MASTER : ADMINISTRAREA ȘI NEGOCIEREA AFACERILOR [618891]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
MASTER : ADMINISTRAREA ȘI NEGOCIEREA AFACERILOR

CONCEPTUL DE GLOBALIZARE ȘI TEORII ALE
DEZVOLTĂRII ECONOMICE

Coordonator științific:
LAURENȚIU DANIEL ȘTEFAN
Absolvent: [anonimizat]
2018

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
CAPITOLUL I – GLOBALIZAREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ …. 5
CAPITOLUL II – COMPANIA OMV PETROM ………………………….. ………… 13
CAPITOLUL III – GLOBALIZAREA ÎN CADRUL OMV PETROM ……… 27
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 40
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 43

3
INTRODUCERE

În prezent n u există o definiție a fenomenului globalizării într -o formă universal acceptată ,
și cel mai posibil nici nu va exista una prea curând . Acest lucru se datorează faptului că
globalizarea include o multitudine de procese complexe și dinamic e, atingând domenii diverse ale
unei societăți. Globalizarea poate fi un curent, un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un
loc.
Globalizarea reprezintă un termen modern întrebuințat la descrierea schimbărilor ce au loc
în societăți și în economia mondială, care rezultă din comerțul internațional care devine din ce în
ce mai popular, și din schimburi le culturale. Termenul d escrie creșterea comer țului și a investițiilor
datorită căderii barierelor și a interdependenței dintre state. În context ul economic, este des
întâlnită referirea, aproape exclusivă, la efectele comerțului și, în particular, la liberalizarea
comerțului sau la liberul schimb.
Situația cu care ne confruntăm în prezent derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea
tehnologică și economică, un număr semnificativ al activităților umanității se situează pe o scală
și un orizont atât de mari, încât au depașit granițele naționale, în limitele cărora statele își exercită
dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, termen care ascunde mai multe
decât lasă să se înțeleagă , dată fiind complexitatea procesului . Pe masură ce domeniul activităților
umane se extinde dincolo de reglementările unui stat , legalitatea și regulile au fost nevoite să se
adapteze și ele.
Noii jucători au trebuit să facă față provocării cauzată de guvernarea de tip monopol , au
apărut corporațiile multinaționale, piețele financiare globale, organizaț iile non -guvernamentale
dar și organizații criminale și rețele teroriste internaționale. Activitatea acestor noi jucători nu este
acoperită în întregime de legile internaționale, care se bazează pe înțelegeri între statele -națiune,
pentru că acestea nu au fost capabile până acum să ajungă la o viziune comună pentru înțelegeri
care vizează problema globalizării.
Între anii 1910 și 1950 o serie de schimbări economice și politice au redus cu mult volumul
și importanța fluxurilor comerciale internaționale. Dar, începând cu Primul Război Mondial și
continuând cu cel de -al Doilea Război Mondial, când au fost create FMI și GATT, trendurile s -au
schimbat . În mediul de după cel de -al Doilea Război Mondial, stimulat de către instituții
economice internaționale și prog rame de reconstrucție și dezvoltare, comerțul internațional a
cunoscut o creștere bruscă . Începând cu anii 1970, efectele acestui tip de comerț deveneau mult
mai vizibile atât în privința beneficiilor aduse , dar și a efecte lor distrugătoare.

4
Chiar dacă aceste aspecte sunt întrețesute, este necesar să distingem efectele globalizării în
fiecare din mediile economice, politice și culturale. Un a lt aspect cheie al globalizării este
schimbarea în tehnologie și inovație, în special în sectoarele tra nsporturilor și telecomunicațiilor,
despre care se crede că au ajutat la crearea unui stat global.
Am ales să abordez această temă în cadrul lucrării mele de dizertație datorită faptului că
găsesc fascinant fenomenul globalizării. Acesta pune în legătură p opoarele lumii, micșorează
distanțele prin intermediul tehnologiei, noi oportunități de dezvoltare, stimularea competitivității,
circulația informațiilor în mod liber peste granițe, dezvoltarea tehnologică, libera circulație a
capitalului și a persoanelor, și nu în ultimul rând schimburile culturale care au loc între popoarele
lumii.
Lucrarea își propune să prezinte globalizarea ca proces continuu al lumii în care trăim, cu
toate avantajele și dezavantajele sale, precum și istoricul său. Ca studiu de caz av em compania
românească de petrol și gaze, Petrom, care a fost preluată de către compania austriacă OMV. După
analiza procesului globalizării vom trece la prezentarea companiei OMV Petrom, și mai apoi vom
analiza modul în care aceasta a ajuns să facă parte din economia globală.

5
CAPITOLUL I – GLOBALIZAREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Globalizarea reprezintă un proces multicauzal datorită căruia evenimentele întâmplate în
anumite părți ale lumii, atât state mari sau mici, influențează din ce în ce mai mult celelalte părți
ale lumii, uneori chiar și întreaga lume. Aceasta presupune dimin uarea limitelor teritoriale,
circulația informației în mod liber indiferent de granițe, dezvoltarea tehnologiei, o uniformizare
economică a statelor, libera circulație a capitalului dar și a persoanelor, chiar și legi, coduri și
standarde care sunt recunos cute la nivel internaț ional.
Termenul de globalizare a fost folosit de-a lungul timpului de diverși economiști. Îi putem
menționa pe profesor ul canadian de la universitatea din Toronto , specialist în teoria mijloacelor de
comunicare în masă, pe nume Marsha ll McLuhan împreună cu Zbigniew Brzezinski , un specialist
american de la universitatea din Columbia. Acest lucru s -a întâmplat la sfârșitul anilor 19601.
Theodore Levitt este cel ce a popularizat termenul de globalizare prin lucrarea sa intitulată
Globaliz ation and Markets , în anii 19802.
În anul 19 51 termenul a ajuns să fie consemnat în dicționar ul Webster , primind definiții
numeroase în literatura de specialitate de-a lungul timpului . În momentul de față nu există o
definiție a fenomenului de globalizare care să fie acceptată la nivel universal datorită faptului că
procesul de globalizare este alcătuit din foarte multe procese complexe și dinamice care
influențează toate aspectele unei societăți. Globaliz area este un termen des folosit căruia î i putem
atribui numeroase înțelesuri. Prin acest termen putem ințelege dezvoltarea pieț elor financiare
globale, formarea corporaț iilor transnaționale ți dominaț ia lor asupra economiilor naț ionale. Pe
măsură ce globar izarea devine tot m ai mult o realitate contemporană , ajunge să fie ș i cel mai
controversat subiect din literatura economică și politică internațională.
Începând cu jumătatea anului 1989, conceptul de globalizare este utilizat din în ce în ce
mai des, fiind asociat unor termeni precum: piață, instituții, ecologie, finanțe, stiluri de viață,
comunicații, migrație, legi, fabrici, război, conferințe, so cietate civilă, evenimente și riscuri . În
teoria economică conceptul de globalizare este frecvent abordat în d ezbateri naționale și
internaționale, iar participanții încearcă să găsească o definiție mai completă.
În epoca contemporană globalizarea se referă la totalitatea schimbăriilor ce se petrec în
societăți și în economiile acestora, precum și la nivelul economiei mondiale. Toate aceste
schimbări provin din creșterea semnificativă a fluxurilor comerciale și a d iverselor schimburi
culturale ce au loc între statele lumii. Globalizarea reprezintă și creșterea comerțului și a

1 Pop Dana – Globalizarea și Teorii ale Dezvoltării, 2006
2 Maptue – Globalizarea și Teorii ale Dezvoltării, Suceava, 2011

6
investițiilor, lucruri care sunt posibile datorită căderii barierelor și a interdependențelor dintre state.
Aici s e poate vorbi în principal d espre efectele comerțului, liberul schimb, investiții străine directe
și corporații multinaționale.
Statele lumii se află într -un proces continuu de restructurare și tranziție datorită dezvoltării
societății informaționale și a adaptării continue a struct urilor economice la schimbările rapide care
se petrec pe plan mondial. Cele două forțe dinamice ce conduc acest proces se află într -o relație
de interdependență, acestea fiind adâncirea procesului de globalizare a economiei mondiale și
dezvoltarea aranjame ntelor economice regionale3.
In sens larg, globalizarea se referă la apartenenț a tuturor persoanelor și societăț ilor la un
sistem social unic de valori umane, î n calitatea lor de locuitori ai planetei, cu toate drepturile și
responsabilităț ile ce le revin .
Globalizarea este considerată a fi cea mai înaltă formă de internaționalizare a activităților
economice, iar tendințele acestui proces se manifestă pe mai multe planuri ale economiei
mondiale, precum cel al integrării sistemului internațional de producți e, al integrării unor piețe de
mărfuri și servicii și al convergenței politicilor economice ale economiilor naționale . De asemenea
rolul informației ca resursă în dezvoltarea economică actuală este unul deosebit de mare, tot
datorită globalizării.
Globali zarea mai poate fi explicată ca un set de structuri ș i procese economice, sociale,
tehnologice, culturale si politice care reies din caracterul schimbător al producț iei, consu mului și
comerț ului cu bunuri, de altfel mai putem considera globalizarea ca o consecință a creării pieț ei
mondiale.
Prin globalizare ne putem referii și la o evoluție rapidă care generează schimburi
economice, sociale și tehnologice între statele lumii, fapt ce ajută la o bună funcționare a unei
economii capitaliste. În întreaga lum e sunt comercializate din ce în ce mai multe mărfuri și servicii ,
fapt ce ne arată o reducere semnificativă a obstacololor și a distanțelor. Comerțul internațional și
investițiile au reprezentat factorul cel mai important al creșterii mo ndiale în ultimele două decenii,
apărând corporații multinaționa le, piețele financiare globale și organizații nonguvernamentale .
Se poate spune c ă globalizarea este o adâncire a interconectării la scară mondială, înfăptuită
prin existența unor căi de comunicație rapidă care fac ca distanțele să se comprime foarte mult,
prin intermediul Internetului , a telefoniei mobile, a sateliților, precum ș i a transportului rapid oferit
de companiile de aviaț ie.
Un alt aspect al globalizării îl semnifică schimbările fundamentalele în econo mie. Aici se
poate vorbi despre fluxurile de capital care nu mai pot fi controlate de state deoarece nu mai au

3 Maptue – Globalizarea și Teorii ale Dezvoltării, Suceava, 2011

7
control total asupra propriilor piețe, de companiile transnaționale , care nu de puține ori au interese
divergente f ață de state determinâ nd astfe l o serie de pr esiuni, de liberalizarea comerțului prin
renunțarea la barierele vamale care permiteau statelor naț ionale să adopte politici protecț ioniste
sau posibilitatea încheierii de acorduri cu alț i actori din mediul politic .
Pentru a înțelege istoria golbalizării este necesar să luăm în calcul cele cinci faze ale
evoluției globalizării identificate de Ronald Robertson .
1. faza germinală a avut loc în perioada 1400 -1750 în Europa . Este momentul apariției
primelor hărți ale planete i datorită noilor descoperiri geografice, mulțumită cărora
omenirea devine conștientă că locuiește pe o planetă care este de formă sferică și nu
este situată în c entrul sistemului solar . De asemenea se adoptat calendarul universal și
încep să se prefigurez e hotarele viitoarelor puteri coloniale;
2. faza incipientă a avut loc tot în Europa , în perioada 1750 -1875 . Perioadă în care apar
statele -națiune, se dezvoltă diplomația formală dintre aceste state, apar primele
convenții legale internaționale și își fac simțită prezența primele idei cu privire la
internaționalizare și universalitate;
3. faza decolării a avut loc în perioada 1875 -1925, atunci când începe să se vorbească
despre societăți internaționale și o singură umanitate . Are loc amplificarea legăturilor
come rciale între națiuni independente, se extind comunitățile și începe migrația în masă
din Europa către America;
4. faza disputelor pentru conducerea mondială în perioada 1925 -1969, care este
declanșată de Primul Război Mondial, continuată de cel de -al Doilea R ăzboi Mondial
și care va fi temperată de înființarea Ligii Națiunilor și ulterior de Organizația
Națiunilor Unite (ONU). Acest organism internațional a introdus conceptele de crimă
de război și crime împotriva umanității, iar prin intermediul organismelor sale
specializate a atras atenția asupra pericolelor care decurg din neglijarea unor probleme
globale, cum sunt: poluarea, explozia demografică, epuizarea resurselor naturale,
subdezvolt area economică și malnutriția ;
5. ultimele decenii ale secolului XX , începând cu anul 1989, când au loc progrese
deosebite în exploatarea spațiului cosmic, în telecomunicații și IT. Tot în această fază
își fac apariția diverse forme de integrare regională pe fondul adâncirii fără precedent
a diviziunii internaționale a mu ncii.
În anul 1989 a început să se vorbească tot mai frecvent despre renunțarea la limitele
teritoriale dintre state , ascensiunea nelimita tă a tehnologiei, circulația neâ ngrădită a informației și
a bunurilor, liberalizarea circulației capitalului și a pers oanei, uniformizarea eco nomiei și despre
alinierea politică în vederea unei guvernări globale.

8
Creșterea semnificativă de fluxuri internaționale de capital, în ultimii ani, este o trăsătură
a globalizării . Începând cu jumătatea anilor 19 80, s-a petrecut o intensificare a fluxurilor
internaționale de capital și un nivel tot mai sporit de integrare a piețelor financiare internaționale.
Astfel, a crescut volumul investițiilor, în special a investițiilor străine directe, ceea ce crește
importanța producției int ernaționale în cadrul economi ei mondiale .
Sunt patru caracteristici majore care pot explica originile globaliză rii. Aici enumerăm
integrarea în piețele mondiale ale economiilor naționale, trecerea la economia ,, high volume ” la
cea ,, high value ” care este cauzată de cunoașterea tot mai bună a produselo r și serviciilor utilizate
pe piață, sfârșitul bipolarităț ii dintre capitalism și socialism î n ceea ce privește costuril e de
producție, și, nu î n cele din urmă configurarea noilor blocuri economice.
În epoca c ontemporană procesul globalizării prezintă mai multe trăsături, printre care
enumerăm:
1. piețe noi: comerț ul extern și pieț ele de capital sunt conectate la nivel glob al și
operează mereu, la distanțe și î n timp real, mulțumită noilor tehnologii ale informați ei
și comunicațiilor;
2. instrumente noi : aici regăsim Internet ul, telefoanele mobile, reț elele multimedia ;
3. actori noi;
4. corporațiile transnaționale;
5. Organizatia Mondiala a Comertului ;
6. rețele globale formale ș i informale ;
7. organizaț ii nonguvernamentale ;
8. acorduri multilaterale asupra comerț ului.
Marile companii s -au extin s aproape pe toat ă planeta, iar fluxurile financiare internaționale
instantanee fac ca economia mondială să nu mai poată fi limitată înăuntrul granițelor unui singur
stat. Acest flux liber de informații a dus la dezvoltarea comunicațiilor și la reducerea costurilor de
transport, astfel încât globalizarea conferă comunităților și persoanelor din zone îndepărtate și mai
slab dezvoltate, numeroase șanse, oportunități și opțiuni . De a ceea se consid er că integrarea în
cadrul economi ei global e implică slăbirea autorității naționale, sau altfel spus a statului națiune,
deoarece actorii independenți de către stat au nevoie de spațiu lor independent pentru a se mișca4.
Exist ă mai multe motive pentru care o c ompanie ar fi interesată să înfiinteze filiale de
producție în străinătate sau să preia o companie stră ina. Luând în calcul distribuția inegală a
resurselor naturale pe teritoriul diferitelor state, un motiv principal ar pu tea fi câ stigarea controlului
asupra materi ilor prime care se află din abundență î n alte zone, de regulă în țările mai slab

4 Lupan Mariana – Globalizarea Economiei, Suceava, 2009

9
dezvoltate. Odată ce firma reușește să facă acest lucru o să aibă un avantaj competitiv față de
celelalte firme, datorită faptului c ă resursele o să o ajute să depășească barierele de intrare, în
vreme ce alte firme nu vor face acest lucru atât de ușor. Avantajele oferite de cost pot reprezenta
un alt motiv. Compania poate considera că este mai eficient di n punct de vedere al costului să
vândă pe o piață locală produsele realizate pe plan local. Sunt multe exemple de firme care și -au
stabilit sedii în străinătate pentru a profita de forța ieftină de lucru disponibilă acolo . Mulțumită
acestul fapt unele companii din domeniu electronic di n Statele Unite au preferat s ă deschid ă filiale
în țări precum Hong Kong sau Singapore. Acesta este numai unul din numeroasele exemple ale
acestui fenomen.
Este important de menționat că o companie multinațională nu părăsește naț iunea în care și –
a început activitatea în favoarea naț iunii unde și -a deschis filiala . Ea se extinde dinc olo de barierele
nationale, ramânând stabilită în țara unde îș i are sediul central , dar ajunge și în numeroase țări
receptoare. Ceea ce depășește graniț ele politice existente este managementul, g uvernarea și
capacitatea organizațională .
La sfârș itul sec olului trecut existau aproximativ 53 de mii de companii multinaționale , cu
circa 450 de mii de filiale, care realizau vânză ri globale de 9. 500 miliarde dolari, iar în prezent
producția transnațională depășeș te exporturile ca m od predominant de a deservi piețele stră ine. Un
numă r destul de redus de companii multinaționale domină piețele î n domenii precum : petrolul,
minereuri le, alimentaț ie, iar peste 100 domină produ cția industr iei prelucrătoare ș i a serviciilor.
Împreună , doar cele mai mari o sută de companii multinaționale deț in 20% din activele mo ndiale,
au 6 milioane de angajați și realizează 30% din totalul vânză rilor mondiale ale tuturor companiilor
multinaționale .
Se remar că creșteri deosebit de mari la nivelul piețelor monetare mondiale. Rulajul mediu
zilnic de pe piaț a schimburilor valutare a crescut de la 180 de milioane dolar, doar în două zeci de
ani la 1500 de miliarde în momentul de față . Creșteri sunt prezente și la nivelul portofoliilor de
depozite bancare și împrumutoriilor din afara granițelor, care au ajuns la aproape 6 miliarde dolari
în prezent, comparativ cu doar un miliard dolari în anul 1981.
Globalizarea este un fenomen benefic din mai multe puncte de vedere . Intreprin derea
privată este capabilă să producă valoare într-o măsură mai mare decâ t statul. De asemenea, statele
au tendinț a de a abuza de puterea conferită . Globalizarea ofer ă un grad de libertate individual ă pe
care nici un stat nu -l poate da. Concurența liberă la scară globală a eliberat talente antreprenoriale
și creative și a accelerat inovaț ii tehnologice.
Procesul de globalizare depinde în principal de interdependența economică și cea culturală ,
și mai puțin de dominarea economică. De aseme nea depinde și de diversificare mai mult decât de

10
unificare și integrare, depinde de descentralizare, de participarea mult mai implicată decât de
centralizare și de mobilizare5.
Ca orice teorie nou apărută , globalizarea stârnește o serie de discuții cu pri vire la apariț ie,
la dezvoltare, influențe, costuri și transformă ri. De asemenea , există și o serie de curente î n ceea
ce priveș te caracterizar ea acesteia. Aici putem enumera cercetători care consideră globalizarea ca
pe un fenomen dăunător, ca pe o cauză a multor probleme mondiale ; exist ă mai apoi cei care
consider ă fenomenul ca pe unul normal și benefic, o soluție la problemele apărute dupa că derea
sistem elor anterioare. Avem ș i un al treilea curent, alcătuit din cei care consideră că globalizarea
nu este un fenomen nou, și că aceasta a existat în toate timpurile, doar că noi i -am dat o denumire
și am teoretizat fenome nul. Toate aceste puncte diferite și contradictorii de vedere sunt o garanț ie
că o discuție asupra fenomenelor în cauză este un lucru destul de dificil.
La o primă vedere, globalizarea pare doar un set de procese și transformă ri ce afectează în
principal domeniul economic, însă există și o serie de modifică ri care afectează într -o măsură
foarte mare și alte elemente ale unei societăți , precum mediul social și politic.
Globalizarea reprezintă stadiul la care a ajuns procesul secular de internaționalizare a
economiilor și a activităț ilor din domeniul economic , datorită mutațiilor care s -au petrecut î n
structurile economice interne și internaț ionale. Globalizarea este un mijloc strategic folosit de
marile firme și bănci pentru a -și asigura profitabilitatea ș i pentru a putea a depășii oscilaț iile
superficia le sau de profunzime ce au avut loc î n diferitele economii unde acestea îș i au situate
capitalurile .
Printre principalele beneficii ale globalizării enumerăm:
1. o mai bună alocare a resurselor;
2. noi oportunități pentru dezvoltare;
3. sporirea profitabilității și a prod uctivității;
4. răspândirea mai rapidă a inovării.
Specific fenomenului de globalizare este prezența unei economii mondiale cu un grad înalt
de complexitate și cu o viteză superioară de reacț ie. Acesta este un proces în care investitorii și
producătorii se comportă de parcă economia mondială ar fi alcătuită dintr -o piață unică și un singur
loc de producț ie, iar statele ș i regiunile constituie doar niște subsectoare , și nu un mare lanț de
economii naționale interconectate cu ajutorul fluxuril or de comerț și de investiț ii. Rolul jucat de
stat în economie a scă zut considerabil odată cu apariția primelor corporații transnaț ionale c e fac
ca deciziile de investiții să scape de sub controlul unui stat.

5 Lupan Mariana – Globalizarea Economiei, Suceava, 2009

11
Intensificarea globaliză rii a fost semnificativ influențată de dezvoltarea tehnologiei
informaț iei și a comunicațiilor , în timp ce economia informației a devenit globalizată. Totodată,
rapida răspândire a informaț iei afectează în mod negativ tradiția și obiceiurile, făcând realizabilă
o abordare mai deschisă ș i mai activă a vieții.
Globalizarea producției a dus la dezvoltarea legăturilor dintre producători în cadrul rețelei
mondiale industriale , dând naștere la forme precum subcontractarea , franchising , licența de
fabricație , contracte de gestiune , folosirea intermedia rilor, filiale de comercializare și uzine de
producție6.
Subcontractarea ajută la diminuarea costurilor de salariz are și transport, crea ză oferte
flexibile și stabile. Subcontractorii provin din țăr i dezvoltate și în curs de dezv oltare.
Licențele de fabricație sunt folosite de firmele care dispun de mijloacele necesare pentru
realizarea unor investiții semnificative . De multe ori firme le preferă să licențieze concurenților lor
tehnologii la prețuri profitabile pentru câștiguri rapide.
Franciza constituie un ansamblu de drepturi de proprietate industrială și intelectuală în
legătură cu producerea și comercializarea unor bunuri deja populare pe alte piețe ale lumii.
Contractul de gestiune este un tip de internaționalizare a producției, prin intermediul căruia
poate fi amestecat capitalul local cu know -how-ul din străin ătate . Acest procedeu a dat rezultate
pozitive în special în țările în care legislația cere ca majoritatea acțiunilor să fie deținute de agenții
economici autohtoni sau unde int ernaționalizarea unui produs necesită o infrastructură deosebită .
Agenții importatori și distribuitori facilitează lansarea unui produs pe piață sau păstrarea
unui contract pe termen lung între producători și consumatori , după ce produsul este recunoscut
pe piață .
Abordarea economică a globalizării are o importanță aparte , fiind una din cele mai
importante cauze a le procesului . De asemenea , globalizarea nu trebuie limitată strict la procesele
economice, deoarece fenomenul reprezintă mult mai mult decât integrarea economiei mondiale și
liberalizarea acesteia.
Globalizarea economică are diverse accepțiuni în literatura de specialitate:
1. globalizarea economică reprezintă o nouă eră a concurenței globale ;
2. libera circulație a capitalului, astfel ca agenții eco nomici din întreaga lume să aibă
posibilitatea să își investească banii oriunde vor ;
3. regim comercial în care tendința de integrare și presiunea competitivității a dat naștere
unor megapiețe ;
4. creșterea importanței exporturilor în cadrul economiilor național e;

6 Pop Dana – Globalizarea și Teorii ale Dezvoltării, 2006

12
5. globalizarea econ omiei reprezintă un element important , ireversibil prin consecințele
sale în domeniul economiei muncii .
În ceea ce privește efectele globaliză rii asupra mediului pă rerile sunt împărțite și
controversate. Reglementările privind mediul, sănătatea ș i siguranța ridică unele probleme
îngrijorătoare .
Schimbă rile climaterice, cauză a perturbă rii echilibrului ecologic prin industrializare și
urbanizare excesivă , au deja impact vizibil asupra planetei , aici putând enumera: furtuni și
inundaț ii de mare amploare, accele rarea eroziunii solului și a dispariției speciilor animale sau
vegetale, deplasarea oamenilor di n zonele agricole și degradarea sănătăț ii publice. În prezent
numărul refugiaț ilor ec ologici a atins 25 de milioane de persoane în î ntrea ga lume. În ultimi i ani,
din cauza lăcomiei companiilor transnaț ionale, s -au observat cele mai ridicate niveluri ale
despă duririlor din toate timpurile. În condițiile în care acest ritm va fi păstrat, peste 50 de ani toate
pădurile tropicale vor dispă rea, ducând la o dereglare ireversibilă a echilibrului ecologic al
planetei .
Activiștii din domeniul protecției mediului din ță rile dezvoltate propun standarde
universale pentru a proteja mediul înconjurător, însă țările sărace nu vor putea să îndeplinească
toate standarde le. Impunerea de standarde prin utilizarea unor măsuri de constrâ ngere va duce la
dezavantajarea ță rilor slab dezvoltate economic . Protecț ia mediului înconjură tor reprezintă un
obiectiv important , ca urmare deja există mai multe iniț iative priv ate pentru protejarea florei și a
faunei. În situațiile unde se cere o participare globală , cum întâlnim în caz ul pă durilor tropicale
sau a speciilor de animale aflate î n pericol, poate fi acceptabilă o finanțare publică .
Globalizarea este un proces benefi c, însă are și el efectele sale negative :
1. creșterea marginaliză rii sociale și economice;
2. inegalitățile economice și sociale la nivel de state ș i chiar de continente ;
3. insecurități economice și financiare , precum și crize economice ș i financiare extinse ;
4. locuri de muncă și venit instabil datorită restructură rii continue a economiei ;
5. insecuritatea mediului datorată distrugerilor produse de industrie ;
6. instabilitate politică cauzată de conflicte armate în diferite zone ale globului .

13
CAPITOLUL II – COMPANIA OMV PETROM

OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier integrat din întreaga Europă de Sud -Est, cu
o producție anuală de țiței și gaze de aproximativ 65 milioane în 2015. Grupul are o capacitate de
rafinare de 4,5 milioane tone anual ă și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW
și un parc eolian de 45 MW. În ceea ce privește piața distribuției de produse petroliere, OMV
Petrom este prezent pe piețele din România și țările învecinate prin intermediul a circa 800 de
benzinării, la sfârșitul lui 2015.
OMV este una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51,01%
din acțiunile OMV Petrom, statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,64%, Fondul
Proprietatea deține 18,99%, iar 9,36% se tran zacționează liber la Bursa de Valori București.
După Revolu ția din 1989, odat ă cu m ăsurile pentru tranzi ția la o economie de pia ță, a fost
creat ă și Regia Autonom ă a Petrolului, Petrom R.A., care a preluat toate activit ățile de exploatare
a resurselor de țiței. Aceasta a devenit succesorul celor 160 de ani de istorie a petrolului în
Rom ânia. În 1997, compania a fost transformat ă în Societatea Na țional ă Petrom S.A. Noua
societate prezenta mai multe zone de produc ție, la care se ad ăugau dou ă rafinării, o act ivitate de
produse chimice, re țele de transport și entit ăți locale de distribu ție (PECO).
În anul 2001, Societatea Na țional ă a Petrolului este listat ă la Bursa de Valori din Bucure ști,
iar în anul 2002 se demareaz ă procesul de privatizare, finalizat în 2004 prin achizi ția de c ătre
OMV, companie austriac ă, a 51,01% din ac țiunile SNP. Tranzac ția este finalizat ă în decembrie
2004, iar în 2005 începe o nou ă eră în dezvoltarea companiei Petrom.
Compania a fost reorganizat ă din toate punctele de vedere: opera țional, financiar,
siguran ța, mediu, oameni i. Este considerat ă cea mai complex ă și de succes privatizare a unei
companii de stat pe durata ader ării Rom âniei la Uniunea European ă.
Din 2007, OMV Petrom a integrat în strategia sa de business principiile respon sabilității
corporatiste. În această perioadă, compania a alocat peste 40 milioane euro pentru dezvoltarea
comunităților din România, concentrându -se pe protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare
locală.
În Upstream, OMV Petrom este cel mai mare producător de hidrocarburi din s ud-estul
Europei , cu o producție anuală de țiței și gaze mai mare de 60 milioane bep7. Divizia Upstream
explorează și extrage țiței și gaze naturale în România și în Kazahstan. În România, OMV Petrom

7 https://www.petrom.ro/portal/01/petromro/private

14
asigură foarte mult din întreaga producție de țiței și aproximativ jumătate din producția de gaze
naturale a țării.
Downstream Oil este centrat pe cele două activități principale , prelucrare a tițeiului,
desfășurată în cadrul Rafinăriei Petrobrazi și comercializare a produselor p etroliere rezultate din
procesul de prelucrare pe o piață de desfacere largă , cuprinzând România, Bulgaria, Serbia și
Republica Moldova.
Domeniul de activități al diviziei Downstream Gas acoperă furnizarea de gaze naturale,
producerea, furnizarea și distri buția de energie electrică.
Compania s -a angajat să își consolid eze poziția de lider în industria de țiței și gaze din Sud –
Estul Europei, având rolul de centru operațional în activitatea de marketing al Grupului OMV în
Sud-Estul Europei, și pentru explorar e și producție în România și regiunea Caspică. Ca misiune
Petrom și -a propus să d escoper e, produc ă și proces eze țiței și gaze și să distribui e combustibili și
alte produ se petroliere în vederea asigură rii energiei și mobilității în România precum și în reg iuni
învecinate. Creșterea profitabilă și sustenabilă a companiei este benefică pentru acționari, clienți
angajați și economia României în general și de aceea este centrul tuturor activităților lor.
În viziunea companiei logo -ul este un simbol unic prin ca re se asigură recunoașterea mărcii
OMV Petrom, și acesta este expresia competenței și succesului lor. Prin forma sa, logo -ul creează
un tot unitar de cuvinte și imagini, fix și independent. Logo -ul comunică faptul că OMV Petrom
este sursa mesajului, pe toa te canalele media și pe produse. Este foarte important, pentru identitatea
vizuală, ca logo -ul să fie folosit cu grijă. Folosirea corectă a logo -ului întărește identitatea mărcii.
Petrom a stabilit și reguli cu privire la conceperea și folosirea logo -ului:
1. logo-ul trebuie mereu reprodus la cele mai înalte standarde de calitate;
2. logo-ul se folose ște întotdeauna pe fond alb;
3. logo-ul trebuie să fie întotdeauna plasat orizontal;
4. logo- ul este întotdeauna pus într -o pozi ție vizibil ă;
5. pe materialele de papet ărie, logo -ul va fi pus în partea de jos;
6. zona de protec ție din jurul logo -ului trebuie respectată;
7. dimensiunea logoului trebuie respectat ă conform indica țiilor;
8. trebuie folosite întotdeauna doar materiale de comunicare în original.
Identitatea vi zuală OMV Petrom are ca fundament o serie de elemente grafice care fac
parte dintr -un sistem vizual complex care comunică misiunea și filozofia compania, elementele de
bază fiind:
1. logo-ul;
2. culorile logo -ului;
3. tipografia;

15
4. culorile din alcătuirea layout -ului;
5. trei principii de design: Gridul Paginii, Focus -ul și Energy Flash -ul.
OMV Petrom se bucură de o recunoaștere la nivel european:
 cea mai puternică întreprindere (anul 2015), oferit de Forbes Romania;
 Mariana Gheorghe, locul 19 în Topul celor mai puternice 50 de femei din
business -ul internațional (Europa, Orientul Mijlociu, Africa) întocmit în 2015
de Fortune Magazine;
 cea mai implicată companie în susținerea ONG -urilor din România (Cult
Market Research, 2015);
 locul I în rândul companiilor care s usțin sau dezvoltă proiecte pentru Educație
(Cult Market Research, 2015);
 cel mai bun program de îmbunătățire a siguranței rutiere în rândul angajaților
săi, oferit de Consiliul European pentru Siguranța Transportului (2015);
 cea mai valoroasă companie din România, în fiecare an între 2005 – 2014, oferit
de Ziarul Financiar;
 compania anului în 2014, oferit de Capital Compania Anului;
 investiția anului 2014 (Modernizarea Petrobrazi), oferit de Capital Investitia
Anului;
 eficiența energetică pentru proiectul de iluminare cu tehnologia LED în stațiile
Petrom în 2014, oferit de Energyomics;
 cea mai implicată companie în dezvoltarea societății românești (Exact Research
and Consultancy, 2014);
 cel mai bun raport CSR, Raportul de implicare în comunitate OMV Petrom:
,,Puterea poveștilor” (European Excellence Awards, 2014).
Cifre cheie pentru compania OMV Petrom:
 Cifra de afaceri: 19,4 miliarde lei ;
 Investi ții: 3 miliarde lei ;
 Contribu ții la bugetul de stat: 9,5 miliarde lei ;
 Num ăr angaja ți: aproximativ 14.000 ;
 Produc ție de petrol și de gaze în Rom ânia: 161.000 bep/zi ;
 Capacitate de rafinare: 4,5 milioane tone/an la Petrobrazi ;
 Num ăr stații de distribu ție: aproape 800 de benzin ării în România, Moldova,
Bulgaria și Serbia, operate sub dou ă branduri: Petrom și OMV ;
 Electricitate: centrala electric ă Brazi, cu o capacitate de 860 MW ;

16
 OMV Petrom furnizeaz ă 40% din necesarul de petrol, gaze și carburan ți;
 Acționariat: OMV – 51,01%, Statul Român – 20,64%, Fondul Proprietatea –
9,9985%, iar 18,35% se tranzacționează liber pe piață la Bursa de Valori din
București și la Bursa de Valori din Londra .
Petrom City prezintă cel mai bine transformarea OMV Petrom, angajații din marea
companie OMV Petrom, identitatea și valorile lor comune ce stau la baza progresului companiei.
Creat pe trăsăturile fundamentale ale OMV Petrom , modern, european, orientat către calitate , și
adaptat perfect nevoilor companiei actuale, noul sediu este reprezentarea în spațiu a profilului
companiei.
Petrom City este aflat în partea de nord a Bucureștiului, în zona Străulești. În timpul celui
de-al Doilea Război Mondial, din cauza bombardamentelor, solul din Străulești a fost impregnat
cu petrol scurs din rezervorul aflat în acea zonă.
 ansamblul este format din patru clădir i, o clădire de birouri ovală, o construcție
cu formă clasică, un centru de date și o centrală care asigură energie;
 suprafața totală desfășurată a P etrom City este de 100,000 metri pătrați;
 suprafața totală desfășurată a spațiilor de birouri este de 70.0 00 metri pătrați;
 suprafețele acoperite cu sticlă (fațade și pereți interiori) au 13,000 metri pătrați;
 Petrom City a sigură 900 de locuri de parcare;
 9,5 metri pătrați este rata medie a spațiului alocat fiecărui angajat în Petrom
City, față de o medie de 8 – 12 metri pătrați cât prevăd standardele europene .
Eficiența energetică a sistemului implementat în Petrom City este de 90%, față de o
medie de 40% – 60% prezentă astăzi în majoritatea clădirilor construite recent8.
Investiția inițială a compa niei s -a ridicat la 130 milioane euro și acoperă costurile cu
decontaminarea, infrastructura și construcția clădirilor și a centralei electrice.
Petrom City beneficiază de un sistem inovativ de producere și consum energe tic, care
crește eficiența energetic ă la 90%, față de o medie de 40% – 60% prezentă astăzi în majoritatea
clădirilor construite recent. Performanța este posibilă datorită unei centrale de co -generare energie
electrică și căldură. Căldura rezultată la generarea curentului electric este absorb ită, transformată
și folosită în totalitate pentru răcirea clădirii pe timp de vară. În timpul iernii, aceas tă căldură este
folosită pentru încălzire. Acest concept este în prezent implementat în doar 1% din clădirile de
afaceri din toată lumea.

8 https://www.petrom.ro/portal/01/petromro/private

17
Unul dintr e elementele care asigură o eficiență energetică ridicată este sistemul „inteligent”
de jaluzele. A cesta contribuie la conservarea în interiorul clădirii a unei temperaturi care nu
necesită efort ene rgetic ridicat pentru încălzire sau răcire.
Totodată, pen tru a încuraja un comportament responsabil și „ verde” în toate clădirile există
un sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor .
OMV Petrom Resourcefulness Steering Committee este boardul pentru sustenabilitate,
prezidat de CEO -ul companiei, și care se întâlnește trimestrial pentru a identifica oportunitățile de
dezvoltare durabilă. Aici s unt aprobate proiecte în cadrul diviziilor și funcțiilor corporative, sunt
trasate priorități pentru viitor, dar și evaluate rezultatele proiectelor deja încheiate.
Pentru că doar ce ea ce poate fi măsurat este gestionabil, obiectivele Resourcefulness au
fost integrate în Sistemul de Performanță și Dezvoltare al companiei . Introducerea la nivel de
organizație a Sistemului de Performanță și Dezvoltare a fost un p as mare către construirea unei
culturi a grupului pentru performanță și dezvoltare a angajaților. Astfel, în fiecare an, prin
intermediul acestui instrument, angajații primesc feedback cu privire la performanțele lor și,
împreună cu Managerul de linie, își definesc obiective personale. Aproape 5% din PDS sunt
reprezentate de obiective ce derivă din comportament sustenabil. Astfel, angajații pot experimenta
și aprofunda asumarea responsabilității pentru proiectele Resourcefulness, care sunt la fel de
importa nte ca și alte obiective d in afaceri. De asemenea, aceasta dă angajaților oportunitatea de a
dedica timp și efort pentru chestiuni ce nu sunt în mod necesar parte a muncii lor obișnuite, cum
ar fi participarea activă în inițiative sociale și programe de me diu. Acesta generează valoare
adăugată pentru angajați și poziționează OMV Petrom, ca parte a Grupului OMV, ca angajator de
top, datorită stimulării motivației și reputației personale.
OMV Group dorește să atragă și să mențină cei mai buni angajați, care s e potrivesc
posturilor pe care le oferă și provocărilor cu care se confruntă, cu scopul de a susține organizația
și a îndeplini obiectivele strategice. Astfel, se investește în programe de training și dezvoltare
pentru angajați. Acestea variază de la train guri pentru noii angajați ai companiei , la trainguri de
abilități tehnice sau de management și leadership, unde este esențială transmiterea valorilor și
strategiilor Grupului. Cum Resourcefulness a devenit un pilon major al valorilor companiei ,
conceptul e ste integrat în traingurile și în programele de dezvoltare.
Învățarea continuă, înalta performanță și angajamentul individual sunt sursele excelenței
profesionale ale OMV Petrom . Compania se strădui ește să obțin ă excelenț ă în competențe, procese
și ăn maniera de a conduce. Ea se concentr ează asupra țelurilor sale și miz ează pe sinergii, pentru
a se situa printre liderii pieței. Obiectivul ei este să încuraj eze dezvoltarea profesională, care să
genereze profitabilitate pe termen lung.

18
Corectitudinea, res ponsabilitatea și respectul reprezintă esența relațiilor companiei de
colaborare cu toate părțile implicate: clienți, angajați, acționari și societatea, în general. Ea caută
să mențin ă relații de lungă durată cu partenerii săi și să le câștig e încrederea p rin comunicare
deschisă, încredere și prin cooperare interculturală. Obiectivul companiei este să cre eze un mediu
reciproc avantajos, prin parteneriate sociale și economice, respectând exigențele ecologice actuale .
OMV Petrom consideră că stimularea dezvoltării economice în comunitățile în care își
derul ează activitatea sa este una dintre cele mai importante acțiuni de responsabilitate socială.
Pentru aceasta, compania investește , prin educație, în dezvoltarea competen țelor de care oamen ii
au nevoie pentru a fi de succes. Inițiativele OMV Petrom în acest sens cuprind demersuri pe mai
multe planuri :
 Sprijini rea accesul ui la educație pentru categoriile dezavantajate din
comunitățile în care activ ăm;
 Contribu ția la dezvoltarea educației tehnologice și profesionale ;
 Susține rea prin educație și suport financiar pentru oamenii cu inițiativ ă să
dezvolte afaceri care generează valoare economică și socială ;
 Contribu ția prin educație și calificări profesionale la crește rea competitivității
pe piața muncii a persoanelor din comunitățile în care ne desfășur ăm activitatea ;
 Sprijinirea educației pentru performanță și dezvoltarea abilităților de leadership
în rândul tinerilor.
Compania f ace toate eforturile să oper eze în sigu ranță, eficient și responsabil pentru a crea
valoare companiei și tuturor părților interesate, urmărind obiectivele de dezvoltare durabilă ale
Națiunilor Unite. Mediul și Eco -eficiența reprezintă obiective strategice importante , care susțin
dezvoltarea pe termen lung a companiei. Obiectivul OMV este să minimiz eze continuu acest
impact, în special cel asociat cu emisiile de gaze cu efect de seră (GES), apa și deșeuri. Pentru
promovarea culturii de mediu, se derul ează anual, din anul 2014, Programul Modelarea valorilor
de mediu prin performanță, cu ocazia Zilei Internaționale a Mediului. Acesta transmite mesaje
pentru îmbunătățirea performanței de mediu și premiază cea mai bună performanță de mediu din
companie.
OMV m onitoriz ează și audi ază sistematic conforma rea cu prevederile legale aplicabile în
domeniul protecției mediului. Obiectivul său este să se asigur e că există toate autorizațiile de
mediu necesare și că măsurile din rapoartele de inspecție sunt aplicate corect și la termen. În
vederea acestui lucru c ompania a:
 Investit 43,09 milioane euro în proiecte de mediu puse în funcțiune în anul 2016
comparativ cu 79,68 milioane euro în anul 2015 ;

19
 Cheltuit 14,3% din costurile operaționale de mediu pentru măsuri de prevenire
integrată a poluării în anul 2016 ;
 Alocat 54% din costurile operaționale de mediu pentru măsuri de protecția
solului și apelor subterane în anul 2016.
Din activitățile companiei se generează deșeuri lichide, inclusiv șlam petrolier, substanțe
chimice uzate, catalizatori uzați și deșeuri din demolări. Abordarea OMV privind managementul
deșeurilor urmărește o ierarhizare a priorităților: se evită generarea deșeurilor, apoi se reutiliz ează,
se valorifică și se recicl ează și, doar în ultimă instanță, se elimină în condiții de siguranță.
Compania a:
 Reciclat și recuperat 62% din deșeurile totale generate în anul 2016 ;
 Creșterea deșeurilor generate cu 17% în 2016 comparativ cu 2015, ca urmare a
creșterii volumului de lucrări de demolare și abandonare .
Gestion area calității și siguranț ei produselor companiei se realizează conform politicilor
corporatiste și reglementărilor relevante din domeniu. Se aplică procese standardizate, proceduri
de testare a calității pe întreg lanțul de aprovizionare și, de asemenea, un sistem foarte bine
dezvoltat de trasa bilitate pentru a garanta calitatea și siguranța produselor companiei. Fiecare
produs pe care îl fabrică, comercializ ează sau distribui e respectă prevederile legale relevante.
OMV s usține combustibilii curați prin producerea de motorină și benzină fără sul f (conținut de
sulf <10 ppm) în rafinăria Petrobrazi.
Obiectivul OMV în materie de eco -inovație este acela de a asigura alternative de valoare,
pe termen lung, la combustibilii fosili tradiționali și dezvoltarea de noi tehnologii care pot ajuta la
reducerea emisiilor de CO2. Grupul OMV trebuie să răspundă provocărilor dome niului său,
precum cerința ridicată de energie, rezervele finite de combustibili fosili și schimbări climatice.
Acest lucru este realizat prin investiții în cercetare și dezvoltarea de proiecte inovatoare în
domeniul energiei regenerabile. Folosindu -se de experiența sa, la ora actuală compania își
concentr ează eforturile de cercetare și dezvoltare pentru a doua generație de biocombustibili și
energii pe bază de hidrogen. Pe lângă acestea, cercetătorii abordează numeroase alte posibile
probleme ce pot fi întâmpina te în viitor: producția fotocatalitică de hidrogen folosind lumina
soarelui sau reciclarea chimică a produselor sintetice la finalul ciclului de viață, pentru a menționa
câteva exemple. Cheltuielile pe cercetare și dezvoltare în cadrul Grupului OMV totalizează 25
milioane euro în anul 2014. În cadrul cheltuielilor pentru cercetare, 72% reprezintă cele dedicate
energiilor noi și inovației.
OMV solicită tuturor celor ce acționează în numele său să respecte valorile și regulile de
comportament . Acestea sunt stabilite în Codul de Conduită OMV, care recunoaște

20
responsabilitatea socială și de mediu a OMV în cadrul sferei sale de influență. OMV Petrom a
adoptat Codul de Conduită al Grupului OMV.
Prin semnarea inițiativei Global Compact (UNGC) a Națiunilor Un ite, Grupul OMV s -a
angajat să implementeze zece principii privind drepturile omului, drepturile muncii, mediul
înconjurător și lupta împotriva corupției. Codul de Conduită al OMV stabilește reguli de
comportament în conformitate cu UNGC. Din anul 2013 , OMV Petrom s -a afiliat la platforma
UNGC și WEP , și din anul 2015 la re țeaua local ă Global Compact Romania (GCNR).
Printre principiile UNGC regăsim:
 Principiul 1: Susținerea și respectarea protecției drepturilor internaționale ale
omului în aria de influență ;
 Principiul 2: Garantarea faptului că grupul nu este implicat în activități care
încalcă drepturile omului ;
 Principiul 3: Susținerea libertății de asociere și de întrunire și recunoașterea
efectivă a dreptului de negociere în colectiv ;
 Principiul 4: Eliminarea oricărei forme de muncă forțată ;
 Principiul 5: Eliminarea efectivă a muncii prestate de copii ;
 Principiul 6: Combaterea discriminării la angajare și în politica ocupațională ;
 Principiul 7: Susținerea unei abordări cu rol preventive în gestio narea aspectelor
de mediu ;
 Principiul 8: Adoptarea de măsuri pentru promovarea unei responsabilități
superioare în raport cu mediul ;
 Principiul 9: Încurajarea dezvoltării și promovării tehnologiilor și produselor
prietenoase pentru mediu ;
 Principiul 10: Ac ționarea împotriva tuturor formelor de corupție, inclusiv șantaj
și mită.
În decursul perioadei sale de activitate , OMV Petrom a obținut numeroase premii pentru
rezultatele sale excelente. Aici putem enumera:
 Locul 1 în clasamentul ,,Cea mai valoroasă camp anie din România” alcătuit
de Ziarul Financiar în anul 2005 ;
 Trofeul pentru ,,Excelență în Investiții în Europa de Sud -Est” oferit de Camera
de Comerț și Industrie a României în anul 2005 ;
 Locul 1 în clasamentul ,,Cea mai valoroasă companie din România” al cătuit de
Ziarul Financiar în anul 2006 ;
 Locul 1 în clasamentul ,,Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de
Ziarul Financiar în anul 2007 ;

21
 Locul 1 în clasamentul “Top Companii din Sectorul 1” alcătuit de Camera de
Comerț și Industrie a României î n anul 2008 ;
 Locul 1 în clasamentul “Na tional Awards for companies in Romania” alcătuit
de Camera de Comerț și Industrie a României în anul 2008 ;
 Locul 1 în clasamentul “Leading Company in Romania” alcătuit de Finmedia
în anul 2008 ;
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de
Ziarul Financiar în anul 2008 ;
 Locul 1 în clasamentul “Top Companii din Sectorul 1” alcătuit de Camera de
Comerț și Industrie a României în anul 2009 ;
 Locul 1 în clasamentul “Premiile Naționale pentru Companii din România”
alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României în anul 2009 ;
 Locul 1 în clasamentul “Companii non -financiare și capitalizare” alcătuit de
Finmedia în anul 2009 ;
 Locul 1 în clasam entul “Cel mai mare sponsor și corporația cu cel mai mare
impact în istoria Habitat for Humanity în România și Europa” alcătuit de
Habitat for Humanity în anul 2009 ;
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de
Ziarul Financi ar în anul 2009 ;
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie din Europa de Sud -Est”
alcătuit de SeeNews în anul 2010 ;
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de
Ziarul Financiar în anul 2010 ;
 Locul 1 în clasamentul “Compa nii de top în România” alcătuit de Finmedia în
anul 2010 ;
 Premiul de Siguranță – “Impact Sustenabil asupra Afacerilor pentru proiectul
”Îmbunătățirea Culturii Siguranței” oferit de Dupont în anul 2010 ;
 Locul 1 în clasamentul “Cel mai bun program CSR – Școa la lui Andrei” în anul
2010 ;
 Locul 1 în clasamentul “Companii de top în România” alcătuit de Finmedia în
anul 2011 ;
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de
Ziarul Financiar în anul 2011 ;

22
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai m are companie din Europa de Sud -Est”
alcătuit de SeeNews în anul 2011 ;
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie petrolieră din România”
alcătuit de Ziarul Financiar în anul 2012 ;
 Locul 1 în clasamentul “Top 100 Companii” alcătuit de Finmedia în anul 2012;
 Locul 1 în clasamentul “Emitentul cu cea mai mare capitalizare B.V.B.”
alcătuit de BVB în anul 2012 ;
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai bună strategie de CSR” alcătuit de Asociația
pentru Relații cu Comunitățile și AmCham, în cadrul galei Oameni pentru
Oameni în anul 2012 ;
 Cea mai de încredere rețea de benzinării, conform studiului Trusted Brands,
realizat d e Readers Digest în anul 2014 ;
 Compania anului 2013, desemnat la Gala Capital ;
 Țara lui Andrei, cea mai bună comunitate online din Europa la festivalul
Digital Communication Awards ;
 Petrom, locul 18 în Top 500 companii din Europa realizat de Deloitte ;
 Petrom, locul întâi în Top 100 companii românești ;
 OMV Petrom, locul II în topul celor mai performante companii românești în
anul 2012 ;
 Țara lui Andrei, Aur la categoria "Websites" la festivalul Internetics 2013 ;
 Țara lui Andrei, Aur la categoria "Social campa igns, political and awareness
messages" la festivalul Internetics 2013.
OMV Petrom a întemeiat bazele unei organizații de conformitate, prin care se asigură că
standardele Grupului OMV Petrom sunt implementate în mod corect și că toate operațiunile pe
care le desfășoară respectă legile locale. Organizația de conformitate gestionează domenii precum :
1. prevenirea utilizării abuzive a informațiilor privilegiate ;
2. respectarea regulilor împotriva corupției și a principiilor de e tică în afaceri ;
3. legislația Antitrust ;
4. embargourile comerciale ;
5. conformitatea cu cerințele REMIT (piața de gaze și electricitate) .
Organizația de conformitate este condusă de către Ofițerul de Conformitate Corporativă,
care este Director al Departamentului de Afaceri Corporative și Conformita te.
OMV Petrom a implementat un Sistem de Management al Energiei certificat conform
standardului SR EN ISO 50001. Eficiența energetică reprezintă un pilon important al strategiei de

23
Sustenabilitate a OMV Petrom. Parte a modelului de afaceri responsabil, reducerea intensității
energetice este esențială pentru a se asigura creșterea pe termen lung și contribuie la securitatea
energetică. Politica energetică a OMV Petrom reprezintă angaj amentul companiei și are ca scop
trasarea principiilor de bază pentru îmbunătățirea continuă a performanței energetice.
Compania consideră că îmbunătățirea continuă a performanței energetice este
responsabilitatea întregului personal și a formulat următoar ele principii:
1. încuraj area personalul ui să demonstreze angajament și susținere față de obiectivele
Sistemului de Management Energetic;
2. stabili rea de obiective specifice și măsură tori cu regularitate a progresul ui obținut;
3. acțion area în vederea îmbunătățiri i continue a performanței energetice și asigură rii
disponibilitatea resurselor și a informațiilor necesare îndeplinirii obiectivelor.
Un a ngaja t are un rol activ în managementul energiei prin :
1. analiza activităților, proceselor și produselor care influențea ză semnificativ
utilizarea și consumul energetic;
2. identificarea posibilităților de reducere a consumului de energie, utilizare eficientă
a surselor de energie și de eficientizare energetică a tuturor proceselor.
De asemenea se p romov ează activ produse, ser vicii și tehnologii eficiente energetic prin:
1. luarea în considerare a consumului de energie și a eficienței energetice a produselor,
echipamentelor și serviciilor;
2. identificarea oportunităților de îmbunătățire a performanței energetice în procesul
proiectă rii echipamentelor, sistemelor și proceselor .
Respect area legislați ei aplicabilă și reglementăril or din domeniu l energetic se realizează
astfel:
1. încurajarea dialogului cu toate părțile interesate în problemele legate de
managementul energiei ;
2. implementarea unui proces de evaluare a conformității în cadrul procesului de audit
intern al Sistemului de Management Energetic.
Prin abordare precaută și management pro -activ al eficienț ei energetice se asigur ă resurse
pentru viitor , se p romov ează o atitudine respons abilă față de mediul înconjurător și se s tabilesc
măsuri pentru susținerea unei dezvolt ări durabil e.
Angajații OMV Petrom beneficiază de serviciile unui departament de Om budsman
organizațional, ,, PetrOmbudsman ”. Această structură a fost proiectată pentru a oferi organizației
un canal suplimentar de comunicare între salariați și management, alături de celelalte canale
formale tradiționale care funcționează în toate companiile. Scopul acestei activități este de a
sprijini conducerea și angajații în determinar ea opțiunilor disponibile pentru rezolvarea amiabilă

24
a conflictelor, a aspectelor problematice sau a îngrijorărilor. PetrOmbudsman reprezintă o resursă
independentă, neutră, informală și confidențială, care acționează în conformitate cu Standardele
de Prac tică și Codul Etic al Asociației Internaționale a Ombudsman -ilor.
Organigrama OMV Petrom ne arată că OMV Petrom S.A. îl are ca CEO pe Marian
Gheorghe, ca CFO pe Stefan Waldner, ca director la Upstream pe Peter Rudolf Zeilinger, ca
director la Downstream Oi l pe Neil Anthony Morgan și ca director la Downstream Gas pe
Lăcrămioara Diaconu -Pințea.
Marian Gheorghe este directorul general executiv, membru al directoratului responsabil
pentru Divizia CEO, care este responsabil peste comunicare și sustenabilitate, resurse umane,
HSSE, afaceri corporative și conformitate, PetrOmbudsman, strategie, dezvoltare corporativă și
relații cu investitorii, dialog social, domeniul juridic, audit intern, reglementare și afaceri publice
corpo rative.
Stefan Waldner este membru al directoratului responsabil pentru Divizia CFO și este
responsabil peste domeniul financiar, controlling, controlling măsuri audit, operațional
procurement, dialog social, consilier F&C, financiar și controlling divizi onal Upstream, financiar
și controlling divizional Downstream Oil și financiar și controlling divizional Downstream Gas.
Peter Rudolf Zeilinger este membru al directoratului responsabil pentru D ivizia Upstream
și este responsabil peste explorare și evaluar e, dezvoltare și ingineria zăcămintelor, zone de
producție, parteneriat și zone internaționale, performanță, portofoliu și planificare, dialog social,
reparații capitale și foraj, parteneriat de afaceri HSSE Upstream, zone de producție Marea Neagră,
domeni ul comercial și proiecte.
Neil Anthony Morgan este membru al dir ectoratului responsabil pentru D ivizia
Downstream Oil și răspunde peste suport afaceri și managementul performanței, secretar general
rafinare, anexa P, parteneriat de afaceri HSSE R&M, consil ier mediu, administrare Rafinăria
Petrobrazi, marketing, Arpechim Terminal, furnizare de produse, dialog social, operații Rafinăria
Petrobrazi , suport afaceri rafinare și consultanță tehnologii rafinare.
Lăcrămioara Diaconu -Pințea este membră a directoratu lui responsabil pentru Divizia
Downstream Gas și răspunde de biroul executiv, suport afaceri, achiziții, marketing și
tranzacționare, managementul activelor, energiei și schimbări climatice, transformare
Downstream și dialog social.
Adunarea Generală a Ac ționarilor este convocată prin anunț public, cu cel puțin 30 de zile
înainte de data desfășurării ședinței. Participarea la Adunare este condiționată de deținerea
statutului de acționar la data de referință fixată . Documentele suport sunt postate pe websit e-ul
companiei, la rubrica Relația cu Investitorii, fiind astfel disponibile tuturor acționarilor. OMV
Petrom respectă principiul ,, o acțiune, un vot, un dividend ”. Nu există acțiuni fără drept de vot,

25
acțiuni care să confere dreptul la mai multe voturi sa u acțiuni privilegiate. De asemenea, acționarii
ce dețin cel puțin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunării Generale a Acționarilor.
Acționariatul este alcătuit din OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) (51,0105% ), Statul Roman
(20,6389% ), Fondul Proprietatea S.A. (9,9985% ) și Investitori privați (18,3521% ).
Directoratul OMV Petrom este compus din cinci membri, Christina Verchere , Stefan
Waldner , Peter Rudolf Zeilinger , Neil Anthony Morgan și Lǎcrǎmioara Diaconu -Pințea , al căror
mandat este valabil până în aprilie 2019 . Directoratul este ales de către Consiliul de Supraveghere
și gestionează activitatea curentă a c ompaniei și monitorizează activitatea companiilor din cadrul
Grupului în conformitate cu prevederile legale, a Actului Constitutiv al Companiei, regulamentului
intern și procedurilor și totodată a hotărârilor Consiliului de Supraveghere. Acesta aduce la
îndeplinire hotărârile Adunării Generale a Acționarilor, deciziile Consiliului de Supraveghere, și
propriile decizii, implementând t otodată și procedurile interne în conformitate cu prevederile
legale. Directoratul reprezintă organul corporativ care cond uce societatea și o reprezintă în faț a
terților. De asemenea, directoratul aprobă strategia companiei împreună cu Consiliul de
Suprave ghere și discută pe riodic despre stadiul implementî rii respectivei strategii. Directoratul
furnizează Consiliului de Supraveghere raportări cu privire la aspectele relevante ale desfășurării
activității, inclusiv o evaluare a riscurilor importante și a man agementului riscurilor făcute la
nivelul companiei și la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta deține pachetul
majoritar.
OMV Petrom vinde prin selecție de oferte, proprietăți imobiliare în toată țara . Pentru
fiecare proprietate se vor organiza selecții de oferte, conform prevederilor și procedurilor interne
din cadrul companiei. Se poate opta pentru transmiterea ofertei online sau în plic închis.
Sponsorizarea OMV Petrom este îndreptată către s prijinul sportului românesc și a
proiectelor culturale. În anul 2015 s-a realizat un proiect de sponsorizare cu ajutorul OMV pentru
organizarea Bienalei de la Viena la Muzeul de Artă Contemporană Viena , primul eveniment
internațional de acest fel care va combina arta contemporană cu design -ul și arh itectura. În
domeniul sponsorizărilor sportive, există o tradiție de peste 6 ani. OMV Petrom susține atât sportul
de performanță, prin sprijinul acordat echipei feminine de gimnastică a României , și sportul de
masă, în calitate de sponsor principal al competiției OMV Petrom Semi Maratonul București.
Început în februarie 2007, proiectul Verde Petrom este cel mai mare proiect de reabilitare
ecologică din România până în prezent . Circa 200.000 de met ri pătrați au fost reabilitați ecologic,
în urma unei investiții de aproximativ 10 milioane de euro. OMV Petrom a devenit astfel prima
companie din România care a dezvoltat un proiect ecologic de o asemenea amploare și importanță
care implementează cele ma i înalte standarde europene pentru renaturarea unui teren industrial.
Prin reabilitarea ecologică a unui lot industrial și prin amplasarea unui complex modern de birouri,

26
Petrom City contribuie nu doar la dezvoltarea zonei Străul ești, ci și a zonelor aprop iate. OMV
Petrom a creat pentru dezvoltarea sustenabilă a zonei, cel mai mare PUZ privat din România.
Astfel, OMV Petrom a investit circa 6 milioane de euro pentru infrastructura zonală (străzi,
trotuare, conductele de apă pluvială, gaz, apă menajeră, cab lurile de electricitate) pe care urmează
să le doneze autorităților locale. Străzile, cu o lungime totală de 1,7 km, sunt prevăzute cu sistem
de iluminat, bănci și spații verzi. Standardele la care s -a construit această infrastructură sunt la
nivel Europea n, s-a asigurat integrarea în subteran a tuturor cablurilor și s -au creat piste pentru
biciclete .
În prezent, compania OMV Petrom desfășoară un program de optimizare a portofoliului
imobiliar având scopul îmbunătățir ii performanței și concentrarea pe opera țiunile specifice
domeniului său de activitate. În acest sens, OMV Petrom intenționează să vândă mai multe
proprietăti d intre activele sale imobiliare ,, non-core” care sunt deja pregătite pentru vânzare și care
pot fi incluse în procedura de cerere și ofertă. Compania organizează selecții de oferte pentru
fiecare proprietate, în conformitate cu prevederile procedurilor interne ale companiei. Selecțiile de
oferte le se vor desfăsură în cadrul unui program organizat, făcut public de către companie pe
pagina of icială și în mai multe ziare.

27
CAPITOLUL III – GLOBALIZAREA ÎN CADRUL OMV P ETROM

Contractul de privatizare a companiei Petrom a fost semnat, la Palatul Victoria, de șeful
Oficiului Participan țiilor Statului și Privatiz ării în Industrie, Constantin Nedelcu, pre ședintele
OMV, Wofgang Ruttenstorfer, și vicepre ședintele grupului austriac, Gerhard Rois.
OMV a achita t 669.000.000 de euro pentru 33,34% din ac țiunile Petrom, suma pentru
majorarea de capital p ână la 51% din ac țiuni urm ând să fie stabilit ă între 723 .000.000 de euro și
860.000.000 de euro. Valoarea exact ă va depinde de num ărul ac țiunilor care vor fi subscrise de
acționarii minoritari ai companiei Petrom9.
Grupul austriac a prelua t, de asemenea, datorii externe ale companiei rom ânești în valoar e
de 292 .000.000 de euro și fonduri în numerar în valoare de 160 .000.000 de euro.
Jumătate din aportul de capital va fi investit în primele 30 de luni, și restul în alte 30 de
luni. Conducerea OMV promite un nivel anual de investi ții la P etrom de circa 30 0 de milioane de
euro. Datoriile interne ale SNP urmeaz ă să fie rezolvate p ână la transferul efectiv de proprietate
de c ătre actuala conducere a P etrom . Surse din conducerea societ ății susțin că Ministerul
Economiei are în vedere inclusiv o schem ă de compensare, care prevede preluarea acestor crean țe
de către AVAS, urm ând ca P etrom să fie scutit ă de unele obliga ții față de bugetul de stat în sum ă
echivalent ă.
Salaria ții Petrom vor putea achiziționa un pachet de 8 % din ac țiunile SNP. OMV își va
desemna doi observatori în Consiliul de Administra ție, cu drept de veto în toate deciziile
importante din companie . După transferul de proprietate, OMV va avea patru membri din cei șapte
ai Consiliului de Administra ție. Dintre celelalte trei persoane, dou ă vor fi numite de către Guvernul
Rom âniei, iar a treia va fi independent ă. Din comitetul de conducere al OMV va face parte și
actualul director general al P etrom , Gheorghe Constantinescu. Statul va avea membri în Consiliul
de Administra ție atât timp c ât nu-și va mic șora participa ția sub 25%.
Salaria ții societ ății vor beneficia de prevederile contractului colectiv de munc ă. "Nu avem
o strategie de concedieri", sus ține Wolfgang Ruttenstorfer, pre ședintele Consiliului de
Administra ție al OMV. Singura problem ă în ce prive ște personalul este cea legat ă de distribu ția
de carburan ți. OMV practic ă un sistem de franciz ă la benzin ăriile pe care le de ține în mai multe
state, deci nu sunt prezente costuri directe cu aceast ă categorie de personal. La P etrom , lucr ătorii
din b enzin ării sânt angaja ții societ ății.

9 https://www.hotnews.ro/stiri -arhiva-1262225 -petrom -devenit -proprietatea -austriecilor -omv.htm

28
În momentul privatizării sale, compania Petron deținea o cotă de 40% din pia ța de
combustibili , produce a 220.000 de barili de petrol zilnic , avea rezerve de petrol și de gaze estimate
la un miliard de echivalent barili petrol , 306 z ăcăminte de petrol și gaze, asociate cu 1.450 de
sonde de gaz și 13.856 de sonde petroliere , peste 15.000 de km de conducte de transport de petrol,
gaz și apă, capacitate de rafinare de 8 milioane de tone petrol a nual, în cele dou ă rafinării,
Arpechim și Petrobrazi , 600 de sta ții de distribu ție a carburan ților, din care 200 au fost aduse la
standardele occidentale , fabrica Doljchim, cu o capacitate anual ă de 1,4 milioane tone , 145 de
depozite active , 1.540 de autoc isterne rutiere , 1.470 de vagoane de cale ferat ă, venituri de 2,03
miliarde euro în 2003 , taxe și impozite achitate la stat de 1,3 miliarde euro și aproape 60.000
salariați.
OMV – „Österreichische Mineralölverwaltung”, în 2003, era cea mai mare companie
industrială listată la bursă din toată Austria. În momentul achiziționării Petrom, OMV avea o
producție de aproximativ 14.000 de barili pe zi, iar Petron de circa 220.000 de barili zilnic. Pentru
a putea achiziționa Petrom, OMV a trebuit să se împrumute cu 5 50.000.000 de euro10.
Programul PSAL, negociat cu Banca Mondială, aprobat prin H.G. nr. 374/1999 , a prevăzut
că o condiționalitate a acordării împrumuturilor, și privatizarea SNP Petrom SA.
În aprilie 1999, SNP Petrom SA și Ministerul lndustriei și Resurse lor au semnat două
contracte de consultanță cu ABN AMBRO Bank și Rothschital în vederea majorării etapizată de
capital prin oferirea spre vânzare pe piața internațională de capital a unui pachet de acțiuni de până
la 35%. Acțiunea nu s -a finalizat și cele două contracte au fost reziliate.
Obligația privatizării SNP PETROM SA asumată de stat există în baza H.G. nr.374 din 13
mai 1999 privind asigurarea condițiilor de implementare a prevederilor programului pentru
ajustarea sectorului privat (PSAL), și a prog ramului de dezvoltare instituțională a sectorului privat,
hotărâre adoptată prin O.G. nr.51/26.04.1999 pentru ratificarea scrisorii de acord dintre România,
reprezentată de Ministerul Finanțelor și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare
privind obținerea unui avans în valoare de 1,5 milioane dolari din viitorul împrumut de asistență
tehnică în valoare de 25 milioane dolari, destinat dezvoltării instituționale a sectorului privat.
În mai 2002, prin H.G. nr.556 pentru aprobarea mandatului pri vind realizarea strategiei de
privatizare a mai multor societăți comerciale, s -a prevăzut că privatizarea Petrom se va face în
cadrul programului PSAL II convenit cu Banca Mondială, cu mai mulți consultanți internaționali,
prin oferirea de acțiuni către in vestitori strategici. De asemenea s -a stabilit că privatizarea va putea
fi realizată în urma analizei tuturor metodelor aplicabile, inclusiv posibilitatea vânzării unui pachet
de 51% din totalul de acțiuni.

10 http://www.rgnpress.ro/rgn_11/images/stories/2011/01/PrivatizareaPetrom.pdf

29
În august 2003, prin O.U.G. nr.55 s -a hotărât dr eptul salariaților de a achiziționa acțiuni
până la limita de 8% din capitalul social al companiei, dreptul BERD de a participa ca investitor
financiar la capitalul social într -o cotă de 5%, și majorarea capitalului social al companiei Petrom
cu valoarea t erenurilor. Obligația privatizării Petrom, asumată de către statul României, rezultă în
mod expres din prevederile O.U.G. nr.l 14/19.09.2002 pentru ratificarea acordului de împrumut
dintre Romania și BIRD.
În obținerea companiei Petrom s -au declarat interesate 15 companii: Alon Inc (SUA);
ConocoPhillips (Marea Britanie); ENI (Italia); Gazprom (Rusia), TNK -BP (Rusia), Glencore
Interna țional Elve ția, Sicomiga Single Man (Rom ânia); Halliburton SUA -Regal Petroleum (Marea
Britanie) – Tender (Rom ânia); Hell enic Petroleum (Grecia), Kanooz Al Watan (Arabia Saudit ă);
Occidental OIl&Gas (SUA); OMV (Austria); PKN Orlen (Polonia), Phoenix (Cipru); MOL
(Ungaria). În faza final ă, numai trei companii au avansat și o propunere financiar ă: OMV Austria,
MOL Ungaria și Occidental Oil&Gas SUA.
Oferta realizată de către MOL a fost respins ă deoarece con ținea o propunere de schimb de
acțiuni, în timp ce oferta Occidental includea doar o parte din activitatea P etrom. OMV a avut cea
mai bun ă și completă ofert ă de pre ț, conform declarațiilor autoritățiilor .
Privatizarea Petrom s -a efectuat în baza contractului de privatizare din data de 23 iulie
2004, încheiat între Ministerul Economiei și Comerțului prin Oficiul Participațiilor Statului și
Privatizîrii în Industrie și OMV Aktien gesellschaft din Austria. În baza procedurilor aprobate
statul, prin Ministerul Economiei și Comerțului, respectiv Oficiul Participațiilor Statului și
Privatizării în Industrie, a încheiat la data de 11 decembrie 2002 un contract de servicii financiare
cu consorțiul format din Credit Suisse First Boston Ltd. (CSFB) și ING Bank NV, Sucursala
Londra (ING), în urma unui proces de licitație deschisă.
Metoda de privatizare stabilită prin H.G. nr.924/2003 a fost o metodă combinată între
vânzarea de acțiuni prin n egociere pe bază de oferte preliminare și neangajanțe și majorarea de
capital social prin aport de capital.
Contractul de privatizare încheat la data de 23 iulie 2004 între Ministerul Economiei și
Comerțului prin Oficiul Participațiilor Statului și Privati zării în Industrie și OMV
Aktiengesellschaft din Austria, are ca obiect vânzarea/ cumpărarea unui număr mare de acțiuni ale
Societății, reprezentând 33,34% din capitalul social al Societății și majorarea capitalului social al
Societății cu un număr de acți uni care să -i permită lui OMV să aibă 51% din capitalul social al
companiei Petrom.
Semnarea contractului de privatizare, în forma și conținutul negociate între părți, a fost
aprobată prin H.G. nr. 1090/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Petrom . În esență, OMV
a plătit statului suma de 668,815 milioane de euro pentru 33,34% din pachetul de acțiuni, iar prin

30
majorarea de capital social în valoare de 830,6 milioane euro, sumă rămasă în conturile Petrom, a
obținut 17,55% din acțiuni, necesare pentr u a deține 51% din capitalul social.
La cererea Guvernului, Parlamentul României a adoptat în luna noiembrie 2004 Legea
nr.555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Naționale a Petrolului Petrom SA
București.
Comisia de anchetă a analizat documentele care privesc privatizarea Petrom, având la
dispoziție pachetul de legi și hotărâri de guvern care reglementează privatizarea și unele
documente lămuritoare solicitate instituțiilor implicate în privatizare. Au fost audiate și persoane
implicate în procesul de privatizare, de la care s -au obținut lămuriri și informații folositoare privind
aspecte ale privatizării. Comisia de anchetă a colaborat cu mai mulți experți independenți,
specializați în evaluări și drept comercial internațional, pentru a clarifica unele aspecte tehnice de
specialitate și pentru o mai buna cunoaștere a problemelor specifice.
Cadrul legal general a fost stabilit prin măsurile de privatizare și externalizare a
intreprinderilor mari de stat, cuprinse în programul de a cțiuni PSAL II, aprobat prin H.G. nr.374
din 13 mai 1999. La data respectivă, Guvernul României era condus de domnul Mugur Isărescu,
iar ministrul împuternicit cu negocierea PSAL II, fostul președinte al României, domnul Traian
Băsescu. Legislația specific ă s-a dezvoltat prin mai multe acte normative, respectiv legi și hotărâri
de guvern, din care au izvorât alte norme ce au condus la finalizarea privatizării. În urma cercetării
tuturor aspectelor legate de respectarea legislației în vigoare la data privati zării Petrom, comisia
de anchetă a ajuns la concluzia că au fost urmate toate legile, normele și hotărârile de guvern în
vigoare.
Bursa a suspendat de la tranzac ționare ac țiunile companiei Petrom și a cerut informa ții
despre contractul de privatizare, a declarat pentru Mediafax, directorul general adjunct al BVB,
Petra Alexandru. "Desigur, unele informa ții pot fi confiden țiale. De și semnarea contractului a fost
anun țată, nu putem reintroduce societatea la tranzac ționare p ână nu avem un punct de vedere
oficial", a spus oficialul de la BVB.
Potrivit regulamentului pie ței de capital, BVB poate suspenda opera țiunile cu titlurile unui
emitent în cazul unor evenimente importante, în vederea inform ării complete a ac ționarilor.
Acțiunile P etrom au fost suspendate de la tranzac ționare la mai pu țin de o or ă de la începerea
sedin ței, dup ă anun țul privind semnarea contractului de privatizare.
La deschiderea bursei, pre țul acțiunilor P etrom a scăzut de la 2.550 de lei, c ât era închiderea
de joi, la 2.430 de lei în momen tul suspend ării. În 45 de minute de tranzac ționare, pre țul a sc ăzut
cu 4,71%. Pe de alt ă parte, ac țiunile grupului OMV au crescut, la bursa din Viena, ca urmare a
anun țului privind semnarea contractului de privatizare a P etrom . În timpul conferin ței de presă de
la Bucure ști, ac țiunile OMV erau cotate la 170,75 euro, în cre ștere cu 2,52%.

31
Etapa de reorganizare a companiei , caracterizat ă de o transformare amplă , a durat 10 ani și
a cuprins modific ări majore at ât în modelul de business c ât și în mentalitate a angaja ților și a
partenerilor. În primul r ând, a fost implementată o strategie de business foarte clar ă, iar realizarea
obiectivelor a fost sus ținută de investi ții semnificative. S -au implementat sisteme și metode
moderne, s -a îmbun ătățit structura manag ementului și s-a schimbat abordarea de business într-una
sustenabil ă.
Compania și-a îmbunătățit astfel considerabil rezultatele financiare trecând de la pierderi
în 2004, la realizare de profit.
Reorganizarea activit ății a presupus vânzarea și închiderea de activități ineficiente sau care
nu făceau parte din activitățile de bază ale companiei, externalizare și reorganizare pe scară largă
pentru creșterea productivității, dar și valorificarea unor oportunități de creștere (achiziții naționale
și internațion ale / societăți mixte, diversificarea lanțului valoric, eficientizare și modernizare), ceea
ce a dus la o creștere semnificativă a eficienței și a competitivității în segmentele de activitate.
S-au încheiat parteneriate pe termen lung cu jucători majori pe piața internațională printre
care se numără ExxonMobil (SUA), Hunt Oil (SUA), Petrofac (Marea Britanie), Petrosantander
(Canada), Expert Petroleum (România) și Repsol (Spania).
A fost introdus în companie conceptul de sustenabilitate: OMV Petrom realizeaz ă creștere
profitabilă într -o manieră sustenabilă . S-au derulat programe de dezvoltare și implicare a
personalului și s-au îmbun ătățit standardele de conformitate, sănătate, siguranță și mediu. Au
crescut responsabilitatea și implicarea fa ță de dezvoltarea comunităților în care compania
operează.
După achiziționarea Petrom, OMV devine o companie deosebit de profitabilă, în primul
semestru al anului 2005 având un profit de 164.000.000 de euro, adică de peste cinci ori mai mare
decât înainte de achiziția Pet rom. OMV beneficiază de marele avantaj al faptului că, deși vinde
produsele la prețuri europene, 82% din petrolul procesat în rafinăriile sale din România provine
din teritoriul României. În anul 2005, când costul barilului era ajuns la peste 46 dolari, co stul de
producție al petrolului românesc era doar de 12,4 dolari, conform declarațiilor directorului general
adjunct al companiei OMV. Din acel moment, prețul internațional al petrolului a crescut în medie
cu 30%.
Conform rapoartelor anuale ale companiei O MV din anii 2002 și 2005, se pot trage
următoarele concluzii :

32

Figura 1.
La nivelul anului 2005, OMV Petrom a realizat o producție de 217.000 barili pe zi,
reprezentând o foarte mare parte din producția totală de barili zilnică a OMV Group. Producția
totală a OMV Group a fost de 338.000 barili pe zi, din care 19.500 barili pe zi au fost realizați fără
OMV Petrom.

Figura 2.
În anul 2001, înainte de a achiziționa 25% din acțiunile companiei Rompetrol, OMV Group
avea 34 de benzinării aflate pe teritoriul României. Totalul de benzinării deținut de Petrom pe 338000
217000
19500
050000100000150000200000250000300000350000400000
OMV Group OMV Petrom OMV (fără Petrom)Producție de petrol la nivelul anului 2005 (baril/zi)
1160
34635Număr total de benzinării (2001 și 2005) (unități)
OMV Group (în lume) OMV Group (în România) OMV Petrom

33
teritoriul tării la nivelul anului 2005 era de 635 unități. Numărul total de benzinării deschis de
OMV Group în întreaga lume este unul semnificativ, în valoare de 1160 unități.

Figura 3.
În anul 19 98 OMV Group a înregistrat o profitabilitate a personalului de 9 puncte, în anul
2000 aceasta a crescut la 12 puncte, și un an mai tărziu a crescut la 14 puncte. În anul 2003
profitabilitatea a scăzut la 12 puncte. În anul 2005, după achiziția Petrom, OMV Group a ajuns la
o profitabilitate a capitslului de 20 de puncte, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă.

Figura 4. 91214
1220
0510152025
1998 2000 2001 2003 2005Profitabilitatea capitalului OMV Group (puncte)
5812108
05001000150020002500
2002 2005Disponibil financiar gheață (milioane euro)

34
În figura 4 este prezentată evoluția disponibilului financiar al OMV Group. La nivelul
anului 2002 acesta era în valoare de 581 milioane euro, și a crescut considerabil odată cu achiziția
Petrom, la 2108 milioane euro.
Odată cu intrarea în posesia Petrom, OMV Group devine factor geopolitic important în
Europa, în sp ecial în Europa Centrală și de Est, alături de băncile austriece. De la o pondere de
7,6% pe piața petrolieră a Europei Centrale și de Est în anul 2001, OMV Group ajunge în 2005 la
o pondere de 12%. De la o capacitate de rafinare a țițeiului de 13 milioane tone pe an, cu ajutorul
achizițiilor succesive OMV Group ajunge în 2005 la 26,4 milioane tone, ponderea rafinăriilor
românești fiind de 8 milioane tone. Totodată, în 2009, expansiunea capitalului bancar austriac din
Europa de Est era echivalentul a aproxi mativ 80% din PIB -ul Austriei (230 miliarde de euro), cu
mult înaintea băncilor din Germania, Anglia și Franța.
Compania OMV Petrom a avut numeroase realizări în decursul anilor săi de activitate,
dintre care merită a fi menționate:
1. În luna februarie 2005, începe un amplu proces de evaluare și analiză a activităților din
întreaga companie ;
2. În luna aprilie 2005, este anunțată prima strategie de business după preluarea
controlului de către OMV. Sunt stabilite obiective clare pentru fiecare divizie pentru
perioada 2005 – 2008, iar compania își anunță prioritățile pentru această perioadă . Tot
în aceast ă perioad ă, se decide schimbarea modelului de business aplicat rețelei de
benzinării. Stațiile de distribuție vor fi administrate extern, de către dealeri, pe baz a
comision ului. Transferul administrării stațiilor către dealeri a durat aproape 2 ani, fiind
finalizat în 2007 ;
3. În luna octombrie 2006, OMV Petrom anunță că va implementa sistemul informatic
S.A.P. pentru automatizarea proceselor de bază din domeniile fina nciar, control,
managementul materialelor, vânzări , distribuție și resurse umane. Este doar unul din
numeroase proiecte de modernizare și automatizare a activit ăților, unul din cele mai
importante fiind automatizarea a peste 4 .000 de sonde ;
4. În anul 2007, OMV Petrom anun ță prima descoperire de țiței pe mare, de după 1989,
Delta 4, în apele de mică adâncime ale Mării Negr e;
5. În luna octombrie 2009, este inaugurată fabrica de gaze de la Midia, o investiție de
aproximativ 90 de milioane de euro ;
6. În luna iunie 2010, este pus în funcțiune sistemul de livrare a gazelor de la Hurezani,
proiect care cuprinde o stație de compresoare, o stație de măsurare a gazelor și 11,5 km
de conductă ;

35
7. În luna decembrie 2010, este inaugurat noul sediu central, Petrom City, construi t în
locul unor foste depozite de carburanți distruse în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial ;
8. În luna martie 2011, OMV Petrom decide să închidă rafinăria Arpechim, după ce, în
ultimii doi ani, aceasta a funcționat doar punctual, când a fost nevoie ;
9. În luna iulie 2011, OMV Petrom anun ță o descoperire semnificativ ă de gaze în Oltenia.
La momentul punerii în producție, producția sondei Totea 4539 era cea mai mare din
România ;
10. În luna noiembrie 2011, OMV Petrom contracteaz ă cel mai mare împrumut privat, în
valoare de 930 milioane de euro ;
11. În luna februarie 2012, OMV Petrom și ExxonMobil anunță că s -a încheiat cu succes
forajul sondei Domino 1, care indic ă existența hidrocarburilor în blocul Neptun ;
12. În luna octombrie 2012, este inaugurat ă centrala electrică de la Brazi, proiect în care
au fost investiți aproximativ 530 de milioane de euro;
13. În luna aprilie 2014, depozitul de la Bacău devine al patrulea depozit de carburanți
modernizat în ultimii 5 ani ;
14. În luna iulie 2014, sonda de explorare Marina 1 identifică un nou zăcământ offshore de
țiței în perimetrul de mic ă adâncime Istria. Tot în această lună , este finalizat programul
de modernizare a rafinăriei Petrobrazi, pentru care s -au investit peste 600 de milioane
de euro.
În urma unei perioade de transformare p rofundă și de consolidare a activităților, OMV
Petrom intră într -o nouă etapă a existenței, determinată, în mod principal, de contextul
internațional mai puțin favorabil al prețului țițeiului. Efectele benefice ale anilor de dezvoltare și
consolidare a afa cerii se văd, iar perioada de criză găsește o companie solidă, capabilă să își
ajusteze activitatea astfel încât să minimizeze impactul negativ.
OMV Petrom și -a consolidat poziția pe piața de țiței și gaze naturale în urma unui program
amplu de modernizare și eficientizare susținut de investiții totale de peste 13,5 miliarde euro în
ultimii 13 ani, după privatizare. Pe parcursul acestei perioade, OMV Petrom a reprezentat un pilon
de stabilitate pentru economia României, în calitatea sa de furnizor de încred ere de energie,
angajator important și contribuitor major către bugetul de stat.
Din anul 2012, OMV Petrom a adoptat conceptul grupului OMV pentru un business
responsabil, și anume Resourcefulness. Compania își propune să dezvolte relații bazate pe câștig
reciproc între societate, mediu și companie prin folosirea de soluții inovatoare. Ea se concentrează
pe managementul apei și al CO2, inovație și energii noi și educație pentru dezvoltarea oamenilor.

36
OMV Petrom este semnatar al U.N. Global Compact. Standardele de etică și codul de
conduită reglementează toate relațiile de afaceri, iar dialogul și implicarea părților interesate sunt
parte integrantă din practica comună de business.
Țara lui Andrei este principala platformă de implicare în comunitate. Din anul 2007 până
în prezent s -au alocat aproximativ 50 de milioane euro pentru dezvoltarea comunităților din toată
România.
Petrom reprezint ă compania care controlează întreaga producți e de petrol a României,
jumătate din producția de gaze, 8% din produc ția de energie și are șanse mari de a face o
descoperire istorică de gaze naturale în adâncurile Mării Negre. Contractul a fost ulterior aprobat
prin Legea 555 din luna decembrie 2004 și este public.
Din această privatizare statul român a câștigat 669 de m ilioane de euro pentru 33% din
acțiuni le companiei . Ulterior OMV Group a realizat o majorare de capital până la 51%. Nu doar
OMV s -a schimbat radical după ce a preluat singurul producător de petrol și gaze al României, ci
și compania Petrom. Numărul de ang ajați a fost redus de la 60.000 la 40.000, și s -au creat 40.000
locuri noi de muncă prin externalizarea personalului din benzinării , conform declarațiilor
domnului Roiss .
Transformarea Petrom a însemnat mult mai mult de atât. OMV a închis și a renunțat rând
pe rând la toate activitățile din care nu obținea suficiente venituri , printere cele mai importante
numărându -se combinatul Doljchim și rafinăria Arpechim. Mai departe a decis să investească în
sectoare cheie, precum producerea de energie electrică, acolo unde Petrom a construit, printr -o
investiție de 530 de milioane de euro, unica termocentrală nouă din România anilor de după
Revoluție11.
Grupul OMV Petrom a realizat în anul 2015 investiții totale în valoare de 3,895 miliarde
de lei, în scădere cu 34% față de anul anterior, influențate în principal de o scadere substanțială în
segmentul de explorare și producție, conform raportul ui financiar al companiei.
În 2015, investi țiile companiei s -au ridicat la 3,895 miliarde de lei. Grupul OMV Petrom a
revenit pe profit în 2016 și a afișat un rezultat net de 1,04 miliarde de lei comparativ cu pierderi
de 690 milioane de lei raportate în 2015.
După toate aceste măsuri, Petrom a aju ns în anul 2016 la un profit net în valoare de un
miliard de euro, un nivel record pentru companie, dar și pentru economia românească. Mai departe
cel mai riscant proiect în care s-a implicat compania este cel din adâncurile Mării Negre, acolo
unde, alătur i de ExxonMobil, Petrom ar putea face o descoperire istorică de gaze naturale.

11 http://www.zf.ro/zf -24/zece -ani-de-la-privatizarea -petrom -cum-arata -compania -acum -12626237

37
OMV Petrom, liderul pieței petroliere locale și subsidiară a OMV Group , vizează să își
completeze portofoliul actual upstream (explorare și producție) cu aproximativ 80 milioane de
barili echivalent petrol din achiziții pe termen scurt, potrivit unei prezentări pentru investitori
realizată în decembrie , anul 2017. Reprezentanții companiei fac trimitere în document la potențiale
achiziții, fără alte detalii.
La nivel s trategic, compania locală se pregătește de expansiune regională pentru a -și
completa portofoliul actual de producție, format din rezerve certe de peste 600 milioane de barili
echivalent petrol.
OMV Petrom are rezerve certe de 582 milioane de barili echival ent petrol în România și o
producție de 166 de mii de barili pe zi, respectiv rezerve de 24 milioane de barili echivalent petrol
în Kazahstan, unde producția zilnică este de 8 mii de barili, conform datelor prezentate după
primele nouă luni din anul 201712.
Prioritățile liderului pieței petroliere interne în politica de creștere a nivelului rezervelor
sunt regiuni precum Marea Caspică și vestul Mării Negre.
O altă zonă indicată într -o hartă prezentată în documentul OMV Petrom , datat din
decembrie 2017 , este zona de est a Mării Mediterane. Reprezentanții OMV Petrom nu au răspuns
la întrebări privind achizițiile vizate de către companie.

Imaginea 1.
În imaginea 1 putem vedea zonele de interes pentru compania OMV Petrom.

12 http://mirsanu.ro/omv -petrom -vizeaza -achizitii -pe-termen -scurt -de-rezerve -estimate -la-80-milioane -de-barili –
echivalent -petrol/

38
OMV Petrom este în faza predării de ștafetă a conducerii companiei de la Mariana
Gheorghe către Christina Verchere, care în primăvara acestui an urmează să se instaleze în poziția
de director general executiv al subsidiarei OMV și să lucreze sub Rainer Seele, șeful OMV.
OMV Petrom are în ace st an de luat o decizie strategică de investiții privind perimetrul
Neptun din Marea Neagră, unde a re o cotă egală de participație împreună cu compania americană
ExxonMobil. Decizia este așteptată în a doua parte a anului 2018 , rezervele estimate fiind înt re
125 și 250 mil iarde barili echivalent petrol.
De la instalarea sa la 1 iulie 2015, Rainer Seele, fostul șef al producătorului german de
hidrocarburi Wintershall, a condus OMV Group către întărirea portofoliului de producție prin
parteneriate strategice cu Gazprom și ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company), care este unul
din principalii acționari ai grupului austriac OMV prin intermediul fondului de investiții IPIC
(acum parte a fondului suveran de investiții Mubadala din Abu Dhabi).
În mandatul lui Raine r Seele, OMV a combinat vânzarea de active downstream, un
exemplu recent reprezentându -l vânzarea Petrol Ofisi din Turcia, în paralel cu achiziții de
participații în perimetre de explorare și producție petroliere în țări precum Norvegia sau Rusia
pentru a securiza accesul pe termen lung la câmpuri de producție cu scopul asigurării unei rate
integrale de înlocuire a rezervelor.
De asemenea, OMV Group a trecut la un control strict al resurselor din portofoliu, prin
vânzarea unor operațiuni neprofitabile, prin tre care și 19 active ale OMV Petrom către Mazarine
Energy, măsură coroborată cu reducerea costurilor de producție per baril, dar și o adaptare a
nivelului investițiilor la evoluția cotației țițeiului. Ca urmare, compania condusă de Rainer Seele
a reușit să mărească dividendul per acțiune acordat acționarilor.
Ca p arte a strategiei sale de optimizare, OMV Petrom a anunțat după afișarea rezultatelor
financiare din ianuarie – septembrie 2017 că intenționează să vândă alte 50 – 60 de zăcăminte,
fiind pornite proceduri de vânzare. În decembrie 2017, compania a finalizat vânzarea parcului
eolian Dorobanțu pentru 23 mil ioane euro către Transeastern.
OMV Petrom este într -o poziție de lichiditate puternică, raportând după primele nouă luni
din 2017 un cashflow oper ațional de 4,45 m iliarde lei (circa un miliard euro). La aceste resurse se
adaugă liniile de finanțare disponibile de la bănci, având în vedere gradul de îndatorare redus,
situat sub 10%.
OMV Petrom a raportat pentru primele nouă luni din 2017 un profit n et de aproximativ
1,85 miliarde lei (aproximativ 400 mil ioane de euro) la vânzări de aproape 14,3 miliarde lei (peste
3,1 miliarde de euro).
OMV Petrom a realizat un profit net de 2,491 miliarde de lei în 2017, în creștere cu 139%
față de 2016 c ând compania a înregistrat un profit net de 1,043 miliarde de lei.

39
Conform ultimelor date financiare, în al patrulea trimestru din anul 2017, profitul net al
OMV Petrom a fost de 642 milioane de lei, de patru ori mai mare față de trimestrul al patrulea din
anul 2016.
Evoluția profitului companiei OMV Petrom se prezintă astfel13:
 Anul 2017 – profit de 2,5 miliarde lei;
 Anul 2016 – profit de 1,043 miliarde de lei ;
 Anul 2015 – pierdere 690 milioane de lei ;
 Anul 2014 – profit net de 2,1 miliarde de lei;
 Anul 2013 – profit net record de 4,824 miliarde de lei;
 Anul 2012 – profit net de 3,946 miliarde de lei;
 Anul 2011 – profit net 3,759 miliarde de lei;
 Anul 2010 – profit net de 2,19 miliarde de lei ;
 Anul 2009 – profit net de 1,36 miliarde lei;
 Anul 2008 – profit ne t de 1,022 miliarde lei;
 Anul 2007 – profit net de 1,778 miliarde lei;
 Anul 2006 – profit net de 2,285 miliarde lei ;
 Anul 2005 – profit net de 1,416 miliarde lei .
Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom a decis, la începutul anului 2017 , schimbarea
Mariane i Gheorghe din funcția de președinte și director general al companiei .
În ultimii 11 ani, de când Mariana Gheorghe a condus compania OMV Petrom au scos un
profit net de 23,2 miliarde lei, iar afacerile lor au mers și mai bine în anii dinaintea crizei
economice.
Mariana Gheorghe se află la conducerea producătorului de petrol și gaze din vara anului
2006. Noul CEO al Petrom a devenit , din mai 2018, Christina Verchere, în vârstă de 46 de ani,
care în ultimii patru ani a fost președinte regional la British Petrolum.

13 https://www.realitatea.net/austriecii -au-scos-27-miliarde -lei-profit -net-din-petrom -de-la-privatizare –
incoace_2137165.html

40
CONCLUZII

Procesul de globalizare nu este un proces nou ; este rezultatul unor modific ări la nivelul
economiei mondiale ce s-au accentuat în ultim ele zeci de ani. Ridicarea barierelor vamale, apari ția
firmelor multina ționale, cre șterea competi ției pe pie țele interne și externe, cre șterea importan ței
resurselor și a modului în care acestea sunt întrebuințate , toate acestea reprezint ă atât cauze c ât și
efecte ale globaliz ării. Este rezultatul dorinței oamenilor de a cunoaște alte țări, alte sisteme, alte
culturi și alte civilizații. Este rezultatul dorinței firești de a avea acces la bunuri și servicii tot mai
moderne , mai pe rformante și mai ieftine.
Globalizarea aduce o serie de avantaje, at ât marilor corpora ții cât și consumatorilor finali .
Principalul avantaj al globaliz ării, unirea marilor firme în corpora ții multina ționale , are ca rezultat
producerea economiilor de scar ă, adică reducerea semnificativ ă a costurilor datorat ă creșterii
produc ției peste anumite nivele, considerate a fi trepte de eficien ță. Un alt mare avantaj este
flexibilitatea de a produce, de a concepe, de a inova în țări diferite, utiliz ând astfel la maxim forța
de munc ă disponibil ă precum și resursele existente. Pentru marile corpora ții, globalizarea
înseamn ă oportunit atea de a investi și de a muta chiar diferitele activit ăți din cadrul proprilor țări ,
astfel încât produsul final s ă fie mai bun și mai competitiv din punct de vedere calitativ sau al
prețului. Din punct ul de vedere al consumatorului, produsele pot fi livrate mai repede, la o calitate
superioar ă și la un cost sc ăzut. Mai mult, globalizarea înseamn ă mobilitatea for ței de munc ă, ceea
ce însemnă că oamenii cu preg ătire superioar ă vor putea munci acolo unde este nevoie de ei,
nemaifiind constr ânși din punct de vedere geografic.
Globalizarea are însă și dezavantajele sale. Statul își va pierde încet și treptat puterea de
control asupra economiei și autoritatea asupra teritoriului na țional. Firmele multina ționale vor
putea oric ând restr ânge activitatea din anumite țări, fără ca guvernele respective s ă poată face ceva
pentru echilibrarea economiei . For ța de munc ă va fi mai pu țin protejat ă din punct de vedere al
siguran ței locului de munc ă, însă indivizii foarte bine preg ătiți vor fi avantaja ți datorit ă mobilit ății
forței de muncă . Se observ ă încă de pe acum o polarizare a țărilor în țări cu societ ăți bogate și țări
cu societ ăți sărăce. În viitor, aceasta polarizare se va putea accentua pe m ăsură ce avantajele
deținute de țările bogate vor fi din ce în ce mai mari, iar diferen țele de tehnologie vor cre ște din ce
în ce mai mult . Țările s ărace vor deveni neatractive din punct de vedere al investi țiilor str ăine,
decât în măsura în care ele vor furniza avantaje considerabile în ceea ce prive ște for ța de munc ă
sau resursele naturale.
OMV Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în
sectoarele Explorare și Pr oducție, Rafinare și Marketing, Gaze Naturale și Energie.

41
Grupul OMV Petrom este cel mai mare produc ător de petrol și gaze din Europa de Sud –
Est, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze Naturale și
Energie. Grupul e xploatează în România și Kazahstan rezerve semnificative de petrol și gaze.
Grupul OMV Petrom este prezent prin intermediul unei rețele de circa 800 de stații, operată sub
două branduri, Petrom și OMV în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia.
După anul 1989, odată cu măsurile pentru trecerea la o economie de piață, a fost creată
Regia Autonomă a Petrolului, Petrom R.A., care a preluat toate activitățile de exploatare a
resurselor de țiței. Aceasta a devenit succesorul celor 160 de ani de istorie a petrolulu i în România.
În 1997, compania a fost transformată în Societatea Națională Petrom S.A. Noua societate prezenta
mai multe zone de producție, la care se adăugau două rafinării, o activitate de produse chimice,
rețele de transport și entități locale de distr ibuție (PECO).
Societatea Națională a Petrolului , în anul 2001, este listată la Bursa de Valori din București,
iar în anul 2002 se demarează procesul de privatizare, finalizat în 2004 prin achiziția de către
OMV, companie austriacă, a 51,01% din acțiunile SNP. Tranzacția este finalizată în decembrie
2004, iar în 2005 începe o nouă eră în dezvoltarea companiei Petrom.
Privatizarea singurei companii de petrol și gaze a țării a fost o decizie controversată, cu
avantaje și dezavantaje majore, care stârnește con troverse până în prezent.
Ca urmare a privatizării, c ompania a fost reorganizată din toate punctele de vedere:
operațional, financiar, siguranța, mediu, oamenii. Este considerată cea mai complexă și de succes
privatizare a unei companii de stat pe durata a derării României la Uniunea Europeană.
Contractul pentru privatizare a companiei Petrom a fost semnat, la Palatul Victoria, de șeful
Oficiului Participanțiilor Statului și Privatizării în Industrie, Constantin Nedelcu, președintele
OMV, Wofgang Ruttenstorfer, și vicepreședintele grupului austriac, Gerhard Rois.
Grup ul OMV a achitat 669 milioane euro pentru 33,34% din acțiunile Petrom, suma pentru
majorarea de capital până la 51% din acțiuni urmând să fie stabilită între 723 milioane euro și 860
milioane euro. Grupul austriac a preluat, de asemenea, datorii externe ale compa niei românești în
valoare de 292 milioane euro și fonduri în numerar în valoare de 160 milioane euro.
În anul 2004 , Petron deținea o cotă de 40% din piața de combustibili, producea 220.000 de
barili de petrol zilnic, avea rezerve de petrol și de gaze estim ate la un miliard de echivalent barili
petrol, 306 zăcăminte de petrol și gaze, asociate cu 1.450 de sonde de gaz și 13.856 de sonde
petroliere, peste 15.000 de km de conducte de transport de petrol, gaz și apă, capacitate de rafinare
de 8 milioane de tone petrol anual, în cele două rafinării, Arpechim și Petrobrazi, 600 de stații de
distribuție a carburanților, din care 200 au fost aduse la standardele occidentale, fabrica Doljchim,
cu o capacitate anuală de 1,4 milioane tone, 145 de depozite active, 1.540 de autocisterne rutiere,

42
1.470 de vagoane de cale ferată, venituri de 2,03 miliarde euro în 2003, taxe și impozite achitate
la stat de 1,3 miliarde euro și aproape 60.000 salariați.
Etapa de reorganizare a companiei, caracterizată de o transformare amplă, a durat 10 ani și
a cuprins modificări majore atât în modelul de business cât și în mentalitatea angajaților și a
partenerilor. În primul rând, a fost implementată o strategie de business foarte clară, iar realizarea
obiectivelor a fost susținută de inves tiții semnificative. S -au implementat sisteme și metode
moderne, s -a îmbunătățit structura managementului și s -a schimbat abordarea de business într -una
sustenabilă.
În urma introduceri în companie a conceptul ui de sustenabilitate , OMV Petrom realizează
creștere profitabilă într -o manieră sustenabilă. S -au derulat programe de dezvoltare și implicare a
personalului și s -au îmbunătățit standardele de conformitate, sănătate, siguranță și mediu. Au
crescut responsabilitatea și implicarea față de dezvoltarea com unităților în care compania
operează.
OMV devine factor geopolitic important în Europa odată cu intrarea în posesia companiei
Petrom , în special în Europa Centrală și de Est, alături de băncile austriece. De la o pondere de
7,6% pe piața petrolieră a Europ ei Centrale și de Est în anul 2001, OMV Group ajunge în 2005 la
o pondere de 12%. De la o capacitate de rafinare a țițeiului de 13 milioane tone pe an, cu ajutorul
achizițiilor succesive OMV Group ajunge în 2005 la 26,4 milioane tone, ponderea rafinăriilor
românești fiind de 8 milioane tone. Totodată, în 2009, expansiunea capitalului bancar austriac din
Europa de Est era echivalentul a aproximativ 80% din PIB -ul Austriei (230 miliarde de euro), cu
mult înaintea băncilor din Germania, Anglia și Franța.
OMV P etrom și -a consolidat poziția pe piața de țiței și gaze naturale în urma unui program
amplu de modernizare și eficientizare susținut de investiții totale de peste 13,5 miliarde euro în
ultimii 13 ani, după privatizare.
Evoluția Petrom a însemnat mult mai m ult de atât. OMV a închis și a renunțat rând pe rând
la toate activitățile din care nu obținea suficiente venituri . Mai departe a decis să investească în
sectoare cheie, precum producerea de energie electrică, acolo unde Petrom a construit, printr -o
invest iție de 530 de milioane de euro, unica termocentrală nouă din România anilor de după
Revoluție.
În final, se poate conclude că Petrom a fost beneficiat de hotărârea de privatizare.
Societatea Română ale acelei perioade nu ar fi putut să conducă compania spre succesul de care
se bucură astăzi.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Căprărescu Gheorghița, Stancu Daniela Georgiana, Ștefan Daniel Laurențiu, Aron
Georgiana – Managementul Resurselor Umane , Editura Universitară, București, 2013
2. Căprărescu Gheorghița, Stancu Daniela Georgiana, Ștefan Daniel Laurențiu, Aron
Georgiana – Abordări ale Managementului Resurselor Umane în Practica
Organizației , Editura Universitară, București, 2013
3. Maptue – Globalizarea și Teorii ale Dezvoltării , Suceava, 2011
4. Pop Dana – Globalizarea și Teor ii ale Dezvoltării , 2006
5. Lupan Mariana – Globalizarea Economiei , Suceava, 2009
6. Philip Hardwick, John Langmead, Bahadur Khan – Introducere în Economia Politică
Modernă , Editura Polirom, Ia și, 2002
7. Held David, McGrew Anthony, Goldblatt David, Perraton Jonathan – Transformări
Globale. Politică, Economie și Cultură , Editura Polirom, Ia și, 2004
8. Anghel Ion – Investițiile Străine Directe în România , Editura Expert, București, 2002
9. Bari Ioan – Globalizarea și Probleme Globale , Editura Economică, București, 2001
10. Bari Ion – Economia Mondială , Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1997
11. http://www.zf.ro/zf -24/zece -ani-de-la-privatizarea -petrom -cum-arata -compania -acum –
12626237
12. https://adriannastase.ro/2016/10/12/din -nou-despre -privatizarea -petrom/
13. https://www.hotnews.ro/stiri -arhiva -1262225 -petrom -devenit -proprietatea -austriecilor –
omv.htm
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/OMV_Petrom
15. http://www.rgnpress.ro/rgn_11/images/stories/2011/01/PrivatizareaPetrom.pdf
16. http://www.economica.net/noua -strategie -a-omv-petrom -ne-pregatim -de-o-revolutie –
industriala -vom-fi-departe -de-imaginea -petrolistilor -din-dallas_133383.html
17. http://mirsanu.ro/omv -petrom -vizeaza -achizitii -pe-termen -scurt -de-rezerve -estimate -la-
80-milioane -de-barili -echivalent -petrol/
18. https://www.realitatea.net/austriecii -au-scos-27-miliarde -lei-profit -net-din-petrom -de-la-
privatizare -incoace_2137165.html
19. https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom