9. Olt 5.498 20 2.749
10. Vâlcea 5.765 50 2.882
11. Dolj 7.414 30 2.224
12. Ilfov 1.593 100 1.593
13. Mehedin ți 4.933 80 3.946
14. Ialomi ța 4.453 70 3.117
15. Calara și 5.088 50 2.544
16. Bucure ști 288 100 288
TOTAL 44.969
Crt. Judet Suprafa ța
𝒌𝒎𝟐 Acoperire
procentual ă % Suprafar rezultat ă
𝒌𝒎𝟐
1. Vaslui 5.318 100 5.318
2. Bacău 6.621 50 3.310
3. Gala ți 4.466 30 3.126
4. Vrancea 4.857 50 1.214
5. Buzău 6.103 30 1.831
6. Prahova 4.716 25 1.179
7. Dambovi ța 4.054 25 1.013
8. Arge ș 6.826 20 1.365
9. Vâlcea 4.765 20 1.153
10. Gorj 5.602 30 1.681
11. Mehedin ți 4.933 20 987
12. Cara ș-Severin 8.520 20 1.704
13. Timiș 8.697 25 2.174
14. Arad 4.453 50 2.226
15. Bihor 7.544 20 1.509
16. Brașov 5.363 30 1.609
17. Harghita 6.639 25 1.673
18. Sibiu 5.432 45 2.444
19. Alba 6.242 40 2.497
TOTAL 38.013

14
Tab. 3.5 Zone cu radiații < 1100 kWh/ 𝒎𝟐/an [2]
3.1 Stadiul actual al utilizării energiei regenerabile și perspective de dezvoltare în România.
Cadrul legislativ în România.

Politica energetică europeană trebuie să aibă ca obiectiv o aprovizionare susținută, competitivă și
sigură cu energie. Dacă UE continuă direcția actuală, acest obiectiv cheie nu va fi atins. În ianuarie
2007, Comisia Europeană a stabilit politica ener getică pentru Europa.
Aceasta a fost cuprinsă și stabilită în mai multe documente privind diversele aspecte ale energiei
și a inclus un plan de acțiune pentru a putea face fața provocărilor energetice majore cu care se
confruntă Europa. Producția regenerab ilă de energie ajută la combaterea schimbărilor climatice și în
același timp face să crească și securitatea alimentării cu energie. În România, obiectivul general al
strategiei sectorului energetic (pentru perioada 2007 -2010) îl constituie satisfacerea nec esarului de
energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii
moderne de pia ță și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu
respectarea principiilor dezvol tării durabile. [1]
În termenii SRE de consum global de energie electrică, este vizată și România. În 2004, majoritatea
E-SRE a fost generată prin contribuția pe scară mare a energiei furnizate de hidrocentrale (energie
hidroelectrică). Într -o mare mă sură, înaltul potențial al energiei hidroelectrice la scară mică a rămas
neatins. Între 1997 și 2004, atât nivelul producției cât și rata de creștere a majorității SRE au fost
stabile. Furnizarea pentru consumul public este reglementată în mod corespunzăto r, dar proiectele
privind producția regenerabilă a energiei nu au fost până acum finanțate. România dispune de o gamă
diversificat ă, dar redusă cantitativ de resurse de energie primară: țiței, gaze naturale, cărbune, minereu
de uraniu, precum și de un pote nțial valorificabil de resurse regenerabile important. În România,
planul SRE ce urmează să fie îndeplinit ajunge la 11% din energia globală produsă în 2010. Planul Crt. Judet Suprafata
𝒌𝒎𝟐 Acoperire
procentuala % Suprafar rezultata
𝒌𝒎𝟐
1. Hunedoara 7063 20 1412
2. Bacau 6621 30 1986
3. Neamt 5896 60 3538
4. Vrancea 4857 15 729
5. Bistrita -Nasaud 5355 50 2678
6. Suceava 8553 65 5559
7. Satu Mare 4418 15 663
8. Arges 6826 30 2048
9. Valcea 5765 30 1729
10. Gorj 5602 20 1120
11. Alba 6242 20 1248
12. Maramures 6304 100 6304
13. Cluj 6674 35 2336
14. Harghita 6639 50 3319
15. Sibiu 5432 20 1086
16. Brasov 5363 20 1072
TOTAL 36827

15
E-SRE care a fost stabilit este 33% din consumul global de energie electrică din 2010. Partea ce
revine E -SRE pentru consumul global de energie electrică s -a redus de la 31.3% în 1997 la 29.87% în
2004. [1]
Fig. 3.1 Condiții și cerințe ale autorizațiilor pentru proiecte pv in Rom ânia [1]
În figura de mai jos este prezentat ă distribu ția surselor regenerabile de energie în opt teritorii
geografice ale României .

Fig. 3.2 Distribu ția poten țialului surselor regenerabile de energie în România [13]

16

Fig. 3.3 Poten țialul Rom âniei în domeniul producerii de energie verde [14]
3.2 Poten țialul solar al României

România a intrat în sectorul energiei regenerabile în 2009/2010, începând cu lansarea unor proiecte
la scară largă. Directiva UE 2009/28 / CE din 23 aprilie 2009 ce stabile ște cotele obligatorii de energie
regenerabilă în consumul final al fiecărui stat membru a fost transpusă în legislația românească prin
Legea 220/2008, modificată ulterior prin Legea 139/2010 și Legea 134/2012. Între timp, ANRE a
elaborat și metodologiile privind funcționarea pieț ei energiei verzi.
Primele două centrale solare la scară industrială din țară până la sfârșitul anului 2011 au fost
finalizate în decembrie 2010 în Parcul Solar Singureni și în Parcul fotovoltaic Scornicesti, finalizat la
27 decembrie 2011. Fiecare este de 1 MW.
Valvis Holding în anul 2013 a realizat construcția parcului fotovoltaic de la Modelu din jude țul
Calara și, cu o putere instalată de 5 MW.
Parcul solar din Fierbinți județul Ialomi ța este un sistem de energie solară de 10 megawați care
utilizează tehnologia de film subțire de ultimă oră și a fost finalizat la sfra șitul anului 2012 de c ătre
compania belgiană Electrawinds.
Grupul român ICCO și compania americană Lockheed Martin au lansat pe 6 iulie 2012 primul
proiect privat Smart Grid al României, în cadrul Parcului Industrial ICCO Ghimbav din județul
Brașov, cu o investiție de 15 milioane de dolari în producția de energie solar ă. Acest parc produce
aproximativ 11,8 MW.
Conform previziunilor privind piața de energie fotovoltaică din România, aceasta a fost una dintre
cele mai promițătoare piețe emergente pentru investițiile în energie fotovoltaică în 2013 în țările din
Europa de Sud -Est. Potențialul solar al României este larg răspândit în întreaga țară. România
beneficiază de aproximativ 210 de zile însorite pe an. Regiunea sud -estică a României, vestul, centrul
și estul țării sunt cele mai bune locuri pentru amplasarea unui parc solar. Energia solară este citată de
mulți specialiști de piață care au șanse bune să se transforme în noul boom în segmentul energiei verzi.
Este foarte dificil să se evalueze numărul parcurilor fotovoltaice existente în România, deoarece
nicio instituție nu centralizează aceste inform ații și nu are o înregistrare cumulativă.
Biomasa Eoliana Solara Hidroenergie Geotermala

17
Analiz ând informa țiile din diverse surse, nu toate oficiale, pana la sfar șitul anului 2016, s -au
construit 962 de centrale sau parcuri fotovoltaice cu o putere instalată cumulată de 4.871,66 MW. 212
dintre ac estea produc mai puțin de 1 MW, iar 112 au o producție sub 2 MW. Cele mai multe centrale
solare au fost realizate în Timiș – 64, Olt, Dâmbovița și Prahova, fiecare cu câte 57 de investiții
separate. Regiunea Sud -Muntenia dispune de cele mai multe câmpuri s olare (302). Ca putere instalată,
cele mai mari parcuri sunt în Giurgiu (maximum 79,2 MW), Brașov (61 MW) și Călărași (60 MW).
Tab. 3.6 Num ărul de c âmpuri solare în Rom ânia, 2016 [16]
Regiune Nr. câmpuri solare Capacitate (MW)
Nord -Est 26 28.15
Sud-Est 91 149.51
Sud Muntenia 302 827.95
Sud-Vest Oltenia 134 393.47
Vest 96 148.85
Nord -Vest 178 430.22
Centru 110 568.93
Bucure ști-Ilfov 25 17.58

Regiunea Nord -Est: Bacău – 6, Botoșani – 4, Iași – 5, Neamț – 6, Suceava – 2, Vaslui – 3 = 26
Regiunea Sud-Est: Brăila – 23, Buzău – 17, Constanța – 19, Galați – 4, Tulcea – 11, Vrancea – 17 =
91;
Regiunea Sud -Muntenia: Argeș – 28, Călărași – 28, Dâmbovița – 57, Giurgiu – 44, Ialomița – 59,
Prahova – 57, Teleorman – 29 = 302;
Regiunea Sud -Vest Oltenia: Dolj – 37, Gorj – 20, Mehedinți – 11, Olt – 57, Vâlcea – 9 = 134;
Regiunea Vest: Arad – 9, Caraș -Severin – 15, Hunedoara – 8, Timiș – 64 = 96;
Regiunea Nord -Vest: Bihor – 46, Bistrița Năsăud -19, Cluj – 48, Maramureș – 16, Satu Mare – 45,
Sălaj – 4 = 178;
Regiu nea Centru: Alba – 5, Brașov – 39, Covasna – 12, Harghita – 4, Mureș – 22, Sibiu – 28 = 110;
Regiunea București -Ilfov: – 25 [16]
Fig. 3.4 Evoluția principalilor indicatori fotovoltaici între 2010 și 2016 [17] 05001000150020002500
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Capacitate electrica (MW) Electricitate generata (GWh)

18
Zonele de interes deosebite pentru aplicațiile electroenergetice ale energiei solare în țara noastră
sunt:
• Primul areal, care include suprafețele cu cel mai ridicat potențial acoperă Dobrogea și o mare
parte din Câmpia Română
• Al doilea areal, cu un potențial bun, include nordul Câmpiei Române, Podișul Getic, Subcarpații
Olteniei și Munteniei o b ună parte din Lunca Dunării, sudul și centrul Podișului Moldovenesc și
Câmpia și Dealurile Vestice și vestul Podișului Transilvaniei, unde radiația solară pe suprafață
orizontală se situează între 1300 și 1400 M J / m2.
• Cel deal treilea areal, cu potențialul moderat, dispune de mai puțin de 1300 MJ / m2 și acoperă
cea mai mare parte a Podișului Transilvaniei, nordul Podișului Moldovenesc și Rama Carpatică.

Îndeosebi în zona montană variația pe teritoriu a radiației solare directe este foarte mare, formele
negative de relief favorizând persistența ceții și diminuând chiar durata posibilă de strălucire a
soarelui, în timp ce formele pozitive de relief, în funcție de orientarea în raport cu soarele și cu direcția
dominantă de circulație a aerului, pot favoriza creșterea sau, dimpotrivă determin ă diminuarea
radiației solare directe. Celelalte două zone, se situează sub limita necesară utilizării eficiente a
energiei solare, cuprinzând zonele muntoase ale României. [13]
Fig. 3.5 Harta solar ă a Rom âniei [15]

19
BIBLIOGRAFIE

1. STUDIU PRIVIND EFICIENȚA UTILIZĂRII SOLUȚIILOR DE ENERGIE
ALTERNATIVĂ , Ec. Drd. MENUȚA IOVESCU, Prof. Univ. Dr. ALEXANDRU BUGLEA,
Ec. GIANA BĂLAN
2. RENEWABLE AND ALTERNATIVE ENERGY : CONCEPTS, METHODOLOGIES,
TOOLS AND APPLICATIONS , Information Resources Managaement Association USA
3. Panwara, N.L.; Kaushik, S.C.; Surendra, K. Role of renewable energy sources in
environmental protection: A review. Renew. Sustain. Energy Rev. 2011 , 15, 1513 –1524.
4. https://www.scribd.com/doc/73829921/Mijloace -Si-Metode -de-Masurare -a-Radiatiei
5. https://www.echipot.ro/istrumente -meteo/kipp -zonen/instrumente -solare/pirheliometre –
306.html
6. https://en.wikipedia.org/wiki/Pyrh eliometer#/media/File:DR01_pyrheliometer_1.jpg
7. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8a/DR01_pyrheliometer_linedrawing.pd
f
8. https://www.tde.ro/produse_doc_453_radiatia -solara -pir01 -piranometru -cu-termopila -1st-
cl_pg_0.htm
9. https://en.wikipedia.org/wiki/Pyranometer#/media/File:SR20_pyranometer_1.jpg
10. https://www.omniinstruments.co.uk/smp11 -smart -pyranometers.html
11. https://www.hukseflux.com/products/solar -radiation -sensors/pyrgeometers/ir20 -ir20ws –
pyrgeometer
12. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/dc/Pyrgeometer_CGR4_kippzonen.png
13. (https://www.gazetadeagricultura.info/eco -bio/565 -energie -regenerabila/11387 -energie –
regenerabila -in-romania.html – online )
14. https://media0.webgarden.ro/images/media0:4e09a6bf1b349.png/image002.gif.png
15. http://add -energy.ro/wp -content/uploads/2013/06/Potentialul -solat -al-Romaniei1.jpg
16. https://www.agro -business.ro/cate -parcuri -fotovoltaice -are-romania/2016/07/06/
17. IRENA. International Renewable Energy Agency Database. 2018. Available online:
http://resourceirena. irena.org/gateway/dashboard/index.html (accessed on 15 July 2018).
18. https://www.researchgate.net/publication/238693682_Pyrgeometer_Calibrations_for_the_Atm ospher
ic_Radiation_Measurement_Program_Updated_Approach