Master : INGINERIE ȘI MANA GEMENT ÎN PROTE CȚIA MEDIULUI [631490]

UNIVERSITATEA POLITEH NICĂ DIN BUCUR EȘTI
FACU LTATEA DE INGINE RIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Master : INGINERIE ȘI MANA GEMENT ÎN PROTE CȚIA MEDIULUI

Văzut
11.01.2019

Lucrare de disertație
Gestionarea integrată a deșeurilor și impactul lor
asupra mediului in județul Giurgiu

Raport de cercetare științifică CS1
METODE ȘI TEHNOLOG II DE
COLECTARE ȘI TRANSPORTUL
DEȘEURILOR

Coordonator științific :
Prof. dr. ing. Gheorghe Voicu
Masterand: [anonimizat]

– ianuarie 2019 –

1

CUPRINS

Introducere…………………………………………………….…………………… .……2
I. No țiuni generale despre gestionarea de șeurilor ………………..……………… .….……. 3
1.1.Politica na țional ă privind de șeurile …………………..………………… ..……..3
1.2.Proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor solide
în jude țul Giurgiu ………………………………………………………… ……..4
II. Metode și tehnologii de colectare și transport ul deșeurilor……………………… …..…5
2.1.Colectarea de șeurilor ……………………………………………… …..…… .…..5
2.2.Colectarea , transportul, valorificarea și elim inarea de șeurile
în jude îul Giurgiu ………………………………………………… …..…… ..….9
2.3.Evaluarea cantit ăților de de șeuri urbane într-o localitate …………… …..……1 6
2.4.Echipamente de colectare și transport de șeuri………………… …. ………….1 8

2
INTRODUCERE

Protecția mediului reprezintă un ansamblu de reglementări și măsuri ce au scopul de a
menține, de a proteja sau de a îmbunătaăți condițiile naturale de mediu și de asemenea, de a
reduce sau de a elimina poluarea și sursele de poluare acolo unde este cazul.
Ca urmare a consumului excesiv, a creșterii populației lumii și a tehnologiei, mediul
înconjurător devine din ce în ce mai degradat, iar uneori acest efect este permanent. De aceea
activitățile ce cauzează degradarea mediului au anumite restricții.
Protecția mediului are o importanță vitală în ceea ce privește calitatea vieții. Poluarea
mediului înconjurător cauzată de deșeuri și activitățile antropice are numeroase efecte nega tive
asupra organismelor vii și asupra ecosistemelor existente. Luarea unor măsuri în această privință
este cu atât mai necesară cu cât poluarea a crescut mult în ultimele decenii, și este în continuă
creștere iar efectele au început deja să se vadă în pre zent în principal prin modificarea climei
Pamântului și prin accentuarea fenomenelor meteorologice periculoase.
Politica europeană și națională privind deșeurile are în vedere ierarhizarea deșeurilor,
stabilește priorități în ceea ce privește gestionarea d eșeurilor la nivel operațional, încurajează
măsuri de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generale, reducerea gradului de
periculozitate, reutilizarea deșeurilor, valorificarea deșeurilor prin reciclare sau alte operațiuni de
valorificare, cum ar fi valorificarea energetică. O economie bazată pe reutilizarea deșeurilor are
ca principiu principal transformarea deșeurilor în resurse.
Deșurile indiferent de natura lor, de cantitatea lor sau de calitatea lor au impact
negativ asupra veții și asupr a mediului înconjurător.
Gestionarea deșeurilor este una din problemele de mediu pe care fiecare autoritate locală
trebuie s -o aibă în vedere.
Odata cu producerea oricărui tip de deșeu, acesta ar trebui să intre într -un proces de
colectare, transportare și depozitare.
In lucrarea “Gestionarea integrală a deșeurilor și impactul lor asupra mediului în județul
Giurgiu” am ales să prezint modul de gestionare al deșeurilor din judetul Giurgiu deoarece este
locul unde locuiesc și îmi desfășor activitatea în cadr ul unei societăți care are ca obiect de
activitate salubrizarea municipiului Giurgiu.
Scopul acestei lucrări este de a analiza care sunt metodele utilizate pentru gestionarea
deșeurilor și care este impactul produs de deșeurile generate asupra mediului.
Pentru elaborarea acestei lucrări am consultat fișe de lectură din literatura de specialite,
lucrări sau cursuri publicate și legislația în vigoare care regmentează gestionarea deșeurilor.

3
I. NOȚIUNI GENERALE DESPRE GESTIONAREA DE ȘEURILOR

1.1.Politica na țional ă privind de șeurile

In Rom ânia priorita țile în cee a ce prive ște gestionarea și prevenirea de șeurilor sunt
stabilite prin Strategia Na țional ă de Gestionare a De șeurilor (SNGD) pentru perioada 2014 -2020,
aprobat ă prin HG 870/201 3.
Pe lângă obiectivele strategiei, prin legista ția în vigoare din sectorul gestion ării de șeurilor
sunt stabilite obiective și termene de respectat. Trei dint re aceste obiective sunt :
– Conform Legii 211/2011, autorit ățile administrative publice loca le au obliga ția să
asigure colectarea separat ă pentru cel pu țin urm ătoarele tipuri de de șeuri : h ârtie,
metal, plastic și sticla, termen – permanent;
– Conform HG 349/2005, obiectivul este de a reduce cantit ățiile de de șeuri
biodegradabile municipal e depozitate la 35% din ca ntitatea total ă, exp rimată
gravimetric, produs ă în 1995, termen – derogare pentru 2020;
– Conform HG 349/2005, obiectivul este de a sista activitatea de depozitare a tuturor
depozitelor neconforme municipal e, termen ul a fost p ână în iulie 2017.
Pentru satis facerea nevoilor popula ției serviciul de salubrizare a localit ăților se
desfășoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autorit ăților administra ției publice locale
sau ale asocia țiilor de dezvoltare intercomunitar ă. Legea nr.101/2006, este legea care
reglementeaz ă serviciul de salubrizare a localit ăților.
Prin proiecte “Sistem de Management Integrat al De șeurilor (SMID)” finan țate prin Axa
2 POS Mediu (Program Opera țional Sectorial de Mediu) sau Programul Opera țional
Infrastructur ă Mare derulate în ma joritatea jude țelor din țară, s-au realizat investi ții în bunuri de
infrastructur ă aferente activit ăților componente ale serviciului de salubrizare. Dreptul de
proprietate asupra bunurilor realizate prin aceste proiecte apar țin Consiliilor Jude țene în cali tate
de Beneficiar al proiectelor SMID , [7]
Fig.1 .1. Cadrul institu țional pentru implementarea proiectelor SMID [7]

Desigur, un rol important în gestionarea serviciului de salubrizare îl au operatorii
serviciului de salubrizare care presteaz ă serviciul în baza unui contract de delegare a gestion ării
serviciului de salubrizare. Trebuie men ționat faptul c ă operatorii serviciului de salubrizare au
obilga ția de a de ține licent ă eliberat ă de Autoritatea Na țional ă de Reglementare pentru Serviciile

4
Comunitare de Utilit ăți Publice (ANRSC) și , de asemenea, operatorilor trebuie s ă li se acorde
dreptul exclusiv de a presta serviciul de salubrizare pe raza unit ății administrativ teritorial ă
(UAT).

1.2. Proiectul Sistemul de management integrat al de șeurilor solide în jude țul
Giurgiu

Județul Giurgiu este beneficiarul Proiectului “Sistem Integrat de Management al
Deșeurilor Solide în Jude țul Giurgiu” finan țat prin Programul Opera țional Sectorial de Mediu
(POS Mediu), Axa Prioritar ă 2 – “Dezvoltarea sistemului de managem ent integrat al de șeurilor și
reabilitarea siturilor contaminate istoric”.
Contractul de finan țare este semnat în data de 03.11.2009 între Consiliul Jude țean
Giurgiu, în calitate de Beneficiar, și Ministerul Mediului și Dezvolt ării Durabile, în calitate de
Autoritate de Management pentru POS Mediu, pentru ob ținerea f ințării nerambursabile în cadrul
POS, Axa Prioritar ă 2.
Proiectul prevede realizarea unor interventii majore asupra protec ției mediului și
gestion ării de șeurilor în Jude țul Giurgiu, perioada d e implementare fiin d 2009 -2011.
Are urm ătoarele obiective :
 Inchiderea și ecologizarea a dou ă depozite neconforme situate pe raza UAT
Giurgiu și UAT Bolintin Vale;
 Construirea unui Centru de Management Integrat al De șeurilor în Comuna
Frătești, ce va include un depo zit ecologic de de șeuri, o sta ție de compostare
și o sta ție de sortare a de șeurilor;
 Construirea a trei centre de colectare a de șeurilor în cele trei ora șe al jude țului
Giurgiu, respectiv în Giurgiu, Bolintin Vale și Mih ăilești;
 Achizi ționarea de containere pentru colectarea selectiv ă a deșeurilor.
Beneficiile implement ării Proiectului :
 Eliminarea impactului asupra mediului și a riscurilor asupra s ănătății umane;
 Imbun ătățirea condi țiilor de via ță și a mediului prin îmbun ătățirea colect ării și
depozit ării de șeurilor și prin implementarea de m ăsuri de inchidere și reabilitare a
depozitelor neconforme;
 Optimizarea managementului integrat al de șeurilor și îmbun ătățirea standardelor
de operare, acord ând o aten ție special ă acquis -ul de mediu, respect ând
angajamentele din cap.22 cu privi re la managementul de șeurilor;
 Reabilitarea infrastructurii vechi din sectoarele de șeurilor solide va îmbun ătăți, de
asemenea, calitatea mediului înconjur ător și standardul de via ță al locuit orilor din
județ.
Prin acest Proiect jude țul Giurgiu a fost împărțit, din punct de vedere al fluxurilor
deșeurilor și al arond ării la sta țiile de transfer/sortare/compostare din jude ț, prin Cererea de
finan țare în patru zone de colectare , respectiv :
 CMID Frătești – zona 1 si zona 2
 Depozitul Chiajna sau CMID Fr ătești – zona 3
 Depozitul Glina sau CMID Fr ătești – zona 4

5

Fig.1.2. Fluxul de de șeuri [6]

In scopul realiz ării Proiectului , Consiliul Jude țean Giurgiu și unități administrativ
teritoriale din Jude țul Giurgiu s-au asociat și au constituit împreun ă Asocia ția de Dezvoltare
Intercomunitar ă (ADI) “Management Eficient pentru un Jude ț Curat”, av ând în componen ță un
număr de 51 de asocia ți.
ADI Giurgiu s -a constituit în scopul înfiin țării, organiz ării, reglement ării, exploat ării,
monitoriz ării și gestion ării în comun a serviciului de colectare, transport, tartare și depozitare a
deșeurilor municipal e pe raza de competen ță a UAT -utilor memb re.
În baza mandatelor prim ite din partea membrilor s ăi, ADI ogranizeaz ă procedur i de
licita ție public ă în vederea atribuirii contractelor de delegare a gestion ării serviciilor de
salubrizare. Pentru gestionarea serviciilor de colectare, transport, prelucrare și depozitare, vor fi
selectate dou ă categorii de operatori pentru activit ățile care sunt parte a serviciilor :
1. Operator pentru colectare și transport în zonele urbane și rurale
2. Operator pentru exploatarea centrelor de colectare și a CMID Fr ătești

II. METODE ȘI TEHNOLOGII DE COLECTARE ȘI TRANSPORT
DEȘEURI

2.1. Colectarea de șeurilor

Colectarea și transportul de șeurilor și a materioalelor reciclabile are o importan ță
deosebit ă în procesul de gestionare a de șeurilor . Aceast ă activitate reprezint ă aprox. 60 -80% din
costul total a gestion ării de șeurilor.
Pentru maximizarea eficien ței activit ății de colectare și transport a de șeurilor și a
materialelor reciclabile se vor avea în vedere urm ătoarele caracteristici :
 Mărimea zonei de colectare;
 Specific ul economic al zonei;
 Nivelul de trai al popula ției;
 Condi țiile urbanistice;
 Alegera sistemului adecvat de colectare și transport

6
 Cerintele clientilor.
Gestionarea de șeurilor cuprinde urm ătoarele activit ăți :

Fig.2.1 Activit ăți referit oare la gestionarea de șeurilor [3]

Metode de colectare

Se folosec, de cele mai multe ori, dou ă metode de colectare și anume :
– Colectarea în puncte de colectare – popula ția/agen ții economic i/instituțiile publice
duc de șeurile în punctele de colectare special amenajate
– Colectarea din poarta în poarta – popula ția/agen ții economici /instituțiile publice pun
deșeurile într-o pubel ă sau sac d in plastic într-un anume loc, în afara domeniul ui
privat, în ziua stabilit ă cu operatorul de salubrizare
In cazul colectarii selective vor exista mai multe astfel de pub ele sau saci d in plastic.

Precolectarea de șeurilor

Precolectarea de șeurilor este premerg ătoare opera ției de colectare propriu -zise și const ă în
strângerea și depozitarea pe timp limitat a de șeurilor generate de popula ție/agenti
economici /instituții publice.
Precolectarea cuprinde dou ă faze :
– Precolectarea primar ă care const ă în strângerea și depozitarea de șeurilor în recipien ți
mici (co șuri de gunoi , saci menajeri) la locul de producer e;
– Precolectarea secundar ă care reprezint ă adunarea de șeurilor rezultate la precolectarea
primar ă și depozitarea în containere sau pubele a șezate în ghene sau alte locuri din
cadrul ansamblurilor d e locuin țe sau institutii publice [1]

Moduri de c olectare a deșeurilor

Alegerea modului de colectare a de șeurilor este influ ențat de :
 compozi ția de șeurilor colecta te
 cantitatea colectat ă
 frecven ța de colectare
Precolectare
a deșeurilor
Colectarea
deșeurilor
Transportul
deșeurilor
Depozitarea
intermediară a
deșeurilor
Tratarea și
valorificarea
deșeurilor
Depozitarea
finală a
deșeurilor

Gestiunea deșeurilor

Monitorizarea deșeurilor
Prevenirea (diminuarea)
producției deșeurilor
Evacuarea și tratarea deșeurilor

7
Moduri de colectare
 Colectarea în amestec
Este cea mai simpla metoda de colectare dar ace astă metod ă limiteaz ă posibilitatea
ulterioar ă de reciclare și tratare a de șeurilor . Pentru sortarea materialelor reciclabile este nevoie
de o instala ție de sortare mecanic ă. Sortare a se face în mai multe etape ceea ce implic ă o munc ă
supliment ară și un consum de energie mai mare. Materialele reciclabile sortate pot fi umede sau
murdare, ceea ce le face greu de procesat sau valorificat în continuare. Colectarea amestecat ă a
deșeurilor din grupe de ma teriale reciclabile precum h ârtia, sticla sau plasticul sunt greu de sortat
în instala ții de sortare.
De asemenea, colectarea în amestec nu implic ă niciun efort din partea generatorului de
deșeuri, în ceea ce prive ște selectarea prealabil ă a deșeurilor.
 Colectarea selectiv ă
Colectarea selectiv ă reprezint ă metoda prin care materialele reciclabile sunt colectate și
transportate spre centrele de reciclare.
Colectarea selectiv ă are ca scop protejarea mediului înconjur ător și contribuie la
eficientizarea resur selor.
Procesul de colectare a de șeurilor cup rinde și traseul acestora de la umplerea pubelei la
umplerea vehicului de colectare și la umplerea autovehicului de transport. In acest context, un
sistem de colectare se va baza pe combina ția mijloacelor tehnic e de lucru și forța de munc ă
uman ă, în special :
 procedura de colectare
 tipurile de pubele folosit e
 autovehiculele folosite
 personalul

Sistem de pubele
– coșuri de gunoi – au volum de 35 si 50 l, sunt din t ablă de oțel zincat sau din
material plastic
– tomberoane de gunoi – au volum de 70 si 110 l, sunt din material plastic
– pubele – au 120 si 240 l, sunt din material plastic
– containere – au volum de 660, 770 si 1100 l, sunt din tabl ă de oțel

Fig.2.2. Pubel ă mare ( 240 l) [4]

8

Fig.2.3. Container din tabl ă de oțel (1100 l) [4]

Sistem de containere speciale pentru materiale reciclabile

– containere de colectare pentru sticl ă – au volum între 1,1 si 5,5 m3, sunt din o țel sau
material plastic
– containere de colectare pentru h ârtie – au volum între 1,1 si 5,5 m3, sunt din o țel sau
material plastic
– containere de colectare pentru doze de aluminiu și/sau conserve metalice – au volum
între 1,1 si 5,5 m3, sunt din o țel sau material plastic
– containere de colectare pentru ambalaje u șoare – au volum de 4 m3
– containere cu mai multe compartimente – au volum între 7,7 si 22 m3

Proceduri de colectare

Exist ă trei feluri de procedur i de colectare :
– proce duri de colectare prin golirea pubelei
– procedur i de colectare prin schimbarea pubelei
– procedur i de colectare în saci de unic ă folosin ță
In cazul procedurii de colectare prin golirea pubelei se utilizeaz ă pubele prev ăzute cu
roți, se golesc cu ajutorul unui instala ții de ridicare și răsturnare într-un autovehicul de colectare
și se pun înapoi în acela și loc.
Procedura de colectare prin schimbarea pubelei se utilizeaz ă în cazul de șeurilor cu
densitate mare, de șeurilor din construc ții, nămolul or ășenesc, de șeurile menajere și deșeurile
rezultate în întreprinderi industrial e sau institu ții publice.

9

Fig.2.4. Sistem de colectare prin schimbarea pu belei/containerului [4]

In cazul procedurii de colectare în saci de unic ă folosin ță deșeurile sunt adunate curat și
igienic în saci de h ârtie sau plastic și se încarc ă direct în autovehiculele de colectare.

2.2. Colectarea , transportul, valorificarea si eliminarea deseurile in judetul Giurgiu

Din punct de vedere teritorial -administrativ județul Giurgiu cuprinde 54 de localități:
– municipiul Giurgiu,
– orașul Mihăilești,
– orașul Bolintin Vale,
– 51 de comune cu 167 sate.
Număr total de locuințe din județ la sfârșitul anului 2017: 120226
 Număr de locuințe în mediul urban: 34149
 Număr de locuințe în mediul rural: 86077

La nivelul jude țului Giurgiu, gestionarea de șeurilor municipal e se realizeaz ă de către
agen ți economici care au ca obiect de activitate servicii de salubrizare sau de c ătre serviciile
publice specializate ale consiliilor locale .
Totodata la nivelul jude țului, la data de 01.08.2017 , 256 de operatori economici de țin
autoriza ție / autoriza ție integral ă de mediu pentru colectarea / transportul / valorificarea /
reciclarea de șurilor. După cum se poate observa în fig.2.5. ponederea cea mai mare a
autoriza țiilor de ținute de operatorii economici este pentru colectarea de șeurilor din categoria
metalelor (inclusiv aliajele lor) – 93%, urmata de baterii și acumulatori – 21% și de de șeurile
municipal e – 11%.

10

Fig.2.5. Prezentare în %/categorie de de șeuri pentru care sunt emise autoriza ții pentru
coletarea/transportul/valorificarea/reciclarea de șeurilor în jud ețul Giurgiu .

Generarea și gestionarea deșeurilor industriale
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidența gestiunii
deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, în
categoria deșeurilor de producție sunt incluse cele care se regăsesc la codurile d e mai jos. Dintre
deșeurile de producție, cele cuprinse între pozițiile 03 și 14 intră în categoria deșeurilor
industriale.
In tabeleul 2.1. sunt prezentate cantit ățile de de șeuri/categorie de șeu generate de c ătre
agenții econimici din jude țul Giurgiu în perioada 2015 – 2017. Date prelucrate în baza
informațiilor primite de la APM Agentia Giurgiu.
Tabel 2.1. Cantitati generate de agentii economici din județul Giurgiu in perioada 2015 -2017
Categorie de șeu Cod
deșeu 2015 2016 2017
Deșeuri de la explorarea minieră și a
carierelor și de la tratarea fizică și
chimică a mineralelor 01
340.61 585.44 3514.20
Deșeuri din agricultură, horticultură,
acvacultură, silvicultură, vânătoare și
pescuit, de la prepararea și procesarea
alimentelor – cu excepția codului 02 01
06 02
57859.12 8503.17 7142.74
Deșeuri de la prelucrarea lemnului și
producerea plăcilor și mobilei, pastei de
hârtie, hârtiei și cartonului 03 563.19 700.77 531.30 0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,0090,00100,00

11
Deșeuri din industriile pielăriei, blănăriei
și textilă 04 9.71 17.77 15.79
Deșeuri de la rafinarea petrolului,
purificarea gazelor naturale și tratarea
pirolitică a cărbunilor 05 4.53 1329.60 333.82
Deșeuri din procese chimice anorganice 06 0.00 0.06 0.00
Deșeuri din procese chimice organice 07 0.00 1.02 0.00
Deșeuri de la producerea, prepararea,
furnizarea și utilizarea straturilor de
acoperire (vopsele, lacuri și emailuri
vitroase), a adezivilor, cleiurilor și
cernelurilor tipografice 08 1.02 1.79 17.97
Deșeuri din procesele termice 10 259.57 22.48 37.80
Deșeuri de la modelarea, tratarea
mecanică și fizică a suprafețelor
metalelor și a materialelor plastice 12 179.70 134.40 7.26
Deșeuri uleioase și deșeuri de
combustibili lichizi 13 1828.09 711.21 297.14
Deșeuri de solvenți organici, agenți de
răcire și carburanți 14 0.01 0.00 3364.44
Deșeuri de ambalaje; materiale
absorbante, materiale de lustruire,
filtrante și îmbrăcăminte de protecție,
nespecificate în altă parte 15 727.67 1123.78 1431.03
Deșeuri nespecificate în altă parte – cu
excepția codurilor 16 04 și 16 10 16 668.18 501.80 136.33
Desuri din constructii si demolari
(inclusive pamany excavat din
amplasamente contaminate) 17 28117.33 16403.71 18143.47
Deșeuri rezultate din activit ățile
unităților sanitare și din activit ăți
vederinare și/sau cercet ări conexe 18 4.06 15.55 6.07
Deșeuri de la instalații de tratare a
reziduurilor, de la stațiile de epurare a
apelor uzate și de la tratarea apelor
pentru alimentare cu apă și uz industrial 19 40.51 135.34 192.36
Deșeuri municipal și asimilabile din
comer ț, industrie, institu ții, inclusiv
fracțiuni colectate separat 20 736.00 1466.99 1829.50

12

Fig.2.6. De șeuri generate de agen ți economici din jude țul Giurgiu

După cum se poate observa în fig.2.6 cele mai mari cantit ăți de de șeuri generate sunt
cele din categoria deșeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare și
pescuit, de la prepararea și procesarea alimentelor – cu excepția codului 02 01 06 si respectiv
deșeuri din construc ții și demol ări (inclusiv p ământ excavat din amplasamente con taminate)
Sistemul de colectare și transport pentru de șeurile generare în gospod ării, în func ție de
tipul de șeurile, este urm ătorul (tabelul 2.2.) :
Tabelul 2.2 Sistemul de colectare și transport deșeuri
Tip de șeu Mediul Zona de colectare Capacita tea
contaner Frecventa de
colectare
Deșeuri mixte urban Blocuri : puncte de
colectare 1100 litri 2-3 ori
săptămână
Case individuale : sistem
din poart ă în poart ă 120 litri o data pe
săptămână
rural puncte de colectare 1100 litri o data pe
săptămână
deșeuri
biodegradabile urban Blocuri : puncte de
colectare 240 litri 2-3 ori
săptămână
Case individuale : sistem
din poart ă în poart ă 120 litri o data pe
săptămână
rural
fara colectare separata compostare
individual î n
gospodarie
Deșeuri d in
ambalaje :
stică
hârtie
plastic și metal rural colectare separat ă
colectare separat ă
colectare separat ă containere
containere
1,5 mc saci
Deșeuri
voluminoase și
deșeuri cu regim
special urban în cele 3 centre de colectare în mediul urban
(Giurgiu, Bolintin Vale si Mihailesti)
Colectare cu camioane cu remorc ă
rural 010000200003000040000500006000070000
01 02 03 04 05 06 07 08 10 12 13 14 15 16 17 18 19 20Deșeuri generate de agen ți economici din jude țul Giurgiu
(tone/categorie de șeu)
2015 2016 2017

13

Frecvența de colectare a d eșeurilor generate de c ătre agen ții economici sau institu țiile
publice este de 1 -2 pe s ăptămână iar colectarea de face în sistem din poart ă în poart ă.
La nivel jude țului, pentru de șeurile colectate în amestec, sunt utiliza te 3297 contaniere
de 1100 litri aplasate în 2744 puncte de colecatre și 16320 containere de 120 litri pentru sistemul
din poart ă în poart ă.
Repartizarea punctelor de colecare fiind astfel : 2630 puncte în mediul rural și 114 puncte
în mediul urban.
Platformele amenajate pentru punctele de colectare din jude țul Giurgiu au urm ătoarele
dimensiuni :
– Platforma tip 1 : 114 platforme de 12 x 3 metri
– Platforma tip 4 : 2630 platforme de 3 x 2,5 metri
Autogunoierelor com pactoare recomandate pentru transportul de șeurilor menajare din
județul Giurgiu sunt cele care au o capacitate de 10 m3.
Evolu ția cantit ăților de de șeuri menajere cole ctate in judetul Giurgiu este prezentat ă în
Tabe l 2.3 si Fig. 2.7.

Tabel 2. 3. Evoluția cantităților de deșeuri colectate
An 2013 2014 2015 2016 2017
Cantități deșeuri menajere (tone) 27233 28035 27361 43146 39180

Fig.2. 7. Evolu ția cantit ăților de de șeuri colectat e [10]

Cantit ățile de de șeuri industrial e nepericuloase generate, valorificate, eliminate în
perioada 2013 -2017, sunt prezentate în tabelul 2.4.
Tabel 2. 4. Cantități de deșeuri industriale nepericuloase generate, valorificate, eleimiate în
județul Giurgiu [10]
Activitatea economică 2013 2014 2015 2016 2017
Industria prelucrătoare 4788 4450 2247 2464 2613
Producția, transportul și distribuția de energie
electrică și termică, gaze și apă 444 0 0 0 0
Captarea, tratarea și distribuția apei 0 0 0 0 0
Industria extractivă 10749 147976 38268 7198 4946
Alte activități 285 81063 51782 104207 52855

01000020000300004000050000
Cantități deșeuri menajere (tone)2013
2014
2015
2016
2017

14
Cantit ățile de de șeuri de produc ție periculoase generate în perioada 2013 -2017 sunt
prezentate în Tabelul 2. 5.
Tabel 2. 5. Cantități de deșeuri de producție periculoase generate în județul Giurgiu [10]
Activitatea economică 2013 2014 2015 2016 2017
Industria prelucrătoare – – – – –
Producția, transportul și distribuția de
energie electrică și termică, gaze și apă – – – – –
Captarea, tratarea și distribuția apei – – – – –
Industria extractivă 2393 88 11336 5102 504
Alte activități – 138803 1984 421 197

Evolu ția cantit ăților de de șeuri de echipamente electrice și electronice colectate în
perioada 2 011 – 2017 este prezentat ă în Tabelul 2. 6, si Fig. 2. 8
Tabel 2. 6.Deseuri de echipamente electrice si electronice colectate de pe raza judetului Giurgiu
[10]
An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
DEEE colectate,
tone 10,95 11,49 4,0 5,121 143,077 393,48 529,756

Fig. 2. 8. – Evolu ția cantit ăților de DEEE colectate în perioada 2011 -2017 [10]

Colectarea, eliminarea si valorificarea desurilor in Municipiul Giurgiu

Municipiul Giurgiu este centrul politico -administrativ, economic și cultural și reședința
județului Giurgiu. Acesta este situat în sudul țării, în lunca Dunării și pe malul stâng al acesteia,
la o altitudine de 23 -26 m (fig. 3.). Dispune de o sup rafață de 44,25 km2, însemnând 1,15% din
suprafața județului, iar distanțele dintre punctele extreme ale orasului sunt de 12,25 km pe
direcția vest -est și de 8,25 km pe direcția nord -sud. Conform recens ământului din anul 2011,
municipiul Giurgiu are un num ărul total de 61353 locuitori.
Salubrizarea municipiului Giurgiu este organizat ă astfel :
Colectarea/transportul/eliminarea/valorificarea deșeuri municipal și asimilabile din
comer ț, industrie, institu ții, inclusiv frac țiuni colectate separat este asigura tă de operator
economic licentiat ANRSC pentru prest ări activit ăți de salubrizare. In baza contractual de
prest ări servicii încheat între Primaria municipiului Giurgiu și firma de salubrizare, de șeurile 0200400600
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017DEEE colectate de pe raza județului în perioada
2011 -2017
DEEE colectate de pe raza
județului în perioada 2011 – 2017

15
menajere sunt colectare cu o frecven ță de 2-3 ori pe s ăptămână din cele 83 puncte de colectare
amenajate pe teritoriul municipiului și cu frecven ța de o data pe s ăptămână din poart ă în poart ă.
Deșeurile generate de agen ții economici sunt colectate/transportate cu o ferecten ță de o data pe
săptămână din poart ă în poart ă. De șeurile stradale sunt colecate zilnic. Acestea provin din
măturatul stradal, cur ățatul la rigol ă, golirea co șurilor stradare și întreținerea c ăilor publice
(deșeuri ocaziolnale de pe trotuare, alei, c ăi publice) , colectarea se face selectiv în saci de unică
folosință din plastic cu o capacitate de 120 -240 litri.
In tabelul 2. 7. sunt prezentate cantit ățile (tone) de de șeuri colectate de pe teritoriul
administrativ al municipiului Giurgiu în anul 2018. Date prelu crate în baza informa țiilor primite
de la Primaria municipiului Giurgiu.
Tabelul 2.7. Deșeuri (tone) colectate de pe teritoriul municipiului Giurgiu în anul 2018
Perioada colectare
anul 2018 Deseuri municipale
eliminate prin depozitare Desuri
reciclabile Desuri
stradale
ianuarie 1374.08 17.50 117.60
februarie 1124.38 15.94 105.00
martie 1566.78 19.48 134.40
aprilie 1784.50 55.56 147.00
mai 1773.12 45.98 115.15
iunie 1797.80 50.26 119.30
iulie 2134.56 56.38 118.30
august 2105.74 55.06 141.75
septembrie 1860.86 59.80 110.60
octombrie 2017.34 62.62 99.40
noiembrie 1666.50 49.56 60.20
decembrie 1841.92 56.09 109.95

Fig. 2.9. De șeuri colectate/transportate/eliminate de pe teritorului municipiului Giurgiu în
anul 2018
05001000150020002500
Deseuri municipale eliminate prin depozitare Desuri reciclabile Desuri stradale

16
2.3. Evaluarea cantit ăților de de șeuri urbane într-o localitate

1. Determinarea c antității zilnic e de de șeuri menajere (Qmed.zi), [2]
Qmed.zi = N ∙ I med ∙ 0,001 (t/zi) (2.1)
unde :
N – numărul de locuitori deservi ți
Imed – indicele mediu de producție a deșeurilor menajere, în kg/loc/zi
0,001 = coeficentul de transformare unit ăți de m ăsură
Indice le se stabilește prin măsurători și înregistrări statistice ale localităților respective sau
asimilând indici ai altor localități cu aceeaș i mărime, dimensiuni, grad de confort etc.
Valoarea ind icelui mediu de produc ție a de șeurilor menajare în diferite țări , tabelul 2.10 :
Tabelul 2.10. Valoarea indecelui mediu de producție deșeuri menajere
Țara Valoarea indicelui (kg/loc/zi)
Rom ânia 0,7 – 1,1
Franța 0,8
Anglia 0,75
Germania 0,55
Elveția 0,41
Italia 0,55
Olanda 0,74
Brazilia 0,64
SUA 0,93
Canada 1,0

2. Determinarea cantit ății zilnice de de șeuri asimilate celor menajere (Qa), [2]
Qa = ∑(I da ∙ Ti.med) (t/zi) (2.2)
Unde :
Ti – capacitatea fizic ă pe diferite tipuri de cl ădiri (administrative, industrial, magazine,
restaurant, școli, spitale, gr ădinițe, hoteluri), în func ție de popula ția active T i.med ≈ 80 –
90 t/zi pentru o popula ție de 45000 – 50000 locuitori
Ida – indicele de producer e a deșeurilor asimilate celor menajere, care poate fi considerat
în limitele I da ≈ 1,2 – 1,3.
Având cantitatea total ă de reziduuri menajere necesare a se depozita zilnic și luând în
considerare c ă masa volumic ă global ă ρrez = 150 ÷ 300 kg/m3 pentru țara noastr ă,
voulumul rezidu urilor colectate zilnic, la locul de colectare a acestora, se calculeaz ă cu
relația :
Vrez.c.zi = Q m.zi/ρrez (m3/zi) (2.3)
Unde :
Qzi – cantitatea zilnic ă de reziduuri menajere colectate, în kg./zi
Ρrez – masa volumica a reziduurilor la locul de colectare, în kg/m3
3. Determinarea cantit ății zilnice de de șeuri rezultate din construc ții (Q c), [2]
Pentru o localitate cu circa 50.000 locuitori, se poate estima 250 m3/luna ≈ 14 t/zi
4. Determinarea canti tăților de de șeuri voluminoase (Q v), [2]

17
Determinarea se face statistic, în func ție de datele furnizate de c ătre societ ățile de colectare,
se estimeaz ă 0,5 t/lun ă la circa 50.000 locuitori.
5. Determinarea c antității de de șeuri rezultate din gr ădinărit (Q g), [2]
Qg = S g ∙ Ig (t/zi) (2.4)
Unde :
Sg – suprafa ța cur ățată (contractat ă a se cur ăta) în ha
Ig – indicele mediu de producer a de șeurilor de gr ădină, în kg/ha/zi
Qg – deșeurile produse în parcuri, alei, zone verzi
Dacă nu exist ă date se poate estima c ă deșeurile din gr ădini reprezint ă 1,1 – 1,3% din
cantitatea de de șeuri menajere colectate de la popula ție.
6. Determinarea cantit ăților de de șeuri stradale (Q s), [2]
Qs = ∑(S s ∙ Is.i) (t/zi) (2.5)
Unde :
Qs – cantitataea zilnic ă a deșeurilor stradale colectate de pe suprafa ța contractat ă în kg/zi;
Ss – suprafa ța (strazi și trotuare) cur ățata în ha;
Is.i – indice mediu de producere a de șeurilor stradale, în func ție de natur ă îmbrăcămintei
stradale (Q s1 = S s ∙ Is1) și de num ărul de locuitori (Qs2 = S s∙Is2 ∙N), în kg/ha/zi; I s1 = 0,1 – 0,25
îmbrăcăminte a sfalt – pavaj cu bolovani de r âu; I s2 = (3-8)∙10-2 kg/ha/zi.
Cantitatea de de șeuri stradale se poate estima și în func ție de cantitatea zilnic ă de de șeuri
menajere, consider ându-se un indice de producer e a deșeurilor stradale, în raport cu de șeurile
menajere I s.m = 0,2, [2]
Qs.zi = Is.m ∙ Qm.zi (t/zi) (2.6)
Reziduurile stradale se colecteaz ă separate, acestea nefiind supuse compact ării în
mijloacele de transport. Volumul reziduurilor stradale colectate se determin ă astfel :
Vr.s = Q s.zi/ρs (m3/zi) (2.7)
Unde :
Qs.zi – cantitatea de reziduuri stradale colectat ă zilnic, în t/zi
ρs – masa volumic ă a reziduurilor stradale ( în general, ρ s = 0,700 – 0,800 t/m3).
Pentru celelalte tipuri de de șeuri, volumul se calculeaz ă prin estimarea masei volumice a
acestora (pentru de șeurile voluminoase și cele din gr ădini – 100-150 kg/m3)
7. Calculul cantit ății de de șeuri industrial (Q ind), [2]
Qind = ∑Q ind.surse (t/zi) (2.8)
Unde :
∑Q ind.surse – suma tuturor sectoarelor industrial ce desf ășoara activit ăți în localitate și
care genereaz ă deșeuri ce pot fi depozitate la depozitul de de șeuri municipal. Cantitatea
deșeurilor de la intreprinderile industrial se poate calcul a prin aproxima ție, consider ând că anual
unui om îi revine 0,5 -1 kg din ele plus reziduurile de produc ție formate la întreprindere. Pentru
acestea se poate considera un procent din cantitatea de de șeuri menajere sau se pot neglija,
consider ându-se că acest e de șeuri se recupereaz ă în vederea recicl ării și reutiliz ării. (Masa
volumic ă – aprox.500 kg/m3).
8. Determi narea cantit ăților de de șeuri urbane zilnice (Q u), [2]
Qu = ∑Q i (t/zi) (2.9)
Unde :
Qu – cantitatea total ă de de șeuri în t/zi
Qi – cantitatea de categorii de de șeuri în t/zi

18
Qu = Q m.zi + Q a + Q c + Q v+ Q g+ Q s + Q ind (t/zi) (2.10)
9. Deșeurile spitalice ști, [2]
Deșeurile spitalice ști sunt de șeuri cu un regim special. Ele, de cele mai multe ori sunt
incinerate în incineratoare ma i mult sau mai pu țin autorizate.
10. Cantitatea de de șeuri menajere anuale (Q an), [2]
Qan = Q zi ∙ 365 (t/an) (2.11)

2.4 . Echipamente de colectare și transport de seuri

A doua etap ă a procesului de evacuare organizat ă a de șeurilor este încărcarea și
trasportul acestora.
Exist ă foarte multe variante de vehicule care încarc ă și transport de șeuri.
Cerin țele pe care trebuie s ă le respecte vehic ulele sunt , [1]
– Să asigure încărcarea rapid ă, pe c ât posibil f ără împrășitiere, f ără degajare de praf și
zgomot, transportul închis a de șeurilor și o desc ărcare rapid ă;
– Să asigure ob ținerea unui factor util de încărcare, care s ă permit ă exploatarea
vehiculului la parametrii cei mai economici, la capacitatea maxim ă de încărcare util ă;
– Să fie echipate cu dispositive de avansare continu ă a reziduurilor încarcate și de
repartizare uniform ă a lor;
– Să aibă o construc ție simpl ă și fiabil ă, cu coeficient de siguran ță în exploatare maxim;
– Să aibă instala ții de pornire și frânare sigure, av ând în vedere desele opriri și porniri;
– Să corespund ă prescrip țiilor valabile privind circula ția pe drumurile publice și
siguranta circula ției
Condi ția de baz ă a economicit ății transportului o reprezint ă gradul de compactare a
rezidu urilor. Factorul de compactare a deșeurilor în benă trebuie să fie cât mai aproape de
valoarea maximă dată de relația:

gc fu  /100 (2.12)
unde
ρgc este masa volumetrică a deșeurilor în zona de colectare

Factorul util al vehiculului este raportul între capacitatea de încărcare util ă Mu și
produsul dintre volumul util al acestuia V u și masa volumetric ă de 100 kg/m3 a reziduurilor
fu= M u/(V u*100) (2.13)

Capacitatea util ă a vehiculelor de transport u tilizate în zonele de transport este în
general de 6 -7 t și, în cazuri speciale, poate cre ște la 10 -15 t.
Exist ă și autovehicule de transport de șeuri, în sistem de pubele sau containere de
schimb, care sunt echipate cu un dispozitiv mecanizat pentru încărcarea și desc ărcarea
pubelelor/contanarelor. Aceste vehicule pot fi cu sau f ără compactare .
In continuare sunt prezentate tipuri de autovehicule utilizare frecvent pentru colectarea
și transportul de șeurilor :
 Autovehicul de colectare și transport cu be nă comactoare rotative, [ 1]
Se folose ște la colectarea de șeurilor biodegradabile, a de șeurilor din gospod ăriile
individual, din unit ățile de produc ție și din recipiente de precolectare de p ână la 1,1 m3.

19
Avantajele acestui tip de vehicul sunt : timp redus de a șteptare, încărcare util ă relative
mare. Volumul recipientului de colectare poate ajunge p ână la 22 m3 la o încărcare utilă de până
la 14,5 tone.
Pe acest principiu este c onstruit autovehicului AGR -12 (fig. 2. 10), fabricat de
UBEMAR Ploie ști, capacitate util ă de 12 m3, cu grad de compactare maxim 5:1 și nominal 2,2:1.
Tura ția cilindrului rotativ de colectare și compactare este de 5 rot/min. Poate fi prev ăzut cu
bunc ăr de încărcare manual ă rabatabil ă sau cu mecanism de încărcare pubele de 0,11-0,24 m3.

Fig.2. 10 Schema de principiu a autovehiculului cu ben ă de compacrare rotativ [ 1]

1) șasiu; 2) benă; 3) cabina șoferului; 4) reductor; 5) spiră elicoidală în interiorul benei;6) cale de
sprijin și rulare; 7) coroană dințată; 8) segment tronconic al benei; 9) transmisie cardanică; 10)
buncăr încărcare manuală; 11) placă de închidere și dirijare; 12) capac rabatabil descărcare
benă;13)manta din tablă ușoară
Autovehiculul este e chipat cu un motor Diesel (D2156HMN8) cu 6 cilindiri, putere 15 8
kW la 2200 rot/min. Cilindrul rotativ are diametrul de 2000 mm și înclinare spre spate cu 1o față
de orizontal ă, pentru a asigura desc ărcare mai u șoară.
Alte caracteristici tehnice :
– Transmisie cilindric ă și motoare hidraulice pentru puterea spate;
– Mecanismul de rota ție a benei are raportul i=9,53, prev ăzut cu angrenaj cilindric
acționat de un motor hidrostatic cu reductor planetar;
– Mecanismele de încărcare a benei sunt activate prin cilindri hidraulici, CH
ϕ50x32x400 mm pentru bunc ărul de încărcare manual ă și CH ϕ0x32x330 mm la
mecanismul pentru pubele.
După umplerea benei, nervurile elicoidale din interiorul benei determin ă compactarea
deșeurilor . Când se atinge gradul maxim de compactare, de șeurile nu mai sunt deplasate din
zona gurii de umplere iar procesul de încarcare este finalizat. Pentru desc ărcare, se deschide
capacul și bena se rote ște în sens invers dac ât la încărcare.
 Autovehicule cu ben ă rotativ ă și zon ă de încărcare dublu -conic ă

20
La acest ă variana de autovehic ul de colectare și transport de șeuri partea de primire este
sub form ă tronconic ă dublă, având o parte fix ă legat ă de capac și o parte rotativ ă care este fixat ă
de cilindrul rotativ.
Pe ambele suprafe țe tronconice sunt prev ăzute nervur e elicoidale care antreneaz ă reziduurile din
zona de primire la fel ca la ma șina de tocat carne, trec ându-le prin spațiul dintre ele în zona
cilindric ă a recipentului, (fig. 2.11), [1]
Spira elicoidal ă de pe partea tronconic ă fixă are o muchie conduc ătoare puternic ă. In
timpul rotirii recipientului, reziduurile încărcate în partea de jos a zonei de primire, sunt ridicate
și antrenate de nervure oblice ale p ărții tronconice a recipientului, oblig ându-le să treac ă prin
zona ingust ă dintre cele dou ă părți tronconice în recipient. Astfel, reziduurile cu granula ție mai
mare sunt zdrobite și sfărmate.

Fig.2. 11. Schema de principiu a vehiculului pentru colectarea și transportul reziduuri cu
recipient de compactare rotativ și zona de încarcare dublu -conic ă [1]
1) șasiu; 2) container rotativ; 3) cale de sprijin și rulare; 4) parte tronconică fixă; 5) spiră
elicoidală de dirijare; 6) zonă de alimentare; 7) capac rabatabil
Factorul maxim de compactare este de 3:1. Recipientul este rotit de motorul vehiculului
printr -un mecanis acționat hidraulic. Tura ția recipientului este de 4 rot/min, iar necesarul de
putere pentru rotire de 10 -15 CP.
 Autovehicule cu compactare hidraulic ă
O varianta de astfel de autovehic ul este cea produs ă de firma Ochsner, Elvetia (Fig.2. 12) ,
[1]
Recipientul de transport (1) este realizat din aluminiu regidizat cu nervuri exterioare din o țel
și montat pe auto șasiu. In partea din spate este amplasat dipozitivul de primire cu înaltime de
încarcare joas ă.Deșeurile sunt încărcate prin gura (6), de aici ajung în zona de lucru a bra țului
articulat (4) și a pistonului hidraulic (5) care se mi șca în sus și jos. De șeurile sunt deplasate c ătre
orificiul de umplere a recipentului (1) de c ătre pistonul (5) care se ridica odata cu bra țul (4).
Când pistolul a a juns în pozi ția cea mai de sus, bra țul (4) se rote ște și antreneaz ă deșeurile în
recipient. In recipientul (1) exist ă o plac ă (3) care efectueaz ă compactarea și golirea, ac ționat ă de
un cilindru h idraulic .

21

Fig.2. 12 Vehicul de colectare și transport reziduuri cu compactare hidraulic ă și berbec de
alimentare a containerului de transport , [1]
1) recipient de transport; 2) spațiu de primire; 3) placă de compactare și golire; 4) placă articulată
de împingere;5) berbec de împingere -umplere; 6) dispozitiv d e încărcare; 7) jgheab de dirijare

La desc ărcare, partea de primire (2) se rabateaz ă în sus iar placa de golire ac ționat ă
prin cilindrul hidraulic telescopic deplaseaz ă materialul spre partea din spate a recipientului,
golindu -l.
O alt ă varianta de autovehicul pentru colectarea și trasportul reziduurile cu compactare
hidraulic ă este m așina Fortschritt FP -16 (Fig.2.1 3). La acesta varianta, partea de alimentare cu
reziduuri este prev ăzută cu o plac ă rabatabil ă cu mi șcare dubl ă (transla ție și rota ție) care permite
antrenarea și ridicarea reziduurilor c ătre recipientul de transport (1).
La fel ca și în cazul precedent, bra țul rabatabil (5) preia o por ție de material pe care o
antreneaz ă către partea din spate a recipientului de transport.
Desc ărcarea pubelelor în partea de primire se face c ând bra țul (5) este ridicat în poz țtia
cea mai de sus ac ționat de cilindrul h idraulic (9). Dup ă umplerea cu material a zonei de primire
se ac ționeaz ă cilintrul (9) pentru coborarea bra țului cu suportul s ău, iar în pozi ția cea mai de jos,
brațul se rab ătează către fa ță prin ac ționarea cilindrului (8), antren ând materialul și
compactandu -l ușor. In momentul în care cinindrul (8) este deschis la maxim, bra țul închide în
poziția de jos recipientul, iar prin a cționarea cilindrului (9) bra țul cu suportul sau începe s ă se
ridice compact ând materialul și antren ându-l în recipientul de transport în care placa de
compactare -golire este liber deplasabil ă datorit ă punerii în pozi ția flotant a cilindrului sau de
acționare .
La golire recipientul de transport se ac ționeaz ă cilindtrul (10) și toat ă partea de umplere
(11) se va rabata în sus permit ând desc ărcarea recipientului cu ajutorul pl ăcii de compactare –
golire (3) care împinge materialul.

22

Fig.2.1 3. Vehicul pentru transportul reziduurilor cu compactare hidraulica și plac ă de
alimentare cu mi șcare de rotație-transla ție , [1]

1) autoșasiu; 2) recipent de transport; 3) placă compactare -golire; 4) role de ghidare; 5) placă
(braț) rabatabilă de umplere și compactare; 6) suport braț rabatabil; 7) suport (placă) fix cu cale
de rulare; 8) cilindru rabatere braț; 9) cilindru ridicare -coborâre suport braț; 10) cilindru de
rabatere a părții de primire -descărcare; 11) capac rabatabil cu partea de primire -descă rcare; 12)
zona de alimentare cu reziduuri (descarcare pubele)

Din aceasta categorie de vehicule face parte și mașina AGT -10 produs ă de firma
UBEMAR (fig ,2.14.) care poate fi echipat ă la partea de primire alimentare cu mecanisme diferite
pentru ridicarea și desc ărcarea at ât a pubelelor de 0,24 m3 , cât și a eurocontainerelor de 1100 l
sau a contanerelor mari de 4 m3, [1]

Fig.2.1 4. Vehicul cu compactare prin transla ție AGT -10 – UBEMAR [1]

1)autoșasiu; 2) caroserie; 3) buncăr de primire; 4) berbec hidraulic; 5) mecanism de descărcare ;
6) sisteme de fixare a caroseriei; 7) acționare hidraulică

Din aceeasi categorie este si autovehicolul pentru colectarea și transportul reziduurilor
menajere cu com pactare prin transla ție (fig.2.1 5.)

23

Fig.2.1 5. Vehicul pentru colectarea și transportul reziduurilor cu compactare hidraulic ă
și rotoare de alimentare a benei [ 1]
1) autoșasiu; 2) recipient de transport; 3) buncăr de alimentare; 4) rotor inferior cu palete; 5)
rotor superior de alimentare benă; 6) piedestal pentru operatori

 Alta categorie de autovehicule de colectare și transport reziduuri sunt cel e cu
compactare cu șnec (fig.2.1 6.) si (fog.2.1 7.)

Fig.2.1 6. Autovehicul cu șnec orizontal, model Haller [ 3]
1) autoșasiu; 2) benă de transport; 3) capac rabatabil; 4) gură de umplere; 5) roată cu cupe
interioare; 6) șnec7) placă de dirijare; 8) coroană

Fig.2.1 7. Autovehicul cu șnec inclinat, [ 3]
1) benă; 2) transportor elicoidal (șnec); 3) gura de umplere; 4) placă de reținere; 5) mecanism de
acționare; 6) șasiu

24
 Mașină pentru transportul rezidurilor cu încarcare neetan șă
Pentru colectarea și transportul de șeurilor menajere, stradale sau industrial , se pot utiliza și
contanere de schise sau închis, cu sau f ără compactare, fie în sistemul container de schimb, fie cu
container fix pe auto șasiu.
In fig.2.1 8. este prezentat ă o variant ă de vehicul cu platform ă și instala ție de ridicare –
descărcare proprie pentru trasportul containerelor de schimb

Fig.2.1 8. Colectarea reziduurilor în sistemul containere de schimb , [1]

In sistemul container de schimb, pot fi utilizate mai mul te tipuri de containere sau chesoane.
In figura 2.1 9 este prezentat chesonul transportabil cu compactare separate OTTO. Containerul
prezint ă avantajul c ă poate fi ata șat la un s istem de încarcare prev ăzut cu pisto ane de compactare
existent la locul de precolectare, iar dup ă încărcare și compactarea reziduurilor, chesonul poate fi
ridicat și transportat cu ajutorul unui auto șasiu prevăzut cu mecanism de ridicare cu lan ț și
cilindru h idraulic, [ 1]

25

Fig.2.1 9. Container trasportabil cu compactare separate și dispozitiv cu lan ț [1]
1) autoșasiu; 2) container cu înălțime joasă; 3) mecanism de ridicare -coborâre; 4) lanț de tragere;
5) cârlig (ochi) de agățare; 6) bolț de prindere; 7) role de sprijin și de rulare; 8) mecanism de
ridicare cu cilindru hidraulic; 9) capăt de lanț pentru agățare; 10) role de ghidare -rulare; 11)
cârlig de asigurare pe autoșasiu; 12) câ rlig de asigurare la compactare; 13) ușă pentru
compactare; 14) roată de lanț acționată cu motor hidraulic; 15) uși rabatabile pentru descărcare;
16) cale de rulare

Tot din categoria ma șinilor de colectare și transport reziduuri menajere în sistemul containere
de schimb, face parte și containerul de mare capacitate (peste 20 m3) care se monteaz ă pe unele
mașini de transport cu încărcare etan șă și compactare hidraulic ă și umplere pe la partea din fa ță,
prezentat în fig.2. 20. [1]

Fig.2. 20. Autocontainer transportabil cu compactare hidraulic ă pe ma șină [1]
1) 1 distribuitor hidraulic; 2) cârlig de agățare; 3) braț macara telescopic la 900

26
CONCLUZII

 Gestionarea deșeurilor este foarte bine regmementată la nivel na țional și interna țional
 Problema gestionării deșeurilor este abordată din punct de vedere al impactului
asupra mediului si asupra vieții
 La nivelul județului Giurgiu, în ultimii ani s -au accesat fonduri europene cu scopul
construirii și punerii in funcțiune a Centrului de M anagement Integrat al deșeuri
(CMID Frătești)
 In cadrul CMID Frătești exista si o stație de sorate a deseurilor ceea ce ajuta la
cresterea catititatilor de materiale reciclabile și/sau creșterea materialelor
valorificabile
 Colectarea și transportul deșeuri lor generate la nivelul județului Giurgiu este
împartita in patru zone astfel încat să se minimijeze costurile pentru aceste activități
iar depozitarea acestora să se facă în timpul cel mai scurt.

27

Bibliografie

1. Voicu Gh., Utilaje pentru gospod ărire comunal ă și ecologizarea localit ăților, Editura
MatrixR om Bucure ști, 2007;
2. Voicu Gh., Ingineria depozit ării ecologice a de șeurilor solide, Editura Politehnica Press,
București, 2016
3. Cismaru C., Gabor V., Editura Performantica, I ași, 2004
4. David L., Voicu Gh., Sisteme de transport , Editura Printech, București , 1997
5. Voicu Gh., Păunescu I. Procese și utilaje pentru ecologizarea localităților, Editura
MatrixRom, București, 2002
6. www.deseuri -oline.ro
7. www.ecogiurgiu.ro
8. www.primariagiurgiu.ro , Hotararea Consiliul Local al Municipiului Giurgiu nr.216 din
29 iunie 2016
9. www.mmediu.ro
10. www. cjgiurgiu.ro
11. Agentia regional pentru protectia mediului, Ghid privind depozitarea deșeurilor menajere,
Casa de Presă și Editura Tribuna Sibiu
12. Monitorul Oficial al Romaniei, nr.11 Bis din 05.01.2018
13. Legea 101/2006 cu modificarile și comple tările ulterioare privind serviciului de
salubrizare a localit ăților
14. Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilit ăți publice
15. Hotararea Guve rnului nr.856/2002 privind evidenta gestion ării deșeurilor
16. Agen ția de Protec ția Mediului – Agen ția Giurgiu