Master Evaluarea Integrată a Stării Mediului [626913]

1
Universitatea din București
Facultatea de Geografie

Master Evaluarea Integrată a Stării Mediului

Studiu de mediu
Fabrica de ciment Fieni

Masterand: [anonimizat]
2018

2
Cuprins

CAPITOLUL I Date generale despre activitatea economică ………………………….. ……………………. 4
CAPITOLUL II Descrierea componentei tehnice pentru activitatea de fabricarea cimentului 5
Definirea cimentului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
Metodele tehnologice de fabricare a cimentului ………………………….. ………………………….. …………… 5
Materiile prime și a uxiliare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
Resursele necesare fabricării cimentului: ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
Descrierea fluxului tehnologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
Echipamentele și utilajele aferente fiecărei faze tehnologice ………………………….. ……………………. 12
Internalități și externalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 13
Influ ența fluxului tehnologic a activității de producerea cimentului asupra mediului ………………. 13
Riscuri tehnologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
Criterii tehnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
CAPITOLUL III Descrierea Amplasamentului – Fabrica de ciment Fieni ………………………….. . 19
Localizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19
Influența Fabricii de ciment Fieni asupra mediului ………………………….. ………………………….. ….. 21
Influența asupra aerului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 21
Influența asupra apelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 25
Influența asupra solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 26
Zgomot ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
Biodiversitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
Așezările umane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 28
Favorabilități și rest rictivități impuse de amplasament asupra mediului ………………………….. ……. 28
Influența factorilor de mediu asupra activității economice Fieni ………………………….. ……………. 28
Influen ța geologiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
Relieful zonei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
Solurile specifice amplasamentului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 30

3
Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 31
Influența climei asupra activității economice din Fieni ………………………….. ………………………….. .. 31
Transporturile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 34
Favorabilități și restrictivități impuse de zonă asupra amplasamentului ………………………….. …….. 35
Criterii de amplasament ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 35
CAPITOLUL V Indicatorii DPSIR ………………………….. ………………………….. ………………………….. 35
CAPITOLUL VI – Metode de evaluare multicriterială a mediului ………………………….. ………… 37
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 42
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 43

4
CAPITOLUL I Date generale despre activitatea economică

Titular : HEIDELBERGCEMENT ROMANIA SA
FABRICA DE CIMENT FIENI
Amplasament: jud. D âmbovița, oraș Fieni, Str. Ing. Aurel Rainu, nr. 34
Coordonate STEREO 70: Y=532967
X=402598
E-mail: office@apmdb.anpm.ro
Tel.: 0245213959; Fax: 02452139
Suprafață: 22.29 ha
Categoria de activitate: fabricarea c imentului cu o capacitate de C= 2.500.000 t/an si filer de calcar
cu C= 200.000 t/an .
Cod CAEN: – activitatea principala: 2351 – fabricarea cimentului
– activitati secundare:
3832 – recuperarea materialelor reciclabile s ortate;
4677 – comert cu ridicata al deseurilor si resturilor;
3811 – colectarea deseurilor nepericuloase;
3812 – colectarea deseurilor periculoase;
3821 – tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase;
3822 – tratarea si eliminarea deseurilor periculoas e;
3511 – productia de energie electrica;
Număr de angajați: aproximativ 1.000 de angajați (ciment , betoane, agregate, transport și logistică,
combustibili alternativi)

5
CAPITOLUL II Descrierea componentei tehnice pentru activitatea de fabricarea
cimentului

Fluxul tehnologic reprezintă o succesiune de operațiuni prin care trec materiile prime în
procesul de fabricație a unui produs. Fluxul tehnologic ajută la înțelegerea planului general de
organizare a unei activități economice.
Pentru o fabrică de ciment, fluxul tehnologic este unul complex . Descrierea fluxului
tehnologic va ajuta la înțelegearea activității de producere a cimentului și la evaluarea impactului
asupra mediului produs de o astfel de activitate.

Definirea cimentului
Cimentul este un material de construcție în formă de pulbere fină, obținut prin prelucrarea
materiei prime și care, în contact cu apa, face priză și se întărește. După întărire își menține
rezistența și stabilitatea, chiar și sub apă . Se formează prin procese termo – tehno logice ce includ
transferuri de căldură, de materiale, procese de amestec, de topire, de răcire și mărunțire.
Acesta se folosește pentru producerea de mortar și beton.

Metodele tehnologice de fabricare a cimentului

În funcție de starea ames tecului brut la introducerea în cuptorul de clincherizare, se
diferențiază mai multe procedee de fabricare. Astfel, se disting următoarele procedee:
 Procedeul uscat
 Procedeul umed
 Procedeul semi – uscat
 Procede ul semi – umed

În cazul procedeului uscat, materiile prime sunt măcinate uscate. Umiditatea nu depășește
15%.
În procedeul uscat este necesară uscarea materiilor prime, aceasta are loc în aer liber.

6
În cazul procedeului umed, materiile prime se macină umed, astfel că amestecul brut va avea
o umiditate de 30 – 50%.
În procedeaul semiuscat, materiile prime se macină în mod analog, ca și în cazul procedeului
uscat. Cuptorul se alimentează cu granulele formate, care au o umiditate de 8 – 12%.
În cazul procedeului semi -umed, materiile prime se macină în mod analog ca și n cazul
procedeaului umed. Pasta obținută se filtrează pentru eliminarea excesului de apă, materia obținută
având o umiditate de 18 – 20%. Granulele se introduc în cuptorul de clincherizare.
În procesul de fabricare sunt luate în considerație următoarele as pecte: proprietățile fizice ale
materiilor prime, consumul specific de materii prime, consumul specific de căldură, consumul
specific de energie electrică.
Conform unor statistici, în prezent, 78% din producția de ciment de pe piața europeană este
obținut ă prin procedeu uscat, 16% este obținut prin procedeu semi – uscat și semi – umed, iar 6% este
ciment obținut prin procedeu umed.

Materiile prime și auxiliare

Materiile prime utilizate în fabricarea cimentului sunt diverse, au compoziții diferite, se
stochează diferit și sunt definite de un anumit grad de periculozitate (T abel nr. 1).

Tabel nr. 1 Materiile prime și auxiliare utilizate în fabricarea cimentului
Materii prime si
auxiliare Natura chimica/
compozitie Mod de stocare Periculozitate
Calcar Carbonat de calciu Silozuri Nu constituie risc
pentru mediu
Marna/argila Amestec de
aluminosilicati hidratati
si carbonat de calciu Hala de uscare si
omogenizare Nu constituie risc
pentru mediu
Gnais Amestec de
aluminosilicati hidratati
si carbonat de calciu Siloz Nu constituie risc
pentru mediu
Gips Sulfat de calciu dihidrat Hala si buncare
Nu constituie risc
pentru mediu
Cenușă de pirită Peste 70 % Fe 2 O3 Hala si buncar
Nu constituie risc
pentru mediu
Tunder, pilitura si
span feros Peste 90 % Fe 2 O3 Hala si buncar Nu constituie risc
pentru mediu

7
Nisip/deseu de nisip SiO2 si silicati peste 75
% Hala de uscare si
omogenizare Nu constituie risc
pentru mediu
Zgura (granulata de
furnal) Amestec de oxizi si
aluminosilicati Hala si buncare
Nu constituie risc
pentru mediu
Cenusa de
termocentrala SiO 2, Al 2O3, Fe 2O3 Buncare Nu constituie risc
pentru mediu
Deseur i de ipsos
rezultate din
industria ceramica Sulfat de calciu Hala de uscare si
omogenizare Nu constituie risc
pentru mediu
Tras si tuf vulcanic Amestec de silicati si
aluminosilicati Hala si buncare
Nu constituie risc
pentru mediu
Fosfogips Sulfat de calciu din
industria fertilizatorilor Hala si buncare
Nu constituie risc
pentru mediu
CKD (praf de filtru) Amestec de materii
prime macinate Buncare Nu constituie risc
pentru mediu
Filer de calcar Carbonat de calciu Buncare Nu constituie risc
pentru mediu

Resursele necesare fabricării cimentului:
 Apă
 Energie
 Gaze naturale
 Combustibili
Apa
Pentru fabricarea cimentului este nevoie de următoarele alimentări cu apă:
 Alimentare cu apă în vederea potabilizării
 Alimentare cu apă tehnologică (industrială)
 Apă pen tru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă potabilă va fi necesară personalului și va fi furnizată de către diverse
societăți specializate și de PET -uri.
Pentru asigurarea stingerii incendiilor va exista un volum de apă intangibil.
Apa este folosită î n etapele de producție. Apa se va utiliza la granularea masei de substanță
uscată brută. În pregătirea zgurii de alimentare din cuptor, instalațiile care utilizează procedeul umed
utilizează mai multă apă/ tonă.

8
Se vor utiliza gaze naturale, cărbuni, cocs de petrol și energie electrică, cu utilizări diferite
(Tabel nr.2).

Tabel nr.2 Resursele necesare și utilitatea acestora
Denumire Tip
Stare de agregare Utilizare
Gaz natural gazos Uscatoare zgura,
Centrale Termice
Cuptor clincher
Moara de Faina
Carbune solid Cuptor clincher
Cocs de petrol solid Cuptor clincher
Energie electrica – Toate utilajele

În producția de clincher de ciment, cererea de energie termică depinde de reacțiile chimice și
mineralogice ale procesului de ardere a clincherului (1700 – 1800 MJ / tonă de clincher ). Energia
termică necesară pentru materiile prime de uscare și de preîncălzire depind, în principal, de nivelul
de umiditate.
Utilajele vor funcționa pe motorină. Aceasta se depozitează în rezervoare metalice cu o
capacitate de 10.000 litri, amplasate în spații împrejmuite și acoperite, prevăzute cu platformă
betonată și separator.
Energia electrică este asigurată de Sistemul Național de Energie Electrică și parțial prin
cogenerare din surse proprii.
Energia termică este asigu rată de centrale termice locale.

9
Descrierea fluxului tehnologic

Fluxul tehnologic în fabricarea ci mentului este redat în Tabel nr. 3. Schema tehnologică de
producere a cimentulu i este reprezentată în Anexa 1.

Tabel nr. 3 Fluxul tehnologic în fa bricarea cimentului
Nr.
crt. Flux tehnologic
1 Pregătirea materiilor prime
2 Obținerea făinei pentru clincher
3 Prepararea combustibililor
4 Arderea clincherului
5 Măcinarea cimentului
6 Expediția cimentului
7 Producerea și expediție cimenturi speci ale
8 Instalație depozitare și livrare filer de calcar

1. Pregătirea materiei prime
Materiile prime necesare obținerii cimentului sunt obținute din cariere prin procese de
excavație, apoi sunt transportate la fabrica de ciment, sunt măcinate și omogeni zate.
– Sortarea și reconcasarea calcarului – calcarul va fi extras din cariere și va fi adus în fabrică, va fi
reconcasat și depozitat în solozuri.
– Reconcasarea gnaisului – Acesta va fi descărcat în buncăre, extras și transportat la concasare,
– Premorg enizarea marnei/ argilei – aceasta va fi depozitată în hală unde se realizează
preomogenizarea. Preomogenizarea marnei se realizează în hală prin depunerea de material în
straturi succesive și formarea de halde care se exploatează succesiv.
.- Depozitare pi rită – materialele sunt transportate auto, descărcate în buncarul de primire de la
stația de dozare și transportate cu elevatorul cu cupe în buncarul de dozare.
– Depozitare nisip/deșeu de nisip – nisipul este transportat auto, încărcat în buncărul de pri mire de
la stația de dozare și transportat cu ajutorul unui releu de benzi la buncarul de dozare.

2. Obținerea făinei pentru clincher – calcarul, marna/argila și materiile prime alternative, după o
rețetă stabilită de laborator, sunt dozate și transportat e la turnul de uscare iar de aici la moara de
faină. Uscarea materiilor prime se face cu gaze de la cuptorul de clincher sau atunci când acesta nu
funcționează, se folosesc gaze de la focarul auxiliar. Măcinarea făinii se face în moară cu bile

10
bicamerală, pe procedeu cu circuit inchis. Din moară materialul este dus la două separatoare
dinamice. Partea fină este transportată pneumatic și cu elevatoare la silozurile de faină, iar partea
grosieră se reîntoarce în moară.
3. Prepararea combustibillor:
a) cărb unele și cocsul de petrol sunt aduși in depozitul de combustibili solizi, de unde sunt
preluați și transportați la instalația de măcinare unde se aduc la fineșea stabilită. Din silozul de
depozitare materialul este extras, dozat si transportat pneumatic la arzătorul principal al
cuptorului.
b) combustibilii alternativi solizi marunțiți preparați, alături de produsele/ subprodusele
solide valorificabile energetic sunt transportate la buncărele de depozitare și după dozare sunt
transportate la arză torul principal al cuptorului.
c) deșeurile pastoase/lichide utilizate drept combustibili alternativi sunt transportate de la
deținători cu auto speciale și descărcate în buncarul de primire. Din buncărul de primire materialul
este preluat și transportat la buncarul de alimentare și apoi cu pompe speciale este introdus pe la
capul rece al cuptorului în coloana ascendentă a schimbătorului de căldură.
d) combustibilii lichizi sunt pompați din rezervoare și introdusi la ardere la arzătorul
principal al cupt orului
4. Ardere clincher – faina din silozurile de depozitare este dozată și transportată la schimbătorul
de caldură în 4 trepte, Humboldt, unde are loc preîncalzirea fainii de la 60 0 C la aprox. 8500 C.
Căldura este preluată de la gazele fierbinți din cuptor care străbat schimbătorul de caldură în
contracurent cu faina alimentată pe la partea superioară. Faina preîncalzită, parțial decarbonatată
în schimbatorul de caldură parcurge zonele din cuptorul rotativ astfel încat la 1450 0C în zona de
clincheriz are are loc formarea clincherului. Din cuptorul rotativ, clincherul este descărcat în
răcitorul grătar unde cu ajutorul aerului insuflat de 9 ventilatoare, este răcit de la 1350 0C la
aproximativ 1000C. Căldura necesară procesului de clincherizare se obțin e prin arderea de
combustibil tradițional: cărbune, cocs de petrol, gaz natural și combustibili alternativi. Alimentarea
și dozarea combustibililor, precum și parametrii de proces la ardere sunt monitorizați continuu din
camera de comandă și control.
Clinc herul este depozitat in 4 silozuri.
Praful recuperat de la filtrul cu saci al cuptorului este reintrodus ca adaos minor la
macinare ciment.

11
Reducerea emisiilor de NO x din gazele evacuate de cuptor se face cu ajutorul unei instalații
de dozare și injectare a soluției de apă amoniacala in gazele de ardere;
Pe amplasament există și o instalație de producere a energiei electrice cu o capacitate de
3,3 MW/h, care utilizează o parte din caldura reziduala rezultata din gazele calde.
5. Măcinare cimentului – zgura granulata de furnal este uscată in 2 uscatoare rotative folosind aer
cald recuperat de la răcitorul grătar și/sau gaze naturale la focarul auxiliar și un uscator în pat
fluidizant cu gaze naturale. Uscarea zgurii se face in principal cu gaze calde recu perate de la
răcitorul gratar și cu gaz natural în situația în care sistemul cuptor – răcitor gratar nu
funcționează. Gipsul este transportat din hala de adaosuri la buncarele de omogenizare de la morile
de ciment.
Clincherul, gipsul ș i adaosurile de mă cinare din silozuri, sunt extrase, dozate și alimentate
in 4 mori de ciment. Morile de ciment sunt mori tubulare cu bile, bicamerale și funcționează pe
procedeu închis. Materialul din moara este transportat la un separator dinamic, unde se separaă
partea fină (cimentul) fiind preluat de un releu de transport și insilozat în silozurile de ciment,
partea grosieră reîntorcându -se în moară.

6. Expediție ciment – din silozuri, cimentul poate fi livrat atât vrac căt și însăcuit. Însăcuirea se
realizează cu mașini ro tative automate, după care sacii sunt paletizați cu masina de paletizat și
înfoliați cu folie din polietilenă.

7. Producerea și expediția cimenturi speciale
Clincherul, gipsul și adaosurile de măcinare din silozuri sunt extrase, dozate și alimentate în
moara tubulară cu bile cu circuit inchis. Produsul finit este transportat și depozitat în siloz metalic
și transportat la buncarul mașinii de însăcuit. Însăcuirea se realizează cu ajutorul mașinii de
însăcuit rotative automate, după care sacii sunt paletiza ți cu masina de paletizat și înfoliati cu folie
din polietilenă.

8. Instalație depozitare și livrare filer de calcar
Filerul se produce prin măcinarea calcarului în moara tubulară, de unde se transportă cu
un elevator și cu un releu de rigole pneumatice, la silozul de filer. Filerul este extras din siloz și
expediat vrac. Pentru reglarea parametrilor de măcinare se utilizeaza un siloz de capacitate mai
mică.

12
Echipamentele și utilajele aferente fiecărei faze tehnologic e sunt enunțate în Tabel nr. 4.

Tabel nr.4 Echipamente și utilaje aferente proceselor tehnologice
Nr.
crt Faza tehnologică Echipamente și utilaje folosite
1 Extragerea materiilor prime Excavatoare Buldozere Perforatoare Foreze
2 Mărunțirea primară Concasoare: cu fălci, cu ciocane, cu impact , giratorii, cu
valțur
3 Măcinare fină Instalații de măcinare cu recircularea materialelor
Instalații de măcinare umedă fără recirculare Instalații de
măcinare uscată Mori cu tambur rotativ, mori tubulare cu
bare, mori Aerofall, mori cu role
4 Instalații de uscare Uscător tambur, uscător vertical, uscător în pat fluidizat,
5 Instalații de clincherizare Instalații pentru procedeul
umed și semi -umed Cu schimbătoare interioare
de căldură; Cu schimbătoare
exterioare de căldură Cu
schimbătoare de căldură în
trepte
Instalații pentru procedeul
uscat și semi -uscat -cu cuptor rotativ și grătar
rulant – Lepol -în strat
fluidizat; -cu schimbător de
căldură în suspensie; – cu
cuptor cu schimbător de
căldură în suspensie de gaze
și precalcinator
6 Instalații de ră cire Răcitoare rotative; răcitoarele planetare; răcitoare grătar;
combinate
7 Instalații de ambalare și livrare Instalații de livrare a cimentului vrac; Instalații pentru
ambalarea cimentului în saci; Mașini de însăcuit liniare și
rotative.

13
Internalități și externalități

În procesul de fabricarea a cimentului sunt incluse inter nalități și externalități (Fig. 1)

Fig.1 Internalitățile și externalitățile procesului de fabricare a cimentului

Influența fluxului tehnologic a activității de producerea cimentului asupra mediului

Fluxul tehnologic pentru producerea cimentului are o serie de impacte negative asupra
mediului.
Procesul de fabricare a cimentului presu pune mai multe tipuri de impact (Fig. 2)
Materii prime (convenționale și/sau
deșeuri)
Energie (combustibili – fosili și/sau
biomasă, energie electrică)

Apă (inclusiv umectarea
combustibililor, umectarea materiilor
prime, umectarea aerului și injectarea
de apă
Aer (aer primar, aer pentru transport,
aer de răcire și aer provenind din
scăpări)

Agenți auxiliari (materiale de ambalare
pentru minerale)

Clinker

Pierderi de proces/deșeuri (pulberi
filtrate)
Emisii în aer (pulberi, NOx, Sox etc.)

Emisii în apă (î n cazuri rare).
Fabrică de
ciment

14

Fig.2 Tipurile de impact rezultate din procesul de fabricare al cimentului
https://www.heidelbergcement.ro/ro/procese -de-productie

 Consum de materii prime neregenerabile

În activitatea de producerea cimentului are l oc un consum foarte mare și diversificat de
materii prime. Toate materiile prime au fost amintite anterior în Tabel nr.1, iar consumul acestora
este prezentat în Tabel nr. 5, conform Federației Sindicatelor Cimentiștilor din Romania în
partenariat cu TILS Romania srl, Camporlecchio Educational srl, Ecosistemi srl și Italian Centre for
Social Responsibility (I -CSR ).

Tabel nr. 5 Consumul de materii prime per tonă de zgură
Materiale (bază
uscată) Per tonă de
zgură Per tonă de
ciment Pe an per Mt
zgură
Carbon at de calciu,
argilă, rocă
argiloasă în lamele,
marnă, altele 1,57 t 1.27 t 1568000 t
Gips, anhidridă – 0,05 t 61000 t
Aditivi minerali – 0,14 t 172000 t

15
 Consum mare de energie electrică
Cerearea specifică de energie termică este prezentată în Tabel nr. 6.

Tabel nr. 6 Cererea specifică de energie termică / tonă clincher (conform Federației Sindicatelor
Cimentiștilor din Romania în partenariat cu TILS Romania srl, Camporlecchio Educational srl, Ecosistemi srl și Italian
Centre for Social Responsibility (I-CSR))
Cerere specifică de energie
termică (MJ/tonă clincher) Proces
3000 – <4000 Pentru procesul uscat, mai multe etape (trei până la șase etape)
încălzitoare ciclon și cuptoare de precalcinare
3100 -4200 Pentru procesul uscat cuptoare rotative echipa te cu încălzitoare
ciclon
3300 -5400 Pentru procesele semi -uscate și semi -umede (cuptor Lepol)
până la 5000 Pentru cuptoarele lungi pentru procesare uscată
5000 – 6400 Pentru cuptoarele lungi pentru procesare umedă
3100 -6500 și mai mult Pentru cuptoare cu cuvă și pentru producerea de cimenturi
speciale

Industria cimentului în Europa utilizează aproximativ 4 milioane de tone de cărbune/ an.

 Influențe asupra apelor
o Consum mare de apă
Consumul de apă este de 100-600 litri per tonă de zgură . Pentru apli cații speciale apa este
utilizată pentru răcirea clincherului și a fost raportată și o utilizare a apei de aproximativ 5 m3/oră.
o Contaminarea apelor cu pulberi în suspensie
Din procesul de fabricație a cimentului rezultă pulberi care se pot depune pe supra fața
apelor.

 Influențe asupra aerului
Emisii de pulberi, oxizi de sulf, oxizi de sulf, oxizi de sulf, oxizi de azot, CO, HCl, HF,
COT, Hg , Sb, As, Pb, Cr, Co, Cu, Mn, Ni, V , Cd,Tl , PCDD/PCDF .

 Producerea de deșeuri
Tipurile de deșeuri combustibile și cant iattea de deșuri rezultate sunt prezentate în Tabel nr. 7

16
Tabel nr. 7 Cantitatea de deșeuri combustibile (conform Federației Sindicatelor Cimentiștilor din Romania în
partenariat cu TILS Romania srl, Camporlecchio Educational srl, Ecosistemi srl și Italian Centre for Social
Responsibility (I -CSR))
Nr.
Crt. Tipul de deșeu Cantități în 1000 de tone
2003
Periculos Nepericulos
1 Lemn, hârtie, carton 0.000 214.991
2 Materiale textile 0.000 19.301
3 Materiale plastice 0.000 354.070
4 RDF 4.992 570.068
5 Cauciuc / anvelope 0.000 699.388
6 Nămoluri industriale 52.080 161.660
7 Nămoluri din epurarea
municipală 0.000 174.801
8 Carne de origine animală
grăsimi 0.000 1313.094
9 Deșeuri de carbon de
cărbune 1.890 137.213
10 Deșeuri agricole 0.000 73.861
11 Deșeuri solide
(rumeguș impregnat) 164.931 271.453
12 Solvenți și deșeuri conexe 425.410 131.090
13 Ulei și deșeuri uleioase 325.265 181.743
14 Altele 0.551 199.705
Total 975.119 4502.435

În procesul de ardere al zgurii pot fi utilizate materiale reziduale ca materiale prime.
Cantitățile de deșeuri utilizate ca materii prime sunt pr ezentate în T abel nr. 8.

Tabel nr 8 Cantitățile de deșeuri utilizate ca materii prime
Elemente
chimice dorite
(primare) Exemple de fluxuri
de apă Cantități în anul
2003 (milioane
de tone)
Si Nisip de turnătorie
utilizat 1,52
Ca Var industrial
Suspensii de var
Sedimente de carbid 2,20

17
Sedimente din tratarea
apei potabile
Fe Zgură de pirită
Hematit sintetic
Nămol roșu 3,29
Al 0,71
Si-Al-Ca-Fe Cenușă zburătoare
Zguri
Cărbune mărunt
rezultat din concasare 3,37
Sol 0,45
Grup S Gips, produs conex
industrial
Grup F CaF 2
Reziduuri filtrate
Altele 1,56
Total 13,10

Riscuri tehnologice

Riscurile tehnologice sunt legate de riscul de accident tehnologic . Hazardele tehnologice ce
pot avea loc la o fabrică de ciment sunt incendiile, exploziile .
Sunt expuși acestor riscuri muncitorii fabricii de ciment și așezările umane din împrejurimi.
Obligativitatea a gentului economic este:
– de a lua măsurile necesare pentru a p reveni producerea accidentelor majore
– de a face dovadă autorităților competente de control ca a luat toate măsurile pentru prevenirea
pericolelor de accidente majore
– de a semnala autoritatea competentă pentru protecția mediului și autorittea teritorial ă
– de a pune în aplicare imediat planurile de urgență internă și externă în următoarele situații: când
survine un accident major; când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate
provoca un accident major.

18
-Să informeze imediat autorit ățile teritoriale pentru protecție civilă și autoritățile publice teritoriale
pentru protecția mediului, precum și celelalte autorități cu atribuții în domeniu, potrivit legii, în
cazul producerii unui accident major .

Criterii tehnice care pot fi luate î n calcul în evaluarea impactului asupra mediului a
activității în cauză:
 Tipul de tehnologie folosită în fabricarea cimentului
 Categoriile de resurse necesare procesului de fabricare
 Cantitatea de materii prime și auxiliare
 Consumul de materii prime
 Cantit ățile de deșeuri utilizate ca materii prime
 Cantitatea de deșeuri combustibile
 Capacitatea de energie termică utilizată

19
CAPITOLUL III Descrierea Amplasamentului – Fabrica de ciment Fieni
Localizare

Fabrica de ciment Fieni este localizată în o rașul Fieni, județul Dâmbovița (Fig.3). Orașul
Fieni este localizat în partea de nord a județului Dâmbovița, într -o zonă subcarpatică, la interferența
râurilor Ialomița și Ialomicioara.

Fig.3 Localizarea fabricii de ciment Fieni

Fabrica este amplasată î n interiorul intravilanului iar în vecinătate sunt următoarele funcții:
 În partea de Nord – Primăria Fieni – funcție administrativă
 În partea de Nord – Vest – locuințe, funcție financiar bancară, benzinărie
 În partea de Sud – Vest – Farmacie, terenuri virane, zonă împădurită
 În partea sudică – locuințe, zonă împădurită

20
 În partea estică – funcția de transport feroviar, râul Ialomița, zone împădurite (Fig.4 )

Fig.4 Vecinătatea amplasamentului

21
Influența Fabricii de ciment Fi eni asupra mediului

Influența asupr a aerului
Producerea cimentului în fabrica de la Fieni impli emisia în aer a mai multor poluanți. Astfel, în
Tabel nr. 9 sunt prezentate principalele emisii care vor rezulta din cupto rul de clincher+ moara de
făină de la Fabrica de ciment Fieni.

Tabel nr . 9 Emisii de la cuptorul de clincher + moara de faina (combustibil conventional +
combustibil alternativ) Fabrica Ciment
Activitate
Noxa emisa V.L.E .
mg/Nmc
Legea 278/2013
privind emisiile
industriale Perioada de mediere
Cuptor
clincher +
moara faina –
E1:
(in cazul
utilizarii
combustibililor
alternativi)

NOx 500 medie zilnica
SO2 450** medie zilnica
CO
2000 medie zilnica
Pulberi 30 medie zilnica
COT
100** medie zilnica
HCl
10 medie zilnica
HF
1,0 medie zilnica
PCDD/PCDF 0,1
ng/Nm3 Medie, perioada de prelevare
minim 6 h, maxim 8 h
Cd + Tl 0,05 Medie, perioada de prelevare
minim 30 de minute, maxim 8 h
Sb+As+Pb+Cr+Co
+Cu+Mn+Ni+V 0,5
Hg 0,05

22
Din procesul de uscare zgură vor fi emiși următorii po luanți prezentați în tabel nr 10.
Tabel nr. 10 Emisii din procesul de uscare zgura

Activitate
Noxa emisa
V.L.E
mg/Nmc Perioada de mediere
Uscatoarele de zgura cu
combustibil gazos E5 Pulberi 30 Media a 3 masuratori
discontinui
SO2 35 Media a 3 masuratori
discontinui
NOx 350 Media a 3 masuratori
discontinui
CO 100 Media a 3 masuratori
discontinui

Poluanții emiși se pot acumula în atmosferă și vor duce la schimbări climatice, care vor avea
un caracter global. Industria cimentului este o importantă sursă de carbon în atmos feră, ducând la
perturbarea circuitului carbonului.
Pentru protecția atmosferei se vor lua măsuri de protecție prin instalații/ echipamente de
depoluare (Tabel nr. 11).
Tabel nr.11 Instalatii de desprafuire
N
r. Faza de
proces Sursa Locul
desfasurarii
proc esului
de
purificare a
gazelor Instalatie/echi
pamentul de
depoluare Caracteristici filtre/electrofiltre
Utilajul Punct
emisie Inalt
ime
(m) Diam
etru
Cos
(mm) T
0C Debit
Volumic

m3/ h
1 Reconcasare
calcar Concasor
si sortator 2 concasoare
2 sortatoare
Benzi
transportoare Filtru cu saci
pulse jet
suprafata
filtranta: 420
m2 Cos
filtru 20 800 20 39.100
2 Macinare
faina/clinch
erizare Cuptor
clincher+
moara de
faina Cuptor
clincher
Moara faina Filtru cu saci
pulse jet
Suprafata
filtranta:
11.168 m2 Cos
filtru 67 4000 180 480.000
3 Depozitare
carbune/ Buncar
carbune Desprafuire
buncar Filtru cu saci Cos
filtru 40 1000 80 120.000

23
cocs in
buncar /cocs pulse jet
Suprafata
filtranta:
1120 m2
4 Uscare
zgura Uscator
zgura nr. 1 Desprafuire
uscator zgura
nr. 1 Filtru cu saci
pulse jet
Suprafata
filtranta:
1960 m2 Cos
filtru 20 1200 90 134000
5 Uscator
zgura nr. 2 Desprafuire
uscator zgura
nr. 2 Filtru cu saci
pulse jet
Suprafata
filtranta:
1960 m2 Cos
filtru 20 1200 90 134000
6 Uscator
zgura nr. 3 Desprafu ire
uscator zgura
nr. 3 Filtru cu saci
Suprafata
filtranta: 1404
m2 Cos
filtru 34 1400 80 102.000
7 Racire
clincher Racitor
gratar Desprafuire
racitor gratar Filtru
electrostatic
Suprafata
filtranta: 8526
m2 Cos
electro
filtru 25 3800 220 508320
8 Macina re
ciment Moara de
ciment nr.
8 + anexe Desprafuire
moara de
ciment+
rigole+
elevator Filtru cu saci
pulse jet
Suprafata
filtranta:
980 m2 Cos
filtru 40 1200 90 60.000
9 Separator
moara de
ciment nr.
8 Desprafuire
separator
dinamic Filtru cu saci
pulse j et
Suprafata
filtranta:
525 m2 Cos
filtru 40 600 80 40.000
10 Moara de
ciment nr.
9 + anexe Desprafuire
moara de
ciment+ Filtru cu saci
pulse jet Cos
filtru 40 1200 90 60.000

24
rigole+
elevator Suprafata
filtranta:
980 m2
11 Separator
moara de
ciment nr.
9 Desprafuire
separator
dinamic Filtru cu saci
pulse jet
Suprafata
filtranta:
525 m2 Cos
filtru 40 600 80 40.000
12 Moara de
ciment
nr.4 Desprafuire
moara nr. 4 Filtru cu saci
Suprafata
filtranta: 1404
m2 Cos
filtru 36 1800 95 80.000
13 Separator
moara de
ciment
nr.4 Desprafuire
separator
dinamic Filtru cu saci
Suprafata
filtranta: 1404
m2 Cos
filtru 36 1500 80 60.000
14 Macinare
ciment Moara de
ciment nr.
10+ anexe Desprafuire
moara de
ciment+
rigole+elevat
or Filtru cu saci
pulse jet
Suprafata
filtranta:980
m2 Cos
filtru 10 1200 90 60.000
15 Separator
moara de
ciment
nr.10 Desprafuire
separator
dinamic Filtru cu saci
pulse jet
Suprafata
filtranta:525
m2 Cos
filtru 15 600 80 40.000
16 Insacuire
ciment Masina de
insacuit Desprafuire
masina de
insacuit Filtru cu saci
pulse jet
Suprafata
filtranta:
315 m2 Cos
filtru 35 600 80 30.000
17 Producere si
expeditie
cimenturi
speciale Masina de
insacuit si
buncar Desprafuire
masina de
insacuit si
buncar Filtru cu saci
FS 73
Suprafata
filtranta 315
m2 Cos
filtru 29 800 20 30000

25
Influența asupra apelor

Apele uzate (apele de racire, ape meteorice posibil contaminate) vor fi evacuate în pârâ ul
Ialomicioara . Acestea nu vor depăși maxima admisă.
Apele pot fi contaminate cu pulberi în suspensie, sulfați, clo ruri, azotați, uleiuri provenite de
la automobile.
Biodiversitatea acvatică este amenințată de apele contaminate.
Surse pentru apele de suprafață – râul Ialomita ;
Qmax zilnic=302,41mc -3,49l/s ;
Qmed zilnic=262,97mc -3,03l/s
Volume si debite de apa autoriza te :
Qzi.max.=302,41 mc = 3,49 l/s – anual = 110,38 mii mc ;
Q zi mediu= 262,97mc.= 3,03l/s – anual= 95,98 mii mc;
Q zi min.=210,37 mc.= 2,43l/s – anual = 7,78 mii mc
Volume de apa asigurate in surse pentru alimentare a cu apa potabila si teh nologică , in
conformitate cu prevederile STAS 1343/0 -89, sunt :
– Vnominal=302,41mc/zi si 110,38 mii mc/an;
– Vminim=210,37mc/zi si 76,78 miimc/an.
Evacuarea apelor uzate sunt prezentate în Tabel nr 12.
Tabel nr. 12. Evacuarea apelor uzate
Categoria apei Recep tori
autorizati Volumul total evacuat
( mc)
Menajere

Tehnologice care nu necesita
epurare

Meteorice – Colector statie
epurare oras Fieni ,

– Ialomicioara II Zilnic
Max. Med. Min. Anual(miimc)
209,22 182,50 146,0 76,37

215,76 187,62 150,09 78,75

200 mii mc/an

26
Lungimea totala simpla a reț elei de canalizare este de cca.1500 m.
Evacuarea apelor pluv iale de pe platforma industrială , se face prin rigole de colectare ș i de
evacuare din beton .
Pentru protecția a pelor sun t prevăzute urmato arele instalatii de preepurare:
1.Decantor – separator pentru preepurarea apelor uzate de la remiza PSI, statia de
reconcasare si uscatorul de marna.
2.Decantor – separator pentru apele uzate de pe platforma halei de paletizare, linia.
3. Decantor -separator pentru preepurarea apelor de racire de la moara de faina – cuptor
clincher; apa preepurata este preluata cu pompe pentru recirculare , iar surplusul este deversat in
canalul colector prin preapl inul bazinului de cca 0,4 mc/zi
4. Decantor – separator dublu cu dimensiunile : pentru preluarea apelor meteorice din
zona depozitului de carbune/cocs;
5. Decantor -separator, alcatuit din 2 parti: decantor si separator hidrocarburi, pentru
preepurarea apelor de racire de la morile de cime nt.
6. Decantor –separator, amplasat in zona transport utilaj greu pen tru preluarea apelor
meteorice.
7. Decantor –separator final, amplasat pe canalizarea principala
Apele uzate (ape de racire si ape meteorice posibil impurificate) trec printr -un decantor dupa
care sunt deversate in râuri.
Apele uzate menajere vor fi colectate de colectorul stradal al localității.

Influența asupra solului

Sursele de poluare a le solului sunt emisiile tehnologice dirijate si fugitive, operațiile de
încarcare ș i descarcare a materiilor prime si auxiliare din mijloacele de transport, emisiile datorate
circulatiei autovehiculelor .
O altă sursă de poluare a solului o constituie deșeurile rezultate.
Acestea vor duce la modificarea struc turii solurilor și la schimbarea fertilităț ii. Solurile vor
deveni infertile.
Concentrațiile poluanților emiși în sol din zonele cu potențial risc de poluare (zona
cuptorului, zona racitor gratar, spatiu verde incinta, poarta unitate) sunt prezentate în Tabel nr. 13

27
Tabel nr. 13 Concentrațiile de p oluanți emiși în sol
Parametru U.M. Valoare
determinata Valoare
normala CMA
Prag
alerta
Zone
mai
putin
sensibile Prag
interventie
Zone mai
putin
sensibile
PH Unit. PH 7,1 – – –
Conductivitate μS/cm 219 – – –
Cadmiu mg/Kg s.u 0,34 1 5 10
Cupru mg/K g s.u 1,18 20 250 500
Crom mg/Kg s.u 5,8 30 300 600
Mangan mg/Kg s.u 27,6 900 2000 4000
Nichel mg/Kg s.u 9,7 20 200 500
Plumb mg/Kg s.u 7,63 20 250 1000
Zinc mg/Kg s.u 14,4 100 700 1500
Produse
petroliere mg/Kg s.u 12 100 1000 2000

Zgomot
Sursele d e zgomot sunt reprezentate de instalații și utilaje . Autovehiculele care transportă
materia primă și produsele finite prod uc zgomot și vibrații.

Biodiversitatea
Biodiversitatea din zonă poate fi afectată de emisiile rezultate în urma procesului de
fabrica re a cimentului.
Pulberile în suspensie afectează apa ratele respiratorii atât la anim ale, cât și la plante, prin
acoperirea frunzelor și împiedicarea procesului de respirație.

28
Așezările umane
Sănătatea oamenilor este amenințată de activitatea amplasamen tului. Poluanții emiși și
inhalarea pulberilor duc la boli repiratorii, boli ale pielii, boli la nivelul urechilor.
Zgomotul produs de amplsament poate duce la disconfort și la stres.
Totodată, grădinile oam eneilor su nt afec tate de pulberile în suspensi e, cu lturile sunt
contaminate și ran damentul acestora nu este unul foarte bun.
Amplasamentul oferă locuri de muncă cetățenilor. Zona este una atractivă pentru forț a de
muncă masculină.

Favorabilități și restrictivități impuse de amplasament asupra mediu lui
Favorabilități Restrictivități
Locuri de muncă pentru cetățeni Emisii de poluanți în atmosferă
Creșterea atractivității zonei Contaminarea solurilor cu pulberi
Contaminarea apelor cu apele menajere
Zgomot
Degradarea biodiversității
Afectar ea sănătății umane

Influența factorilor de mediu asupra activității economice Fieni

Influența geologiei

Geologia județului Dâmbovița este definită de gresii ce aparțin Paleogenului . Acestor roci le
sunt alternante roci precum brecii, argile, marne, cal care și conglomerate (Fig.4) Rocile sunt friabile
datorită localizării lângă cele două râuri – Ialomița și Ialomicioara.
Geologia amplasamentului este caracterizată de pietrișuri aparținând Neogenului. Acestea
sunt specifice celor două cursuri de apă – Ialom icioara și Ialomița. Totodată, specifice sunt și rocile
de tip brecii și calcare ce aparțin C retacicului.

29

Fig. 5 Harta geologică a județului Dâmbovița din care face parte Fabrica Fieni

Geologia reprezintă un element de favorabilitate ce a stat la baza construirii Fabricii de
ciment Fieni.
Geologia este , însă, și un factor restrictiv deoarece zona se află sub influența activității
seismice Vrancea.

Relieful zonei

Amplasamentul face parte din zona fizico – geografică a Subcarpaților dintre Dâmbovi ța și
Prahova, mai exact din reg iunea Bezdead – Dealu Fr umos. Această regiune se întinde de la limita
dintre munte și dealuri, la nord, până înspr e Pucioasa, unde este o culme, î n partea de vest este
cumpăna de ape între Râul Alb și Valea Vucanii, iar în est es te bazinul Cricovului.

30
Rocile friabile au permis construcția amplasamentului. Terenul este unul plat, cu un grad mic
de înclinare, iar altitudinile sunt relativ joase, de aproximativ 500 m.
Gradul mic de înclinare înlătură riscul de producere a alunecăr ilor de teren.

Solurile specifice amplasamentului
Solurile care se disting pe Harta Solurilor a orașului Fieni fac parte din clasa Argiluvisoluri,
Cambisoluri, Molisoluri și Soluri neevoluate (Fig.6).
Amplasamentul se află la interferența solurilor ce a parțin Cambisolurilor, Molisolurilor și
Solurilor Neevoluate. Acestea de caracterizează printr – o deficineță de fertilitate.

Fig. 6 Harta Solurilor din care face parte Fabrica Fieni

Fertilitatea scăzută a solurilor a permis construirea fabricii, deoar ece solurile nu pot fi
utilizate agricol pentru cultura plantelor.

31
Hidrografia

Rețeaua hidrogafică este definită d e cele două râuri – Ialomița și I alomicioara . Altitudinea la
care coboară râul Ialomița pe teritoriul orașului Fieni este de 440 m. De la Dea lu Mare, pâna la
Fieni, Ialomiț a capată alte caractere: valea se lă rgeste, fundul devine plat, se schiteaza terase de mai
multe nivele, panta longitudinala se domoleste mult -9°, avand un debit de 10 mc/secunda.
In cadrul localitatii Fieni cele 2 maluri al e Ialomitei difera intre ele: malul drept, mai inalt,
peste 650 m, este sapat in depozite paleogene; malul stang mai jos, sub 600 m.
Ialomicioara are panta de 12 -20%.
Pânza freatică a amplasamentului este situată la adâncimi mici (2 – 3m) și are un debit m are
de apă, în special în zona dintre calea ferată și drumul național.
Hidrografia favorizează fabric a de ciment deoarece su nt deversate apele menajere,
industriale, după ce au fost depoluate. Totodată, din râuri se face și alimentarea cu apă necesară
proce selor tehnologice.
Hidrografia este însă și un factor restrictiv deoarece nivelul pânzei este foarte apro ape și
necesită lucrări care să facă impermeabilă suprafața unde sunt depozitate materialele.

Influența climei asupra activității economice din Fieni

Climatul amplasamentului este unul intermediar, între munte șu câmpie. Temperatura medie
anuala a localitatii este cuprinsa intre 8 -9° C , vara fiind de +22° C iar iarna avand o medie de -6°C.
Anotimpul călduros este caracterizat de temperaturi ce au med ia maximă zilnică de 27 °C, iar
cea mai mică valoare medie zilnică este de 3 °C în luna ianuarie (Fig.7).
Temperatura minimă zilnică este de -3° C în lunile ianuarie și februarie, pe când în lunile de
vară- iulie, august, temperatura minimă zilnică este de 1 6°C.
Fabricarea cimentului este condiționată de anotimpul cald, unde nu sunt variații mari de
temperatură. În anotimpul rece nu sunt exploatate materiile prime din cariere.

32

Fig.7 Temperatura și precipitațiile medii din Fieni, Dâmbovița
https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/fieni_rom%C3%A2nia_678290

Cea mai mare cantitate de precipitații este în luna iunie, când se înregistrează peste 75 mm/
m³, iar luna cea mai secetoasă este octombrie, aproximativ 50 mm/ m ³. Precipitațiile umectează
materiile prime de pe amplasamentul fabricii. Totodată, când precipitațiile sunt abundente nu se pot
exploata materiile prime din cariere.
Lunile cu cele m ai multe zile de îngheț sunt din noiembrie până în martie – peste 15 zile de
îngheț , ajungând chiar la 25 zile de îngheț în luna ianuarie (Fig.8 ). Zilele de îngheț influențează
starea materialelor, materiilor prime.

Fig.8 Temperaturile maxime și zilele d e îngheț din Fieni, Dâmbovița
https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/fieni_rom%C3%A2nia_678290

33
Direcția predominantă a vânturilor este No rd- Vest. Viteaza cu care bate vântul este mai
mică de 19 km/ h. Vânturile influențează modul în care sunt antrenați poluanții, în ce direcție și cu
ce viteză (Fig.9).

Fig.9 Roza vânturilor pent ru orașul Fieni
https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/fieni_rom%C3%A2nia_678290

Utilizarea terenurilor

Categoria de utilizare a terenurilor din care face parte amplasamentul studiat este cea a
spațiului urban discontinuu, cu funcție i ndustrială. Amplasamentul este în vecina t de zone de
stâncării și pajiști secundare (Fig.10 ).

34

Fig.10 Harta Utilizării terenurilor din care face parte amplasamentul

Localizarea pajiștilor secundare și stâncăriilor în vecinătatea fabricii de c iment este un
element favorabil deoarece nu sunt expuși oameni i.
Transporturi le

Orașul Fieni are legătură directă cu municipiul Târgoviște, reședința județului Dâmbovița, și
de București, prin rețeaua de cale ferată directă: Buc urești – Titu- Târgoviște – Pietrosita , distanța
București – Fieni f iind de 10 km, iar de Târgoviște de 25 km, și prin rețeaua rutieră națională DN 71
Bucuresti -Baldana -Racari -Targoviste -Fieni – Sinaia ( distanta Bucuresti -Fieni fiind de 115 km iar
Targoviste -Fieni de 25 km).
Rețeaua de transporturi favorizează activitatea economică deoarece permite transportarea
materiilor prime și finite atât pe cale rutieră, cât și ferovială.

35
Altitudinile moderate, făre temperaturi constante de îngheț, sau lipsa alternanț elor
dintre îngheț – dezgheț pemit depozitarea materiilor prime pe amplasament.
Favorabilități și restrictivități impuse de zonă asupra amplasamentului
Favorabilități Restrictivități
Grad mic de înclinare Pânza freatică apropiată
Altitudini reduse Zonă cu influență seismică
Prezența apelor curgătoare
Climat moderat
Utilizarea terenurilor
Prezența unei rețele de transport bine dezvoltată

Criterii de amplasament
Criterii de mediu:
 Cantitatea de emisii poluante provenite de la fabrică
 Concentraț ia de pulberi în suspensie rezultate de la amplasament
 Nivelul de zgomot
 Cantitatea de materii prime
 Cantitatea de ape menajere
 Gradul de înclinare al zonei
 Tipurile de roci
 Numărul de ape curgătoare

Criterii sociale:
 Numărul de angajați ai fabricii

CAPITOLUL V Indicatorii DPSIR

Indicatori Declanșatori
 Cererea de ciment

36
 Extinderea pieței imobiliare
 Lipsa unor fabrici asemănătoare în țară

Indicatori presiune
 Cantități de poluanți emiși în aer
 Zomot
 Trafic rutier și feroviar
 Cantități de ape uzate
 Suprafața transformată
 Cariere de calcar exploatate

Indicatori de stare:
 Concentrațiile diferiților poluanți emiși în atmosferă ( NOx, SO2, CO, CO2, reziduri,
alfehide)
 Concentrațiile diferiților poluanți emiși apă (Ca, Fe, Si)
 Concentrațiile diferiților pol uanți emiși în sol
 Nivelul de zgomot
 Tone de calcar exploatate
 Numărul de specii care migrează

Indicatori presiune:
 Poluarea aerului
 Poluarea solului
 Poluarea apelor
 Îmbolnăvirea populațiieuscarea vegetației
 Scăderea biodiversității
 Alunecări de teren
 Schimbarea peisajului
 Defrișări

Indicatori răspuns:

37
 modernizări
 stație de epurare
 filtre pentru poluanți
panouri fonoabsorbante

CAPITOLUL V I – Metode de evaluare multicriterială a mediului

Metoda de tip rețea

Analiza de tip reț ea indică relația de tip cauză efect. Aceasta pun e în ev idență principalele
componente a fectate. Tipul de im pact negativ a fost reprezentat cu roșu și prin ilustrarea semnului
minus ( -), iar impactul pozitiv a fost reprezentat cu albastru și este ilustrat cu semnul +.
Fabrica de ciment are următoarele impacte negative: emisii în mediu și zgomot. Totodată,
are și impact pozitiv prin ceearea de locuri de muncă în zona în care se află.
Emisiile mediu au efecte asupra aerului, apelor și solurilor. Impactele sunt unele negative.
Poluar ea aerului este dată de emisiile de pulberi, oxizi de sulf, oxizi de sulf, oxizi de sulf, oxizi de
azot, CO, HCl, HF, COT, Hg, Sb, As, Pb, Cr, Co, Cu, Mn, Ni, V, Cd . Emisiile din aer , prin

38
acumularea în atmosferă, au drept consecință schimbările climatice. În urma acestora biodiversitatea
și populația sunt afectate.
Apele sunt poluate prin apele menajere rezultate în urma proceselor de fabricație ale
cimentului. Totodată, râurile din apropiere pot fi contaminate cu pulberile rezultate în atmosferă care
se d epun. Calitatea apelor este degradată, viețuitoarele acvatice sunt afectate și, totodată, și
populația .
Solurile sunt contaminate cu emisii de pulberi care se emit în atmosferă și care se depun pe
suprafața acestora. Proprietățile solurilor sunt afectate, iar fertilitatea este una scăzută. Cauzele vor fi
resimțite de către populație deoarece nu mai pot cultiva terenurile respective iar culturile existente
sunt contaminate, și de biodiversitate.
Prin procesele de producție, fabrica prodice zgomot. Zgomotul provinde de la utilajele
folosite, de la mașinării, autovehiculele care transportă materiile prime și finite. Zgomotul are efecte
asupra biodiversității și afectează populația. Apar probleme la nivelul sistemului nervos, stări de
neliniște, stres.
Fabrica are un impact pozitiv, și anume creearea locurilor de muncă. Populația din orașul
Fieni, cât și din zonele învecinate, au locuri de muncă la fabrică. Forța de muncă este, în general,
masculină. Creearea acestor locuri de muncă implică deplasarea muncitoril or cu autovehiulele
personale sau de transport în comun. Acesta este un impact negativ asupra mediului. Intensificarea
traficului ducea la cre earea de zgomot, efectele fiind resimțite asupra populației
Afectarea biodiversității duce la dispariția unor spec ii importante în lanțul trofic. Astfel, vor
apărea dezechilibre ecologice.
Afectarea populației implică costuri pentru so cietate. În cazul îmbolnăvirii va fi nevoie de
medicamente cu prețuri diferite, un anumit număr de zile de spitalizări, tratamente spe ciale ca re pot
fi costisitoare, bani pentru analize, timp de așteptare la medic, afectarea relațiilor interumane.
Metoda Matricea Leopold

Matr icea Leopold este o metod ă de evaluare a impactului asupra mediului generat de o
activitate economică. Prin inte rmediul acestei metode sunt asociate acțiunile implicate de proiect și
componentele mediului. Informațiile obținute au caracter cantitativ. Se vor acorda note pentru
magnitudine și impact , acestea având un caracter subiectiv. Scorurile au fost acordate în funcție de o
scară de la 1 (impact redus) la 10 (impact semnificativ).

39
Pentru activitatea econonică de fabricare a cimentului au fost selectate următoarele acțiuni
posibile asociate proiectului: afectarea solului, zgomot și vibrații, trafic rutier, emisii noxe. Aceste
acțiuni au fost raportate la următoarele componente de mediu: calitatea aerului, compactare,
depunere, mine și exploatarea în carieră, sănătate și siguranță.
Pentru fiecare componentă de mediu s -a stabilit prin acordarea unei note, magnitudi nea și
importanța impactului, precum și tipul de impact, dacă este negativ sau pozitiv. Acestea sunt
prezentate în Tabelul nr.1 de mai jos:

Tabel 1 – Matricea Leopold de evaluare a impactului asupra mediului pentru fabrica de ciment Fieni
Afectarea
solului Zgomot
și
vibrații Trafc
rutier Emisii
noxe Produs M*I Suma
M*I pe
orizontală
Calitatea
aerului M – 4
I 5 M – 1
I 1 M -7
I 8 M – 9
I 9 -20 -1 -56 -81 -158
Compactare,
depunere M -3
I 5 M – 1
I 1 M -7
I 6 M -7
I 8 -15 -1 -42 -56 -114
Mine și
exploa tarea
în carieră M – 2
I 3 M – 2
I 2 M – 3
I 4 M – 5
I 6 -6 -4 -12 -30 -52
Sănătate și
siguranță M – 7
I 8 M – 5
I 7 M – 6
I 8 M – 7
I 8 -56 -35 -42 -56 -189
Suma M*I
pe verticala -97 -41 -152 -223

Asfel, pentru acțiunea privind afectarea solului , tipul de impact identificat asupra
componentelor de mediu analizate a fost unul negativ. Pentru calitatea aerului magnitudinea
acordată a fost de -4, iar impactul de 5. Solul afectat de fabrica de cime nt are influență asupra
aerului prin emisiile rezulta te. În sol pot avea loc diverse procese de descompunere din care sunt
emise substanțe toxice în atmosferă. Impact ul are o importanță mare deoarece afectarea calității
aerului are efecte asupra sănătății populației, faunei și vegetației. Aceeași importanță a fost acordată
și pentru compactare și depunere. Magnitudinea asupra compactării și depunerii are un scor mai
mic, de -3, considerându -se faptul că au loc depuneri.
Asupra minelor și expoatărilor din cariere magnitudinea este mică ( -2), la fel și importan ța
(3). Afectarea solului influențează calitatea rocilor expoatate acolo unde acestea sunt în amestec cu
sol. Calitatea rocilor influențeză la rândul ei procesele de fabricare a cimentului , se necesită tratare,
îndepărtarea solului contaminat . Scorul de ma gnitudine a fost unul mic deoarece nu sunt expoatări în Acțiuni
Componeta afectată

40
apropiere amplasamentul proi ectului, luându -se în considerare doar grămezile de materii prime, de
roci aduse cu autovehiculele.
Magnitudinea afectării solului asupra sănătății și siguranței solului ar e o rată foarte ridicată –
7, iar importanța este de 8. Un sol contaminat de pulberile în suspensie ce rezultă d e la fabrică
favorizează apariția bolilor. Grădinile oamenilor sunt aflate în apropiere de amplasament și prin
urmare, pulberile rezultate ajung cu ușurință să se depună pe culturi. Fructele și legumele cultivate
vor fi consumate de către oameni.
Zgomotul și vibrațiile au o magnitudine și importanță mică asupra componentelor selectate.
Magnitudinea cea mai mare – 5 a fost acordată asupra sănătății și siguranței populației , la fel și
importanța de 7. Asupra sănătății umane pot apărea boli psihice și stres din cauza zgomotului.
Traficul rutier are o magnitudine mare ( -7) și importanță mare (8) asupra calității aerului. În
procesul de fabricare a cim entului sunt necesare materii prime care se ext rag prin cariere.
Transportarea materiilor prime și a produselor finite aglomerează traficul rutier. Din procesul de
ardere inclompletă a autovehiculelor rezultă CO, CO2, NOx, SO2, hidrocarburi, aldehide, pulb eri.
Acstea afectează calitatea aerului. Un aer poluat duce la îmbolnăvirea populației, faunei și florei.
Îmbolnăvirea populație i implică costuri pentru tratamente.
Asupra compactării și depunerii, traficul rutier are magnitudine mare, de -7, iar importanț a
de 6. Greutatea autovehiculelor duce la compactarea solurilor și la depunerea poluanților pe soluri.
Scorul pentru importanță a fost dat de faptul că solul nu mai poate fi restaurat, sunt implicate costuri.
Asupra sănătății și siguranței populației, magn itur’dinea a avut scor ridicat, – 6, iar
importanța a fost de 8. Din trafic rezultă noxe c are, prin expunere îndelungată, se ajunge la
îmbolnăvirea populației .
Emisiile de noxe rezultate din procesele de fabricare ale cimentului au obținut scorurile cele
mai mari. Pentru calitatea aerului acestea au magnitudinea cea mai mare, de -9, iar i mportanța este
9. Din procesele de fabricare rezultă Emisii de pulberi, oxizi de sulf, oxizi de sulf, oxizi de sulf,
oxizi de azot, CO, HCl, HF, COT, Hg, Sb, As, Pb, Cr, Co , Cu, Mn, Ni, V, Cd . Toate aceste
substanțe se acum ulează în atmosferă și degradează calitatea aerului. Importanța este dată de efctele
negative pe care le au aceste substanțe asupra populației, florei și faunei.
Noxele se depun pe sol, magnitudinea fiind de – 7, iar importanța de 8. Calitatea solurilor
este afectată de depunerile aces tea. Proprietățile solului se modifică, acestea își pierd din ferilitate,
substanțele se acumulează în sol și se pot transmite prin plantele cultivate omului.

41
Asupra minelor ș i expoatărilor în carieră , magnitudinea considerată este de -5, iar importanța
de 6. Proprietățile rocilor pot fi afectate de noxe, iar utilizarea acestora poate fi limitată.
Emisiile de noxe de la fabrica de ciment au o magniturdine de – 7 și o importanță de 6 asupra
sănătății și siguranței populației. Noxele din aerul inspirat de oameni afectează căile respiratorii,
auzul, văzul, favorizează apariția bolilor, cancerului.
Prin urmare , activitatea de emisii de noxe are scorul cel mai mare, de -223, iar comp onenta
cea mai afectată este reprezentată de populație. Numeroasele noxe care rezultă din f abricarea
cimentului sunt receptate de către populație. Îmbolnăvirea populației poate implica costuri foartea
mari pentru tratamente.
Pentru fabrica de ciment trebu ie să se ia măsuri împotriva noxelor. Acestea pot consta în
filtre de protecție, echipamente tehnice perf ormante, monitorizare permanentă.

42
Bibliografie

Autorizația integrată de mediu pentru Fabrica de ciment Fieni
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fieni

Acasă

https://www.heidelbergcement.ro
http://sd.utcb.ro/_upload/content/docs/820_sescu -gal_i__cristina_ -_rezumat_ro.pdf

43
Anexe

Anexa 1. Fluxul tehnologic în fabricarea cimentului

44