Master: Ingineria și Managementul Gazelor Naturale [612966]

UNIVERSITATEA “ LUCIAN BLAGA “ DIN SIBIU
Facultatea de Inginerie
Master: Ingineria și Managementul Gazelor Naturale

Lucrare de diserta ție

Coordonator
Prof. Dr. Ing. Marius BIBU

Masterand: [anonimizat]-Cristian CIOTÎRC Ă

-IULIE 2018-

UNIVERSITATEA “ LUCIAN BLAGA “ DIN SIBIU
Facultatea de Inginerie
Master: Ingineria și Managementul Gazelor Naturale

Lucrare de diserta ție

Politici și strategii noi în sistemul
na țional de transport gaze naturale

Coordonator
Prof. Dr. Ing. Marius BIBU

Masterand: [anonimizat]-Cristian CIOTÎRC Ă

-IULIE 2018-

Cuprins

Rezumat …………………………………………… …………………………………………… ……………………………..5

Abstract …………………………………………… …………………………………………… ………………………………6

Capitolul I
Generalit ăți
1.1 Scurt istoric privind industria gazier ă din România………………………………… ……………………..7
1.2 No țiuni teoretice despre gazele naturale………….. …………………………………………… ………………9
1.2.1 Propriet ățile gazelor naturale…………………………. …………………………………………… ..10

Capitolul II
Studiu de caz
2.1 Sistemul na țional de transport gaze naturale………………. …………………………………………… …..15
2.2.Infrastructura SNTGN……………………… …………………………………………… ………………………….17
2.3. Descrierea oportunit ății și necesit ății proiectului BRUA………………………….. …………………..19
2.4. Abordare strategic ă…………………………………………… …………………………………………… ………..21

Capitolul III
Elemente tehnice ale proiectului BRUA
3.1.Descrierea tehnic ă de execu ție a proiectului BRUA………………………… ……………………………23
3.2.Asamblarea și montarea conductei…………………………. …………………………………………… ……..29
3.3.Echipamentele necesare lucr ărilor………………………………………. ………………………………………32
3.4.Tehnicile abordate privind realizarea proiectul ui…………………………………………. ……………….33
3.4.1 Transportul tronsoanelor de țeav ă către fronturile de lucru………………………. ………33
3.4.2 Preg ătirea terenului și excavarea șan țului……………………………………….. ……………..33
3.4.3 Tehnica forajelor orizontale……………. …………………………………………… ……………….34
3.4.4 Execu ția sudurilor pentru îmbinarea tronsoanelor……… …………………………………….35
3.4.5 Lansarea tronsoanelor în șan țul final……………………………………. ………………………..35
3.4.6 Probe de rezisten ță pneumatic ă și hidraulic ă…………………………………………… ………36
3.4.7 Lucr ări de defri șare………………………………………… …………………………………………… 37
3.4.8 Stabilirea zonelor de protec ție și siguran ță …………………………………………… …………37

3.5. Investigarea conductelor de transport gaze naturale cu ajutorul echipamentelor speciale de
tip PIG …………………………………………… …………………………………………… ……………………………….38
3.5.1 Generalit ăți ale procedurii de godevilare …………………………………………… ……………38
3.5.2 Utiliz ările PIG-urilor……………………………… …………………………………………… ………40
3.5.3 Localizarea PIG-ului…………………… …………………………………………… ………………….41
3.6 Sisteme de monitorizare și supraveghere………………………………. …………………………………….42
3.7 Evaluarea impactului……………………… …………………………………………… ……………………………44
3.7.1 Zgomotul aferent construc ției………………………………………… ……………………………..44
3.7.3 Zgomotul aferent pozi țion ării conductei……………………………….. ……………………….45
3.7.3 Solu ții de minimizare a zgomotului…………………. …………………………………………… .46

Capitolul IV
Analiza economic ă
4.1.Surse de finan țare………………………………………… …………………………………………… ……………..47
4.2.Costurile opera ționale……………………………………… …………………………………………… …………..48
4.3.Venituri………………………………… …………………………………………… ……………………………………48
4.4.Amortizare………………………………. …………………………………………… …………………………………50
4.5. Susenabilitate financiar ă…………………………………………… …………………………………………… …51

Capitolul V
Instrumente de management
5.1.Analiza SWOT…………………………….. …………………………………………… …………………………….52

Capitolul VI
Concluzii …………………………………………… …………………………………………… ……………………………55

Rezumat

Prezenta lucrare are rolul de a descrie oportunita tea construirii pe teritoriul României a unei
conducte de transport gaze naturale denumita „BRUA” . Acronimul BRUA provine de la ini țialele ță rilor
prin care trece aceast ă conduct ă, respectiv B-Bulgaria, R-România, U-Ungaria și A-Austria.
În primul capitol al acestei lucr ări reg ăsim un scurt istoric al industriei gaziere în Român ia, care
dup ă cum bine știm este unul renumit, România fiind printre primel e ță ri în care s-au exploatat rezervele
de gaze naturale. Tot în primul capitol, subpunctul num ărul doi, reg ăsim infrastructura sistemului de
transport gaze naturale al ță rii noastre, pus la dispozi ție de c ătre operatorul de transport gaze naturale.
Necesitatea și oportunitatea acestui proiect de mare anvergur ă este descris ă în cadrul urm ătorului
subpunct, enumerând anumite avantaje pe care le adu ce cu sine acest proiect, cât și detalii despre traseul
pe care il va urma conducta pe teritoriul ță rii.
Gazoductul BRUA trebuie s ă respecte anumite condi ții și legisla ția ță rii privind transportul de
gaze naturale, de aceea, în al doilea capitol sunt descrise elementele tehnice ale proiectului, tehni cile de
execu ție și echipamentele utilizate pentru fiecare etap ă de construc ție a conductei(transport, excavare,
realizarea forajelor, îmbin ările sudate, probe de rezisten ță , lucr ări de defri șare, stabilirea zonelor de
siguran ță ). De asemenea, este descris ă și opera țiunea de godevilare cu ajutorul PIG-urilor și tot ce ține de
utilizarea acestor dispozitive. Tot în acest capito l sunt descrise și efectele negative produse de construc ția
conductei din cauza zgomotului datorat lucr ărilor.
Capitolul cu num ărul trei reprezint ă dă detalii despre analiza economic ă, în care am detaliat
subiectele legate de venituri, cheltuieli, amortiza rea acestora și sustenabilitatea financiar ă.
Metodele și instrumentele de management pe care le avem la di spozi ție și e recomandat s ă fie
folosite în faza de început a unui proiect, sunt pr ezentate în capitolul patru. Aici am descris un ins trument
foarte folositor care se poate aplica în diferite t ipuri de activitate, numit „analiza SWOT”. Aceasta analiz ă
ajut ă la conturarea unei forme despre starea actual ă a proiectului, de asemnea, afi șeaz ă foarte clar
aspectele care pot fi îmbun ătățite în viitor.
Ultimul capitol este rezervat concluziilor trase î n urma parcurgerii etapelor acestui proiect.
Impactul pozitiv pe care acest gazoduct îl va avea dup ă finalizarea lucr ărilor, interconect ările posibile și
probabile cu gazoductele din ță rile înconjur ătoare sunt, de asemnea, prezentate în acest ultim c apitol.

Abstract

This paper-work is intended to describe the opport unity of building a natural gas pipeline called
"BRUA" on the territory of Romania. The acronym BRU A comes from the initials of the countries
through which this pipeline passes, namely B-Bulgar ia, R-Romania, U-Ungaria and A-Austria.
The first part of this paper shows a short history of the gas industry in Romania, which, as we
know, is a well-known one, Romania being one of the first countries to exploit natural gas reserves. A lso
in the first chapter, subheading number two, we fin d the infrastructure of the natural gas transport s ystem
of our country, made available to the natural gas t ransport operator. The necessity and opportunity of this
large-scale project is described in this subheading , listing some of the advantages that this project brings,
as well as details of the route to be followed in t he country.
The BRUA gas pipeline has to comply with certain c onditions and the legislation of the country
regarding natural gas transportation, therefore, th e second chapter describes the technical elements o f the
project, the construction techniques and the equipm ent used for each stage of pipeline construction
(transport, excavation, drilling, welded joints, re sistance probe, degradation work, safety zones). It also
describes the PIG godevilion operation and everythi ng related to the use of these devices. Also in thi s
chapter are described the negative effects of pipe construction regarding the noise due to the constru ction
works.
Chapter Three presents details of the economic ana lysis, detailing issues related to revenue,
expense, depreciation and financial sustainability.
The methods and management tools we have available and recommended to use in the start-up
phase of a project are presented in Chapter Four. H ere I have described a very useful tool that can be
applied in different types of activity, called "SWO T analysis". This analysis helps forming a shape ab out
the current state of a project, also shows very cle arly the issues that can be improved in the future.
The last chapter is reserved for the conclusions d rawn from the stages of this project. The
positive impact this gas pipeline will have on the completion of the construction, the possible and
probable interconnections with gas pipelines in the surrounding countries are also presented in this l ast
chapter.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul I pagina 7

Capitolul I
Generalit ăți

1.1. Scurt istoric privind industria gazier ă din România
Descoperirea gazului natural în România a avut loc prima data in 1909, la S ărm ăș el
(jude țul Mure ș, în prezent), opera țiunile de foraj dup ă s ăruri de potasiu urmau s ă descopere o nou ă
industrie în viitoarea Românie: industria gazelor n aturale.
Exploatarea de s ăruri de potasiu (considerate un înlocuitor pentru s area de buc ătărie) de la
Sărm ăș el func ționa din 1908, dar lucr ările au devenit tot mai dificile din cauza unor acu mul ări de
gaze care ingreunau ac țiunea de foraj. La peste 300 de metri adâncime, s-a descoperit c ă presiunea
gazelor atingea zece atmosfere, cu un debit de 900. 000 de metri cubi în fiecare zi. Exploatarea
gazelor naturale din z ăcământul de la S ărm ăș el a devenit eficient ă, îns ă, abia patru ani mai târziu,
când inginerii au reu șit s ă extrag ă în siguran ță gazele naturale, livrate pentru înc ălzit, producerea
de metanol sau negru de fum. Ulterior s -au demarat multiple activit ăți cu scopul de a extrage o
cantitate cât mai mare de gaz din z ăcămintele de pe teritoriul ță rii.
Fig.1.1 Sonda 1 S ărm ăș el 1908[1]

Totodat ă, gazele naturale, dup ă ce au fost aduse la suprafa ță necesit ă parcurgerea a mai
multor procedee pentru ca acestea s ă poat ă fi utilizate, atât în industrie, cât și pentru uz casnic.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul I pagina 8

Etapele principale parcurse de gazul natural din z ăcămâmt pân ă la punctul de ardere sunt:
• Extrac ție;
• Transport;
• Distribu ție.
În acest proiect toat ă aten ția este concentrat ă pe etapa de transport a gazelor naturale.
Prima organiza ție specializat ă de profil , din România și din Europa, sub denumirea "Erste
Siebenbuergische Erdgas Aktiengesellschaft –traduce re: Prima Societate Transilv ănean ă pentru
conductul gazului pe p ământ ", a fost infiin țat ă în anul 1912 la Turda, pentru care principalul
obiect de activitate a fost transportul și valorificarea gazelor naturale din z ăcământul S ărm ăș el, a
început construirea unei conducte de transport gaz metan, în lungime de 55 km și diametrul de
153 mm de la S ărm ăș el la Turda, lucr ările fiind finalizate în anul 1914.

Fig. 1.2. Prima conduct ă de transport gaze natural din România[1]

În anul 1925 s-a înfiin țat Sonametan Societatea National ă de Gaz Metan iar în 1928 este
finalizat ă montarea sta ției de comprmare a gazelor la S ărm ăș el, dotat ă cu 3 motocompresoare
orizontale Ingersol Rand.
În 1965 Romania devine prima țar ă din Europa în care se construie ște pe traseul unei
conducte magistrale, o sta ție de comprimare gaze.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul I pagina 9

1.2. No țiuni teoretice despre gazele naturale
Gazele naturale sunt fluide în stare gazoas ă care se g ăsesc în z ăcăminte subterane în diferite
compozi ții, procentul cel mai mare fiind de ținut de metan CH4, restul componentelor sunt
hidrocarburile gazoase: etan C 2H6, propan C 3H8, butan C 4H10 și altele. În propor ții considerabil
mai mici, gazele naturale mai con țin și alte gaze precum azot, hidrogen, argon, oxizi, di oxid de
carbon și hidrogen sulfurat.

Gazul perfect : reprezint ă gazul format din molecule perfect sferice, perfect elastice, lipsite
de for țe de interac țiune, au volum neglijabil și poate fi asem ănat cu un gaz real în condi ții de
presiune foarte mic ă și de temperatur ă foarte înalt ă.[7]

Ecua ția de stare a gazelor reale:
– pentru un kmol de substan ță :

 
=

⇒ 
=

 =
∗.
. ∗  = 
 (1.1)

unde:
• PN = 101325 N/m2 = 1.01325 bar este presiunea normal ă fizic ă;
• VMN = 22.414 m3 volumul unul kmol de substan ță în condi ții normale fizice;
• TN = 273.15 K = 0°C temperatura normal ă fizic ă;
• RM = 8314 J/(kmol*K) constanta universal ă a gazelor perfecte;

– pentru un kmol de substan ță :

pv = RT (1.2)

unde:
• v – volumul specific al gazului perfect [m3/kg]

Gazele reale: Gazul naturale se gase ște în condi ții de referin ță standard la temperatur ă și
presiune men ționat ă în continuare:
• Ps=101,325 kPa=1,01325Bar

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul I pagina 10

• Ts=288,15 K=15C

Ecua ția de stare pentru gazele naturale reale este:

 =  (1.3)
unde:
p – presiunea [bar],
v – volumul[m3],
z – factorul de neidealitate,
n – num ărul de moli,
R – constanta R(specific ă fiec ărui gaz),
T – temperatura[K].

1.2.1 Propriet ățile gazelor naturale

• Densitatea: reprezint ă mărimea fizic ă definit ă prin raportul dintre masa și volumul unui
corp, în kg/m 3 , în condi ții normale de temperatura și presiune[00C și 760 mmHg]. [7]

Densitatea gazului metan la P N și TN = de 0,716 kg/m 3.

Ecua ția pentru determinarea densit ății:

 =
 (1.4)

unde:
•  – densitatea[kg/m 3];
• m – masa [kg];
• v – volumul [m 3].

• Densitatea relativ ă: La o presiune și temperatur ă de referin ță , densitatea gazelor rezult ă
din rela ția:


=
, (1.5)

unde:
• 22,414 – volum ocupat de un kmol de gaz, în condi ții normale(m 3);
• M – masa molecular ă a gazului monocomponent(kg/kmol).

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul I pagina 11

• Vâscozitatea gazelor naturale: fenomenul numit vâscozitate este datorat mi șcarii tuturor
fluidelor care genereaz ă for țe interne între moleculele de fluid.
Vâscozitatea este o proprietate a gazului real, dar nu și a celui ideal, care este lipsit de frec ări
interne.Prin vâscozitate întelegem proprietatea pe care o au fluidele reale de a opune rezisten ță în
cazul în care dou ă straturi paralele se deplaseaz ă cu viteze diferite.

Văscozitatea gazelor depinde de compozi ția acestora
-scade cu densitatea,
-cre ște cu presiunea și cu temperatura.
Pentru a determina vâscozitatea unui gaz natural ut iliz ăm rela ției:

μ= μ0 
 ∗ !
"#$
 !
%, (1.6)
unde :
• µt – vâscozitatea dinamic ă t0C;
• µ0 – vâscozitatea dinamic ă t0 = 0 0C;
• T – temperatura absolut ă;
• C – constanta lui Sutherland: 112 pentru oxigen, 16 4 pentru metan, 225 pentru etan și 322
pentru propan.

• Factorul de volum al gazelor: reprezint ă raportul ocupat de o cantitate de gaze reale, în
condi ții de presiune și temperatur ă date, și volumul ocupat de aceea și cantitate de gaze în condi ții
normale sau standard:

00
TT
ppZbg= (1.7)
în care:
• bg – factorul de volum al gazelor, m 3N/m 3;
• Z – factorul de abatere sau de neidealitate;
• T – temperatura gazelor, K;
• T0 – temperatura normal ă, K;
• p – presiunea la care sunt supuse gazele, Pa;
• p0 – presiunea normal ă, Pa.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul I pagina 12

• Compresibilitatea: proprietatea corpurilor manifestat ă prin mic șorarea volumului lor sub
ac țiunea for țelor exterioare de compresiune.
Compresibilitatea este caracterizat ă cantitativ prin coeficientul de compresibilitate β și are
unitatea de m ăsur ă în S.I m 2/N:

,1
TpV
V

∂∂− =β (1.8)

• Căldura specific ă: reprezint ă c ăldura schimbat ă cu mediul exterior de c ătre unitatea de
cantitate de substan ță când aceasta î și modific ă temperatura cu un grad. Unitatea de cantitate de
substan ță poate fi exprimat ă:
• Masic:
TmQcΔ=, 

kgK kJ (1.9)
• Volumic: , 



KmkJ
3
N (1.10)
• Molar:
TnQCmΔ=,

kmolK kJ (1.11)

Pentru gaze perfecte, c ăldurile specifice sunt constante, pe când pentru ga ze reale depind de
temperatur ă și de presiune.

• Capacitatea caloric ă: a unei substan țe a c ărei temperatur ă termodinamic ă cre ște cu 1 K,
când prime ște cantitatea de c ăldur ă de 1 J.

TQCdd= (1.12)

unde:
• C este capacitatea caloric ă, J/K;
• T – temperatura gazelor, K;
• Q – cantitatea de c ăldur ă, J;

TVQC
NΔ=

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul I pagina 13

• Puterea caloric ă: reprezint ă cantitatea de c ăldur ă eliberat ă la arderea unei unit ăți de mas ă.
Unitatea de m ăsur ă în S.I. este [J/Kg].

VQPc= (1.13)

Puterea caloric ă inferioar ă.
Puterea caloric ă inferioar ă sub presiune constant ă a unui gaz combustibil reprezint ă
cantitatea de c ăldur ă produs ă prin arderea complet ă a unui m 3N de gaz, în urm ătoarele condi ții:
Gazul combustibil, aerul pentru combustie și gazele rezultate prin ardere s ă aib ă aceea și
temperatur ă și presiune;
Apa din gazul combustibil și apa format ă în timpul arderii se consider ă în stare de vapori.

Puterea caloric ă superioar ă
Puterea caloric ă superioar ă sub presiune constant ă a unui gaz combustibil reprezint ă
cantitatea de c ăldur ă produs ă prin arderea complet ă a unui m 3N din gaz, în urm ătoarele condi ții:
Gazul combustibil, aerul pentru combustie și gazele rezultate prin ardere s ă aib ă aceea și
temperatur ă și presiune;
Apa din gazul combustibil și apa format ă în timpul arderii în stare de vapori, se consider ă,
dup ă ardere, în stare lichid ă.

• Vaporizarea: reprezint ă fenomenul de trecere, în momentul în care o substa n ță i și schimb ă
starea de agregare, din lichid în stare de vapori.
Vaporii se numesc:= satura ți dac ă o sc ădere infinit mic ă de temperatur ă provoac ă lichefierea
= supraînc ălzi ți dac ă pentru lichefiere este necesar ă o sc ădere final ă de
temperatur ă.
Procesul invers vaporiz ării se nume ște condensare.
Fierberea este descris ă ca și procedeul de vaporizarea intens ă produs ă în toat ă masa
lichidului datorit ă unei absorb ții masive de c ăldur ă;
Evaporarea este descris ă ca o vaporizare mai lent ă, produs ă doar la suprafa ța licidului.
Vaporii suprasatura ți pot fi umezi sau usca ți. Cei umezi reprezint ă un amestec de vapori cu
pic ături foarte fine de lichid. Vaporii satura ți usca ți sunt cei în care nu mai exist ă nici o pic ătur ă
de lichid.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul I pagina 14

Titlul de vapori reprezint ă cantitatea de vapori satura ți usca ți dintr-un kg de vapori umezi.
Afirma ția titlul de vapori x = 0,8 înseamn ă c ă într-un kg de vapori umezi exist ă 0,8 kg vapori
satura ți usca ți și 0,2 lichizi.
Căldura latent ă de vaporizare reprezint ă cantitatea de c ăldur ă necesar ă pentru transformarea,
la temperatur ă constant ă și presiune variabil ă, a unui kg lichid în abur saturat uscat sau c ăldura
necesar ă pentru trecerea lichidului în stare de satura ție la aburul saturat uscat.[7]

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul II pagina 15

Capitolul II
Studiu de caz

2.1. Sistemnul na țional de transport gaze naturale
Cerin țele minine de calitate a gazelor din sistemul na țional de transport gaze naturale în
momentul de fa ță sunt urm ătorele:
1.S ă respecte compozi ția prezentat ă în tabelul de mai jos:
Tab. 2.1 Compoziía chimc ă a gazelor naturale din SNTGN
Compu șii gazului metan Continut în %
molare
metan (C1) minim 70
etan (C2) maxim 10
propan (C3) maxim 3,5
butan (C4) maxim 1,5
pentan (C5) maxim 0,5
hexan (C6) maxim 0,1
heptan (C7) maxim 0,05
octan (C8) si hidrocarburi superioare (C9) maxim 0, 05
azot (N2) maxim 10
dioxid de carbon (CO2) maxim 8
oxigen (O2) maxim 0,02
hidrogen sulfurat (H2S) maxim 6,8 mg/m3
etilmercaptan (C2H5SH)1 minim 8 mg/m3
sulf total pe o perioada scurta maxim 100 mg/m3
2.Punctul de rou ă al apei maxim -15°C.
3.Punctul de rou ă hidrocarburilor maximum 0°C.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul II pagina 16

4.Temperatura maxim ă admis ă a gazelor naturale 50°C.
5.Con ținutul de impurit ăți mecanice maxim 0.05 g/m3.

Operarea sistemul na țional de transport gaze naturale cuprinde urm ătoarele activit ăți:
 echilibrare comercial ă;
 contractare a serviciilor de transport gaze natural e;
 dispecerizare și regimuri tehnologice;
 măsurare și monitorizare calitate gaze naturale;
 odorizarea gazelor naturale;
 reglement ări,
 autoriz ări și licen țe – reglement ări tehnice și comerciale,
 activitatea de transport interna țional al gazelor naturale.

Fig .2.1. Cantitatea de gaze naturale transportate prin SNTGN 2005-2013[1]

Sistemul Na țional de Transport gaze naturale desf ăș oar ă în prezent și activitate de transport
interna țional al gaze naturale în zona de Sud-Est a ță rii prin trei conducte dup ă cum urmeaz ă:
• Fir 1: Transport interna țional al gazelor naturale pentru Bulgaria, lungimea
conductei este de 182 km cu dimetrul de 1000mm.

• Fir 2: Transport interna țional de gaze naturale pentru Turcia, Grecia, Maced onia,
lungimea conductei este de 181 km cu diametrul de 1 200mm.

• Fir 3: Transport interna țional de gaze naturale pentru Turcia, Grecia, Maced onia,
lungimea conductei este de 181 km cu diametrul de 1 200mm.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul II pagina 17

2.2. INFRASTRUCTURA S.N.T.G.N
Tab.2.2 Infrastructura S.N.T.G.N [1]
Infrastructura existenta a Sistemului national de t ransport (SNT):
Lungimea totala: 13.138 km, din care 553 km conductele de tranzit;
Numarul statiilor de comprimare: 5 statii de comprimare cu o putere totala instalata de
32 MW;
Numarul statiilor de comanda vane
si/sau a nodurilor tehnologice: 49 statii de comanda vane/noduri tehnologice;
Numarul statiilor de protectie
catodica: 1012 statii de protectie catodica;
Numarul instalatiilor de odorizare
gaze: 818 instalatii de odorizare gaze;
Diametrul conductelor: între 50 mm si 1200 mm;
Presiunea de operare: între 6 bar si 35 bar, tranzitul la 54 bar;
Interconectari ale SNT cu alte sisteme de transport / operatorii sistemelor adiacente:
Numar total: 9 puncte fizice de interconectare, dupa cum urmeaza :
• Csanádpalota / FGSZ (HU);
• Negru Voda I / Bulgartransgaz (BG);
• Negru Voda II / Bulgartransgaz (BG);
• Negru Voda III / Bulgartransgaz (BG);
• Mediesu Aurit Import / Ukrtransgaz (UA);
• Isaccea Import / Ukrtransgaz (UA);
• Isaccea I / Ukrtransgaz (UA);
• Isaccea II / Ukrtransgaz (UA);
• Isaccea III / Ukrtransgaz (UA);
Cu exceptia punctului fizic de interconectare Csaná daplota,
toate celelalte puncte fizice de interconectare sun t operate de
OST din România;
Interconectari ale SNT cu terminale GNL / operatori i sistemelor adiacente:
Nu este cazul
Interconectari ale SNT cu facilitatile de înmagazin are / operatorii sistemelor adiacente:

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul II pagina 18

Numar total: 7 puncte fizice de intrare / iesire conectate la fa cilitatile de
înmagazinare, dupa cum urmeaza:
• Sarmas / SNGN Romgaz SA;
• Balaceanca / SNGN Romgaz SA;
• Butimanu / SNGN Romgaz SA;
• Cetatea de Balta / SNGN Romgaz SA;
• Ghercesti / SNGN Romgaz SA;
• Urziceni / SNGN Romgaz SA;
• Tg. Mures / SC Depomures SA;
Aceste puncte fizice de intrare / iesire nu sunt op erate de
OST;
Interconectari ale SNT cu facilitatile de productie / producatorii:
Numar total: 137 puncte fizice de intrare, dupa cum urmeaza:
• 85 puncte de intrare / SNGN Romgaz SA;
• 43 puncte de intrare / SC OMV Petrom SA;
• 7 puncte de intrare / SC Amromco Energy SRL;
• 1 punct de intrare / SC Raffles Energy SRL;
• 1 punct de intrare / SC Lotus Petrol SRL;
Aceste puncte de intrare nu sunt operate de OST;
Interconectari ale SNT cu sistemele de distributie / operatorii sistemelor de distributie:
Numar total: 870 puncte fizice de iesire / 39 operatori de siste me de
distributie;
Interconectari ale SNT cu consumatorii directi / ti p consumator direct:
Numar total: 232 puncte fizice de iesire, dupa cum urmeaza:
• 18 centrale electrice pe gaz, cu o putere totala
instalata de 3.084 MW;
• 24 combinate industriale;
• 164 consumatori comerciali;
• 26 consumatori rezidentiali;
Aceste puncte fizice de iesire sunt operate de OST;
Interconectari între facilitatile de productie cu s istemele de distributie:
Numar total: 85 puncte fizice de intrare/iesire pentru livrarile directe de
gaze naturale;
Aceste puncte fizice de intrare/iesire sunt operate de OST;

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul II pagina 19

2.3. Descrierea oportunit ății și necesit ății proiectului BRUA
Acest proiect presupune construirea pe teritoriul României a unui gazoduct noi de transport
gaze naturale ce va interconecta Bulgaria de Austri a prin intermediul României și al Ungariaei.
Pe teritoriul României va facilita conexiunea dintr e Sta ția de Comprimare Gaze Podi șor și
Sta ția de M ăsurare Gaze Horia, pe direc ția Podi șor-Corbu-Hurezani-Ha țeg-Reca ș-Horia.
Gazoductul care este propus pentru construc ție va fi realizat din segmente din o țel cu
diametrul de 800mm (32“) și lungime de 12m, urmând a se desf ășura pe o lungime total ă de
528 km, cu o capacitate de a transporta gaze natura le la o presiune de 63 de bari. Traseul
conductei urmeaz ă direc ția general ă de la SE spre V, traversând urm ătoarele jude țe: Giurgiu,
Teleorman, Dâmbovi ța, Arge ș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Cara ș-Severin, Timi ș și Arad.
BRUA face parte dintr-un plan amplu, dezvoltat la nivel european, prin programul de
Proiecte de Interes Comun (PCI) al Uniunii Europene , urmând a se realiza par țial cu finan țare
comunitar ă.
Pentru implementarea proiectului compania de trans port gaze naturale inten ționeaz ă s ă
acceseze fonduri europene prin mecanismul „Connecti ng Europe Facility”.
Pentru a face posibil ă func ționarea acestei conducte este nevoie de o serie de elemente
tehnologice ce deservesc re țeaua de transport, dup ă cum urmeaz ă:
– 3 sta ții de comprimare gaze naturale (SCG): Podi șor, Bibe ști și Jupa;
– 43 de sta ții de robinete de sec ționare;
– 20 de sta ții de protec ție catodic ă.
În etapa de alegerea a variantei pe care o va urma traseul coductei, au fost analizate o
multitudine de rute alternative, iar cu ajutorul pr ocedurii de Evaluare a Impactului de Mediu
a fost identificat ă ruta care este cea mai scurt ă, evit ă a șez ări umane majore și acolo unde este
posibil, urmeaz ă infrastructura de gaz existent ă, evitând astfel un impact negativ adi țional.
În special traversarea Mun ților Carpati (zona cea mai sensibil ă din punct de vedere a
mediului și a solu țiilor tehnice) a fost analizat ă în detaliu, fiind aleas ă ruta cu impactul de
mediu cel mai redus. Construc țiile în zonele Natura 2000 ( cuprinde ariile de protec ție specială
avifaunistic ă (SPA) și siturile de importan ță comunitar ă (SCI)) au fost, de asemenea, reduse,
de și ruta trece prin mai multe astfel de zone protejat e ca și prin alte elemente liniare de
infrastructura ( țevi, rute de comunicare: drumurile și șine de tren, râuri și alte acumulari de
ap ă).

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul II pagina 20

Traseul conductei va fi, în general, paralel cu se c țiuni de conducte existente care apar țin
Sistemului Na țional de Transport Gaze Naturale. Pe anumite por țiuni, unele segmente ale
unor trasee de conducte preexistente vor fi înlocui te de noua conduct ă proiectat ă.
La alegerea traseului, pe anumite sec țiuni, au fost f ăcute unele devieri fa ță de traseul ce
urm ărea paralelismul cu conductele existente din motive de siguran ță în exploatare, dar și
având în vedere reducerea impactului asupra unor fa ctori de mediu.
Pe cât a fost posibil, traseul optimizat a urm ărit evitarea unor areale de interes conservativ
sau zone sensibile din punct de vedere a mediului, precum și zone de locuire.

Fig. 2.2 – Reprezentarea schematic ă a traseului BRUA (linie ro șie)[1]

Proiectul BRUA urm ăre ște atingerea urm ătoarelor obiective:
– diversificarea surselor de alimentare cu gaze natur ale a ță rilor europene;
– transportul spre pie țele Europene a rezervelor de gaze naturale din regi unea Caspic ă;

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul II pagina 21

– asigurarea unei capacit ăți de transport bidirec țional de 1,5 miliarde m 3/an gaze naturale
pe direc ția Bulgaria, pân ă la sfâr șitul anului 2019;
– dezvoltarea capacit ăți de transport bidirec țional pe direc ția Ungaria începând cu anul
2019 cu capacitate de aproximativ 4.4 miliarde m 3/an;
– atingerea unui nivel competitiv al costurilor de tr ansport și implicit al tarifelor de aplicat,
comparativ cu alte proiecte energetice.
– acoperirea tendin țelor de cre ștere constant ă și previzibil ă a consumului în ță rile europene
datorate unei sc ăderii constante pe termen mediu și lung a livr ărilor de gaze furnizate din
zona Rusiei;

Gazoductul BRUA va permite în viitor interconectare a cu restul gazoductelor care vor avea ca
surse poten țiale de alimentare, recent descoperitelor rezerve d e gaze din Marea Neagr ă cât și
gazele din Marea Caspic ă.
Gazoductul BRUA asigur ă înt ărire a stabilit ății și securit ăți ță rii din punct de vedere energetic
Totodat ă acest gazoduct se integreaz ă foarte bine în politicile Uniunii Europene de secu rizare a
furniz ării de gaze naturale c ătre pia ța european ă și diversificare a surselor de energie.

În aceste condi ții dezvoltarea pe teritoriul României a unei infras tructuri de transport gaze
naturale de la ță rmul M ării Negre pân ă la grani ța România-Ungaria reprezint ă un mare avantaj.

2.4. Abordare strategic ă
Pentru realizarea gazoductului BRUA, dat ă fiind extinderea proiectului pe 528 de
km, traseul se va împ ărți aproximativ la distan țe egale, pe sectoare de lucr ări. Au fost
delimitate astfel 5 sectoare de lucr ări, care acoper ă sec țiuni de aproximativ 100 km de
traseu de conduct ă fiecare.
Fiecare sector, la rândul lui, va avea amplasat ( aproximativ la mijlocul distan ței)
câte o organizare de șantier. Aferent fiec ărei organiz ări de șantier vor fi ini țiate lucr ări
pe 4 fronturi distincte de lucru, fiecare având res ponsabilitatea realiz ării unui sector de
conduct ă cuprins între 10 și 40 de km, în func ție de complexitatea traseului, structura
terenului, etc.
Aceast ă abordare permite urm ărirea fidel ă a ritmului de implementare a proiectului
și dirijarea eficient ă a resurselor, echipamentelor și materiilor prime într-un ritm
sus ținut. Fronturile de lucru care vor necesita efortur i, echipaje și ma șin ării suplimentare

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul II pagina 22

vor putea fi sus ținute de c ătre celelate fronturi, dezvoltând astfel un echilib ru materia și
tehnologic care vor conduce la respectarea timpului propus de finalizare al lucr ărilor.

Fig.2.3. Distribu ția organiz ărilor de șantier de pe traseul BRUA (EarthGoogle™)[1]

Organiz ările de șantier de pe traseul gazoductului vor fi urm ătoarele:
• Șantierul C ăld ăraru;
• Șantierul Gu șoieni;
• Șantierul Turcine ști;
• Șantierul Bucova; și
• Șantierul Reca ș.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 23
Capitolul III
Elemente tehnice ale proiectului BRUA

3.1. Descrierea tehnic ă de execu ție a proiectului BRUA
Gazoductul Brua va crea leg ătura dintre punctele de interconectare existente în tre sistemul
de transport gaze din Romania și sistemul de transport gaze din Bulgaria (la PI Gi urgiu) și cu
sistemul de transport gaze din Ungaria (la PI Csaná dpalota), printr-o conduct ă nou ă Podi șor –
Ha țeg – Horia și prin 3 sta ții de comprimare noi plasate pe traseul conductei, localizate în
apropierea localit ăților Podi șor, Bibe ști și Jupa.
Construirea conductei de transport gaze naturale Po di șor – Horia este structurat ă în dou ă faze:
A. Faza 1 :
• Conduct ă de transport gaze naturale Podi șor – Hurezani – Ha țeg – Reca ș;
• SCG Podi șor, SCG Bibe ști și SCG Jupa, fiecare dintre aceste sta ții fiind echipate cu
câte dou ă compresoare;
B. Faza 2 :
• Conduct ă de transport gaze naturale Reca ș – SMG Horia;
• Amplificare SCG Podi șor, SCG Bibe ști și SCG Jupa, fiecarei sta ții fiind ad ăugat câte
un agregat cu scopul de comprimare;
• Amplificare SMG Horia, ad ăugarea unei linii noi de m ăsurare.

Entitatea responsabil ă cu implementarea proiectului este compania de tran sport gaze
naturale din România, operatorul licen țiat al Sistemului Na țional de Transport Gaze Naturale
din țara noastr ă, iar investi ția urmeaz ă a se realiza pe o perioad ă de 4 ÷ 5 ani. În mod
obligatoriu proiectarea conductei de transport gaze naturale se va efectua în conformitate cu
”Normele tehnice pentru proiectarea și execu ția conductelor de transport gaze naturale".
Gazoductul trebuie proiectat în a șa fel încât s ă permit ă facil cur ățarea și inspec ția cu PIG
inteligent prin metoda numit ă godevilare.
Montarea gazoductului proiectat va fi sub adâncime a de înghe ț, respectiv la o adâncime
de 1m m ăsurat ă de la suprafa ța solului la generatoarea superioar ă a conductei, cu excep ția
subtravers ărilor c ăilor de comunica ție, în aceasta situa ție conducta se va monta la o adâncime
de cel pu țin 1.5m.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 24
De asemenea, un sistem de teletransmisie a datelor digitale va fi implementat. Linia de
comunica ție va fi constituit ă dintr-un grup de tuburi de fibr ă optic ă. Traseul fibrei optice va
fi paralel și de aceea și lungime cu traseul conductei, iar lucr ările de montaj fibr ă optic ă se vor
încadra în culoarul de lucru. Ruta cablului cu fibr e optice va fi marcat ă cu borne și markeri
electronici în toate locurile accesibile, mai pu țin în zona subtravers ărilor prin foraj.
Din punct de vedere juridic suprafe țele de terenuri ce urmeaz ă a fi afectate de lucr ări se
afl ă în extravilanul și intravilanul ora șelor respectiv comunelor men ționate apar ținând
proprietarilor particulari, administra țiilor locale, respectiv domeniului public.
Astfel, cea mai mare parte a BRUA (96,2%) se reg ăse ște în perimetre reglementate în
extravilanul localit ăților și doar o un mic procent (3,8%) se reg ăse ște cu perimetre de
intravilan, de regul ă fiind vorba de zone de traversare, ce au fost la r ândul lor alese astfel
încât densit ățile de locuire s ă fie limitate(vezi tabelul 3.1.).
Din punct de vedere economic folosin ța actual ă a terenului este: arabil, livezi, fânea ță ,
pădure, drumuri, c ăi ferate, cursuri de ap ă, construc ții și neproductiv.

La alegerea traseului optim s-au avut în vedere mai multe criterii precum:
– terenurilor agricole s ă fie afectate cât mai pu țin posibil;
– varianta cu cele mai pu ține necesit ăți de amenajare a terenului;
– alegerea zonelor cu risc minim de pericole nautra le;
– elemente tehnico-economice și privind construcía propri zis ă, precum și posibilit ăți de
supraveghere a conductei;
– impactul minim asupra mediului inconjur ător;
– siguran ță în exploatare;
– respectarea distan țelor de siguran ță obligatorii impuse;
– minimizarea impactului social.

Pentru alegerea traseului, s-a luat leg ătura cu administra țiile publice locale din toate zonele
și localit ățile traversate de gazoduct, cu scopul de a culege i nforma ții despre proiecte existente,
viitoare sau planificate.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 25

Tab.3.1. Încadrarea conducta BRUA în planurile de amenajare a a teritoriului[1]
Jude ț UAT Lungime intravilan
(m) Lungime extravilan
(m)
Giurgiu Buc șani 324,8 1345,0
Crevedia Mare 0,0 3214,8
Mâr șa 0,0 6321,8
Roata de Jos 0,0 10450,6
Teleorman Gratia 0,0 3884,1
Poeni 589,2 8336,9
Scurtu Mare 0,0 84,2
Tătărăștii de Jos 0,0 4759,7
Tătărăștii de Sus 0,0 2291,9
Dâmbovi ța Șelaru 0,0 3087,3
Arge ș Pope ști 0,0 6980,5
Izvoru 0,0 3477,5
Râca 0,0 3722,5
Căld ăraru 0,0 10775,4
Bârla 294,1 9830,9
Olt Corbu 0,0 4234,8
Potcoava 0,0 5728,8
Scornice ști 672,9 15457,4
Oporelu 0,0 6199,7
Priseaca 0,0 332,1
Teslui 0,0 7369,4
Streje ști 0,0 2557,1
Gr ădinari 0,0 6846,4
Vâlcea Ștef ăne ști 0,0 2385,4
Voice ști 0,0 1168,0
Dr ăgășani 198,8 4547,4
Sute ști 254,9 4062,4
Cre țeni 0,0 2417,5
Gu șoeni 612,0 8059,4
Măciuca 470,8 9445,9
Fârt ățești 326,5 3906,2

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 26
Tetoiu 147,6 5368,5
Lăcusteni 0,0 926,9
Zătreni 308 11917,8
Gorj Dănciule ști 251,7 3361,8
Stejari 0,0 5211,1
Hurezani 113,3 9792,7
Vladimir 375,8 8412,6
Bărb ăte ști 0,0 1087,2
Jupâne ști 205,8 8087,0
Târgu C ărbune ști 142,4 12912,5
Scoar ța 235,0 6657,6
Bălăne ști 437,2 9902,9
Bumbe ști Jiu 0,0 8164,6
Turcine ști 0,0 381,8
Schela 658,1 22230,0
Hunedoara Vulcan 5977,0 15200,7
Băni ța 1680,0 4379,9
Baru 1550,0 6629,0
Pui 230,0 8880,0
Săla șu de Sus 0,0 6438,8
Sânt ămărie Orlea 0,0 3980,2
Ha țeg 0,0 228,0
Tote ști 0,0 9254,4
Densu ș 0,0 2638,9
Sarmizegetusa 476,0 11471,8
Caras-Severin Băuțar 433,6 13073,1
Marga 407,5 4103,9
Zăvoi 0,0 5397,6
Oțelu Ro șu 2181,0 4157,0
Glîmboca 0,0 4025,5
Obreja 92,4 8766,0
Caransebe ș 0,0 1965,6
C-tin Daicoviciu 0,0 8889,8
Sacu 0,0 5291,6
Timi ș Gavojdia 0,0 15841,3
Lugoj 258,0 8723,5

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 27
Costeiu 0,0 7066,9
Belin ț 0,0 6299,7
Ghizela 0,0 4129,3
Topolov ățu Mare 0,0 7936,7
Reca ș 0,0 12988,6
Pi șchia 0,0 3154,8
Bogda 0,0 4220,4
Ma șloc 0,0 9271,7
Fibi ș 0,0 220,8
Arad Șagu 0,0 3349,0
Fântânele 1490,0 10049,8
Vladimirescu 363,9 11471,1
Total 21.758,3 m 507.191,4 m

Fig. 3.1. Suprapunerea BRUA cu zonele de intravilan (ro șu) și extravilan (verde)[1]

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 28
Operatorul licen țiat de transport gaze naturale poate ob ține cadrul legal pentru accesul în
teren, ob ținerea acordurilor proprietarilor de teren și dreptul de uz pentru asigurarea
func țion ării care este reglementat și de Legea nr. 123/2012 – Legea energiei electrice și a
Gazelor naturale actualizat ă, totodat ă existând și varianta juridic ă de expropriere în baza Legii
255/2010 privind exproprierea pentru cauz ă de utilitate public ă, necesar ă unor obiective de
interes na țional, jude țean sau local.
Suprafe țele de teren ce vor fi ocupate temporar sau definit iv se afl ă fie în proprietatea
public ă și privat ă a prim ăriilor localit ăților, fie în proprietatea statului, fie în propriet atea
particular ă a comunit ăților locale, sau a persoane fizice sau juridice, ia r o parte dintre acestea
sunt administrate de c ătre agen ții și autorit ăți na ționale din diverse domenii. Subsecvent se
va proceda la întocmirea documenta țiilor conforme pentru expropriere și/sau scoatere
temporar ă/permanent din circuit agricol/silvic a terenurilor de la nivelul amprentei conductei.
Pentru aceste exproprieri valoarea desp ăgubirilor și a taxelor de concesiune cuvenite
proprietarilor terenurilor afectate va fi calculat ă (negociat ă) conform legiilor în vigoare și va
fi achitat ă de c ătre beneficiarul lucr ărilor.
În conformitate cu prevederile “ Normelor Tehnice pentru proiectarea și execu ția
conductelor de transport gaze natural” lățimea culoarului de lucru pentru montajul conductei
este de:
-21 m pentru terenuri agricole, p ăș une, fâna ț și neproductive;
-14 m pentru zonele de vii, livezi, p ădure.
În zonele cu pante transversale mai mari de 5 0 se vor executa terase pentru montarea conductei
de transport gaze naturale. L ățimea teraselor va fi de 10 metri.
Fig. 3.2. Organizarea culoarului de lucru cu l ățime de 21m

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 29
• Suprafa ța total ă de teren care va fi ocupat ă cu lucr ările privind construirea obiectivului de
investi ții este de aprox. 1083 ha din care suprafa ța de teren ocupat ă temporar este de aprox.
1071 ha iar suprafa ța de teren ocupat ă definitiv este de aprox. 12 ha.
• De-a lungul traseului, pe cele 11 jude țe, conducta de transport gaze traverseaz ă:
-căi de comunica ție (c ăi de comunica ții de utilitate public ă: drumurile na ționale DN,
drumurile jude țene DJ, drumurile comunale DC, linii de cale ferat ă CF; drumuri de utilitate
privat ă).
3.2. Asamblarea și montarea conductei

Punerea conductei în pozi ție final ă se va face tinând cont de terenul din zon ă și condi țiile
oferite, respectiv de construc țiile și instala țiile întâlnite pe traseul conductei astfel:
• pe tronsoane îmbinate prin sudur ă electric ă în fir pe marginea șan țului și lansarea în
șan ț în pozi ție definitiv ă;
• țeav ă cu țeav ă și lansarea în șan ț în pozi ție definitiv ă;
• asamblarea firului de conduct ă în șan ț în pozi ție definitiv ă se va realiza prin suduri
executate "la pozi ție" în gropi de pozi ție.
Fig .3.3. Lansarea tronsonului de conduct ă în șan ț[6]

Lansarea conductelor presupune mai mult timp decât efort și trebuie f ăcut ă cu mare aten ție
deoarece este un moment critic în care conducta poa te fi deteriorată, indoit ă sau izolta ția acesteia
poate fi deteriorat ă, urmând ca pe viitor sa prezinte o vulnerabilitate cu risc ridicat la deteriorare.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 30

În vederea elimin ării defectelor de suprafa ță și a zonelor cu abateri geometrice, în toate
fazele de execu ție a îmbin ărilor sudate, se va efectua verificarea de c ătre:
• sudorul executant;
• șeful de echip ă;
• personal CTC autorizat; responsabilul tehnic cu su dura.

Toate sudurile se vor controla atât vizual cât și nedistructiv în propor ție de 100%.
Controlul sudurilor este indicat a se face prin ga magrafiere sau ultrasunete, cu asigurarea
înregistr ărilor, cu ajutorul aparatelor specializate.

Fig.3.4. Schema func țional ă a procesului tehnologic de amplasare a BRUA[1]

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 31
Opera țiile înainte de montarea conductei sunt:
• verificarea și rectificarea fundului șan țului: s ă fie format numai din por țiuni drepte
între dou ă gropi de pozi ție adiacente și s ă nu prezinte obiecte ie șite în relief care ar
deteriora izola ția conductei;
• verificarea izola ției;
• verificarea coresponden ței dintre profilarea firului de conduct ă cu cea a șan țului;
• verificarea utilajelor de lansare.

Opera țiile dup ă montarea conductei în pozi ție definitiv ă sunt:
• verificarea și izolarea tuturor sudurilor, executate în gropi de pozi ție;
• executarea "picioarelor de p ământ" pentru asigurarea stabilit ății conductei, în zonele
cu probabilitate mare de inundare natural ă a șan țului;
• distan ța maxim ă între "picioare" : cca. 10 m
• în ălțimea minim ă a "piciorului" : cca. 3 m

Astuparea cu p ământ a conductei, dup ă montarea în șan ț se va realiza tot manual și
mecanizat, conform „Norme tehnice pentru proiectare a și execu ția conductelor de transport gaze
naturale".
Astuparea conductei se va face numai dup ă:
– verificarea și izolarea tuturor sudurilor, executate în gropi de pozi ție;
– montarea prizelor de poten țial (unde este cazul);
– realizarea stratului de p ământ cernut;
– realizarea drenajelor cu r ăsufl ători (unde este cazul).
Astuparea șan țului se va realiza cu p ământul rezultat de la s ăpătur ă și depozitat pe
marginea șan țului, în final depunând stratul vegetal depozitat s eparat.
În terenurile agricole, dup ă acoperirea conductei, stratul vegetal se va reface astfel ca dup ă
tasare terenul s ă ajung ă la profilul ini țial.
Pe por țiunea subtravers ării canalelor de desecare, conducta se va betona pe ntru asigurarea
ei la împingerea de jos în sus a for ței hidrostatice.
Adâncimea de pozare a conductei se va realiza dup ă caz de la 1,50 m la 2,0 m de la cota
inferioara pân ă la generatoarea superioar ă a conductei betonate.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 32

3.3. Echipamentele necesare lucr ărilor
Dot ări:
La jum ătatea distan ței între dou ă sectoare se reg ăse ște câte un front de lucru care va
fi dotat cu urm ătoarele utilaje necesare pe durata construc ției.
Tab .3.2 Lista utilajelor din dotarea unei echipe de lu cru cuprinde:
Utilaje grele – 4 lansatoare de conduct ă, având câte 20t;
– 1 excavator cu cupe rotative tip ER7 de 37t
– 1 buldozer mediu (22t);
– 1 buldozer u șor (12t);
– 1 excavator mediu 20t);
– 1 buldoexcavator
Autovehicule
și rulote – autocistern ă (sau remorc ă tractat ă) pentru ap ă;
– 4 autocamioane (4 axe);
– 1 tractor cu remorc ă;
– 1 rulot ă magazie;
– 1 rulot ă vestiar echipat ă cu punct de prim-ajutor;
– 1 rulot ă birou;
– 1 agregat generare electricitate (electrogenerator) ;
Echipamente – 6 invertoare de sudur ă;
– 1 agregat de sudur ă;
– 4 motopompe;
– 2 motocompresoare;
– 1 agregat generare electricitate (electrogenerator) ;

Fiecare echip ă din cadrul frontului de lucru va fi dotat ă cu unelte de mân ă (lope ți, cazmale, scule
de mân ă, etc.) și fiecare lucr ător va purta echipamentul de protec ție specific lucr ărilor.
Dup ă caz, lista utilajelor va fi completat ă (prin contractare punctual ă) cu:
– automacara;
– pomp ă beton;
– autospecial ă transport beton preparat (cifa);
– înc ărc ătoare frontale, etc.
Transportul tronsoanelor de conduct ă se va face cu autocamioane TG cu platform ă de 12-14m .

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 33
La nivelul fiec ărei forma ții de lucru se va amplasa și câte o toalet ă mobil ă, cu bazin etan ș, tratat
chimic, vidanjabil.

3.4. Tehnicile abordate privind realizarea proiectulu i
3.4.1. Transportul tronsoanelor de țeav ă către frontul de lucru
• Pentru realizarea gazoductului BRUA se vor utiliza tronsoane de țeav ă din o țel în lungime de
câte 12-14m, cu diametru exterior de 800mm (32inch) .
• Segmentele de țeav ă de 800mm pot fi procurate din afara ță rii. Transportul c ătre șantiere a
acestor tronsoane de țeav ă se va realiza cu ajutorul trenurilor pe cale ferat ă (CF) sau cu nave
speciale, maritim, în func ție de sursa de aprovizionare și oportunit ățile de transport. Dupa ce
au ajuns în cadrulor sta țiilor CF, transportul se va face prin intermediul m ijloacelor auto, cu
ajutorul camioanelor cu semiremorc ă (TIR), nefiind nevoie de asumarea unor transportur i
speciale, agabaritice.
• Transportul materialelor necesare BRUA va fi o acti vitate complex ă ce va presupune un efort
considerabil dat ă fiind amploarea și complexitatea proiectului. Se estimeaz ă c ă pentru
realizarea celor 528 de km ai conductei, vor fi nec esare aproximativ 44.000 de segmente de
țeav ă în lungime de 12m (standard). Știut fiind c ă un transport în condi ții standard (TIR cu
platform ă TG, semiremorc ă) va putea asigura transportul unui num ăr de 4 astfel de segmente,
necesarul de curse va fi de 11.000.
• Pe traseul BRUA, urmeaz ă a fi organizate 15 depozite de țeav ă (din care 5 dintre acestea fiind
amplasate în cadrul organiz ărilor de șantier). De la nivelul depozitelor de țeav ă se va asigura
aprovizionarea celor 5 organiz ări de șantier. Solu ția de realizare a unor astfel de depozite de
țeav ă va conduce la minimizarea consumurilor energetice și astfel la diminuarea amprentei
ecologice a proiectului.
• Transportul țevii de la nivelul depozitelor de țeav ă se va face spre fronturile de lucr ări de-a
lungul culoarului de lucru, cu ajutorul tractoarelo r cu remorci speciale.

3.4.2. Preg ătirea terenului și excavarea șan țului
• Lucr ările de excavare vor respecta prescrip țiile impuse prin care sunt prev ăzute a fi respectate
urm ătoarele cerin țe:
-pentru terenurile din zonele de câmpie și deal, de unde lipse ște materialul grosier
(pietre de mari dimensiuni) se procedeaz ă la decopertarea orizontului de sol vegetal și

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 34
depozitarea temporar ă, urmând ca solul excavat s ă fie utilizat pentru rambleiere, iar solul
vegetal urmând a se utiliza pentru recopertare;
-pentru teren urile din zonele de munte (sau acolo unde solul este amestecat cu material
grosier (pietre de mari dimensiuni, teren stâncos), se procedeaz ă la decopertarea orizontului
de sol vegetal și depozitarea temporar ă, urmând ca solul excavat, înainte de a fi utilizat pentru
rambleiere s ă fie m ărun țit, utilizându-se o sta ție mobil ă de concasare. Dup ă rambleiere solul
vegetal va fi utilizat pentru recopertare;
• Lucr ările de excavare se vor realiza în cea mai mare par te mecanizat. Pe lâng ă utilizarea unor
excavatoare uzuale (tip Castor) de tonaj mediu, în arealele mai sensibile (culoare de p ădure,
zone cu exces de umiditate, în proximitatea zonelor de locuire) se vor utiliza excavatoare de
capacitate mai mic ă și buldoexcavatoare.
• Realizarea terasamentelor: unele sectoare ale trase ului BRUA vor impune realizarea unor
lucr ări de terasament, în special în zonele unde traseul conductei se desf ăș oar ă pe curb ă de
nivel, dar și în perimere cu instabilitate crescut ă a terenului.
Lucr ările de terasare vor presupune realizarea unui șan ț de deschidere, urmând apoi ca structura
geometric ă a lucr ărilor s ă preia elementele de conformare a unor cariere, cu unghiuri care s ă
asigure stabilitatea versan ților. Excesul de material excavat se va utiliza loc al ca material de
rambleiere a unor martori de eroziune sau a unor co ncavit ăți.
3.4.3. Tehnica forajelor orizontale

Cu scopul de a diminua impactul asupra mediului (în special în cazul travers ării unor cursuri
de ape importante), dar și de a evita unele disfunc ționalit ăți în zonele de intersectare a unor c ăi
de transport și comunica ții (CF, drumuri na ționale, etc.), s-a ales solu ția de realizare a forajelor
orizontale. Forajele orizontale dirijate se realize az ă cu ajutorul unor echipamente specializate
ce sunt compuse din elemente de foraj și percu ție. Forajele urmeaz ă a se realiza de la ambele
capete.
Fig.3.5. Schema de realizare a forajelor orizontale dirijate [1]

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 35
3.4.4. Execu ția sudurilor pentru îmbinarea tronsoanelor
Tronsoanele de țeav ă vor fi în șiruite de a lungul șan țului, fiind transportate pe
amplasament din depozitele de țeav ă, cu ajutorul autocamioanelor din dotare.
Tronsoanele vor fi inspectate, verificându-se în mo d particular structura izola ției de
protec ție. Izola ția va fi ref ăcut ă acolo unde se poate și e nevoie, iar acolo unde vor fi identificate
avarii semnificative, tronsoanel de țeav ă vor fi înlocuite.
În procesul de control al calit ății sudurilor electrice executate pentru îmbinarea țevilor
se va folosi metoda de gamagrafiere, gradul radia țiilor este sc ăzut, încadrându-se în limitele
admise, nefiind necesare m ăsuri suplimerntare de protec ție în afara celor luate de laboratorul
specializat.
Dup ă certificarea conformit ății sudurilor, se va trece la completarea izola ției prin
aplicarea man șoanelor termocontractile. Înc ălzirea acestora se va face cu ajutorul unor l ămpi cu
butan.
Eventualele fisuri sunt marcate și se iau m ăsuri de remediere, prin refacerea sudurilor.
Tronsoanele finalizate sunt sudate apoi unul de cel ălat prin intermediul unor suduri
atente și verificate prin gammagrafiere.
3.4.5. Lansarea tronsoanelor în șan țul final
Tronsoanele de țeav ă vor fi lansate în tran șeea excavat ă ce are a șternut un pat netezit
manual, de nisip, în grosime de 12 cm, ce va asigur a o bun ă a șezare a acesteia.
Lansatoarele de conducte sunt utilaje specializate , ce folosesc de regul ă șasiul unor
buldozere, ce sunt prev ăzute pe o latur ă cu un bra ț de macara, iar pe latura opus ă este amplasat ă o
contragreutate.
Lansarea tronsoanelor de țeav ă se realizeaz ă prin raza elastic ă a conductei, iar num ărul
lansatoarelor este dimensionat în func ție de diametrul conductei. Aceste utilaje pornesc d e la o
extremitate a conductei spre cealalt ă, coborând treptat, câte o sec țiune a conductei. Odat ă atins
fundul șan țului, utilajul de la cap ăt se mut ă în fa ța primului utilaj, opera ția repetându-se treptat,în ă
la lansarea întregului tronson, cap ătul îns ă fiind l ăsat în afara tran șeei, preg ătindu-se sudarea, în
continuare a tronsoanelor consecutive.

Fig.3.6. In șiruirea, lansarea și inspec ția izola ției conductei[1]

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 36

3.4.6. Probe de rezisten ță pneumatic ă și hidraulic ă
• Dup ă lansarea conductei și acoperirea cu p ământ a acesteia, se trece la realizarea probelor
tehnologice, pe tronsoane de câte 5 km.

A. Faza de testare a rezisten ței: se poate realiza fie prin metoda pneumatic ă, fie prin cea
hidraulic ă, functie de clasa de locatie a tronsoanelor de c onducta.
În acest proces pentru efectuarea probei de reziste n ță se utilizeaz ă:
-ap ă pentru tronsoanele de conduct ă montate în clasa 3 de loca ție;
-aer (pneumatic) pentru tronsoanele de conduct ă montate în clasa de loca ție 1a, 1b și 2.

Testarea rezisten ței conductelor cu apa: apa este prelevat ă din imediata proximitate a
amplasamentelor, din corpuri de suprafa ță . Apa este transportat ă pe amplasamente cu ajutorul
unor autocisterne prev ăzute cu sisteme de filtrare, cu scopul de a evita i ntroducerea de corpuri
str ăine, mâl sau alte impurit ăți în corpul conductelor. Apa este introdus ă în tronsoanele de
testare prin intermediul unor conectori special con forma ți. Probele tehnologice sunt realizate
prin pomparea apei în conducte, pân ă la umplerea acestora și cre șterea presiunii prin
intermediul unor compresoare de mare debit. Dup ă validarea probelor de rezisten ță mecanic ă,
apa din tronsoanele testate este pompat ă, urmând a fi reutilizat ă pentru testarea urm ătoarelor
tronsoane.

B. Faza de testare a etan șeit ății: Conform procedurilor curente de testare a etan șeit ății
conductelor de transport, proba de etan șeitate se va face cu aer.
Metoda de testare a etan șeit ății cu aer const ă in presurizarea sistemului cu aer la înalt ă presiune
(de obicei aer sau azot uscat). Tronsonul de conduc t ă este apoi izolat de la alimentarea cu aer
și dup ă o perioad ă de timp numita perioada de stabilizare, presiunea intern ă a tronsonului de
conduct ă este monitorizat ă în timp. Diferen ța de presiune ∆p este măsurat ă în timp. Dac ă
presiunea din sistem scade cu vitez ă mare înseamn ă că exist ă sc ăpări semnificative în
component ă și trebuiesc verificate îmbin ările sudate. Dac ă presiunea sistemului scade cu o
vitez ă mica, din nou avem aceea și problem ă necesitând verificarea îmbin ărilor dintre
conducte.
Cazul favorabil este atunci când presiunea r ămâne constant ă în sistem/tronson.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 37

3.4.7. Lucr ări de defri șare
• Lucr ările de defri șare desigur c ă au un impact semnificativ asupra factorilor de med iu. În cazul
proiectului de fa ță , defri șă rile ce urmeaz ă a fi efectuate vor conduce la o schimbare profund ă
morfologic ă și func țional ă a biocenozelor, nefiind vorba doar de ac țiuni de exploatare
forestiere ce permit refacerea ulterioar ă a covorului vegetal lemnos. Litiera este la rândul s ău
îndep ărtat ă, iar orizonturile superficiale de sol, cu un con ținut mare de humus și materie
organic ă sufer ă o transformare semnificativ ă, pe fâ șia de monitorizare (cu l ățimea de 8m), ce
va fi p ăstrat ă, urmând a se men ține o structur ă biocenotic ă de tipul paji știlor.
• Exploatarea p ădurii este un proces complex ce presupune o tehnolo gie specific ă reglementat ă
de o serie de norme și care presupune o succesiune de opera țiuni bine stabilite.
• Procesele de exploatare cuprind o serie de opera ții specifice:
-recoltarea: este alc ătuit ă din opera țiile de doborâre, cur ățire de cr ăci și sec ționare;
-colectarea: constituie procesul de deplasare a lem nului de la locul recolt ării (de la cioat ă)
pân ă la o cale de transport cu caracter permanent și cuprinde opera țiile de adunat și
apropiat, adeseori intervenind și o opera ție intermediar ă denumit ă scos.

3.4.8. Stabilirea zonelor de protec ție și de siguran ță
• In conformitate cu Normele tehnice pentru proiectar ea și execu ția conductelor din
amonte și de transport gaze naturale – 2006, în lungul tras eului BRUA se va stabili o
zon ă de siguran ță cu l ățimea de 400m (câte 200m de o parte și de cealalt ă a axului
conductei de transport gaze) și care va include și zona de siguran ță în l ățime de 40m
(câte 20 m de o parte și de alta a axului conductei).
• In zona de protec ție nu se vor executa lucr ări f ără aprobarea prealabil ă a operatorului
licen țiat care exploateaz ă conducta de transport gaze; totodat ă este interzis ă construirea
de cl ădiri, plantarea de arbori sau angajarea unor activi t ăți de natur ă s ă pericliteze
integritatea conductei. In cazul acestei conducte e ste de preferat ca culoarul de lucru ce
traverseaz ă perimetre forestiere, la terminarea lucr ărilor s ă fie redus, p ăstrându-se doar
un culoar de monitorizare cu deschiderea de 2m, ast fel încât impactul cauzat de
fragmentare s ă fie minimizat.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 38

Fig.3.7. Planul zonelor de protec ție și de siguran ță pentru conductele de transport gaze
naturale[1]

3.5. Investigarea conductelor de transport gaze naturale cu ajutorul
echipamentelor speciale de tip PIG

Numele de P.I.G. provine de la: "Pipeline Inspectio n Gauge" sau "Pipeline Intervention Gadget"
din limba englez ă și este echipametul utilizat în cadrul opera țiunilor de godevilare, opera țiuni care
pot fi de mentenan ță , f ără a opri transportul gazelor naturale.

3.5.1 Generalit ăți ale procedurii de godevilare

Procesul de godevilare al unei conducte const ă în cur ățarea interioar ă a unui tronson de
conduct ă și inspectarea tronsonului respectiv cu un aparat sp ecializat (PIG), în vederea
determin ării eventualelor defecte ap ărute în urma exploat ării conductei.

Cur ățarea interioar ă a conductei se face în mod controlat, f ără nici un efect asupra mediului
extern, eliminarea eventualelor impurit ăți se efectueaz ă în sta ția final ă de primire a PIG-ului,
în recipien ți specializa ți.

Lucr ările aferente transform ării conductei în conduct ă godevilabil ă, constau în:
– verificarea unor racorduri, diametre și raze de curbur ă în punctele stabilite;
– înlocuirea unor tronsoane de conduct ă, înlocuirea unor robine ți afla ți pe firul conductei
sau pe racorduri c ătre SRM-uri în punctele stabilite;

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 39
– eliminarea unor robine ți de pe firul conductei, eliminarea unor refulatoar e, eliminarea
unor separatoare în punctele stabilite,
– montarea unor îmbin ări electroizolante, refacerea unor împrejmuiri cu p anouri din plas ă
de sârm ă în punctele stabilite.

Cur ățirea și inspectarea cu PIG este necesar ă pentru:
-mărirea capacit ății de transport;
-siguran ța în exploatare a conductei;
-cunoa șterea st ării exacte a conductei;
-identificarea rapid ă a posibilelor defecte
Fig.3.8. Gar ă lansare PIG

Verificarea st ării interioare prin utilizarea metodei de inspec ție „in-line”. Metoda const ă în
verificarea st ării tehnice a tubulaturii conductelor și depistarea anomaliilor de tip lips ă de
material, indenta ții și fisuri, prin examinarea conductei cu ajutorul ins trumentelor de tip PIG
inteligent.

Verificarea st ării interioare prin utilizarea metodei de inspec ție „in-line” se recomand ă s ă se
execute astfel:
• pentru conducte în clasa 1 de loca ție: o dat ă la 10 ani;
• pentru conducte în clasa 2-4 de loca ție: o dat ă la 5 ani.

Aceast ă metod ă permite m ăsurarea cu precizie a adâncimii, lungimii și l ățimii coroziunii
interioare precum și a ovaliz ării conductei.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 40
Coroziunea poate fi :
• coroziune în puncte;
• coroziune datorita curgerii;
• coroziune general ă;
• găurirea peretelui.

Fig.3.9.- Defectele unei conducte
3.5.2 Utiliz ările PIG-urilor

Exista patru mari scopuri pentru care utiliz ăm echipamentul PIG:
– Separarea fizic ă între diferite fluide care curg prin conduct ă;
– Cur ățarea intern ă a conductelor;
– Inspectarea st ării pere ților conductelor (cunoscut ă și ca un instrument de inspec ție „în
linie” (ILI));
– Captarea și înregistrarea informa țiilor geometrice referitoare la conducte (de exempl u,
mărime, pozi ție).

Fig. 3.10. Cur ățirea conductei cu PIG

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 41

2.5.3 Localizarea PIG-ului

Verificarea loca ției este adesea realizat ă de instrumente de suprafa ță care înregistreaz ă
trecerea PIG-ului fie prin transmisie sonor ă, magnetic ă, radio, fie prin alte mijloace. Senzorii
înregistreaz ă când detecteaz ă trecerea PIG-ului (ora de sosire); acesta este apo i comparat cu
înregistrarea intern ă pentru verificare sau ajustare.

Senzorii externi pot avea capacitatea sistemului Gl obal Positioning System [GPS] pentru
a ajuta la localizarea lor. Câ țiva indicatori de trecere a PIG-urilor transmit tre cerea acestuia, timpul
și loca ția, prin intermediul leg ăturii prin satelit. PIG-ul în sine nu poate folosi GPS-ul deoarece
țevile metalice blocheaz ă semnalele prin satelit.

Dup ă terminarea procesului de purjare, datele de pozi ționare de la senzorii externi sunt
combinate cu datele de evaluare a conductelor (coro ziune, fisuri etc.) de la PIG pentru a furniza o
hart ă a defectelor specific ă conductei.

Fig.3.11. PIG inteligent[4]

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 42

Fig.3.12. PIG Multifinger[5]

3.6. Sisteme de monitorizare și supraveghere

• Sistemul de achizi ție date și comenzi
Acest sistem este structurat pe 4 niveluri:
– nivelul 0 – se pozi ționează la jum ătatea distan ței dintre dou ă sta ții de protec ție catodic ă și va
achizi ționa date privind poten țialul conduct ă-sol. Transmisia datelor se face numai prin fibr ă
optic ă ;
– nivelul 1 – se va implementa la fiecare d intre sta țiile de robinete și asigur ă măsurarea,
achizi ția sigur ă și permanent ă a mărimilor din sistem cu ajutorul senzorilor și traductoarelor. To ți
traductoarii de m ăsurare a presiunii și temperaturii se conecteaz ă direct în modulele de I/O ale
PLC-urilor. La acest nivel se monteaz ă și cabinete de comand ă și control (tablouri de automatizare
cu PLC și HumanMachineInterface) pentru comanda, monitoriza rea și automatizarea robinetelor.
Printr-o interfa ță serial ă cu protocol de comunica ție Modbus RTU se va realiza comanda și
achizi ția datelor aferente. PLC-urile din aceste tablouri vor achizi ționa date și vor transmite

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 43
comenzi de la/la sta țiile de protec ție catodic ă. La fiecare din sta țiile de robinete se monteaz ă
sisteme de transmisie date prin fibr ă optic ă și prin GPRS ca sistem de rezerv ă;
– nivelul 2 – este format din dispeceratul local, montat la sta țiile de comprimare de pe traseul
conductei cu rolul de a achizi ționa datele din amonte de sta ția de comprimare, de a transmite date
de la / la nivelele inferioare / superioare precum și de a lua decizii și trimite comenzi de la nivelele
superioare c ătre nivelele inferioare;
– nivelul 3 – este format din Dispeceratele Na ționale care vor comunica cu dispeceratul montat la
sta țiile de comprimare de pe traseul conductei. Transmi sia de date între nivelul 2 și 3 se face prin
re țele VPN și prin GPRS.

Fig .3.13 Sistem Scada [2]

• Sisteme de detectare a s ăpăturilor neautorizate pe traseul conductei
Sistemul de monitorizare pentru s ăpături neautorizate pe traseul conductei achzi țoneaz ă date
privind intensitatea vibra țiilor din apropierea conductei pe care le transfor m ă apoi în impulsuri
electromagnetice și se execut ă pe diferite niveluri de automatizare și supraveghere:
– nivelul 1 – se instaleaz ă la fiecare 30- 40 km de conduct ă. Senzorii achizi ționeaz ă datele
transmise prin fibra optic ă senzitiv ă privind săpăturile neautorizate și le transmite c ătre
dispeceratul. De asemnea, transmisia datelor se fac e atât prin fibr ă optic ă și prin GPRS;
– nivelul 2 – este format din dispeceratul local a l fiec ărei sta ții de comprimare;
– nivelul 3 – este format din Dispeceratul Central Media ș care va comunica cu dispeceratul
local.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 44
• Sistemul de monitorizare a efrac ției la sta țiile de robinete
Sistemul de monitorizare a efrac ției este alc ătuit din camere video și senzori de prezen ță care vor
alarma imediat prezen ța la aceste sta ții.
Sesizarea unei efrac ții se face de asemnea pe niveluri incepând de la se nzori, pân ă la nivelul
superior reprezentat de Dispeceratul Media ș.
Transmisia de se face prin re țele VPN și prin GPRS.

• Sistemul de monitorizare a incendiului și prezen ței gazelor la sta țiile de robinete
Sistemul de monitorizare a incendiului se execut ă pe niveluri de automatizare și supraveghere și
este compus din centrala de incendiu, senzorii de d etec ție în infraro șu și senzorii de prezen ță
gaze. Informa ția este disponibil ă în timp real operatorilor din dispeceratul de la n ivelul 2 care
decide dac ă este necesar ă prezen ța pe teren a unei echipe de interven ție.

3.7. Evaluarea impactului

3.7.1 Zgomotul aferent construc ției
Conform legilor în vigoare, în România, poluare fo nic ă (zgomotul) respect ă standardul
STAS 10009/1988: Acustica urban ă, unde sunt specificate limitele maxime admisibile ale
nivelurilor de zgomot.
Standardul apreciaz ă limitele admisibile ale zgomotului urban aferent î n special traficului
rutier și conchide c ă:
• str ăzile (colectoare) de categoria III au nivelul acust ic maxim admisibil de 65 dB(A);
• str ăzile (conectoare) de categoria II au nivelul acusti c maxim admisibil de 70 dB(A).
În plus, STAS consider ă c ă nivelul acustic maxim admisibil la limita unei zon e industriale din
apropierea unei zone urbane este de 65 dB(A).
Totu și trebuie s ă ținem cont c ă faza de construc ție a proiectului este în principal o activitate pe
termen scurt, în evolu ție rapid ă și impactul zgomotului și vibra țiilor din timpul construc ției va fi
unul pe termen foarte scurt; acest aspect trebuie s ă fie luat în considerare în evaluarea și aprecierea
impactului rezultant.
Surse de zgomot
• Excav ări în zone stâncoase dure –(Mun ții Carpa ți) procesul presupune înaintarea prin
zonele cu roc ă dur ă cu ajutorul picamerelor, în special de-a lungul p ărților traseului în care
conducta traverseaz ă Mun ții Carpa ți.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 45
• Foraj orizontal –Procedeul va fi utilizat de-a lung ul traseului conductei unde este necesar
să se subtraverseze drumuri și râuri mai mari, printre care Neajlov, Olt, Jiu, R âul Mare,
Gilort, Timi ș și Mure ș.
• Construirea sta țiilor de compresoare gaz (SCG) – Procedeul de beton are și compactare
prin vibra ții a funda țiilor poate fi un exemplu de opera ție major perturbatoare, generatoare
de zgomot puternic pe durata execut ării.

3.7.2 Zgomotul aferent pozi țion ării conductei
Pentru a evalua zgomotul produs de ultima faz ă a construirii conductei, respectiv
pozi ționarea conductei, am împ ărțit opera țiunea în trei sarcini cur ățarea loca ției, excavarea loca ției
și pozi ționarea conductei.

Tab .3.3 Echipamente pentru pozi ționarea conductei
Cur ățarea loca ției Excavarea șan țurilor Pozi ționarea conductei și
reumplerea șan țurilor
•Utilaje și echipamente
fixe/mobile
• 1 Buldozer
• 1 Înc ărc ător pe ro ți
• 1 Excavator pe șenile
• 1 Vehicul de livrare •Utilaje și echipamente
fixe/mobile
• 1 Excavator pe șenile
• 1 Autobasculant ă de teren
• 1 Generator electric cu motor
diesel
• 1 Pomp ă de ap ă
• 1 Vehicul de livrare •Utilaje și echipamente
fixe/mobile
• 1 Excavator pe șenile
• 1 Ma șin ă de îndoit conducte
• 1 Ma șin ă de sudur ă
• 1 Autobasculant ă de teren
• 1 Generator electric cu
motor diesel
•1 Macara pe șenile

Ținând cont c ă opera țiunile se efectueaz ă pe timp de zi când limita maxim ă admisibila este
de 65dB, nu se preconizeaz ă niciun efect semnificativ dac ă receptorul se afl ă la o distan ță mai
mare de 150m de zona de construc ție.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție
Capitolul III pagina 46

3.7.3 Solu ții de minimizare a zgomotului

Măsurile suplimentare care ar putea s ă fie luate în considerare pe șantier (dac ă o evaluare
suplimentar ă face dovada unei necesit ăți în acest sens) sunt urm ătoarele:
• Gardul de antifonare pe în ălțime/lateral;
• Diguri de p ământ instalate în jurul perimetrului șantierului;
• Panouri de antifonare/reducere a nivelului acustic suplimentare la pere ții exteriori ai cl ădirii;
• Proiectarea structurii acoperi șului cu extra antifonare;
• Izola ție la vibra ții cum ar fi benzi de izolare din cauciuc între uti laj și podeaua cl ădirii;
• Sisteme de c ăptu șire a u șilor, obloanelor și ferestrelor cl ădirii;

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul IV pagina 47
Capitolul IV
Analiza economic ă

4.1 Surse de finan țare
Proiectul gazoductului BRUA este foarte important p entru întreg continentul European, de
aceea va avea o sus ținere financiar ă puternic ă din partea Uniunii Europene și a B ăncii Europene
de Investi ții, prescurtat BEI. Sursa principal ă de finan țare a acestui proiect o acord ă Banca
European ă pentru Reconstruc ție și Dezvoltare, prescurtat BERD, care va acorda un îm prumut,
de ținând cel mai mare procent din totalul acestei inve sti ții. Toate aceste eforturi sunt f ăcute pentru
a facilita vehicularea gazelor naturale cu o mai ma re u șurin ță în zona sudic ă a Europei.
Infrastructura transportului de gaze naturale în pa rtea sudic ă nu este tocmai cea mai dezvoltat ă de
aceea se investe ște foarte mult în a șa numitul „Souther Gas Coridor”.
Concluzionând, aceste fonduri destinate gazoductul ui Bruda proprii sau atrase, fac
posibili ă demararea lucr ărilor privind construc ția BRUA, conducta propriu zis ă și sta țiile de pe
traseul acesteia, cât și achizi ția de sisteme de automatizare, supraveghere și control la distan ță de
ultim ă genera ție, software-uri și auxiliare.
Fondurile destinate proiectului sunt urm ătoarele:
• Fonduri proprii ale beneficiarului: 149 Mil.euro
• Fonduri atrase BERD: 60 Mil.euro
• Fonduri atrase BEI: 50 Mi.euro
• Fonduri grant-uri UE: 179 Mil.Euro

Fig.4.1 Structura de finan țare[1]

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul IV pagina 48
4.2 Costurile opera ționale
Costurile opera ționale cuprind costurile de achizi ție a bunurilor și serviciilor care nu sunt
de natur ă investi țional ă deoarece sunt consumate în cadrul fiec ărei perioade contabile, cum ar fi:
– costurile opera ționale directe (consum de materii prime, materiale și servicii, energie,
între ținere);
– costurile cu for ța de munc ă;
– cheltuielile generale, inclusiv costurile de adm inistrare;
– repara țiile capitale.

În ceea ce prive ște fluxul de numerar în cadrul analizei financiare, nu sunt considerate
cheltuieli de operare acele elemente care nu determ in ă o ie șire efectiv ă de numerar, cum ar fi:
– amortizarea;
– rezervele pentru cheltuieli neprev ăzute și pentru înlocuirea activelor;
– TVA și alte taxe directe ținând cont c ă acestea vor fi recuperate prin mecanisme fiscale;
– transferurile sau subsidiile.

4.3 Venituri
În momentul calcul ării veniturilor pe care le va aduce acest proiect s -au luat in calcul
urm ătoarele: capacitatea rezervat ă si volumele de gaze naturale transportate, luând i n considerare
“Ordinului A.N.R.E. nr. 32 din 21 mai 2014 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a
venitului reglementat, a venitului total și a tarifelor reglementate pentru activitatea de tr ansport al
gazelor naturale”
. Obiectul principal de activitate: servicii de trans port gaze naturale pe termen lung.
În continuare vom face o simulare a veniturilor pe ntru urmatorii 20 de ani.

Descrierea scenariului:
– Capacitatea rezervat ă este egal ă, începând cu anul 2019, cu capacitatea maxim ă a
sistemului de transport: -4,4 mld.mc/an pe direc ția România – Ungaria,
-1,5 mld. mc/an pe direc ția Bulgaria – România;

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul IV pagina 49
– Volumele de gaze transportate reprezint ă 50% din capacitatea rezervat ă și anume 2,2
mld.mc/an.
– Pentru acoperirea volumului de gaz transportat la p unctul de ie șire s-au considerat în
mod suplimentar 0,7 mld. mc/an ce vor fi preluate d in produc ția na țional ă.

Venituri preconizate în perioada 2019-2039:
Tab. 4.1 Venituri
An 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029
Venituri 36.39 48.52 48.52 48.52 48.52 48.52 48.52 48.52 48. 52 48.52 48.52

An 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 TOTAL
Venituri 48.52 48.52 48.52 48.52 48.52 48.52 48.52 48.52 48. 52 48.52 1.006,80
Mil. Euro
Fig. 4.2 Venituri preconizate 2019-2039[1]

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul IV pagina 50
4.4 Amortizarea
Amortizarea imobiliz ărilor corporale se stabile ște prin aplicarea cotelor de amortizare,
calculate dup ă metoda liniar ă de amortizare, asupra valorii de intrare a acestor a, începând cu luna
urm ătoare datei procesului verbal de recep ție, pân ă la recuperarea integral ă a valorii lor de intrare,
conform duratelor de utilizare economic ă.
Amortizarea lunar ă se calculeaz ă prin raportarea valorii r ămase a mijlocului fix la durata
de utilizare r ămas ă a acestuia.
Terenurile nu se amortizeaz ă deoarece se consider ă c ă au o durat ă de via ță nelimitat ă.
Valoarea rezidual ă se define ște ca fiind valoarea r ămas ă neamortizat ă la finalul
orizontului de timp al analizei cost-beneficiu, inc luzând 20 de ani pentru perioada de operare și se
adaug ă în ultimul an, ca articol de intrare în fluxul de numerar. Aceast ă valoare reprezint ă
poten țialul unei infrastructuri de a genera venituri ulte rior orizontului de analiza de 20 de ani,
pentru perioada de operare, pân ă la sfâr șitul duratei sale tehnice de via ță . Ținând cont de durata
lung ă de via ță a unui astfel de activ, se presupune c ă poten țialul s ău de a genera venituri viitoare
ar trebui s ă fie cel pu țin egal cu valoarea sa r ămas ă neamortizat ă.
Valoarea rezidual ă actualizat ă se reflect ă în mod diferit în analiza financiar ă și în analiza
economic ă, în func ție de rata de actualizare aplicabil ă.
Valoarea rezidual ă se calculeaz ă prin aplicarea urm ătoarei formule:

=(−) (4.1)

Rv – valoare rezidual ă
Av – este valoarea ini țial ă a activului
D – este amortizarea activului pe o perioad ă de operare de 20 de ani în baza cadrului de
reglementare national aplicabil.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta țíe

Capitolul IV pagina 51
4.5 Sustenabilitatea financiar ă
Analiza de sustenabilitate financiar ă reflect ă leg ătura constant ă între alocarea costurilor,
retragerile și ramburs ările de surse atrase pe de-o parte și fluxul de venituri generate de proiect,
pe de alt ă parte.
Sustenabilitatea financiar ă înseamn ă adesea și s ănătate financiar ă și se define ște prin dou ă
caracteristici:
• capacitatea de a mobiliza resurse prin modalit ăți cât mai diverse și din surse cât mai
diferen țiate.
• capacitatea de a administra corect și eficient resursele de care dispune.

Sustenabilitatea financiar ă apare în cazul în care fluxul net cumulat de numer ar generat
este pozitiv pentru întregul orizont de timp opera țional al analizei.
La calculul sustenabilit ății financiare se iau în considerare urm ătoarele date:
A.Intr ările de numerar, care includ:
– orice venituri opera ționale posibile;
– fluxul net de numerar rezultat din gestionarea r esurselor financiare.

B.Ie șirile de numerar, care includ:
– costurile de investi ție, costurile opera ționale;
– rambursarea împrumuturilor și plata dobânzilor;
– impozitul pe profit, alte taxe directe.

Sustenabilitatea financiar ă a proiectului nu ar fi fost posibil ă f ără sus ținerea acestuia cu
fonduri atrase: grant-uri UE, împrumutl BERD și BEI; precum și decizia de alocare
transfrontalier ă a costurilor.
În concluzia vom men ționa c ă operatorul de transport gaze naturale faciliteaz ă șansele unei
sustenabilit ăți financiare atât proiectului cât și a companiei deoarece direc ționeaz ă și sus ține o
strategie pe termen lung .

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul V pagina 52
Capitolul IV
Instrumente de management
4.1 Analiza SWOT
Albert Humphrey a fost un om de afaceri american, î n perioada în care a activat la
Institutul de Cercet ări Stanford (1960-1970) a creat aceasta metoda denu mit ă în prim ă faz ă
analiza SOFT. Dup ă câteva cercet ări metoda SOFT s-a transformat în ceea ce numim noi ast ăzi
analiza SWOT.
Acronimul SWOT vine de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats
Analiza SWOT urm ăre ște sa raspund ă la urmatoarele întreb ări:
• care sunt punctele tari și punctele slabe ale obiectivului analizat?
• ce oportunit ăți ofer ă piata?
• care sunt amenintarile prezente și viitoare?

Avantaje si dezavantaje ale analizei SWOT
• Avantajele analizei SWOT
Analiza SWOT este un instrument pentru formularea s trategiei și selec ție. Aceast ă este un
instrument puternic de management, dar implic ă un mare element subiectiv. Cel mai bine este
atunci când este folosit ca un ghid. Afacerile de s ucces se bazeaz ă pe punctele lor tari, corectând
punctele slabe și luând m ăsuri de protec ție împotriva sl ăbiciunilor interne și a amenin ță rilor
externe. Acestea, de asemenea, au o imagine de ansa mblu asupra mediului lor de afaceri și
recunosc și valorific ă noile oportunit ăți mai repede decât concuren ții.
Analiza SWOT este instrumentul de management folosi t pentru analiz ă strategic ă, flexibil
și usor de aplicat folosit de c ătre organiza ții sau echipe. Scopul principal este de a identific a cele
mai potrivite direc ții de actiune. Orice proiect nou ar trebui sa aib ă la baz ă o astfel de analiz ă,
pentru a i se stabili nivelul de oportunitate și de fezabilitate.
Acest instrument ajut ă la identificarea competen țelor de baz ă ale organiza ției, la stabilirea
obiectivelor pentru planificarea strategic ă și la cunoa șterea trecutului, prezentului și viitorului
valorificând datele din trecut și cele actuale, viitorul poate fi conturat. Totodat ă ofer ă informa ții
care ajut ă la sincronizarea resurselor și capacit ăților organiza ției cu mediul concuren țial în care
opereaz ă firma.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul V pagina 53

• Dezavantajele analizei SWOT
Analiza SWOT nu este intocmai perfect ă. Acesta poate face organiza țiile s ă vad ă unele
circumstan țe ca fiind foarte simple, din aceast ă cauz ă pot trece cu vederea unele contacte strategice
importante care pot ap ărea. Mai mult decât atât, categorizarea aspectelor ca puncte tari, puncte
slabe, oportunit ăți și amenin ță ri este un lucru foarte subiectiv datorit ă gradului mare de
incertitudine de pe pia ță .
Analiza SWOT pune accentul pe cele patru aspecte (p uncte tari, slabe, oportunit ăți și
amenin ță ri), dar nu spune cum poate organiza ția s ă identifice aceste aspecte de la sine. Exist ă
anumite sl ăbiciuni ale analizei SWOT care nu se afl ă în controlul de management.

Fig.4.1 SWOT – reprezentare schematică

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul V pagina 54

Tab. 4.1. Analiza SWOT a operatorului de transport gaze naturale
Puncte tari – Strenghts Puncte slabe – Weaknesses
• Experien ță și resurse umane calificate în
industria transportului gazelor naturale.
• monopol, singurul operator tehnic
licen țiat al SNT;
• transparen ță în activitatea economic ă
determinat ă de respectarea cerin țelor
impuse de listarea pe pia ța de capital din
România;
• management profesionist cu expertiz ă
tehnic ă în domeniul gazelor naturale;
• infrastructura complex ă și diversificat ă a
re țelei de transport gaze naturale ce ofer ă
SNT posibilit ăți multiple de
interconectare a sistemului de transport
gaze naturale; • durata normat ă de func ționare, dep ăș it ă
pentru 71% din conductele de transport
gaze naturale;
• lipsa unei strategii coerente de dezvoltare
pe termen mediu și lung, care s ă anticipeze
nevoile de transport a noilor resurse de gaze
naturale ce urmeaz ă a fi exploatate în
urm ătorii 5 ani
• existen ța unei strategii ineficiente privind
atragerea de fonduri europene și alte surse
de finan țare a capitalului de lucru;
Amenin ță ri – Threats Oportunit ăți – Oportunities
• vârsta medie ridicat ă a personalului,
peste 40% din angaja ți având o vârst ă de
peste 50 de ani;
• necesitatea supliment ării și diversific ării
capacita ților de import gaze naturale;
• impactul anumitor legi și reglement ări
emise deja sau lipsa / întârzierea emiterii
acestora;
• modific ări ale cadrului de reglementare
care guverneaz ă activitatea societ ății și
modific ări ale cadrului economic, politic
sau juridic european și na țional aflate în
contradic ție cu interesele societ ății; • pozi ție geografic ă favorabil ă pentru
participarea la dezvoltarea proiectelor de
magistrale pan – europene de gaze naturale;
• posibilitatea de acces la pie țele regionale de
gaze naturale;
• capacitate disponibil ă total ă a SNT gaze
naturale ce poate asigura preluarea
solicit ărilor existente ale utilizatorilor;
• accesul la fondurile structurale și de alt ă
natur ă ale UE pentru proiecte în domeniul
energiei.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul VI pagina 55
Capitolul VI
Concluzii
Țările direct impactate pozitiv în urma realiz ării acestei conducte sunt România și Ungaria
în timp ce, în cazul Bulgariei, rezultatele monetar e negative se datoreaz ă structurii mix-ului
energetic al acesteia, în care consumul de c ărbune de ține majoritatea pie ții. Din acest motiv
celelalte beneficii monetizate (emisiile de CO2 și pre țul gazelor) nu pot echilibra acest impact
negativ. Cu toate acstea, analiza cantitativ ă arat ă o cre ștere în valoarea indicatorilor de
infrastructur ă, dar din p ăcate acest impact pozitiv nu se va reflecta sub for m ă monetar ă.
În plus, proiectul are un impact pozitiv asupra Bu lgariei și în ceea ce prive ște competi ția,
securitatea aprovizion ării și integrarea pie ței

Principalele avantaje pe care le aduce acest ă conduct ă sunt:
• Îmbun ătățirea gradului de integrare pe pia ță ca urmare a reducerii congestiei din
infrastructura energetic ă, a cre șterii interoperabilit ății și a flexibilit ății sistemului, datorit ă
capacit ăților incrementale create la punctele de interconect are;
• Securitatea aprovizion ării cu gaze este de asemenea îmbun ătățit ă prin diversificarea
rutelor de transport gaze, a furnizorilor de gaze și prin accesul la noi surse cu pre țuri mai
sc ăzute pentru fiecare pia ță impactat ă;
• Impactul asupra competi ției este sus ținut de sc ăderea concentr ării pie ței pentru fiecare țar ă
impactat ă a șa cum arat ă valorile indicatorului Diversificarea Rutei de Imp ort dup ă
implementarea proiectului;
• Cre șterea sustenabilit ății prin reducerea emisiilor de CO2, ca urmare a înl ocuirii unor
combustibili cu emisii mai ridicate de CO2.
• Integrarea pie ței de gaze și interoperabilitatea sistemelor de transport gaze din regiune;
• Convergen ța pre țului gazelor în regiune;
• Cre șterea flexibilit ății sistemului prin realizarea de intreconect ări în flux bi-direc țional;
• Deschiderea accesului Uniunii Europene la noi poten țiale surse de gaze;
• Reducerea congestiei și o mai mare flexibilitate datorit ă implement ării noului coridor de
transport gaze Bulgaria – România – Ungaria – Austr ia;
• Cre șterea competi ției pe pia ța UE și o mai mare securitate a aprovizion ării prin
diversificarea surselor de gaze, a rutelor de trans port și a furnizorilor de gaze în regiune cu
impact pozitiv asupra dependen ței de gazele ruse ști;

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul VI pagina 56
• Cre șterea sustenabilit ății prin sus ținerea surselor intermitente de energie (în special a
energiei eoliane și solare) și prin cre șterea gradului de utilizare a surselor regenerabile pe
baz ă de gaz în regiune, datorit ă disponibilit ății gazelor ca surs ă alternativ ă.[1]

De asemenea, un mare avantaj este constituit de inc iden ța cu alte proiecte care vor fi
implementate în aceea și arie de analiz ă și care vor accentua utilitatea proiectului:
• Interconectare Romania – Bulgaria;
• Interconectare Bulgaria – Grecia;
• Interconectare Bulgaria –Turcia;
• Interconectare Ungaria – Slovacia;
• Interconectare Ungaria – Croa ția;
• Interconectare Ungaria – Ucraina;
• TANAP, TAP, AGRI;
• Conexiunea care va permite accesul la poten țialele gaze off-shore în explorare, din
Marea Neagr ă.

Fig .6.1 Interconectarea BRUA cu coridorul de sud[1]
Una dintre cele mai importante interconect ări pe care le va face BRUA va fi cea cu
sectorul grecesc al gazoductului GTA.

Iuliu-Cristian CIOTÎRC Ă Lucrare de diserta ție

Capitolul VI pagina 57
GTA este Gazoductul Trans-Adriatic care se racorde az ă la GTANA la grani ța turc ă, iar
ulterior trece prin Grecia, Albania și ajunge în Italia, acoperind o distan ță de 878 Km și va
permite transportul unui volum de 20 bcm de gaze na turale pe an.
Un alt gazoduct care se dore ște a se putea conecta la conducta BRUA a fost propu s s ă fie
realizat de la rezervele de gaz recent descoperite în zona Mării Negre (offshore). Dac ă se vor
continua proiectele de realizare a pu țurilor de exploatare a gazelor offshore din Marea N eagr ă,
transportul acestui gaz care urmeaz ă a fi extras se va face prin noul gazoduct care por ne ște din
Constan ța c ătre sta ția de compreimare gaze naturale din localitatea Pod i șor aferent ă gazoductului
BRUA. Aceast ă capacitate bidirec țional ă a Proiectului va permite gazului extras din Marea Neagr ă
să fie distribuit cu u șurin ță către Bulgaria și Ungaria.

Bibliografie

[1] – www.transgaz.ro ‘Dezvoltarea sistemului de transport gaze naturale pe direc ția BRUA”
[2] – https://electrical-engineering-portal.com/har dware-software-scada-systems
[3] – https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countri es_by_natural_gas_production
[4] – www.iecetech.org
[5] – www.nord-stream.com
[6] – www.qatarmark.com
[7] “Ciotîrc ă Iuliu Cristian, „Proiectarea unei sta ții de reglare m ăsurare în vederea aliment ării cu
gaze naturale a localit ății A țel, jude țul Sibiu”, Iulie 2016

OPIS

Prezenta Lucrare de DISERTA ȚIE con ține :

• ..59.. pagini scrise
• …22…. figuri
• ….7…tabele
• …..14….ecua ții
• …..0….. desene formate

Absolvent:
………………………

Sunt de acord cu prezentarea LUCR ĂRII DE DISERTA ȚIE în sesiunea iulie 2017 a
candidatului ………………………………… cu tema rezolvat ă în prezenta lucrare.

Data prezent ării: Semn ătura
coordonatorului,
iulie 2018