Massmedia Era Civilizatiei Noi

Odata cu transformarea societatii, nevoia oamenilor de a fi informati tinde sa capteze tot ceea ce tine de procese, evolutii, personalitate umana, comportament si nevoi. Tinand cont ca lumea e intr-o continua miscare, intr-o continua dezvoltare, am ales sa “critic”- daca asa as putea spune, ceea ce tine de mediul informatiei si a tehnologiei .

Prin urmare, tema mea a fost aleasa pe baza unor observatii facute in mijloacele de transport in comun: toata lumea avea asupra lor un factor deinitoriu pentru componenta acestui subiect: Mass Media in “era civilizatiei”. Ca punct de pornire, am consultat patru carti: “Procesul civilizarii” Volumul 1 si 2, scrise de Norbert Elias; “Mass-Media. O istorie sociala;De la Gutenberg la Internet”, scrisa de Asa Briggs, Peter Burke si “Mass-Media sau mediul invizibil” scrisa de Marshall McLuhan. Toate aceste carti, converg catre evolutia informatiei si a tehnologiei in procesele de civilizare.

In cadrul proceselor sociale, scrierea sau evolutia cuvintelor se bucura de o istorie aparte.Totodata, aceste procese ne ofera o multitudine de informatii cu privire la trecutul si prezentul in istoria mijloacelor de comunicare. In “Mass-Media.O istorie sociala” termenul de “media” este prezentat ca fiind cunoscut inca din timpul Renasterii, acest termen infatisand “preocuparea fata de mijloacele de comunicare”1. Totodata,autorii acestei carti aduc in discutie conceptul de “opinie publica”, la fel prezent in istoria comunicarii inca din secolul al XVIII-lea.

In ceea ce priveste etapele dezvoltarii informatiilor ,acestea au trepte destul de bine definite si semnificative in depasirea barierelor spatiului si timpului, permitand astfel omenirii sa depaseasca obstacole ale interactiunii umane. Odata cu dezvoltarea civilizatiei aceasta a reusit sa se exprime cu ajutorul comunicarii prin cuvinte, imagini, cu ajutorul tiparului, scrisului, radioului, televiziunii si in actulitate cu ajutorul internetului. Toate acestea incearca sa urmareasca etapele dezvoltarii omului ca persoana pentru ca orice este tiparit, orice este afisat pe internet sau difuzat la televizor devine automat un criteriu ce exprima gradul de modernitate si civilizare a unei persoane.

Acest concept, este dezbatut destul de amplu in “Procesul civilizarii”- Norbert Elias. Acesta trateaza inca din antichitate aparitia acestui concept, avand o semnificatie de exprimare sau fiind insusi simbolul unor natiuni. “ Formarea acestuia se datoreaza unei scrieri a lui Erasmus din Rotterdam, De civilitate morum puerilium( Despre buna crestere a copiilor)2. In cadrul acestei lucrari se bazeaza pe idea ca exista o mare legatura intre acest concept “civilizatie” si primele scrieri aparute deoarece se creeaza o oarecare punte intre informatie, divertisment si educatie.

Insa, inainte de a vorbi despre aparitia tiparului, ceea ce a stat la baza comunicarii sunt literele si alfabetului. Istoria Mass-Mediei a pornit din dorinta omului pentru libertatea de comunicare, exprimare,libertatea personala si lupta pentru imprimare, lupta pentru dreptul de a critica, de a face reportaje, lupta pentru libertatea transmiterii informatiei si a noutatilor.

Totusi, tiparul este privit ca un impuls in performantele tehnologiei. Insa, asa cum spune si McLuhan, tiparul ajuta foarte mult in vederea raspandirii operelor scrise facand operele mult mai lizibile insa este afectata interactiunea oamenilor deoarece, prin mecanizarea procesului de tiparire e reduce la minim relatia dintre oameni si comunicarea dintre ei. Pe de alta parte, este coniderat a fi primul “mestesug stravechi” ce a reusit sa usureze mecanizarea celorlalte mestesuguri.

Tiparul a fost inventat in Europa in jurul anilor 1450.De aceea, revolutia acestuia este considerate poarta ce deschide “era moderna a civilizatiei” in Europa. Cu toate ca prima scriere tiparita a aparut in China, aceasta facandu-se pe placi de lemn, pe acestea imprimandu-se doar o pagina cu ajutorul caracterelor din lemn, in cultura lor, aceasta tehnica nu a fost considerata foarte importanta . Insa, daca vorbim de cultura europeana, tiparul are o semnificatie destul de pronuntata. Cu ajutorul acestuia au aparut primele scieri raspandite la scara larga cu caracter religios si anume textele religioase si bibliile. O data cu aparitia Vechiului Testament si a Noului Testament, se cunoaste o inflorire a credintelor proprii si la dezvoltarea culturii religioase. Alte cărți tipărite au fost cărțile de informare științifică și practică iar cu ajutorul acestora noutatile s-au raspandit mai usor, informatia devenind acceibila pentru o varietate de oameni ce aveau diverse functii,atributii etc. Asa cum spune si Elias Norbert, civilizatia europeana a avut o crestere semnificativa datorita acestor publicatii iar nivelul cultural al oamenilor cunoaste o reala imbunatatire odata cu dezvoltarea tehnologiei si a metodelor stiintifice. Ceea ce este important de mentionat este principalul beneficiu adus omenirii si civilizatiei si anume faptul ca aparitia tipariturilor este principalul motiv in vederea cresterii gradului de alfabetizare a populatiei in acea perioada.

Ceea ce mai trebuie spus, este ca in “era Gutenberg”-perioada de maxim avant a tipariturilor , aparitia cartilor in limba locala, duce la raspandirea publicatiilor cu character national si anume carti tiparite in limbi vorbite de comunitati mai mari europene precum publicatii in limbi denumite si “nationale” si anume: spaniola, engleza, franceza fiind deosebit de apreciati poliglotii.

De aseamena, un punct comun de referire in toate volumele mai sus mentionate am gasit in capitolele referitoare la posta, telegraf,telefonie,radio, computere, dar si internet. Fiecare termen este amintit si dezbatut in respectivele volume, creanduse astfel o legatura de netagaduit intre tehnologie si dezvoltarea civilizatiei.

Totodata, respectivele puncte comune( posta, telegraful,telefonia,radioul,cinematograful si televiziunea ) unt adue in discutie si de catre Asa Briggs si Peter Burke. In ceea ce priveste posta, este importanta de amintit evolutia de la cai ferate si vapoare care transportau nu numai persoane sau bunuri ci si scrisori, acestea fiind un mijloc de comunicare indispensabil si vital atat pe plan intern cat si e plan international, atat pentru comunicatiile la nivel personal cat si pentru comunicarea de afaceri sau tot ceea ce tinea de afacerile statului. Insa, pentru ca metoda de trimitere a informatiilor era cu “foile de posta deschise”, a luat nastere timbrul postal adeziv, acesta fiind considerat o inventie a secolului al XIX-lea astfel incercand sa se acopere catusi de cat informatiile transmise prin aceste foi.

O alta inventie foarte cunoscuta ce a marcat un moment de cotitura in evolutia comunicatiilor descrisa de catre acestia in operele lor a fost telegraful, acesta fiind considerat un alt factor principal al modernitatii. Telegraful , avea aproximativ acelasi rol ca si posta: sa lege conexiuni si sa faca legatura intre pietele internationale si intre pietele nationale. El a reusit sa performeze transmiterea de noi informatii atat publice cat si private, distantele reusind sa fie micsorate iar anumite evenimente neplacute reusind sa fie stopate, informatia ajungand sa fie transmia cat mai aproape de timpul real daca e a comparam cu timpul de livrarea a unui mesaj postal.. Aceasta inventie este destul de impunatoare in acea perioada, reusind sa usureze astfel legaturile intre grupuri politice, intre guverne, intre familii, intre oameni de afaceri.

Tinand cont ca mintea oamenilor este in continua dezvoltare, in anul 1876, un inventator American , pe nume Graham Bell, reuseste sa aduca pentru prima oara in domeniul comunicatiilor telefonul. Totusi, cu toata indispensabilitatea sa ulterioara, la inceput a fost pus la indoiala, insa in jurul secolului XX, acesta devine vital intai birourilor, iar cateva decenii mai tarziu este vital si pentrul uzul personal in viata de zi cu zi. Telefonul sufera modificari, evoluand de-a lungul timpului, ajungand in zilele noastre un mijloc de comunicare indispensabil, si anume : telefon mobil.Un lucru foarte important de mentionat la aceasta descoperire, este faptul ca Theodore Puskas, a reusit sa faca o legatua intre imaginea unei persoane si undele transmise, reusind sa dea nastere unui serviciu, numit Telefon Hirmondo, care aducea pentru prima oara in lume, un sistem de radiofuziune. Acest termen, “hirmondo”, in opera noastra( “Mass-Media-O istorie sociala”) este tradus prin “prezentator de stiri” .

Munca acestui Theodore Puskas nu a fost in zadar:acest episod denumit de Asa Briggs “ episodul Puskas”, avea sa capete o noua importanta, odata cu dezvoltarea radiofuziunii “s-a subliniat felul in care telefonia are atat unele dintre proprietatile scrisorii, cat si unele dintre cele ale ziarului. Ea poate ramane privata…sau poate fi transmisa simultan catre milioane de oameni”1. Civilizatia a avansat, descoperirile reusind sa capete o noua tonalitate: aparitia radioului fara fir, acesta fiind considerat punctual culminant al istoriei comunicatiilor din secolul al XIX-lea fiind intr-un fel sau altul un inlocuitor al telegrafiei cu fir.

Importanta acestei descoperiri a reusit sa creeze din nou legaturi mult mai puternice intre diferite state ale lumii, comunicand uneori prin codul Morse sau chiar prin telefonie. Un exemplu al functionalitatii acestei descoperiri precum si legatura de necontestat dintre telefon si telegraf poate fi ilustrata prin prin urmatoarele fapte: Statia Marconi din Long Island, a reusit cu ajutorul radiolului sa recepteze semnalele de S.O.S transmise de catre vasul Titanic care se scufunda, iar persoana care a receptat semnalul( David Sarnoff) a transmis semnalul mai departe la Casa Alba .

Insa, era comunicatiilor nu se opreste la aceasta descoperire. In principiu in America, este mai vizibila imbinarea statiilor radio cu ziarele, cu firmele de vanzari cu amanuntul s.a. Insa, asa cum spun si autorii cartii, “radioul a adus mult zgomot in lume, inclusiv muzica de fond[…]” Avea totusi sa fie vizibila legatura dintre radio si televiziune, transmiterea de imagini si de cuvinte, originea cinematografelor si ale radioului fiind destul de diferite”( Mass-Media. O istorie sociala, Polirom 2005, p. 152).

Dezvoltarea cinematografiei si a televiziunii, a depins foarte mult de descoperirea unui factor foarte important : camera de filmat. Aceasta era considerate “ o unealta a artistului” si era cunoscuta sub forma cameei obscure . Totusi, televiziunea a reusit sa dea importanta fotografiei si filmului, aducand in prim plan importanta informarii pertinente, obiective si realiste a publicului, devenind astfel mai acesibila aceasta reusind sa informeze mult mai bine fata de celelalte mijloace de comunicare publicul despre deciziile cu privire la soarta intregii omeniri.

In aceasta era a comunicatiilor, fiecare descoperire a adus atat beneficii cat si dezavantaje, ca de obicei parerile fiind impartite deoarece “Unele au incurajat intimitatea, altele au amenintat-o. Unele au generat noi probleme , ( accidente , poluare) , altele au promis si au oferit alte libertati . “ 1

Asa cum am relatat mai sus, descoperirile constituie fundamentul ce a stat la baza civilizarii , insa, informatiile, educatia si divertismentul reprezinta temeiuri la fel de solide si importante pentru crearea societatii asa cum o cunoastem azi . Informatia, in cartile mentionate la inceputul acestui referat, este descrisa ca fiind “vesti”, educatia fiind “ instruire” iar divertismentul fiind “ recreere “ , “ distractie” sau “amuzament” . Termenii de mai sus sunt mentionati inca din Antichitate, cunoscand insa si in actualitateo importanta la fel de mare.

Astfel, necesitatea accesului la informatie, a fost accentuat atat cu ajutorul societatii comerciale cat si celei industriale. “ Verbul ‘a informa’ nu expune doar faptele , uneori incriminatoare, se refera si la ‘a forma mintea’ (Mass- Media. O istorie Sociala).Din fraza anterioara se poate lesne trage concluzia destul de evident ca informatia poate avea rol dublu atat de informare cat si de manipulare a societatii.

Insa, de-a lungul timpului, nu putem vorbi de continuitate intre educatie si divertisment. Putem deseori sa analizam aceste schimbari in termini sociali si economici, insa stim ca tehnologia necesita si produce schimbari sociale si organizationale. Intr-o cultura, in care fiecare element este tratat si discutat amanuntit, este greu sa afirmam ca “mijlocul este mesajul”. Odata cu evolutia tehnologiei e remarca automatizarea multor activitatilor, drept urmare locurile de munca tind sa scada. In cartea “Mass-media, mediul invizibil”, Mcluhan, denumeste lumina electrica ca fiind o informatie pura, un mediu fara nici un fel de mesaj, cu exeptia cazului in care e folosita tocmai pentru a transmite un mesaj vizual cu texte sau imagini. De aceea, daca dorim sa analizam propria noastra cultura, e absolut necesar abonarea la toate mediile tehnice existente pentru omai buna si mai pertinanta analiza.

Putem vorbi, in cazul mijloacelor de comunicare, de mijloace calde si mijloace fierbinti. Asa cum spune si McLuhan, exista un princiupiu fundamental de diferentiere a acestor mijloace : vorbim de mijloace fierbinti ca fiind acela care extinde un singur simt, dandu-I o semnificatie “ inalta” – radioul si aducem in discutie mijloacele reci ca fiind acele mijloace care ofera o “definitie joasa” deoarece urechii I se pune la dispozitie o cantitate mica de informatii. Interesant este faptul ca si vorbirea este considerata a fi un mijloc rece de comunicare, pentru ca in principiu ofera putine informatii, fiind nevoie ca un “celalalt” sa raspunda sau sa completeze.

Principiul conform caruia, ceea ce este in timpul stadiilor de dezvoltare sau de experiment apar sub alte forme in stadiul final , reuseste sa adevereasca realitatea. Cresterea vitezei, de la cea mecanica la cea electrica, implica faptul ca toti indivizii de pe glob sunt obligati sa se adapteze tuturor fenomenelor electrice.

Totodata, in aceasta “ era a electricitatii” sau “era a civilizatiei”, bazele informatiilor , produsele insasi adopta o forma a informatiei. Putem spune ca bazele mass-mediei sunt bugetele acordate diferitelor publicitati ( la sapunuri, parfumuri, tigari s.a) asadar, odata ce nivelul de informare creste, majoritatea produselor la care se face reclama devine aproape obligatoriu nevoia de maine a celui ce vizioneaza informatia.Ceea ce s-a vrut este imbinarea informatiilor cu divertismentul, incercand astfel sa creeze acel balans intre munca, timp liber, calatorii, sport, divertisment, educatie . Astfel, aceasta legatura luand numele de “ a patra putere in stat “-> mass-media. Acest nume a fost dat de catre ziarul The Times, de pe coasta Atlanticului, principalul organ de presa din Londra fiind tratat el insusi ca “cea de-a patra putere”.

Insa, o data cu aparitia mai multor ziare, procesele schimbarii au fost complexe, aparitia televiziunii, a internetului, face ca tiparirea si circulatia ziarelor sa scada. Astfel, are loc o schimbare : “ziarele care nu erau consideate a fi bune” includeau in articolele lor mai mult divertisment, astfel cantitatea informatiei scadea. Pentru unii, publicarea de texte era o afacere ca oricare alta netinand cont de calitatea necesara publicarii informatiei.

Informatiile din cadul diferitelor programe de televiziune ,sau a articolelor, pot uneori sa influenteze pietele economice, stirile formulate in cateva fraze avand un impact determinant asupra cititorului/ ascultatorului. Vorbim aici despre efectul pe care il au aceste mijloace de informare.

In cazul televizorului, putem vorbi de efectul “anestezic” al acestuia. Individul, reuseste sa se relaxeze urmarind schimbarea diferitelor cadre o data la cateva secunde astfel daca acesta vrea sa revina la realitate necesita un oarecare efort din partea lui .Modul in care ne sunt transmise imaginile, cum sunt structurate emisunile, creeaza o stare aparenta de relaxare astfel se poate intelege de ce nu reusim sa stingem televizorul la ore tarzii din noapte individul urmarind stirile pasiv fara a le trece prin “ filtrul ratiunii”.

Totusi, daca acestea ar fi singurele aspecte ale televiziunii, nu ar fi existat niciodata atat de multe dezbateri , in atat de multe tari, despre limbaj, sex, disciplina, violenta, identitate, sau gusturi. Totodata, multe dezbateri ce au loc prin transmisiile tv prin cablu, trateaza poblemele familiale, rolul familei, influenta pe care o are Internetul asupra copiilor.

Desi accesul la cablu si vizionarea emisiunilor de televiziune poate fi considerat un symbol de emancipare a peroanelor,ar trebui a tinem cont de ceea ce vizionam, sa filtram prin intermediul ratiunii ceea ce vedem/auzim deoarece interesul companiilor ce ofera informatia este acela de a atrage privitori in detrimentul ideii de a oferi o informatie adevarata si pertinenta.

In cazul internetului, acesta a semnificat o etapa noua in domeniul comunicatiilor. Daca pana atunci ziarele, telefoane si stirile reprezentau itemii forte ai informatiei, internetul vine sa rastoarne catusi de cat libertatea opiniei publice. Putem spune ca odata cu aparitia Internetului, calitatea informatiei scade, cantitatea creste, iar diferenta dintre bun si rau este greu de delimitat.

Cel mai adesea, dezbaterile care au loc, au ca tema de discutie influenta mijloacelor de comunicare asupra comportamentelor sociale si politice ale tinerilor si ale adultilor incluzand de altfel si violentele. “Educatia , si nu divertismentul a ramas aspectul prioritar al televiziunii pentru unii dintre primii ei aparatori, care incercau sa raspunda acuzatiilor ca televiziunea corupe inevitabil societatea si cultura si ca ia mai mult din timpul telespectatorilor decat cel petrecut cu alte activitati.” 2

Un alt impact pe care il au aceste mijloace asupra copiilor, este faptul ca , de cele mai multe ori, scenele difuzate in cadrul programelor tv sau a filmelor sunt in majoritatea cazurilor copiate de catre copii,indifferent ca sunt sanatoase sau nu pentru dezvoltarea acestora. Cu toate ca de cele mai multe ori, s-a incercat protejarea copiilor prin implementarea sistemelor de etichetare si de diferentiere a programelor, prin spatii orare in care nu se difuzeaza anumite tipuri de emisiuni/ programe nerecomandate copiilor si mai recent s-au incercat modalitati tehnice de filtrare a programelor de televiziune, este destul de dificil sa reusesti sa controlezi in totalitate accesul copilului tau la informatie, in special la cea nesanatoasa pentru el.

Informarea, odata cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare devine preocuparea principal peste tot la sfarsitul anilor 60, vorbindu-se simultan despre “saturarea cu informatie” si despre “lipsa informatiei” aceasta fiind privita mai mult ca o marfa, asa cum si McLuhan spune :”In epoca electronica ne vedem tradusi din ce in ce mai mult sub forma informatiei, indreptandu-ne catre extinderea tehnologica a cunostintei. ” Ideea unei “societati informationale” a fost creata de un tanar american, Marc Porat care dorea “sa dea forma unui numar de aspecte ale comunicarii putin relationate anterior intre ele, toate transmise prin diferite mijloace de comunicare si diverse materiale : hartie, cerneala, panza, vopsea, celuloza, cinema, radio, televiziune si calculatoare. Incepand cu anii ’60 , toate mesajele , publice si private , verbale sau vizuale, au inceput sa fie considerate “date”, informatii care pot fi transmise , culese, inregistrate, indiferent de punctul de origine, cel mai eficient prin tehnologia electronica “ 3

Totusi, istoria tehnologiei cunoaste un drum destul de bogat in descoperiri, aparitia computerului reuseste sa amortizeze intr-un fel idea de masina simpla de calcul, utilizarea lui in secolul XX fiind aproape indispensabila permitand unor varietati de servicii sa ia forme noi , exemplu foarte cunoscut fiind Internetul. Acesta a luat nastere intr-o perioada de “ crestere accelerate a tehnologiilor de comunicatii” considerat de cercetatori ca fiind “frontiera din Vestul salbatic” a comunicatiilor.

Totodata, una din principalele utilizari a Internetului, era transmiterea de e-mailuri de la o persoana la alta, iar semnul “@” fiind introdus in perioada cand informatiile circulau doar intre universitari. Totusi, acest “fenomen” a pus la indoiala uniformitatea acestuia, existand adesea plangeri in legatura cu impactul pe care dependenta fata de acest serviciu o are, fiind asociat cu “o boala mentala” , frecventa de cele mai multe ori in randul tinerilor.

In deceniul actual, internetul este privit in randul tinerilor ca o necesitate ,ca un portal spre cunoastere, ca un mijloc de interactiune intre semeni. In zilele noastre , folosim internetul pentru retelele de socializare( avem ca exemplu Hi5, Twitter, Facebook, Yaho Messenger, Instagram, etc) , pentru mediu academic( portal de documente stiintifice, carti, articole etc.) pentru informarea in diferite domenii( medicina, educatie, divertisment, politica, servicii, etc.) .Dezvoltarea acestuia , duce la apritia diferitelor aplicatii, cu acestea usurandu-ne orientarea, planificarea anumitor evenimente, informatii cu privire la noi mecanisme, noi tehnologii.In cadrul educatiei, internetul reprezinta, incet –incet sursa principala de documentare si informare. Ce putem puncta este faptul ca datorita dezvoltarii tehnologiei si aparitiei telefoanelor mobile cu acces la internet, acest portal, reuseste in mod inevitabil sa fie indispensabil generatiei tinere.

Adesea, cu ajutorul internetului, se deslusesc informatii necunoscute, se aprofundeaza anumite subiecte/ teme, noutatile se raspandesc mult mai usor, se leaga diverse prietenii din diferite colturi ale lumii si nu in ultimul rand se pot gasi informatii despre obiceiuri, mituri, traditii, fenomene, harti, filme, muzica, personaje istorice, arta, religie, astronomie, gastronomie , anatomie si tot ceea ce tine de individul uman ca specie terestra. Modul in care oamenii comunica, sufera transformari de-a lungul timpului, Internetul putand fi accesat simultan de miliarde de persoane, indifferent de limba materna folosita, mesajele transmise putand fi traduse in timp real, comunicarea cunoscand noi orizonturi .

Insa, acest “fenomen” daca asa as putea sa il denumesc, are si reverse. Consider ca, acesta pe cat de util, indispensabil si benefic este pentru generatia actuala, are si efecte nocive. De c e spun asta ? Pentru ca odata intrat in lumea virtual, devii dependent de ea. Totodata, pentru a avea acces in aceasta lume, trebuie sa iti dezvalui anumite informatii personale: nume, loc de nastere, data nasterii, CNP( Cod numeric personal) , nume parinti, locuri preferate, filme preferate, hobby-uri, ganduri, trairi, obiceiuri,comportament si tot ceea c e tine de intimitate personala, toate acestea afectand asa numita IDENTITATE .Ce mai trebuie sa tinem cont, este faptul ca, dezvaluind anumite trasaturi de personalitate, putem fi afectati prin furt de identitate, prin folosirea de catre diferite persoane in mod negativ si ilegal a datelor noastre, prin atribuirea fenomenelor daunatoare propriei persoane iar aparitia Internetului ca mijloc de comunicare influentand pana si viata noastra ca familie depinzand pe z I ce trece tot mai mult de acest factor.

Episoadele din “istoria tehnologiei” au fost interpretate de-a lungul timpului de catre istorici, fiind tratat de asemenea si de catre presa, jurnalistii de televiziune, acest lucru ajutand sa se aduca- independent de tehnologie- in randul oamenilor cuvinte si informatii; acest “efect” reusind sa extinda posibilitatile de a invata formal sau informal, toata viata, sustinand ca “web-ul” va fi folosi ca o “universitate fara ziduri”. Insa, rolul mijloacelor de comunicare dar si informatiile transmise de acestea au creat deseori discutii despre mass-media si despre faptul ca aceasta se concentreaza mai mult asupra zilei ( de azi si de maine) , si a saptamanii, adesea anticipand ceea ce se va intampla, mai degraba decat ceea ce s-a intamplat. Insa, ca de obicei, orice fenomen are si reversul lui. Asadar, acest mod de a percepe realitatea cu ajutorul mass-mediei reuseste sa influenteze starea psihologica a individului uman. Putem spune ca aceste procese reusesc sa izoleze individul uman de ceilalti astfel gradul de socializare scade, interactiunile au loc intr-un mod impersonal ( de cele mai multe ori, sunt ascunse adevaratele caractere in spatele informatiilor transmise) iar identitatea personala este adesea “atacata” de libertatea de exprimare.

O data cu libera exprimare, ( libertatea de opinie), libera publicare, anumite reclame, stiri, imagini sau elemente ce constituie o informatie , pot avea efecte secundare. Sa luam exemplu, criticile adresate cultelor religioase sau criticile aduse diferitelor tipuri de personalitati. In intreaga “ lume a mass-mediei” vorbim de diferite religii, diferite tipuri de divinitati. Adesea , in presa sunt puse in antiteza ritualuri specifice unei religii, obiceiuri, motive pentru care adeptii cred in ceva s.a.

M-am gandit sa aduc in discutie un articol din Fundatia Societatea Reala, despre “hipsterii” din Bucuresti, Între caleidoscop identitar și politicile numirii, un articol ce dezbate modul in care sunt vazute aceste tipuri de personalitate (http://societateareala.com/subpage9.html_ ) „precum onoarea, prestigiul, renumele sau preferința estetică de exemplu, hipness-ul este o formă de expresie a capitalului simbolic, care capătă în anumite câmpuri sociale, după cum se știe, o funcție de distincție mai mare decât în altele. Hipness-ul este o „practică strategică”, în sensul lui Bourdieu, o distanță pe care membrii unui grup o simulează în comun și care, în principiu, urmează unui proces de distilare a tuturor practicilor simbolice (atitudini, opinii, moduri de consum, „gust” etc.) putând fi alcătuit din toate obiectele (stilizare a corpului, lucruri cotidiene, modă, artă etc.).” (Babias 2009, p.39).

O prima parere personala despre citatul de mai sus, este ca fiecare individ din societate se adapteaza unor anumite norme de conduita. Pentru a se adapta in acel mediu, el trebuie sa respecte, sa- si indeplineasca sarcinile corespunzator dar simultan si sa se faca inteles.

Totodata, ceea ce trebuie mentionat, este faptul ca de multe ori, receptam informatia, dar o transmitem mai departe int-un mod total eronat, ducand astfel la discutii in contraditoriu cu ceilalti din societate. Int-adevar, libera exprimare este atuul forte al Mass-Mediei, insa, parerea mea este ca , indiferent de ceea e gandesti, sau doresti sa spui cuiva, trebuie tot timpul relationat la respect si la faptul ca nu spune ceea ce nu doresti sa auzi.

Probabil nu este locul potrivit sa aduc in discutie “ fenomenul Charlie Hebdo”, insa, ceea ce vreau eu sa punctez , este faptul ca indiferent de cata libertate avem, uneori suntem constransi de semenii nostri. Adevarat, avem libertate de opinie, avem drepturi care ne permit astfel de “actiuni”, insa ceea ce nu luam in considerare este faptul ca de cele mai multe ori, noi insasi suntem judecatorii semenilor nostri. Articolele publicate despre acest “fenomen” au fost numeroase si impartite. Ceea ce vreau eu sa spun este ca atata timp cat suntem diferiti fizic, diferiti psihologic, avem gusturi/ganduri/ trasaturi de caracter diferite, si puterea de exprimare atinge cote maxime, intotdeauna vor fi divergente intre realitatea sociala si “realitatea tehnologica”. Ne permitem sa facem anumite afirmatii, dureroase uneori, pentru ca ne simtim “ in siguranta” in spatele acestor mijloace de comunicare. Se pare insa, ca nu este adevarat si vorba straveche are un ecou pronuntat : “Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”-spune , in cazul nostru !

Sa luam ca exemplu, tara noastra ( Romania) . Aducem in discutie perioada postcomunista, in care “viata mass-mediei” se accentueaza. Daca pana in 1989, orarul emisiunilor tv era foarte limitat, numarul programelor era foarte restrans, dupa revolutie, aceste lucruri stopeaza. Libertatea de dezbatere a vietii sociale si a dezbaterilor publice reuseste sa alcatuiasca, am putea spune , o prima treapta a scarii noastre. Putem spune , asadar, ca mass-media constituie o sursa principala in opinia publica.

Totodata, dezvoltarea mijloacelor de comunicare, reuseste sa creeze noi “conexiuni” intre oameni. Asa cum am spus si mai sus, aparitia si dezvoltarea tiparelor, a mediului virtual si a tuturor mijloacelor tehnologice de comunicare si de informare, ajuta la dezvoltarea intelectuala , sprituala, relationara intre semeni, dar si intre diferite tari , diferite natii, diferite culte. Un surplus al acestui fenomen de dezvoltare, reuseste sa se impuna prin publicatii, prin opera musicale, prin arta, prin scrieri filosofice, prin scrieri literare, prin emisiuni tv sau radio , intr-un cuvant tot ceea ce tine legat de libertatea de opinie si libertatea de exprimare a fiecarui individ uman.

In ceea ce ma priveste, urmarind evolutia si dezvoltarea cuvantului- de la picturile rupestre ale stramosilor nostri la copierea manuscriselor ce avea loc in cadrul bisericilor si manastirilor pana la descoperirea tiparnitelor si infiintarea scolilor si apoi trecerea prin era radio, telegrafului, pana in actualitate la era internetului cuvantul isi arata importanta pentru fiecare activitate din viata de zi cu zi. Imi bazez afirmatia pe idea ca fara cuvant, din punctul meu de vedere nu exista societate indiferent ca ne fuge gandul la o comunitate religioasa, financiara, sau chiar la viata familiala.

De asemenea, un important punct de vedere de mentionat este faptul ca desi aduce numeroase beneficii, comunicarea asa cum este ea la momentul actual are numeroase aspecte negative.

Desi suntem cu totii constienti de beneficiile comunicarii si informarii in era actual trebuie sa fim de asemenea constienti de faptul ca informatia depinde foarte mult de cine o interpreteaza si analizeaza.Multe dintre problemele lumii actuale sunt cauzate de informatii si de interpretarea acestora. Prin intermediul mijloacelor de comunicare putem atat transmite cat si receptiona informatia, depinde de fiecare individ in parte cum o interpreteaza insa.

Consider ca un alt exepmlu de interpretare a informatiei ce este relatat prin intermediul tuturor mijloacelor mass-media ziua de “Valentine’s Day”.La origini, aceasta zi a fost de fapt celebrarea Sfantului Valentin care a fost un preot roman ce oficia casatorii impotriva ordinului imparatului roman de la acea vreme fiind descoperit si pedepsit pentru asta.Prin extrapolare el a devenit patronul indragostitilor si incet incet ziua de 14 februarie a devenit ziua in care indragostitii isi celebreaza dragostea.Totodata, datorita accesului la informatie, ziua respective a ajuns o sarbatoare la nivel mondial, celebrate prin diferite mijloace si instrumente cum ar fi mesaje, scriori, cadouri, felicitari electronice, de asemenea este adesea folosit accesul la internet in vederea cautarii de informatii fiind de asemenea cheltuite numeroase resurse pentru ca acea zi sa fie memorabila in ceea ce-I priveste pe indragostiti.Din punctual meu de vedere nu ar fi ajuns un fenomen mondial daca nu ar fi exitat accesul la informative, acesta fiind un exemplu clar a accesului la informative si a puterii de manipulare a acesteia.

Un alt efect negativ al informatiei este faptul ca nu poate fi controlata. Acest aspect nu ar fi asa negative daca ar putea fi controlat accesul persoanelor la ea. Aici ma refer in principal la copii si la faptul ca ei nu pot dicerne veridicitatea informatiilor primate. Ei sunt segmentul de piata cel mai puternic influentabil de catre informatie deoarece pentru ei e cel mai dificil sa cerceteze autenticitatea faptelor prezentate.

Parerea mea personala legata de afirmatiile de mai sus, este faptul ca treptele scarii in ascensiunea mass mediei o constituie cele trei trepte fundamentale : Jurnalistii( prin pubicatiile lor) , politicienii ( prin decretele sau comunicatele de presa, legi s.a) si nu in ultimul rand opinia publica( revolte, pareri, chestionare , interviuri, intruniri cu tema de dezbatere s.a)

Astfel , incercand sa dezbatem pe rand fiecare treapta, mentionam ca politicienii ca si jurnalistii de altfel, au libertatea acordata de actul electoral, si aceasta se bazeaza pe libertatea de a difuza , libertatea de a critica , iar in cazul opiniei publice dar si a sondajelor, libertatea este de “ordin tehnic”.

In final, as putea trage concluzia din toate informatiile dobandite , ca Mass-Media, are un rol destul de important in societatea secolului nostru, insa de cele mai multe ori, neputinta de a sorta calitatea de cantitatea datelor primite, nu sta in putinta noastra. Efectul acestui “ fenomen” in “era civilizatiei” accentueaza faptul ca opiniile noastre trec printr-un “filtru” virtual si fie ca vrem fie ca nu, luam parte la dezvoltarea continua a proceselor tehnologice.

… “Cand tehnologia extinde unul din simturile noastre, se produce o noua translatie a culturii, cu aceeasi viteza cu care este asimilata noua tehnologie.”(McLuhan, Nemira, 1997, p. 134)

fiind introdus in perioada cand informatiile circulau doar intre universitari. Totusi, acest "o persoana la alta, se materiale

Bibliografie :

http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.5-6-2005/art2%20Stefan%20Iancu.pdf

http://societateareala.com/subpage9.html

http://www.confucius.ulim.md/assets/files/masmed/doc/Societatea%20si%20comunicarea%20in%20tranzitie.pdf#page=6