Mass Media Si Viata Politica

=== final ===

MASS MEDIA ȘI VIAȚA POLITICĂ

CAPITOLUL 1. MASS MEDIA – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

În societatea actuală, aflată într-o permanentă transformare, se remarcă în ultimii ani o sete tot mai mare de cunoaștere, necesitatea schimbului de informații și dreptul de a fi informat și de a informa fiind principalele motive pentru care mass-media a cunoscut o dezvoltare fără precedent.

Este deja bine cunoscut faptul că mass-media s-a transformat și ea în ultimii ani într-o forță impresionantă de mobilizare a maselor, atât intelectual cât și la nivel emoțional, multe fiind situațiile în care influențele acesteia au fost majore, fapt ce a dus și la crearea așa numitului concept de „război mediatic”.

A devenit de notorietate faptul că nu de puține ori mass-media reușește să ne influențeze și afecteze deciziile, atitudinile, părerile, reacțiile sau opiniile, ea având un impact destul de mare asupra noastră. Aflăm cam absolut tot de ce ne interesează din media (fie prin intermediul mediului online, fie de la televiziuni, fie din ziarele și revistele tipărite – al cărui număr este tot mai redus în ultimul timp) și nu de puține ori cei care ne aduc la cunoștiință fapte, informații sau evenimente reușesc, subtil, să ne inducă diverse interpretări, evaluări, considerații, creându-ne în timp impresia că acestea ne aparțin, că sunt rodul minții noastre.

Și nu de puține ori experiența a demonstrat ca imaginile și informațiile bine manipulate de mass-media au putut reconstrui identități individuale sau naționale, au schimbat concepții și percepții, au modificat atitudini, păreri, ori reacții.

Mijloacele de comunicare în masă sunt, pe zi ce trece, tot mai diversificate, puterea pe care acestea o au asupra oamenilor și implicât asupra mediului social crescând exponențial, odată cu numărul celor interesați periodic de știri, informații, evenimente, actualități.

Mass-media impune și determină un sistem de valori materiale și spirituale, prin conținutul știrilor ori a emisiunilor difuzate, ea reușind să realizeze un ansamblu complex de atitudini și reacții asupra publicului larg. Știm deja că tot ce este prea mult ne obosește, că multitudinea de informații cu care suntem alimentați zilnic tinde să ne relaxeze, că ori de câte ori credem că știm totul, în realitate știm destul de puține și uneori aproape nimic.

Ca mijloc de comunicare în masă, mass-media, indiferent de specificul său, ne crează iluzia participării și implicării active în mijlocul evenimentelor. Tot ea este cea care ne oferă înformațiile de care avem nevoie, prezentate în forme mai mult sau mai puțin cosmetizate, crescând sau doar alimentând nevoia noastră de nou, de scandal sau doar de implicare.

Ziarele și televiziunile cu cea mai mare audiență pe piața media sunt cele ce știu să se adapteze din mers cerințelor și preferințelor publicului larg, cu precizarea că gustul publicului se modifică permanent, fiind astfel necesare ajustări continue în structura acestora. Nici o știre, indiferent că aceasta este distribuită în presa scrisă, în televiziune sau în mediul online, nu este bine receptată de către publicul larg dacă nu este însoțită și de imagini reprezentative, imagini ce captează instantaneu atenția privitorului, ce devine astfel brusc mult mai interesat și de conținutul informațiilor.

În România anului 2016, mass media este reprezentată de câteva ziare, agenții de presă și televiziuni de marcă, ce au demonstrat că pot concura cu succes cu orice instituție de profil de renume din lume.

Evenimentele importante sunt tratate cu maximă seriozitate de jurnaliștii profesioniști, care au întotdeauna grijă ca publicul să fie informat corect și în cel mai scurt timp, cunoscut fiind faptul că cel care “dă primul știrea” se clasează în top. Și televiziunile au un rol bine definit în media românească, jurnalele acestora fiind uneori adevărate maratoane de forță, în situații neprevăzute, ce impun reactualizarea permanentă a informațiilor, vitală în menținerea ridicată a indicelui de audiență.

Iar pentru a menține trează atenția și a capta permanent interesul privitorului și al telespectatorului, edițiile online ale ziarelor și revistelor sunt permanent actualizate cu informații de ultimă oră, jurnalele de știri ale televiziunilor considerate profesioniste fiind „presărate” cu intervenții „live”, în cadrul cărora reporterii specializați intervin cu amănunte de la fața locului, dar și cu imaginile ce reflectă ideal starea de fapt.

1.1Mass-media – definiții

Prin mass-media se înțelege totalitatea mijloacelor de informare în masă, ca și comunicarea în masă, cu tot ceea ce înseamă aceasta. Alăturarea cuvântului englez „mass” (reprezentând o masă de oameni), cu cuvântul latin „media”, un plural al substantivului comun „medium” (transmițător, intermediar) a generat sinteza sui generis.

În ultima perioadă s-a remarcat o înlocuire a expresiei „mass-media” cu termenul „media”, acesta semnificând în mod simultan tehnicile de producere și de transmiterea mesajelor, multitudinea de mesaje ce sunt difuzate, dar și ansamblul așa numitor producători de mesaje.

O definiție interesantă a noțiunii mass-media ne este conferită de către cunoscutul Sergiu Tămaș, care apreciază că aceasta reprezintă un ansamblu al „mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare și influențare a maselor”,gruparea presei, televiziunii, radiourilor, cinematografelor, discurilor și a altor mijloace în cadrul unei singure categorii întemeindu-se pe aspectul că „toate contribuie la crearea unei culturi de masă, proprie civilizației moderne, diferită de cultura rezervată publicului instruit, cultură dobândită prin instituții de învățământ și cărți”.

Așa cum se poate observa, încă din primul citat al autorului menționat, mass media are capacitatea de a influența masele, pe lângă rolul de a difuza diverse informații publicului larg, în paralel cu transmiterea informațiilor către așa zisa audiență de masă.

Trebuie menționat aspectul că, în cadrul societății contemporane, societate ce este marcată de fluctuații permanente, un loc important în cadrul activității de guvernare, ca și în domeniul controversat și complex al politicii, este deținut de „comunicarea în masă”, și asta mai ales avându-se în vedere posibilitățile „de influențare a milioanelor de cetățeni”, ceea ce în timp a dus la o „anumită estompare a formelor tradiționale de comunicare politică”.

Atât în cadrul procesului de guvernare, cât și în domeniul dedicat politicii, în special în perioada ultimilor ani s-a remarcat o influență deosebită a mass-mediei, „un rol prioritar revenindu-i televiziunii”.

Mijloacele de comunicare în masă sunt, pe zi de trece, tot mai diversificate, puterea pe care acestea o au asupra oamenilor crescând exponențial, odată cu numărul celor interesați periodic de știri, informații, evenimente, actualități. Iar ca mijloc de comunicare în masă, mass-media, indiferent de specificul său, ne crează iluzia participării și implicării active în mijlocul evenimentelor.

Mass-media impune și determină un sistem de valori materiale și spirituale, prin conținutul știrilor și al informațiilor difuzate publicului larg aceasta reușind să realizeze un ansamblu complex de atitudini și reacții asupra acestuia. Și tot mass-media ne oferă înformațiile de care avem nevoie, prezentate în forme mai mult sau mai puțin cosmetizate, crescând sau doar alimentând nevoia noastră de nou, de scandal sau doar de implicare.

Nici o știre de presă nu este bine receptată de către publicul larg dacă ea nu este însoțită și de imagini reprezentative, nimic nu captează și fidelizează mai bine atenția unui consumator de știri decât înformația proaspătă, însoțită de imaginea „care face cât o mie de cuvinte”.

Imaginea în general, și cea pe care o regăsim în presa scrisă, în mediul online sau în televiziune, a ajuns să contribuie esențial la susținerea, întărirea sau modificarea ori crearea unor tipare în mentalul colectiv.

Semnificativ este faptul cum, câteva imagini atent selecționate și incluse în cadrul unei știri din mass–media (indiferent de forma acesteia, presa scrisă, mediul online ori televiziune) pot atrage din partea opiniei publice sentimente controversate, de la respingeri la frustrări, de la ostilități la păreri antagonice.

Simțim nevoia să comunicăm, să ne împărtășim opiniile, părerile, să reacționăm, să acuzăm, să luăm atitudine. Și, în ciuda faptului că permanent acuzăm lipsa timpului în existența noastră, nu ducem lipsă de acesta când vine vorba să comentăm diverse subiecte apărute în presă, atât în mod direct (acasă, la locul de muncă, cu prietenii, etc), cât mai ales îndirect, în mediul online, unde avem și avantajul că ne putem ascunde în dosul unei identități virtuale, pe care oricând ne-o putem modifica cu destul de multă ușurință.

Diversele noțiuni, respectiv „comunicare de masă”, noțiunea „mass-media”, ca și cea a „mijloacelor de comunicare în masă” nu se întrepătrund în totalitate, ele nefiind sinonime în accepțiunea totală, motiv pentru care folosirea acestora poate genera uneori diverse confuzii.

O delimitare clară a acestor noțiuni este realizată de un specialist în domeniu, de origine franceză, acesta considerând că media „desemnează, în principiu, procesele de mediere, mijloacele de comunicare și comunicațiile de masă”.

Astfel, media este definită ca fiind totalitatea „mijloacelor de informare (comunicare)”, în vreme ce mass-media se definește ca fiind totalitatea „mijloacelo de comunicare „pentru un public larg, mijloace inventate și folosite de civilizațiile moderne și care au drept caracteristică esențială uriașa lor putere corelată cu un vast câmp de acțiune. Fără discuție că în această categorie trebuie înscrise: radiodifuziunea, televiziunea, cinematograful, presa scrisă, cartea, discursurile, benzile, casetele, videocasetele, afișajul publicitar”.

Termenul „media”, ce este definit într-un mod deosebit de către Marshall McLuhan (în lucrarea sa din anul 1964, Understanding Media: The Extensions of Man), a generat în ultimii ani diverse construcții lingvistice și chiar derivate ale sale, acestea fiind ulterior preluate în cadrul limbajului de specialitate sub forme diverse, respectiv:

Multimedia

Macromedia

Noile Media

Hypermedia

Mediatizare

Media Analysis

Mediere

În acest context, comunicarea de masă poate fi definită ca fiind ansamblul procedeelor specifice (presa scrisă, televiziune, radio, cinema ori noile media) prin intermediul cărora se poate realiza o informare complexă a publicului larg, ori prin intermediul căreia se realizează procesul comunicării către ceea ce este generic denumit „opinia publică”.

Tratarea complexului concept al „comunicării în masă” include diverse sintagme, cele mai frecvente fiind amplitudinea socială a mesajului, standardizarea consumului mediatic, simultaneitatea receptării, ca și nivelul receptivității.

Acesta este motivul pentru care deseori, în cadrul limbajului obișnuit, se folosesc expresii de genul „tehnicile de difuzare colectivă” sau „canalele de difuzare colectivă”. În aceste condiții se poate considera o redefinire a comunicării în masă, aceasta putând fi considerată o asociere a fenomenelor socio-culturale cu efectele generate de evoluția tehnologiei de ultimă generație.

Trebuie menționat faptul că, prin mijloace de comunicare, se consideră, în versiunea lui Marshall McLuhan și „cuvântul, telefonul, telegraful, scrisul”, în ciuda faptului că acestea „servesc mai curând la stabilitea de relații interpersonale decât ca emițători către marele public”.

Comunicarea de masă poate fi considerată un proces deosebit de complex, în cadrul căreia „nimic nu poate fi simplu și de la sine înțeles”.

În societatea contemporană, mass-media a căpătat noi valențe și dimensiuni, ea devenind astăzi „un fel de centru gravitațional în raport cu care se poziționează toate celelalte segmente ale societății – sistemul economic, sistemul politic, sistemul ideologic, sistemul cultural, sistemul tehnologic, sistemele și subsistemele sociale”.

Și dintre toate mijoacele media, televiziunea reușește să se detașeze prin influența majoră pe care o are asupra marii majorități a populației, aceasta fiind cea care ne determină să luăm anumite decizii, să avem anumite concepte, să credem în anumite valori. Televiziunea ne oferă aproape gratis și cu un mimim de efort informații din toate domeniile, analize și comentarii, emisiuni de divertisment, știri politice, acte de violență, concepte rasiale ori sexuale, etc.

În societatea actuală, televiziunea încearcă să definească o nouă cultură, simplă și fără implicații profunde, aceasta fiind, din păcate, preferința publicului larg. Și asta deoarece un grad mai ridicat de cultură ar impune criterii mai riguoase și înalte de selectare a programelor unei televiziuni, deziderat mai greu de obținut, cu precădere în zilele noastre.

Din păcate, televiziunea contemporană se remarcă din ce în ce mai des prin multitudinea disfuncțiilor semnalate, dintre acestea enumerând:

Efemeritatea mesajului

Cronofagie

Efectele vizionării excesive

Casarea nivelului cultural

Fenomenul manipulării

Dezinformarea

Crearea falselor evenimente și a falselor vedete

Multe sunt în acest moment televiziunile ce optează pentru parazitarea funcției de informare, în principal prin mimentism mediatic. Scandalul Clinton-Lewinski poate fi cu ușurință catalogat drept o hărțuire informațională, fostul președinte al Statelor Unite ale Americii reușind să întoarcă atenția televiziunilor de la scandal doar prin exagerarea războiului din Golf.

Mimetismul mediatic, căruia i-a căzut victimă și prințesa Diana, este la modă în ultimii ani, acesta reprezentând efectul crizei de suprainformare. Practic, televiziunile par cuprinse de un fel de nebunie, se reped pe un subiect considerat de maximă importanță și presează pe acesta până în pânzele albe. Imitația informației ajunge într-un punct de delir, unde începe efectul bulgărelui de zapadă, când cu cât se vorbește mai mult despre un anumit subiect, cu atât acesta este considerat indispensabil, de neabandonat.

Apare un fel de hipnoză în rîndul televiziunilor care nu mai țin cont de deontologie, presând permanent pe subiectul respectiv. În televiziune mulți sunt jurnaliștii care în goana după senzațional, după exclusivități, ajung să imite, să copieze și să denatureze informația și respectiv adevărul. Iar un alt aspect negativ al informației este reprezentat de hiper-emoție, televiziunea având o predilecție către spectacol.

În această societate, mass-media reușește să supraviețuiască doar prin funizarea funcțiilor importante pentru aceasta, ea având „anumite consecințe directe asupra marii majorități a populației și răspunzând necesităților impuse”.

În ciuda acestor aspecte, mulți au fost cei care, de-a lungul vremii s-au arătat suspicioși la adresa impactului pe care mass-media îl poate avea la nivelul marii majorități, de la Jean Jacques Rousseau (ce considera că presa este dedicată doar persoanelor ignorante), la T. J. De Santi, care aprecia că „va veni ziua când cei care produc în domeniul gândirii vor deveni surzi la mass media”.

2.2 Fenomenul mass-mediei – Comunicare și influență

Transformarea continuă a societății a atras după sine și o nevoie a dezvoltării schimbului de informații, noua dezvoltare social, ca și provocările aferenre societății contemporane impunănd un rol primordial comunicării.

În cadrul acestei noi organizări sociale, atât mass-media, cât și tehnologiile moderne de comunicare au început să dețină frecvent rolul primordial, ele fiind cele care nu doar generează coeziunea social, ci o și redefinesc.

Prin intermediul mass-mediei și al tehnologiilor moderne de comunicare, diversele personae din toate colțurile lumii ajung să interacționeze unele cu altele, în paralel cu modelarea și cu transformarea identității. Și, așa cum este bine cunoscut, post-identitatea este caracterizată printr-o trecere graduală de la diversele identități unitare, la fenomenul complex al comunicării identitate, ca și la cel aferent crizelor identitate complexe.

În societatea contemporană, marea majoritate a populației reușește să își contruiască și definească identitatea „prin consumul de produse media. Identitatea devine comună pentru o anumită categorie de consumatori de media care folosesc aceleași produse și embleme” .

Autorul sus-menționat ne și explică modul în care poate fi influențată identitatea de consumul produselor media, respectiv: „vizionarea filmelor de acțiune gen Matrix, preferința pentru jocurile de calculator în rețea Nintendo, citirea revistelor moderne și a tabloidelor definesc identitatea publicului adolescent modern”.

Trebuie menționat faptul că nu numai acest segment al produselor media (respective cel dedicat ficțiunii) poate influența în mod deosebit construcția identității personale, ci deseori acest fenomen se remarcă inclusiv în cazul emisiunilor standard de știri, prezentate de televiziunile generaliste.

Aceste știri, ce reușesc să aibă un impact deosebit asupra identității unei persoane, cu tot ce implică aceasta, nu pot fi incluse într-un anumit șablon, construcția modelelor diverse putând fi generată de știrile politice, de știrile sportive, de știrile de actualitate și chiar și de știrile cultural.

Această modificare, restructurare, influențare la nivelul propriei identități este posibilă în condițiile actualei societăți, postmodernitatea impunând „un ritm mult mai accelerat de schimbare și de extindere a societății, identitatea este acum aproape exclusiv dictată de către mass media și devine tot mai instabilă și mai fragilă” .

Autorul consideră de asemenea că multiplicarea deosebită pe care au cunoscut-o în ultimii ani canalele de comunicare, ca și dezvoltarea posibilității de accesare a acestora de către fiecare persoană a societății postmoderne nu au fost însoțite, din păcate și de cunoașterea realității contemporane și implicit de înțelegerea acesteia.

Este bine cunoscut faptul că orice imagine și implicit crearea acesteia are în vedere efectele pe care aceasta le poate induce prin procesul complex de comunicare, creatorii de imagine urmărind în general anumite obiective prin mesajele transmise, ce se reflectă ideal prin efectul generat de comunicare.

Marea majoritate a efectelor generate într-un proces de comunicare sunt strict legate de „capacitățile fizice ale unui consumator de media”, existând însă și cazuri în care acestea variază în funcție de timpul expunerii la respectivul mesaj.

Efectul comunicării ideale implică totalitatea proceselor și a consecințelor generate de receptarea diverselor mesaje, aceste procese și consecințe neputând fi atribuite decât numai strict direct actului de comunicare implicit.

În domeniul comunicării, o atenție deosebită este acordată așa numitului „efect Maletzke”, conform căruia efectul mass-mediei se definește ca fiind multitudinea „modificarile semnalate la nivel individual ori social pe care reușesc să le producă mass-media, prin intermediul tipului lor specific de mesaje”.

Caracteristicile efectului mass-media sunt diverse, respectiv:

Individul asupra căruia este exercitat efectul – ținta

Natura efectivă a efectului

Intenționalitatea respectivului effect

Durata efectului

Numeroasele studii ce s-au realizat de-a lungul anilor în domeniul efectelor generate de mass-media au fost în marea lor majoritate de tip statistic, ele evidențiind în mod ideal efectele generate de diversele mesaje ale mass-mediei la nivel individual, dar și la nivelul grupului ori a unei părți din societate.

Pe lângă acestea, s-a avut în vedere și natura efectelor comunicării, respectiv:

Dacă mesajul acesteia a fost recepționat de către publicul țintă sau nu

Dacă efectul a fost unul de natură pur cognitivă ori un efect de ordin comportamental

Variația intervalului de timp scurs din momentul emisiei mesajului și momentul înregistrării unui potențial efect

Comunicarea poate avea asupra individului mai multe tipuri de efecte, cele mai relevante fiind:

Efectele pe termen scurt – efecte resimțite până la cel mult șase zile

Efectele pe termen mediu – se resimt în intervalul 7-30 zile

Efectele pe termen lung – sunt resimțite peste 30 de zile

De asemenea, mesajul comunicării poate avea efecte pe care respectivul emitent nu le-a anticipat sau chiar nu le-a intenționat. Astfel, s-a constatat că, pe lângă efectele intenționale, comunicarea implică și diverse efecte non-intenționale.

Astfel, în domeniul comunicării s-a impus și cercetarea privind modul de receptare al mesajelor transmise, aceasta având în vedere atât :

Cercetarea directă asupra acțiunii mediatice

O cercetare privind publicul receptor al mesajului

Cercetarea direct asupra acțiunii mediatice în procesul de comunicare are în vedere în principal raza acțiunii mediatice, respectiv procentul total al publicului inclus și vizat de un anume mesaj transmis. Prin cercetarea razei acțiunii mediatice se pot identifica o multitudine de informații pentru persoanele interesate, ea fiind des preferată mai ales în cadrul sectorului dedicate publicității.

Comunicarea mediatică își găsește locul într-un anumit context social, situație în care recepționarea mesajelor transmise nu poate fi privită drept un simplu fenomen de tip individual. De altfel, diversele opinii, atitudini și chiar concepții ale marii majorități sunt definite în esență de un anumit caracter social, în acest fel reușindu-se sugerarea așa numite „cultură de grup”.

În acest fel, comunicarea unui mesaj în cadrul unui grup ce este potrivnic conținutul acestuia, nu poate avea ca efect nici o modificare semnificativă a opiniilor, atitudinilor ori a concepțiilor. Singurul efect ce poate fi generat la nivel de grup este acela al schimbării atitudinii în raport cu emitentul.

1.2.1 Macroefecte mediatice

De-a lungul timpului, numeroșii specialiști în domeniu au reușit să contureze trei teorii care în acest moment predomină fenomenul cercetării macroefectelor mediatice, respectiv:

Teoria agendării

Teoria spiralei tăcerii

Teoria prăpastiei cognitive – cunoaștere diferențială

Teoria agendarii

Este bine cunoscut faptul că orice public se află sub impactul permanent al unui anumit flux mediatic. Și dacă până în jurul deceniului șapte al secolului trecut specialiștii aveau în vedere studierea efectelor pe termen scurt ale comunicării, respective efectele comportamentale și efectele atitudinale, în present se au în vedere efectele pe termen lung, respective efectele sociale.

Prin intermediul comunicării mediatice se reușește o sedimentare a problemelor sociale în centrul atenției publice, restul aspectelor considerate ca fiind lipsite de importanță nefiind incluse în mesaje adresate acesteia.

Așa se face faptul că în societatea contemporană mass media este cea care fixează, impune agenda publică, ea fiind cea care generează trenduri ascendente ori trenduri descendente (în funcție de împrejurări) atât în cazul persoanelor, cât și în cel al diverselor instituții.

Sistemul de selecție îi permite mass-mediei să desemneze constant prioritatea tuturor mesajelor aflate în central atenției pentru publicul larg, în funcție de acestea remarcându-se diverse efecte atât la nivelul comportamentelor, cât și la nivelul atitudinilor.

Astfel, în ciuda faptului că, cel puțin la nivel teoretic, mass-media nu ne impune un mod de abordare, un stil de gândire, la nivel practic aceasta reușește să ne impună diversele subiecte asupra cărora în mod involuntar vom reflecta.

Raporturile complexe dintre publicul larg și mass media generează și diverse variante de agendare, respectiv:

„Agenda mediatică” – ce vizează în principal precizarea evenimentelor, ca și stabilirea unei anumite ierarhii la nivelul interesului publicului larg

„Agenda publică” – reprezintă noțiune destul de complexă, ce implică opțiiuni și forme de manifestare multiple

Teoria agendării, conform căreia publicul larg acordă o importanță deosebită subiectelor aflate în central atenției mediatice, are în vedere atât agenda mediatică, cât și agenda publică.

Un exemplu în acest sens îl poate constitui celebrul fenomen F.N.I. din anii 90, când diversele informații ce au fost vehiculate în media privind fondurile deponenților au atras sute de mii de persoane la sediile respective instituții financiare.

Trebuie precizat faptul că relația dintre publicul larg și mass-media este una de tip cauzal, media selectându-și diverse aspect pe care le bifează în propria agendă, iar publicul larg urmându-i exemplul, după un anumit interval de timp.

Ulterior teoriei agendării, specialiltii au reușit să definească sensul larg al agendelor comunicării, respectiv:

O agendă personală sau agendă intrapersonală – include diverse subiecte și obiective ce sunt strict personale

O agendă interpersonală – include diverse obiective ce sunt importante în special în cazul contactelor sociale numeroase

O agendă a comunității – include numeroasele subiecte ce sunt considerate ca fiind de interes general

Teoria spiralei tăcerii

A fost elaborată în perioada anilor ‘70 de către o cercetătoare de origine germană, Noelle Neumann. Aceasta a luat în calcul dificultatea ce se semnalează în cazul identificării influenței mediatice, opinia public fiind cea care deseori îl obligă/ îi impune unei persoane să fie destul de reținută, să nu își exprime propriile opțiuni. În viziunea Noellei Neumann, persoanele au un astfel de comportament din cauza faptului că acordă o atenție deosebită opiniilor majorității.

Conform teoriei spiralei tăcerii, televiziunea este un canal de comunicare ce nu permite o selecție de tip individual. Astfel, publicul privește la televizor fără a-și pune diverse întrebări legate de subiectele prezentate. Cercetătoarea este de părere că în cazul urmăririi unei emisiuni TV, mecanismul de autoapărare al persoanei nu este activat, aceasta având un nivel destul de scăzut al gradului de selectivitate.

Psihologic vorbind, o persoană poate pune destul de greu la îndoială diverse aspecte recepționate direct, motiv pentru care televiziunea reușește să inducă publicului larg cel mai înalt nivel al manipulării.

În cazul în care consumul mediatic vizează zona presei scrise (indiferent de formele acesteia), gradul de selectivitate al persoanei crește instantaneu, selectivitatea fiind la îndemâna oricui, în acest fel reușindu-se trecerea cu ușurință de la un subiect la altul.

În general, marea majoritate a persoanelor au tendința de a se alinia unui anumit current de opinie, de a face parte dintr-un anumit grup, de a fi recunoscuți în cadrul acestuia. Acesta este motivul pentru care s-a identificat și fenomenul „conformismului de grup”, o persoană exprimându-și cu mai multă tărie o idée în situația în care consideră că aceasta este împărtășită de grupul din care face parte.

Prin intermediul teoriei spiralei tăcerii s-a reușit în timp studierea diverselor influențe deosebite pe care comunicarea prin mass-media le are la nivelul publicului larg, respectiv:

O anumită teamă de izolare poate genera refuzul exprimării directe a unor opinii considerate ca fiind minoritare

Mesajele mediatice ce vizează în general același tip de subiecte pot induce, la nivelul preocupărilor publicului larg, o anumită uniformizare

O izolare a opiniilor de tip minoritar poate favoriza procesul complex al integrării sociale

Teoria creșterii diferenței de cunoaștere

Teoria prăpastiei cognitive

CAPITOLUL 2. MASS MEDIA – INFLUENȚĂ. ROLURI. CAPACITATE DE MANIPULARE

Tot mai mulți sunt specialiștii care atrag atenția că folosirea noilor mijloace aferente mass-media fără discernământ poate genera diverse efecte asupra mentalității, a logicii, dar și a memoriei populației.

Și tot mulți sunt și cei care care susțin că mass-media dintr-un anumit stat se află în relație directă cu sistemul politic al acestuia, sistem ce are capacitatea de a determina marea majoritate a relațiilor ce se stabilesc între guvernul unui stat și media acesteia.

Iar primii care au reușit să evidențieze această dependență sunt considerați astăzi precursorii studiilor privind influența socială a mass-mediei. În cursul anului 1927, Harold D. Lasswell a reușit să publice un așa numit articol precursor (în versiunea cunoscutului Bernard Miege), considerat la vremea respectivă a fi un articol al propagandei politice.

Iar în anul 1948, același Harold D. Lasswell reușește să publice o „biblie” în domeniul studiului mass-mediei, The Communication of Ideas, în cadrul căreia reușește să definească într-un mod ideal acțiunea de comunicare, respectiv: „Se poate descrie convenabil o acțiune de comunicare răspunzând la următoarele întrebări:- Cine spune? Ce spune, prin ce canal, cui spune? Cu ce efect ?”.

În acest fel, studierea procesului complex al comunicării implică focalizarea asupra uneia dintre întrebările identificate de către autor, „specialistul lui cine? (comunicatorul) se aplică studiului factorilor care dau naștere comunicării și o dirijează. Această subdiviziune se numește analiza de reglare – „control analysis”.

Astfel, se consideră că specialiștii implicați în studierea diverselor canale de comunicare realizează de fapt o analiză a principalelor mijloace publice de informare, așa numita „media analysis”.

Autorul a reușit să definească cel mai bine și noțiunea analizei audienței, respectiv „audience analysis”, ce se realizează în momentul în care centrul de interes se constituie din diversele persoane ce sunt influențare de diversele mijloace de informare. Această definiție este ulterior contestată de cercetătorul Elihu Katz, opinia sa fiind împărtășită și de un lider important al Școlii Frankfurt, Theodor W. Adorno.

Elihu Katz susținea că schema lui Harold D. Lasswell este destul de periculoasă pentru percepția pe care o induce asupra mass-mediei, el apreciind că aceasta are tendința de a focaliza atenția doar asupra influenței mass-mediei asupra persoanei și nu și în sens invers, respectiv a influenței pe care o au personele în cadrul mediei.

În ciuda acestor contestări, teoria lui Harold D. Lasswell privind domeniul comunicării emergente a stat și continuă să stea la baza tuturor programelor de studiu, derulate de-a lungul timpului.

Alături de Paul Lazarsfeld și de Carl Hovland, Harold D. Lasswell reușește să pună bazele abordării de tip empiric-funcțional a diverselor mijloace de comunicare în masă, ulterior mulți fiind cei care au susținut că studiul mass-mediei reprezintă o așa numită „disciplină americană”.

Paul Lazarsfeld reușește să dea publicității în cursul anului 1940 lucrarea Radio and the Printed Page, ulterior el acordând o atenție deosebită studiului audienței reprezentate de mass-media, The People’s Choice. Lucrarea a devenit în timp celebră, ea reprezentând un prototip al anchetelor ce vizau diversele modificări de opinie și implicit formarea unor opinii la nivelul populației majoritare pe perioada derulării unei campanii electorale.

Ulterior, teoria lui Lasswell, Lazarsfeld și Hovland a fost preluată și dezvoltată de Charles Wright, de Robert Merton sau de Talcott Parsons, care au reușit, în urma cercetărilor realizate, să scoată în evidență fragilitatea caracteristică mass-mediei în fața unei autonomii manifestate de diverșii receptori.

De asemenea, s-a reușit sublinierea rolului deținut de mass-media în cadrul procesului complex de democratizare a culturii, studiile realizate având în vedere în special numeroasele cerințe ale consumatorilor.

Iar în anul 1955, Elihu Katz reușeste să infirme diversele teorii legate de influențele deosebite manifestate de mass media, elaborând celebra teorie a glonțului magic sau teoria acului hipodermic. Elihu Katz vine chiar cu propuneri în domeniul influenței mass-mediei (two steps flow of communication) el încercând să asocieze comunicarea de masă cu comunicarea de tip interpersonal.

Indiferent de teoriile luate în calcul de-a lungul anilor de diverși specialiști, mass-media a avut și continuă să aibă o influență deosebită la nivelul maselor, manipularea fiind, cu siguranță, cel mai nociv dintre efecte.

De regulă, prin manipulare, mass-media urmărește să obțină reacții inconștiente, să ne inducă falsa impresie că știm și înțelegem tot, iar adevărul absolut este cel pe care îl percepem noi. Manipularea, dar și dezinformarea sunt ușor de realizat în televiziune, unde jurnaliști cu experiență știu care este importanța argumentelor modificate sau chiar ușor falsificate, dar și ce influență au asupra telespectatorilor adevărurile parțial aranjate, trunchiate, aranjate în secvențe false ori combinate cu mesaje de impact.

Și cel mai ușor se poate manipula în cadrul unui jurnal de știri, tocmai pentru că știrile par la prima vedere obiective, fără a lăsa loc interpretărilor. Un telespectator va fi cu atât mai interesat de o știre, de conținutul acesteia, cu cât va avea impresia că aceasta este redactată exact pe înțelesul său.

Cel mai puternic mediu de informare, dar și de manipularea maselor din cadrul mass-mediei, este televiziunea, aceasta nereușind să aibă o asemenea influență în absența imaginilor, prin care se pot modela cu destul de multă ușurință convingerile, deciziile, atitudinile și reacțiile. Puțini sunt cei care știu cu adevărat care este impactul pe care televiziunea îl are asupra telespectatorilor săi, ori cât de nocive sunt unele programe pe care le preferăm.

Despre impactul pe care mass-media îl are asupra publicului larg s-au spus și s-au scris multe, sociologul Harold Lasswell reușind să facă numeroase studii, în urma cărora a concluzionat că televiziunea are mai multe roluri:

Supraveghează – totul și pe aproape oricine, având grijă să ne informeze ori de câte ori apar informații demne de interesul public

Interpretează – își asumă menirea de analist, studiind evenimente, întâmplări, fapte, analizând efectele acestora și făcând presupuneri

Transmite – ne oferă un volum infinit de informații, menite să ne safisfacă toate gusturile, necesitățile și dorințele

STUDIU DE CAZ

În cadrul STUDIULUI DE CAZ al lucrării denumite „Mass-media și viața politică” se va realiza o analiză de tip cantitativ, ca și o analiză de tip calitativ a știrilor politice ce au fost publicate în cadrul ediției online a cotidianului Evenimentul Zilei, în perioada 7.03.2016-13.03.2016, cu prezentarea concluziilor aferente.

În prima zi inclusă în intervalul de studiu, în ediția online a cotidianului amintit au fost publicate un număr de 23 știri politice, câteva dintre acestea nefiind incluse în categoria „Politică” a meniului paginii web, ci în cadrul altor rubrici, ce vor fi menționate pe parcursul realizării analizei.

Știrile politice apărute în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei în această zi au următorul titlu:

„Marian Vanghelie trage sfori să-i confiște lui Dragnea o parte din partid, pozând în Bătăușul-salvator”

„Președintele Iohannis în VIZITĂ la Biserica Sfântului Mormânt; PATRIARHUL Theophilos al III-lea: "Klaus Iohannis este un FĂCĂTOR de PACE”

„De ce iubește Traian Băsescu femeile”

„ALINA GORGHIU, declarație INCREDIBILĂ despre social-democrați. VEZI de ce crede liderul liberal că PSD nu și-a anunțat candidații pentru Primăria BUCUREȘTIULUI”

„Update PSRO Constanța a dispărut, înghițit de Mișcarea Populară:”Nu vrem să ne transformăm într-un mic USL”. Secretar executiv PSRO Constanța–“Partidul rezistă, au plecat în nume personal”

„Klaus Iohannis și soția sa au vizitat Sfântul Mormânt”

„Traian Băsescu: Sunt două femei puternice în România. Laura Codruța Koveși și Elena Udrea”

„Traian Băsescu spune….”De ce iubim femeile?”. În această seară, la TVR 1, fostul președinte face mărturisiri”

„Onțanu aruncă în aer protocolul cu PSD: UNPR ar putea vota alegerea primarilor în două tururi, există o anumită neîncredere în PSD!”

„Cătălin Predoiu: Nu exclud o alianță cu partidul lui Traian Băsescu și cu nici un alt partid”

„Dragnea: PSD nu vede niciun motiv ca în 2016 deficitul bugetar al României să depășească 3%”

„PNL a validat candidații la sectoare”

„UNPR își va alege președintele pe 26 martie”

„Liviu Dragnea, despre cazul Rizea: "Poziția PSD este aceeași"

„Tăriceanu: Participarea premierului la reuniunea Consiliului European se face cu încălcarea legii”

„Ce a făcut Klaus Iohannis în prima zi a vizitei în Israel”

„SURSE: PSD a găsit un vinovat pentru că legea lui Dragnea nu a fost aprobată de Camera Deputaților”

„Iohannis: Înțelegem asigurarea securității Israelului ca un subiect axiomatic, pentru care nu există compromisuri”

„PNL a finalizat sondajele din sectoare, dar amână desemnarea candidaților”

„După Președintele jucător avem acum un Președinte spectator! Unul care a intrat la spectacol fără bilet!”

„Unitatea UNPR atârnă de un fir de ață”

„ACUZAȚII din interiorul UNPR: Oprea a căzut ca să îl SALVEZE pe Ponta. A refuzat să îl lase să își rezolve singur problemele”

„Dragnea, arbitru în scandalul din PSD sector 5”

După cum se remarcă din graficul de mai jos, în data de 7 martie 2016, în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei au fost publicate 23 de știri politice, cele mai multe dintre acestea având ca subiect partidul majoritar, PSD, locul secund fiind ocupat la egalitate de PNL și UNPR, cu câte patru știri fiecare.

Dintre personalitățile politice menționate în cadrul știrilor politice publicate în ziua anterior menționată, se remarcă președintele României, Klaus Iohannis și Liviu Dragnea (fiecare fiind subiect în cadrul a cinci știri), urmați de fostul președinte al statului, Traian Băsescu (căruia i-au fost dedicate nu mai puțin de trei știri, toate având același subiect și aproximativ același conținut).

Se remarcă și știrea denigratoare la adresa lui Marian Vanghelie, fost lider PSD, știrea dedicată copreședintelui PNL, Alina Gorghiu, fiind una imparțială pentru politician, cu trimitere subtilă la principalul contra-candidat, Liviu Dragnea.

În cea de-a doua zi înclusă în intervalul de studiu al prezentei lucrări, respectiv 8 martie 2016, pe platforma cotidianului Evenimentul zilei au apărut următoarele știri politice:

„Zgonea, forțat de Dragnea să-i ia capul secretarului general al Camerei”

„Alina Gorghiu: "Cine nu va vota PNL va favoriza câștigarea Capitalei și a sectoarelor de către PSD. E o bătălie în doi"

„Mesaj de 8 Martie al președintelui Klaus Iohannis”

„Ponta, MESAJ dur pe Facebook: Acum toți CLOVNII sunt ocupați cu alte lucruri. Măcar Alinuța să îmi ceară DEMISIA”

„Senatorul Ioan Iovescu și-a anunțat intenția de a candida la președinția UNPR”

„Tăriceanu: Îl invit pe premier să explice Senatului prezența la Consiliu. Cioloș: Nu a fost un Consiliu”

„Gorghiu: Guvernul a răspuns la plângerea prealabilă a PNL privind alegerea primarilor într-un singur tur”

„CINE îi ia locul lui Rizea în lupta pentru Primăria Sectorului 5: Dumitru Chriță, un apropiat al lui Vanghelie sau Ninel Peia”

„Eugen Teodorovici se autopropune la Primăria Capitalei!”

„SURSE: Valeriu Steriu ar urma să-și depună candidatura la șefia UNPR. Care sunt șansele lui de câștig”

După cum se poate sesiza cu ușurință, în data de 8 martie, numărul știrilor politice a fost cu mult mai redus față de cel din ziua precedentă, respectiv numai 10, comparativ cu 23 de știri politice postate în data de 7 martie în ediția online a cotidianului Evenimentului zilei.

În ceea ce privesc subiectele acestor știri politice, ele au fost conform graficului :

Se remarcă cu destul de multă ușurință că PSD continuă să se mențină în topul știrilor politice ce includ informații diverse ce privesc partidul, ca și liderul acestuia, Liviu Dragnea, care își menține poziția din ziua precentă, respectiv locul I.

Și copreședintele PNL, Alina Gorghiu, ocupă un loc mai important în topul știrilor politice publicate în ediția online a cotidianului EVZ (de această dată la egalitate cu Liviu Dragnea), aspect datorat unei postări a politicianului pe contul personal de Facebook.

La „egalitate” se poziționează în data de 8 martie, în cadrul știrilor politice, atât PNL, cât și UNPR (câte două știri fiecare), în „peisaj” fiind remarcați pentru prima oară atât foștii premieri (ex-liderul PSD – Victor Ponta, respectiv ex-liderul PNL – Călin Popescu Tăriceanu) cât și actualul premier tehnocrat, Dacian Cioloș.

În cea de-a treia zi inclusă în analiza prezentului STUDIU DE CAZ al lucrării „Mass-media și viața politică” au fost publicate în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei, următoarele 16 știri politice:

„Cioloș, întâlnire cu Stoltenberg”

„Carmen și Klaus Iohannis, la Mormântul Sfânt”

„Cioloș, CADOU inedit pentru președintele Consiliului European: Să ne mai descrețim frunțile”

„Fostul Ministru al Educației către deputatul PSD Ninel Peia: E.coli este o bacterie, nu virus, idiotule!”

„Dacian CIOLOȘ: „Nu trebuie să ne milogim, atunci când ne susținem punctul de vedere". Premierul vizitează Olanda, țară care s-a opus vehement aderării României la Spațiul Schegen”

„Gorghiu, despre insolvența televiziunii publice: "Nu excludem varianta insolvenței. PNL consideră situația de la TVR o prioritate”

„BPN al PNL a validat candidații la primăriile sectoarelor bucureștene”

„Președintele Iohannis s-a interesat de starea românului rănit în Tel Aviv”

„Cristian Rizea poate fi REȚINUT, dar NU ARESTAT. El a cerut colegilor PARLAMENTARI să-l PROTEJEZE de procurorii DNA și a avut SUCCES. "Cereți SONDAJELE PNL și veți înțelege de ce mi se întâmpla asta”

„DECLARAȚIE ȘOCANTĂ de la un lider al UNPR: "PLECAREA deputaților la alte partide ne creează un DEFICIT de imagine”

„Klaus Iohannis, despre starea românului rănit în atentatul de la Tel Aviv: "Se simte relativ bine, este stabil”

„DECLARAȚIE încurajatoare a lui DACIAN CIOLOȘ: "România este CAPABILĂ să-și asume lupta împotriva CORUPȚEI, fără să fie monitorizată din EXTERIOR”

„Dragnea: Candidatura lui Vanghelie ar încurca pe toată lumea”

„Traian Băsescu: Intervenția CCR pe interceptări era necesară”

„Băsescu A EXPLICAT de ce CREDE CĂ DECIZIA CCR în ceea ce privește noul Cod de Procedură “ERA NECESARĂ”

„VASILE BLAGA, anunț IMPORTANT: ”În 10 zile vom anunța CANDIDATUL pentru Primăria Sectorului 6 din București”

Reprezentarea grafică a știrilor este conform graficului :

După cum se remarcă, în cea de-a treia zi inclusă în cadrul acestei analize, PSD nu mai deține primul loc în topul știrilor politice, la fel ca și liderul său, Liviu Dragnea.

Locul PSD-ului este luat de PNL, care a reușit să îl devanseze semnificativ (cu un număr dublu de știri politice alocate), pe primul loc în topul politicienilor poziționându-se primul ministru Dacian Cioloș, cu o prezență în cadrul a patru știri.

Locul al doilea este ocupat de președintele Klaus Iohannis (trei știri politice), urmat de fostul șef de stat, Traian Băsescu, care a fost prezentat în cadrul a două știri, ambele având același subiect, conform obiceiului semnalat în cazul său.

În această zi se remarcă pentru prima oară și prezența în cadrul știrilor politice publicate pe pagina web a cotidianului online Evenimentul zilei a fostului lider PDL, Vasile Blaga, acesta poziționându-se la egalitate cu actuala sa colegă de președinție, Alina Gorghiu, dar și cu fostul său co-aliat, pesedistul Liviu Dragnea.

În cadrul zilei de joi, 10 martie 2016, pe pagina online a cotidianului Evenimentul zilei au fost publicate următoarele nouă știri politice:

„Dosarele Oprescu, Vanghelie, Chiliman sau Hrebenciuc, aruncate în aer de decizia CCR”

„Interviu INCENDIAR cu Traian Băsescu la Chișinău. DEZVĂLUIRI despre Mareșalul Antonescu, BISERICA Ortodoxă, PUTIN și rușii, Roșca, Voronin și UNIREA Basarabiei cu Țara-mamă”

„Cristian Rizea, la ieșirea de la DNA: „Nu cred că sunt un pericol pentru ordinea publică”

„Klaus Iohannis a acceptat să ia cina cu medicul lui Netanyahu”

„Traian Băsescu consideră decizia CCR ca fiind "absolut corectă". Fostul șef de stat, despre cererile DNA și DIICOT privind suplimentarea resurselor: "I-aș da afară pe toți cei care au cerut aparatură și bani în plus”

„Blaga, despre o negociere cu UNPR: După ce își alege conducerea analizăm. Au destui oameni foarte valoroși, ca Steriu”

„Ambasada SUA reacționează după ce deputații l-au SALVAT pe Cristian Rizea de la AREST preventiv: Imunitatea NU trebuie folosită ABUZIV”

„Cum a SCĂPAT Cristian Rizea de AREST printr-o DIVERSIUNE. Deputatul social-democrat, către colegii din Parlament: "Decideți voi dacă fiul meu va avea o familie". Șefa ANPDCA: "Adopția a fost FINALIZATĂ în 2014”

„Președintele Klaus Iohannis A PRIMIT O ATENȚIONARE din partea Alianței Libere Europene. Totul are legătură cu problema minorităților”.

Așa cum se remarcă, numărul știrilor politice în cea de-a doua jumătate a săptămânii este redus considerabil comparativ cu prima zi de analiză (un număr de 23 de știri), cele mai multe dintre acestea fiindu-i alocate fostului șef de stat, Traian Băsescu.

De asemenea, PSD nu mai are o reprezentare atât de mare în cadrul informațiilor politice, el fiind la egalitate cu UNPR. De remarcat că în această zi, nici PNL, nici copreședintele acestuia, Alina Gorgiu nu reprezintă subiectul al știrilor politice ale EVZ.

Colegul de partid al Alinei Gorghiu, Vasile Blaga, apare din nou menționat, ca urmare a unei afirmații făcute la adresa UNPR.

În ziua de vineri, 11 martie 2016, în ediția online a cotidianului ce face obiectul de analiză al prezentului STUDIU DE CAZ s-a remarcat creșterea deosebită a numărului știrilor politice, mare parte dintre acestea avându-l în centrul atenției pe fostul șef de stat, Traian Băsescu.

Astfel, au fost date publicității în mediul online următoarele știri politice:

„Traian Băsescu, atac dur la adresa Monicăi Macovei: "A rămas un procuror COMUNIST”

„Traian Băsescu: "Mă impresionează neplăcut transformarea doamnei Kovesi într-un om pasionat de interviuri”

„Iohannis vrea să ne implicăm în reconstrucția instituțiilor palestiniene”

„Cioloș reacționează la decizia CCR privind interzicerea interceptărilor de către SRI: S-a creat un VID legislativ”

„Traian BĂSESCU despre KOVESI: Mă impresionează NEPLĂCUT transformarea doamnei Kovesi”

„Traian Băsescu, PROPUNERE după decizia CCR: Să se facă o ENTITATE independentă condusă de JUDECĂTORI și PROCURORI numiți de CSM, care să aprobe mandatele de interceptare. ASTA aș cere dacă aș fi președinte”

„Traian Băsescu și MESAJUL CLAR pentru conducerea SRI: „Acum ESTE MOMENTUL ca România să ia o DECIZIE extrem de IMPORTANTĂ”

„Andreea Paul, pe lista de rezerve a PNL pentru primăria sectorului 6 – surse Mediafax”

„Klaus Iohannis a convocat CSAT-ul astăzi la ora 19:00, după decizia Curții Constituționale privind interzicerea INTERCEPTĂRILOR de către SRI”

„Klaus Iohannis și prima doamnă și-au încheiat vizita oficială în Israel cu o zi la plajă în Tel Aviv”

„Iohannis, declarații după ședința CSAT: "GUVERNUL va adopta o Ordonanță de Urgență în problema INTERCEPTĂRILOR”

„Cioloș, legat de declarația lui Kovesi pe MCV: Trebuie să învățăm să trăim responsabil și fără proptele externe”

„Ludovic Orban: „Sunt independent de orice gașcă, cooperativă, mafie!” | INTERVIU”

„Traian Băsescu și-a lansat candidații MP la Constanța. “Eu nu am niciun obiectiv politic, nu candidez”

„TRAIAN BĂSESCU nu vrea ca ROMÂNIA să fie INVADATĂ de ISLAMIȘTI: Nu ne-am mai putea întoarce de la o ASTFEL de CULTURĂ”

Se remarcă numărul impresionant al știrilor în care apare menționat fostul președinte, Traian Băsescu, acesta atacându-le dur atât pe fosta sa colegă de partid, ex-ministrul Monica Macovei, cât și pe fosta sa „protejată”, fostul procuror general (numită chiar de Traian Băsescu), Laura Codruța Koveși.

Pe parcursul unei singure zile, Traian Băsescu o critică în două rânduri pe Laura Codruța Koveși (pe același subiect, respectiv prezența magistratului în cadrul unor interviuri televizate), pe parlamentarul european Monica Macovei, dă sfaturi SRI, dar și actualului președinte (ca urmare a unei decizii a CCR), își lansează în orașul natal candidații propriului partid și reușește să își exprime și dezacordul legat de o posibilă invadare a țării noastre de cetățeni islamiști.

Această prezență în mediul online a cotidianului Evenimentul zilei a lui Traian Băsescu nu reprezintă un element de noutate pentru cunoscătorii din domeniu, știută fiind „slăbiciunea” pe care o manifestă toți jurnaliștii EVZ, în frunte cu echipa managerială, în fața fostului președinte, mai ales în condițiile în care până nu cu mult timp în urmă ziarul îi aparținuse apropiatei sale, Elena Udrea.

Trebuie remarcat faptul că în cursul zilei de vineri, nici un partid politic nu apare menționat în cadrul știrilor politice incluse în ediția online a cotidianului sus-amintit.

În penultima zi inclusă în intervalul de analiză, respectiv în cadrul zilei de sămbătă, 12 martie, pe pagina web a cotidianului Evenimentul zilei au fost postate numai trei știri politice (în raport cu ziua de luni, când s-au înregistrat 23 de știri), respectiv:

„Rareș Mănescu, atac dur la adresa lui Blaga: Cei care promovează ideea unui blat cu PSD doresc un PNL slab. E momentul să trimitem aceste zvonuri la coșul de gunoi”

„Barosso, Traian Băsescu și Monica Macovei au fost ATACAȚI DUR de Adrian Năstase: “Freedom fighter” și “FOSTUL PROCUROR COMUNIST”

„Klaus Iohannis a cerut autorităților malaysiene SALVAREA vieții lui Ionuț Gologan, tânărul CONDAMNAT la MOARTE pentru trafic de droguri”

În ultima zi a săptămânii, respectiv duminică, 13 martie 2016, în ediția online a Evenimentului zilei au apărut șase știri politice, ale căror titluri au fost:

„Elena Udrea a nășit copilul deputatului Adrian Gurzău, de la MP. Fostul președinte Traian Băsescu a participat la botez: ”Mai trecea un pic și îi creștea mustață”

„Președintele IOHANNIS a devenit ȚINTA glumelor pe Internet | VIDEO”

„Traian Băsescu CRITICĂ Ordonanța de Urgență privind interceptările: "Toți vor să dobândească PUTEREA dată de DREPTUL de SUPRAVEGHERE tehnică"

„Daniel Constantin: În cele mai multe județe, ALDE merge singură la locale”

„Vasile Dîncu: "Atunci când miniștrii se numesc, nu sunt întrebați de DOCTORAT. Petre Tobă este un om deosebit de COMPETENT”

„Traian Băsescu: "Oare este constituțională OUG cu privire la partajarea utilizării Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor?"

Reprezentarea grafică aferentă știrilor politice postate în ultima zi a săptămânii 7-13 martie 2016 este următoarea:

Se poate de asemenea remarca cu ușurință diferența considerabilă numărul știrilor politice în care este menționat fostul președinte al statului, Traian Băsescu și restul politicienilor, raportul fiind în toate situațiile de 3/1.

Pentru prima oară în săptămâna vizată se semnalează prezența unei știri ce o include pe fostul ministru, Elena Udrea (care a deținut și cotidianul Evenimentul zilei), aceasta nefiind însă inclusă în sfera politicii, ci mai degrabă în cea a cancan-ului.

De asemenea, nici un partid politic nu reprezintă subiect de știre politică în ediția online a EVZ, tot pentru prima oară fiind menționat în cadrul unei știri politice și numele fostului protejat al liderului PC, Dan Voiculescu, respectiv Daniel Constantin.

Fostul lider PSD, Marian Vanghelie, care s-a aflat în ultima vreme în centrul unor scandaluri (cu D.N.A., dar și cu reporterii unor tabloide) este catalogat incă din titlul, de către autoarea Simona Ionescu, în cadrul rubricii „Opinii Evz”, în „Bătăușul-salvator”:

Sursă captură – http://www.evz.ro/marian-vanghelie-trage-sfori-sa-i-confiste-lui-dragnea-o-parte-din-partid-pozand-in-batausul-salvator.html

Autoarea le oferă cititorilor săi diverse „caracterizări” ale personajului principal, Marian Vanghelie, acesta fiind numit „șmecheraș de Rahova”, „inculpatul Vanghelie”, „bătăuș la toate categoriile”, care este „dispus să se lupte cu adversari din toate partidele, cu procurori, cu jurnaliști, dar mai ales să-l radă pe Liviu Dragnea, lăsându-l cu un PSD fărâmițat”.

Simona Ionescu a încercat să facă în cadrul materialului său o analiză a unei prestații televizate la care a fost invitat fostul lider PSD (emisiunea jurnalistului Victor Ciutacu, televiziunea RTV), autoarea încercând o ironie fină „am crezut că Marian Vanghelie se va detona… Aș! Șmecherașul din Rahova, care nu știa să conjuge verbul ”a fi” cu ani în urmă, evoluat însă până la stadiul unui discurs acceptabil, venise la tv să arunce în aer PSD. PSD-ul lui Dragnea”.

După ce a făcut o trecere în revistă a prestației avute de politician pe micul ecran, prezentând pe scurt câteva dintre declarațiile lui Vanghelie, Simona Ionescu concluzionează că Vanghelie se pregătește „să revină în forță pe scena politică”, ceea ce ar însemna „începutul destructurării a ceea ce a mai rămas din PSD”.

Mai mult, Ionescu, al cărui material a fost vizualizat de 2800 de persoane (cu trei comentarii) este de părere că Marian Vanghelie se pregătește ca după alegerile locale să coopteze de partea sa o parte dintre foștii săi colegi de partid.

„De ce iubește Traian Băsescu femeile” își intitulează jurnalista Carmen Vintilă materialul, în care face un mini-rezumat al declarațiilor fostului președinte al României, Traian Băsescu, prezentat cu o seară mai devreme în cadrul unei emisiuni de la TVR:

Sursă captură – http://www.evz.ro/de-ce-iubeste-traian-basescu-femeile.html

În cadrul articolului, autoarea încearcă să scoată în evidență latura casnică a fostului președinte, în ciuda faptului că marea majoritate a știrilor apărute de-a lungul anilor îl prezentau într-o cu totul altă lumină pe Traian Băsescu:  „Cardul nu e la mine. E la soție, acasă. Asta nu înseamnă că sunt tipul de bărbat care umblă fără niciun ban în buzunar. Responsabilitatea majoră a casei e a soției”. De asemenea, autoarea Carmen Vintilă a ținut să evidențieze părerile fostului șef de stat despre femei: „Ce putere de sacrificiu au femeile! Nu știu dacă bărbații sunt capabili de asta…Marea problemă a femeilor este că, deși sunt susținute de bărbați, nu se susțin ele între ele”.

Finalul rezumatului realizat de Carmen Vintilă include de asemenea părerea lui Traian Băsescu despre femei: „Sunt două femei puternice în România. Laura Codruța Kovesi este puternică. Este șefă de instituție și asta te face puternic. Și Elena Udrea este puternică. Suportă presiunea instituției și rămâne demnă”.

Urmând exemplul tabloidelor, și ediția online a cotidianului Evenimentul zilei formulează un titlu adecvat, dedicat unei știri ce o are în centrul atenției pe co-președintele PNL, Alina Gorghiu: „ALINA GORGHIU, declarație INCREDIBILĂ despre social-democrați. VEZI de ce crede liderul liberal că PSD nu și-a anunțat candidații pentru Primăria BUCUREȘTIULUI”.

Autorul articolului, Matei Năstase, redă declarațiile liderului penelist cu privire la întârzierea foștilor colegi de alianță în a-și desemna candidații la alegerile derulate pentru primăria generală a Capitalei, în cadrul acestora fiind strecurată și o referire directă la fostul coleg de alianță, liderul PSD, Liviu Dragnea: „Eu m-aș simți jignită în locul domnului Dragnea dacă trei foști miniștri — pe care partidul meu i-a susținut într-un cabinet și le-a dat girul și i-a purtat pe brațe într-o funcție de demnitate publică — mi-ar spune ''nu'' cu atâta seninătate și nu s-ar angaja într-o competiție (…) în care partidul are nevoie de ei”. Articolul, destul de limitat în resurse, se încheie brusc, cu un rezumat al opininiei liderului PNL privind nominalizarea tardivă a candidaților la alegerile locale.

Demn de semnalat este faptul că într-o singură zi, respectiv ziua de 7 martie 2016, în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei, au fost postate două știri aproximativ identice, fiind modificat numai titlul și modul de abordare al autorilor.

Astfel, după articolul anterior prezentat, ce îl avea în centrul atenției pe fostul președinte al României, Traian Băsescu, articol în care erau prezentate câteva declarații ale acestuia la TVR (accentul jurnalistei fiind pus pe părerea politicianului despre femei), apare și un articol semnat de Răzvan Gheorghe, ce tratează subiectele menționate deja de colega sa, dar care are titlul modificat, accentul fiind pus pe „femeile puternice” ale României, respectiv:

Sursă captură – http://www.evz.ro/traian-basescu-la-tvr.html#

În privința conținutului acestui al doilea articol dedicat lui Traian Băsescu, acesta este mult mai consistent, autorul preferând să enumere punctual declarațiile date la TVR 1 de fostul președinte, cu precădere pe tema „femei”, cele mai relevante fiind bolduite, cu precizarea că exact acestea apar incluse și în cadrul articolului anterior ce îl are în centrul atenției tot pe Traian Băsescu.

Spre deosebire de colega sa, Carmen Vintilă, care a prezentat doar declarațiile lui Băsescu despre femei, jurnalistul EVZ Răzvan Gheorghe, strecoară la finalul articolului o declarație-atac la adresa fostului politician și amic al lui Traian Băsescu:

Sursă captură – http://www.evz.ro/traian-basescu-la-tvr.html#

Iar ca o dovadă a gradului de „profesionalism” și de imparțialitate de care se pare că dau dovadă unii jurnaliști ai paginii web http://www.evz.ro, este cea de-a treia știre postată în aceeași zi, care îl are în centrul atenției tot pe Traian Băsescu, subiectul fiind același, respectiv „femeile” și prezența fostul președinte al României de la TVR:

Sursă captură – http://www.evz.ro/traian-basescu-spune-de-ce-iubim-femeile-in-aceasta-seara-la-tvr-1-fostul-presedinte-face-marturisiri.html

Spre deosebire de restul celor două articole, în cadrul acestui articol se face numai o trimitere la interviul dat de fostul președinte la TVR 1, autoarea Dana Alexandrescu menționând că Traian Băsescu a luat parte la „ediția specială a celebrei ediții „Emisiunea de luni” moderată de Mircea Radu.

„Cătălin Predoiu: Nu exclud o alianță cu partidul lui Traian Băsescu și cu nici un alt partid” – este titlul știrii semnate de Andreea Udrea și în care sunt prezentate două declarații scurte ale liderului PNL, preluate de la agenția de știri Mediafax, în cadrul cărora se face referire la o potențială alianță în cursa pentru câștigarea alegerilor locale pentru Primăria Generală a Bucureștiului atât cu partidul fostului șef de stat, Traian Băsescu, ca și cu fostul ministru al Justiției, europarlamentarul Monica Macovei.

În opinia lui Predoiu, și el fost ministru al Justiției, potențiala alianță a forțelor de dreapta reprezintă „o dovadă de generozitate politică să întinzi mâna către toate forțele de centru dreapta și să discuți pentru a găsi cea mai bună soluție”, politicianul recunoscând că „la aceste alegeri locale, în mod particular în București ne aflăm în situația în care ne-am aflat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, situația în care cerem cetățenilor un vot util pentru a învinge PSD”.

În cadrul știrii semnate de jurnalista Carmen Vintilă, se remarcă un titlu incitant, ce poate determina numeroase vizualizări din partea cititorilor:

Sursă captură – http://www.evz.ro/surse-psd-a-gasit-un-vinovat-pentru-ca-legea-lui-dragnea-nu-a-fost-aprobata-de-camera-deputatilor.html

Cu toate acestea, conținutului știrii, care este lipsită de informații de impact pentru publicul larg, nu urmează deloc linia impusă de titlul acesteia, autoarea acesteia neprezentând „vinovatul” despre care face vorbire în titlu, ci rezumându-se să menționeze că „Liviu Dragnea i-ar fi cerut lui Valeriu Zgonea să găsească un responsabil pentru fatul că în ziua respectivă sistemul de vot nu a funcționat și Legea anti-defăimare nu a trecut” (n.a. greșeala din text îi aparține jurnalistei Carmen Vintilă).

Demn de remarcat este faptul că în aceeași zi în care copreședintele liberal Alina Gorghiu face referire în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei la modul greoi cu care principalul partid contracandidat, PSD, înțelege să își desemneze candidații pentru alegerile locale pentru Primăria Capitalei, pe aceeași platformă este publicată și știrea care ne anunță:

Sursa capturii – http://www.evz.ro/pnl-a-finalizat-sondajele-din-sectoare-dar-amana-desemnarea-candidatilor.html

Pe cât de interesantă ar putea părea știrea, prin prisma titulul ales, pe atât de „seacă” și extrem de redusă este informația oferită publicului larg de către autoarea Andreea Udrea, pe care o redăm în integralitate: ”„Evenimentul zilei“ vă prezintă cele mai importante rezultate din sondajul de opinie, efectuat în Capitală de Biroul de Cercetări Sociale”.

Într-un mod asemănător înțelege să prezinte o altă știre politică și jurnalistul Răzvan Gheorghe, care alege un tilul de impact:

Sursă captură – http://www.evz.ro/unitatea-unpr-atarna-de-un-fir-de-ata.html

Pe cât de incitant este titlul pentru amatorii de politică online, pe atât de sărac este conținutul știrii, care începe prin a ne informa că respectivul cotidian ne „prezintă culisele scandalului iscat de retragerea lui Gabriel Oprea din fruntea partidului”. Culise din care aflăm că demisia liderului UNPR, Gabriel Oprea, „a turnat, din plin, gaz pe focul neînțelegerilor interne”, aceasta iscând „numeroase semne de întrebare privitoare la viitorul colaborării cu PSD și ALDE”.

Știrea se încheie sec, cu cea de-a treia frază a jurnalistului: „Liderii UNPR încearcă astăzi, în cadrul BPN și CExN al partidului (ședințe organizate succesiv, la Palatul Parlamentului), să identifice o alternativă viabilă pentru conducerea formațiunii”.

Jurnalista EVZ Alexandra Iancu semnează știrea privindu-l pe fostul liderul UNPR, Gabriel Oprea, respectiv demisia acestuia:

Sursă captură – http://www.evz.ro/acuzatii-din-interiorul-unpr-oprea-a-cazut-ca-sa-il-salveze-pe-ponta-a-refuzat-sa-il-lase-sa-isi-rezolve-singur-problemele.html

Știrea, ce este preluată de autoare de pe pagina web timpolis.ro, are la bază declarațiile făcute de deputatul UNPR Timiș, Ion Răducanu, care susține că liderul Oprea a fost îndepărtat din centrul vieții politice de sistemul politic actual, în cadrul căruia alianții politici UNPR joacă „la cacealma”. De asemenea, în declarația sa, parlamentarul face voalat un șantaj ce vizează procedura alegerii primarilor în două tururi, el catalogându-l pe politicianul Gabriel Oprea (aflat deseori în centrul atenției multor subiecte scandaloase) ca fiind un om „cu onoare și demnitate”.

Interesantă este abordarea deputatului de Timiș, care susține că „nava cu care călătorește UNPR de șase ani să intre în derivă din cauză că nu mai are comandant. Se zice că nimeni nu e de neînlocuit, însă președintele fondator al UNPR, Gabriel Oprea, va fi greu de înlocuit! A pus mai presus de orice interesele naționale și a fost un ministru eficient și atent la nevoile celor pe care i-a reprezentat! A asigurat stabilitatea țării și a Guvernelor din care a făcut parte. A contribuit la consolidarea sistemului de apărare și securitate națională. De aceea, succesorii săi vor avea o sarcină dificilă – vor trebui să combată celebrele cuvinte brâncușiene „sub umbra unui stejar nu crește decât iarba!”. Un discurs demn de perioada de tristă-amintire, încheiată în Decembrie 1989.

În ceea ce privește demisia politicianului Gabriel Oprea, aceasta este, prin prisma deputatului Ion Răducanu, „pentru a ajuta partidul”, parlamentarul acuzând sistemul politic că ar fi încercat să-l convingă pe liderul UNPR să renunțe la sprijinul pe care îl acorda lui Victor Ponta: „A refuzat și, iată, unde a ajuns! Constrâns de circumstanțe greu de perceput, a părăsit prima scenă politică (sper că pentru scurt timp)”.

În data de 8 martie 2016, în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei este publicată știrea ce are drept titlu:

Sursă captură – http://www.evz.ro/zgonea-fortat-de-dragnea-sa-i-ia-capul-secretarului-general-al-camerei.html

Conținutul acesteia este însă, așa cum ne-au obișnuit jurnaliștii cotidianului citat, departe de a urma titlul, informațiile menționate de Carmen Vintilă fiind vagi și sărace în surse credibile: „Dragnea i-ar fi cerut lui Zgonea să găsească responsabilul. Astfel, săptămâna aceasta în ședința conducerii Camerei problema va fi rediscutată, iar PSD ia în calcul demiterea secretarului general al Camerei Adrian Panciu…Situația lui Zgonea este una dificilă, Panciu fiind un apropiat al acestuia”.

O altă știre politică o are în centrul subiectului pe Alina Gorghiu, copreședintele PNL:

Sursă captură – http://www.evz.ro/alina-gorghiu-despre-candidatii-pnl-la-sectoare-un-partid-serios-vine-cu-oferta-electorala-din-timp-e-o-echipa-foarte-buna.html

Știrea, care face rezumatul prestației politicianului în cadrul unei emisiuni de televiziune (Prime Time News, de la Realitatea TV), obicei des remarcat la jurnaliștii EVZ, prezintă opinia copreședintelui Alina Gorghiu la adresa candidaților la primăriile de sector din Capitală, aceștia fiind „aleși pe sprânceană”.

De asemenea, în conținutul știrii se continuă atacul la adresa PSD din ziua precedentă (relatat în cadrul acestei analize) cu privire la modul greoi de desemnarea candidaților pentru alegerile locale: “Un partid serios vine cu oferta electorală din timp. Am putut veni și noi ca PSD, însă electoratul nu are timp să vadă dacă acel candidat este ceea ce își dorește el”.

În cea de-a doua zi inclusă în lotul de analizat al prezentului STUDIU DE CAZ, în cadrul știrilor politice postate pe pagina online a cotidianului Evenimentul zilei își face simțită prezența și fostul lider PSD, ex-premierul Victor Ponta, jurnalista Alexandra Iancu preluând un mesaj al politicianului postat pe o cunoscută rețea de socializare:

Sursă captură – http://www.evz.ro/ponta-mesaj-dur-pe-facebook-acum-toti-clovnii-sunt-ocupati-cu-alte-lucruri-macar-alinuta-sa-imi-ceara-demisia.html

Conform „obiceiului” remarcat la unii jurnaliști ai aceste platforme online, conținutul știrii este mult prea sărac în informații, comparativ cu tipul titlului, care este unul de impact pentru cititori, cu atât mai mult cu cât politicianul i se adresează fostei sale colege de alianță cu apelativul „Alinuța”, aspect ce este bine speculat de jurnalista Alexanda Iancu.

Citind însă conținutul știrii, aflăm despre preocuparea fostului premier cu privire la investițiile țării noastre, la finalul celor 70 de cuvinte (conținutul total al materialului) fiind postat mesajul lui Ponta pe contul său de Facebook, mesaj ce reprezintă chiar titlul articolului: „Știu că acum toți clovnii care strigau pe la televizor că am distrus investițiile sunt ocupați cu alte lucruri! Măcar Alinuța să-mi ceară demisia”.

Mesajul transmis de fostul lider PSD se înscrie în maniera obișnuită în care Ponta înțelege să i se adreseze unui președinte de partid politic.

„Candidatura lui Vanghelie ar încurca pe toată lumea” – acesta este titlul pe care jurnalista Carmen Vintilă l-a ales pentru știrea politică în conținutul căreia liderul PSD, Liviu Dragnea recunoaște valoarea fostului său coleg de partid, Marian Vanghelie, primarul suspendat de la Sectorul V al Capitalei:

Sursă captură – http://www.evz.ro/dranea-candidatura-lui-vanghelie-incurca-pe-toata-lumea.html

În conținutul știrii, autoarea redă o parte dintre declarațiile făcute de către politicianul Liviu Dragnea, la Adevărul Live, ocazie cu care a apreciat că o eventuală candidatură a fostului său coleg de partid, Marian Vanghelie, ar „încurca pe toată lumea. Marian Vanghelie a fost primarul sectorului 5 foarte mulți ani, a fost votat de foarte multe ori. Este un candidat important. Sigur că ținem cont de asta”.

De asemenea, în articolul publicat pe platforma EVZ, liderul pesedist susținea că nu are în intenții colaborarea cu alte partide în afara ALDE și UNPR, exceptând orice alte eventuale discuții, datorită faptul că nu i „se pare corect”.

=== FINALLLLL ===

MASS MEDIA ȘI VIAȚA POLITICĂ

CUPRINS

Capitolul 1. Relația dintre mass-media și viața politică

1.1Mass-media și politica românească

1.2 Imaginea organizației politice

Imaginea socială

1.3 Strategii și tehnici de realizarea imaginii

1.4 Deficiențele sesizate la nivelul mass-mediei românești

Capitolul 2. Efectul mediatizării asupra vieții politice

2.1 Mediatizarea și viața politică

2.2 Efectele mediatizării asupra guvernanților

2.3 Efectele mediatizării asupra guvernaților

2.4 Efectele mediatizării asupra spațiului public

Studiu de caz

Bibliografie

CAPITOLUL 1. RELAȚIA DINTRE MASS-MEDIA ȘI VIAȚA POLITICĂ

În ultimele decenii s-a remarcat folosirea tot mai frecventă a diverselor mijloace de comunicare în masă de marea majoritate a oamenilor politici, în paralel cu apariția unor noi tehnici de persuasiune ce au la bază strategiile marketingului electoral.

Nici România nu face excepție, electoratul acestia fiind sub imperiul mediatizării execesive a vieții politice, fenomen ce este definit de unii specialiști ca fiind o consecință a ameliorării dialogurilor dintre guvernanți – guvernați, respectiv o regresie înregistrată la nivelul dezbaterilor democratice.

Miza deosebit de importantă, respectiv diversele canale mediatice existente (cel mai puternic fiind reprezentat de către televiziune) prin intermediul cărora cetățenii pot să fie nu doar mai bine informați, ci și mai perfecționați în viața politică.

Societatea actuală este într-o continuă transformare, setea de cunoaștere, necesitatea schimbului de informații și dreptul de a fi informat și de a informa fiind motivele principale pentru care media a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Este bine cunoscut faptul că presa în general și televiziunea și mediul online în mod special au devenit în ultimii ani o forță impresionantă de mobilizare a maselor, atât intelectual cât și la nivel emoțional, multe fiind situațiile în care influențele acestora sunt majore, fapt ce a dus și la crearea conceptului de „război mediatic”.

Nu de puține ori mass-media reușește să le afecteze în mod esențial deciziile, atitudinile, părerile, reacțiile sau opiniile cetățenilor, ea având o influență destul de mare asupra acestora. Aflăm cam absolut tot de ce ne interesează din presă (fie prin intermediul mediului online, fie de la televiziuni, fie de la ziarele și revistele tipărite – al cărui număr este tot mai redus în ultimul timp) și nu de puține ori cei care ne aduc la cunoștiință fapte, informații sau evenimente reușesc, subtil, să ne inducă interpretări, evaluări, considerații, creându-ne în timp impresia că acestea ne aparțin, că sunt rodul minții noastre.

Mass-media în general (și televiziunea și mediul online în mod special) ar trebui să ne confere accesul deplin la informații corecte, netrunchiate, lucru care, din păcate nu prea se întâmplă în realitate. Interese mai mult sau mai puțin ascunse, influențe și manipulări discrete ori fățișe, toate se derulează în presă aproape zilnic, trecând neobservate în fața cititorilor ori a privitorilor, prea ocupați sau prea dezinteresați pentru a vedea și a studia avantajele și dezavantajele mass-mediei în existența lor.

O cantitate mare de informații nu face decât să îl deruteze pe cetățean, să îi inducă starea de plictiseală, subconștientul refuzănd ideea de a mai analiza și procesa ceva. Acesta este momentul în care se începe urmărirea judecățile altora, preluarea acestora fără a se realiza, cetățeanul fiind convins că aceste judecăți îi aparțin.

Mijloacele de comunicare în masă sunt, pe zi de trece, tot mai diversificate, puterea pe care acestea o au asupra oamenilor crescând exponențial, odată cu numărul celor interesați periodic de știri, informații, evenimente, actualități.

Nici o știre de presă nu este bine receptată de către publicul larg dacă ea nu este însoțită și de imagini reprezentative, imagini ce captează instantaneu atenția privitorului, ce devine astfel brusc mult mai interesat și de conținutul informațiilor. Nimic nu captează și fidelizează mai bine atenția unui consumator de știri decât înformația proaspătă, însoțită de imaginea „care face cât o mie de cuvinte”.

Simțim nevoia să comunicăm, să ne împărtășim opiniile, părerile, să reacționăm, să acuzăm, să luăm atitudine. Și, în ciuda faptului că permanent acuzăm lipsa timpului în existența noastră, nu ducem lipsă de acesta când vine vorba să comentăm diverse subiecte apărute în presă, atât în mod direct (acasă, la locul de muncă, cu prietenii, etc), cât mai ales îndirect, în mediul online, unde avem și avantajul că ne putem ascunde în dosul unei identități virtuale, pe care oricând ne-o putem modifica cu destul de multă ușurință.

Forumurile diverselor site-uri, blog-uri ori televiziuni, dar și paginile de Facebook ale acestora au devenit un fel de refugiu al tuturor utilizatorilor de internet care simt nevoia să se exprime, să reacționeze, să comenteze pur și simplu sau la adresa unui subiect anume.

Și poate tocmai de aceea evenimente speciale, cum sunt cele ce însoțesc declanșarea și desfășurarea unei crize, sunt atent urmărite de marea majoritate a publicului larg, acesta manifestând un interes crescut pentru tot ceea ce are legătură cu interesul său imediat.

Mass-media poate fi cu ușurință considerată ca fiind fenomenul ce influențează permanent trăirile, stările și deciziile cetățenilor, societatea fiind la rândul ei influențată destul de puternic de aceasta. Și chiar dacă mulți sunt cei care cred că presa nu poate exercita efecte asupra societății, ea reflectând doar ceea ce societatea prezintă, în realitate lucrurile stau exact pe dos.

Este bine cunoscut faptul că de-a lungul vremii mass-media a devenit un fel de super-putere, ea jucând un rol primordial în multe domenii ale societății și fiind în același timp considerată un fel de „știe tot” peste tot în lume.

Din păcate, în ultimul timp tot mai multe redacții de presă au început să realizeze rolul important pe care îl au în cadrul unei societăți, căpătând conștiința propriilor valori și treptat au început să uzeze de toate mijloacele pe care le au la îndemână pentru a influența diverse medii și stări de fapt.

Multe sunt astăzi redacțiile care au ajuns să creadă că influența și puterea pe care o au asupra oamenilor se datorează modului în care știu să le expună acestora pe tapet adevărul absolut, începând astfel să emită pretenții oarecum exagerate de a-i aduce la ordine pe reprezentanții marcanți ai unei societăți.

În urma unor numeroase studii realizate, sociologul Harold Lasswell a reușit să definează rolurile mass-mediei:

Supraveghează – totul și pe aproape oricine, având grijă să ne informeze ori de câte ori apar informații demne de interesul public

Interpretează – își asumă menirea de analist, studiind evenimente, întâmplări, fapte, analizând efectele acestora și făcând presupuneri

Transmite – ne oferă un volum infinit de informații, menite să ne safisfacă toate gusturile, necesitățile și dorințele

Presa are o influență majoră asupra noastră, ea fiind cea care ne determină să luăm anumite decizii, să avem anumite concepte, să credem în anumite valori.

În plus, mass-media ne oferă aproape gratis și cu un mimim de efort informații diverse din toate domeniile, analize și comentarii, emisiuni de divertisment, știri politice, acte de violență, concepte rasiale ori sexuale, etc.

Mass-media ar trebui să confere accesul deplin la informații corecte, netrunchiate, lucru care, din păcate nu prea se întâmplă în realitate. Interese mai mult sau mai puțin la vedere, influențe și manipulări discrete ori fățișe, toate se petrec sub privirile cititorilor și al telespectatorilor, prea ocupați sau dezinteresați pentru a vedea și studia avantajele și dezavantajele presei în existența lor.

Sociologul Charles R. Wright a ajuns la concluzia că orice redacție din mass-media poate satisface nevoile oricărei societăți, de integrare, adaptare, motivație ori ordine, presa având mai multe funcții la nivel social, individual și internațional:

Funcția de informare – colectează și tratatează informațiile

Funcția de persuasiune, motivație și interpretare – țintește către dezvoltarea socială și economică

Funcția de educație și cultură

Funcția de socializare – facilitează participarea tuturor la viața publică, la luarea deciziilor, la schimbul și difuzarea informațiilor de tot felul

Funcția de loisir și de divertisment

Pe lângă acestea, auxiliar, mass-media mai poate avea și rol de depozitarea actualităților, de evaziune, de coeziune socială, de identitate, de socializare, de purificare, de construirea semnificațiilor, de stabilirea ordinii de zi, de modelarea limbii, de mitologizare, etc.

Mass-media este factorul predominant al cotidianului, ea devenind parte integrantă din existența fiecăruia. Presa relaționează cu toate domeniile, pe care le aservește, ea fiind însă în măsură să-și satisfacă prin intermediul acestora și propriile interese, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă.

Absolut toate evenimentele majore, atât interne cât și externe, sunt aduse la cunoștiința publicului de mass-media, care uneori invită, subtil, la interpretări și evaluări, dând astfel falsa impresie că publicul ar avea și el vreun cuvânt de spus.

Și poate tocmai de aceea mass-media reușește deseori să le înfluențeze cetățenilor destul de puternic judecățile de valoare, deciziile sau chiar alegerile importante. Este deja un lucru bine știut faptul că, cu cât o persoană este mai „bombardată” cu informații, cu atât aceasta ajunge să cunoască mai puține, mulțimea evenimentelor care tinde să o copleșească fiind tratată de subconștient cu nepăsare, uitare sau indiferență.

În plus, cu cât începem să aflăm mai multe cu atât putem procesa mai puține, motiv pentru care suntem tentați să le oferim altora avantajul de a prelucra, analiza și comprima înformațiile, în locul nostru. O cantitate mare de informații primite din partea mass-mediei ne derutează, de dezorientează și ne fac să abandonam ideea de a le mai procesa, a le mai analiza și decanta.

Ajungem să preferăm să urmărim judecățile de valoare ale altora, să subscriem acestora și să le împrumutăm pe nesimțite, chiar dacă în realitate nu suntem deloc de acord cu acestea.

1.1 Mass-media și politica românească

În România, țara în care regimul comunist și-a pus puternic amprenta asupra psihicului uman, mass-media a apărut și s-a dezvoltat cu adevărat după anul 1989, aparent „după ureche”, pe piață apărând zeci și sute de publicații cu un conținut și o calitate îndoielnică.

În lipsa informațiilor de orice fel, în condițiile în care pe piață existau doar câteva ziare aservite dictaturii (“Scânteia”,“România Liberă”,“Scânteia Tineretului”) și tot ceea ce mișca în Televiziunea Română (singura cu drept de emisie) era supus cenzurii, iar timpii de emisie ai acesteia erau extrem de limitați, căderea regimului Ceaușescu a reprezentat o deschidere către media occidentală, către informații diverse și practic infinite, către o altă lume total necunoscută amatorului de presă român.

Primii pași în mass-media de după 1989 au fost timizi și făcuți oarecum la repezeală, din dorința de a suplini nevoia de informații a publicului larg, dar și din nevoia de a fura startul, de a ocupa primele poziții în topul audiențelor, respectiv al preferințelor.

Abia după câțiva ani lucrurile au început să intre pe făgașul cel bun, ziarelele și jurnalele de știri ale televiziunilor apărute peste noapte începând să împrumute din profesionalismul caracteristic marilor instituții de presă de peste hotare, în vreme ce calitatea informațiilor oferite cititorilor și telespectatorilor a crescut considerabil.

În România anului 2016, pe piața media regăsim câteva ziare, agenții de presă și televiziuni de marcă, ce au demonstrat că pot concura cu succes cu orice instituție de profil de renume din lume. Evenimentele importante sunt tratate cu maximă seriozitate de jurnaliștii profesioniști, care au întotdeauna grijă ca publicul să fie informat corect și în cel mai scurt timp, cunoscut fiind faptul că cel care “dă primul știrea” se clasează în top.

Și televiziunile au un rol bine definit în media românească, jurnalele acestora fiind uneori adevărate maratoane de forță, în situații neprevăzute, ce impun reactualizarea permanentă a informațiilor, vitală în menținerea ridicată a indicelui de audiență.

Iar pentru a menține trează atenția și a capta permanent interesul privitorului și al telespectatorului, edițiile online ale ziarelor și revistelor sunt permanent actualizate cu informații de ultimă oră, jurnalele de știri ale televiziunilor considerate profesioniste fiind „presărate” cu intervenții „live”, în cadrul cărora reporterii specializați intervin cu amănunte de la fața locului, dar și cu imaginile ce reflectă ideal starea de fapt.

Ziarele și televiziunile cu cea mai mare audiență pe piața media sunt cele ce știu să se adapteze cerințelor și preferințelor publicului larg, cu precizarea că gustul publicului se modifică permanent, fiind astfel necesare ajustări continue în structura acestora. Nici o știre, indiferent că aceasta este distribuită în presa scrisă, în televiziune sau în mediul online, nu este bine receptată de către publicul larg dacă nu este însoțită și de imagini reprezentative, imagini ce captează instantaneu atenția privitorului, ce devine astfel brusc mult mai interesat și de conținutul informațiilor.

Și din păcate multe sunt ziarele și televiziunile care exploatează la maxim impactul emoțional al imaginilor într-o știre, mărind dimensiunea evenimentului sau a întâmplării, inducându-le cititorilor și telespectatorilor senzația de milă, de compasiune, de revoltă sau furie. Istoria actuală a început de câțiva ani să se scrie prin imagini, cele mai reprezentative fixându-se adânc în memoria noastră, acestea fiind asociate cu persoane, întâmplări, evenimente, fapte.

Imaginea în general, și cea pe care o regăsim postată în mediul online în special, a ajuns să contribuie esențial la susținerea, întărirea sau modificarea ori crearea unor tipare în mentalul colectiv. Semnificativ este faptul cum, câteva imagini atent incluse în cadrul unei știri sau a unui jurnal al unei televiziuni de știri pot atrage din partea opiniei publice sentimente controversate, de la respingeri la frustrări, de la ostilități la păreri antagonice. Și tocmai în acest context mass-mediei îi revine rolul primordial în elaborarea, menținerea, dezvoltarea sau denigrarea imaginii la nivelul vieții politice (imaginea organizației politice, imaginea politicianului, etc).

1.2 Imaginea organizației politice

Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că societatea contemporană este marcată de multitudinea imaginilor complexe, context în care diverșii specialiști în relații publice, comunicare, management, etc continuă să se preocupe constant de realizarea și dezvoltarea unei organizații politice, ca și a credibilității acesteia (cu atât mai mult în situația organizațiilor politice, unde desele scandaluri și crize generate de diverși factori le afectează serios imaginea atât acestora, cât și a liderilor/oamenilor politici).

Conceperea și dezvoltarea vizibilității, ca și a credibilității unei organizații politice se poate realiza nu doar prin conținut, luări de atitudine, forme diverse de exprimare, ci și printr-o abordare directă și eficientă a imaginii și identității respectivei organizații, indiferent de domeniul de influență al acesteia.

În contextul politic contemporan, în care „scena” politică este supusă constant nu doar jocurilor de culise, ci și „presiunilor” venite din partea unor instituții ale statului (în special D.N.A., care în ultima perioadă a trecut, întemeiat sau nu, la realizarea unei adevărate „epurări” în politică, epurare ce pare să cunoască o dezvoltare exponențială în preajma pre-campaniilor electorale).

În condițiile unei presiuni majore exercitate atât din interior, cât mai ales din exterior, organizațiile politice se văd permanent obligate să își focalizeze atenția cu precădere pe domeniul dedicat analizei și organizării la dimensiuni simbolice a activității proprii, cu accentuarea deosebită a semnificațiilor și sensurilor considerate compatibile cu așteptările ce au fost identificate prin intermediul analizei mentalului principalelor categorii de susținători, simpatizanți.

În cadrul oricărei organizații politice, imaginea reprezintă o resursă primordială indiferent de contextul alianțelor ori dimpotrivă, motiv pentru care se impune cu celeritate gestionarea acesteia cu foarte multă atenție, în acest fel reușindu-se evitarea unei deteriorări a imaginii, ce ar putea avea consecințe nebănuite, atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen mediu și lung.

Imaginea pe care o organizație politică o are la nivel public poate fi deseori mult mai importantă decât obiectivele organizației, resursele acesteia, interesele respectivei organizații politice, dar și a scopului principal urmărit la un moment dat. Se impune a se menționa faptul că atât formarea imaginii unei organizații politice, cât și poziționarea acesteia în mentalul electoratului, ca și fidelizarea electorarului sunt considerate a fi procese complexe, cu durată îndelungată, în cadrul cărora sunt antrenate nu doar resurse financiare consistente, ci mai ales resurse umane deosebite, un rol decisiv fiind deținut de mass-media, indiferent de forma de reprezentare a acestia.

Se cunoaște faptul că imaginea pozitivă a unei organizații politice nu este una de tip imuabil, aceasta putând să sufere în orice moment diverse modificări majore, ce se datorează în principal nu doar evenimentelor externe, ci și evenimentelor interne, evenimente ce în rare situații pot fi controlabile.

În actuala societate, când se remarcă o inter-dependență fără precedent la nivelul tuturor domeniilor de activitate, companiile, instituțiile, dar mai ales organizațiile politice se confruntă constant cu diversele probleme ce sunt în principal generate de o erodare a imaginii, ale căror consecințe sunt deosebit de importante, atât la nivel extern, dar mai ales la nivel intern.

Astfel, se impune în mod constant o abordare de tip științific a imaginii unei organizații (în cazul organizațiilor politice, aceasta este condiția primordială pentru menținerea și dezvoltarea portofoliului la nivelul electoratului), mai ales datorită :

Diverselor consecințe ce derivă din cadrul proceselor contradictorii diverse, ce se remarcă în mod constant în evoluția unei organizații

Caracteristicilor contemporane specifice spațiului dedicat liberei circulații a informațiilor publice

Plurității sesizate la nivelul diverselor surse de informare

Accesului liber la informații

Afirmării libertății de expresie în cadrul mass-mediei, în mod real

Imaginea socială

Orice organizație politică (partid) ce are dimensiuni apreciabile și în interiorul căreia se derulează diverse activități complexe, depinde în mod constant de conexiunile diverse pe care aceasta le are și le întreține cu mass-media, imaginea fiind și ea cea care îi condiționează organizației, într-un mod mai mult sau mai puțin subtil, performanțele pe care aceasta le va obține nu doar în perioadele electorale, ci și între acestea.

În domeniul imaginii unei organizații politice, respectiv a imaginii unui om politic, cercetătorii obișnuiesc să susțină că aceasta reprezintă un „obiect de patrimoniu”, un exemplu demn de semnalat în acest caz putând fi imaginea Partidului Național Liberal, formațiune cu un important trecut istoric, dar a cărei imagine s-a deteriorat simțitor pe fondul absorbției fostului Partid Democrat Liberal.

Indiferent că o imagine este moștenită (cazul PNL, anterior menționat), sau că aceasta este inclusă în cadrul totalității bunurilor respectivei organizații (ar putea fi menționat cazul P.S.D., organizație politică în care, cu precădere în ultimii ani, a fost semnalată în mod constant o diminuare constantă a calității resurselor umane interne), imaginea unei organizații nu are dimensiune materiale, dar ea poate genera o importantă cotă pe piața dedicată, cu ajutorul mass-mediei.

Astfel, în situația unei imagini pozitive a organizației, se remarcă influența deosebită pe care aceasta o are în atingerea obiectivelor (vezi cazul alianței U.S.L., care a reușit să obțină un scor deosebit în alegerile din mandatul anterior), în vreme ce o imagine de tip negativ poate periclita major succesul unei organizații (vezi cazul fostului partid al ex-președintelui Traian Băsescu, PDL, care pe perioada ultimului mandat al acestuia a cunoscut o erodare fără precedent, ulterior optându-se pentru varianta „alianței” cu P.N.L., partid cu puternice rezonanțe pe scena politică românească a primei jumătăți a secolului trecur).

Numeroasele studii ce au fost realizate în ultimii ani în domeniu au reliefat faptul că în marea majoritate a cazurilor consumatorii fideli unor servicii, produse ori organizații (în cazul organizațiilor politice vorbim despre electorat) nu sesizează deosebirile majore dintre acestea și altele, incluse într-o clasă similară, în condițiile oferirii unor beneficii similare (în cadrul organizațiilor politice, se remarcă „răzgândirea” electoratului în preajma alegerilor electorale, în condițiile în care un partid opozant celui căruia acesta îi este fidel îi oferă diverse „avantaje” – un program politic cosmetizat, care îi satisface așteptările, anumite „facilități” ce pot îmbrăca forma mult-contestatei mite electorale, etc).

Ca urmare a acestui aspect s-a concluzionat faptul că respectivii consumatori își orientează preferințele și alegerile în funcție de imaginea pe care o percep despre produsele, serviciile ori organizațiile respective, imagine ce este în mod ideal percepută prin intermediul mass-mediei.

În acest fel se poate constata cu ușurință că imaginea este cea care face diferența dintre diversele caracteristici ale unei organizații politice, respectiv oameni politici, electoratul alegând o anumită organizație politică (om politic) în funcție de imaginea pe care aceasta/acesta o are – vezi cazul fostului partid al jurnalistului Dan Diaconescu, P.P.D.D.- știut fiind faptul că la baza oricărei alegeri se află o anume atitudine, atitudine ce ulterior se transformă într-o preferință.

Prin prisma aceasta, factorul imaginii unei organizații politice reprezintă un elemente primordial în cadrul procesului de menținere, dezvoltare și consolidarea electoratului, dar și în generarea unei cote de piață cât mai ridicată la nivelul scenei politice actuale, toate acestea putând fi realizate cu destul de multă ușurință prin intermediul mass-mediei.

Este cunoscut faptul că imaginea unei organizații politice nu reprezintă suma, ci sinteza diverselor dimensiuni remarcat la nivelul comportamentului electoratului, ce este determinat nu doar de orizontul așteptărilor acestuia, ci și de percepția pe care electoratul o are despre respectiva organizație politică. Tocmai din acest motiv se impune o abordare a imaginii unei organizații politice într-un mod cât mai complex la nivelul mass-mediei, cu luarea în considerație a tuturor elementelor constitutive acestei imagini, cu modul în care acestea sunt percepute de către electorat, dar și cu gradul de intensitate și de claritate aferent percepției electoratului.

Se remarcă deseori situațiile în cadrul cărora o imagine negativă de tip dominant sau care se află în proces constant de degradare determină o diminuare considerabilă nu doar a notorității organizației politice, ci și a gradului de încredere, efectele reflectându-se pe termen lung, în ciuda faptului că, oficial, în cadrul organizației respective nu se semnalează nici un fel de deficiențe.

Imaginea de sine a unei persoane politice are capacitatea de a influența în mod decisiv alegerea electoratului, datorită faptului că această imagine se impune a corespunde în mod ideal cu imaginea pe care electoratul o are despre sine.

În situația în care o persoană are despre sine o percepție pozitivă, aceasta nu va opta pentru alegerea unui om politic despre care cunoaște faptul că are o imagine de tip negativ ori care este „produs” de o organizație ce are o imagine negativă – situația politicienilor care, în ciuda faptului că sunt propulsați în campaniile electorale de partide bine poziționate, datorită diverselor informații negative menționate despre ei în mass-media, nu reușesc să-și convingă electoratul.

Specialiștii consideră că orice persoană ce are valențe sociale de tip normal, datorită prestigiului, are tendința de a pune un accent deosebit pe imaginea pe care ceilalalți o au despre ea. În situația în care această imagine este una de tip pozitiv, persoana va face toate demersurile în vederea conservării acesteia, conservare ce include toate aspectele vieții sale sociale, dar și personale – vezi cazul fostului lider P.S.D., Adrian Năstase.

Astfel, imaginea este în legătură directă cu prestigiul, persoana fiind tentată să opteze pentru oameni politici de prestigiu, respectiv acei politicieni ce au o imagine pozitivă deosebită atât pentru cetățean, cât mai ales pentru diversele mase pe care acesta le consideră importante – vezi practica marilor organizații politice care, ajunse la putere, au în permanență tendința de a-și dezvolta capitalul resurselor umane prin atragerea unor diverse personalități de renume din domenii variate, personalități recunoscute de marea masă a publicului.

Demn de menționat este faptul că nu imaginea unei persoane despre un politician este cea mai importantă, ci imaginea pe care respectivul politician o are la nivelul mentalului colectiv, persoana fiind cea care necesită aprecierea din partea celor cu care intră în interacțiune, stima și inclusiv apartenența la respectivul grup.

În opinia lui Roger Mucchielli, imaginea este reprezentarea „sau ideea pe care și-o

formează indivizii unui mediu sau ai unui segment al publicului”datorită receptării diverselor informații ce privesc un obiect social. De asemenea, în situația imaginii se fae vorbire „despre o opinie sau despre o atitudine ale căror rădăcini sunt pentru majoritatea iraționale”.

Importanța imaginii este conferită de posibilitatea acesteia de a avea o influență deosebită atât în cadrul procesului de formare al conduitelor, cât și în cadrul procesului dedicat orientării comunicărilor sociale, prin intermediul diverselor modalități, respectiv difuzare, propagandă, ca și propagare.

Imaginea socială a unui om politic este dependentă de orizontul informațional în cadrul căruia s-a constituit, pe bună dreptate considerându-se că imaginea de sine nu există, ci doar imaginea pe care o anumită persoană o are despre un anume „produs” social, imagine ce se formează avându-se în vedere caracteristicile specifice diverșilor procesori de informații proprii. Trebuie menționat faptul că există posibilitatea ca acești procesori de informații să fie condiționați fie de vârstă, de apartenența la o anumită organizație, de cultură, de religie, de nivelul de instruire, de sex (vezi cazul electoratului lui Ion Iliescu, respectiv Petre Roman din anii 1990), de starea pe perioada procesării.

Pentru gestionarea unei imagini în mass-media, ca și pentru transformarea definiției acesteia într-un instrument deosebit de eficient în cadrul procesului de gestionare al percepției privind o anumeorganizație politică/personalitate politică, se impune operaționalizarea definiției, în vederea permiterii obținerii diverselor consecințe practice, respectiv elaborarea metodelor dedicate gestionării imaginii.

Astfel, imaginea se definește ca fiind complexul informațional ce este generat de procesul emiterii mesajelor, mesaje ce pot fi de două tipuri, respectiv:

Mesajele ce rezultă din cadrul funcționării respectivei organizații politice

Mesajele ce sunt emise în mod deliberat în mass-media de către diversele structuri specializate – P.R. consilieri de imagine, etc

1.3 Strategii și tehnici de realizarea imaginii

În cadrul oricărei strategii de construirea imaginii unei organizații politice/personalități politice, primordial este urmărirea realizării identității acesteia, cu consolidarea acesteia la nivelul mentalului aferent grupurilor țintă – electoratul, în acest fel reușindu-se o echilibrare a interiorului organizației politice, în paralel cu funcționarea acesteia la parametrii optimi.

Marea majoritate a organizațiilor politice/personalități politice sunt în permanență preocupate de elaborarea și implementarea diverselor strategii ce au drept principal scop:

Generarea unui climat pozitiv, ce este marcat atât de credibilitate deosebită, cât și de încredere

Generarea unei imagini distincte și foarte clare în cadrul mediului social relevant

Generarea unei imagini distincte și foarte clare în cadrul diverselor sfere de interese

Dezvoltarea și fidelizarea numărului membrilor, ca și pe cel al susținătorilor organizației

O determinare deosebită a diverșilor lideri de opinie în domeniul principalelor probleme cu care se confruntă organizația

O motivare corespunzătoare a acestor lideri de opinie

În cadrul procesului de concepere a strategiei de imagine se impune a se avea în vedere în permanență:

Diverșii factori strategici ce au capacitatea de a defini starea de ansamblu caracteristică organizației/personalității politice

Situațiile considerate a fi favorabile organizației/personalității politice, ce pot fi folosite în vederea consolidării imaginii

Diversele elemente potrivnice ce sunt sesizate la nivelul mediului social

În ceea ce privește factorii strategici, care au capacitatea de a determina implicații deosebite la nivelul imaginii unei organizații/personalități politice, aceștia se regăsesc în cadrul oricărei analize SWOT, respectiv:

Strengths – punctele tari

Weaknesses – punctele slabe ale organizației

Opportunities – oportunitățile organizației

Threat – amenințările organizației

Toate structurile ce sunt implicate în cadrul procesului de generarea imaginii unei organizații/personalități politice trebuie să aibă în permanență în vedere acești factori strategici, nu doar în cadrul etapei de elaborarea strategiei, ci și în etapele ulterioare acesteia, respectiv:

În etapa implementării strategiei de imagine

În cadrul etapei de evaluare a strategiei de imagine

În etapa de control al modului de aplicare al acestei strategii

Având în vedere faptul că imaginea unei organizații/personalități politice este primordială pentru aceasta, atât prin prisma managementului politic, cât și prin prisma diverselor relații publice pe care organizația le întreține, strategia de comunicare ce se realziează în vederea elaborării unei imagini este elaborată de resursele umane implicate în cadrul structurilor superioare specializate.

De regulă, orice strategie privind construirea imaginii unei organizații include:

Atât scopul, cât și obiectivele ce sunt propuse spre îndeplinire

Componentele primordiale aferente acestei imagini a organizației/personalității

Categoriile publicului considerat relevant pentru respectiva organizație/presonalitate politică

Categoriile publicului general

Complexul mesajelor ce trebuie să fie transmise către fiecare categorie a publicului prin intermediul mass-media

Canalele mass-media prin care vor fi comunicate aceste mesaje, avându-se în vedere specificul principalilor destinatari

Diversele resurse materiale ce sunt necesare

Elaborare diverselor programe de relații publice în vederea implementării strategiei dedicate creării imaginii

Implementarea programelor dedicate relațiilor publice, elaborate în scopul implementării strategiei de crearea imaginii unei organizații/personalități politice

În cadrul elementelor componente ale unei strategii de comunicare în vederea creării imaginii unei organizații/personalități politice sunt incluse și :

Diversele obiective ce se impun a fi atinse

Diversele programe de relații publice care urmează să fie lansate în mass-media

Principalele linii directoare vizând acțiunile de relații publice

Diversele restricții ce se impun organizației/personalității politice

Resursele ce sunt disponibile pentru elaborarea și implementarea strategiei, în funcție de fiecare program avut în vedere

O astfel de strategie are în vedere construirea imaginii pozitive asupra organizației/personalității politice prin intermediul proiectării personalității acesteia, a caracterului, ca și a identității în cadrul mentalului colectiv, dar și al mentalului individual.

Elaborarea și implementarea corectă a acestor strategii poate genera la nivelul respectivei organizații/personalități politice formarea imaginii de tip identitar, distinct și specific – construirea identității.

În vederea asigurării succesului unei strategii de crearea imaginii unei organizații/personalități politice se impune ca diversele activități ce au fost planificate, ca și obiectivele ce se impun a fi atinse, respectiv resursele disponibile în acest scop, să fie atent coordonate, motiv pentru care se impune organizarea și implicit derularea sesiunilor de planificare strategică.

În domeniul tehnicilor de construirea imaginii unei organizații politice se remarcă:

Folosirea „efectului haloului” – implică folosirea imaginii unei organizații/personalități politice, a unui lider ori a unui fenomen ce au reputația deja formată (în situația fenomenului acesta are vizibilitatea necesară), în vederea obținerii unui avantaj de credibilitate pentu respectiva organizație – un exemplu în acest sens este reprezentat de imaginea pe care și-a construit-o fostul șef de stat, Traian Băsescu, folosind imaginea partidului ce l-a propulsat, ulterior acesta realizându-și o imagine deosebită prin folosirea fostului său președinte

Răsturnarea imagologică – reprezintă complexul activităților de relații publice ce au în vedere, într-un timp relativ scurt, modificarea caracterului aferent imaginii organizației politice. Astfel, dintr-o imagine ce este preponderent negativă, prin asocierea diverselor elemente cu unele evenimente pozitive, ce au o audiență largă la nivelul electoratului și implicații deosebite atât în activitatea cât și în viața electoratului, se reușește transformarea într-o imagine pozitivă – în acest caz poate fi menționat celebrul caz „Colectiv” când, profitând de situația deosebită, presiunea străzii (în spatele căreia se aflau diverse organisme și organizații apropiate partidului ce l-a propulsat pe actualul președinte, Klaus Iohannis – P.N.L. a reușit să determine demisia guvernului condus de fostul lider PSD, Victor Ponta. În ciuda faptului că în acel moment PNL-ul nu avea o imagine foarte bună, principalul său opozant, PSD, fiind plasat deosebit în sondaje, pe fondul acelui eveniment s-a produs o răsturnare deosebită de situație, în urma căruia guvernului social democrat i-a luat locul un așa numit „guvern tehnocrat”, guvern „impus” de anumite influențe politice externe (vezi Soros și ONG-urile sponsorizate de fundațiile sale, ai căror membri s-au regăsit atât la masa negocierilor de la Cotroceni, cât și în manifestațiile din stradă).

Folosirea în mod unitar a multiplicatorilor de imagine – implică o informare de tip unitar a diverșilor multiplicatori de imagine (simpatizanți, membrii, apropiați din media, etc) în vederea retransmiterii de către aceștia a diverselor mesaje și semnale unitare ale organizației politice

Diferențierea imaginii – include o diferențiere a mesajului ce este transmic, cu un accent direct doar pe caracteristicile ce sunt proprii respectivei organizații politice. Aceasta este o strategie ce îi aparține lui Philip Kotler, ce o include în cadrul managementului organizației, ea putând fi folosită și în procesul de construirea imaginii unor organizații politice

Folosirea tuturor acestor tehnici anterior menționate se poate face fie în mod individual, fie prin combinație, avându-se în vedere :

Scopurile ce sunt urmărite

Stadiul în care se află imaginea respectivei organizații/personalități

Care este orizontul așteptării în cadrul mediului social în care această organizație/personalitate funcționează

Care sunt interesele ce sunt manifestate de diversele categorii ale publicului țintă

Care sunt caracteristicile specifice spațiului mediatic în cadrul căruia se construiește respectiva imagine a organizației

Care sunt caracteristicile mediului informațional în cadrul căruia urmează să se contruiască această imagine a organizației

1.4 Deficiențele sesizate la nivelul mass-mediei românești

Indiferent că își desfășoară activitatea într-o redacție a unui ziar (clasic ori online) sau în cea a unei televiziuni (generaliste sau de nișă), jurnaliștii trebuie să își exercite profesia liber și independent, în conformitate cu principiile privind dreptul la informație și dreptul la o liberă exprimare, ce se regăsesc atât în Declația Universală a Drepturilor Omului și în Codul Deontologic al Jurnalistului, cât și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în Constituție.

Prin definiție, jurnaliștii sunt acele persoane care își exercită nestingheriți dreptul la liberă exprimare, aceștia realizând venituri din realizarea unor produse jurnalistice, fie ca angajați ai unor trusturi de presă, fie ca independenți. În ceea ce privește rolul și conduita profesională, drepturile dar și obligațiile jurnaliștilor, acestea sunt clar stipulate în cadrul unui Cod Deontologic, la prevederile cărora consimt liber toți jurnaliștii ce sunt membrii ai unor organizații profesionale, organizații patronale sau sindicale.

În mass-media românească interesul public este reprezentat de orice problemă care vizează modificări ale vieții comunității, pe lângă domeniul politicului fiind incluse și toate domeniile ce prezintă un interes pentru majoritatea comunității. Interesul public nu este reprezentat de percepția autorităților legată de acesta, prin interes public înțelegându-se, de exemplu și modul în care acționează instituțiile statului. În categoria interesului public major sunt incluse și toate acțiunile, gesturile, omisiunile sau declarațiile politicienilor, ale liderilor acestora și funcționarilor publici, viața acestora privată fiind de asemenea considerată de interes public în situația în care ea este relevantă în exercitarea funcției.

Din păcate, în ultima vreme, constatăm o predilecție a anumitor redacții din media românească pentru anumite subiecte, puțini fiind jurnaliștii ce nu sunt aserviți, într-un fel sau altul, politicii. Iar meseria de jurnalist a pierdut tot mai mult atât la capitolul calitate, cât și la cel al obiectivității, interesele personale sau ale managerilor trusturilor de presă fiind puse înaintea rolurilor bine delimitate ale jurnaliștilor:

Rolul de exercitare al dreptului inviolabil privind libera exprimare, în virtutea dreptului la exprimare al publicului larg

Rolul de apărător al tuturor valorilor democratice

Rolul de a se informa, de a verifica și de a comunica publicului informațiilor și faptele considerate de interes general

Rolul de a relata opiniei publice corect faptele și informațiile, opiniile personale fiind concepute și structurate cu obiectivitate

Rolul de a semnala neglijențele, neregulile și abuzurile de orice fel

Rolul de a acorda o atenție deosebită și opiniilor individuale, dar și cele ale minorităților

Așa cum remarca și Barbie Zelizer, „încercarea universitară de a profesionaliza jurnaliștii a înrăutățit lucrurile. Nu numai că le-a dat de înțeles jurnaliștilor că sunt profesioniști, indiferent dacă vor sau nu să fie, ci a și ridicat standardele necesare pentru a fi considerat jurnalist, adesea în dauna celor care practicau această meserie. Situația a generat reacții destul de uimitoare din partea jurnaliștilor, exemplificate de afirmația făcută de Ian Hargreaves, fost redactor-șef al ziarului The Independent, că în jurnalism nu este nevoie de calificări, deoarece, într-o democrație, oricine este jurnalist”.

Iar actualitatea ne confirmă această teorie, mai ales în contextul mediului online, al rețelelor de comunicare și socializare moderne, în cadrul cărora marea majoritate a informațiilor și a imaginilor ce sunt vehiculate tind din ce în ce mai mult să îmbrace forma, dar și tipicul știrilor mass-media, chiar dacă noțiunile sunt cu totul altele.

CAPITOLUL 2. EFECTUL MEDIATIZĂRII ASUPRA VIEȚII POLITICE

Campaniile electorale (și în special cele prezidențiale) ce s-au derulat după anul 1990 în România au constituit subiectul multor cercetări și studii realizate de specialiști, mare parte dintre acestea având o evoluție atipică, cu rezultate neașteptate.

Fie că vorbim de succesul neașteptat al lui Emil Constantinescu în fața liderului social democrat, Ion Iliescu (care se bucura în anul 1996 de un imens capital de imagine la nivelul țării), de performanța reușită de liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor la alegerile prezidențiale din anul 2000, care a obținut în turul al doilea un rezultat apropiat de cel al fostului președinte Ion Iliescu, de răsturnarea de situație din campania electorală din anul 2004, când candidatul cu cele mai mari șanse de atunci, Adrian Năstase, a pierdut în fața ultimului înscris în cursă (după retragerea lui Teodor Stolojan) Traian Băsescu. sau de alegerile prezidențiale din anul 2009, când Mircea Geoană a fost inițial declarat câștigător, după câteva ore câștigând alegerile contracandidatul său, Traian Băsescu (ca urmare a rezultatelor venite de la secțiile de vot ale României în Paris, rezultate care au stârnit multe controverse), alegerile prezidențiale în România s-au dovedit a fi imprevizibile.

„Tiparul” s-a remarcat și cazul ultimelor alegeri prezidențiale, alegeri în care premierul social-democrat Victor Ponta a luat startul cu cele mai multe șanse, în fața nou-propulsatului în politică, Klaus Iohannis.

Nici un analist politic, nici un strateg, nici un jurnalist de carieră nu se gândea la începutul anului 2014 ca penelistul Iohannis, propulsat de potențialul candidat la alegerile prezidențiale, liderul Crin Antonescu, în eșalonul I al partidului va ajunge să îl înfrângă categoric pe Victor Ponta, care avea în spate o adevărată mașinărie de partid, cu tot ceea ce implică aceasta, de la un buget imens, la parghii nelimitate, generate de poziția ocupată de PSD la nivelul statului român.

Și totuși, în ciuda acestor aspecte, Victor Ponta a pierdut rușinos în fața liberalului Klaus Iohannis, care nu s-a remarcat nici prin „băi de mulțime”, nici prin discursuri politice și nici măcar prin aparițiile sau intervențiile din media.

Înfrângerea lui Victor Ponta s-a datorat votului masiv anti-Ponta și anti-PSD venit din diaspora, vot ce a crescut semnificativ după ce în primul tur de scrutin al alegerilor mulți au fost românii aflați peste graniță care au reclamat că nu și-au putut exprima voința politică din cauza proastei organizări a alegerilor din diaspora, organizare de care era responsabilă chiar guvernul condus până nu demult de Victor Ponta.

Putem afirma cu certitudine că, pe fondul deteriorării serioase a imaginii, generate de asocierea cu fostul președinte Traian Băsescu, de oamenii de afaceri și liderii politici cu probleme de natură penală pe care i-a agreat în prezența sa, dar și de atitudinea arogantă și sfidătoare pe care a afișat-o în nenumărate rânduri (vezi episodul „eu nici nu merg în primul tur, stau acasă, manânc semințe și mă uit la televizor. Merg direct în turul al doilea și voi câștiga”) Victor Ponta a fost „taxat” de electoratul român, mare parte dintre aceștia tineri și plecați peste graniță.

Alegerile prezidențiale din 2014 au introdus pe scena politică din România noțiunea „Partidul Facebook”, cunoscuta rețea de socializare având un rol determinant în insuccesul înregistrat de Victor Ponta. În ciuda faptului că imaginea sa s-a deteriorat constant, nici Victor Ponta și nici persoanele din anturajul său, responsabile cu imaginea și comunicarea, nu au reacționat corespunzător, aspect care s-a reflectat simțitor asupra rezultatului alegerilor.

2.1 Mediatizarea și viața politică

În privința efectelor pe care mediatizarea le poate avea asupra vieții politice, se remarcă îndesebi influența așa-numitei „noi comunicări” politice, care se reflectă la mai multe nivele, respectiv:

La nivelul guvernanților, ca și a complexului personalului politic, ce trebuie să aibă în vedere numeroasele modificări survenite în ultimele decenii în arta comunicării

La nivelul guvernaților, respectiv a alegătorilor – în ultima perioadă s-a remarcat sensibilizarea deosebită a acestora la mediatizarea realizată asupra vieții politice

La nivelul spațiului public – privit prin prisma locului de exprimare și schimb dedicat faptului public, în cadrul căruia intervin, pe lângă politicieni și alegătorii – cetățeni, și jurnaliștii

Prin examinarea succesivă a acestor nivele de funcționarea democrației contemporane se reușește evaluarea ponderii pe care mass-media o are în cadrul vieții politice actuale.

2.2 Efectele mediatizării asupra guvernanților

Revoluția mediatică remarcată îndeosebi la nivelul ultimilor ani a determinat apariția pe scena publică a unor noi persoanaje, dintre care merită amintiți:

Consilierii în problemele de comunicare

Experții în diversele sondaje din viața politică

Ca urmare a acestor apariții s-a remarcat o modificare subtanțială la nivelul meseriei politice, în paralel cu antrenarea unor noi practici de către guvernanți, aceștia reușind să asimileze în mod ideal arta de a profita din plin de mass-media, cu precădere de televiziune.

Activitatea guvernanților din societatea contemporană a suferit în ultimii ani transformări profunde, știut fiind faptul că o bună guvernare nu implică doar deliberarea, procesul deciziei și procesul acțiunii, în funcție de diverșii factori politici, sociali și economici, ce au obișnuița de a înscrie în timp acțiunea în vederea fundamentării așa numitor „acte cu greutate” (respectiv actele politice cu o rezonanță deosebit de puternică și de derabilă pe parcursul întregii cariere), ci și grija pentru maximizarea vizibilității acțiunilor, grijă pentru care este consacrată o perioadă apreciabilă comunicării.

În ultimii ani, s-au remarcat noi constrângeri la care se supun oamenii politici, acestea fiind analizate cu atenție de către Michel Rocard în lucrarea sa, Le Coeur a l-ouvrage. În opinia autorului, citat de Remy Rieffel, aceste constrângeri pot fi delimitate astfel:

Transparența – respectiv obligația nedisimulării, știut fiind faptul că mass-media impune adoptarea limbajului ce pare la prima vedere sincer

Instantaneitatea – respectiv necesitatea acționării imediate în cadrul unor evenimente, de a răspunde în mod spontan, chiar și în condițiile unei detașări insuficiente

Redundanța – respectiv datoria intervenției asupra unui aceluiași subiect, prin intermediul unor mijloace de informare multiple

Simbolizarea – respectivă căutarea emoției, în vederea dramatizării discursului, prin intermediul efectului ce este produs de așa-numitele „profeții” ori prin intermediul expresiilor ce „fac carieră”

Constrîngerile la care se supun oamenii politici sunt considerate a reprezenta riscuri deloc neglijabile, cel mai bun exemplu reprezentându-l schematizarea excesivă a diverselor declarații, ori chiar exemplul goanei după un anumit scop, respectiv goana după „lovitura de presă”.

În plus, aceste constrângeri cresc și gradul de dificultate al luării măsurilor ce sunt lipsite de popularitate și asta deoarece oameni politici sunt din ce în ce mai dependenți nu doar de sondaje, ci și de comentarii.

Constrângerile, anterior enumerate, îi încurajează pe oamenii politici să ia diverse decizii spectaculoase, multe dintre acestea fiind în detrimentul unor imperative de conducere ce sunt mai puțin scoase în evidență.

După cum se remarcă, mediatizarea activităților politice diverse impune după efecte considerabile, situație în care oamenii politici se văd puși în situația de a identifica singuri echilibrul corect dintre teatralizare și discreție.

Rolul pe care mass-media îl joacă la nivelul vieții politice generează în aceeași măsură și o modificare a diverselor condiții privind recrutarea oamenilor politici. Este cunoscut faptul că, la nivel tradițional, în cadrul unui partid politic, oamenii politici erau nevoiți să „urce” treptele în ierarhia acestuia cu multă răbdare, perioadă în care trebuiau :

Să își exercite diversele responsabilități ce le erau atribuite

Să își etaleze talentul oratoric în cadrul diverselor reuniuni, prezențe media, etc

În societatea contemporană, mass-media în general și televiziunea în mod special, are capacitatea de a exercita așa-numita „funcție de filtru”, ea urmărind criterii de selecții cu totul altele, criterii ce sunt din zi în zi tot mai diversificate, respectiv :

Menținerea imaginii

Îmbunătățirea imaginii

Prezența cât mai agreabilă pe micile ecrane

Jonglarea cu emoțiile

Jonglarea cu vocabularul

Toate aceste criterii de selecție pun în prim-planul atenției efectele de notorietate, ele având capacitatea, în diverse cazuri:

Să stimuleze/accelereze întrările în jocurile politice – se reușește construirea așa numitelor „vedete politice”

Să diminueze considerabil atât importanța unor organizații politice, cât și importanța unor aparate de partid, bine poziționate la nivelul publicului

Cum bine remarcă autorul Remy Rieffel, ajungem să asistăm la aplicarea unor selecții la nivelul oamenilor publici, în paralel cu decalajul ce se reflectă în mod tot mai pregnant între legitimitatea catodică și cea electivă.

În comparație cu legitimitatea catodică, care se sprijină îndeosebi pe arta „părerii”, ca și pe o bună stăpânire a intervențiilor la nivelul mass-mediei, legitimitatea electivă, ce este bazată pe alegerilor prin intermediul sufragiului universal, nemaifiind astfel suficientă.

Diverșii oameni politici care în mass-media „dau bine” ajung să îi eclipseze pe oamenii politici care fie nu au acces la mass-media, fie nu au capacitatea de a se apăra corespunzător în aceasta, în acest fel ajungându-se la situația în care un anumit om politic devine cu atât mai reprezentativ cu cât este mai telegenic.

Astfel, se repune pe tapet discuția dedicată sistemului democratic per ansamblu, ca și legătura care se identifică între alegerile politice de orice tip, mass-media și implicit democrația.

2.3 Efectele mediatizării asupra guvernaților

Se remarcă faptul că impactul pe care mediatizarea îl are asupra guvernanților este cu mult mai redus în comparație cu efectul generat la nivelul guvernaților, respectiv al cetățenilor.

Numeroasele studii ce au fost realizate în domeniu au reușit să evidențieze faptul că, urmare a difuzării în mass-media (indiferent de forma acesteia de reprezentare) a diverselor informații ce privesc viața politică, se remarcă o dezvoltare deosebită a nivelului de cunoștințe pe care publicul larg îl deține în materia politicii.

Astfel, un grad de expunere în mass-media puternic are capacitatea de furniza exactitatea în cadrul procesului de perceperea pozițiilor diverse ce sunr deținute de anumiții candidați ce se confruntă în perioada diverselor alegeri, în acest fel reușindu-se stimularea dezbaterilor democratice.

Prin prisma aceasta, folosirea excesivă a mass-mediei poate fi considerată a fi un aspect deosebit de bun, deoarece, după cum remarcă și Roland Cayrol, televiziunea, ce este considerată ca fiind, în actuala societate, prima sursă de informații, reprezintă un mijloc de realizarea campaniilor de tip „inter-clasist, inter-generațional, universal”, aceasta permițând adresarea diverselor mesaje pentru categorii diferite de public, fie aceștia simpatizanți, adversari sau alegători încă indeciși.

De asemenea, acest nou mod de comunicare politică are, în opinia unor sociologi (printre care îl amintim pe Dominique Wolton) capacitatea de a favoriza o verificare permanentă la nivelul legitimității diverșilor oameni politici, ca și dezvoltarea agorei.

Prin intermediul diverselor dezbateri televizate, a anchetelor și chiar a sonajelor, aceste tehnici de comunicare moderne au rolul de a contribui în mod esențial la instaurarea așa numite democrații directe, democrație ce poate fi considerată ca fiind echivalentă cu sufragiu instantaneu, și asta datorită faptului că alegătorul-telespectator/cititor de presă are capacitatea să-și formeze opinia politică privind diversele evenimente politice ale momentului doar apăsând pe butonul telecomenzii sau accesând online diversele publicații de impact la nivelul mediului politic.

În noua sa manieră, comunicarea politică permite identificarea mult mai facilă a diverselor noi probleme contemporane, ca și dezbaterile în spațiul public, oamenii politici prezentând sub ochii tuturor telespectatorilor diversele soluții pe care ei le consideră ideale pentru a fi adoptate.

În acest fel, comunicarea politică reușește să evite o închidere a dezbaterilor politice în ea însăși, oferindu-le cetățenilor alegători posibilitatea de a-și manifesta atât opoziția, cât și dezaprobarea.

Cu toate acestea, se sesizează pericolul imposibilității realizării unei distincții între perioadele dedicate campaniilor electorale și cele în afara acestora, și asta deoarece mass-media, prin specificul său actual, reușește să „sufoce” publicul cu informații noi și foarte diverse, publicând constant nu doar sondaje politice, ci și diversele cote de popularitate. În acest fel, așa numitele „perioade de supraîncălzire simbolică” par a fi de la o zi la alta mai numeroase.

Importanța pe care o are la nivelul mediului politic mass-media se reflectă în mod deosebit și în cadrul domeniului dedicat explicării votului, știut fiind faptul că modificările de opinie se evidențiază în mod deosebit la nivelul alegătorilor indeciși.

Recenta evoluție a vieții politice a determinat, în mod esențial, o limitare, pe perioada exercitării votului, a așa numite ponderi a variabilelor clasice, respectiv:

Afilierile la un anumit partid

Afilierile la un sindicat

Diverse caracteristici socio-demografice ale alegătorilor

Diverse caracteristici culturale sau economice ale alegătorilor

Această limitare s-a realizat cu avantajarea „variabilelor de comunicare”, respectiv a imaginilor candidaților, a programelor candidaților, astfel cum acestea sunt percepute de alegători pe întreg parcursul intervențiilor pe care oamenii politici le au în mass-media.

Nu trebuie generată ideea că aceste intervenții în mass-media ar fi de tip atot-puternice, ci doar subliniat aspectul că acestea au reușit să devină elemente primordiale în cadrul procesului de elaborarea realității politice. În acest context se poate aprecia că intervențiile în mass-media au capacitatea de a participa activ la buna funcționare a spațiului public.

2.4 Efectele mediatizării asupra spațiului public

În topul consecințelor majore pe care mediatizarea le are la nivelul spațiului public se poziționează contribuția deosebită pe care o are mass-media în cadrul procesului de elaborare a agendei politice.

În situația în care se consideră că mass-media își exercită rolul de filtru în cadrul procesului de selectare al diverșilor oameni politici, ce au capacitatea de a interveni în dezbaterile publice, se poate aprecia că mass-media definește:

Mizele considerate a fi prioritare

Diversele evenimente considerate a fi demne pentru a reține atenția diverselor publicuri

Demn de semnalat este și faptul că în cadrul procesului de elaborare a calendarului deciziilor ce se impun a fi luate, se remarcă și interferența unor elemente precum dramatizarea, personalizarea și chiar teatralizarea.

În mod incontestabil, mass-media deține rolul legitimării ordinii de zi, ea reușind constant să o facă mult mai vizibilă în ochii cetățenilor-alegători. Astfel, mass-media nu mai reprezintă numai „oglinda actualității”, ci chiar „actorul” veșnic prezenta la nivelul vieții politice moderne.

De asemenea, și jurnaliștii sunt prezenți constant la diversele evenimente, urmând modelui cunoscutului prezentator de televiziune de la CBS, Walter Cronkite, cel care a reușit să determine celebra întâlnire dintre Begin și Sadat, la finalul căreia s-a reușit încheierea acordurilor de la Camp David (anul 1978).

Se impune de asemenea a se remarca diferenta dintre influența pe care o are televiziunea și cea determinată de radio, respectiv de presa scrisă/presa din mediul online.

Pe perioada alegerilor prezidențiale franceze din anul 1988, s-a reușit evaluarea importanței deosebite pe care o au emisiunile politice. Astfel, politicianul Francois Mitterand a preferat intervenția în presa scrisă, în defavoarea intervențiilor din televiziune, el alegând să se adreseze cetățenilor cu drept de vot din Franța prin intermediul scrisului – celebra „Scrisoare către francezi”.

Oamenii politici aleg să își definească în mod diferit strategiile, în funcție de conjuncturi și epoci, el folosind :

Televiziunea

Presa scrisă/presa online – locală, regională, națională, etc

Genurile intercalate – respectiv uzând în același timp și de televiziune, și de radio, respectiv presa scrisă/presa online

Este bine cunoscut faptul că în alcăturirea agendei politice o importanță deosebită este acordată „formatelor” diverselor emisiuni politice, ca și modurilor în care diverșii oameni politici înțeleg să intervină.

Participarea oamenilor politici în cadrul jurnalelor TV, în dezbaterile electorale, în diversele conferințe de presă sau chiar și simpla acordare a interviurilor în mass-media, generează multiple efecte similare la nivelul publicului.

Din acest considerent, diverșii responsabili politici urmâresc în mod constant diversificarea genurilor la maxim, în vederea atragerii unui număr cât mai mare de cetățeni, fără însă a-i plictisi cu „discursurile” formatate.

În acest context a fost emisă și ipoteza conform căreia jurnaliștii se supun și ei acestui principiu al alternanței, respectiv :

Unii aleg să se specializeze în diverse analize, comentarii (editoriale sau TV)

Unii optează pentru participarea la emisiunile în care se remarcă jurnaliștii politici – celebrele dezbateri

Unii optează pentru a realiza diverse anchete, reportaje, etc – investigațiile

Numeroasele exemple ce pot fi remarcate reprezintă dovada incontestabilă că de-a lungul timpului viața politică a evoluat în mod deosebit atât ca formă, cât și ca și conținut, toate acste modificări fiind realizate sub presiunea constantă a mass-mediei.

În societatea contemporană, numeroasele analize ale cercetătorilor au în vedere evaluarea diverselor interacțiuni dintre principalii „actori” ai scenei politice, respectiv politicienii, jurnaliștii și realizatorii sondajelor politice.

Relația dintre cei trei „actori” se dovedește a fi una de o complexitate deosebită, ea fiind dominată de mediatorii specializați (jurnaliști și specialiștii în sondaje), ce au reușit să îi detroneze pe oamenii politici (într-o oarecare măsură), ei devenind astfel unicii „judecători” în materia excelenței prestației publice.

Prin prisma aceasta, atât politologii și specialiștii în sondaje (prin intermediul comentariilor ce vizează studiile de opinie), cât și jurnaliștii (prin intermediul evaluării șanselor diverșilot candidați politici) reușesc să modifice substanțial chiar conținutul întregii activități politice, aceasta fiind deplasată înspre domeniul dedicat publicității politice

Mulți sunt specialiștii care apreciază că această „dominație” a mediatorului nu ar fi una de tip sistematic, ea variind în funcție de diversele conjuncturi (naționale ori internaționale) ale momentului.

În acest fel, raportul de forțe dintre politicieni, jurnaliști și realizatorii de sondaje se transformă într-unul de tip instabil, mass-media fiind considerată ca dominantă prin prisma asigurări circulației informațiilor, dar și a discursurilor.

În realitate, legitimitatea mass-mediei se dovedește a fi cu mult mai fragilă, ea nefiind supusă, precum sondajele ori oamenii politici, principiului reprezentativității. Respectiv, politicienii au capacitatea de a dispune de o libertate de manevră reală, ei nefiind numai simple „marionete” ale actualului sistem mediatic.

În acest sens se impune a fi menționate exemplele politicienilor :

Richard Nixon – care era detestat de către jurnaliști, dar a avut succes în politică în perioada 1968-1972

Jacques Delors, Edouard Balladur – prin prestația din anul 1944, excluzând influențele mass-mediei și ale sondajelor diverse

Concluzionând, se poate remarca evidenta legătură stabilită între mass-media și actuala viațî politică, care este mult mai pregantă în comparație chiar și cu ultimii ani.

Comunicarea politică actuală are capacitatea de a interveni pozitiv în cadrul unor dezbateri, în același raport cu influențele negative potențiale. În vederea menținerii virtuțiilor aferente democrației, se impune ca actuala comunicare politică să nu mai fie privită drept scop în sine (politica neimplicând doar strategii de comunicare bune), ci mijlocul ce este pus în serviciul valorilor și al idealurilor ce se impun a fi apărate permanent.

STUDIU DE CAZ

În cadrul STUDIULUI DE CAZ al lucrării denumite „Mass-media și viața politică” se va realiza o analiză de tip cantitativ, ca și o analiză de tip calitativ a știrilor politice ce au fost publicate în cadrul ediției online a cotidianului Evenimentul Zilei, în perioada 7.03.2016-13.03.2016, cu prezentarea concluziilor aferente.

În prima zi inclusă în intervalul de studiu, în ediția online a cotidianului amintit au fost publicate un număr de 23 știri politice, câteva dintre acestea nefiind incluse în categoria „Politică” a meniului paginii web, ci în cadrul altor rubrici, ce vor fi menționate pe parcursul realizării analizei.

Știrile politice apărute în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei în această zi au următorul titlu:

„Marian Vanghelie trage sfori să-i confiște lui Dragnea o parte din partid, pozând în Bătăușul-salvator”

„Președintele Iohannis în VIZITĂ la Biserica Sfântului Mormânt; PATRIARHUL Theophilos al III-lea: "Klaus Iohannis este un FĂCĂTOR de PACE”

„De ce iubește Traian Băsescu femeile”

„ALINA GORGHIU, declarație INCREDIBILĂ despre social-democrați. VEZI de ce crede liderul liberal că PSD nu și-a anunțat candidații pentru Primăria BUCUREȘTIULUI”

„Update PSRO Constanța a dispărut, înghițit de Mișcarea Populară:”Nu vrem să ne transformăm într-un mic USL”. Secretar executiv PSRO Constanța–“Partidul rezistă, au plecat în nume personal”

„Klaus Iohannis și soția sa au vizitat Sfântul Mormânt”

„Traian Băsescu: Sunt două femei puternice în România. Laura Codruța Koveși și Elena Udrea”

„Traian Băsescu spune….”De ce iubim femeile?”. În această seară, la TVR 1, fostul președinte face mărturisiri”

„Onțanu aruncă în aer protocolul cu PSD: UNPR ar putea vota alegerea primarilor în două tururi, există o anumită neîncredere în PSD!”

„Cătălin Predoiu: Nu exclud o alianță cu partidul lui Traian Băsescu și cu nici un alt partid”

„Dragnea: PSD nu vede niciun motiv ca în 2016 deficitul bugetar al României să depășească 3%”

„PNL a validat candidații la sectoare”

„UNPR își va alege președintele pe 26 martie”

„Liviu Dragnea, despre cazul Rizea: "Poziția PSD este aceeași"

„Tăriceanu: Participarea premierului la reuniunea Consiliului European se face cu încălcarea legii”

„Ce a făcut Klaus Iohannis în prima zi a vizitei în Israel”

„SURSE: PSD a găsit un vinovat pentru că legea lui Dragnea nu a fost aprobată de Camera Deputaților”

„Iohannis: Înțelegem asigurarea securității Israelului ca un subiect axiomatic, pentru care nu există compromisuri”

„PNL a finalizat sondajele din sectoare, dar amână desemnarea candidaților”

„După Președintele jucător avem acum un Președinte spectator! Unul care a intrat la spectacol fără bilet!”

„Unitatea UNPR atârnă de un fir de ață”

„ACUZAȚII din interiorul UNPR: Oprea a căzut ca să îl SALVEZE pe Ponta. A refuzat să îl lase să își rezolve singur problemele”

„Dragnea, arbitru în scandalul din PSD sector 5”

După cum se remarcă din graficul de mai jos, în data de 7 martie 2016, în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei au fost publicate 23 de știri politice, cele mai multe dintre acestea având ca subiect partidul majoritar, PSD, locul secund fiind ocupat la egalitate de PNL și UNPR, cu câte patru știri fiecare.

Dintre personalitățile politice menționate în cadrul știrilor politice publicate în ziua anterior menționată, se remarcă președintele României, Klaus Iohannis și Liviu Dragnea (fiecare fiind subiect în cadrul a cinci știri), urmați de fostul președinte al statului, Traian Băsescu (căruia i-au fost dedicate nu mai puțin de trei știri, toate având același subiect și aproximativ același conținut).

Se remarcă și știrea denigratoare la adresa lui Marian Vanghelie, fost lider PSD, știrea dedicată copreședintelui PNL, Alina Gorghiu, fiind una imparțială pentru politician, cu trimitere subtilă la principalul contra-candidat, Liviu Dragnea.

În cea de-a doua zi înclusă în intervalul de studiu al prezentei lucrări, respectiv 8 martie 2016, pe platforma cotidianului Evenimentul zilei au apărut următoarele știri politice:

„Zgonea, forțat de Dragnea să-i ia capul secretarului general al Camerei”

„Alina Gorghiu: "Cine nu va vota PNL va favoriza câștigarea Capitalei și a sectoarelor de către PSD. E o bătălie în doi"

„Mesaj de 8 Martie al președintelui Klaus Iohannis”

„Ponta, MESAJ dur pe Facebook: Acum toți CLOVNII sunt ocupați cu alte lucruri. Măcar Alinuța să îmi ceară DEMISIA”

„Senatorul Ioan Iovescu și-a anunțat intenția de a candida la președinția UNPR”

„Tăriceanu: Îl invit pe premier să explice Senatului prezența la Consiliu. Cioloș: Nu a fost un Consiliu”

„Gorghiu: Guvernul a răspuns la plângerea prealabilă a PNL privind alegerea primarilor într-un singur tur”

„CINE îi ia locul lui Rizea în lupta pentru Primăria Sectorului 5: Dumitru Chriță, un apropiat al lui Vanghelie sau Ninel Peia”

„Eugen Teodorovici se autopropune la Primăria Capitalei!”

„SURSE: Valeriu Steriu ar urma să-și depună candidatura la șefia UNPR. Care sunt șansele lui de câștig”

După cum se poate sesiza cu ușurință, în data de 8 martie, numărul știrilor politice a fost cu mult mai redus față de cel din ziua precedentă, respectiv numai 10, comparativ cu 23 de știri politice postate în data de 7 martie în ediția online a cotidianului Evenimentului zilei.

În ceea ce privesc subiectele acestor știri politice, ele au fost conform graficului :

Se remarcă cu destul de multă ușurință că PSD continuă să se mențină în topul știrilor politice ce includ informații diverse ce privesc partidul, ca și liderul acestuia, Liviu Dragnea, care își menține poziția din ziua precentă, respectiv locul I.

Și copreședintele PNL, Alina Gorghiu, ocupă un loc mai important în topul știrilor politice publicate în ediția online a cotidianului EVZ (de această dată la egalitate cu Liviu Dragnea), aspect datorat unei postări a politicianului pe contul personal de Facebook.

La „egalitate” se poziționează în data de 8 martie, în cadrul știrilor politice, atât PNL, cât și UNPR (câte două știri fiecare), în „peisaj” fiind remarcați pentru prima oară atât foștii premieri (ex-liderul PSD – Victor Ponta, respectiv ex-liderul PNL – Călin Popescu Tăriceanu) cât și actualul premier tehnocrat, Dacian Cioloș.

În cea de-a treia zi inclusă în analiza prezentului STUDIU DE CAZ al lucrării „Mass-media și viața politică” au fost publicate în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei, următoarele 16 știri politice:

„Cioloș, întâlnire cu Stoltenberg”

„Carmen și Klaus Iohannis, la Mormântul Sfânt”

„Cioloș, CADOU inedit pentru președintele Consiliului European: Să ne mai descrețim frunțile”

„Fostul Ministru al Educației către deputatul PSD Ninel Peia: E.coli este o bacterie, nu virus, idiotule!”

„Dacian CIOLOȘ: „Nu trebuie să ne milogim, atunci când ne susținem punctul de vedere". Premierul vizitează Olanda, țară care s-a opus vehement aderării României la Spațiul Schegen”

„Gorghiu, despre insolvența televiziunii publice: "Nu excludem varianta insolvenței. PNL consideră situația de la TVR o prioritate”

„BPN al PNL a validat candidații la primăriile sectoarelor bucureștene”

„Președintele Iohannis s-a interesat de starea românului rănit în Tel Aviv”

„Cristian Rizea poate fi REȚINUT, dar NU ARESTAT. El a cerut colegilor PARLAMENTARI să-l PROTEJEZE de procurorii DNA și a avut SUCCES. "Cereți SONDAJELE PNL și veți înțelege de ce mi se întâmpla asta”

„DECLARAȚIE ȘOCANTĂ de la un lider al UNPR: "PLECAREA deputaților la alte partide ne creează un DEFICIT de imagine”

„Klaus Iohannis, despre starea românului rănit în atentatul de la Tel Aviv: "Se simte relativ bine, este stabil”

„DECLARAȚIE încurajatoare a lui DACIAN CIOLOȘ: "România este CAPABILĂ să-și asume lupta împotriva CORUPȚEI, fără să fie monitorizată din EXTERIOR”

„Dragnea: Candidatura lui Vanghelie ar încurca pe toată lumea”

„Traian Băsescu: Intervenția CCR pe interceptări era necesară”

„Băsescu A EXPLICAT de ce CREDE CĂ DECIZIA CCR în ceea ce privește noul Cod de Procedură “ERA NECESARĂ”

„VASILE BLAGA, anunț IMPORTANT: ”În 10 zile vom anunța CANDIDATUL pentru Primăria Sectorului 6 din București”

Reprezentarea grafică a știrilor este conform graficului :

După cum se remarcă, în cea de-a treia zi inclusă în cadrul acestei analize, PSD nu mai deține primul loc în topul știrilor politice, la fel ca și liderul său, Liviu Dragnea.

Locul PSD-ului este luat de PNL, care a reușit să îl devanseze semnificativ (cu un număr dublu de știri politice alocate), pe primul loc în topul politicienilor poziționându-se primul ministru Dacian Cioloș, cu o prezență în cadrul a patru știri.

Locul al doilea este ocupat de președintele Klaus Iohannis (trei știri politice), urmat de fostul șef de stat, Traian Băsescu, care a fost prezentat în cadrul a două știri, ambele având același subiect, conform obiceiului semnalat în cazul său.

În această zi se remarcă pentru prima oară și prezența în cadrul știrilor politice publicate pe pagina web a cotidianului online Evenimentul zilei a fostului lider PDL, Vasile Blaga, acesta poziționându-se la egalitate cu actuala sa colegă de președinție, Alina Gorghiu, dar și cu fostul său co-aliat, pesedistul Liviu Dragnea.

În cadrul zilei de joi, 10 martie 2016, pe pagina online a cotidianului Evenimentul zilei au fost publicate următoarele nouă știri politice:

„Dosarele Oprescu, Vanghelie, Chiliman sau Hrebenciuc, aruncate în aer de decizia CCR”

„Interviu INCENDIAR cu Traian Băsescu la Chișinău. DEZVĂLUIRI despre Mareșalul Antonescu, BISERICA Ortodoxă, PUTIN și rușii, Roșca, Voronin și UNIREA Basarabiei cu Țara-mamă”

„Cristian Rizea, la ieșirea de la DNA: „Nu cred că sunt un pericol pentru ordinea publică”

„Klaus Iohannis a acceptat să ia cina cu medicul lui Netanyahu”

„Traian Băsescu consideră decizia CCR ca fiind "absolut corectă". Fostul șef de stat, despre cererile DNA și DIICOT privind suplimentarea resurselor: "I-aș da afară pe toți cei care au cerut aparatură și bani în plus”

„Blaga, despre o negociere cu UNPR: După ce își alege conducerea analizăm. Au destui oameni foarte valoroși, ca Steriu”

„Ambasada SUA reacționează după ce deputații l-au SALVAT pe Cristian Rizea de la AREST preventiv: Imunitatea NU trebuie folosită ABUZIV”

„Cum a SCĂPAT Cristian Rizea de AREST printr-o DIVERSIUNE. Deputatul social-democrat, către colegii din Parlament: "Decideți voi dacă fiul meu va avea o familie". Șefa ANPDCA: "Adopția a fost FINALIZATĂ în 2014”

„Președintele Klaus Iohannis A PRIMIT O ATENȚIONARE din partea Alianței Libere Europene. Totul are legătură cu problema minorităților”.

Așa cum se remarcă, numărul știrilor politice în cea de-a doua jumătate a săptămânii este redus considerabil comparativ cu prima zi de analiză (un număr de 23 de știri), cele mai multe dintre acestea fiindu-i alocate fostului șef de stat, Traian Băsescu.

De asemenea, PSD nu mai are o reprezentare atât de mare în cadrul informațiilor politice, el fiind la egalitate cu UNPR. De remarcat că în această zi, nici PNL, nici copreședintele acestuia, Alina Gorgiu nu reprezintă subiectul al știrilor politice ale EVZ.

Colegul de partid al Alinei Gorghiu, Vasile Blaga, apare din nou menționat, ca urmare a unei afirmații făcute la adresa UNPR.

În ziua de vineri, 11 martie 2016, în ediția online a cotidianului ce face obiectul de analiză al prezentului STUDIU DE CAZ s-a remarcat creșterea deosebită a numărului știrilor politice, mare parte dintre acestea avându-l în centrul atenției pe fostul șef de stat, Traian Băsescu.

Astfel, au fost date publicității în mediul online următoarele știri politice:

„Traian Băsescu, atac dur la adresa Monicăi Macovei: "A rămas un procuror COMUNIST”

„Traian Băsescu: "Mă impresionează neplăcut transformarea doamnei Kovesi într-un om pasionat de interviuri”

„Iohannis vrea să ne implicăm în reconstrucția instituțiilor palestiniene”

„Cioloș reacționează la decizia CCR privind interzicerea interceptărilor de către SRI: S-a creat un VID legislativ”

„Traian BĂSESCU despre KOVESI: Mă impresionează NEPLĂCUT transformarea doamnei Kovesi”

„Traian Băsescu, PROPUNERE după decizia CCR: Să se facă o ENTITATE independentă condusă de JUDECĂTORI și PROCURORI numiți de CSM, care să aprobe mandatele de interceptare. ASTA aș cere dacă aș fi președinte”

„Traian Băsescu și MESAJUL CLAR pentru conducerea SRI: „Acum ESTE MOMENTUL ca România să ia o DECIZIE extrem de IMPORTANTĂ”

„Andreea Paul, pe lista de rezerve a PNL pentru primăria sectorului 6 – surse Mediafax”

„Klaus Iohannis a convocat CSAT-ul astăzi la ora 19:00, după decizia Curții Constituționale privind interzicerea INTERCEPTĂRILOR de către SRI”

„Klaus Iohannis și prima doamnă și-au încheiat vizita oficială în Israel cu o zi la plajă în Tel Aviv”

„Iohannis, declarații după ședința CSAT: "GUVERNUL va adopta o Ordonanță de Urgență în problema INTERCEPTĂRILOR”

„Cioloș, legat de declarația lui Kovesi pe MCV: Trebuie să învățăm să trăim responsabil și fără proptele externe”

„Ludovic Orban: „Sunt independent de orice gașcă, cooperativă, mafie!” | INTERVIU”

„Traian Băsescu și-a lansat candidații MP la Constanța. “Eu nu am niciun obiectiv politic, nu candidez”

„TRAIAN BĂSESCU nu vrea ca ROMÂNIA să fie INVADATĂ de ISLAMIȘTI: Nu ne-am mai putea întoarce de la o ASTFEL de CULTURĂ”

Se remarcă numărul impresionant al știrilor în care apare menționat fostul președinte, Traian Băsescu, acesta atacându-le dur atât pe fosta sa colegă de partid, ex-ministrul Monica Macovei, cât și pe fosta sa „protejată”, fostul procuror general (numită chiar de Traian Băsescu), Laura Codruța Koveși.

Pe parcursul unei singure zile, Traian Băsescu o critică în două rânduri pe Laura Codruța Koveși (pe același subiect, respectiv prezența magistratului în cadrul unor interviuri televizate), pe parlamentarul european Monica Macovei, dă sfaturi SRI, dar și actualului președinte (ca urmare a unei decizii a CCR), își lansează în orașul natal candidații propriului partid și reușește să își exprime și dezacordul legat de o posibilă invadare a țării noastre de cetățeni islamiști.

Această prezență în mediul online a cotidianului Evenimentul zilei a lui Traian Băsescu nu reprezintă un element de noutate pentru cunoscătorii din domeniu, știută fiind „slăbiciunea” pe care o manifestă toți jurnaliștii EVZ, în frunte cu echipa managerială, în fața fostului președinte, mai ales în condițiile în care până nu cu mult timp în urmă ziarul îi aparținuse apropiatei sale, Elena Udrea.

Trebuie remarcat faptul că în cursul zilei de vineri, nici un partid politic nu apare menționat în cadrul știrilor politice incluse în ediția online a cotidianului sus-amintit.

În penultima zi inclusă în intervalul de analiză, respectiv în cadrul zilei de sămbătă, 12 martie, pe pagina web a cotidianului Evenimentul zilei au fost postate numai trei știri politice (în raport cu ziua de luni, când s-au înregistrat 23 de știri), respectiv:

„Rareș Mănescu, atac dur la adresa lui Blaga: Cei care promovează ideea unui blat cu PSD doresc un PNL slab. E momentul să trimitem aceste zvonuri la coșul de gunoi”

„Barosso, Traian Băsescu și Monica Macovei au fost ATACAȚI DUR de Adrian Năstase: “Freedom fighter” și “FOSTUL PROCUROR COMUNIST”

„Klaus Iohannis a cerut autorităților malaysiene SALVAREA vieții lui Ionuț Gologan, tânărul CONDAMNAT la MOARTE pentru trafic de droguri”

În ultima zi a săptămânii, respectiv duminică, 13 martie 2016, în ediția online a Evenimentului zilei au apărut șase știri politice, ale căror titluri au fost:

„Elena Udrea a nășit copilul deputatului Adrian Gurzău, de la MP. Fostul președinte Traian Băsescu a participat la botez: ”Mai trecea un pic și îi creștea mustață”

„Președintele IOHANNIS a devenit ȚINTA glumelor pe Internet | VIDEO”

„Traian Băsescu CRITICĂ Ordonanța de Urgență privind interceptările: "Toți vor să dobândească PUTEREA dată de DREPTUL de SUPRAVEGHERE tehnică"

„Daniel Constantin: În cele mai multe județe, ALDE merge singură la locale”

„Vasile Dîncu: "Atunci când miniștrii se numesc, nu sunt întrebați de DOCTORAT. Petre Tobă este un om deosebit de COMPETENT”

„Traian Băsescu: "Oare este constituțională OUG cu privire la partajarea utilizării Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor?"

Reprezentarea grafică aferentă știrilor politice postate în ultima zi a săptămânii 7-13 martie 2016 este următoarea:

Se poate de asemenea remarca cu ușurință diferența considerabilă numărul știrilor politice în care este menționat fostul președinte al statului, Traian Băsescu și restul politicienilor, raportul fiind în toate situațiile de 3/1.

Pentru prima oară în săptămâna vizată se semnalează prezența unei știri ce o include pe fostul ministru, Elena Udrea (care a deținut și cotidianul Evenimentul zilei), aceasta nefiind însă inclusă în sfera politicii, ci mai degrabă în cea a cancan-ului.

De asemenea, nici un partid politic nu reprezintă subiect de știre politică în ediția online a EVZ, tot pentru prima oară fiind menționat în cadrul unei știri politice și numele fostului protejat al liderului PC, Dan Voiculescu, respectiv Daniel Constantin.

Fostul lider PSD, Marian Vanghelie, care s-a aflat în ultima vreme în centrul unor scandaluri (cu D.N.A., dar și cu reporterii unor tabloide) este catalogat incă din titlul, de către autoarea Simona Ionescu, în cadrul rubricii „Opinii Evz”, în „Bătăușul-salvator”:

Sursă captură – http://www.evz.ro/marian-vanghelie-trage-sfori-sa-i-confiste-lui-dragnea-o-parte-din-partid-pozand-in-batausul-salvator.html

Autoarea le oferă cititorilor săi diverse „caracterizări” ale personajului principal, Marian Vanghelie, acesta fiind numit „șmecheraș de Rahova”, „inculpatul Vanghelie”, „bătăuș la toate categoriile”, care este „dispus să se lupte cu adversari din toate partidele, cu procurori, cu jurnaliști, dar mai ales să-l radă pe Liviu Dragnea, lăsându-l cu un PSD fărâmițat”.

Simona Ionescu a încercat să facă în cadrul materialului său o analiză a unei prestații televizate la care a fost invitat fostul lider PSD (emisiunea jurnalistului Victor Ciutacu, televiziunea RTV), autoarea încercând o ironie fină „am crezut că Marian Vanghelie se va detona… Aș! Șmecherașul din Rahova, care nu știa să conjuge verbul ”a fi” cu ani în urmă, evoluat însă până la stadiul unui discurs acceptabil, venise la tv să arunce în aer PSD. PSD-ul lui Dragnea”.

După ce a făcut o trecere în revistă a prestației avute de politician pe micul ecran, prezentând pe scurt câteva dintre declarațiile lui Vanghelie, Simona Ionescu concluzionează că Vanghelie se pregătește „să revină în forță pe scena politică”, ceea ce ar însemna „începutul destructurării a ceea ce a mai rămas din PSD”.

Mai mult, Ionescu, al cărui material a fost vizualizat de 2800 de persoane (cu trei comentarii) este de părere că Marian Vanghelie se pregătește ca după alegerile locale să coopteze de partea sa o parte dintre foștii săi colegi de partid.

„De ce iubește Traian Băsescu femeile” își intitulează jurnalista Carmen Vintilă materialul, în care face un mini-rezumat al declarațiilor fostului președinte al României, Traian Băsescu, prezentat cu o seară mai devreme în cadrul unei emisiuni de la TVR:

Sursă captură – http://www.evz.ro/de-ce-iubeste-traian-basescu-femeile.html

În cadrul articolului, autoarea încearcă să scoată în evidență latura casnică a fostului președinte, în ciuda faptului că marea majoritate a știrilor apărute de-a lungul anilor îl prezentau într-o cu totul altă lumină pe Traian Băsescu:  „Cardul nu e la mine. E la soție, acasă. Asta nu înseamnă că sunt tipul de bărbat care umblă fără niciun ban în buzunar. Responsabilitatea majoră a casei e a soției”. De asemenea, autoarea Carmen Vintilă a ținut să evidențieze părerile fostului șef de stat despre femei: „Ce putere de sacrificiu au femeile! Nu știu dacă bărbații sunt capabili de asta…Marea problemă a femeilor este că, deși sunt susținute de bărbați, nu se susțin ele între ele”.

Finalul rezumatului realizat de Carmen Vintilă include de asemenea părerea lui Traian Băsescu despre femei: „Sunt două femei puternice în România. Laura Codruța Kovesi este puternică. Este șefă de instituție și asta te face puternic. Și Elena Udrea este puternică. Suportă presiunea instituției și rămâne demnă”.

Urmând exemplul tabloidelor, și ediția online a cotidianului Evenimentul zilei formulează un titlu adecvat, dedicat unei știri ce o are în centrul atenției pe co-președintele PNL, Alina Gorghiu: „ALINA GORGHIU, declarație INCREDIBILĂ despre social-democrați. VEZI de ce crede liderul liberal că PSD nu și-a anunțat candidații pentru Primăria BUCUREȘTIULUI”.

Autorul articolului, Matei Năstase, redă declarațiile liderului penelist cu privire la întârzierea foștilor colegi de alianță în a-și desemna candidații la alegerile derulate pentru primăria generală a Capitalei, în cadrul acestora fiind strecurată și o referire directă la fostul coleg de alianță, liderul PSD, Liviu Dragnea: „Eu m-aș simți jignită în locul domnului Dragnea dacă trei foști miniștri — pe care partidul meu i-a susținut într-un cabinet și le-a dat girul și i-a purtat pe brațe într-o funcție de demnitate publică — mi-ar spune ''nu'' cu atâta seninătate și nu s-ar angaja într-o competiție (…) în care partidul are nevoie de ei”. Articolul, destul de limitat în resurse, se încheie brusc, cu un rezumat al opininiei liderului PNL privind nominalizarea tardivă a candidaților la alegerile locale.

Demn de semnalat este faptul că într-o singură zi, respectiv ziua de 7 martie 2016, în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei, au fost postate două știri aproximativ identice, fiind modificat numai titlul și modul de abordare al autorilor.

Astfel, după articolul anterior prezentat, ce îl avea în centrul atenției pe fostul președinte al României, Traian Băsescu, articol în care erau prezentate câteva declarații ale acestuia la TVR (accentul jurnalistei fiind pus pe părerea politicianului despre femei), apare și un articol semnat de Răzvan Gheorghe, ce tratează subiectele menționate deja de colega sa, dar care are titlul modificat, accentul fiind pus pe „femeile puternice” ale României, respectiv:

Sursă captură – http://www.evz.ro/traian-basescu-la-tvr.html#

În privința conținutului acestui al doilea articol dedicat lui Traian Băsescu, acesta este mult mai consistent, autorul preferând să enumere punctual declarațiile date la TVR 1 de fostul președinte, cu precădere pe tema „femei”, cele mai relevante fiind bolduite, cu precizarea că exact acestea apar incluse și în cadrul articolului anterior ce îl are în centrul atenției tot pe Traian Băsescu.

Spre deosebire de colega sa, Carmen Vintilă, care a prezentat doar declarațiile lui Băsescu despre femei, jurnalistul EVZ Răzvan Gheorghe, strecoară la finalul articolului o declarație-atac la adresa fostului politician și amic al lui Traian Băsescu:

Sursă captură – http://www.evz.ro/traian-basescu-la-tvr.html#

Iar ca o dovadă a gradului de „profesionalism” și de imparțialitate de care se pare că dau dovadă unii jurnaliști ai paginii web http://www.evz.ro, este cea de-a treia știre postată în aceeași zi, care îl are în centrul atenției tot pe Traian Băsescu, subiectul fiind același, respectiv „femeile” și prezența fostul președinte al României de la TVR:

Sursă captură – http://www.evz.ro/traian-basescu-spune-de-ce-iubim-femeile-in-aceasta-seara-la-tvr-1-fostul-presedinte-face-marturisiri.html

Spre deosebire de restul celor două articole, în cadrul acestui articol se face numai o trimitere la interviul dat de fostul președinte la TVR 1, autoarea Dana Alexandrescu menționând că Traian Băsescu a luat parte la „ediția specială a celebrei ediții „Emisiunea de luni” moderată de Mircea Radu.

„Cătălin Predoiu: Nu exclud o alianță cu partidul lui Traian Băsescu și cu nici un alt partid” – este titlul știrii semnate de Andreea Udrea și în care sunt prezentate două declarații scurte ale liderului PNL, preluate de la agenția de știri Mediafax, în cadrul cărora se face referire la o potențială alianță în cursa pentru câștigarea alegerilor locale pentru Primăria Generală a Bucureștiului atât cu partidul fostului șef de stat, Traian Băsescu, ca și cu fostul ministru al Justiției, europarlamentarul Monica Macovei.

În opinia lui Predoiu, și el fost ministru al Justiției, potențiala alianță a forțelor de dreapta reprezintă „o dovadă de generozitate politică să întinzi mâna către toate forțele de centru dreapta și să discuți pentru a găsi cea mai bună soluție”, politicianul recunoscând că „la aceste alegeri locale, în mod particular în București ne aflăm în situația în care ne-am aflat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, situația în care cerem cetățenilor un vot util pentru a învinge PSD”.

În cadrul știrii semnate de jurnalista Carmen Vintilă, se remarcă un titlu incitant, ce poate determina numeroase vizualizări din partea cititorilor:

Sursă captură – http://www.evz.ro/surse-psd-a-gasit-un-vinovat-pentru-ca-legea-lui-dragnea-nu-a-fost-aprobata-de-camera-deputatilor.html

Cu toate acestea, conținutului știrii, care este lipsită de informații de impact pentru publicul larg, nu urmează deloc linia impusă de titlul acesteia, autoarea acesteia neprezentând „vinovatul” despre care face vorbire în titlu, ci rezumându-se să menționeze că „Liviu Dragnea i-ar fi cerut lui Valeriu Zgonea să găsească un responsabil pentru fatul că în ziua respectivă sistemul de vot nu a funcționat și Legea anti-defăimare nu a trecut” (n.a. greșeala din text îi aparține jurnalistei Carmen Vintilă).

Demn de remarcat este faptul că în aceeași zi în care copreședintele liberal Alina Gorghiu face referire în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei la modul greoi cu care principalul partid contracandidat, PSD, înțelege să își desemneze candidații pentru alegerile locale pentru Primăria Capitalei, pe aceeași platformă este publicată și știrea care ne anunță:

Sursa capturii – http://www.evz.ro/pnl-a-finalizat-sondajele-din-sectoare-dar-amana-desemnarea-candidatilor.html

Pe cât de interesantă ar putea părea știrea, prin prisma titulul ales, pe atât de „seacă” și extrem de redusă este informația oferită publicului larg de către autoarea Andreea Udrea, pe care o redăm în integralitate: ”„Evenimentul zilei“ vă prezintă cele mai importante rezultate din sondajul de opinie, efectuat în Capitală de Biroul de Cercetări Sociale”.

Într-un mod asemănător înțelege să prezinte o altă știre politică și jurnalistul Răzvan Gheorghe, care alege un tilul de impact:

Sursă captură – http://www.evz.ro/unitatea-unpr-atarna-de-un-fir-de-ata.html

Pe cât de incitant este titlul pentru amatorii de politică online, pe atât de sărac este conținutul știrii, care începe prin a ne informa că respectivul cotidian ne „prezintă culisele scandalului iscat de retragerea lui Gabriel Oprea din fruntea partidului”. Culise din care aflăm că demisia liderului UNPR, Gabriel Oprea, „a turnat, din plin, gaz pe focul neînțelegerilor interne”, aceasta iscând „numeroase semne de întrebare privitoare la viitorul colaborării cu PSD și ALDE”.

Știrea se încheie sec, cu cea de-a treia frază a jurnalistului: „Liderii UNPR încearcă astăzi, în cadrul BPN și CExN al partidului (ședințe organizate succesiv, la Palatul Parlamentului), să identifice o alternativă viabilă pentru conducerea formațiunii”.

Jurnalista EVZ Alexandra Iancu semnează știrea privindu-l pe fostul liderul UNPR, Gabriel Oprea, respectiv demisia acestuia:

Sursă captură – http://www.evz.ro/acuzatii-din-interiorul-unpr-oprea-a-cazut-ca-sa-il-salveze-pe-ponta-a-refuzat-sa-il-lase-sa-isi-rezolve-singur-problemele.html

Știrea, ce este preluată de autoare de pe pagina web timpolis.ro, are la bază declarațiile făcute de deputatul UNPR Timiș, Ion Răducanu, care susține că liderul Oprea a fost îndepărtat din centrul vieții politice de sistemul politic actual, în cadrul căruia alianții politici UNPR joacă „la cacealma”. De asemenea, în declarația sa, parlamentarul face voalat un șantaj ce vizează procedura alegerii primarilor în două tururi, el catalogându-l pe politicianul Gabriel Oprea (aflat deseori în centrul atenției multor subiecte scandaloase) ca fiind un om „cu onoare și demnitate”.

Interesantă este abordarea deputatului de Timiș, care susține că „nava cu care călătorește UNPR de șase ani să intre în derivă din cauză că nu mai are comandant. Se zice că nimeni nu e de neînlocuit, însă președintele fondator al UNPR, Gabriel Oprea, va fi greu de înlocuit! A pus mai presus de orice interesele naționale și a fost un ministru eficient și atent la nevoile celor pe care i-a reprezentat! A asigurat stabilitatea țării și a Guvernelor din care a făcut parte. A contribuit la consolidarea sistemului de apărare și securitate națională. De aceea, succesorii săi vor avea o sarcină dificilă – vor trebui să combată celebrele cuvinte brâncușiene „sub umbra unui stejar nu crește decât iarba!”. Un discurs demn de perioada de tristă-amintire, încheiată în Decembrie 1989.

În ceea ce privește demisia politicianului Gabriel Oprea, aceasta este, prin prisma deputatului Ion Răducanu, „pentru a ajuta partidul”, parlamentarul acuzând sistemul politic că ar fi încercat să-l convingă pe liderul UNPR să renunțe la sprijinul pe care îl acorda lui Victor Ponta: „A refuzat și, iată, unde a ajuns! Constrâns de circumstanțe greu de perceput, a părăsit prima scenă politică (sper că pentru scurt timp)”.

În data de 8 martie 2016, în ediția online a cotidianului Evenimentul zilei este publicată știrea ce are drept titlu:

Sursă captură – http://www.evz.ro/zgonea-fortat-de-dragnea-sa-i-ia-capul-secretarului-general-al-camerei.html

Conținutul acesteia este însă, așa cum ne-au obișnuit jurnaliștii cotidianului citat, departe de a urma titlul, informațiile menționate de Carmen Vintilă fiind vagi și sărace în surse credibile: „Dragnea i-ar fi cerut lui Zgonea să găsească responsabilul. Astfel, săptămâna aceasta în ședința conducerii Camerei problema va fi rediscutată, iar PSD ia în calcul demiterea secretarului general al Camerei Adrian Panciu…Situația lui Zgonea este una dificilă, Panciu fiind un apropiat al acestuia”.

O altă știre politică o are în centrul subiectului pe Alina Gorghiu, copreședintele PNL:

Sursă captură – http://www.evz.ro/alina-gorghiu-despre-candidatii-pnl-la-sectoare-un-partid-serios-vine-cu-oferta-electorala-din-timp-e-o-echipa-foarte-buna.html

Știrea, care face rezumatul prestației politicianului în cadrul unei emisiuni de televiziune (Prime Time News, de la Realitatea TV), obicei des remarcat la jurnaliștii EVZ, prezintă opinia copreședintelui Alina Gorghiu la adresa candidaților la primăriile de sector din Capitală, aceștia fiind „aleși pe sprânceană”.

De asemenea, în conținutul știrii se continuă atacul la adresa PSD din ziua precedentă (relatat în cadrul acestei analize) cu privire la modul greoi de desemnarea candidaților pentru alegerile locale: “Un partid serios vine cu oferta electorală din timp. Am putut veni și noi ca PSD, însă electoratul nu are timp să vadă dacă acel candidat este ceea ce își dorește el”.

În cea de-a doua zi inclusă în lotul de analizat al prezentului STUDIU DE CAZ, în cadrul știrilor politice postate pe pagina online a cotidianului Evenimentul zilei își face simțită prezența și fostul lider PSD, ex-premierul Victor Ponta, jurnalista Alexandra Iancu preluând un mesaj al politicianului postat pe o cunoscută rețea de socializare:

Sursă captură – http://www.evz.ro/ponta-mesaj-dur-pe-facebook-acum-toti-clovnii-sunt-ocupati-cu-alte-lucruri-macar-alinuta-sa-imi-ceara-demisia.html

Conform „obiceiului” remarcat la unii jurnaliști ai aceste platforme online, conținutul știrii este mult prea sărac în informații, comparativ cu tipul titlului, care este unul de impact pentru cititori, cu atât mai mult cu cât politicianul i se adresează fostei sale colege de alianță cu apelativul „Alinuța”, aspect ce este bine speculat de jurnalista Alexanda Iancu.

Citind însă conținutul știrii, aflăm despre preocuparea fostului premier cu privire la investițiile țării noastre, la finalul celor 70 de cuvinte (conținutul total al materialului) fiind postat mesajul lui Ponta pe contul său de Facebook, mesaj ce reprezintă chiar titlul articolului: „Știu că acum toți clovnii care strigau pe la televizor că am distrus investițiile sunt ocupați cu alte lucruri! Măcar Alinuța să-mi ceară demisia”.

Mesajul transmis de fostul lider PSD se înscrie în maniera obișnuită în care Ponta înțelege să i se adreseze unui președinte de partid politic.

„Candidatura lui Vanghelie ar încurca pe toată lumea” – acesta este titlul pe care jurnalista Carmen Vintilă l-a ales pentru știrea politică în conținutul căreia liderul PSD, Liviu Dragnea recunoaște valoarea fostului său coleg de partid, Marian Vanghelie, primarul suspendat de la Sectorul V al Capitalei:

Sursă captură – http://www.evz.ro/dranea-candidatura-lui-vanghelie-incurca-pe-toata-lumea.html

În conținutul știrii, autoarea redă o parte dintre declarațiile făcute de către politicianul Liviu Dragnea, la Adevărul Live, ocazie cu care a apreciat că o eventuală candidatură a fostului său coleg de partid, Marian Vanghelie, ar „încurca pe toată lumea. Marian Vanghelie a fost primarul sectorului 5 foarte mulți ani, a fost votat de foarte multe ori. Este un candidat important. Sigur că ținem cont de asta”.

De asemenea, în articolul publicat pe platforma EVZ, liderul pesedist susținea că nu are în intenții colaborarea cu alte partide în afara ALDE și UNPR, exceptând orice alte eventuale discuții, datorită faptul că nu i „se pare corect”.

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

Delia Cristina Balaban, Flaviu Călin Rus (coordonatori), PR Trend, București, Editura Tritonic, 2007

Camelia Beciu, Politica discursivă. Practici politice într-o campanie electorală, Editura Antet, București, 1996

Cristina Coman, Cristina, Relațiile publice și mass-media, Editura Polirom, Iași, 2000.

David, Relații publice – garanția succesului, Ediția a II-a, București, Editura Oscar Print, 2003

Vasile Deac, Constantin Bâgu, Strategia organizației, București, Editura Eficient, 2000

Marius Ghilezan, Cum să reușești în viața politică. Manual de campanie electorală, Editura Active Vision, București, 2000

Rus, Flaviu, Călin, Evoluția procesului de comunicare de la forma interpersonală la cea politică și mediatică, Editura Accent, 2005

Rus, Flaviu Călin, P.R. Politic, Editura Institutul European, Iași, 2006

Autori străini:

John M. T. Balmer, Corporate identity, corporate branding and corporate marketing. Seeing through the fog, „European Journal of Marketing”, Vol. 35, Nr. 3-4, MCB University Press, 2001

Berger,Rudolf, Gärtner, Hans-Dieter, Mathes, Reiner, Unternehmenskommunication, Editura Gabler, Frankfurt am Main, 1989.

Philip Kotler, Managementul marketingului, București, Editura Teora, 1998

Roger Mucchielli, Psychologie de la publicité et de la propagande, Paris, Librairies Techniques, 1970

Wally Olins, Despre Brand, București, Editura comunicare.ro, 2006

Remy Rieffel, Sociologia mass-media, Iași, Editura Polirom, 2008

Barbie Zelizer,Despre jurnalism la modul serios, traducere de R. Radu, ed. Polirom, București, 2007

Site-uri consultate :

http://www.evz.ro/marian-vanghelie-trage-sfori-sa-i-confiste-lui-dragnea-o-parte-din-partid-pozand-in-batausul-salvator.html

http://www.evz.ro/de-ce-iubeste-traian-basescu-femeile.html

http://www.evz.ro/alina-gorghiu-declaratie-incredibila-despre-social-democrati-vezi-de-ce-crede-liderul-liberal-ca-psd-nu-si-a-anuntat-candidatii-pentru-primaria-bucurestiului.html

http://www.evz.ro/traian-basescu-spune-de-ce-iubim-femeile-in-aceasta-seara-la-tvr-1-fostul-presedinte-face-marturisiri.html

http://www.evz.ro/catalin-predoiu-nu-exclud-o-alianta-cu-partidul-lui-traian-basescu-si-cu-niciun-alt-partid.html

http://www.evz.ro/surse-psd-a-gasit-un-vinovat-pentru-ca-legea-lui-dragnea-nu-a-fost-aprobata-de-camera-deputatilor.html

http://www.evz.ro/pnl-a-finalizat-sondajele-din-sectoare-dar-amana-desemnarea-candidatilor.html

http://www.evz.ro/unitatea-unpr-atarna-de-un-fir-de-ata.html

http://www.evz.ro/acuzatii-din-interiorul-unpr-oprea-a-cazut-ca-sa-il-salveze-pe-ponta-a-refuzat-sa-il-lase-sa-isi-rezolve-singur-problemele.html

http://www.evz.ro/zgonea-fortat-de-dragnea-sa-i-ia-capul-secretarului-general-al-camerei.html

http://www.evz.ro/alina-gorghiu-despre-candidatii-pnl-la-sectoare-un-partid-serios-vine-cu-oferta-electorala-din-timp-e-o-echipa-foarte-buna.html

http://www.evz.ro/ponta-mesaj-dur-pe-facebook-acum-toti-clovnii-sunt-ocupati-cu-alte-lucruri-macar-alinuta-sa-imi-ceara-demisia.html

http://www.evz.ro/dranea-candidatura-lui-vanghelie-incurca-pe-toata-lumea.html

Lasswell’s model