MASTER INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI [616745]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
MASTER INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚIA MEDIULUI

RAPORT CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ I
Anul I, Semestrul I

Evaluarea impactului asupra mediului a produselor
medici nale veterinare

Coordanator științific Masterandă
Ș.l. dr. ing Victor -Viorel SAFTA ing. Viviana -Carmen LOGHIN (CIUCĂ)

10 zece
13.01.2020
V.V. Safta

An universitar 2019 -2020

2
CUPRINS
1. Legisla ția europeană pentru evaluarea impactului asupra mediului a produselor medicinale
veterinare …………………………………………………………………………………… …3
1.1 Introducere ………………………………………………………………………………………………….. …….. .3
1.1.1 Riscul ecologic – proces de evaluare …………………………………………………3
1.1.2 Baza legală a evaluării riscului ……………………………… …………………….. .3
1.2. Măsuri de micșorare a riscului………………………………………………………….. ………………….5
1.3. Structura analizei riscului asupra mediului pentru produsele medicinale veterinare ………5
1.3.1 Cerințele datelor …………………………………………………………………….7
1.3.2 Estimarea eliberării …………………………………………………………………7
1.3.3 Distribuția în mediu …………………………………………………………………7
1.4. Ghid pentru faza I (VICH GL 6) ……………………………………………………….. .8
1.4.1 Arborele deci zional ……………………………………………………………………………………….9
1.4.2 C alculul concentra ției predictibile ini țiale (PEC sol ini țial)………………………………10
1.5. Ghid pent ru faza II (VICH GL 38) ……………………………………………………..11
1.5.1 Faza II – Treapta A ………………………………………………….. …………………………………11
1.5.2 Calculul coeficientului de risc ………………………………………………………………………..13
1.5.3 Perfec ționarea concentra țiilor predictibile ini țiale, PEC ……………. ………………………16
1.5.3.1 Perfecționarea bazată pe metabolism ……………………………………………………16
1.5.3.2 Perfecționarea bazată pe degradarea în bălegar ……………………………… ……..16
1.5.3.3 Perfecționarea bazată pe degradarea în sol …………………………………………….16
1.5.4 Calculul coeficientului de risc perfec ționat …………………………… ………………………….17
1.5.5 Faza II Treapta B ………………………………………………………………… …………………………17
1.5.6 Treapta C din faza II – evaluare suplimentară …………………………………………………….18
Bibli ografie………………………………………………………………………………………………………. ………19

3 1. LEGISLAȚIA EUROPEANĂ PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI A PRODUSELOR MEDICINALE VETERINARE

1.1. INTRO DUCERE

Evaluările ecologice de risc sunt dezvoltate într -un context de gestionare a riscurilor pentru
a evalua modificări induse de om care sunt considerate nedorite. Ca urmare, aceste orientări
se concentrează pe stresori și efecte adverse generate s au influen țate de activitatea antropică.
Definirea adversită ții este importantă deoarece un stresor poate provoca efecte adverse asupra
unei componente a ecosistemului, dar poate fi neutru sau chiar benefic pentru alte
componente. Schimbările adesea consid erate nedorite sunt cele care modifică caracteristici
structurale sau func ționale importante sau componente ale ecosistemelor. O evaluare a
efectelor adverse poate include considerarea tipului, intensită ții și scalei efectului, precum și
poten țialul de re cuperare. Acceptabilitatea efectelor adverse este determinată de managerii de
risc. Cu toate că este destinat evaluării efectelor adverse, procesul de evaluare a riscurilor
ecologice poate fi adaptat pentru a prezice modificări benefice sau riscuri cauzate de
evenimente naturale.

1.1.1 RISCUL ECOLOGIC – PROCES DE EVALUARE

Procesul de evaluare a riscurilor ecologice asupra mediului a produselor medicinale
veterinare se bazează pe două elemente majore: caracterizarea efectelor și caracterizarea
expunerii. A cestea oferă accentul pe efectuarea celor trei faze de evaluare a riscului :
formularea problemei, analiza și caracterizarea riscului. În formularea problemelor, se
stabile ște scopul evaluării, este definită problema și este determinat un plan pentru anali za și
caracterizarea riscului . Lucrările ini țiale în formularea problemelor includ integrarea
informa țiilor disponibile pe surse, factori de stres, efecte și caracteristicile ecosistemului și
ale receptorilor. Din aceste informa ții sunt generate obiective de evaluare și modele
conceptuale. Analiza este direc ționată de către formularea problemelor. Pe parcursul analizei
sunt evaluate datele pentru a determina modul în care expunerea la stres este probabil să
apară (caracterizarea expunerii) și, având în vede re această expunere, poten țialul și tipul de
efecte ecologice care pot fi de a șteptat (caracterizarea efectelor ecologice). Primul pas în
analiză este determinarea puterii și limitările datelor privind expunerea, efectele și
caracteristicile ecosistemului și ale receptorilor. Datele sunt apoi analizate pentru a
caracteriza natura expunerii poten țiale sau reale și a răspunsurilor ecologice în condi țiile
definite [1].

1.1.2 BAZA LEGALĂ A EVALUĂRII RISCULUI
Evaluarea riscului asupra mediului are la bază ca racterizarea științifică sistematică a
efectelor adverse poten țiale (impacturi) rezultate din expunerea factorilor de mediu la un
produs medicinal veterinar și este structurată în doua faze, în conformitate cu ghidurile
EMEA/CVMP/ERA/418282/2005 -Rev1[1], VICH GL6 (Faza I) și GL38 (Faza II) [2].
Armonizarea interna țională sub VICH
 Cooperarea interna țională privind armonizarea cerin țelor tehnice pentru înregistrarea
produselor medicamentoase veterinare (pe scurt VICH),

4  Membri: Uniunea Europeană (UE), Japon ia și S.U.A.
 Observatori: Australia, Noua Zeelandă și Canada
 Comitetul 1 de coordonare, Paris, 1996
Subiectele ini țiale: calitate, siguran ță, ecotoxicitate / impact asupra mediului, bune
practici clinice, antihelmintice.
FDA / CVM din SUA
– FDA a re vizuit regulamentele de impact asupra mediului pe baza a peste 20 de ani de
experien ță.
– Noile reglementări au fost puse în aplicare în august 1997 .
– S-a prevăzut e liminarea cerin țelor de evaluare a mediului pentru anumite tipuri de
medicamente v eterinare atunci când nu se a șteaptă să afecteze în mod semnificativ mediul
înconjurător .
Uniunea Europeana
– UE ianuarie 1998 – Notă de orientare
– Legisla ție – Directiva 2001/82 / CEE
– Testarea necesară pentru majoritatea medicamentelor veterinare
– Noi cerin țe în alte regiuni (de exemplu, Japonia, Australia, Canada) pentru testarea
ecotoxicită ții.
Directiva 2001/82/ CE, amendată de către Directiva 2004/28 EC [4] precum și de
Regulamentul (EC) 726/2004 [5], includ noi prevederi cu privire la luarea în considerar e a
efectelor asupra mediului în evaluarea riscului produselor medicinale veterinare și cu privire
la cerințele datelor legate de asemenea efecte. O evaluarea a riscului asupra mediului este
astfel obligatorie pentru noi aplicații, independente de procedur a de aplicare (autorizație
centrală sau națională de punere pe piață) și tipul („completă”, „generică”, etc.) și de aceea
este solicitat ă pentru toate autorizațiile de punere pe piață prezente în UE , independe nt de
baza legală fundamentală.
Cu privire la r eînnoiri prevederile legale din Articolul 28(2) din Directiva 2001/82/EC și
Articolul 39(2) din Regulamentul (EC) Nr 726/2004 solicită „o reevaluare a balanței risc –
beneficiu”. Balanța risc -beneficiu așa cum este definită în Articolul 1(20) din Directiva
2001/82/EC include o evaluare a riscurilor la care se face referință în Articolul 1(19), care
includ pe rând „orice riscuri ale efectelor nedorite asupra mediului”.
Consulta ția tehnică interna țională privind înregistrarea medicamentelor veterinare ,ITCVDR
– editia 9 din Praga (1996) a cerut acceptarea și urmărirea procesului VICH pentru a
armoniza orientările privind ecotoxicitatea.
Grupul de lucru pentru ecotoxicitate VICH are următorul m andat și domeniu de aplicare :
– să elaboreze linii directoare triparti te privind proiectarea studiilor și evaluarea impactului
asupra mediului al medicamentelor de uz veterinar [VMPs].
– să urmeze o abordare pe niveluri bazată pe principiul analizei riscurilor.
– specifica rea categoriilor de produse care trebuie acoperite de diferitele niveluri ale
ghidului.
– proiectele de orientări ex istente în UE, SUA și Japonia.
Evaluarea impactului asupra mediului pentru produsele medicamentoase veterinare este
structurată în două faze:
 Faza I (VICH GL6, CVM Guidance for Industry 89, 200 1)
 Faza II (VICH GL38; CVM Guidance for Industry 166, 2006)

5 Aceste documente de orientare au fost elaborate de VICH pentru a armoniza cerin țele de date
și procesul de evaluare a riscurilor de bază pentru aprobarea produselor medicamentoase
veterinare în țările participante [1,2,3].
1.2. MĂSURI DE MICȘORARE A RISCULUI
Micșorarea risc ului este o parte e sențială a evaluării produselor. M icșorarea riscului poate fi
utilizată pentru a restricționa riscul asociat cu un produs la un nivel acceptabil, sau chiar de a
înlătura complet un astfel de risc. În principiu, aplicantul trebuie să propună măsuri de
micșorare a riscului, și, dacă este cazul, eficacitatea unor astfel de măsuri trebuie să fie
dovedită de datele din dosar. Uneori (ex: în cazul îndepărtării unei in dicații sau chiar a unui
animal țintă de pe etichetă) o asemenea propunere poate înlătura nevoia de testare ulterioară.
Dacă utilizarea unui produs are ca rezultat un risc inacceptabil pentru mediu, măsurile de
micșorare trebuie propuse de către aplicant p entru a reduce riscul la un nivel acceptabil:
Articolul 12(3)(j) din Directiva 2001/82/EC amendat cere „rezultatele testelor ce analizează
riscurile potențiale pe care produsul medicinal le are asupra mediului”. Acest impact trebuie
studiat și trebuie acor dată atenție de la caz la caz prevederilor specifice ce încearcă sa -l
limiteze.”
Pentru ca o asemenea măsură de micșorare a riscului să fie eficientă trebuie să întrunescă
următoarele criterii:
 să micșoreze expunerea PMV la mediu
 să fie aliniată cu pract icile agriculturii
 să fie în concordanță cu legislația UE și a Statelor Membre
 Să fie posibil să demonstreze efectul măsurii de micșorare a riscului propus, pr in
reevaluarea analizei expunerii cu măsura de micșorare a riscului propusă
Dacă o măsură de micș orare a riscului nu îndeplinește criteriile menționate mai sus, atunci
rezultatul analizei riscului este acela că există un risc serios pentru mediu. În conformitate cu
Directiva 2001/82/EC (amendată) riscul trebuie cântărit în funcție de aspectele favorab ile ale
autorizației de punere pe piață.
Ghidul cu privire la Sumarul Caracteristicilor Produsului (SCP) pentru Produsele
Farmaceutice Medicinale Veterinare, NTA, Volumul 6C dă un număr de exemple de posibile
măsuri de micșorare a riscului:
„Nu trebuie per mis ca produsul să intre în contact cu apele de suprafață deoarece are efecte
nocive asupra organismelor acvatice”
„Nu permiteți animalelor tratate să înoate în cursurile de apă până la trecerea a X ore/zile
de la administrare.”
„XX nu trebuie să intre în cursurile de apă deoarece poate fi periculos pentru pești și alte
organisme acvatice”
„Efectele pe termen lung ale YY asupra dinamicii populației microorganismelor din dejec ții
nu au fost investigate. De aceea, se recomandă să nu se trateze animalele pe ac eeași pășune
în fiecare sezon” [2].
1.3. STRUCTURA ANA LIZEI RISCULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU
PRODUSELE MEDICINALE VETERINARE

Analiza riscului asupra mediului pentru produsele medicinale veterinare este o evaluare a
posibilei evolu ții , expuneri și efecte a le acestora , este structurata conform ghidurilor VICH
GL6 (faza I) și GL38 (faza II) și este parte integrant ă din dosarele de autorizare a p roduselor
medicinale veterinare. Interpretată si armonizată în conformitate cu ghidurile VICH, analiza
riscului as upra mediului a produselor medicinale veterinare asigură predictibilitatea și

6 transparența rezultatelor ob ținute. Calea de distribu ție si evolu ția în mediu sunt factori
importan ți pentru concentra ția expunerii finale.
Coeficientul de risc (RQ) este defini t ca raportul dintre concentra ția predictibilă in mediu
(PEC) și concentra ția predictibilă fara efect (PNEC) si indică probabilitatea efectelor adverse
care se produc. Pentru determinarea PEC -urilor sol, ape, sediment, se analizează expunerea la
mediu pent ru produs, substan țele sale active si alte ingrediente, luând in considerare speciile
ținta, modul de administrare, și caracteristicile fizico -chimice. Calculul concentra ției
predictibile de substantă activă din produsul medicinal in sol (PECsol) se face pe baza
abordarii reziduului total. Calculul concentra ției de substan ța activă în ape freatice (PECape
freatice) se face pe baza abordarii echilibrului de sorb ție în solide, modelată prin coeficientul
de distribu ție apă -carbon organic (Koc). Concentra ția predictibilă de substan ța activă in
apele de suprafa ța (PECape de suprafa ța) se consideră 1/3 din concentra ția în ape freatice iar
în sediment se calculeaza func ție de coeficientul de parti ție sediment -apa (Ksed -apa).
Concentra ția predictibilă fără efect (PNEC) este concentra ția unei substan țe în orice mediu
sub care efectele adverse nu se vor produce, cel mai probabil pe durata expunerii pe termen
lung sau pe termen scurt. În evaluarea riscului pentru mediu, valorile PNEC vor fi comparate
cu concentra ția predictibilă de mediu (PEC) pentru a determina dacă riscul unei substan țe
este acceptabil sau nu. Dacă PEC / PNEC <1, riscul este acceptabil.
În Faza I, investigatorul va analiza potențiala extindere a expunerii la mediu pentru produs,
substanțele sale ac tive și alte ingrediente, luând în considerare:
• speciile țintă, și modelul de utilizare propus
• caracteristicile constituenților produsului medicinal veterinar (PMV)
• metoda de administrare
În Faza I sunt incorporate mai multe excepții pentru testarea ulterioară. Atunci când aceste
excepții nu se aplică, și valorile inițiale sunt depășite, se trece la Faza II. Mai mult decât atât,
dacă în urma utilizării produselor sunt anticipate efecte adverse asupra mediului, analiza
ulterioară a posibilei expuneri a mediului poate fi desfășurată, chiar dacă aplicarea directă a
îndrumărilor din Faza I va indica scutirea de la o testare ulterioară. Secțiunea introductivă a
VICH GL6 stabilește în mod clar că unele produse medicinale veterinare ce se pot opri în
Faza I, pot necesita informații adiționale referitoare la mediu pentru a adresa preocupări
particulare asociate cu activitatea și utilizarea lor. Aceste situații sunt așteptate să fie mai
degrabă excepția decât regula și să fie disponibile unele dovezi pentru a sp ijini preocuparea”.
Conform Directivei 2001/82/EC . [4],
„în a doua fază, având în vedere extinderea expunerii produsului la mediu, și informațiile
disponibile referitoare la proprietățile fizice/chimice, farmacologice și/sau toxicologice ale
componentului ce a fost obținut pe parcursul derulării altor teste și experimente solicitate de
către această Directivă, investigatorul va considera apoi dacă este necesară o investigație
specifică ulterioară a efectelor produsului asupra ecosistemelor particulare”.
După caz, poate fi necesară o investigație ulterioară a:
• evoluției și comportamentului în sol, apă și excremente
• efectelor asupra organismelor acvatice
• efectelor asupra altor organisme

Faza II a analizei începe la Randul A cu date de bază despre evoluț ia și efectele ce permit
caracterizarea riscului. Dacă un risc nu poate fi exclus, analiza trece la Randul B.
Documentele VICH prezintă un set de studii ale evoluției și efectelor Fazei II Randul B.
Acest document de îndrumare pune la dispoziție studiile s ugerate, acolo unde nu sunt date în
documentul VICH. În plus sunt menționate de asemenea și câteva studii alternative față de
cele prezentate în VICH [1,2].

7 1.3.1 CERINȚELE DATELOR

Pentru a ajuta analiza impactului asupra mediului toate informațiile rele vante pentru
evaluarea produsului medicinal vor fi incluse în aplicație, fie că sunt favorabile sau
nefavorabile pentru produs (vezi Anexa I din Directiva 2001/82/Ec, amendată). Acestea
includ de asemenea și orice test incomplet sau abandonat sau experimen t legat de produsul
medicinal veterinar. Mai mult, după autorizația de punere pe piață, informațiile ce nu sunt în
aplicația originală, esențiale pentru analiza riscului, trebuie înaintate imediat autorității
competente.
Datele relevante obținute din liter atură trebuie incluse întotdeauna în documentație. Copiile
datelor publicate trebuie anexate datelor particulare și toate datele particulare trebuie
discutate în legătură cu datele din literatură.
Informațiile necesare pentru analizele Faza I și Faza II su nt discutate în c apitolele evaluării.
Toate informațiile sunt evaluate și rezumate pentru a determina astfel gradul de încredere și
utilitatea lor [2].

1.3.2 ESTIMAREA ELIBERĂRII
Directiva 2001/82/EC amendată [4] cere o analiză a riscului asupra mediului pentru utilizarea
unui produs medicinal veterinar, dar nu și pentru producție și deșeuri. Analiza riscului asupra
mediului pentru medicamentele veterinare imunologice și care conțin GMO (organisme
modificate genetic) nu este acoperită de către ghidurile V ICH. Posibila dezvoltare a
rezistenței populației naturale de microorganisme nu este de asemenea parte a acestui ghid.
Calea și cantitatea prin care produsul medicinal veterinar intră în mediu determină tipul de
analiză (Faza I sau Faza II) și scenariile c e vor fi utilizate. Dozajul, calea de aplicarea, tipul
animalelor țintă, excreția, calea de intrare în mediu și practicile agriculturii, influențează toate
punctul la care aparea expunerea la mediu. Principalele scenarii sunt:
 Înlăturarea materialului ce c onține produsul (bălegar, apă reziduală, apă reziduală de
la fermele piscicole)
 Excreția prin fecale și urină (animale crescute la pășune)
 Pierdere la aplicarea externă și/sau expunerea directă afară
În Faza I va fi asumată în mod normal o eliberare de 100 % în mediu (abordarea reziduului
total). Abordarea reziduului total se aplică de asemenea și produselor aplicate extern
indiferent de comportamentul după administrare. Aplicarea externă este indicată pentru
îmbăieri ale oilor, fumigare, dezinfectanți pentr u uger, etc. Utilizarea produselor prin aplicare
externă poate avea ca rezultat găsirea produsului în dejec ții și/sau apă de la lăptării și ferme
de porci și pui datorită curățirii țarcurilor. Dacă nu există o rută directă către dejec ții, poate
avea loc ab orbția pri n piele și excreție ulterioară.Trebuie luate în considerare căile pentru
administrarea internă a produsului . Fracțiile de produse aplicate extern, care intră în mediu
prin diferite rute trebuie să însumeze până la 100% pentru a furniza o abordare totală a
reziduurilor. Funcțiile și utilizările ce nu sunt luate în considerație aici sunt tratate de la caz la
caz.
Sunt identificate următo arle posibile căi de expunere (vezi t abelul 1.1).

1.3.3 DISTRIBUȚIA ÎN MEDIU

Calea de distribuție și evoluția în mediu sunt importante pentru concentrația expunerii finale.
Pentru produsele medicinale veterinare, căile predominante de expunere pentru mediul
terestru sau acvatic sunt prin aplicarea dejec țiilor (excrementelor și urinei). Distribuția
produsului apare î n compartimentele direct expuse și între diferite compartimente.

8 Tabel ul 1.1 Căile de expunere predominante pentru medicamentele veterinare la speciile
cheie de animale vii [2]

Categoria de
animale Aplicarea de
suspensie Animale
crescute pe
pășune Pierder e la
aplicare
/ Expunere
exterioară Intrarea
directă în apă*
Vite X X X X
Porci X
Cai și ponei X X
Oi/capre X X X
Pui X
Ferme piscicole X X
*acest lucru poate însemna excreție directă, pierdere din lână/ ascundere sau intrare directă a
medicamentului veterinar

Mediul terestru este expus prin:
1. Excreția directă a dejec țiilor
2. Pierde rea de la animale tratate local
3. Răspândirea noroiului și/sau fecalelor contaminate.
Mediul acvatic este expus prin:
1. Scurgere, deversa re și drenare a pământului îngrășat;
2. Evacuarea directă și/sau evacuarea hranei;
3. Excreția directă în apă (animale crescute la pășune)
4. Aplicarea directa în apă (acvacultură)
5. Deversarea directă a apei reziduale în apa de suprafa ță
6. Scurgerea din Uzine de tra tare a acurgerilor reziduale
Pe parcursul distribuției ingredientul activ poate fi incorporat în sol sau în materialul
sedimentar ca reziduu latent sau transforma t în metaboliți sau dioxid de carbon.
Mineralizarea sau degradarea în substanțe ce sunt parte a căilor biochimice sunt considerate
puncte de final ale studiilor de biodegradare.
Adesea, metaboliții componentelor organice sunt mai hidrofili decât componentul de bază, ca
rezultat al faptului că există o mai mare posibilitate să se scurgă în apele su bterane. Acest
efect poate fi avut în vedere într -o abordare „normală” a reziduului total. Astfel, datele pentru
metaboliți pot fi cerute dacă o asemenea cerere poate fi justificată științific.
Expunerea păsărilor și mamiferelor prin aplicarea reziduurilo r unui produs medicinal
veterinar este posibilă. Din cauza faptului că aceste specii non -țintă sunt expuse la produse
prin intermediul hranei și apei, calculele sunt realizate pentru a transpune concentrațiile în
compartimente pentru concentrațiile din hra nă [1,2] .

1.4. GHID PENTRU FAZA I (VICH GL 6)

Evaluarea riscului de mediu are la bază caracterizarea științifică sistematică a efectelor
adverse poten țiale (impacturi) rezultate din expunerea factorilor de mediu la un produs
medicinal veterinar și este structurată în doua faze, în conformitate cu ghidurile
EMEA/CVMP/ERA/418282/2005 -Rev1[1], VICH GL6 (Faza I) și GL38 (Faza II). Acest
ghid este furnizat suplimentar la ghidul furnizat în CVMP/ VICH GL6: Analiza impactului
asupra mediului (EAIS) pentru prod usele medicinale veterinare – Faza I
(CVMP/VICH/592/98 – FINAL). Astfel, acest capitol trebuie să fie citit în strânsă legătură cu
ghidul menționat.

9 1.4.1 ARBORELE DECIZIONAL

Faza I începe cu a rborele decizional care parcurge 17 întrebări.
Întrebarea 1. –Extinderea produsului medicinal veterinar există datorită nevoii unei
legislații și/sau regulament de analiză a impactului asupra mediului ?
În conformitate cu legislația, este necesară o analiză a siguranței mediului pentru toate
produsele cu Autoriza ție de punere pe piață.
Întrebarea 2. – Este PMV o substanță naturală, a cărei utilizare nu va modifica concentrația
sau distribuția substanței în mediu?
Nu sunt necesare îndrumări suplimentare față de cele furnizate în ghidul VICH Faza I.
Întrebarea 3. –PMV va fi utilizat doar la animalele ce nu prezintă interes economic?
Într-un arbore decizional întrebările sunt tratete într -o ordine logică specifică. Acest lucru
înseamnă că din cauza excluderii animalelor ce nu prezintă interes econimic la Întrebarea 3 ,
în principiu nu va fi necesară o analiză ulterioară pentru aceste specii. În cazul specific al
ectoparaziticidelor folosite la câini, trebuie utilizată măsura de micșorare a riscului dată în
ghidul SCP (Ghidul cu privire la Sumarul Caracteristicilor Pro duselor Farmaceutice
Medicinale Veterinare, NTA, Volumul 6C, secțiunea 4.5.), altfel este necesară o analiză
adițională.
Întrebarea 4. – PMV este destinat utilizării la specii minore care sunt crescute și tratate
similar cu speciile majore pentru care exis tă deja EIA?
În contextul acestei întrebări speciile majore sunt considerate a fi specii majore pentru hrană:
vite, porci, păsări, oi (pentru carne), Somonul de Atlantic. Toate celelalte specii pentru hrană
sunt considerate „minore”.
Întrebarea 5. – PMV va fi utilizat pentru a trata un număr mic de animale dintr -o cireadă sau
o turmă?
În funcție de produs și de indicațiile de utilizare, tratamentul animalelor pentru hrană poate
implica administrarea PMV în mod individual la câteva animale dintr -o cireadă sa u o turmp,
administrarea la 100% din animale și la toate valorile intermediare. În absența unor date
publicate sau date de teren, următoarele tipuri de produse pot fi considerate ca fiind utilizate
pentru tratamentul „unui număr mic de animale” și analiza Fazei I se poate încheia la acest
punct:
• Anestezice și sedative
• Antibiotice injectabile (cu excepția celor utilizate la porci, toate cele utilizate pentru a
trata boli respiratorii la vite și toate cele utilizate pentru a trata necrobaciloza la oi)
• Corticosteroizi injectabili
• Hormoni (cu excepția acelor produse ce sunt utilizate în zootehnie)
• NSAID injectabile (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene)
Trebuie amintit faptul că justificarea faptului că produsul este utilizat într -o modalitate ca re
satisface unul dintre criteriile de mai sus trebuie funizată în raportul analizei Fazei I. Urmează
ca pentru toate celelalte tipuri de produse această întrebare să nu fie un motiv de finalizare a
analizei Fazei I.
Întrebarea 6. – PMV este metabolizat ex tensiv la animalul tratat?
Nu sunt necesare îndrumări suplimentare față de cele furnizate în ghidul Faza I. Term enul
„un studiu desfășurat corect” se referă la studiul absorbției, distribuției, metabolismului și
excreției (ADME) la speciile țintă derulate în conformitate cu Volumul 8 din regulile ce
Guvernează Produsele Medicinale în UE.
Întrebarea 7. – PMV este ut ilizat pentru a trata specii crescute în mediul acvatic sau terestru?
Nu sunt necesare îndrumări suplimentare față de cele furnizate în ghidul Faza I.
Ramura acvatică
Întrebarea 8. – Intrarea în mediul acvatic este prevenită de eliminarea deșeurilor?

10 Este considerat improbabil ca răspunsul la această întrebare să poate fi „da”. Dacă este
considerat că analiza se poate opri la această întrebare, atunci EIA trebuie să furnizeze
justificarea adecvată pentru luarea în considerare a faptului că toate deșeurile s unt eliminate
cu fiecare ocazie
Întrebarea 9. – Speciile acvatice sunt crescute într -o facilitate limitată?
Nu sunt necesare îndrumări suplimentare față de cele furnizate în ghidul Faza I.
Întrebarea 10. – PMV este un ecto și/sau endoparaziticid?
Nu sunt n ecesare îndrumări suplimentare față de cele furnizate în ghidul Faza I.
Întrebarea 11. – Concentrația de introducere în mediu (EICacvatic) a PMV eliberat din
facilitățile de acvacultură este mai mică de 1 μg/L?
Trebuie notat faptul că EIC trebuie considerat ă ca fiind concentrația din efluent. Urmând
principiile abordării reziduului total EIC este egală cu doza recomandată, dată în 1 μg/l.
Întrebarea 12. –Există date sau micșorări care modifică EICaquatic?
Nu sunt necesare îndrumări suplimentare față de cele f urnizate în ghidul Faza I.
Întrebarea 13. – EICaquatic recalculată este mai mică de 1 μg/L?
Nu sunt necesare îndrumări suplimentare față de cele furnizate în ghidul Faza I.
Ramura Terestră
Întrebarea 14. – Intrarea în mediul terestru prevenită prin înlătura rea deseurilor?
Dacă se consideră că analiza se poate opri la această întrebare autnci EIA trebuie să furnizeze
o justificarea adecvată pentru luarea în considerare a cantității totale de deșeuri înlăturare la
fiecare ocazie.
Întrebarea 15. – Animalele sun t crescute pe pășune?
Răspunsul la această întrebare va depinde de tipul de produs și de indicații. Dacă animalele se
află pe pășune pe parcursul tratamentului și după acesta astfel încât reziduurile active să
ajungă în mediu direct, atunci răspunsul la ac eastă întrebare va fi în general „da”.
Întrebarea 16. – PMV este un ecto și/sau endoparasiticid?
VICH GL 6 spune că produsele ce sunt utilizate pentru a trata infestațiile cu protozoare nu
sunt incluse în obiectul acestei întrebări. Pentru a permite ca ana liza să se oprească la acest
stadiu, solicitantul trebuie să furnizeze o enumerare clară a indicațiilor și a speciilor de
protozoare în cauză.
Întrebarea 17. – Concentrația de PMV în sol (PEC soil) este prevăzută pentru mai puțin de
100μg/kg?

1.4.2 CALCUL UL CONCENTRA ȚIEI PREDICTIBILE INI ȚIALE (PEC sol ini țial)

În Faza I se aplică abordarea reziduului total. Acest lucru înseamnă că, cantitatea totală a
dozei aplicate este excretată de la animal și datele referitoare la metabolismm/excreție nu
trebuie luate în seamă. Speciile de in teres economic pot fi crescute în interior pentru întreaga
sau majoritatea parte a vieții lor sau pot fi ținute afară pentru întreaga sau pentru majoritatea
parte a vieții lor. În ghidul VICH cele dintâi sunt considerate a fi anima lele crescute intensiv
și cele din urmă animalele crescute pe pășune. Această conve nție a fost urmată în acest ghid.
Animalele crescute intensiv sunt acelea care sunt crescute în interior , de-a lungul ciclului de
producție , astfel încât tratamentul cu prod usul medicinal veterinar este realizat în interior și
reziduul activ este eliminat în grajd și este incorporat în dejec ții. Acest reziduu activ ajunge în
mediu atunci când dejec țiile sunt împrăștiat e pe pământ.
Calcularea concentra ției predictibile ini țiale în sol , PECso l, în apă, PECapă și în sediment,
PECsediment pentru animalele crescute intensiv este dependentă de cantitatea de reziduu
activ conținut în dejec țiile ce pot fi împrăștiat pe pământ. Conform bazei de date
EUROSTAT o încărcătură de azot de 17 0kg N/ha este în medie încărcătura maximă din
majoritatea tărilor UE.

11 Pentru calcularea concentra ției predictibile ini țiale, PECsol, sunt necesare rata dozei și
numărul de administrări de medicament veterinar într -un curs al tratamentului. Acești
parametri vor fi disponibili din specifica ția tehnică a produsului.
Animalele de pășune sunt acelea, care sunt pe pășune în timpul ciclului de producție, astfel
încât tratamentul cu medicamentul veterinar este realizat pe teren și reziduul de medicament
veterinar e ste eliminat direct în sol.
Calcularea concentra ției predictibile ini țiale PECsol pentru animalele de pășune este
dependentă de numărul de animale ținute în orice parte a terenului. Acest parametru este
cunoscut ca densitatea de stocare și este exprimat în animale per hectar.
În ghidul EMEA/CVMP/83804/2005 referitor la produsele cu formulă determinată se
menționează că „ Analiza Impactului asupra Mediului trebuie axată pe efectele produsului
formulat. Dacă se justifică din punct de vedere științific, datele în conformitate cu ghidurile
VICH Faza I și Faza II pot fi furnizate doar pentru substanțele individuale”. Având în vedere
acest lucru un produs cu formulă determinată trebuie să atingă acest punct în arborele
decizional unde este necesar să se calculeze valoarea PECsol, valorile individuale PECsol
pentru fiecare ingredient active, trebuie însumate și această valoare trebuie comparată cu
valoarea de pornire. În situații în care PECsol însumat este egal cu sau mai mare de 100
μg/kg, o analiză de Faza II tr ebuie derulată pentru toate ingredientele active . Totuși, trebuie
notat faptul că o analiză Faza II nu este necesară dacă solicitantul poate furniza o justificare
științifică referitoare la faptul că însumarea valorilor individuale ale PECsoil nu este
corespunzătoare pentru formularea particulară ce este luată în considerare (în cazul de față).
Dacă este furnizată o justificare acceptabilă nu este necesară o analiză ulterioară în Faza II.
Întrebarea 18. – Există vreo reducere care modifică PECs ol?
Ca parte a analizei Fazei I pot fi înaintate date referitoare la degradarea rezid uului activ din
dejec ții. Dacă reziduul activ este degradat rapid și complet în dejec ții, atunci analiza se poate
sfârși la Faza I. Pentru a satisface pe deplin cerințele, trebuie real izată degradarea completă,
demonstrată fie prin mineralizarea totală sau prin prezența produselor de degradare, toate
reprezentând 5% sau mai puțin din doză, pentru a fi în conformitate cu definiția
metabolismului extensiv.
Întrebarea 19. – PECsol este r ecalculat la mai puțin de 100 μg/kg?
Singurele căi posibile pentru excluderea produsului din Faza II sunt date la întrebările 6 și 18
[2,4] .

1.5. GHID PENTRU FAZA II (VICH GL 38)
1.5.1 F AZA II – TREAPTA A

În faza II treapta A sunt prezentate de către apli cant un set de date referitoare la evoluția și
efectele substan ței active din produsul medicinal veterinar. Acest set de date reprezintă un
element cheie al procedurii de analiză ce permite identificarea rapidă a pericolelor și/sau
riscurilor asociate cu u tilizarea produsului.
Faza II treapta A a analizei riscului pentru mediu începe în mod inevitabil cu o evaluare mai
detaliată a expunerii mediului la ingredientul activ din produsul medicinal veterinar.
Expunerea solului trebuie să ia în considerare împrăș tierea tuturor excrementelor provenite de
la fermă și apa reziduală. Expunerea directă a solului la animalele de pe pășune trebuie de
asemenea luată în considerare. Expunerea mediului acvatic trebuie să ia în considerare
evacuarea și scurgerea ingredientul ui activ în apele de suprafață și apele subterane precum și
alte căi de expunere a mediului acvatic precum vitele ce intră în apă și oile ce traversează apa
după tratament. Pentru fermele piscicole va exista o expunere directă a mediului acvatic, dar
poate exista și expunerea solului datorată împrăștierii reziduurilor lichide din bazine. Există o

12 nevoie de determinare a periodei de înjumătățire a degradării ingredientului activ în
compartimentele de interes ale mediului. Pe parcursul acestei părți a evaluăr ii, proprietățile
fizico -chimice ale ingredientului activ și influența luminii, pH, umiditate și alți factori trebuie
luate în seamă. Cinetica eliminării ingredientului activ din compartimentele de interes ale
mediului va furniza informații valoroase despr e evoluția în mediu.

Studii de Faza I I – Treapta A

Studii fizico -chimice:
Solubilitatea apei
Constanta de disociere
Spectrul de absorb ție vizibil, UV
Temperatură de topire
Presiunea de vapori
Coeficient de parti ție octanol / apă.

Studii de evolu ție în mediu
Adsorb ția / desorb ția solului
Degradarea solului
Degradarea sistemelor acvatice
Fotoliză (op țional)
Hidroliză (op țional)

Studii de efecte acvatice
Inhibarea cre șterii algelor
Daphnia imobilizare acută
Toxicitatea acută a pe știlor
Include testarea spe ciilor de apă sărată

Studii privind efectele terestre
Microorganisme (transformare azot)
Creșterea plantelor terestre
Subacut / reproducere microorganisme din sol [2,3].

Elementele de bază pentru utilizarea în cadrul sistemului armonizat sunt:
– toxicita te acvatică acută;
– poten țialul sau bioacumularea reală;
– degradarea (biotică sau abiotică) a substan țelor chimice organice; și
– toxicitate acvatică cronică.
Deși sunt preferate date din metodele de testare armonizate la nivel interna țional, în practică ,
date din metodele na ționale pot fi, de asemenea, utilizate în cazul în care sunt considerate
echivalente.
În general, s -a convenit că datele privind toxicitatea apei dulci și a speciilor marine pot fi
considerate date echivalente și sunt de preferin ță să fie derivate utilizând Ghiduri de testare
OCDE sau echivalente, în conformitate cu principiile GLP (Good Laboratory Practices).
Toxicitatea acută acută ar fi, în mod normal, determinată folosind un LC50 pe ști , 96 ore
(Test OECD Linia directoare 203 sau echivalent) , o specie de crustacee, 48 de ore, EC50
(Orientare pentru testarea O ECD 202 sau echivalent) și / sau o specie de algă 72 sau 96 de
ore EC50 (Directiva de testare O ECD 201 sau echivalent). Aceste specii sunt considerate ca

13 surogat pentru toate organismele acvatice și pot fi de asemenea considerate date despre alte
specii precum Lemna dacă metodologia de testare este potrivită.
Poten țialul de bioacumulare ar fi, în mod normal, determinat folosind coeficientul de parti ție
octanol / apă, de obicei raportat ca un Kow determinat prin Ghidul de testare 107 sau 117 al
OECD. În timp ce acest lucru reprezintă un poten țial de bioacumulare, un factor de
bioconcentrare determinat experimental (BCF) oferă o măsură mai bună și ar trebui să fie
utilizat în pref erință atunci când este disponibil. Un BCF ar trebui să fie determinat conform
Ghidului 305 de testare OECD.
Degradarea mediului poate fi biotică sau abiotică (de exemplu hidroliză), iar criteriile
utilizate reflectă acest fapt.
Biodegradarea gata poate f i definită cel mai u șor folosind teste de biodegradabilitate
OECD, Ghid de testare 301 (A – F).
De asemenea, a fost inclusă Ghidul de testare 306, care este mai potrivit pentru mediile
marine. Unde datele nu sunt disponibile, un raport BOD (5 zile) / COD > 0,5 este considerat
indicativ al degradării rapide.
Degradarea abiotică, cum ar fi hidroliza, degradarea primară, atât abiotică, cât și biotică,
degradarea în mediile neacvatice și o degradare rapidă dovedită în mediu pot fi luate în
considerare în defin irea degradabilită ții rapide.
Datele de toxicitate cronică sunt mai pu țin disponibile decât datele acute și gama de proceduri
standardizate de testare este mai mica.
Datele generate în conformitate cu Ghidul de testare 210 al OCDE (etapa de via ță timpurie a
peștilor) sau 211(Daphnia Reproduction) și 201 (Algal Growth Inhibition) pot fi acceptate
[9].

1.5.2 CALCULUL COEFICIENTULUI DE RISC

Cele trei componente principale ale unei evaluări cantitative a riscului sunt: evaluarea
expunerii, evaluarea efectelo r și caracterizarea riscului. Tinând cont de indicatia de utilizare a
produsului medicinal veterinar, evaluarea expunerii începe cu eliberarea substantei active în
mediu și, în func ție de impactul produs asupra mediului, se calculeaza o concentratie
predic tibila de mediu (PEC). Evaluarea efectelor începe cu datele de toxicitate la care se
aplică un factor de evaluare (AF), ceea ce duce la o concentra ție predictibila fără efect
(PNEC).

Fig.1.1 Principii de evaluare a ri scului de mediu [8]

14 Caracterizarea riscului include determinarea unui coeficient de risc (RQ) care este calculat
prin împăr țirea PEC la PNEC. Dacă RQ ≥1, evaluarea trece la nivelul următor, (treapta B din
faza II) [2,5,6] .
Evaluarea riscului este structu rată în determinarea coeficientului de risc, a șa cum este descris
în ghidurile EMEA/CVMP/ERA/418282/2005 -Rev1[1], VICH GL6 (faza I) și GL38 (faza
II). Cele trei componente principale ale unei evaluări cantitative a riscului ini țial pentru sol,
apă freatică , ape de suprafa ța și sediment sub ac țiunea substan ței active din produsul
medicinal veterinar analizat sunt: evaluarea expunerii, evaluarea efectelor și caracterizarea
riscului ( vezi f igura 1.1).
Ținând cont de indicația de utilizare a produsului medicina l veterinar, evaluarea expunerii
începe cu eliberarea substanței active în mediu și, în funcție de speciile ținta, modul de
administrare, caracteristicile fizico -chimice ale ingredientelor active și de impactul produs de
acestea asupra mediului (vezi f igura 1.2), se calculează o concentrație pre dictibilă de mediu
(PEC) [8].

Fig.1.2 Factorii de calcul PEC [8]

Evaluarea efectelor începe cu date de toxicitate la care se aplică un factor de evaluare (AF),
ceea ce duce (vezi f igura 1.3) la o concentra ție predictibila fără efect (PNEC).

Fig. 1.3 Factorii de calcul PNEC [8]

15 Caracterizarea riscului include determinarea unui coeficient de risc (RQ) care este calculat
prin împăr țirea PEC la PNEC. Dacă RQ ≥1 evaluarea trece la nivelul următor (treapta B din
faza II). Coeficientul de risc calculat indică probabilitatea apari ției efectelor negative asupra
mediului
PNEC -urile sunt de obicei calculate prin raport area descriptorilor de doză toxicologică la un
factor de evaluare. Punctele finale utilizate cel mai frecvent pentru determinarea PNEC -urilor
sunt mortalitatea (concentra ția medie letală , LC50), cre șterea / dezvoltarea somatică
(concentra ția efectivă, ECx sau concentra ția fără efecte observate, NOEC) și reproducerea
(concentra ția efectivă, ECx sau concentra ția fără efecte observate, NOEC).
Factorii de evaluare (AF) sunt utiliza ți in determinarea PNEC -urilor și exprimă diferen țele
interspecifice. și intras pecifice dintre datele ob ținute în laborator și în mediul natural (vezi
tabelul 1.2).

Tabelul 1.2 Factorii de evaluare folosi ți pentru calculul PNEC (extras din orientările ECHA
privind evaluarea riscurilor) [5,6,7].
TIP PNEC
DATE DISPONIBILE AFs

PNEC apa sau
PNECsol – Cel pu țin un L(E) C50 pe termen scurt de la fiecare dintre cele
trei nivele trofice
1000
– Un EC10 sau NOEC pe termen lung de la un nivel trofic
100
– Două rezultate pe termen lung (EC10 sau NOEC) provenite
de la specii repr ezentând două nivele trofice
50
– Rezultate pe termen lung (EC10 sau NOEC) provenite de la
cel pu țin trei specii care reprezintă trei nivele trofice
10
– Metoda distribu ției sensibilită ții la specie (SSD)
1-5
– Date din teren sau ecosisteme model dupa
caz

PNEC
Microorganisme – EC50 pe termen scurt de la inhibarea nămolului activ
100
– NOEC pe termen lung de la inhibarea nămolului activ sau
teste de biodegradabilitate
10
– NOEC pe termen lung de la inhibarea bacteriilor de nitrif icare 1

PNEC
Sediment – Un test pe termen lung (NOEC sau EC10) pentru un organism
viu din sediment
100
– Două teste pe termen lung (NOEC sau EC10) pentru două
specii de organisme vii din sediment
50

Factorii de evaluare aplica ți pentru testele pe termen lung sunt mai mici, deoarece
incertitudinea extrapolării datelor obtinute in laborator la mediul natural este redusă. Mai
multe date privind mai multe specii din acela și factor de mediu pot, de asemenea, reduce
incertitudinile, mic șorând astfel în continuare valoarea factorilor de evaluare. De obicei,

16 PNEC -urile sunt derivate numai pentru 4 compartimente: apă dulce, sol, microorganisme și
sedimente.
În absen ța oricăror date ecotoxicologice pentru organismele solului sau pentru organismel e
care traiesc în sedimente, PNEC -sol și PNECsediment pot fi calculate din PNEC -apă
utilizând metoda echilibrului parti țiilor (EPM). Acesta metoda ,EPM ,nu este, de obicei,
recomandată pentru substan țele care pot prezenta un poten țial pericol pentru orga nismele din
sol (de exemplu, logKow / Koc> 5 și LC50 / EC50 la <1 mg / L pentru speciile acvatice)
[5,6,7 ].

1.5.3 PERFEC ȚIONAREA CONCENTRA ȚIILOR PREDICTIBILE INI ȚIALE , PEC

În Faza II treapta A, concentra țiile, sunt calculate inițial în baza abordării rez iduului total și
comparate cu PNEC derivat din setul de bază al testelor de toxicitate. Dacă RQ este deasupra
lui 1, ajustările prezentate mai jos pot fi utilizate pentru a perfecționa PEC.
În funcție de scenariul și caracteristicile ingredientului activ c e este studiat, poate fi disponibil
un număr de opțiuni pentru a perfecționa analiza expunerii. Vorbind în general, aceste
perfecționări se încadrează în una sau mai multe din categoriile următoare:
• Perfecționarea bazată pe metabolism
• Perfecționarea ba zată pe tipul de excreție
• Perfecționarea bazată pe degradarea în bălegar / gunoi
• Perfecționarea bazată pe degradarea în sol

1.5.3 .1 PERFECȚIONAREA BAZATĂ PE METABOLISM

PECsoil poate fi perfecțioat prin determinarea compoziției actuale a reziduului ex cretat.
Ghidul VICH Faza II sugerează faptul că metaboliții ce reprezintă mai puțin de 10% din doza
administrată pot fi extrași din doza totală administrată. Această procedură va avea ca rezultat
calcularea fracției dozei administrate ce est e considerată a fi încă activă.

1.5.3 .2 PERFECȚIONAREA BAZATĂ PE DEGRADAREA ÎN BĂLEGAR

În prezent nu este disponibil nici un protocol standard pentru investigarea degradării în
bălegar. Asemenea studii trebuie desfășurate întotdeauna în condiții de depozitare realistic e
pentru cel mai rău caz. Cu excepția găinațului, studiile aerobice pentru excremente nu sunt
considerate a fi în general reprezentative pentru condițiile de depozitare a excrementelor.
Dacă se ia în considerare degradarea în Faza II, concentra ția predicti bilă în dejec ții trebuie
calculat ă pentru o perioadă de depozitare similară cu un ciclu animal, și făcând acest lucru
cantitatea de excremente este de asemenea stabilită ca fiind egală cu cantitatea produsă în
perioada de depozitare care îndeplinește cota anuală de azo t de 170 kg N.ha-1. Este de
asemenea necesar să se considere faptul că animalele pot fi tratate la orice moment pe
parcursul perioadei de creștere și dacă animalele sunt tratate la începutul perioadei de
depozitare va fi mai mult timp pentru i ngredientul activ să se degradeze decât dacă acestea ar
fi fost tratate la sfârșitul perioadei de depozitare. Din această cauză timpul de degradare
pentru ingredientul activ se presupune a fi jumătate din timpul de depozitare al
excrementelor. (din comodit ate se presupune că dacă există un număr de tratamente zilnice,
intervalul dintre acestea nu este luat în considerare atunci când se face calculul).

1.5.3 .3 PERFECȚIONAREA BAZATĂ PE DEGRADAREA ÎN SOL

Perfecționarea PECsol în baza datelor de degradare în sol este posibilă atunci când este realist
să se presupună că bălegarul este răspândit în mai mult de o etapă de răspândire. În acest caz

17 1.5.4 C ALCULUL COEFICIENTULUI DE RISC PERFECȚIONAT

Determinarea riscului perfec ționat include determinarea unui coef icient de risc perfec ționat
(RQ perfec ționat) care este calculat prin împăr țirea PEC perfectionat la PNEC. Dacă RQ ≥1,
evaluarea trece la nivelul următor, (treapta B din faza II)[2,5,6].

1.5.5 FAZA II TREAPTA B

După perfec ționarea PEC -urilor se calculea za coeficientul de risc RQ perfec ționat.
Daca RQ ≥ 1 se trece la evaluarea Faza II Treapta B care implică o perfec ționare a PNEC –
urilor și recalcularea coeficientului de risc RQ.
În ghidul VICH este menționat că dacă RQ pentru nevertebratele acvatice est e ≥ 1, atunci
trebuie luată în considerare rata PECsediment/ PNECsediment. Atunci când este identificat
un risc pentru organismele ce trăiesc în sedimente, este necesară testarea organismelor din
sedimente. Pentru substanțele cu Kow ≥ 5, RQ trebuie să fie < 0.1 atunci când se baz ează pe
divizarea echilibrului p entru a ține seama de posibila absorbție prin ingerarea sedimentului.
În ghidul VICH este menționat că dacă log Kow este ≥ 4, absorbția, distribuția, metabolismul,
excreția și studiile de biodegradare trebuie considerate pentru a vedea dacă există potențial de
apariție a bioacumulării. Dacă da, atunci studiul factorului de bioconcentrație (BCF) este
recomandat pentru a fi desfășurat în treapta B [2].
Pentru substanțele cu log Kow < 5 calea primară de absorbție este absorbția directă din faza
de apă. În absența datelor cu privire la alte căi de absorbție, se presupune că absorbția directă
explică 100% din captare. Pentru substanțele cu log Kow ≥ 5, alte căi de absorbție precum
alimentarea cu hrană conta minată sau sediment pot deveni extrem de importante. În particular
absorbția prin lanțuri de alimente ce duc eventual la otrăvire secundară trebuie luată în
considerare (vezi f igura 1.4). A fost concepută o strategie pentru analiza otrăvirii secundare.
Strategia ia în calcul PECacvatic, absorbția directă și concentrația rezultată în hrana
organismelor acvatice și toxicitatea chimicalelor pentru mamifere și păsări. Pe această bază,
posibilele efecte sunt estimate pentru păsări și mamifere în mediu prin aborb ția prin hrană –
apă →organisme acvatice →pești → mamifere ce se hrănesc cu pești sau păsări ce se
hrănesc cu pești, Romjin et al (1993).

Fig. 1.4 Analiza otrăvirii secundare [2]

Nu este considerată necesară nici o analiză specifică a riscului pentru pești ca și rezultat al
acumulării combinate de contaminanți din apă și hrană contaminată (organisme acvatice),
deoarece se presupune a fi acoperită de analiza riscului acvatic și anal iza riscului pentru
otrăvire secundară a prădătorilor ce se hrănesc cu pești [2].
APA
Organism acvatic Pești
PEC oral, predator
Din BCF &BMF Prădător
ce se hrănește
cu pești

18 1.5.6 FAZA II TREAPTA C- evaluare suplimentară
Determinarea riscului de treapt ă B include determinarea unui coeficient de risc perfec ționat
(RQ perfec ționat) care este calc ulat prin împ ărțirea PEC perfectionat la PNEC perfec ționat .
Dacă RQ treaptă B ≥1, evalua rea trece la nivelul următor, treapta C din faza II care are la
bază următoarele studii :
Testare specializată de laborator și / sau de teren
Studii de expunere pul sată
Studii de microcos și mezocosm
Studii in -stream
Testează specii suplimentare

Analiza de risc rafinată
Analiza distribu ției sensibilită ții speciilor
Analize de expunere probabilistică
Modelarea specializată destinată evaluării riscului de mediu

Mitigarea și gestionarea riscurilor (Etichetare)
Restric ții de utilizare și / sau de eliminare
Cerin țe obligatorii de tratament
Puncte de referin ță privind calitatea apei pentru utilizare în autorizarea evacuării efluen ților
[2,3,5,6 ].

Excluderi categori i de animale
Pentru câini, pisici, papagali, în mod obi șnuit, nu este necesar un studiu de evaluare a
impactului asupra mediului. Ac țiunile pe care legisla ția europeană le -a predeterminat nu au
un efect individual sau cumulativ asupra mediului uman.

19 BIBLIOGRAFIE

1.*** – Guidelines for Ecological Risk Assessment – EPA/630/R -95/002F April 1998 –
(Published on May 14, 1998, Federal Register 63(93):26846 -26924)
2.*** – Guide EMEA/CVMP/ER A/418282 /2005 -Rev1, VICH GL6 (Phase I) and GL38
(Phase II) guides.
3. Eric Silberhorn, Ph.D. Environmental Safety Team Division of Scientific Support Office of
New Animal Drug Evaluation, Environmental Impact (Risk) Assessment of Veterinary
Pharmaceutical s.
4. Ciuca V.C., Safta V.V., Cristina R.T. – Algoritm de calcul al concentrațiilor predictibile
(PEC) pentru evalurea riscului de mediu la produse medicinale veterinare – Medicamentul
Veterinar / Veterinary Drug, Vol. 12(2) Decembrie 2018, Asociația Națio nală a Fabricanților
de Produse de Uz Veterinar din România (ANFPUVR), P – ISSN 1843 – 9527, E -ISSN 2069 –
2463.
5.*** – ECHA – Guidance on information requirements and chemical safety assessment –
Chapter R10. Characterisation of dose [concentration] – response for environment.
6.*** – ECHA – Guidance on information requirements and chemical safety assessment –
Chapter R16. Environmental Exposure Estimation.
7. Viviana Ciuca , V. V. Safta , Romeo T. Cristina, algorithm for the calculus of non effective
predi ctable concentration (PNEC) for evaluation of the environmental risk of the veterinary
medicinal products, Veterinary Drug/Medicamentul Veterinar Vol. 13 2019, Asociația
Națională a Fabricanților de Produse de Uz Veterinar din România (ANFPUVR), ISSN 2069 –
2463.
8. Viviana Ciuca , V. V. Safta , Romeo T. Cristina, Environmental risk determination
algorithm for veterinary medicinal products, Veterinary Drug/Medicamentul Veterinar Vol.
13(2) 2019, Asociația Națională a Fabricanților de Produse de Uz Veterina r din România
(ANFPUVR), ISSN 2069 -2463.
9.*** – ECHAChapter 14: Hazardous to the aquatic environment