MASTER : EDUCAȚIE PRESECUNDARĂ. POLITICI ȘI STRATEGII DE [621858]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘ TI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚ IEI
DEPARTAMENTUL PENTRU FORMAREA PROFESORILOR
MASTER : EDUCAȚIE PRESECUNDARĂ. POLITICI ȘI STRATEGII DE
DEZVOLTARE

EVALUAREA INIȚIALӐ – FORMATIVӐ – SUMATIVӐ:
ANALIZA COMPARAT IVӐ, RELAȚII DE
INTERDEPENDENȚӐ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV. DR. MARIN MANOLESCU

ABSOLVENT: [anonimizat]
2014

2
SUMMARY OF THE WORK
INITIAL – FORMATIVE – SUMMATIVE ASSESSMENT: COMPARATIVE
ANALYSIS, INTERDEPENDENCE RELATIONSHIPS

For this dissertation, entitled: INITIAL – FORMATIVE – SUMMATIVE
ASSESSMENT: COMPARATIVE ANALYSIS, INTERDEPENDENCE RELATIONSHIPS the
motivation is that assessment is an important component of the teaching process without which
the teaching – learning pr ocess would not make sense; because it is an essential dimension of the
curriculum process and a classroom practice; because it involves a variety of methods and it is a
regulatory process that informs educational agents about the quality of school activit y and leads
preschool children to an accurate self -assessment and continuous improvement in performance;
because it is based on the curriculum standards of performance, oriented at what a preschool may
become at the end of the educational journey and at t he entrance into social life; because it is an
important part of the education reform that must be studied and understood very well by teachers
in order to be applied correctly, the novelty brought by the education reform leaving room for
creativity.
I divided the work into three chapters, which are framed by the argument and
conclusions. The first two chapters are a theoretical approach to the topic and the third chapter is
addressing the practical side, the research component of the paper, because , after all, as a teacher,
it is important to know the key concepts, but it is very important to know how to explain them to
preschoolers, to adapt them to their needs.
In the first chapter, I introduced the concept of assessment, the national education la w on
the assessment of preschool education and specific elements of the assessment process of
preschool education.
In the second chapter, I presented the three types of assessment and the interdependencies
between them.
In the third chapter, I have prepared initial, formative, summative assessment tests that I
have applied to upper preschool class. I have also prepared a questionnaire for teachers through
which I have conducted a survey on the importance of assessment tests.
The samp le consisted of 25 children from “Prichindel” Kindergarten and 25 preschool
teachers.

3
The conducted research was based on the following methods: questionnaire survey
method – I have applied to preschool teachers a questionnaire consisting of th ree pages
containing six questions on how they prepare assessment tests and what strategies they use to
highlight the three types of assessment. I have applied the initial, formative and summative
assessment tests and had discussions with parents on the re sults from assessment tests of the
preschool children.
The investigation findings support the working hypothesis: without a strong connection
and correlation between the initial assessment, which is the starting point in the educational
approac h, and summative assessment, the endpoint of a school year, there would not be a
continuous development of preschool children.
Achieving this paper contributed to the personal conviction on the utility and necessity
of assessment in education, which is necessary in order to adjust and optimize the educational
process. The assessment determines the degree to which the activity of the teacher achieved its
objectives, the extent to which the learning activity of the preschool was effective and the
invol vement of the children into their own development.

4
CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………… ………… …… pag. 6

CAPITOLUL I
SPECIFICUL EVALUӐRII ÎN ÎNVӐ ȚӐMÂNTUL PREȘ COLAR …………… …….. pag . 9
1. Conceptul de evaluare ………………………………………………… ……… .……. pag. 9
2. Legea educației naționale despre evaluarea în învățământul preș colar ………… …… pag. 14
3. Specificul evaluării în învățământul preș colar ………………………… ……….. .… pag. 17

CAPITOLUL II
TIPURI SAU FORME DE EVALUARE Î N ÎNVӐȚӐMÂNTUL
PREȘ COLAR ………………………………………………………………………… …… pag.19
1. Evaluarea inițială specificitate și funcții; modalităț i de valorificare …………… …… pag.19
2. Evaluarea formativă specificitate și funcții; modalităț i de valorificare …… ……… . pag. 22
3. Evaluarea sumativă specificitate și funcții; modalităț i de valorificare …… ……..… pag. 25
4. Relații de interdependență între evaluarea inițială – formativă – sumativă în învățământul
preșcolar ……………………………………………………… ………………….… pag. 27

CAPITOLUL III
CERCETARE PRIVIND MODALITӐȚILE DE REAL IZARE ȘI VALORIFICARE A
EVALUӐR ILOR DIN ÎNVӐȚӐMÂNTUL PREȘ COLAR …………………………. … pag.30
1. Obiectul cercetă rii………………………………………………………… …….. … pag.30
2. Ipoteza ……………………………………………………………………………… pag. 32
3. Descrie rea lotului de subiecț i pe care se face cercetarea …………………………… pag. 32
4. Metodologia cercetă rii……………………………………………………………… pag. 33
4.1. Prezentarea probelor de evaluare ……………………………………………… pag. 33
4.2. Observarea sistematică a preșcolarilor ………………………………………… pag. 55
4.3. Convorbiri cu părinții privind impactul evaluării asupra personalității
copilului ………………………………………………………………… …… ……… pag. 67
5. Prezentarea rezultatelor ………………………………………………………..…… pag. 68

5
6. Concluziile cercetă rii………………………………………………………….…… pag. 81

CONCLUZII GENERALE ……………………………………………………… ………… pag. 82
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………… …..…… pag.84
ANEXE ……………………………………………………………………………… ..…… pag.86

6
INTRODUCERE

Evaluarea este o componentă importantă a procesului de învățămâ nt, ce permite luarea, î n
cunoștință de cauză a unor decizii de reglare, ameliorare și perfecționare a activităț ii. După
D.Ausubel, ea este punctul final î ntr-o succesiune de evenimente, stabilirea scopurilor, prin
prisma comportament elor deziderabile, proiectarea și executarea programului, mă surarea
rezultatel or, apre cierea lor. Acest proce s nu este î ncheiat, deoarece, pe baza evaluării va fi reluat
într-un mod mai conven abil, adecvat nevoilor de educație ș i posibilităț ilor r eale de a le satisface,
astfel încât evaluarea are rol de legă turi, a unei conexiuni inverse, u nui feed -back operativ între
perioada parcursă și cea urmă toare.
Ea apare ca “proces de apreciere a calității sistemului educațional sau a unei părți a
sistemului respectiv. Ea are menire a de a stabili dacă sistemul îș i îndeplinește funcțiile pe care le
are, adică dacă obiectivele sistemului sunt realizate”.1
Evaluarea este o parte integrantă a demersurilor inițiate mai ales în contextul actualei
reforme a învățământului românesc, în sensul schimbărilor atât la nivel teoretic, de concepție, cât
și la n ivel practic.
Funcția de predare – învățare, după cum este bine cunoscut ă, include și necesitatea de a
formula judecăți de valoare, de a lua decizii, de a cuantifica performanța școlară, deci de a
evalua. Prin evaluare este apreciată și pusă în valoa re însăși calitatea actului de predare –
învățare.
Există o interacțiune între procesul perfecționării învățământului și evaluarea
randamentului său.
Cunoașterea cât mai exactă a rezultatelor școlare constituie premisa oricăror măsur i
destinate să îmbunătățească desfășurarea acțiunii în sine.
Evaluarea trimite la multe alte verbe, dar între ele există o sinonimie variabil ă și
întotdeauna imperfectă : a aprecia , a considera, a constata , a estima, a examina, a cântări, a

1 Lindeman Richard, Evaluarea î n procesul de instruire

7
judeca, a măsura, a nota , a observa, a valida. P rin urmare , este un cuvânt greu de definit și de
aceea voi încerca să -l explic mai pe larg în conținutul lucrării .
Preocupările permanente privind procesele evaluative sunt stimulate de recunoașterea
faptului că ev aluarea este o componentă importa ntă a activității de învățământ în general și a
procesului didactic , în special . Ea este “punctul final într -o succesiune de even imente care
cuprinde următorii pași : stabilirea scopu rilor pedagogice din perspectiva comport amentului
dezirabil al preșcolarilor , proiectarea și executarea programului de realizare a scopurilor propuse ,
măsurarea rezultatelor aplicării programului” .2
De ce evaluare a ?
Evaluarea pentru că reprezintă o componentă importantă a procesului didactic fără de
care predarea -învățarea nu ar avea sens; pentru că este o dimensiune esențială a procesului
curricular și o practică în clasă ; pentru că implică folosirea unei varietăți de metode fiind un
proces reglat or care informează agenții educaționali despr e calitatea activității școlare și îi
conduce pe preșcolari la o autoapreciere corectă și la o îmbunăt ățire continuă a performanțelor ;
pentru că se fundamentează pe stan darde curriculare de performanț ă, orientate spre ceea ce va fi
preșcolarul la finalizar ea parcursului său școlar și la intrarea în viața socială ; pentru că reprezintă
o latură importantă a reformei învățământului care trebuie studiată și înțeleasă foarte bine de
cadrele didact ice pentru a fi aplicată corect , noutățile aduse de reformă privin d acest proces
lăsând loc pentru creativitate .
Relația între acț iunile cadrului didactic (d e predare) și acțiunile preșcolarilor (de învățare)
este mereu orientată că tre realizarea scopurilor, a o biectivelor curriculare la un ni vel calitativ cât
mai înalt . Evoluția acțiunilor și a relațiilor nu capătă sens, dacă nu are loc ș i verificarea,
aprecierea rezultatelor (evaluarea), pentru a se produce apoi proiectarea, realizarea, corectarea,
amelio rarea, schimbarea modului de acț iune (reglare, autoreglare).
Evaluarea nu rămâne niciodată la o simplă constatare, ci este urmată de o analiză succintă
a acestora. Dacă evaluarea performanței preșcolarilor este corectă, riguroasă , ea se tran sformă în
« reglator » al întregii activități depuse de către preșcolar și cadru didactic. Poate fi considerată și
ca un barometru al pă rintelui.

2 Ausubel, David – Învățarea în școală , Editura Didactică și Pedagogică , București , 1981

8
Cadrul didactic trebuie să găsească modalităț ile ce le mai eficiente de evaluare, să
comunice rezultatele obț inute l a evaluările formativ e, dezvoltând motivația preșcolarilor pentru
învăț ătură, trebuie să promoveze învățarea eficientă – participativă , activă și creativă .
Evaluarea este la fel de importantă ca și predarea și învățarea, dacă se folosește o gamă
cât mai largă de instrumente ș i tehnici de evaluare.
Atât prin abordarea teoretică dar și prin cea practică am încercat să surprind puncte tari și
puncte slabe ale evaluăr ii, ale aplicării acesteia sub forma strategiilor (inițială, formativă și
sumativă).

9
CAPITOLUL I
SPECIFICUL EVALUӐRII ÎN ÎNVӐȚӐMÂNTUL PREȘ COLAR

1. CONCEPTUL DE EVALUARE
Pentru a da un răspuns complet la în trebarea “Ce înseamnă evaluarea? ” ar trebui spus că
evaluarea este mai mult decât o operație sau o tehnică, fiind o acțiune complexă, un ansamblu de
operații mintale și acționale, intelectual e, atitudinale, afective despre care se presupune că
apreciază:
 conținuturile și obiectivele ce trebuie evaluate;
 în ce scop și în ce perspectivă se evaluează;
 când se evaluează (la începutul învățării, pe parcursul acesteia, la sfârșit de bilanț);
 cum se evaluează;
 în ce fel se prelucrează datele și cum sunt valorizate informațiile;
 pe baza căror criterii se evaluează.
Evaluarea este una din componentele principale ale tehnologiei didactice întrucât
furnizează informații despre calitatea și funcționalitatea procesului de învățământ în ansamblul
său, cât și a unor componente ale sale: mijloace , metode, forme de organizare, conținut uri.
Încercând o “radiografie” a e valuării, Alain Kerlan consideră că evaluarea este o
concepție sistematică și op eratorie pornind de la mai multe întrebări cheie:
 pentru ce face? (ceea ce pune în evidență funcții ale evaluării);
 în raport cu ce? (“referințele” – criterii ale evaluării);
 pentru cine? (destinatarii evaluării);
 ce? (ce se evaluează);
 cum? (inst rumentele și procedurile de evaluare).
Evaluarea este o component ă esențială a activității de învățământ î n general a procesului
didactic în special. Ea este punctu l final î ntr-o succesiune de evenimente care cuprinde următorii
“pași”: stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor,
proiectarea ș i executarea programului de re alizare a scopurilor propuse: mă surarea rezulta telor
aplică rii programului.

10
Având în vedere că acțiunea didactică este prem editată și vizează atingerea unor scopuri,
Gerard Scallon distinge trei mari planuri de semnificație epistemică pentru verbul “a evalua”:
 a concepe o procedură de evaluare;
 a face practic o evaluare;
 a exprima o evaluare.
“Evaluarea cunoștinț elor este actul didactic c omplex, integrat procesului de învățământ
care asigură evidențierea atât a calității cunoștințelor dobândite cât și a calității lor, care privește
nivelul, performanțele și eficienț a acestora”3. Ea es te actul didactic care determină promov area
sau nep romovarea tineretului sub formă de concur s, care asigură ocuparea unui lo c într -un grad
(profil sau formă) de învățământ sau într -un loc de muncă de activitate social -utilă, în
conformitate cu competenț a profesională .
Evaluarea foarte mult tim p a fost considerată o metodă de învățământ de control și
apreciere a cunoștinț elor la termin area unui ciclul de studii. Astăzi, ea este considerată ca un act
didactic complex, integr at întregului proces de învățământ, în cadrul căruia acționează principiu l
feedbackului.
De-a lungul timp ului s -au conturat patru concepții î n ceea ce priveș te evaluarea:
 evaluarea “comparativă ”, a cărei funcție principală era de a compara elevii ș i de a-i
clasifica, raportându -i pe uni i la alții, acordându -le diplomă sau alte distincții după nivelul lor de
reușită ;
 evaluarea ”prin obiective” sau evaluarea “criterială ” care are ca rol să furnizeze
informații funcționale, permițând elevilor să se situeze în raport cu atingerea obiectivelor
comune pentru toți elevii și oferind soluț ii de ameliorare;
 evaluarea “corectivă ”, care propune o nouă paradigmă, nu numai “decizională” ci și
“informațională”. Ea are ca scop să ofere elevului informații suplimentare în funcție de
dificultăț ile constatate pentru a -i facilita învăț area;
 evaluarea “conș tientizat ă” sau “ formatoare”, care este în dezvoltare și are la bază
evoluț iile recente din domeniul psihologiei cognitive ș i peda gogiei privind integrarea evaluării î n
procesul de învățare. Ea pendulează între cogniți e, ca ansamblu a l proceselor prin intermediul
cărora elevul achiziționează și utilizează cunoașterea ș i metacogniț ie ca proces de ”cunoaștere
despre autocunoaștere” și corespunde unui demers dominant pedagog ic care favorizează

3 Ioan Bontas, Tratat de Pedagogie , editura ALL, pag.252

11
participarea activă și autonomia elevului, furnizându -i repere explicite, în scopul de a lua în
mâini propria transformare, fiind conștient de propriile dificultăț i și lacune. Această nouă și
ultimă accepțiune a evaluării trebuie însoț ită de o creș tere a practicilor de reglare dar ș i de o
modificar e fundamental ă de mentalitate.
“A evalua înseamnă a emite judecăți de valoare privind învățarea de că tre elev, pe baza
unor criterii adecvate obiectivelor fixate, în vederea luă rii unor decizii”.4
Conceptul de evaluare a primit o mare varietate de definiț ii de la diverși specialiști, mai
degrabă complementare decât disjuncte. Așadar, ele au multe note comune, care ne conduc,
dincolo de diferențierile mai mult sau mai puțin esențiale, spre ideea unui consens, fie el și fragil.
Ion T. Radu , cel mai autorizat specialist în domeniu, consideră că “acțiunea de evaluare
face parte din ansamblul teoriei educației sau mai exact teoria evaluării – ca sistem de concepții,
principii și tehnici referitoare la măsurarea și aprecierea rezultatelor școlare și a pr ocesului
didactic5.”
I. Cerghit : ”A evalua înseamnă a enunța o judecată de valoare, după criterii precis
stabilite, cu privire la o entitate determinată, în scopul adoptării unei decizii referitoare la
ameliorarea sau viitorul acestei entități6.”
C. Cucoș: “Evaluarea școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se
furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare7”
I. Jinga : “Evaluarea este un proces complet de comparare a rezultatelor activității
instructiv -educati ve cu obiectivele planificate (evaluarea calității), cu resursele utilizate
(evaluarea eficienței) sau cu rezultatele anterioare (evaluarea progresului).8”
Sesiză m de asemenea faptul că activitățile integrate î n procesul de e valuare sunt
desemnate de o ga mă largă de verbe. Din perspectiv a definiț iilor recente, a evalua înseamnă :
 A verifica ceea ce a fost învățat, înțeles, reținut; a verifica achizițiile î n cadrul unei
progresii;
 A judeca activitatea sau efortul elevului î n funcție de anumite recomandă ri;

4 Dan Potolea, Marin Manolescu, Teoria și practica evaluării educaționale, Ministerul
Educației și Cercetării – Proiectul pentru Învățămâ ntul Rural, 2005, pag.4
5 Ion T Radu , Didactica , Editura EDP, 1995
6 Ioan Cerghit, Sisteme de instruire alternative ș i complementare , Editura Polirom, Iaș i, 2008
7 Constantin Cucoș , Pedagogie, Editura Polirom, 2006, pag 367
8 Ioan Jinga ș i Elena Istrate, Manual de Pedagogie , Editura All, Bucureș ti, 1998

12
 A estima nivelul competenț ei elevului;
 A situa elevul în raport cu posibilitățile sale sau în raport cu ceilalț i;
 A reprezenta printr -un calificativ gradul re ușitei unei producții ș colare a elevului;
 A pronunț a un verdict asupra cunoștinț elor pe care le ar e elevul;
 A stabili valoarea unei prestaț ii a elevului.
Caracteristicile actuale ale conceptului de EVALUARE au fost sintetizate recent de Yvan
Abernot ( 1996 ) astfel:
 Evaluarea școlară nu este decât un mijloc în slujba progresului elevului nu un scop în
sine.
 Evaluarea trebuie să fie în slujba procesului educativ și integrată acestuia.
 Evaluarea trebuie să aprecieze înainte de toate drumul parcurs de elev : a făcut progrese
sau nu?
 Evaluarea trebuie să stimuleze activitatea elevului și să faciliteze progr esul său.
 Pentru a evalua corect, profesorul trebuie să fie neutru și obiectiv pe cât posibil.
 A evalua un elev înseamnă a -i transmite informații utile.
 Evaluarea trebu ie să-l ajute pe elev toată viaț a.
 Evaluarea trebuie să fie în serviciul copilului; ea t rebuie să -l ajute să -și construiască
viitorul.
 Evaluarea trebuie să se adreseze unei ființe în devenire, în creștere, care n -a încheiat
procesul de dezvoltare.
Așadar, evaluarea elevilor se înscrie în cadrul acțiunilor necesare exercitării profesiunii
de dascăl. În același timp, caracterul său perc eput adesea ca încheind o situaț ie de instruire pune
problematica sa sub un unghi diferit de cea a procesului de învățământ.
Evaluarea ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el și mai puț in
raportarea la norme de grup. Progresul copilului tre buie urmărit , înregistrat cu atenție ș i discutat
cu părinții. Evaluarea trebuie să îndeplinească trei funcții: măsurare (ce a învăț at copilul?),
predictivă (este nivelul de dezvoltare al copilu lui sufi cient pentru stadiul următor și pentru
intrarea la școală?), diagnoza (ce anume frânează dezvoltarea co pilului?).
O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor moment e
ale programului zilnic, discuția cu părinț ii, portofoliul copilului, fiș e etc.

13
Acțiunea de evaluare didactică include trei operații ce vizează pașii ce trebuie făcuți în
procesul evaluativ până la momentul/etapa emiterii unei judecăți de valoare asupra prestației
elevului. Aceste operații sunt următ oarele:
 Măsurare a fenomenelor pe care le vizează evaluarea;
 Interpretarea ș i apreciere a datelor obț inute;
 Adoptarea deciziilor ameliorative .
Măsurarea este baza obiectivă a aprecierii. Prin ea se strâng informații de către
evaluator „despre proprietățil e sau caracteristicile rezultatelor înregistrate, despre însușirile
procesului, acțiunii sau fenomenului educativ dat”9. Rezultate diferite se pretează la moduri
diferite de măsurare. Pentru a se ajunge la măsurare, este necesară specificarea obiectivelor într -o
formă în care realizarea lor poate fi măsurată. Cu alte cuvinte, pentru a măsura, avem nevoie de
criterii de evaluare. Obiectivele educaționale pot deveni criterii în acest sens. În ultimele decenii
modalitatea ce a mai frecvent ă utilizată în stabilirea criteriilor de evaluare a fost operaționalizarea
obiectivelor educaționale. Aceasta conduce spre rezultate măsurabile, cu precizarea că nu toate
obiectivele pot fi operaționalizate în sensul strict impus de tehnicile consacrate.
Aprecierea presupune exprimarea unei judecăți de valoare. Aprecierea corespunde
emiterii unei judecăți de valoare. Este subiectivă , depinde de pers onalitatea educatoarei, de
relațiile dintre ea și copil (grupă), de momentul în care se reali zează precum ș i de o serie de
caracteristici dinamico -energetice ale copilului. Prin această operație, pe baza informațiilor
culese prin măsurare dar și prin alte surse mai mult sau mai puțin formale (observare, analize
etc.) se stabilește valoarea rezulta telor școlare precum și a procesului de învățare. Aprecierea
este, deci, ulterioară măsurării. În cazul aprecierii, alocarea de valori numerice, literale sau
calificative se realizează pe baza unor criterii precis identificabile, relativ independente de
instrumentul prin care s -a făcut măsurarea. Relația dintre măsurare și apreciere este foarte
strânsă . A evalua înseamnă a mă sura (ceea ce un instrume nt ar putea realiza cu mai multă
precizie) ș i a aprecia, ceea ce numai profesorul poate face , personalitatea sa intervenind ca un
factor determinant . Aceasta este distincția efectivă între cele două operaț ii care conduc la
ameliorare.
În timp c e măsurarea se referă la descrier e, la cantitate, aprecierea urmăreș te calitatea
caracteristicilor, ține de experiența evaluatorului. Măsurarea are un caracter static, matematic, în

9 I. Cerghit, 2002, pag.28

14
timp ce aprecierea vizează capacitatea educatorului de a interpreta psih opedagogic rezultatul
obținut.
Decizia sau scopul demersului evaluativ – reprezintă finalul înlănțuirii de operații ce
definesc actul evaluării. În decizie își găsesc justificare și măsurarea și aprecierea. De abia în
această etapă își găse sc răspuns întrebări de tipul: Pentru ce evaluăm? , Pentru ce aplicăm proba
sau testul? , Pentru ce examinăm? etc. Se pot adopta decizii diferite, care se pot încadra în cel
puțin două categorii:
 prima categorie cuprinde decizii care se referă la recunoașterea/certificarea rezulta telor,
exprimată în termeni de: promovat/nepromovat; admis/respins; reușit/nereușit;
acceptat/neacceptat sau fa c trimiteri la orientarea școlară și profesională;
 altă categorie pune accentul pe perfecționarea procesului de instruire vizând: măsuri de
diferențiere, de individualizare, de compensație, de ameliorare ori de optimizare; alegerea de
mijloace; adoptarea u nui program special; schimbarea strategiei didactice ori a metodei etc .
O evaluare eficientă trebuie să includă cele trei operaț ii. Cele trei operații se justifică
numai împreună, ele aflându -se într -o strânsă interdependență .

2. LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE DE SPRE EVALUAREA ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale privind evaluarea
Fragmente din Legea Educației Naționale ce privesc evaluarea în învățământul preșcolar
Art. 71. -(1) Scopul ev aluării este acela de a orienta și de a optimiza învăț area.
(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naț ionale de ev aluare pentru
fiecare disciplină , domeniu de studiu, respectiv modul de pregă tire.
(3) Rezultatele evaluă rii se expri mă, după caz, prin calificative, în învățămâ ntul primar,
respectiv prin note de la 1 la 10, în învățământul secundar și în învățământul terț iar
nonu niversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaț ionale.
(4) Controlul utilizării ș i al re spectării standardelor naționale de evaluare d e către cadrele
didactice se realizează prin inspecția școlară .

15
(5) Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale ș i a
metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară ș i se sancționează conform
prevederilor prezente i legi.
Art. 72. – (1) Evaluarea se centrează pe competenț e, oferă feed -back real elevilor și stă
la baza planurilor individuale de învățare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de
evaluare unică , având funcție orientativă , pentru a -i ajuta pe profesori în notarea la clasă .
(2) Un elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod obligatoriu, de educație
remedială .
Art. 73. -(1) Portofoliul educaț ional cuprinde totalitatea diplomelor, a ce rtificatelor sau a
altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activităț i
de învățare, în diferite contexte, precum ș i produse sa u rezultate ale acestor activități, în contexte
de învățare formale, nonformale ș i informale.
(2) Por tofoliul educaț ional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui
debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului.
Conform curriculumului, evaluarea în grădiniță este o acțiune de cunoaștere a
particularităților individuale ale copilului de 3 –6/7 ani, a progresului propriu înregistrat într -o
perioadă de timp stabilit . Este întreprinsă în scopuri diferite, utilizând strategii adecvate și
presupune operații de prelucrare și interpreta re a datelor.
Ca proces, evaluarea are următoarele componente: măsurarea achizițiilor copilului,
înregistrarea și aprecierea . Aceasta din urmă cuprinde pe de -o parte, predicția privind nivelul de
dezvoltare a copilului ca premisă pentru stadiul următor și diagnoza , în termeni de identificare a
factorilor ce frânează dezvoltarea copilului.
Deoarece evaluarea este parte a procesului educativ, se recomandă să fie formativă , în
flux continuu, sistematică și analitică , pentru a -i putea oferi evaluatorului info rmații concrete în
legătură cu nivelul de atingere a obiectivelor educaționale, cu dificultățile de învățare și de
adaptare ale copilului, să îi sugereze acestuia modificări, ajustări, ameliorări ale unor deprinderi,
atitudini, prejudecăți, conduite.
Forme le de evaluare se clasifică astfel în funcție de momentele în care se derulează
procesul:

16
 Evaluare a inițială cu scopul de a cunoaște potențialul de învățare al copiilor la
începutul unei activități, de a ști care sunt premisele de la care pornim să proiectăm activitățile de
învățare și să anticipăm rezultatele. Are funcție diagnostică și prognostică .
 Evaluarea curentă/ formativă/continuă are caracter permanent și se realizează pe
parcursul activității de predare -învățare. Antrenează o evoluție a copil ului și marchează ritmul
individual de învățare, inițiativa și grija pentru verificarea propriilor rezultate. Are funcție
diagnostică, informativă și de susținere a învățării. Se poate realiza cu ajutorul fișelor
individuale, a jocurilor -exerciții, a jocur ilor de rol, a povestirilor, a repovestirilor, a dialogurilor
în situații reale sau imaginate, memorizărilor, asamblărilor de figurine, construcțiilor,
modelajului etc. Ea vizează toate domeniile de dezvoltare ale copilului. În funcție de rezultatele
obțin ute, se stabilește un plan de intervenție remedial sau de dezvoltare. Cele mai utilizate
instrumente de înregistrare a datelor sunt: fișa de observație, grilele de verificare și control,
rapoartele, fișa de caracterizare. Aceste documente însoțite de obser vații – comentarii, aprecieri
ale educatoarei, fișe de corespondență pentru părinți, produse ale activității copilului, înregistrări
audio și video, fotografii – sunt cuprinse în portofoliul copilului și dovedesc traiectoria
dezvoltării lui. Recompensele a cordate copilului se concretizează în aprecieri verbale (lauda și
încurajarea), aplauze ale colegilor și educatoarei, dreptul de a primi mascota grupei, de a iniția un
joc sau o activitate, de a ocupa pentru un timp un loc privilegiat etc.
 Evaluarea sumativă/cumulativă vizează nivelul de performanță atins în raport cu
obiectivele cadru și de referință cuprinse în curriculum și se realizează, în special, înainte de
părăsirea grădiniței. Pe baza constatărilor privind măsura în care copilul a at ins obiectivele de
referință, educatoarea îi schițează profilul de personalitate, descrie inventarul de cunoștințe
principale, identifică interesul și posibilitățile de învățare, pentru a argumenta recomandarea
înscrierii sale în școala primară sau reținer ea în grădiniță.
Pe parcursul anului școlar se practică, pe domenii experiențiale, o evaluare criterială a
copiilor, prin raportarea la obiectivele de referință, dar măsura și calitatea achizițiilor este tot atât
de nuanțată pe câți copii sunt, deoarece ev oluția lor este diferită. Ceea ce rămâne esențial este
progresul individual înregistrat de la o etapă la alta , pe fiecare dintre dimensiunile personalității.
Din această perspectivă, amintim că procesul de evaluare a copilului din grădiniță va avea
predomi nant caracter constatativ, corectiv și formativ. Rezultatele evaluării vor fi utilizate ca
repere la nivelul deciziei pentru inițierea, ameliorarea, ajustarea și eficientizarea intervenției

17
educative. Va avea caracter comparativ pentru evidențierea rezulta telor pozitive pe care le -a
obținut copilul în activitatea de învățare de la o etapă la alta a dezvoltării sale.
Pentru a avea o imagine globală despre dezvoltarea copilului, este necesară aprecierea
nivelului tuturor domeniilor de dezvoltare:
 dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală;
 dezvoltare socio -emoțională;
 capacități și atitudini în învățare;
 dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii;
 dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii.

3. SP ECIFICUL EVALUĂRII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
Evaluarea performanț elor în învățare ale preșcolarului se realizează în modalităț i
specifice acestui nivel de educare și instruire având î n vedere faptul că achiziționarea de
cunoștințe nu reprezintă un scop în sine în această etapă de vârstă. Evaluarea însușirii
cunoștințelor se realizează mai ușor decâ t a atitu dinilor, sentimentelor, capacităților cognitive și a
trăsăturilor de voință ș i caracter.
Vârsta copiilor nu permite evaluă ri cu diagnosti c pre cis, c u trasarea unor viitoare evoluții
și cu certitudini î n priv ința drumului pe care î l vor al ege.
În activitatea din grădiniță, actul de evaluare are drept scop măsurarea și aprecierea
cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor dobândite de copii în cadrul actului educațional. În
același timp, evaluarea urmărește și aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizată în
modalitățile de abordare a schimbării, în atitudinile și comportamentele dobândite de copilul
preșcolar prin procesul de învăță mânt.
În învățământul preșcolar, o evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în
timpul diferitelor momente ale programului zil nic, pe dialogul cu părinții cât și cu copiii în
vederea obținerii unei imagini cât mai apropiate de realitate, cu p rivire la dezvoltarea psiho -fizică
și nivelul de cunoștințe și deprinderi al copiilor din grupa la care lucrează. Toate aceste
informații vor fi strânse atât în caietul de observații al copiilor, cât și în fișele de evaluare și vor
sta la baza elaborării c aracterizării grupei și, ulterior, a planificării calendaristice anuale.

18
Evaluarea preșcolarilor este dificilă ș i permite doar prognoze pe termen scurt (de
exemplu, evaluarea capacității de debut ș colar). Evaluarea este necesa ră atât pentru educatoare,
cât și pentru preșcolar, pentru cunoaș terea nivelului atins în dezvoltarea personalității, pentru
individualizare și eficiență î n activitate.
În învăț ământul preșcolar nu există teme pentru acasă, copiii nu pot “păstra” în scris
rezultatele cunoașterii ș i prin urmare evaluarea se realizează oral sau prin fiș e de evaluare
(desene, imagini).
Preșcolarii trebuie evaluaț i unul câte unul, educatoarea trebuie să rețină ce a spus copilul,
nu se poate relua corectarea ca la lucră rile scrise . Evaluarea preșcolarilor solicită timp
îndelungat, ră bdare, c onsemnarea observațiilor și a ră spunsurilor .
Obiectivele se realizează indirect, prin materializarea lor în comportamente observabile și
măsurabile , indicare a prin descriptori de performanță a nivelului atins de preș colari (a
comportamentelor ce arată că un comportament a fost asimilat).
Rezultatele evaluării se exprimă î n: pri ceperi și deprinderi, capacități cognitive, trăsături
de voință ș i de c aracter, conduit ă civilizată. Aceste componente sunt greu de pus în evidență,
greu de măsurat și de apreciat ș i dificil de surp rins în caracteristici comportamentale.
Evaluarea în grădiniță oferă posibilitatea educatoarei de a -și cunoaște rodul muncii,
modul în care și -a atins obiectivele, modul în care copiii și -au însuș it cunoștințe, abilități ș i
deprinderi. Cu ajutorul evaluării se pot î ndrep ta ceea ce unii copii nu au reușit să atingă în
evoluț ia lor.
Ceea ce este important este modul cum se realizează evaluarea în grădiniță, î n ideea de a
nu-i obosi, de a face ca totu l să fie mai atractiv ș i stimulativ pentru ei.

19
CAPITOLUL II
TIPURI SAU FORME DE EVALUARE ÎN ÎNVӐȚӐMÂNTUL
PREȘ COLAR

1. EVALUAREA INIȚIALĂ SPECIFICITATE ȘI FUNCȚII; MODALITĂȚI DE
VALORIFICARE
Evaluarea inițială se realizează la începutul anului ș colar , odată cu integrarea copilului în
grădiniță și este menită să stabilească nivelul de pregătire al preș colarilor . Ea reprezintă una din
premisele conceperii programului de instruire. Cunoașterea capacităților de învăț are a
preșcolarilor, a nivelului de pregătire de la care pornesc ș i a gradului de stăpânire a cunoștințelor
și a abilităților, reprezintă o condiție hotărâtoare pentru reușita activităț ii didactice. Această
relație devine evident ă în momentul î n care educatoa rea începe activitatea cu preșcolarii al căror
potențial de învăț are nu -l cunoaște, la începutul anului ș colar.
Evaluarea inițială este necesară pentru:
 stabilirea nivelului de cunoștinț e ale preșcolarilor ;
 determ inarea liniei de pornire de la î nceputul unui program;
 se stabilește dacă preșcolarii dispun de pregătirea necesară creă rii de premise favorabile
unei noi învăță ri;
 are rol de punte de legătură î ntre o stare precedent ă și una viitoare;
 este utilă pentru stabilirea unui program de recuperare sa u de refacere a noț iunilor pe ca re
preșcolarii nu și le -au însuș it.
Probele de evaluare inițială se centrează pe identificarea nivelului de dezvoltare cognitivă
a copilul ui, a intereselor sale de cunoaștere, a cunoștințelor anterioare precum și a deprinder ilor
deținute.
Subliniind rolul și însemnă tatea acestui tip de evaluare pen tru integrarea preșcolarilor în
activitatea care î ncepe, R. Ausubel conchide: “Dacă aș vrea să reduc toată psihopedagogia la un

20
singur prin cipiu, eu spun: ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștințele pe care
elevul le posedă la plecare. As igurați -vă de ceea ce el știe și instruiți -l în consecință ”.10
Obiectivele evaluării inițiale urmăresc faptul dacă preșcolarii stăpânesc acele cunoștințe
și abilități necesare înțe legerii conț inutului programului care urmează. Evaluarea preș colarilor se
realizează prin probe orale ș i prin probe scrise. Aceste probe realizează un diagnostic al pregătirii
preșcolarilor și totodată îndeplinesc o funcție predictivă, indicând condițiile în care elevii vor
putea asimila conț inuturile noului program de instruire.
Evaluarea inițială mai este numită de unii specialiști și “ră ul necesar”, p ornind pe de o
parte de la adevărul că orice evaluare este stresantă, iar pe de altă parte de la dorința din ce în ce
mai manifestată de a face din această activitate un demers câ t mai firesc, cât mai normal, cât mai
uman. Se realizează la î nceputul unui program de instruire. Aceas ta nu are rol de control.”Este
însă diagnostic ă, stimulant ă și jalonează planul de urmat în procesul de învăț are”11
În evaluarea inițială se recomandă evaluarea comportamentelor pe domenii:
 Cognitiv – cunoștințe, noțiuni, abilități și capacități intelectuale .
 Verbal – aspect fonetic, gra matical, lexical, expresivitate – creativitate .
 Psiho -motric – priceperi, deprinderi, comportamente, calități motrice.
 Socio – afectiv – atitudinal – sunt în general observabile și se bazează pe fișe de observare
a copiilor;
 Potențial creativ – manifestat în joc, desen, limbaj.
Evaluarea inițială trebuie să măsoare în special aspectul calitativ: capacități de înțelegere,
de trecere de la cunoștințe noi, de efectuare a analizei, a corelării, asocierii, a sistematizării
cunoștințelor, de aplicare, de rezolvare a unor situații date, de interpretare și mai puțin cantitativ
volum de cuno ștințe, deprinderi generale și specifice.
Evaluarea in ițială îndeplinește două funcții:
 funcția diagnostică ;
 funcț ia predictivă (prognostică )

10 Ausubel R, op. cit. , pag.27
11 Marin Manolescu , Teoria și metodologia evaluă rii, Editura Universitară, Bucureș ti, 2010,
pag.60

21
Funcț ia diagnostic ă a evaluării iniț iale constă în identificarea stadiului și nivel ului de
învățare la care se află preșcolarii la un moment dat ș i se manifestă atâ t din perspectiva
preșcolarilor cât și a cadrului didactic care va lucra cu aceștia, indicâ nd:
 referitor la preșcolari: achiziții, decalaje între aceștia, capacitățile/ posibilitățile de
învăț are ale acestora etc.
 referitor la educatoare: cauzele care explică situația respectivă ; nevoile de d ezvoltare ale
copiilor, căile de stimulare a dezvoltării optimale ale acestora ș i caracteristicile diferențiale ale
preșcolarilor și posibilitățile de a acționa în direcț ia atingerii obiectivelor12
Funcția predictivă a acestei e valuări constă în aceea că datele obț inute prin evaluările
de această natură ajută la conceperea și organi zarea activității î n trei pla nuri: modul adecvat de
predare -învățare a noului conținut; aprecierea oportunității organiză rii unui program de
recupera re pentru întreaga grupă; adoptarea unor măsuri de sprijinire și recuperare a
preșcolarilor.
Diagnosticarea nivelului inițial de cunoș tințe și a abilităților preșcolarilor îndeplinește și
o funcție prognostică .
Valoarea prognostică se exprimă prin faptul că sugerează educatoarei condițiile probabile
ale desf ășură rii noului program și î i permite a nticiparea rezultatelor. Pornind de la datele
evaluă rii, se pot stabi li: obiectivele programului urmă tor, demersuri le didactice adecvate
posibilităților de învăț are a le preșcolarilor și ritmul convenabil de desfăș urare.
În urma evaluării inițiale se reali zează orientarea în legătură cu modul de predare adecvat
preșcolarilor și realizarea unui program recuperativ pentru întreaga grupă sau necesitatea unor
măsuri de sp rijinire a învățării pentru unii preș colari.
Evaluarea inițială, constituie totuși un demers realizat tot mai rar în prezent. Deseori este
realizată în treacăt, ca un “tur de orizont” asupra premiselor învățării, fără a dobândi precizia și
completitudinea necesare fu rnizând educatorului și preșcolarilor informațiile de care a u nevoie
pentr u ceea ce au de fă cut în continuare. Realizarea evaluă rii inițiale este posibilă, dar acest lucru
impune mai multe condiții:

12 T.Radu, Evaluarea î n procesul didactic , Editura Didactică și Pedagogică, Bucureș ti, 2000,
pag.141

22
 schimbarea mentalității după care realizarea ei constituie o risipă de timp sau o utilizare
nerațională a acestuia și înțelegerea f aptului că, dimpotrivă este util “să știi să pierzi timp pentru
a câș tiga”;
 capacitatea de a gestiona rațional timpul de învățământ;
 înțelegerea evaluării inițiale nu ca simplu test de pornire, de inventariere, ci ca demers
care însoțest e activitatea pe o durată mai mare de timp.
Deși locul ei este la începutul activității, evaluarea inițială nu reprezintă numai o acțiune
prealabilă unui demers didactic, ci constituie un moment al activității, făcând parte integrantă din
aceasta. De aici, necesitatea de a f i realizat nu ca scop în sine, ci astfel încât să -și îndeplinească
rosturile de prefigurare a activității în continuare, orientând -o și făcând -o mai eficace.

2. EVALUAREA FORMATIVĂ SPECIFICITATE ȘI FUNCȚII; MODALITĂȚI DE
VALORIFICARE
Evaluarea formativă presupune evaluarea tut uror copiilor privind toate conținuturile
esențiale. Deoarece însoțeș te activitatea de predare – învățare, permite cunoașterea dificultăților,
adaptarea unor soluții menite să amelioreze rezultatele ș i procesul ce conduce la aceste rezultate.
Ea își propune să evalueze performanțele preșcolarilor privind conținutul esenț ial al materiei
parcurse. Evaluarea formativă permite cunoaș terea, identificarea neajuns urilor, a punctelor
critice după fiecare secvență de instruire și, în consecință, adoptarea unor măsuri de recuperare
față de unii preșcolari ș i de ameliorare a procesului. Evaluarea este considerată un mijloc eficace
de prevenire a situațiilor de eș ec.
O problemă a evaluării formative o reprezintă frecvența evaluăr ilor ș i intervalul la care
este de dorit să fie realizate . Unii autori propun ca evaluarea să se realizeze la sfârș itul fie cărei
activități, pe când alții propun să se realizeze pe perioade mai lungi de timp.
“Cercetă ri întreprinse de peda gogi ca I.Cerghit , I.Radu, L.Vlăsceanu arată că timpul
utilizat pentru evaluă ri realizate în această manieră reprezintă 8-10% din timpul de instruire, față
de 30 -35% cât ocupă în evaluarea tradiț ional ă13”

13I.Cerghit, I.T.Radu. E.Popesccu, L.Vlăsceanu, Didactica , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1996, pag.129.

23
Evaluarea formativă se realizează pe tot parcursul desfășurării procesului didactic și este
menită să verifice sistematic progresele elevilor. Ea se realizează de la începutul programului
până la terminarea lui. Are ca scop să -l informeze pe preș colar asupra obiectivelor pe care
trebuie s ă le realizeze și să -i țină la cu rent pe preș colari, educatoare și părinți cu progresele
înregistrate pe traseul către obiectivele vizate. Cunoașterea sistematică a rezultatelor activității
desfășurate are efecte reglatoare asupra acesteia, permițând ameli orarea ei continuă.
Pentru realizarea evaluă rii fo rmative educatoarea trebuie să aibă în vedere anumite
condiț ii:
 Să aprecieze rezultatele învățării, semnalâ nd greșelile, fără a aplica sancț iuni;
 Să folosească notarea cu scop educativ -stimulativ;
 Să ia în considerare atât calitatea informaților și abilităților, cât și calitatea capacităților
intelectuale ș i de specialitate;
 Să ia în considerare atât rezultatele învățării finale cât și pe cele obț inute pe parcurs;
 Să-și perfecționeze continuu conținutul ș i strategiile instruirii .
Evaluarea formativă prezintă următoarele caracteristici:
 este o evaluare criterială, bazată pe obiectivele învățării;
 semnifică faptul că evaluarea face parte din procesul educativ normal;
 „nereușitele” copilului sunt considerate ca momente în rezolvarea unei probleme și nu ca
slăbiciuni ale acestuia;
 intervine în momentul fiecărei sarcini de învățare;
 informează preșcolarul și educatoarea asupra gradului de stăpânire a obiectivelor;
 permite educatoarei și preșcolarului să vadă dacă acesta din urmă posedă
achizițiile necesare pentru a aborda sarcina următoare;
 asigură o reglare a proceselor de învățare;
 este centrată mai mult pe cel ce învață decât pe produsul finit;
Evaluarea formativă are consecințe atât în planul activității copiilor, cât și în planul activității
cadrului didactic.
Din perspectiva preșcolarilor , evaluarea continuă este benefică deoarece:
 îi oferă o confirmare (feed -back) a învățării în mod operativ și frecven t;
 îl ajută să depisteze dificultățile și să le depășeasc ă;

24
 îi sugerează proceduri de corecție sau de remediere imediată;
 îl informează asupra comportamentelor sale cognitive intermediare care îl conduce spre
cele terminale;
 preșcolarul nu este judecat, nu primește note sau calificative, nu este supus clasificării;
 încurajează punerea de întrebări și reflecții sau motivează și stimulează eforturile
de învățare;
 sprijină efortul de autoevaluare.
Prin evaluare a formativă, cadrul didactic beneficiază de o conexiune inversă despre
performanțele demersului său didactic, poate detecta dificultăți, confuzii, greșeli, intervenind
imediat pentru ameliorarea situației și i se oferă posibilitatea tratării diferențiate a copiilor .
Funcț ia principal ă a evaluă rii formative este de a reg la procesul de predare -învăț are, de a
diminua lacunele, de a permite o conexiune inversă, permanentă .
Evaluarea formatoare își propune să conducă la responsabilizarea preșcolarului, la
asumarea ră spunderii propriului pr ogres de învățare, î n timp ce evaluarea formativ ă vizează
strategiile adoptate de cadrul didactic pentru reglare a propriului demers de predare -învățare.
Evaluarea for matoare se centrează pe strategii adoptate de preș colar. E valuarea formatoare se
consideră că reprezintă forma desăvârșită a evalu ării formative.
În procesul de învățământ preș colar se distinge o evaluare internă realizată de educator
sau copii și o evaluare externă realizată de directori, părinț i, inspectori.
Evaluarea formativ ă o găsim în derularea tuturor activităț ilor și opereaz ă în diverse
forme:
 în observarea comportamentelor preșcolarilor și a surprinderii reacț iilor pe care aceștia
le au în diverse situaț ii;
 în recom pensarea succeselor pe care preșcolarii le obț in în învăț are prin formule premiale
de genul: “Bravo!”; “Foarte bine!”;
 în încurajarea atitudinilor pentru depășirea obstacolelor și dificultăț ilor prin formu le de
genul: “Mai încearcă o dată!”, “Se poate și mai bine!”, “Dovedește că poț i fi cel mai bun!”
Principalele avanta je ale evaluării formative, relevate în literatura de specialitate sunt:
 verifică sistemati c, pe secvențe mici, toți preșcolarii , din toată materia;
 asigură ghidarea preșcolarului în învățare, corectarea oportună a greșelilor, remedierea lor
ori aprofundar ea prin programe de îmbogățire a cunoștințelor;

25
 evaluează nu numai conținutul învățării, ci și procesul prin care s -a aju ns la un anumit
rezultat, permiț ând ameliorare a lui, în viitor;
 cultivă cooperarea educatoare -preșcolar și capacitatea de autoeducare, pe baza cunoașterii
criteriilor de evaluare;
 consumă mai puțin timp decât evaluarea sumativă .

3. EVALUAREA SUMATIVĂ SPECIFICITATE ȘI FUNCȚII; MODALITĂȚI DE
VALORIFICARE
Evaluarea sumativ ă se realizează prin verificări la sfârșitul anului școlar sau la sfârș itul
grădiniț ei. Diferenț iem mai multe forme:
 evaluarea la finalul unui capitol, teme etc. Asemenea tip de evaluare este predominant
sumativ, dar are puternice valențe formative întru cât cadrul didactic nu continu ă activitatea până
nu remediază lacunele constatate.
 evaluarea de final, de bilanț /certificar e care se aplică la sfârșitul unui ciclu de învăță mânt.
Acest tip de evaluare poate avea funcție de selecție, dar și funcție certificativă. Aceasta din urmă
se manifestă în două sensuri: certifi că faptul că preșcolarul a dobândit competențele prevăzute în
programa școlară și certifică finalizarea unui ciclu de instruire ș i condu ce la obținerea unei
diplome, certificat , atestat etc.
Evaluările de tip sumativ prezintă următoarele caracteristici:
 este o e valuare de bilanț care se realizează la sfârșitul parcurgerii unui ansamblu de
sarcini de învățare;
 evidențiază efectul terminal rezultat de pe urma învățării, nu cum s -a ajuns la acest
produs (este centrată pe rezultatele globale, de bilanț al învăț ării);
 intervine prea târziu ca să mai poată influe nța cu ceva ameliorarea rezultatelor și
refacerea procesului deja parcurs;
Furnizează informații de bilanț în vederea:
 diagnosticării într -o formă globală, a realizării obiectivelor generale ale unei progr ame
sau părți a programei; a rezultatelor înregistrate de copil la sfârșitul unei peri oade de învățare în
raport cu așteptările sau obiectivele stabilite inițial;
 certificării sau recunoașterii atingerii unui nivel de pregătire, dobândirii unor competențe;

26
 clasificării/ierarhi zării sau diferențierii preșcolarilor ;
 adaptării unor decizii legate de promovarea/nepromovarea, acordarea/neacordarea unei
diplome;
 confirmării sau infirmării eficienței prestației cadrelor didactice .
Evaluarea sumativă este centrată pe educatoare și ace asta ver ifică dacă strategia adoptată
a condus către atingerea competențelor prevăzute de programa școlară .
Probele sumative nu sunt unitare și sunt stabilite de că tre educatoarea grupei. Pentru a
urmă ri progresul copiilor, educatoarea realizează observarea continuă a acestora, utilizând fiș e de
observare care sunt stabilite la nivel regional sa u la nivelul instituț iei preș colare. Pe perioada
evaluă rilor cadrul didactic se transformă î n prieten, confident, mentor, verificator.
Funcția principală pe care o deține evaluarea sumativă este aceea de constatare a
rezultatelor. Durata mare de timp și cantitatea mare de informaț ii, deprinderi care se adun ă fac ca
această evaluare să fie un sondaj asupra materiei și a copiilor, rezultatele fiind compara te cu
obiectivele stabilite la î nceputul ac tivității. Pentru preșcolari este o evaluare dificilă din cauza
cantității mari de cunoștințe, priceperi acumulate de -alungul anului ș colar.
Importanța evaluă rii sumative decurge din cele două funcții pe care le îndeplinește:
funcția de verificare ș i de comunicare.
Funcția de verificare este î ndeplinită mai ales pe parcursul activității și se realizează î n
final, o sinteză a efectelor produse de activitatea derulată , concretizată în cunoștințe ac umulate,
capacități formate, comportamente, com petențe. Evaluarea finală are c aracter de certificare a
pregătirii cerute pentru o nouă etapă de școlarizare sau pentru integrarea socioprofesională.
Funcția de comunicare privește informarea atât în interiorul sistemului, cât și în afara lui.
În interiorul sistemului, ea îi vizează pe preșcolari, profesori, autorități școlare și urmărește
formarea unei opinii cât mai exacte cu privire la nivelul la care s -a desfășurat activitatea și la
efecte le produse.
B.Bloom spune că în cadrul evaluării sumative ceea ce interesează mai mult sunt
rezultatele de la sfârș itul unei perioade de activități și mai puțin efectele produse de secvențele de
învățare pe care le cuprinde activitatea. Ea vizează, precumpănitor rezultatul final.
Pe baza acestei evaluări se realizează și clasificarea subiecților în cadrul grupului din
care fac parte.

27
4. RELAȚII DE INTERDEPENDENȚĂ ÎNTRE EVALUAREA INIȚIALĂ –
FORMATIVĂ – SUMATIVĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCO LAR
Funcțiile și tipurile de evaluare sunt într -o strânsă interdependență: funcțiile orică rui
demers evaluativ determină tipurile de evaluare.
Toate tipurile de evaluări sunt într -o strânsă legătură. Evaluarea formativă se bazează pe
evaluarea inițială, iar evaluare a sumativă valorifică evaluarea formativă .
Funcț iile evaluării după locul pe care îl ocupă în raport cu secvența de învăț are:

Înainte de acț iunea de
formare În tim pul acț iunii de formare
După acț iunea de formare
Tip de evaluare :
 diagnostică
 prognostică
 predictivă
Funcț ii:
 orientare
 adaptare
Este centrată pe
preșcolar și pe
caracteristicile sale
(identificare) . Tip de evaluare:
 formativă
 “progresivă”/de
progres
Funcț ii:
 Reglare
 Facilitare a învăță rii
Este centrată pe procese și pe
activitate. Tip de evaluare:
 Sumativă
 Terminală /finală

Funcț ii:
 Verificare
 Certificare
Este centrată pe produsele
învăță rii.

Interdependenț ele dintre funcții ș i strategii au fost concentrate într -o exprimare sintetică
astfel: funcția descriptivă (Tu ești aici…”), funcția diagnostică (…pentru că ai aceste lacune!”),
funcț ia prognostică (Ai putea urma…”).14
Evaluarea inițială nu mai are funcție de control și devine descriptivă (Tu ești aici…”) și
se compară cu celelalte tipuri de evaluare. Ea are ro l de a motiva, de a stimula preșcolarul să
învețe ș i indică programul ce trebuie parcurs de acesta.

14 Marin Manolescu, op. cit. , pag.68.

28
În concepț ia lui Scriven, cel care a prop us termenul, evaluarea forma tivă este mai mult
decât o tehnică : este o stare de spirit c are trebuie adoptată de educatoare, preșcolar și instituția
școlară. Această concepț ie participă la formarea unui ansamblu de atitudini pe care grădinița
trebuie să le adopte pentru a le promova.
Evaluar ea sumativă își modifică funcțiile deja cunoscute și încheie perioada de învăț are
prin acordarea un ei note sau calificativ. Această notă sau calific ativ este o achiziție a
preșcolarului și are funcț ia de a cont ribui la orientarea celui care învață .
Interdependențe între funcții ș i strategii evaluative

Funcț ii
Strategii Orientare/condiții ale
învăță rii Reglare/procesul învăță rii Certificare/r ezultatul
învăță rii

Obiective
 A prevedea
dificultăț ile
probabile ale
procesului de
învățare pentru a
alege diverse căi de
formare sau de
învăț are  A înțelege demersul de
învăț are al
preșcolarului
 A decela originea
dificultăț ilor
 A aprecia gradul de
realizare a obiectivelor
pedagogice
 A pilota procesul de
învățare într -o manieră
optimală  A verifica
dacă
obiecti vele
au fost
realizate
 A atesta
social
“obiectul”
evaluă rii  carac teristicile
stabile ale
preșcolarului
 aptitudini
 motivaț ii
 capacitate și
competențe deja
dobâ ndite  strategii și dificultăți
ale învăță rii
 modele de
funcționare/învăț are
ale preșcolarului  competenț e
globale
 competenț e
terminale
 deprinderi
semnificati
ve/relevante
Tipuri de
probe  probe normative
(standa rdizate)  Probe criteriale  sarcini
globale și
semnificati
ve social
 problem e
tipice

29
Instrumen
te folosite  teste de aptitudini
 baterii de probe
predictive  instrumente construite
“pe măsură ”
 probe: individuale,
clinice, orale;
 probe de autoevaluare
 probe de autocorectare
 probe de ameliorare  probe de
“probare”
 confruntarea
cu o
problemă
semnificati
vă și tipică
asociată
competenț ei
vizate.

30
CAPITOLUL III
CERCETARE PRIVIND MODALITӐȚILE DE
REALIZARE ȘI VALORIFICARE A EVALUӐRILOR DIN
ÎNVӐȚӐMÂNTUL PREȘCOLAR

1. OBIECTUL CERCETĂRII
Tablou sino ptic privind interdependenț ele dintre evalua rea inițială -evaluarea formativă –
evaluarea sumativă .
Tipul de
evaluare Când se
realizează ? Ce funcții îndeplineș te?
Cum se
realizează ? Cum se valorifică ?

Evaluarea
inițială – la începutul
unui program
de instruire.  funcț ia diagnostică
 funcția prognostică – examină ri
orale;
– probe
scrise;
– probe
practice. – este o punte de
legătură î ntre starea
precedent ă și cea
viitoare;
– determina rea unei
linii de p ornire a
preșcolar ilor, dar ș i a
cadrelor didactic e la
începutul unui
program de instruire;
– depistează
eventualele decalaje
între preș colari ;
– aprecierea
oportunității
organiză rii un ui
program de recuperare
al preș colarilor;
– adoptarea unor
măsuri de sprijinire și
recuperare a unor
preșcolari.
Evaluarea
forma tivă – pe tot
parcursul unui
demers
pedagogic – funcț ia de reglare;
– funcția de falici tare a
învăță rii – prin
activități de
învăț are;
– probe de
autoevaluare; – devine eficace câ nd
se transformă în
autoevaluare și
reglează procesul
învăță rii;

31
– probe de
autocorectare
– probe de
ameliorare;
– probe
individuale;
-probe orale
– evaluarea treb uie să
vizeze însușirea de
către preșcolar a două
categorii de criterii: de
realizare a sarcinii de
lucru și criteriile de
reușită .
Evaluarea
sumativă – la sfârș itul
unor etape ma ri
de predare –
învățare
(semestru, an
școlar) – funcț ia de verificare;
– funcț ia de certificare; – probe
scrise;
– probe orale;
– probe
practice;
– certifică diferite
roluri de competențe ;
– este centrată pe
preșcolar;
– se încheie cu
atribuirea unei
diplome sau ce rtificat ;
– furnizează informații
de bilanț în vederea
diagnost icării
rezultatelor
preșcolarilor la
sfârșitul unei perioade
în raport cu
obiectivele stabilite
inițial;
– certificării sau
recunoașterii nivelului
de pregă tire,
dobândirii unor
competenț e;
– adaptarea unor
decizii legate de
promovarea/nepromo
varea,acordarea/nea
cordarea unei diplome ;
-ierarhizarea
preșcolarilor;
-confirmarea sau
infirmarea prestanț ei
cadrelor didactice.

32
2. IPOTEZA
Dacă cele trei tipuri de evaluare sunt corelate, armonizate, funcționează interdependent,
atunci se înregistrează progrese educaț ionale considerabile.

3. DESCRIEREA LOTULUI DE SUBIECȚI PE CARE SE FACE CERCETAREA.
Cercetarea a fost efectuată pe două loturi : cadrele didactice din grădiniță ș i pe preșcolari.
Primul lot este form at din cadre didactice cu ș i fără studii superioa re, cu vârstă cuprinsă î ntre 24
de ani și 61 de ani , cu o vechime cuprins ă între 2 ani și 40 de ani, toți respondenț ii acest ui lot
fiind de genul feminin.
Al doilea lot a cuprins grupa mare „Voiniceii”, de la Grădiniț a „Prichindel ”, București .
Această grupă cuprinde un număr de 25 de preș colari cu vârsta de 5-6 ani : 12 fete și 1 3 băieți.
Nivelul de pregătire al colectivului a fost omogen din punct de vedere al posi bilităților
intelectuale, preș colarii provenind din familii care le oferă condiții necesare desfășurării actului
învățării .

33
4. METODOLOGIA CERCETĂRII
4.1. PREZENTAREA PROBELOR DE EVALUARE
EVALUAREA INIȚIALӐ

Domenii
experienți
ale

Conț inuturi
Comportamente
Probe de
evaluare/Itemi
Descriptori de performanță
Materiale
didactice
Î –
comporta ment
însuș it D –
comportament
în curs de
dezvoltare A-
comportament
absent

Domeniul
limbă
și
comunica
re
Joc didactic
“Recunoaș te
povestea”
– vorbește cu
ușurință despre
personaje din
poveș ti;
– utilizează
instrumentele de
scris;
– participă la
activitățile de joc,
de învățare în
grup, respectând
reguli ș i sarcini
ale acestora.

Itemul1:
Recunoaș te
personajul.
Recunoaș te
personajele din
poveș ti.
Recunoaște
două personaje
din poveș ti.
Recunoaș te un
personaj. – imagini
cu poveș ti;
– siluete cu
personaje;
– creioane
colorate ;
-fișă de
lucru
(anexa 1)
Itemul2:
Recunoaș te
povestea din
care face parte. Recunoaște
poveș tile. Recunoaște
două poveș ti. Recunoaș te o
poveste.
Itemul3:
Colorează
imaginile. Colorează
imaginile . Colorează două
imagini. Colorează o
imagine.

34

Joc exerciț iu
“Jocul
silabelor”

– desparte cuvinte
în silabe (2 -3
silabe);
– utilizează
instrumentele de
scris;
– participă la
activitățile de joc,
de învățare în
grup, respectând
reguli ș i sarcini
ale acestora.

Itemul1: Spune
cum se numesc
obiectele . Recunoaște și
denumeș te
obiectele. Recunoaște și
denumeș te patru
obiecte. Recunoaște și
denumește două
obiecte. – jetoane ;
– creioane ;
-fișă de
lucru
(anexa 2).
Itemul2:
Desparte
cuvintele în
silabe și spune
câte silabe are
fiecare. Desparte corect
cuvintele î n
silabe. Desparte corect
patru cuvinte î n
silabe. Desparte corect
două cuvinte î n
silabe.
Itemul3:
Desenează tot
atâtea liniuțe
orizontale câte
silabe are
cuvâ ntul. Reprezintă grafic
numă rul silabelor
din cuvinte. Reprezintă
grafic numă rul
silabelor din
patru cuvinte. Reprezintă
grafic numărul
silabelor din
două cuvinte.
Domeniul
Științ e:
Activitate
matemati
că

Joc didactic
“Cine ș tie
mai bine”
– formează
grupe/mulțimi
prin
corespondență 1
la 1 în limitele 1 –
5;
– numără
conștient/logic, în
limitele 1 -5, în
situații diferite, Itemul1:
Realizează
corespondența
între
elementele
celor două
mulțimi.
Realizează
corespondența
între elemente. Realizează
parțial
corespondența
între elemente. Nu realizează
corespondența
între elemente. – flori cu
magneț i;
– flori
naturale;
– creioane
colorate ;
– fișă de
lucru
(anexa 3).

35

concrete,
raportându -se la
mediul
înconjură tor;
-rapor tează
numărul la
cantitate și invers
în limitele 1 -5. Itemul2:
Încercuiește
prima și ultima
floare.
Colorează a
doua ș i a treia
floare. Încercuiește
florile și le
colorează
respectând
cerinț a. Încercuiește
prima floare ș i
coloreaz ă a treia
floare. Încercuieș te
prima floare.
Itemul3:
Desenează î n
tabel tot atâ tea
elemente (la
alegere) câte
indică cifra. Desenează la
alegere toate
elementele î n
tabel. Desenează mai
multe sau mai
puține elemente
câte indică
cifra. Nu desenează
nici un element.
Joc logic
“Săculeț ul
fermecat” – recunoaște și
denumește
figurile
geometrice cerc,
pătrat, triunghi î n
mediul ambiant
sau cu ajutor ul
materialelor puse
la dispoziț ie.
Itemul1:
Formează prin
încercuire
mulțimea cu 3
elemente ș i
coloreaz ă
mulțimea cu 4
elemente.
Încercuiește
mulțimea cu 3
triunghiuri și o
colorează pe cea
cu 4 cercuri. Încercuiește
mulțimea cu 3
triunghiuri și
colorează 3
cercuri. Nu realize ază
sarcina.

-“trusa
Logi”;
– creioane
colorate ;
– fișă de
lucru
(anexa 4).
Itemul2: Ta ie
sau adaugă, ca
în diagramă, să
fie “tot atâtea”
elemente cât
arată numă rul Taie și adaugă
atâtea elemente
cât arată numărul
din casetă . Adaugă atâtea
elemente cât
arată numărul
din casetă . Nu realizează
sarcina.

36
din casetă .
Domeniul
Științe:
Cunoaș te
rea
mediului

Joc didactic
“Spune ce
știi despre”

– denumește și
clasifică fructele;
– recunoaște,
denumește și
vorbește despre
animale
domestice și
sălbatice.

Itemul1:
Recunoaște și
denumeș te
desenele din
imagini.
Recunoaște și
denumeș te
desenele din
imagini. Recunoaște și
denumește
decât o parte
din desene. Nu recunoaște
și nici nu
denumeș te
desenele din
imagini.
– planș e cu
animale;
– planșe cu
fructe de
toamnă ;
-creioane
colorate ;
– fișă de
lucru
(anexa 5).
Itemul2: Spune
ce știi despre
fiecare.
Spune ce ș tie
despre fiecare
imagine.
Spune ce ș tie
doar despre
imaginile pe
care le -a
denumit. Nu realizează
sarcina.

Itemul3:
Încercuiește
animalele
sălbatice care
trăiesc în țara
noastră .
Încercuiește
animalele
sălbatice care
trăiesc în țara
noastră .
Încercuieș te
doar iepurele
sau doar lupul.

Nu încercuieș te
nici un animal.

Itemul4:
Trasează o
linie
de la fruct la
pomul în care
crește. Unește fructul cu
pomul în care
crește. Unește mărul cu
pomul î n care
crește sau para
cu pomul în
care creș te. Nu trasează nici
o linie de la
fruct la pomul
în care c rește.
Domeniul
Om și
Societate
– Educație “Știu să mă
comport î n
orice –
mprejurare!” – cunoaște
responsabilitățile
în grupul din care
face parte; Itemul1:Spune
cum trebuie să
ne co mportă m. Recunoaș te patru
reguli de
comportare. Recunoaște
două reguli de
comportare . Nu spune care
sunt regulile de
comportare
civilizat ă. -planș e

37
moral
civică (convorbire) -exprimă emoții
ca: bucurie,
tristeț e, repulsie. Itemul2:Poves
tește ce vezi in
imagini . Își exprimă ideile
corect, fluent, făr ă
ajutor. Își exprimă
ideile cu puțin
ajutor. Își exprimă
ideile cu
ajutorul
întrebă rilor
educatoarei .
Domeniul
Om ș i
Societate –
Activitate
practică “Știu să
șnuruiesc” – execută lucrări
cu ajutorul
tehnicii de
șnuruire;
– mânuiește cu
ușurință
materialele și
instrumentele
puse la dispoziție;
– acceptă și, la
rândul lui, oferă
sprijin celorlalți
copii pentru a
reuși; Itemul1:Mâ nu
iește foarte
bine
materialele și
instrumentele
puse la
dispoziț ie. Mânuiește foarte
bine materialele și
instrumentele
puse la dispoziț ie. Mânuiește bine
materialele ș i
instrumentele
puse la
dispoziț ie. Nu mânuiește
materialele și
instrumentele
puse la
dispoziț ie. – șnur de
culori
diferite;
– planș e
cartonate
colorate cu
imagini
perforate;
– siluete din
carton
perforat . Itemul2:
Realizează
lucrarea până
la finalitatea ei,
fără sprijin. Realizează
lucrarea până la
finalitatea ei, fără
sprijin.
Realizează
lucrarea cu
sprijin Lucrarea este
realizată î n
mare parte cu
sprijin.
Domeniul
estetic și
creativ –
Educație
muzicală “Cel mai bun
cântăreț ” – intonează
omogen
cântecele;
– respectă poziția
de câ nt;
– execută mișcări
sugerate de text,
pe câ ntec.
Reproduce
cântecul . Reproduce
cântecul . Nu și-a adus
aminte un vers. Nu reproduce
cântecul. -casetofon
– CD

38
Domeniul
estetic și
creativ –
Educaț ie
plastică “Familia
mea”
(desen) – cuno aște și
diferențiază
materialele și
instrumentele de
lucru, cunoaște și
aplică reguli de
utilizare a
acestora;
– redă prin desen
personaje reale;
– este sa tisfăcut
de propriile
reușite. Desenează
familia ta. Reda corect
figura umană și
desenează toți
membrii familiei
sale fără
omisiuni. Redă corect
figura umană,
dar nu
desenează toți
membrii
familiei sale. Nu redă figura
umană și nu
desenează toți
membrii
familiei sale. – creioane
colorate;
– hârtie de
colorat.
Domeniul
psihomo
tric
Educație
fizică “Mergem toți
în pas vioi!”
(diferite
forme de
mers) – își controlează
părți ale corpului
și stabilitatea;
– își coordonează
mișcările în
funcție de
comanda dată ;
– demonstrează
comportamente
de păstrare a
sănătății ș i a
igiene i personale. Mergem ca… Execută
variantele de mers
învățate: în
cadență , cu
pornire ș i oprire
la semnal, mersul
piticului, mersul
ștrengarului, pe
vârfuri, pe
călcâ ie. Execută
variantele de
mers învățate:
în cadență, cu
pornire și oprire
la semnal, pe
vârfuri, pe
călcâ ie. Execută
variantele de
mers: pe
vârfuri, pe
călcâ ie. -echipa
ment
sportiv

39
EVALU AREA FORMATIVӐ

Domenii
experienț i
ale Conț inuturi Competenț e Probe de
evaluare/
Itemi Descriptori de performanță
Materiale
didactice
Î –
comportament
însuș it D –
comportament î n
curs de
dezvoltare A –
comportament
absent
Domeniul
limbă ș i
comunica
re “Primă vara”
de Vasile
Alecsandri
(memorizare) – recită poezii,
respectând
intonația,
ritmul, pauza în
concordanță cu
mesajul
transmis Recită poezia
“Primă vara” de
Vasile
Alecsandri Recită poezia
integral. Recită două strofe
din poezie. Recită o strofă
din poezie. – imagini
cu
poezia”Pri
măvara” de
Vasile
Alecsandri
“Să facem o
poveste!”
(poveste
creată după un
șir de
ilustraț ii) – are o
exprimare
corectă și
fluentă în
propoziții,
respectând
acordul dintre
părțile
propoziț iei;
-formează
propoziț ii
corecte din
punct de vedere
gramatical. Crează o
poveste cu
ajutorul
imaginilor. Își exprimă
ideile corect,
fluent, fără
ajutor. Își exprimă ide ile
cu puț in ajutor. Își exprimă
ideile cu
ajutorul
întrebă rilor
educatoarei – imagini

40
Domeniul
Științe –
Matemati
că Joc didactic
“Ne jucăm,
matematică
învățăm” – formează
mulțimi după
anumite criterii;
– asociază cifra
corespunzătoare
numărului de
elemente
dintr -o mulțime
și cantitatea la
număr și cifră în
limitele 1 -9.
Itemul1:
Încercuiește
cifra
corespunzătoa
re numărului
de flori din
diagramă. Încercuiește
cifra
corespunzătoare
numărului de
flori din
diagramă.
Spune câte flori
sunt în diagramă,
dar nu încercuiește
cifra. Nu realizează
sarcina. – fluturi și
flori cu
magneți;
– flori
naturale;
– melci;
– jetoane cu
flori;
– creioane
colorate ;
– fișă de
lucru
(anexa 6). Itemul2:
Desenează în
diagramă atâția
ghiocei câți
arată cifra. Dese nează în
diagramă atâția
ghiocei câți
arată cifra. Desenează în
diagramă 6
ghiocei. Desenează în
diagramă 3
ghiocei.
Joc logic
“Ce știi
despre mine” – recunoaște,
denumește
figuri
geometrice în
mediul ambia nt
sau cu ajutor ul
materialelor
puse la
dispoziț ie (cerc,
pătrat, triunghi,
dreptunghi);
-formează
mulțimi de
piese
geometrice,
precizând
forma, Itemul1:
Colorează cu
roșu toate
figurile
geometrice
mari. Colorează cu
roșu figurile
geometrice
mari. Colorează cu roșu
4 figuri geometrice
mari. Colorează cu
roșu 2 figuri
geometrice
mari. – trusa”
Logi” ;
– creioane
colorate ;
– fișă de
lucru
(anexa 7). Itemul2:
Colorează cu
albastru toate
figurile
geometrice
mici. Colorează cu
albastru figurile
geometrice
mici. Colorează cu
albastru 4 figuri
geometrice mici. Colorează cu
albastru 2 figuri
geometrice
mici.
Itemul 3:
Încercuiește
toate figurile
geometrice cu Încercuiește
toate figurile
geometrice cu
colțuri. Încercuiește 4
figuri geometrice
cu colțuri. Încercuiește 2
figuri
geometrice cu
colțuri.

41
mărimea,
culoarea. colțuri.

Domeniul
Științe –
Cunoaște
rea
mediului “Primăvara”
(observare) – cunoaște
anotimpurile
după
schimbările care
survin în natură;
– sesizează și
denumește
modificările
apărute în viața
omului,
plantelor,
animalelor în
funcție de
anotimp. Itemul1:
Descrie
imaginile de
mai jos. Descrie toate
imaginile. Descrie doar două
imagini. Descrie o
imagine. – imagini
cu
anotimpul
primăv ara;
– flori de
primăvară ;
-creioane
colorate ;
– fișă de
lucru
(anexa 8). Itemul2: Scrie
un x sub
imaginea care
nu corespunde
anotimpului în
care ne aflăm. Scrie un x sub
imaginea care
nu corespunde
anotimpului în
care ne aflăm. Spune care este
anotimpul, dar nu
scrie un x sub
imagine. Nu realizează
sarcina.
Itemul3:
Desenează
imaginile
specifice
anotimpului
primăvara Desenează
imaginile
specifice
anotimpului
primăvara . Desenează o
imagine. Nu desenează
nici o imagine.
Domeniul
Om și
Societate
– Educație
moral
civică Reguli de
comportare:
Poveștile:
“Fata babei și
fata
moșneagului”
“Ciuboțelele
ogarului”
“Sarea în
bucate”
“Degețica” – respectă
regulile în
activitățile
desfășurate în
grup;
– respectă
drepturile
celorlalți.
Itemul1:
Denumește
personajele
negative/poziti
ve recunoscând
povestea din
imagine . Denumește
personajele
negative/poziti
ve recunoscând
povestea din
imagine.
Denumește 80%
din personajele
negative/pozitive
recunoscând
povestea din
imagine.
Nu realizea ză
sarcina.
– imagini
cu povești ;
– cărți de
povești .
Itemul2:
Descrie faptele
bune/rele ale
personajului. Expune cu
propriile
cuvinte faptele
bune/rele ale Expune cu
propriile cuvinte
faptele bune/rele
ale personajelor Nu expune cu
propriile
cuvinte faptele
bune/rele ale

42

personajelor
din două povești. personajelor cel
puțin dintr -o
poveste.

Itemul3: Ce ai
învățat din
poveste? Expune
mesajul, morala
din poveștile
date. Expune două
mesaje, morale din
poveștile date. Expune un
mesaj, morala
din poveștile
date.
Domeniul
Om ș i
Societate –
Activitate
practică Tehnici de
lucru
mototolire,
decupare,
lipire
“Tablou de
primăvară ” – mânuiește cu
ușurință
materialele și
instrumentele
puse la
dispoziț ie;
– execută lucră ri
cu ajutorul
tehnicii de
lipire, tă iere pe
contur;
-manifestă
creativitate și
interes î n
realizarea
lucrărilor;
-finalizează
tema dată î n
timpul stabilit.
Itemul1:
Realizează
lucrarea
”Tablou de
primăvar ă”
folosind
tehnicile de
lucru învăț ate. Realizează
lucrarea prin
intermedi ul
celor trei tehnici
de lucru
învăț ate.

Realizează
lucrarea prin
intermediu l celor
două tehnici de
lucru învăț ate.
Realizează
lucrarea prin
intermediul unei
singure tehnici
de lucru
învăț ate.

– planș a
model;
– hârtie
creponată ;
– foarfecă
– hârtie
glasată ;
– lipici .
Itemul2:
Folosește
materiale
variate în
realizarea
lucră rii.

Folosește toate
tipurile de
materiale în
realizarea
lucră rii.

Folosește patru
tipuri de materiale
în realizarea
lucră rii.

Folosește două
tipuri de
materiale în
realizarea
lucră rii.

43
Domeniul
estetic și
creativ –
Educație
muzicală Cântecele de
primăvară :
”Primă vara a
sosit”
“Primul
ghiocel” – intonează
omogen și
expresiv
cântecele;
– respectă tonul,
semnalul de
început,
respirația și
dicția;
– execută
mișcările
sugerate de text;
– cântă cu
dezinvoltură în
colectiv și în
grupuri mici. Itemul1:
Continuă
cântecul. Interpretează
cântecele
respectând linia
melodică. Interpretează
corect 1 -2 strofe
din fiecare cântec
singur și refrenul
în grup cu cei lalți
colegi. Interpretează
corect un cântec
nerespectând
intonația. – planșe de
primăvară ;
– casetofon ;
– CD.
Itemul2:
Execută
mișcările pe
care ți le spune
cântecul. Execută toate
mișcările
sugerate de
textele
cântecelor
simultan cu
interpretarea
acestora. Execută o parte
din mișcările
sugerate de textele
cântecelor
simultan cu
interpretarea
acestora. Execută o foarte
mică parte din
mișcările
sugerate de
textele
cântecelor
simultan cu
interpretarea
acestora.
Domeniul
estetic și
creativ –
Educație
plastică Culorile calde
“Peisaj de
primăvară”

– denumește și
utilizează
instrumentele și
materialele de
lucru specifice
activităților
artistico –
plastice;
– manifestă
stabilitat e și
perseverență în
activitate;
– descrie Itemul1: Pictați
imaginea
folosind corect
pensula fără a
depăși spațiul.

Utilizează
corect
instrumentele și
tehnicile
desenului în
contur a
picturii.
Folosește corect
pensula, respectă
conturul desenului.

Folosește corect
pensula, dar nu
respectă
conturul
desenului în
proporție de
50%.
– planșa
model;
– acuarele;
– palete;
– șervețele
umede;
– pensule .
Itemul2:
Folosiți
culorile calde
specifice
anotimpului Folosește
culorile calde
specifice
primăverii
acoperind Folosește culorile
calde de primăvară
în proporție de
50% acoperind
întreaga suprafață Folosește două
culori calde
specifice
primăverii,
acoperind

44
lucrările proprii
sau ale
colegilo r, ținând
cont de aspectul
lor și de
sentimentele pe
care acestea le
trezesc în
sufletul
copilului. primăvara.
întreaga
suprafață a foii. a foii.
întreaga
suprafață a foii.
Itemul3:
Finalizați
lucrarea
respectând
poziția corectă
a corpului față
de suportul de
lucru, pentru o
bună
coordonare
oculo -motorie.
Finalizează
lucrarea
respectând
poziția corectă a
corpului față de
suportul de
lucru, pentru o
bună
coordonare
oculo -motorie.
Finalizează
lucrarea în
proporție de 80%
respectând poziția
corectă a corpului
față de suportul de
lucru, pentru o
bună coordonare
oculo -motorie. Finalizează
lucrarea în
proporție de
40% respectând
poziția corectă
față de suportul
de lucru, pentru
o bună
coordonare
oculo -motorie
Itemul4:
Analizează
critic și
autocritic
modul corect
de lucru,
finalizarea
temei,
utilizarea
culorilor. Analizează
critic și
autocritic m odul
corect de lucru,
finalizarea
temei, utilizarea
culorilor.
Analizează
lucrările precizând
două criterii de
evaluare. Analizează
lucrările
precizând un
criteriu de
evaluare.
Domeniul
psihomo
tric – Deprinderea
motrică de
bază – respectă
poziția corectă a
corpului ș i a Aleargă cum îț i
spun! Execută corec t
toate variantele
de alergare Execută corect
două variante de
alergare. Execută corect
o var iantă de
alergare. – jaloane;
– fluier ;
echipament

45
Educație
fizică “Alergarea”
(variante) segmentelor
acestuia pentru
comenzile de
alergare . învăț ate. sportiv.

EVALUAREA SUMATIV Ӑ

Domenii
experienț i
ale
Conț inuturi
Competenț e
Probe de
evaluare/
Itemi Descriptori de performanță

Materiale
didactice Î –
comportament
însuș it D –
comportament î n
curs de
dezvoltare A –
comportament
absent
Domeniul
limbă ș i
comunica
re Joc didactic
“Ne jucă m cu
cuvinte” – desparte
cuvintele în
silabe și silabele
în sunete;
– desparte
cuvintele în
silabe,
reprezentând
grafic numă rul
acestora;
– denumeș te
sunetele inițiale
și finale dintr -un
cuvâ nt. Itemul1:
Desparte
cuvintele în
silabe și scrie
atâtea liniuțe
câte silabe au
cuvintele
sugerate î n
imagini.
Desparte
cuvintele î n
silabe și
reprezintă grafic
imaginile. Desparte cuvintele
în silabe ș i
reprezintă grafic
patru imagini . Desparte
cuvintele în
silabe și
reprezintă
grafic două
imagini. – jetoane
cu imagini
– creioane
colorate ;
-fișă de
lucru
(anexa 9) .

Itemul2:Încer
cuiește cifra
care indică
numărul de
silabe pe care
îl au Încercuieș te cifra
care indică
numărul de
silabe pe care î l
au cuvintele. Încercuiește cifra
care indică
numărul de silabe
pe care î l au patru
cuvinte. Încercuiește
cifra care indică
numărul de
silabe pe care îl
au două
cuvinte.

46
cuvintele.
Itemul3:
Colorează
imaginile a le
căror
denum iri
încep cu
sunetul “V” . Colorează
imaginile a le
căror denumiri
încep cu sunetul
“V”. Colorează trei
imagini a le căror
denumiri încep cu
sunetul “V” . Colorează toate
imaginile.
Joc didactic
”În lumea
poveștilor”
– discută despre
povești care i
s-au citit, spune
de ce i -au plăcut,
discută despre
personajele lor;
– ascultă cu
plăcere povești,
este capabil să
redea conținutul
acestora prin
repovestiri,
dramatizări,
desen;
– răspunde la
întrebări privind Itemul1:
Colorează
personajele
care fac parte
din povestea
“Ursul păcălit
de vulpe”. Colorează
personajele care
fac parte din
povestea “Ursul
păcălit de
vulpe”. Colorează două
personaje care fac
parte din povestea
“Ursul păcălit de
vulpe”. Nu colorează
nici un
personaj. – cărți cu
povești;
– imagini;
– siluete cu
personaje;
-fișă de
lucru
(anexa10) . Itemul2:
Colorează
personajele
care fac parte
din povestea
“Punguța cu
doi bani”.
Cine nu face
parte din
poveste. Colorează
personajele care
fac parte din
povestea
“Punguța cu doi
bani”și spune
cine nu face
parte din
poveste. Colorează patru
personaje care fac
parte din povestea
“Punguța cu doi
bani” ș i nu
recunoaște
personajul care nu
face parte din
poveste. Nu colorează
personajele si
nu recunoaște
personajul care
nu face parte
din poveste.

47
conținutul
povești.
Domeniul
Științe –
Matemati
că Joc exercițiu
“Calculăm,
numărăm”
(probleme) – compune
probleme simple,
în limitele 1 -10,
prin
adăugarea/extra
gerea unui
element;
– rezolvă
probleme,
alegând operația
corectă.
Itemul1:
Compune
textul unei
probleme
ajutându -te de
imagini. Compune textul
a patru probleme
ajutându -se de
imagini. Compune textul a
două probleme
ajutându -se de
imagini. Nu realizează
sarcina. – planșe
didactice
cu
probleme;
– creioane
colorate;
– fișă de
lucru
(anexa 11).

Itemul 2:
Rezolvă
problemele și
treci
rezultatul cu
ajutorul unor
cerculețe.
Rezolvă
problemele și
trece rezultatul
cu ajutorul unor
cerculețe.
Rezolvă două
probleme și trece
rezultatul cu
ajutorul unor
cerculețe.
Rezolvă o
problemă și
trece rezultatul
cu ajutorul unor
cerculețe.

Itemul 3:
Rezolvă
problemele și Rezolvă
problemele și
încercuiește
rezultatul corect. Rezolvă o
problemă și
încercuiește
rezultatul corect. Nu rezolvă
problema.

48
încercuiește
rezultatul
corect.

Joc logic:
“Cum este și
cum nu este
această piesă” – identifică
cercul, pătratul,
dreptunghiul,
triunghiul dintr -o
mulțime de alte
forme
geometrice;
– recunoaște
cercul, pătratul,
dreptunghiul,
triunghiul
folosind diferite
obiecte.

Itemul1:
Colorează cu
roșu
triunghiurile,
cu galben
cercurile și cu
albastru
pătratele. Colorează
triunghiurile,
cercurile și
pătratele
respectând
culorile. Colorează doar
cercurile și
pătratele
respectând
culorile. Colorează doar
cercurile cu
galben. – trusa
“Logi” ;
– creioane
colorate;
-fișă de
lucru
(anexa12) .
Itemul2: Ce
formă a rămas
necolorată?
Colorează
această formă
geometrică în
caseta de jos
și în desenul
de sus
folosind
culoarea pe
care o are
trunchiul
copacului. Recunoaște
figura
geometrică
necolorată și o
colorează în
casetă și în
desen. Recunoaște figura
geometrică și o
colorează doar pe
cea din casetă. Recunoaște
figura
geometrică, dar
nu o colorează.

49
Itemul3 :Taie
cu o linie
formele
geometrice
mari, groase
și albastre. Taie cu o linie
formele
geometrice mari,
groase și
albastre. Taie cu o linie
doar o figură
geometrică. Nu realizează
sarcina.
Itemul4: Taie
cu o linie
formele
geometrice
mici, subțiri
și roșii. Taie cu o linie
formele
geometrice mici,
subțiri și roșii. Taie cu o linie
doar două figuri
geometrice. Nu realizează
sarcina.
Domeniul
Științe –
Cunoaște
rea
mediului Joc didactic
“Călătorie în
lumea
necuvântă toa
relor ” – descoperă
elemente
component e ale
mediului
înconjură tor prin
antrenarea
analizatorilor ;
– denumește
elementele
mediului
înconjură tor:apă,
plante, animale;
– se orientează în
schema
corporală
denumind, în Itemul 1:Recu
noaște și
denumește
desenele din
imagini.

Recunoaște și
denumește
desenele din
imagini.
Recunoaște și
denumeș te patru
desene din
imagine. Recunoaște și
denumește două
desene din
imagine. – planse;
– creioane
colorate;
-fișă de
lucru
(anexa 13).

Itemul 2:Spu
ne ce știi
despre
viețuitoarele
din ape ș i
oceane. Spune ce ș tie
despre
viețuitoarele din
ape ș i oceane. Spune ce știe
despre două
viețuitoare din ape
și oceane. Nu realizează
sarcina.
Itemul 3:Colo
rează
imaginile. Colorează
imaginile. Colorează două
imagini. Colorează o
imagine.

50
detaliu, părț ile
component e și
funcț iile
acestora.
Domeniul
Om și
Societate
– Educație
moral
civică Joc didactic
“Așa da, aș a
nu” – cunoaște și
aplică reguli
privind protecția
vieții proprii și a
celor din jur, a
mediului
înconjură tor;
– respectă
regulile de
comporta ment
adaptate
diferitelor
situaț ii;
– respectă
drepturile
celorlalț i. Itemul1:
Descrie
imaginile. Descrie toate
imaginile. Descrie doar patru
imagini. Descrie doar
două imagini. – planș e;
– creioane
colorate;
– fișă de
lucru
(anexa 14). Itemul 2:Încer
cuieș te cu
culoarea
verde
imaginile care
arată
comportamen
te corecte ale
copiilor.

Încercuie ște cu
culoarea verde
imaginile care
arată
comportamente
corecte ale
copiilor. Încercuiește cu
verde doar două
imagini care arată
comportamente
corecte ale
copiilor. Nu încercuieș te
comportamente
le corecte.
Itemul3:
Încercuiește
cu culoarea
roșie
imaginile care
arată
comportamen
te pe care nu
trebuie să le
acceptă m. Încercuiește cu
culoarea roșie
imaginile care
arată
comportamente
pe care nu
trebuie să le
acceptă m. Încercuiește cu
roșu doar două
imagini care arată
comportamente pe
care nu trebuie să
le acceptă m. Nu încercuieș te
compo rtamente
le pe care nu
trebuie să le
acceptă m.

51
Domeniul
Om și
Societate –
Activitate
practică “Roboț elul”
– confecț ie – execută lucrări
cu ajutorul
tehnicii de:
îndoire, lipire,
îmbinare, tă iere
pe contur;
– mânuiește cu
ușurință
materialele și
instrumentele
puse la
dispoziț ie;
– finalizează
tema dată în
timpul stabilit;
– utilizează
criteriile de
evaluare
(acuratețe,
tehnică etc.) în
aprecierea
lucrărilor proprii
și ale altora. Itemul1:
Realizează
lucrarea
”Roboțelul”
folosind
tehnicile de
lucru învățate. Realizează
lucrarea prin
intermediul celor
trei tehnici de
lucru învățate.
Realizează
lucrarea prin
intermediul celor
două tehnici de
lucru învățate.
Realizează
lucrarea prin
intermediul
unei singure
tehnici de lucru
învățate.

– lipici;
– foarfecă ;
– hârtie
glasată ;
– carton
colorat .
Itemul2:
Folosește
materiale
variate în
realizarea
lucrării.

Folosește toate
tipurile de
materiale în
realizarea
lucrării. Folosește patru
tipuri de materiale
în realizarea
lucrării. Folosește două
tipuri de
materiale în
realizarea
lucrării.

52
Domeniul
estetic și
creativ –
Educație
muzicală “Tot ce e pe
lume” -cântec
-joc muzical
“Dacă vesel
se trăieș te” – cântă, cu
dezinvoltură, în
colectiv, în
grupuri mici și
individual
cântece pentru
copii;
– intonează
omogen și
expresiv
cântecele;
– execută
mișcă rile
sugerate de text;
– ascultă cu
plăcere
fragmente din
creaț ii muzicale ,
corespunzătoare
vârstei și
preocupă rilor
sale. Itemul1:
Continuă
cântecul. Interpretează
cântecul
respectând linia
melodică. Interpretează
corect 1 -2 strofe
din cântec singur
și refrenul în grup
cu ceilalți colegi. Interpr etează
cântec ul
nerespectând
linia melodică. – CD
– casetofon
Itemul2:
Execută
mișcările pe
care ți le
spune
cântecul. Execută toate
mișcările
sugerate de
textul cântecului
simultan cu
interpretarea
acestuia. Execută 70% din
mișcările sugerate
de textul
cântecului
simultan cu
interpretarea
acestuia. Execută 40%
din mișcările
sugerate de
textul
cântecului
simultan cu
interpretarea
acestuia.
Domeniul
estetic și
creativ –
Educație
plastică “Copacul î n
cele patru
anotimpuri”
(pictură ) – denumește și
utilizează
instrumentele ș i
materialele de
lucru specific e
activităț ilor
artistico -plastice; Itemul1:
Pictați
imaginea
folosind
corect
pensula fără a
depăși spațiul. Utilizează corect
instrumentele și
tehnicile
desenului în
contur a picturii.
Folosește corect
pensula, respectă
conturul desenului.

Folosește corect
pensula, dar nu
respectă
conturul
desenului în
proporție de
50%. – acuarele;
– pensule;
– palete;
– foi de
desen;
– șerveț ele;
– apă.

53
– realizează
compoziț ii
plastic e prin
combinarea
culorilor;
– descrie
lucră rile proprii
sau ale colegilor,
ținând cont de
aspectul lor ș i de
sentimentele pe
care acestea le
trezesc î n
sufletul
copilului.

Itemul2:
Folosiți
culorile calde
și reci
specifice
anotimpurilor
Folosește
culorile calde și
reci s pecifice
anotimpurilor
acoperind
întreaga
suprafață a foii. Folosește culorile
calde și reci ale
anotimpurilor în
proporție de 50%
acoperind întreaga
suprafață a foii.
Folosește două
culori calde și
reci specific e
anotimpurilor ,
acoperind
întreaga
suprafață a foii.
Itemul3:
Finalizați
lucrarea
respectând
poziția
corectă a
corpului față
de suportul de
lucru, pentru
o bună
coordonare
oculo –
motorie. Finalizează
lucrarea
respectând
poziția corectă a
corpului față de
suportul de
lucru, pentru o
bună coordonare
oculo -motorie.
Finalizează
lucrarea în
proporție de 80%
respectând poziția
corectă a corpului
față de suportul de
lucru, pentru o
bună coordonare
oculo -motorie. Finalizează
lucrarea în
proporție de
40% respectând
poziția corectă
față de suport ul
de lucru, pentru
o bună
coordonare
oculo -motorie .

54
Itemul4:
Analizează
critic și
autocritic
modul corect
de lucru,
finalizarea
temei,
utilizarea
culorilor. Analizează critic
și autocritic
modul corect de
lucru, finalizarea
temei, utilizarea
culorilor.
Analizează
lucrările precizând
două criterii de
evaluare. Analizează
lucrările
precizând un
criteriu de
evaluare.
Domeniul
psihomo
tric –
Educație
fizică “Micii
sportivi”
– răspunde
adecvat din
punct de vedere
motric la o
comandă dată;
– execută corect
acțiunile motrice
învățate (mers,
alergare, mers în
echilibru,târâre,
tracțiune);
– execută
progresiv,
acțiuni motrice
cu grad de
complexitate din
ce în ce mai
mare și în număr
crescut de
repetări. Traseu
aplicativ Execută corect
toate
depri nderile
motrice ale
traseu lui
aplicativ la
comandă . Executa corect
80% din
deprinderile
motrice al e
traseului aplicativ
la comandă . Executa corect
40% din
deprinderile
motrice al e
traseului
aplicativ la
comandă . -echipa
ment
sportiv

55
4.2. OBSERVAREA SISTEMATICĂ A PREȘCOLARILOR
Pentru educatoare, observarea curentă a copilului constituie un mod de analiză și o
evaluare continuă a particular ităților, acțiunilor, preferințelor, precum și a progreselor copilului
în programul educativ. Este, în același timp, o resursă de perfecționare a activității de predare –
învățare a educatoarei și a activității directe desfășurate cu copiii.
Prin observare , ca metodă de cunoaștere și evaluare, programul educativ:
 Dezvoltă receptivitatea educatoarei pentru problemele reale și curente ale copilului;
 Stimulează interesul profes ional pentru cunoașterea particularităților copilului;
 Asigură cunoașterea individua lității fiecărei personalități;
 Dă informații despre modul în care gândește, simte, vede, aude, se mișcă în mediul său
fiecare copil;
 Servește la elaborarea unei imagini globale despre fiecare copil sub aspectul intereselor,
capacităților și reacțiilor sale caracteristice, putând relief a acele nevoi educaționale special
posibile;
 Dezvoltă capacitatea de relaționare a educatoarei cu părinții și ceilalți factori
educaționali.
Observarea continuă sprijină deciziile educative ale educatoarei prin următoarele
avantaje, dezvăluind:
 Ce trebuie predat;
 Cum să se ordoneze obiectivele și să se structureze planificarea;
 Ce și cum se evaluează;
 Cum să se ordoneze sarcinile de învățare;
 Cum să se stabilească regulile în grupă;
 Cum să se procedeze cu copiii cu deficien țe de învățare și cu cei instabili
comportamental.
Cunoașterea fiecărui copil permite educatoarei să răspundă intereselor și capacităților
acestui a, urmărind în același timp să -i lărgească experiența și capacitatea de înțelegere. În
concluzie, prof esionistul își folosește cunoștințele privind dezvoltarea general ă a copilului pentru
a identifica o gamă de comportamente, activități și material e potrivite pentru un anumit grup de
vârstă și pentru a proiecta apoi experiențele de învățare pe baza înțelegerii fiecărui copil .

56

TABEL CENTRALIZATOR
EVALUӐRI ANUL Ș COLAR 2013 -2014

GRUPA MARE “VOINICEII”
Î-comportament însușit
D-comportament în curs de dezvoltare
A-comportament absent
Nr.
crt. Nume ș i prenume Domeniul limbă ș i comunicare Evaluarea
inițială Evaluarea
formativ ă Evaluarea
sumativ ă
1. ANGHERU MIHAI
– vorbeste cu ușurință despre personaje din poveș ti;
– utilizează instrumentele de scris;
– desparte cuvinte î n silabe (2 -3 silabe);
– participă la activitățile de joc, de învățare î n grup, respectând
reguli ș i sarcini ale acestora. Î Î Î
2. BONCEA MARA Î Î Î
3. CӐLIN RUXANDRA D D Î
4. CONSTANTIN
AMALIA D Î Î
5. DIACONU DIANA Î Î Î
6. ENESCU ANISIA Î Î Î
7. HERCIU TEEA D D D
8. ICHIM DAVID D Î Î
9. IVӐNUȘ MIHAI Î Î Î
10. IVӐNUȘ ROBERT – recită poezii, respectând intonația, ritmul, pauza în
concordanță cu mesajul transmis ;
– are o exprimare corectă și fluentă în propoziții, respectând
acordul dintre părțile propoziț iei;
– formează propoziț ii corecte din punct de vedere gram atical. D D D
11. MIHӐ ILESCU
SERGIU D D Î
12. MITRAN ANDREI D Î Î
13. NEGOIȚӐ DAN D D Î
14. OLOGEANU D D Î

57
ANDREEA

– desparte cuvintele în silabe și silabele î n sunete;
– desparte cuvintele în silabe, reprezentând grafic numă rul
acestora;
– denumește sunetele inițiale și finale dintr -un cuvâ nt;
– discută despre povești care i s -au citit, spune de ce i -au
plăcut, discută despre personajele lor;
– ascultă cu plăcere povești, este capabil să redea conținut ul
acestora prin repovestiri, dramatizări, desen;
– răspunde la întrebări privind conținutul povești.

15. OLTEANU SOFIA Î Î Î
16. OPREA LIGIA A D Î
17. PAȘCAN ANDREI Î Î Î
18. PӐTRӐNTAȘ
BOGDAN Î Î Î
19. POPESCU EVA Î Î Î
20. RӐDUCӐ BIANCA D Î Î
21. SÂNDEANU
ALEXANDRU D D Î
22. SÎRBU LUCA D D Î
23. STOIAN EDWIN Î Î Î
24. ȘDIRA ANA -MARIA D D D
25. TUDOR CӐ LIN Î Î Î

Nr.
crt. Nume ș i prenume Domeniul Științe – Matematică Evaluarea
inițială Evaluarea
formativă Evaluarea
sumativă
1. ANGHERU MIHAI – formează grupe/mulțimi prin corespondență 1 la 1 î n limitele
1-5;
– numără conștient/logic, în limitele 1 -5, în situații diferite,
concrete, raportându -se la mediul î nconjură tor;
– raportează numărul la cantitate și invers în limitele 1 -5;
– recunoaște și denumește figurile geometrice cerc, pătrat,
triunghi î n mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor puse la
dispoziț ie.
D D Î
2. BONCEA MARA Î Î Î
3. CӐLIN RUXANDRA Î Î Î
4. CONSTANTIN
AMALIA D Î Î
5. DIACONU DIANA Î Î Î
6. ENESCU ANISIA D D D
7. HERCIU TEEA D D D
8. ICHIM DAVID Î Î Î
9. IVӐNUȘ MIHAI Î Î Î

58
10. IVӐNUȘ ROBERT – formează mulțimi după anumite criterii ;
– asociază cifra corespunzătoare numă rului de elemente
dintr -o mulțime și cantitatea la număr și cifră î n limitele 1 -9.
D D Î
11. MIHӐ ILESCU
SERGIU
Î
Î
Î

Î
Î
Î 12. MITRAN ANDREI
13. NEGOIȚӐ DAN
– compune probleme simple, î n limitele 1 -10, prin
adăugarea/extragerea unui element;
– rezolvă probleme, alegând operația corectă .
– identifică cercul, pă tratul, drept unghiul, triunghiul dintr -o
mulțime de alte forme geometrice;
– recunoaște cercul, pă tratul, dreptunghiul, triunghiul folosind
diferite obiecte.

D D D
14. OLOGEANU
ANDREEA Î Î Î
15. OLTEANU SOFIA D D Î
16. OPREA LIGIA A D Î
17. PAȘCAN ANDREI Î Î Î
18. PӐTRӐNTAȘ
BOGDAN
Î
Î
Î
19. POPESCU EVA Î Î Î
20. RӐDUCӐ BIANCA D D D
21. SÂNDEANU
ALEXANDRU D D D
22. SÎRBU LUCA D Î Î
23. STOIAN EDWIN Î Î Î
24. ȘDIRA ANA -MARIA D D D
25. TUDOR CӐ LIN Î Î Î

Nr.
crt. Nume ș i prenume Domeniul Științe – Cunoașterea mediului Evaluarea
inițială Evaluarea
formativă Evaluarea
sumativă
1. ANGHERU MIHAI – denumește și clasifică fructele;
– recunoaște, denumește și vorbeș te des pre animale
domestice și să lbatice. Î Î Î
2. BONCEA MARA Î Î Î
3. CӐLIN RUXANDRA Î Î Î

59
4. CONSTANTIN
AMALIA Î Î Î
5. DIACONU DIANA Î Î Î
6. ENESCU ANISIA – cunoaște anotimpurile după schimbările care survin în
natură ;
– sesizează și denumeș te modif icările apărute în viaț a omului,
plantelor, animalelor în funcț ie de anotimp .

Î Î Î
7. HERCIU TEEA Î Î Î
8. ICHIM DAVID Î Î Î
9. IVӐNUȘ MIHAI Î Î Î
10. IVӐNUȘ ROBERT D D D
11. MIHӐ ILESCU
SERGIU Î
Î Î
Î Î Î
12. MITRAN ANDREI

– descoperă elemente component e ale mediului înconjură tor
prin antrenarea analizatorilor;
– denumește elementele mediului înconjură tor: apă, plante,
animale;
– se orientează în schema corporală denumind, în detaliu,
părțile component e și funcț iile acestora.
Î Î Î
13. NEGOIȚӐ DAN D D Î
14. OLOGEANU
ANDREEA D D Î
15. OLTEANU SOFIA
16. OPREA LIGIA D D Î
17. PAȘCAN ANDREI Î Î Î
18. PӐTRӐNTAȘ
BOGDAN Î Î Î
19. POPESCU EVA Î Î Î
20. RӐDUCӐ BIANCA D Î Î
21. SÂNDEANU
ALEXANDRU D D Î
22. SÎRBU LUCA Î Î Î
23. STOIAN EDWIN Î Î Î
24. ȘDIRA ANA MARIA D D D
25. TUDOR CӐ LIN Î Î Î

60

Nr.
crt. Nume si prenume Domeniul Om și Societate – Educație moral civică Evaluarea
inițială Evaluarea
formativă Evaluarea
sumativă
1. ANGHERU MIHAI

– cunoaște responsabilitățile în grupul din care face parte;
– exprimă emoții ca: bucurie, tristețe, repulsie.

D D Î
2. BONCEA MARA Î Î Î
3. CӐLIN RUXANDRA Î Î Î
4. CONSTANTIN
AMALIA Î Î Î
5. DIACONU DIANA Î Î Î
6. ENESCU ANISIA D D Î
7. HERCIU TEEA D Î Î
8. ICHIM DAVID
– respectă regulile în activitățile desfășurate î n grup;
– respectă drepturile celorlalț i.

D D D
9. IVӐNUȘ MIHAI Î Î Î
10. IVӐNUȘ ROBERT D Î Î
11. MIHӐ ILESCU
SERGIU
D
D
Î
12. MITRAN ANDREI D D D
13. NEGOIȚӐ DAN D D D
14. OLOGEANU
ANDREEA Î Î Î
15. OLTEANU SOFIA D D Î
16. OPREA LIGIA
– cunoaște și aplică reguli privind protecția vieții proprii și a
celor din jur, a mediului înconjură tor;
– respectă regulile de comporta ment adaptate diferitelor
situaț ii;

– respectă drepturile celorlalț i. A D Î
17. PAȘCAN ANDREI Î Î Î
18. PӐTRӐNTAȘ
BOGDAN Î Î Î
19. POPESCU EVA Î Î Î
20. RӐDUCӐ BIANCA Î Î Î
21. SÂNDEANU D D D

61
ALEXANDRU

22. SÎRBU LUCA Î Î Î
23. STOIAN EDWIN Î Î Î
24. ȘDIRA ANA -MARIA D D D
25. TUDOR CӐ LIN D D Î
Nr.
crt. Nume ș i prenume Domeniul Om ș i Societate – Activitate practică Evaluarea
inițială Evaluarea
formativă Evaluarea
sumativă
1. ANGHERU MIHAI – execută lucrări cu ajutorul tehnicii de ș nuruire;
– mânuiește cu ușurință materialele și instrumentele puse la
dispoziție;
– acceptă și, la rândul lui, oferă sprijin celorlalți copii pentru a
reuși;
Î Î Î
2. BONCEA MARA Î Î Î
3. CӐLIN RUXANDRA Î Î Î
4. CONSTANTIN
AMALIA Î Î Î
5. DIACONU DIANA Î Î Î
6. ENESCU ANISIA D Î Î
7. HERCIU TEEA D D D
8. ICHIM DAVID Î Î Î
9. IVӐNUȘ MIHAI Î Î Î
10. IVӐNUȘ ROBERT – execută lucră ri cu ajutorul tehnicii de lipire, tă iere pe contur;
– manifestă creativitate și interes în realizarea lucră rilor;
– finalizează tema dată în timpul stabilit.

D Î Î
11. MIHӐ ILESCU
SERGIU Î Î Î
12. MITRAN ANDREI Î Î Î
13. NEGOIȚӐ DAN D D Î
14. OLOGEANU
ANDREEA Î Î Î
D D D
15. OLTEANU SOFIA

62
16. OPREA LIGIA – execută lucrări cu ajutorul tehnicii de: îndoire, lipire,
îmbinare, tă iere pe contur;
– mânuiește cu ușurință materialele și instrumentele puse la
dispoziț ie;
– finalizează tema dată î n timpul stabilit;
– utilizează criteriile de evaluare (acuratețe, tehnică etc.) în
aprecierea lucrărilor proprii ș i ale altora.

D D Î
17. PAȘCAN ANDREI Î Î Î
18. PӐTRӐNTAȘ
BOGDAN Î Î Î
19. POPESCU EVA Î Î Î
20. RӐDUCӐ BIANCA Î Î Î
21. SÂNDEANU
ALEXANDRU Î Î Î
22. SÎRBU LUCA D Î Î
23. STOIAN EDWIN Î Î Î
24. ȘDIRA ANA -MARIA D Î Î
25. TUDOR CӐ LIN Î Î Î

Nr.
crt. Nume ș i prenume Domeniul estetic și creativ – Educaț ie plastică Evaluarea
inițială Evaluarea
formativă Evaluarea
sumativă
1. ANGHERU MIHAI

– cunoaște și diferențiază materialele și instrumentele de lucru,
cunoaște și aplică reguli de utilizare a acestora;
– redă prin desen personaje reale;
– este satisfăcut de propriile reușite. Î Î Î
2. BONCEA MARA Î Î Î
3. CӐLIN RUXANDRA Î Î Î
4. CONSTANTIN
AMALIA Î Î Î
5. DIACONU DIANA Î Î Î
6. ENESCU ANISIA D Î Î
7. HERCIU TEEA D D Î
8. ICHIM DAVID Î Î Î
9. IVӐNUȘ MIHAI Î Î Î
10. IVӐNUȘ ROBERT D D D

63
11. MIHӐ ILESCU
SERGIU – denumeș te și utilizează instrumentele ș i materia lele de lucru
specifice activităț ilor artistico -plastice;
– manifestă stabilitate și perseverență în activitate;
– descrie lucră rile proprii sau ale colegilor, ținând cont de
aspectul lor ș i de sentimentele pe care acest ea le trezesc î n
sufletul copilului. D Î Î

12. MITRAN ANDREI Î Î Î
13. NEGOIȚӐ DAN D D Î
14. OLOGEANU
ANDREEA Î Î Î
15. OLTEANU SOFIA D D D
16. OPREA LIGIA D D Î
17. PAȘCAN ANDREI – denumește și utilizează instrumentele ș i materialele de lucru
specific e activităț ilor artistico -plastice;
– realizează compoziț ii plastic e prin combinarea culorilor;
– descrie lucră rile proprii sau ale colegilor, ținând cont de
aspectul lor ș i de sentimentele pe care acestea le trezes c în
sufletul copilului.

Î Î Î
18. PӐTRӐNTAȘ
BOGDAN Î Î Î
19. POPESCU EVA Î Î Î
20. RӐDUCӐ BIANCA Î Î Î
21. SÂNDEANU
ALEXANDRU Î Î Î
22. SÎRBU LUCA Î Î Î
23. STOIAN EDWIN Î Î Î
24. ȘDIRA ANA -MARIA Î Î Î
25. TUDOR CӐ LIN Î Î Î

64
Nr.
crt. Nume ș i prenume Domeniul es tetic și creativ – Educație muzicală Evaluarea
inițială Evaluarea
formativă Evaluarea
sumativă
1. ANGHERU MIHAI
– intonează omogen cântecele;
– respectă poziția de cânt;
– execută mișcări sugerate de text, pe câ ntec.
Î Î Î
2. BONCEA MARA Î Î Î
3. CӐLIN RUXANDRA Î Î Î
4. CONSTANTIN
AMALIA Î Î Î
5. DIACONU DIANA Î Î Î
6. ENESCU ANISIA Î Î Î
7. HERCIU TEEA Î Î Î
8. ICHIM DAVID Î Î Î
9. IVӐNUȘ MIHAI Î Î Î
10. IVӐNUȘ ROBERT – intonează omogen și expresiv câ ntecele;
– respectă tonul, semnalul de început, respirația și dicț ia;
– execută mișcă rile sugerate de text;
– cântă cu dezinvoltură în colectiv și î n grupuri mici.
Î Î Î
11. MIHӐ ILESCU
SERGIU Î Î Î
12. MITRAN ANDREI D Î Î
13. NEGOIȚӐ DAN

– cântă, cu dezinvoltură, în colectiv, în grupuri mici și
individual câ ntece pentru copii;
– intonează omogen și expresiv câ ntecele;
– execută mișcă rile sugerate de text;
– ascultă cu plăcere fragmente din creații muzicale, D D Î
Î Î Î
14. OLOGEANU
ANDREEA D D Î
15. OLTEANU SOFIA
16. OPREA LIGIA A D Î
17. PAȘCAN ANDREI Î Î Î
18. PӐTRӐNTAȘ
BOGDAN Î Î Î

65
19. POPESCU EVA corespunzătoare vârstei și preocupă rilor sale

Î Î Î
20. RӐDUCӐ BIANCA Î Î Î
21. SÂNDEANU
ALEXANDRU D D Î
22. SÎRBU LUCA D Î Î
23. STOIAN EDWIN Î Î Î
24. ȘDIRA ANA MARIA Î Î Î
25. TUDOR CӐ LIN Î Î Î

Nr.
crt. Nume ș i prenume Domeniul Psihomotric Evaluarea
inițială Evaluarea
formativă Evaluarea
sumativă
1. ANGHERU MIHAI – își controlează părți ale corpului și stabilitatea;
– își coordonează mișcările în funcție de comanda dată;
– demonstrează comportamente de păstrare a sănătății și a
igienei personale Î Î Î
2. BONCEA MARA Î Î Î
3. CӐLIN RUXANDRA Î Î Î
4. CONSTANTIN
AMALIA Î Î Î
5. DIACONU DIANA – respectă poziția corectă a corpului și a segmentelor acestuia
pentru comenzile de alergare .

Î Î Î
6. ENESCU ANISIA D D D
7. HERCIU TEEA D Î Î
8. ICHIM DAVID Î Î Î
9. IVӐNUȘ MIHAI Î Î Î
10. IVӐNUȘ ROBERT Î Î Î
11. MIHӐ ILESCU
SERGIU D D Î

12. MITRAN ANDREI Î Î Î
13. NEGOIȚӐ DAN Î Î Î

66

– răspunde adecvat din punct de vedere motric la o comandă
dată;
– execută corect acțiunile motrice învățate (mers, alergare,
mers în echilibru, târâre, tracțiune);
– execută progresiv, acțiuni motrice cu grad de complexitate
din ce în ce mai mare și în număr crescut de repetări.
D
Î

Î 14. OLOGEANU
ANDREEA
15. OLTEANU SOFIA D D D
16. OPREA LIGIA A D Î
17. PAȘCAN ANDREI D Î Î
18. PӐTRӐNTAȘ
BOGDAN D D Î
19. POPESCU EVA Î Î Î
20. RӐDUCӐ BIANCA D Î Î
21. SÂNDEANU
ALEXANDRU Î Î Î
22. SÎRBU LUCA D D Î
23. STOIAN EDWIN Î Î Î
24. ȘDIRA ANA -MARIA D D Î
25. TUDOR CӐ LIN Î Î Î

LEGENDA: evaluarea iniț ială
evaluarea formativă
evaluarea sumativă

67
4.3. CONVORBIRI CU PĂRINȚII PRIVIND IMPACTUL EVALUĂRII ASUPRA
PERSONALITĂȚII COPIILOR.
În urma evaluăriilor inițiale am avut discuții cu părinții legate de evoluția copilului în
această perioadă. Urmărind dezvoltarea copilului și progresele obținute am adus la cunoștință
părinților următoarele: O.L. – datorită numărului mare de absențe nemotivate în evoluția fetiței
am sesizat o serie de lacune: volum sărac d e cunoștințe, vocabular activ sărac, ritm de rezolvare a
unor sarcini lente și neîncredere în forțele proprii.
În vederea salturilor pozitive în evoluția copilului am discutat cu părinții acestui copil să
conlucrăm, să stabilim o unitate de cerințe în form area unor abilități și rezolvarea unor sarcini
care să vină în sprijinul copilului.
O altă discuție a făcut referire la frecvența zilnică a copilului la grădiniță și după –amiază
stabilirea unor programe recuperatorii cu aceasta.
O altă acțiune comună cu fa milia lui I.D. a vizat evoluția comportamentului copilului în
grădiniță, acțiun ile copilului, relațiile psihosociale ale acestuia. Am dat informații părinților
despre modul în care copilul se manifestă în activitățiile de învățare și relaționează cu ceilal ți.
Acest copil are multă energie și o canalizează spre joc: nu este atent la activități și îi deranjează
și pe ceilalți prin atitudinea lui indisciplinată. În evoluția copilului am sesizat o serie de
comportamente care îi distrag atenția de la învățare ș i care influențează negativ și evoluția
celorlalți.
Pentru cunoașterea manifestărilor și în familie, am solicitat o consultație cu părinții. De
asemenea am sugerat medicului grădiniței să -i elibereze o trimitere spre psiholog, orientându -l
totodată și cătr e consilierea copilului în grădiniță de către specialistul unității. Aducând la
cunoștință familiei problemele comportamentale pe care le ridică copilul, aceștia au devenit
necooperanți, dimpotrivă aceștia au încurajat evoluția negativă a copilului. Copilu l este egoist,
răsfățat, necooperant și face numai ceea ce dorește.
O bună colaborare și înțelegere am avut -o din partea familiei M , al cărui copil are o
evoluție normală, dar are probleme de pronunție. În urma evaluări lor am discutat cu părinții
despre p roblemele de vorbire pe care le manifestă copilul și am găsit de comun acord să consul
tăm un personal de specialitate, logoped. Pe lângă preocupările educatoarei legate de această
problemă, se vor continua și în familie exerciții de vorbire și la logoped. După o jumătate de an
se observă progrese în vorbirea preșcolarului, în exprimarea și expresivitatea limbajului.

68
56% 44% Categorie profesionala
educatoare
Profesor pentru invatamantul prescolarObservarea evoluției copilului ne oferă o hartă a dezvoltării acestuia și putem face rectificările necesare la momentul potri vit.
Cunoa șterea fiecărui copil atât de către familie și de educatoare dă posibilitatea acestora să -l sprijine în formarea și evoluția lui
pozitivă.
5. PREZENTAREA REZULTATELOR
La chestionarul aplicat au luat parte 25 de persoane, fiind încadrate ca educatoare, respectiv profesor pentru învățământul
preșcolar. (anexa 15 )
Educatoare – cadre didactice f ără studii superioare
Profesor învățământul preșcolar – cadre didactice cu studii superioare

 Categorie profesionala:
14 educatoare;
11 profesori pentru învățământul preș colar.

 Gradul didactic:
4 fără definitivat;
8 cu definitivat;
3 cu gradul didactic II;
10 cu gradul didactic I. 16%
32%
12% 40% Gradul didactic
fara definitivat definitivat
gradul II gradul I

69
44%
16% 4% 36% Vechime in invatamant
1-9 ani 10-20 ani 1 20-30 ani peste 30 ani
36%
64% Varsta
18-30 ani peste 30 ani

 Vechime în î nvățămâ nt:
11 între 1 -9 ani;
4 între 10 -20 ani;
1 între 20 -30 ani;
9 peste 30 ani.

 Vârsta:
9 între 18 -30 ani;
16 peste 30 ani.

70
100% 0% Sexul
Femei Barbati
100% 0% Mediul in care functioneaza gradinita
urban rural

 Sex:
25 femei;
0 bărbaț i.

 Mediul în care funcționează grădiniț a:

25 urban;
0 rural;

71
0%
16%
32% 32% 20% În ce măsură considerați că activitatea de valorificare a
evaluării rezultatelor școlare contribuie la ameliorarea
procesului de învățământ în etapele următoare?
deloc putin moderat mult foarte mult
Întrebarea 1: În ce măsură considerați că activitatea de valorificare a evaluării rezultatelor școlare contribuie la ameliorarea
procesului de învățământ în etapele următoare?

Cele 25 de c adre didactice chestionate au ră spuns
astfel:
 0 deloc;
 4 puț in;
 8 moderat;
 8 mult;
 5 foarte mult.

Din răspunsurile obținute se observă că 32% din cadrele didactice respondente consideră că activitatea de valorificare a
evaluării rezultatelor școlare contribuie moderat la ameliorarea procesului de învățământ în etapele următoare, 3 2 % mult, iar 20%
foarte mult.

Întrebarea 2: În ce măsură realizați acțiuni evaluative care să cuprindă toate tipurile de rezultate (cunoaș tere, capacitate de
aplicare, trăsă turi de personalitate)?

72

În ce măsură realizați acț iuni evaluat ive care să cuprindă toate tipurile de rezultate (cunoaș tere, capacitate de aplicare , trăsă turi
de personalitate)?

Rezultate: 48 % dint re persoanele chestionate au răspuns că realizează acțiuni evaluative care să cuprindă toate tipurile de
rezultat e, periodic, 36% au declarat că fac fecvent și doar 16% au spus că rar.
Întrebarea 3: Alege din lista de mai jos 3 tehnici pe care le utilizezi mai des în scopul îmbunătățirii rezultatelor (evoluția)
preșcolarilor, în etapel e următoare aplicării unei probe. Bifați 3 răspunsuri alese:
a) Includerea unor procedee de ajutor individual (recuperatoriu)
b) Reactualizarea algoritmului integral de lucru (în cazul greșelilor mari, frecvente)
c) Proiectarea de activități centrate pe obiective f ixate
d) Îmbinarea activității individuale cu activitatea de grup

73
e) Evidențierea răspunsurilor corecte corespunzătoare solicitărilor cuprinse în probă
f) Realizarea în activitatea viitoare a unor exerciții suplimentare, prin reformularea cerințelor
Așa cum se observă din datele obținute, pe prima poziție s -a plasat opțiunea “Îmbinarea activităț ii individuale cu activitatea de
grup” (30%), pe cea de -a doua poziț ie “Includerea unor procedee de ajutor individual (recuperator iu) (27%), pe cea de -a treia opț iune
s-a plasa t “Realizarea î n act ivitatea viitoare a unor exerciț ii suplim entare, prin reformularea cerinț elor”(14%); pe cea de -a patra poziț ie
s-a plasat “Proiectarea de activităț i cent rate pe obiective fixate”(11%) și pe ultima poziție s -au plasat în proporții egale “Reactualizarea
algoritmului integral de lucru (în cazul greșelilor mari, frecvente)” și “Evidențierea răspunsurilor corecte corespunzătoare s olicitărilor
cuprinse în probă ” (9%).
Intrebarea 4 .Ce măsuri ameliorative utiliza ți în urma rezultatelor evaluăr ilor?
a) activitate individuală cu copii i
b) antrenarea copiilor în activități eficiente, stimulative, atractive
c) consilierea părinților în vederea continuării instruirii și în familie

74

Așa cum se observă din datele obținute, pe prima poziț ie este situat răspunsul ce vizează antrenarea copiilor în activităț i
eficiente, stimulate, atractiv e (53%). Pe cea de -a doua poziție, î n proportii egale, se situează celelalte ră spunsuri (24%).
Întrebare 5: Pe ce puneți accentul în selectarea conți nuturilor?
a) cunoștințele copiilor
b) complexitatea cunoștințelor
c) posibilitatea copilului de a acționa liber creativ și original
d) particularităț ile de vârstă.

75

Așa cum se observă din datele obținute, pe prima poziț ie este situat răspunsul c e vizează particularitățile de vârstă (37%), pe
cea de-a doua poziție este situat răspunsul ce vizează posibilitatea copilului de a acț iona liber , creativ ș i origina l (33%), pe cea de -a
treia poziție este situat răspunsul ce vizează cunoștinț ele copiilor (26%) ș i pe ultima poziție este situat răspunsul ce vizează
complexitatea cunoștinț elor (4%).
Întrebarea 6. Ordonați factorii, în ordinea importanței acordate, în procesul didactic.
Notați cu:
1-foarte important
2- important
3-deloc important
4- neim portant

76
1. resurse, mijloace de învățământ
2. nivelul de pregătire al elevilor, atitudinea față de grupă
3. competențele și abilitățile cadrelor didactice
4. aspecte ce țin de originea socială a preșcolarului în contextul social

Acest item a fo st considerat important în proporție de 60% de către respondenț i.

Acest item a f ost considerat deloc important în proporție de 44% de către respondenț i.

77

Acest item a fo st considerat foarte important în proporț ie de 4 8% de către respondenț i.

Acest item a fost considerat neimportant în proporție de 84% de către respondenț i.

78
În anul școlar 2013 -2014, grupa “Voiniceii”este format ă dintr -un efectiv de 25 de
preșcolari dintre care 12 fete și 13 băieți. Pentru a cunoaște nivelul de dezvoltare intelectuală,
socială, psihologică, motrică, etc. în prima săptămână (perioada 16.09 – 20.09.2013) am efectuat,
aplicat probe de evaluare prin î ntrebări orale, jocuri, comunicări libere și fișe de evaluare.
Am observat că din punct de vedere al dezvoltării limbajului majoritatea copiilor sunt
capabili de o înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structur ilor verbale, în ceea ce
privește exprimarea orală corectă fonetic, lexical și sintactic, copiii au înregistrat rezultate bune,
doar trei dintre ei prezintă deficiențe de dezvoltare a limbajului. Majoritatea copiilor sunt
capabili să utilizeze corect instr umentele de scris. Ne vom îndrepta atenția spre formarea
deprinderilor de scriere după model, recunoașterea cifrelor, copiere de cuvinte.
Operațiile intelectuale prematematice sunt în limite normale la toți copiii, toți sunt
capabili să recunoască cel puț in trei forme geometrice, iar capacitatea de a înțelege și utiliza
numere și cifre este, relativ bine format ă urmând a se insista, pe operații de calcul și pe
dezvoltarea capacității de a utiliza corect unitățile de măsură întrebuinț ând un vocabular adecva t,
capacitatea de a rezolva problem e prin achiziția unor strategii adecvate.
Majoritatea copiilor pot : analiza elemente componente al e mediului înconjurător,
enumeră părți componente ale plantelor, animalelor, denumi și clasifica fructele și legumele
precum și animale domestice și sălbatice.
Toți copiii au deprinderi practic -gospodărești, abilități practice specifice nivelului de
dezvoltare motrică, deprinderi igenico -sanitare necesare pentru menținerea stării de sănătate,
deprinderi motrice de bază și apl icativ -utilitare bine formate, simț practic și estetic.
Din punct de vedere fizic și psihic toți copiii sunt normali, dezvoltați în parametri
specifici vârstei, provenind din familii echilibrate, unii dintre aceștia având încă un frate sau o
soră.
De-a lungul semestrului I am urmă rit dezvoltarea nivelului intelectual, stimularea
imaginației și creativității, îmbogățirea vocabularului, stimularea interesului pentru frumosul din
artă, exersarea deprinderilor d eja formate și achiziț ionarea altora noi în vederea punerii bazei
pregătirii copiilor pentru o mai bună integrare și adaptare la mediul socio -cultural.
În urma evaluării formative în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă am desfășurat
activități care vizau grupuri de obiecte, clasificarea lor după anumite criterii dar și punerea în
corespondență. Am desfășurat jocuri logice în care copiii au fost solicitați să recunoască, să

79
denumească caracteristicile fiecărei piese geometrice. Am pus accent pe utilizarea limbajului
matematic adecvat operațiilor efectuate, dar și pe abilitatea operării cu material e utilizate
(clasificare, descriere). În abordarea înțelegerii naturii, mediul înconjurător prin mijloace le
abordate (observări, jocuri didactice etc.) am urmărit să formăm copiilor abilități și competențe
în domeniul investigației științifice.
În ceea ce privește dezvoltarea limbajului am urmărit formarea abilităților de înțelegere a
comunicării verbale și scrise, a capacității de ascultare și înțelegere a mesajelor transmise. Copiii
au fost solicitați să s e exprime printr -o înlănțuire logică a ideilor în propoziție. Și -au format un
vocabular activ , vorbesc clar, fluent și corect din punct de vedere gramatical. Am pus accent pe
recitarea poeziilor memorate prin respectarea intonației, ritmului, pauzei în con cordanță cu
mesajul transmis. Au deprinderi de a utiliza instrumentele de scris.
Din punct de vedere socio -emoțional, copiii și -au dezvoltat abilitățile de interacțiune cu
adulții, cu copiii de aceeași vârstă, dar și cu copiii cu vârste mai mici. Și -au dez voltat capacități
de a percepe și exprima emoțiile, de a înțelege și răspunde emoțiilor celorlalți, precum și
dezvoltarea emoțiilor de sine.
Pe parcursul semestrului I la activitățile de educație fizică și nu numai, copiii și -au format
o ținută corporal ă corectă (în poziția stând, șezând și î n deplasare). Au perceput componentele
spațio -temporale cu privire la ritmul, durata, distanța și localizarea. Cunosc și aplică regulile de
igienă a efortului fizic, iar în timpul activităților au manifestat atitudini d e cooperare, spirit de
echipă, de competiție. Aplicarea în viața de zi cu zi a abilităților psihomotrice, le -a oferit copiilor
experiențe plăcute, încredere și au avut ca rezultat o mai bună suplețe, forță, rezistență și ținută
corectă.
Copiii s -au implica t cu plăcere în toate activitățile de învățare, atât în a ctivitățile liber
alese cât și î n activitățile experiențiale. Au fost antrenați și au răspuns pozitiv în jocurile
didactice, memorizări, observări, convorbiri, discuții libere, povestiri și au realizat cu succes
lucrări practice și estetic-creative. Au o atitudine pozitivă și interacționează pozitiv în relațiile cu
mediul și cu persoanele din jur atât în interiorul grădiniței cât și în afara ei.
În urma evaluării sumative am constatat pe baz a observărilor efectuate că toți copiii sunt
capabili să emită idei și impresii, cunosc și denumesc anotimpuril e, precum și schimbările care
se produc în natură pe parcursul fiecărui anotimp. Toți copiii grupează obiectele conform
criteriilor cerute, număr ă în șir crescător și descrescător de la 1 la 10, recunosc cifrele de la 1 la

80
10, rezolvă problem e de adunare și scădere, denumesc piesele geometrice și cunosc atribuțiile
lor.
În ceea ce privește dezvoltarea limbajului și a comunicării, toți copiii comuni că cu
ușurință cu colegii și adulții, știu să vorbească clar și fluent, știu să despartă cuvintele în silabe și
să precizeze numărul acestora, recunosc și identifică sunetele inițiale, mediane și finale dintr -un
cuvânt. Sunt capabili să asculte povești și să reproducă conținutul acestora. Identifică personaje
din povești, discută despre acestea și chiar le imită. Copiii cunosc și utilizează materialele puse la
dispoziție, manipulează cu ușurință cărțile manifestându -și respect ul și interesul față de ele. To ți
copiii au deprinderea de a utiliza instrumentele de scris.
Din punct de vedere socio -emoțional, toți copiii manifestă spirit de echipă, acceptă și
oferă sprijin, își cunosc responsabilitățile în cadrul grupului, își adaptează comportamentul la
diferite situații de joc și învățare. Pe parcursul anului școlar copiii și -au dezvoltat capacități de a
percepe și exprima emoțiile, de a înțelege și răspunde emoțiilor colegilor, precum și dezvoltarea
emoțiilor de sine.
În ceea ce privește dezvoltarea fizică, toț i copiii cunosc și aplică regulile de igienă a
efortului fizic , respect ă poziția corectă pentru comenzile date, toți copiii cunosc schema
corporală și execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului. Toți copiii se raportează
cu ușurință la un r eper dat și în general execută corect acțiunile motrice învățate. În timpul
activităților de educație fizică, toți copiii au manifestat atitudine de cooperare, spirit de echipă,
de competiție.
Pe parcursul anului școlar, toți copiii s -au implicat în toate activitățile de învățare, atât în
activitățile liber alese cât și în activitățile experiențiale. Toți copiii au dat dovadă de curiozitate
crescută, spirit de observație, interes deosebit pentru toate activitățile; știu să facă analiză,
sinteză, clasificare , comparație. Majoritatea copiilor au dezvoltat capacitatea de a înțelege și
transmite intenții, gânduri, și -au dezvoltat capacitatea de exprimare prin muzică, arte plastic e.

81
6. CONCLUZIILE CERCETĂRII

Toate cele trei tipuri de evaluare inițială, formativă și sumativă, atunci când sunt
armonizate, fucționând interdependent, înregistrăm progrese educaționale considerabile pe
parcursul unui an școlar.
Fără o strânsă legătură și corelare între evaluarea inițială, aceasta fiind punctu l de plecare
în demersul educațion al și evaluarea sumativă punctu l final în decursul unui an școlar, nu ar
exista o evoluție permanent ă a preșcolarului.
Consider că se confirm ă ipoteza că dacă cele t rei tipuri de evaluare s unt cor elate,
armonizate, funcționează interdependent, atunci se înregistrează progrese educaționale
considerabile.

82
CONCLUZII
Realizarea lucrării de față a con tribuit la convingerea personală asupra utilității și
necesității evaluării î n cadrul p rocesului instructiv -educativ, î n vederea reglării și optimizării
acestuia. Evaluarea stabilește măsura în care activitatea susținută de cadrul didactic și -a realizat
obiectivele, măsura în care activitatea de învățare a preșcolarului a fost eficien tă, implicarea
acestuia î n propria formare.
Evaluarea întregește un proces în care componentele sunt sau nu eficiente , prin prisma
relațiilor ce se stabilesc între ele .
Curriculum și evaluarea , componente ale aceluiași sistem, se află într -o strânsă legătură
și în relații biunivoce . Evidențierea acestor relații și mai ales explicarea lor sunt elementele pe
care această lucrare le tratează .
Este procesul care o ajută pe educatoare să nu treacă mai departe dacă preșcolarii nu și -au
însuș it conținuturile esențiale, să nu persiste în utilizarea aceleiași metode dacă nu este eficientă,
să lucreze diferențiat cu preșcolarii al că ror ritm de asimilare este mai lent sau mai accelerat.
Un rol important pentru ca evaluarea să -și atingă scopul îl are cadrul didactic, care
trebuie să -și proiecteze, să -și planifice ritmic evaluările, să elabor eze probele de evaluare
respectând etapele și condiț iile pe care a cestea trebuie să le îndeplinească, să prelucreze
rezultatele obținute în urma evaluării astfel încât informațiile să -i fie utile în activitățile
următoare. Evaluarea nu se încheie odată cu apli carea probei, o parte importantă constituind -o și
valorificare a rezultatelor obținute, î n vederea stabilirii progresului sau regresului fiecărui
preșcolar, măsurii î n care fiecar e obiectiv a fost realizat, conț inuturi lor mai dificile sau mai puțin
înțelese. Dacă ceva nu a mers bine, cadrul didactic nu poate trece mai departe, ci trebuie să
remedieze acel lucru.
Cunoașterea sistematică ș i operativă a evoluției preșcolarilor înseamnă a avea sub
control mersul învățării și al predării. Aceasta oferă posibilitatea de a cunoaște operativ lacunele
în pregătirea preșcolarilor , erori în asimilarea unor cunoștințe, tendințe de reducere a interesului
față de învățare și, ca urmare, de adoptare a măsurilor ce se impun în planul acțiunii de
conducere a procesului didactic. Evaluarea rezultatelor trebuie privită și realizată nu numa i și în
primul rând în perspectiva cunoașterii rezultatelor, ci ca modalitate de a stimula și ameliora
continuu procesele de instruire și activitatea de învățare.

83
Evaluarea nu este o inovație; ea trebuie reașezată în parametri proprii de eficiență, pentru
a putea acționa asupra preșcolarului, în sensul de a -i indica etapele parcurse, performanțele
obținute, eventualele dificultăți și soluții de depășire a acestora, cât și asupra educatoarei, în
sensul de a-i confirma sau nu, parțial sau total, resursele, m etodele, strategiile folosite.
Altfel spus, putem concluziona că evaluarea este un proces reglator. O activitate ce
implică metode variate, o activitate care se bazează pe s tandarde curriculare de performanță, o
activitate care ar trebui să fie o practică efectivă în clasă .

84

BIBLIOGRAFIE
1.*** Legea Educației Naționale nr.1/2011
2. *** Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 -6/7 ani), M.Ed.C.T, 2008.
3. Abernot, Y. (1996), Les methodes d’evaluation scolaire, DUNOD, Paris.
4. Ausubel, D., Ro binson, R.(1981), Învățarea în Școală. O introducere în psihologie
pedagogică, Editura Didactică și Pedagogică, București.
5. Bontaș I., (2007), Tratat de pedagogie, Editura ALL, București.
6.Cerghit I., Radu I.T., Popescu E., Vlăceanu, (1 996), Didactica , Editura Didactică și
Pedagogică, București.
7. Cristea S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București:
8. Cucoș C. (2006), Pedagogie , Editura: Polirom, Iași.
9. Dumitru G., Oprescu N.,Dănilă I., Novac C., Ilie V., Bunăiașu C., Cămărașu G., Păunescu
A.(2007), Metodica activităților instructiv -educative în învățământul preprimar, Editura
Didactica Nova, Craiova.
10. Ezechil L., Păiși -Lăzărescu M., (2002), Laborato r preșcolar – ghid metodologic , EdituraV&
I.Integral, București.
11. Joița E., Ilie V., Vlad M., Frăsineanu E.,(2003), Pedagogie și elemente de psihologie școlară,
Editura Arves,București.
12. Manolescu M.,(2010), Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București.
13.Manolescu M. ,(2006), Evaluarea în învățământul preșcolar. Curriculum pentru
învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică, Editura Credis, București.
14. Manolescu M., Potolea D., (2005), Teoria și practica eval uării educaționale, Ministerul
Educației și Cercetării – Proiectul pentru Învățământul Rural, București .
15. Mihalașcu D. ,(2006), Curriculum – instruire –evaluare, Editura Ex Ponto, Constanța.
16. Preda V. (2009), Programe și activități pentru învățământ ul preșcolar și primar , Editura:
Didactica Publishing House, București.
17. Petrescu C., (2010), Ghid de observare a copilului , Editura: Diana, Pitești.
18. Rafailă E. (2007), Pedagogie preșcolară , Editura PRINTECH, București.
19. Romiță B.I., Manolescu M., (2004), Elemente de pedagogie , Editura Credis, București.

85
20. Scallon, Gérard, (1988), L’Évaluation formative des apprentissages, vol.1, Les Presses de
l’Université Laval, Quebec.
21. Tomșa Ghe. (2005), Psihopedagogie preșcolară și școlară, supliment al revistei Învățământul
preșcolar, București .
22.Tudoran D., (2004), Pedagogie școlară și preșcolară, Editura Aura, Timișoara.

86

ANEXE

87
Anul școlar 2013-2014
Evaluarea ini țiala la Domeniul Limb ă și Comunicare Anexa 1
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EV ALUARE

1.Recunoaște personajul.
2.Recunoaște povestea din care face parte.
3. Colorează imaginile .

88
Anul școlar 2013 -2014
Evaluare in țială Domeniul Limb ă și Comunicare Anexa 2
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE

1.Spune cum se numesc obiectele.
2. Desparte cuvintele în silabe. Spune câ te silabe are fiecare.
3. Desenează tot atâtea liniuțe orizontale câte silabe are cuvâ ntul.

89
Anul școlar 2013 -2014
Evaluare ini țiala la Domeniul Stiin ță –Matematic ă Anexa 3
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE
 Procedează astfel încât să fie tot atâtea elemente. Realizează corespondența între
elementele celor două mulțimi.

 Încercuiește prima și ultima floare. Colorează a doua și a treia floare.

 Desenează în tabel tot atâtea elemente (la alegere) câte indică cifra.

90
Anul școlar 2013 -2014
Evaluare ini țiala la Domeniul Stiin ță –Matematic ă Anexa 4
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE

1. Formează prin încercuire mulțimea cu trei elemente și colorează mulțimea cu patru
elemente.
2. Taie sau adaugă, ca în diagramă, să fie “tot atâtea” elemente cât arată numărul din casetă .

91
Anul școlar 2013 -2014
Evaluare ini țiala la Domeniul Stiin ță –Cunoa șterea mediului Anexa 5
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE

1. Recunoaște și denumește desenele din imagine.
2. Spune ce știi despre fiecare.
3. Încercuiește animalele sălbatice care trăiesc în țara noastră.
4. Trasează o linie de la fruct la pomul în care crește!

92
Anul școlar 2013 -2014
Evaluare formativ ă la Domeniul Stiin ță –Matematic ă Anexa 6
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE
1. Încercuiește cifra cor espunzătoare numărului de flori din diagramă .

2. Desenează în diagram ă atâția ghiocei câți îți arată cifra.

93

Anul școlar 2013 -2014
Evaluare formativ ă la Domeniul Stiin ță –Matematic ă Anexa 7
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE

1. Colorează cu roșu toate figurile geometrice mari.
2. Colorează cu albastru toate figurile geometrice mici.
3. Încercuiește toate figurile geometrice cu colțuri.

94

Anul școlar 2013 -2014
Evaluare formativ ă la Domeniul Stiin ță – Cunoa șterea mediului Anexa 8
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE
 Colorează imaginile care îți sugerează anotimpul iarna.
 Descrie și motivează de ce ai colorat imaginea respectivă.
 De ce nu ai colorat restul imaginilor?
 Încercuiește cifra care arată câte imagini de iarnă ai desco perit.

95

Anul școlar 2013 -2014
Evaluarea sumativ ă la Domeniul Limba si Comunicare Anexa 9
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE

1. Desparte cuvintele în silabe. Scrie atâtea liniuțe orizontale câ te silabe au cuvintele sugerate î n
imagini.
2. Încercuiește cifra care indică numărul de silabe pe care î l au cuvintele.
3. Colorează imaginile ale căror denumiri î ncep cu sunetul “V" .

96
Anul școlar 2013 -2014
Evaluarea sumativ ă la Domeniul Limb ă și Comunicare Anexa 10
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE
1. Colorează personajele care fac parte din povestea “ Ursul păcă lit de vulpe”.
2. Colorează personajele care fac parte din povestea “ Punguț a cu doi bani”. Cine nu face
parte din poveste?

97

Anul școlar 2013 -2014
Evaluar sumativ ă la Domeniul Stiin ță -Matematic ă Anexa 11
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE
1. Compune textul unei probleme ajutându -te de imagini.
2. Rezolvă problemele și treci rezultatul cu ajutorul unor cerculețe.
3. Rezolvă problemele și încercuiește rezultatul corect.

98
Anul școlar 2013 -2014
Evaluare sumativ ă la Domeniul Știință -Matematic ă Anexa 12
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE

 Colorează cu roșu , cu galben , și cu albastru .
 Ce formă a rămas necolorată? Dacă știi, coloreaz -o în caseta de jos. Colorează această
formă geometrică și în desenul de sus folosind culoarea pe care o are trunchiul copacului.

99
 Anul școlar 2013 -2014
 Evaluare sumativ ă la Domeniul Știință -Matematic ă Anex a 12
 Grupa Mare (5 -6 ani)

100
Anul școlar 2013 -2014
Evaluare sumativ ă la Domeniul Stiin ță – Cunoa șterea mediului Anexa 13
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE
 Privește cu atenție imaginea și spune ce vezi.
 Spune tot ce știi despre viețuitoarele din ape și oceane.
 Colorează imaginea.

101
Anul școlar 2013 -2014
Evaluare sumativ ă la Domeniul Om și societate – Educa ție moral civic ă Anexa 14
Grupa Mare (5 -6 ani)

FIȘӐ DE EVALUARE

1. Descrie imaginile.
2. Încercuiește cu culoarea verde imaginile care arată comportamente corecte ale copiilor.
3. Încercuiește cu culoarea roșie imaginile care arată comportamente pe care nu trebuie să le
acceptăm.

102
Anexa 15
CHESTIONAR

Vă mulțumesc anticipat pentru faptul că ați acceptat să răspundeți acestui chestionar,
care își propune să realizeze un sondaj de opinie privind analiza corectă a părerilor și
atitudinilor cadrelor didactice cu privire la importanța evaluării , precum și co nsecințele
acesteia asupra dezvoltării copilului.
A. Profesia: ………………………….
B. Gradul didactic:
– Fara definitivat
– Definitivat
– Gradul didactic II
– Gradul didactic I
C. Vechimea dumneavoastră în învățământ: ……… ani
D. Vârsta: ……… ani
E. Sexul:
– Feminin
– Masculin
F. Mediul în care funcționează grădinița:
a) urban
b) rural
1. În ce măsură considerați că activitatea de valorificare a evaluării rezultatelor școlare contribuie
la ameliorarea procesului de învățământ în etapele următoare. Bifați răspunsul acceptat.
a) deloc

103
b) puțin
c) moderat
d) mult
e) foarte mult
2. În ce măsură realizați acțiuni evaluative care să cuprindă toate tipurile de rezultate (cunoaștere,
capacitate de aplicare, trăsături de personalitate). Bifați răspunsul acceptat.
a) foarte rar
b) rar
c) frecvent
d) periodic
3. Alege din lista de mai jos 3 tehnici pe care le utilizezi mai des în scopul îmbunătățirii
rezultatelor (evoluția) preșcolarilor, în etapele următoare aplicării unei probe. Bifați 3 ră spunsuri
alese.
a) Includerea unor procedee de ajutor individual (recuperatoriu)
b) Reactualizarea algoritmului integral de lucru (în cazul greșelilor mari, frecvente)
c) Proiectarea de activități centrate pe obiective fixate
d) Îmbinarea activității individuale cu activitatea de grup
e) Evidențierea răspunsurilor corecte corespunzătoare solicitărilor cuprinse în probă
f) Realizarea în act ivitatea viitoare a unor exerciții suplimentare, prin reformularea
cerințelor
4. Ce măsuri ameliorative utilizați în urma rezultatelor evaluăriilor?
d) activitate individuală cu copiii
e) antrenarea copiilor în activități eficiente, stimulative, atractive
f) consil ierea părinților în vederea continuării instruirii și în familie
5. Pe ce puneți accentul în selectarea conținuturilor?
e) cunoștințele copiilor
f) complexitatea cunoștințelor

104
g) posibilitatea copilului de a acționa liber, creativ și original
h) particularitățiile de vârstă.
6. Ordonați factorii, în ordinea importanței acordate, în procesul didactic. Notați cu 1 -foarte
important, 2 – important; 3 -deloc important, 4 – neimportant.
– resurse, mijloace de învățământ
– nivelul de pregătire al elevilor, atitudinea față de grupă
– competențele și abilitățile cadrelor didactice
– aspecte ce țin de originea socială a preșcolarului în contextual social.