Mass Media Intre Progresele Tehnologice Si Necesitatile Sociale

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………

CAPITOLUL I: REFLECTAREA REALITĂȚII ÎN SPAȚIUL VIRTUAL: ABORDĂRI CONCEPTUALE …………………………………………………………………………………………………………….

I.1. Dinamica interpretărilor evoluției mass-media: de la presa tradițională la cea virtuală ………

I.2. New media între progresele tehnologice și necesitățile sociale ale cetățenilor …………………………………………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL II: INSTITUȚIILE MASS-MEDIA DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PROCESUL DE ADAPTARE LA TEHNOLOGIZAREA INFORMAȚIONALĂ ………….

II.1. De la informația tipărită la cea digitală. Analiza comparativă a publicațiilor: „Timpul” și „Ziarul Național” …………………………………………………………………………………..

II.2. Portalurile web informative – un flux continuu de informații. Studiu de caz: „Unimedia” ….

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Explicația mass-media constă în totalitatea mijloacelor de comunicare în masă a informațiilor (radio, televiziune, internet, cinematograf, publicații, etc.). Sistemul mass-media asigură circulația informațiilor, opiniilor și atitudinilor considerate a avea semnificație socială. Reprezintă o adevărată legătură informațională între diverse părți și segmente sociale. Mass-media contribuie la cristalizarea și, apoi, la răspândirea opiniei publice.

Prin urmare, au existat, din partea unor cercetători, tentative de imaginare a unei societăți moderne în absența mass-media. Aceștia au recunoscut că, deși critic al comunicării de masă, văzându-i aceșteia numai neajunsurile, numai bilele negre, nu poți imagina, în chip cu totul serios, existența umană, de acum și din viitor, altfel decât însoțită, ori chiar profund influențată, de către mass-media. Mass-media, studiate cel mai adesea printr-o grilă interpretativă generată de conceptul multifuncțional numit schimbare, pot fi considerate ca fiind importante instrumente ale stabilității unei societăți. În istorie, se poate costata că, deși au suferit continuu ameliorări, modernizări ori chiar salturi tehnologice, mijloacele de comunicare de masă, pe importante perioade de timp, n-au fost transformate radical, constituind sisteme relativ stabile. Iar această stabilitate a sistemului mass-media este un corolar al capacității sale continue de a oferi funcții necesare existenței și reproducerii sistemului social. Funcțiile pe care sistemul mass-media le oferă la nivel social consolidează, deci, stabilitatea sa și, atâta vreme cât societatea le reclamă drept necesare, cu oricâte shimbări tehnologice ale unor mijloace, cu oricâte modificări impuse de noi realități științifice dedicate comunicării, sistemul mediatic va supraviețui.

Actualitatea temei este bazată pe relațiile dintre individ și mass-media care pot fi puternice sau slabe, conflictuale sau de cooperare. Indiferent de astfel de caracteristici, relația este de dependență și ea se stabilește fie cu sistemul mass-media ca întreg, fie cu unul dintre tehnologiile sale (televiziunea, radioul, ziarele), fie cu un anumit produs al mass-media.

Scopul lucrării constă în stabilirea unei așa numite relații dintre mass-media și societate, despre necesitățile persoanelor și grupurilor sociale.

Determinarea faptului că sistemul mass-media controlează trei faze esențiale ale ofertei de informații de care persoanele și grupurile au nevoie pentru a-și îndeplini scopurile. Este vorba despre culegerea informațiilor, prelucrarea lor și, apoi, răspândirea acestora. Identificăm puterea sistemului mass-media care constă în controlul asupra resurselor de informații de care depind indivizii, grupurile, organizațiile, sistemele sociale și societățile pentru a-și atinge scopurile.

Obiectivele trasate:

Stabilirea funcțiilor mass-media;

Semnificația, locul și funcția mass-media în societate, fapt care este studiat cu minuție, fiind proiectate noi teorii ale comunicării seductoare și pline de reflecții inteligente;

New-media, care este tot mai solicitată și întrebată în întregime;

Identificarea tendințelor media și necesități ale societății.

Cum influențează noile tehnlogii;

Analiza presei tradiționale;

Analiza comparativă a ziarelor web;

Analiza portalului informativ UNIMEDIA.

Suportul metodologic al studiului. Studiul de față prevede o documentare detaliată și o abordare sistematică a temei investigate. Cercetarea de față se conturează în jurul analizei comparative a publicațiilor, a instituțiilor mediatice autohtone și a analizei cantitativ-calitative a produsului mediatic promovat de mass-media din Republica Moldova.

Noutatea științifică a studiului. Lucrarea dată aduce la dispoziție informații generaliste despre mass-media, despre funcțiile și faptul cum influențează opinia publică. Pornind de la studiile efectuate în domeniu, cercetarea încearcă să explice și acele necesități ale societății, care sunt admisibile, dar adesea sunt acoperite cu un flux continu de neoprit de informații. Teza vine să analizeze și anumite publicații în care societatea se implică activ.

Structura lucrării. Teza cu titlul: „Mass-media între progrese tehnologice și necesitpți sociale” cuprinde: Introducerea, două capitole, care redau conținutul de bază al cercetării, bibliografia, și anexele.

În introducere, este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul, suportul metodologic de studiu.

Primul capitol „REFLECTAREA REALITĂȚII ÎN SPAȚIUL VIRTUAL: ABORDĂRI CONCEPTUALE” se axează pe evidențierea rolului important care îl are mass-media în societate, oferind posibilitatea și capacitatea transmiterii unor variate mesaje informaționale

În parametrii celui de-al doilea paragraf al capitolului accentul predominant subliniază anumit funcțiile mass-media și felucl cum influențează.

Al doilea capitol „INSTITUȚIILE MASS-MEDIA DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PROCESUL DE ADAPTARE LA TEHNOLOGIZAREA INFORMAȚIONALĂ” prevede schimbarea, modificarea și evoluarea tehnologiilor. Are loc efectuarea unei analize comparative între ziarul „Timupl” și „Adevărul”. Chiar și analiză în parte a celor mai vizualizate și comentate materiale atât din cadrul ziarelor cât și a portalului de știri Unimedia.

Studiul este încheiat cu o serie de concluzii referitor la tema studiată și de un compartiment constituit din recomandări practice.

CAPITOLUL I: REFLECTAREA REALITĂȚII ÎN SPAȚIUL VIRTUAL: ABORDĂRI CONCEPTUALE

Mass-media și media în general reprezintă fenomene valoroase și eficiente de transmitere a informațiilor în rândurile maselor, care au luat o dezvoltare deosebită în lumea contemporană având, în acest context, receptivitate și influene modelatoare (educaționale) și mobilizatoare deosebite asupra publicului larg de toate vârstele, de toate profesiile și de toate convingerile.

Mass-media si media in general se realizeaza prin variate componente:

a) radioul și televiziunea directe, inclusiv prin sateliți, reprezentând forme de penetrație în mase cu cea mai mare forță și influență; televizorul, îndeosebi, este cel mai acreditat mijloc de comunicare în mase, căci el solicită cei mai importanți analizatori – văzul și auzul; el aduce, ca și radioul, informațiile de la cele mai mari distanțe, dar și imaginea pe micul ecran, ca sa le trăim zilnic, fiecare din noi, acasă; mass-media au astfel o eficiență sporită pentru că folosesc un limbaj mai direct, mai plastic, mai sugestiv și mai convingător decât limbajul obișnuit;

b) calculatorul și CD-Rom-urile, conectate la Internet, care asigură comunicarea la nivel mondial; c) presa – ziarele și revistele de tot felul, care, de asemenea, reprezintă forme de penetrație de mare forță și influență informațională și educativă; d) cartea, colecțiile de carte cu tiraj de masă, broșurile etc; e) muzeele, expozițiile științifico-tehnice, cultural-artistice, bibliotecile, librăriile, târgurile de carte etc.

Receptarea mesajelor transmise prin mijloacele de mai sus se face pe trei căi principale, separat sau combinat (interacționat): audio – ca ascultător, video -ca privitor și scris – ca cititor.

Mass-media oferă posibilitatea și capacitatea transmiterii unor variate mesaje informaționale și anume: științifico-tehnice, culturale, artistice, politice, etice, juridice, sportive, religioase etc; recreativ-distractive (umoristice) etc, interne și internaționale. Astfel, cele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea majoritate dintre noi are opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la cunoștință de către mass-media. De aici și ușurința cu care mass-media poate influența judecățile de valoare și, prin urmare, alegerile pe care oamenii le fac sau deciziile pe care ei le pot lua în urma lor. (1)

I.1. Dinamica interpretărilor evoluției mass-media: de la presa tradițională la cea virtuală ………

La mod direct, în societatea actuală, mass-media joacă un rol crucial in viața socială, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescândă și indispensabilă, cu o influență puternică asupra segmentelor societății. Prezența lor activă se simte în viața financiar- bancară, în dezvoltarea industriei, în evoluția tehnologiei, în viața politică, dar și în viața cotidiană, construind la rândul lor o industrie proprie.

Într-un stat democratic, ele au rolul de a informa, comenta și critica, fiind considerate "centrul vital al vieții publice". (2)

Specialiștii din Știintele Comunicării au dedicat multe studii subiectului mass-media, fiind de neepuizat prin interdisciplinaritatea și evoluția continuă. Cercetători din sociologie, psiho-sociologie și antropologie au încercat să definească rolul lor și influența pe care acestea le au în societate. Supranumite și " a patra putere în stat", "mass- media au devenit, în lumea modernă, un fel de centru gravitațional în raport cu care se poziționează toate celelalte segmente ale societății" (3)

In corelație cu mesajele informaționale variate transmise, mass-media (și media) realizează unele funcții.

Deși de-a lungul timpului au evoluat prin modernizări sau ameliorări la nivel tehnologic, mijloacele media și-au păstrat o stabilitate în viața socială și joacă un rol funcțional în viața oamenilor. Ele și-au dovedit capacitatea de a produce funcții în cadrul societății. Denis McQuail a observat că noțiunea de funcție se folosește cu sensul de "scop, de consecință ori de cerință sau așteptare și poate căpăta și alte înțelesuri". (4) Între funcții, efecte și roluri există o aparentă sinonimie, însă diferența semnificației este evidentă. Funcția este considerată consecința relației dintre ceea ce produce și oferă mass-media și nevoile societății, în timp ce rolul reprezintă misiunea deja declarată a acțiunilor sale. Într-un sistem liberal, misiunea este aceea de a facilita accesul la informații și divertisment, dar și de a fi în serviciul public prin informarea corectă, formarea și promovarea educației, a culturii. De asemenea, observă și critică domeniile societății, precum cel economic, politic, social etc. Influențarea în urma acțiunii mijloacelor este considerată eșec. În urma contactului cu indivizii, acestea pot determina nivelul de cunoștințe, modul de acțiune și de dobândire a comportamentelor.

Modelându-se după nevoilor din ce în ce mai diversificate ale indivizilor, funcțiile mass-media sunt multiple. În continuare, voi face o prezentare a celor mai importante dintre acestea:

1. Funcția de informare.

Indivizii simt în permanență nevoia de a controla mediul înconjurător, pentru a acționa și a lua decizii în funcție de realitatea imediată. Funcția de informare vine în sprijinul nevoii societății, grupurilor și a indivizilor de a controla mediul înconjurător. Oamenii evaluează, pe baza informațiilor pe care le primesc, importanța evenimentului ce ar putea să-i afecteze în mod direct, anticipează unele tendințe și i-au, în cunoștința de cauză, anumite decizii.

Cele mai multe dintre mesajele mediatice receptate zilnic, din cadrul interacțiunii continue cu mass-media, sunt informații generale, care se adresează mai puțin sensibilității ori nevoilor curente. Din cauza pătrunderii mijloacelor de comunicare în relația dintre individ și mass-media, oamenii își îmbogățesc bagajul de cunoștințe prin aceste informații mediatice.

Rolul mijloacelor media este de a obține informații și de a le face să circule. În plus, ele sunt supuse unui proces de selectare, ierarhizare și interpretare înainte de a fi transmise publicului. Astfel, mass-media oferă o imagine imediată, o anumită versiune a unui eveniment. Uneori, oamenii iau mesajul recepționat ca atare , fără a-l supune unei analize sau reflecții, din cauza volumului informațional foarte mare primit în fiecare zi.

2. Funcția de "legătură" (de comunicare)

Mass-media răspund nevoii oamenilor de comunicare, de implicare în comunitate și de identificare cu o anumită cauză, temă sau subiect. De aceea, această funcție poartă și numele de integrare socială. Nivelul la care acționează mijloacele media poate fi unul local, național sau global. Însă, indiferent de diferența dintre receptori (naționalitate, religie sau cultură), aceștia au în comun consumul aceluiași produs mediatic, bazat pe proximitatea informațională. (5)

3. Funcția educativ- culturală

Prin varietatea și bogăția informațiilor, prin specificul și forța de penetrare a mijloacelor de transmitere, audio-video mai ales, mass-media au o puternică forță de modelare a personalității, contribuind la instruirea și educarea maselor de toate vârstele și profesiile. Mass-media contribuie la îmbogățirea orizontului de cultură generală și de specialitate, la educarea artistică a oamenilor, la formarea de concepții, atitudini, convingeri și sentimente din cele mai diverse – științifico-tehnice, profesionale, cultural-artistice, etice, juridice, politice, religioase, manageriale etc. În cooperare cu instituțiile de învățământ mass media, îndeosebi radioul, televiziunea și Internetul, pot realiza obiective didactice ale învățământului, cu precădere ale celui cu frecvență și ale celui la distanță. Prin transmiterea valorilor, "mass-media contribuie la realizarea stabilitatii sociale si la mentinerea, in timp, a structurilor culturale". (6) Rolul lor este să transmită cunoștințe și să formeze oameni cultivați.

4. Funcția de interpretare.

Informațiile trec prin mai multe etape înainte de a fi prezentate publicului. Pe de o parte, ele necesită un proces de selecție, realizat după anumite criterii, apoi sunt ierarhizate în funcție de importanța sau urgența lor. Pe de altă parte, informațiile ajung să fie analizate și discutate. Dar pentru ca goana după senzațional, după instantaneu a câștigat teren în fața dezbaterilor, s-au dezvoltat genuri jurnalistice specializate care permit auditorilor să aibă acces la mai multe opinii, de multe ori ale unor specialiști, pentru a-și putea forma o părere de ansamblu. De asemenea, telespectatorii sau ascultătorii pot participa la discuție prin telefon în direct.

5. Funcția de divertisment.

Într-o lume a vitezei și a provocărilor continue, mass-media răspund nevoii oamenilor de a se deconecta de la viața cotidiană. Indiferent dacă este vorba de un film, o emisiune de divertisment la tv sau un talk-show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a timpului liber, de relaxare, dar și un mod de evadare. Consumatorii de divertisment vor să scape de presiunea cotidianului și să intre într-o lume imaginară, lipsită de grijile și problemele zilnice, pentru a trăi imaginar evenimente, experiente sau sentimente pe care în viața reală nu au posibilitatea să le încerce, nu îndrăznesc sau nu ar ajunge să le trăiască niciodata. Bertrand observă că mijloacele media "stimulează (emoțiile sau intelectul) și tot ele calmează (prin distracție sau catharsis)." (7)

Privit din perspectiva costurilor, divertismentul mediatic este cel mai puțin costisitor, iar accesul este imediat, doar la un buton distanță. Mass-media sunt cele mai importante furnizoare de divertisment, procentul fiind diferit de la un canal la altul al emisiunilor de acest tip. Din motive comerciale, divertismentul ocupă o parte importantă a programelor mediatice și au un caracter spectaculos. Spectaculozitatea mesajelor trezește interesul publicului, îl angrenează în mijlocul acțiunii, al evenimentelor, de aceea acest tip de discurs a pătruns și în cel al informării și al educării. Informațiile sunt prezentate sub forma unor știri inedite, extraordinare, cu titluri explozive, în timp ce discursul educativ- cultural este ambalat sub forma amuzamentului, pentru că "educația este primită mai ușor, daca este ascunsa sub masca distractiei". (8)

Vorbind despre efectele mass-media. În fiecare zi, oamenii petrec mult timp în fața televizorului, ascultă postul de radio preferat sau citesc presa. Mijloacele media au ajuns să aibă un impact puternic asupra indivizilor și să contribuie la procesul de educare și culturalizare. Influența lor, fie puternică, fie limitată, constituie o preocupare majoră a cercetătorilor în Științele Comunicării de multe decenii. Cunoștințele în materie încep să se înmulțească, deși uneori răspunsurile oferite de specialiști în legatură cu acest subiect nu sunt foarte clare, date fiind părerile lor atât de diferite.

În ciuda multor critici expuse cu privire la presă, despre mass-media se vorbește cel mai des prin clișee de felul „este o fereastră asupra lumii” sau „prima ciornă a istoriei”. Mass-media ajută totuși oamenii să facă alegeri informate, fie când trebuie să voteze, fie când exprimă anumite opinii în discuții. Harold Laswell, teoreticianul în comunicare, identifică trei funcții ale mass-media: de „supraveghere a lumii pentru a raporta evenimente în curs de desfășurare, de interpretare a sensului evenimentelor și de socializare a persoanelor în mediul lor cultural.” (9)

Cu toate acestea, mass-media este un mediu care mereu are nevoie de libertate, de oportunități si de posibilități, perspective pentru a realiza toate funcțiile enumerate. Astfel, ca pentru a realiza o comunicare cât mai eficientă pentru publicul larg, principala valoare la care țin jurnaliștii este libertatea presei. Aceasta presupune recunoașterea dreptului jurnalistului de a căuta informații și de a exprima opinii, căci de fapt, asta îi e și menirea, fără a fi îngrădit de vreo autoritate (politică, administrativă, economică, juridică, etc.) diferită de cea a deontologiei profesionale.

Astfel, jurnaliștii au dreptul să-și exprime neîngrădit opiniile, fără a distorsiona faptele. (10) Au dreptul la formarea opiniei publice și în mod prioritar la formarea lor ca specialiști pe piața mediatică.

Astăzi lucrurile au evoluat în așa măsură încât poți să difuzezi informațiile dorite către un număr de receptori mult mai mare, fiecare primind un mesaj personalizat, costurile fiind mai reduse. Acest lucru se poate face cu ajutorul noilor media. Calculatorul este“entitatea” care a evoluat explozibil în ultimul secol, și în continuare evoluează. De laun calculator de dimensiunile unei camere, s-a ajuns la dimensiunea unui laptop. De la orețea de câteva computere, s-a ajuns la posibilitatea ca fiecare computere să fieinterconectat prin intermediul internetului cu orice alt computer. Aceste lucruri aufavorizat dezvoltarea noilor media. Atât persoane publice, cât și persoane juridice sau persoane din viața politică au început să-și creeze un blog, un website, un banner sau săapeleze la alte mijloace puse la dispoziție de această tehnologie pentru a-și promova imaginea sau a crea o legătură cu publicul (virtual, in acest caz).

Prin urmare, New-media este remarcată și prin personalități bine cunoscute, care totuși au avut un impact asupra acestui domeniu.

Marshal McLuhan reprezintă cu siguranță una dintre cele mai mediatizate personalități ale cercetării media din secolul XX. Cărțile sale uimesc nu doar prin stilul aparte, dar și prin forța ideilor pe care le lansează prin intermediul lor în dezbaterea publică. Primele publicații ale cercetătorului canadian constituie un moment de maximă importanță în dezvoltarea științei comunicării. Pentru McLuhan impactul radical al noilor forme de comunicare asupra dimensiunilor spațiului și al timpului, dar și asupra percepției umane constituie rațiuni dominante.

În prima lucrare importantă a lui McLuhan, Mireasa mecanică, publicată în 1951, se simt influențele primei faze a școlii de la Frankfurt și sensibilitatea literară a lui Raymond Williams. Noile medii de comunicare sunt criticate datorită posibilităților de control și manipulare pe care le presupun.

McLuhan repetă aproape obsesiv ideea că cel mai important aspect care merită studiat este felul în care formele tehnice influențează percepția asupra media, un exemplu în acest sens îl constituie recontextualizarea relațiilor sociale grație luminii electrice. Tehnologiile moderne nu mai sunt privite ca fiind alienante pentru societate, din contră așa cum roata este o extensie a piciorului uman, radioul este extensia urechii, cartea este extensia ochiului ș.a.m.d. Astfel media este determinantă pentru efectele sale și nu pentru conținutul său cum se afirmă în majoritatea teoriilor despre efectele media. (11)

O lucrare de o deosebită importanță în domeniul media este Școala de la Toronto a cărui autor este Marshall McLuhan. Aceasta promovează o perspectivă distinctă asupra comunicării. Iar autorul ei rămâne a fi cunoscut datorită înțelesurilor formulei sale binecunoscute „media este mesajul”.

În continuare, McLuhan consideră modernitatea ca favorizând relocarea continuă a informației în spațiu și timp, sistemele de comunicare pun oamenii imediat în contact cu diferite realități. Dezvoltarea rapidă a noilor media a întrerupt înclinația vizuală a formelor scrise de comunicare, redând oamenilor o cultură imparțială care are multe în comun cu cultura societăților orale. Cultura ierarhică, uniformă și individualizantă a perioadei tiparului a fost înlocuită de o cultură a întâmplărilor simultane, mult mai palpabilă. Comunicarea de masă, care se bazează pe electricitate pentru a funcționa tehnic, este posibilă prin intermediul unor rețele. Iar dezvoltarea formelor moderne de comunicare permite călătoria în timp și în spațiu. Hibridizarea tehnică a formelor media a restructurat câmpurile de producție, cartea se găsește și sub formă de casetă audio de exemplu (McLuhan/Powers, 1989). Circulația informației este foarte rapidă, cererea de informație este satisfăcută prin intermediul unei informații mai noi. (12)

I.2. New media între progresele tehnologice și necesitățile sociale ale cetățenilor

În ultimele decenii, societatea contemporană a cunoscut mutații considerabile legate de evoluția mijloacelor de comunicare în masă. În era actuală, a unei societăți industriale complexe, mass-media este omniprezentă, atât în legătură cu cele mai însemnate evenimente, cât și cu viața personală obișnuită a oamenilor. Fiecare nou mijloc de comunicare în masă s-a impus în societate într-un timp din ce în ce mai scurt, ceea ce îndreptățește presupunerea că serviciile aduse de media corespund nevoilor structurale ale societății.

Cu siguranță mass-media își îndeplinește funcția de satisfacere a necesităților societății, cât se poate de bine, printre care: informează, formează, educă, convinge, amuză, urmărind satisfacerea nevoilor și cerințelor consumatorului de informație, a publicului. Presa scrisă, radioul, televiziunea și internetul sunt canale de comunicare care realizează mai mult decât o informare, ele influențează, orientează și dirijează opinia publică, interesele și motivațiile oamenilor, conștiințele chiar dincolo de propria voință.

Noile media s-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp prin apariția și dezvoltarea unor redacții întregi de ziare, reviste, canale de radio și TV și multitudinea de site-uri, dezvoltarea blogosferei, toate acestea reprezintǎ canale de furnizare a informației, astfel încât numǎrulindivizilor care au acces la cunoaștere a crescut vizibil în fiecare an. Așadar, noile media reprezintǎ instrumente esențiale în procesul de globalizare, care este definit de un flux continuu de informații și nu numai.

Vorbind despre o diversitate a new-media, în cartea sa “New Media”, Dorina Guțu spne în general despre noile media: “Accentul pus pe formele online de colaborare și interacțiune între indivizi este comun pentru definițiile noilor media social media. Noile media se referă la formale inovatoare de interacțiune dintre oameni și tehnologie, la relația dintre oameni și instrumente de comunicare folosite în mod creativ pentru a îndeplini nevoi elementare de infomare, comunicare și relaționare. (13)

Trăim într-o epocă în care societatea nu mai joacă un rol pasiv, ea selectează mesajul transmis de mass-media, devenind principalul obiect de studiu al mediei.. În același timp avem de-a face cu o schimbare de perspectivă: efortul de cercetare nu se mai focalizează pe efecte, ci pe public, care ia astfel forma audienței, o audiență cu o anumită „competență mediatică”, o audiență care selectează pentru că are interese, preocupări și pentru că are de unde alege.

În acest sens, am putea vorbi și de diverse categorii de public cu interese și necesități diferite. Acestea ar fi:

1. Publicul cuprins între 10 și 14 ani. Acestă categorie de vârstă consacră folosirii calculatorului cea mai mare parte a timpului liber de care dispune. Copiii folosesc computerul pentru jocuri, pentru a asculta muzică și a vedea filme și numai în foarte mică măsură în legătură cu nevoile de informare pentru obligațiile școlare. Iar timpul alocat zilnic folosirii calculatorului este mai mare decât acela dedicat televiziunii.

2. Adolescenții. Categoria cuprinsă între 15 și 18 ani se diferențiază parțial de aceea a copiilor, atât prin orientarea spre alte oferte media, cât și prin vârsta la care a început să folosescă un calculator. Televiziunile ocupă cca. 2–3 ore zilnic, iar ascultarea radioului se menține la circa o oră.

3. Publicul adult. Acesta la rândul său se divizează în:

a. Femeile. Femeile adulte folosesc computerul în proporție mult mai mică decât tinerii și cu atât mai mică decât copiii. Au astfel interese și necesități diferite în comparație cu altă categorie de public. Acordă în medie trei ore zilnic televizorului și circa o oră radioului

b. Bărbații. Publicul adult masculin urmărește buletinele de știri la televizor, emisiunile sportive, unele emisiuni de știință popularizată și talk-show-uri. Acordă televizorului circa 3 ore zilnic și/sau circa două ore radioului.

4. Vârsta a treia. La nivelul acestei vârste, comunicarea electronică este practicată doar ca o excepție. Repondenții vârstnici acordă în medie 6–8 ore pe zi radioului sau circa 6 televiziunii. Vârstnicii cumpără rar ziare și se limitează de obicei la informațiile de la radio și televiziuni. Citesc rar, cărți împrumutate, uneori recitind romane deja citite în tinerețe. Preferă, când pot să cumpere, ziarele cotidiene. (14)

Ziarele, radiourile, televiziunea, internetul, toate aceste mijloacele de comunicare în masă au deservit interesele societății, cel puțin în aparență, reușind să-și atingă propriile țeluri. Rolul inițial al ziarelor a fost acela de a transforma evenimentele în stiri, însă treptat, lectura acestora a devenit un standard de apreciere într-o societate modernă, urbanizată. Astăzi ziarele au un public oarecum restrâns și asta datorită dezvoltării permanente a mass-mediei. Radioul, televiziunea și, mai nou, internetul tind să se detașeze tot mai mult de media tradițională, corespunzând cerințelor unei societăți postmoderniste. Posmodernitatea deschide o nouă perspectivă tocmai pentru că se ocupă și dezvoltă o cultură de consum, televiziunea fiind cea care produce nevoi, dorințe, aspirații și politică de divertisment. Schimbarea socială este evidentă fiind promovată de rețele electronice alternative, rezistențe comunitare și de new media. Însă, totuși întreaga dezvoltare informațională este considerată a fi drept una în surplus. Iar surplusul de informație nu este asimilat în totalitate de societate.

După cum am mai precizat, oamenii au anumite trebuințe pe care încearcă să și le satisfacă în diverse modalități, una dintre acestea fiind bineînțeles, apelul la mass-media. Puterea mijloacelor de comunicare în masă nu rezidă în faptul că ar exista o societate de masă, în care indivizii sunt izolați, ci în aceea că mass-media deține controlul asupra anumitor resurse de informații de care indivizii au nevoie pentru a-și îndeplini scopurile, dar care nu sunt în întregime utilizate și receptate. Astfel într-o societate complexă, în care sistemul media este consolidat, se creează o adevărată dependență a indivizilor de resursele informaționale ale acestui sistem. Relațiile dintre individ și mass-media pot fi puternice sau slabe, conflictuale sau de cooperare, dar, indiferent de aceste caracteristici, există o relație de dependență care se stabilește fie cu sistemul media ca întreg, fie cu un anumit produs mediatic. Totuși, de-a lungul timpului, sistemul mass-media a devenit din ce în ce mai necesar pentru atingerea consensului social, coordonarea activitățiilor politice și economice sau simplu pentru mobilizarea cetățenilor. (15)

În continuare, analizând ceva mai exact din lista lucrurilor necesare societății, ajungem la concluzia că compiuterul, internetul sunt tot mai solicitate.

Considerat de mulți cea mai mare invenție a secolului al XX-lea, calculatorul influențează într-un mod sau altul viețile noastre. Inventatorul lui, informaticianul Bill Gates a devenit cel mai bogat om de pe planetă. Calculatorul se folosește aproape în toate domeniile de activitate, de la medicină la comunicarea între oamenii care se află în cele mai îndepărtate colțuri ale pământului. În cadrul Poliției calculatorul a devenit un obiect indispensabil în căutarea rapidă și detectarea infractorilor și a obiectelor furate. De asemenea, fabricarea mașinilor a devenit computerizată, acest lucru ducând la disponibilizarea multor oameni. Noua generație se pare că folosește cel mai mult calculatorul: fie pentru jocuri, fie pentru a găsi prieteni sau pentru a naviga pe internet. (16)

Prin urmare, este evident că tehnologiil informației au produs schimbări fără precedent la nivelul societății, în toate aspectele ei. Crescând astfel și necesitățile umane. Ne ciocnim în prezent cu o transformare a vieții economice, a vieții sociale implicit o transformare culturală, de mentalitate și nu în ultimul rând a vieții cotidiene a fiecărui individ în parte. Vrem sau nu, informația mediată de noile tehnologii a pătruns în universul fiecăruia. Amploarea informațională, multiduninea formelor de manifestare, diversitatea instrumentelor și tehnologiilor de mediere au produs schimbări majore în felul oamenilor de a comunica, de a învăța, de a face afaceri, de a rezolva diverse probleme. (17)

CAPITOLUL II: INSTITUȚIILE MASS-MEDIA DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PROCESUL DE ADAPTARE LA TEHNOLOGIZAREA INFORMAȚIONALĂ ………….

Schimbare și reformă au devenit cuvinte cheie ale perioadei post-comuniste în societățile central și est-europene. Pe măsură ce conceptul devine tot mai difuz în uzul public, are loc o îmbogățire a capacității sale simbolice. Modul în care oamenii vorbesc despre schimbare în astfel de perioade spune tot mai mult despre mentalitățile și strategiile lor de viață”. (18)

Instituțiile de azi din Republica Moldova funcționează într-un mediu care se schimbă permanent, capacitatea de adaptare la schimbările de mediu a devenit o condiție fundamentală pentru succesul instituției și într-un număr tot mai mare de cazuri, o condiție pentru simpla supraviețuire.

Instituțiile sunt permanent forțate să se adapteze la mediul în care există și funcționează. Dar mai mult decât atât, întreprinderile, cât și alte organizații, generează și ele schimbări în mediul exterior, de exemplu prin realizarea și comercializarea de produse și tehnologii noi care devin dominante și sunt apoi larg utilizate. Astfel se modifică mediul tehnologic național și internațional.

Schimbarea poate privi orice aspect sau factor al unei instituții, cum ar fi:

ƒ- baza de constituire a instituției (scopul instituțional, natura și nivelul activității, statutul juridic, forma de proprietate, sursele de finanțare operaționale pe plan internațional și impactul lor, diversificarea, fuzionarea, societățile mixte);

ƒ- sarcinile și activitățile (gama de produse și servicii oferite, piețele pe care se lucrează, beneficiarii și furnizorii);

ƒ- tehnologia utilizată (echipamente, materiale și energie utilizate, procese tehnologice, tehnologia de birou);

ƒ – structurile și procesele de conducere (organizarea internă, fluxul lucrărilor, procedurile de luare a deciziilor și de control, sisteme informaționale);

ƒ- cultura instituțională (valori, tradiții, relații neoficiale, influențe și procese, stil de conducere);

personalul (conducerea și personalul angajat, competența, atitudinile, motivațiile, comportamentul și eficiența în muncă);

ƒ – comunicarea (modele de comunicare internă și externă, schimbări de imagine ).

II.1. De la informația tipărită la cea digitală. Analiza comparativă a publicațiilor: Timpul și Ziarul Național

Astăzi New Media, este într-o cuntinuă schimbare. Dacă acum 10-15 ani puteam săspunem că noile media reprezintă televizorul și radioul, în momentul de față când spunem noile media ne gândim la internet și la mediul virtual. Deși sunt abordări ale teoreticienilor și oamenilor din domeniul comunicarii care susțin că noile media sunt reprezentate de toate canalele mediatice (televizor, radio, presa scrisă, internet), acest termen are o relevanță doar în cazul în care este folosit, atunci când te referi la internet. Evoluția internetului a fost una foarte rapidă și neașteptată, ceea ce face să credem că acest lucru se va întâmpla și de acum încolo. Evoluția internetului este incontrolabilă. Există o tendință tot mai mare ca oamenii să se refugieze în mediul virtual. Fie că e vorba doar de comunicare, fie că e vorba de o relație de prietenie sau de o afacere, oamenii de astăzi, și în special tinerii aleg să își petreacă timpul și să-și realizeze activitățile prin intermediul mediului virtual. Acest mediu acăpătat tot mai multă popularitate, câștigând teren în fața canalelor mass-media clasice.

Apãrut în anii optzeci, termenul “tehnologie informaționalã” sau “tehnologii de informare și comunicare” viza o serie de evoluții în domeniul computerelor, a telecomunicațiilor și electronicii digitale. Un program guvernamental britanic din perioada 1982-1984 asocia tehnologiile de informare și comunicare cu: “extinderea computerelor, care pot stoca o cantitate uriașã de informații și care proceseazã informația în câteva secunde; telecomunicațiile moderne, care transmit informația aproape instantaneu; microelectronica axatã pe organizarea informației într-o formã puțin costisitoare”. (19)

Toate astea, cu siguranță înglobează o trecere considerabilă de la o formă tradițională tipărită la una total digitală. Totuți, lucru care ajută la creșterea rapidității informării și la simplificare.

Cu toate aceste modificări în domeniul informațional pe parcursul anilor, ziarul rămâne a fi unul din surse importante de informare.

Întâi de toate, în expresie concentrată, ziarul constituie un proiect și un rezultat al unei bine gândite acțiuni sau chiar strategii comunicaționale. O acțiune care își propune, în chip deliberat, construcția unei “realități informaționale” particularizatoare (de echipă), prin gestionarea coerentă și controlată, în nume propriu, a mesajului propus. Scopul urmărit și, de obicei, precizat în preambulul oricărui proiect publicistic, este de a convinge: de a obliga mintea la consimțire.

Prosusul mediatic (ziarul) este o creație, cu toate particularitățile specifice acesteia:originalitate de interpretare și stil, impact cognitiv și emoțional, determinarea unor atitudini civice, politice, morale, de adeziune sau respingere a unor idei, opinii, programe economice, doctrinare/ideologice sau inițiative cu relevanță publică. Spunem, astfel, că un proiect mediatic bine gândit, trebuie să definească, argumentat șicredibil, percepția subiecților comunicării asupra realității faptelor,evenimentelor, opiniilor; mai precis, poziția “actorilor” comunicării față de realitatea de fapt și, înaceeași măsură, față de realitatea percepută de publicul țintă. Astfel, deducem faptul că un ziar nu este numai o foaie de informații și de publicitate, el reprezintă o originalitate și o trebuință în mediul în care ne aflăm.

De exemplu, să luăm spre analiză ziarul „Timpul” și „Adevărul”din Republica Moldova, deducem:

În prezent acestea sunt un spectator al vieții politice și sociale din Moldova, care oferă constant analize politice, comentarii și reacții la evenimentele ce au loc în viața de zi cu zi. Oferă o pluralitate de opinii, prin supravegherea vieții publice din RM, oferă informații importante despre evenimentele de interes public.

Astfel, în varianta on-line raportează în timp util evenimentele, faptele și opiniile care interesează un mare număr de oameni. Comparativ cu varianta tipărită, aici găsim un număr mai mare de informații, de evenimente, fapte, întâmplări puse cu acuratețe în vizorul cetățenilor. Abordează teme din următoarele domenii: Actualitate, Politică, Economie, Opinii&Editoriale, Internațional, Cultură, Timp Liber, Sport,etc.

Pentru crearea unei anumite opinii despre ce conțin aceste ziare, ofer titlurile publicate pe parcursul lunii martie:

Astfel, fiind expuse articolele postate dimp de o lună, deducem următoarele:

Ambele au zile în care nu au fost publicate articole. Uneori au coincis subiectele, dar cel mai des regăsim teme abordate diferite.

Spre deosebire de varianta tipărită, care necesită un număr limită de caractere, aici este posibilă scrierea mai în detalii și cu informații mai multe.

În ziarul Timupl, cele mai comentate au fost articolele ca:

Guvernul a aprobat MAJORAREA pensiilor pentru toate categoriile din 1 aprilie; 4 martie.

Acest articol este bazat doar pe sursele de venit a pensionarilor, care sunt de fapt, doar pensiile. Ne informează despre faptul că la 1 aprilie va fi indexarea cu 7,95% a pensiilor pentru toate categoriile. Recomandări nu sunt, dar în schimb comentarii care variază între ele. Fie că unii sunt bucuroși pentru pensionari, că e bine cum este, măcar o mică schimbare, altii se arată a fi nemulțumiți, criticând că ar fi o ofensă la numele bătrânilor. Astea nu poate fi numită o majorare a pensiilor.

ÎNCOTRO? CV-ul necenzurat al lui Chiril Gaburici: A picat BAC-ul și a fost exmatriculat, iar studiile superioare le-a făcut la fără frecvență; 5 martie

În articolul dat, în mare parte este descrisă activitatea în domeniul studiilor lui Chiril Gaburici. Dar este una care ar părea neadevărată. Iar cât despre recomandările acestui articol, acestea sunt suficient de multe. De asemenea, și comentariile nu sunt în folosul dlui Gaburici, fiind numit urât și depreciat, considerându-l drept un intrus în rândul politicienilor.

Ambasadorul rus la Varșovia: Decizia Rusiei de a integra un teritoriu ucrainean NU SE VA REPETA în alte state; 14 martie

Cât despre acest articol, recomandări, distribuiri nu regăsim, însă avem comentarii în care criticile sunt doar în numele Rusiei și a lui Putin, precum că acesta nu ar mai avea cuvânt în fața nimănui.

Miniștri eleni: Grecia va trimite imigranți și jihadiști în Europa dacă UE nu renunță la măsurile de austeritate; 12 martie

Acesta ar putea fi chiar în topul celor mai comentate articole. Mai multe persoane vin cu părerea și chiar critica. Regăsim persoane care au mai comentat alte articole, acestea arătându-se foarte interesate, comentând de mai multe ori. Au păreri nu din cele mai bune față de greci. Citez: „Grecii ăștia sunt și tâmpiți!; Gura mare și tupeul li se trage probabil din prietenia cu Rusia.; N-au de gând să se apuce de muncă dacă vor să trăiască bine ?; Se pare ca tocmai asta e principalul motiv pentru care Romania nu intra in Shengen,grecii nu sunt capabili sa apere granita UE. Toti s-au saturat de greci.;”

Oficial american: Rusia încă trimite tancuri în estul Ucrainei; 12 martie

În acest caz situația puțin se încinge. Comentarii nu doar vis-a-vis de articol ci și la numele celor care se alătură acestora. Sunt neînțelegeri și contraziceri, unii susțin Rusia, alții o detestă.

Barometul Opiniei Publice: Leancă – cel mai atractiv politician pro-european. Filat e susținut de cetățenii fără studii din mediul rural, Leancă de cei din orașe cu studii superioare; 9 martie

Aici găsim niște date în urma unor chestionare aplicate cetățenilor, obținând anumite informații. Comentarii vis-a-vis de acest articol sunt suficiente ca să deducem faptul precum că, Iurie Leancă nu este acceptat de toți. Unii îl detestă, alții îl admiră, îl susțin și îl încurajează.

Avertisment pentru zona euro: Vor scădea salariile! 17 martie

În cazul dat, comentarii sunt puține, dar exacte: Se regăsesc cîțiva care afirmă că UE le-ar aduce doar probleme și ei ar fi sătui de acestea. Implicând-o pe Japonia în analiza acesteea în cadrul articolului s-au făcut și niște comparații din care s-au dedus că totuși întreaga Europă nu ar avea ceva grav de suferit.

Leancă a plecat la Berlin și Bruxelles pentru a cere trimiterea unor judecători europeni în R. Moldova; 16 martie

Articolul oferă informații despre faptul că scopul vizitei lui Leancă este ca actualul guvern minoritar să nu devieze țara noastră de la calea europeană. Un alt subiect este cel legat de prezența unor judecători europeni în Republica Moldova, care să-i asiste pentru o perioadă pe judecatorii de la noi. Totuși, atât recomandări cât și comentarii sunt puține, însă nu chiar în favoarea lui Iurie Leancă.

Dan Dungaciu: Un gând despre 27 martie 1918, la 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România; 29 martie

Dan Dungaciu vine cu propria părere, opinie, cu o proprie analiză în privința Unirei Basarabiei cu România. Comentariile denotă o speranță a oamenilor, precum că acest eveniment nu va trece fără nici-o importanță prin fața celor de la conducere.

Situația din Republica Moldova, discutată de președintele României și ministrul britanic al Apărării; 23 martie

În cadrul acestui articol identificăm nu doar situația R. Moldova discutată de oficiali, dar și că a fost subliniată întărirea parteneriatului strategic între România și Mare Britanie în contextul situației tensionate de la granița de est a NATO și a UE. Comentariile denotă ideea precum că totuși, cât de mult nu ar vrea să se implice Anglia să ajute, acesta mereu va rămâne speriată de Rusia, de conducerea ei și de armata puternică și pusă bine la punct.

În cazul ziarului Adevărul cele mai comentate articole au fost:

Căile Ferate din Republica Moldova își caută director; 2 martie

La acest articol găsim aprecieri, dar și comentarii în care răsună ideea precum că fiecare ar trebui sa fie apt de rolul care îl are și ce urmează să întreprindă.

Rușii ar putea face joncțiunea cu Transnistria în mai puțin de o lună; 10 martie

La acest subiect oamenii s-au arătat a fi mult mai interesați, articolul acumulând mai multe aprecieri și tocmai 27 comentarii. Prin comentarii este analizat subiectul abordat al artcolului.

SONDAJ Irina Vlah are cele mai mari șanse la funcția de bașcan; 9 martie

Aici este un sondaj, niște date statistice. Iar din comentariile expuse, deducem că oamenii nu ar crede acestor rezulatte.

Post de televiziune rusesc: ”Moldova își continuă parcursul sinucigaș spre Uniunea Europeană” 9 martie

La acest capitol, prin comentarii oamenii își exprimă părerea vis-a-vis de acestă informație. Iar cât despre Moldova și cum e abordată de Rusia, comentariile nu sunt în tocmai în favorea Rusiei, este mai degrabă criticată, precum că nu ar trebui să se amestece.

Pirkka Tapiola vrea mai multă vizibilitate a acțiunilor de reformare a justiției; 10 martie

Renumitul Pirkka Tapiola, se arată a fi cointeresat de R. Moldova. Iar comentariile nici aici nu lipsesc.

Ce răspuns militar ar putea oferi Occidentul în cazul unei invazii ruse; 12 martie

Chiar dacă este abordat un subiect cât se poate de acceptabil, totuși oamenii vin cu critica în numele experților, unii arătânduși neplăcerea sau plăcerea.

Liderul PLDM este deschis către formarea unei coaliții majoritare cu Partidul Liberal; 13 martie

Societatea fiind deja dezamăgită, nu vin decât cu idei că nimic nu poate fi creat mai bun, iar Filat ar fi un șmecher în tot cuvântul.

Iurie Leancă va solicita la Bruxelles prezența judecătorilor europeni în Moldova; 16 martie

Acest subiect al articolului îl regăsim și în ziarul Timpul. Un lucru este diferit, că felul în care e scris e diferit, în rest esența e aceeași.

Moscova pune în coasta Europei rachete cu capacitate nucleară; 17 martie

La acest articol aprecierile sunt mai multe, iar comentariile ajung până la 16. Deci aceasta denotă faptul că mulți se arată a fi îngrijorați de felul cum acționează Moscova, întreaga armată.

Rușii se tem de o armată comună europeană; 9 martie

Critici și păreri în numele Europei sunt diferite. Astfel, unii venind cu ideea că UE ar trebui să fie mai organizată, mai molizată pentru a putea cu adevărat ține piept Rusiei și lui Putin.

De ce tac Timofti și Iohannis. Tinerii vor schimbare, președinții cer răbdare; 26 martie

Articolul dat este printre primele locuri la aprecieri și cu câteva comentarii. De ce oare?! Pentru că este un subiect care îi tot macină în special pe tineri. Eu au și comentat. Ei au dorință de a merge înainte, de a evolua.

97 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Cum au sărbătorit chișinăuienii; 27 martie

În acest caz regăsim maxim de aprecieri , de asemenea și comentarii. Deoarece este o temă aparte, iar cei ce au comentat au încercat să depună suflet și să demonstreze că le pasă cu adevărat.

Într-un final, este evident că cele mai comentate sunt articolele anumit bazate pe politic și economic. Mai puțini sunt interesați de cultură, de educație sau divertisment. Demonstrând că totuși societatea este îngrijorată de situația plină de probleme și conducători care nu satisfac așteptările acesteea. Totuși, pe parcursul lunii martie preocupările au fost le gate de Banca de Economii și banii furați, de Iurie Leancă cu partidul lui, Războiul din Ucraina, Rusia care nu încetează atacurile teroriste, Integrarea Moldovei în UE.

II.2. Portalurile web informative – un flux continuu de informații. Studiu de caz: „Unimedia”

Noi tehnologii informaționale, printre care se numără și portallurile web informative cu un flux major de informații care înglobează toate domeniile, sunt astăzi tot mai solicitate. Printre acestea se numără și UNIMEDIA.

Acesta este un portal de știri generalist din Republica Moldova. Portalul urmărește să-și informeze vizitatorii în mod operativ și imparțial.

Construcția site-ului este următoarea:

Fiind format din diverse știri, fie interne, fie externe, sunt structurate în cadrul a zece categorii: știri de Top, Politic, Social, Economic, Externe, Integrare Europeană, MD în presa străină, Media IT, Cultură și Știință, Sport, Monden și YouTube&Facebook. Aceasta suplimentar, mai publică analize, interviuri, realizează sondaje online și dezvoltă proiecte media proprii.

La capitolul principii: UNIMEDIA pune accent anumit pe 1. operativitate. Transmite on-line cele mai proaspete și importante evenimente, oferind posibilitatea de a fi la curent mereu cu situația din țară cât și din străinătate.

2. interactivitate. Vizitatorii au posibilitatea de a expedia propriile fotografii, știri, evenimente, acestea fiind aprobate și în scurt timp publicate.

3. profesionalism. În cazul unor îndoieli vis-a-vis de un eveniment, acesta nu este publicat într-o știre până nu este verificată din alte surse.

4. neafiliere politică. Chiar dacă angajații sunt membri a unui partid sau susțin unul, totuși activitatea care o îndeplinesc necesită o respecatre a normelor deontologice ale ziaristului.

Zilnic UNIMEDIA este vizitată de circa 400 000 de vizitatori unici.

Iar cele mai accesate și comentate articole din luna martie sunt:

LIVE video-text: Zeci de mii de oameni au participat la marșul în memoria lui Boris Nemțov; 1 martie

Chiar dacă a avut loc o comemorare a acestuia, unii vin cu comentarii precum că e prea mare „gălăgia în jurul lui”. Nu este decât un simplu om. Părerile sunt diferite, fiecare cu propria idee la misterul nedescoperit a umorului. Citez: „Ai dreptate ca nu Putin a ordonat direct ucidirea lui Nemtov. Pe Nemtov l-a ucis regimul creat de Putin…”; NIMENI altul nu putea să comande uciderea lui Nemțov lângă Kremlin, decît Putin. „Altfel erau demult prinși executorii și comandatarii.” Și astfel, la acest subiect oamenii vin cu diverse critici, mulțumiri și nemulțumiri, arătându-și că le pasă.

(video) Sute de oameni au protestat în regiunea transnistreană; 2 martie

Aflăm că scopul de bază a acestui protest nu este altceva decât protestul împotriva majorării tarifelor la serviciile comunale, medicale și învățământ. Contraziceri apar pe parcursul comentariilor. Unii aduc argumente pro alții contra legăturii strânse a Transnistriei cu Rusia.

Ghimpu nu crede că Leancă îi poate face concurență lui Chirtoacă la alegeri; 6 martie

Este o știre cum se spune: „Clar, scurt și cuprinzător”. Dl Ghimpu declară ceea ce crede cu adevărat fără a ascunde ceva, iar jurnalistul a redat exact pe înțelesul tuturor. La capitolul comentarii și vizualizări, acestea sunt suficiente ca să ne dăm seama că totuși,poporul nostru e interesat de bunăstarea R. Moldova

(infografic) Miniștrii și viceminiștrii Guvernului pentru o Moldovă Europeană; 5 martie

În cadrul acestui material este clar expusă aprobarea și reconfirmarea miniștrilor și viceminiștrilor de către Guvernul R. Moldova. Chiar dacă vizualizările sunt cu mult mai multe decât coemntariile, totuși acestea se arată a fi unele pozitive și acceptabile. Oamenii nu critică, dar așteaptă urmările sau consecințele în urma scetor aprobări. Citez: „Pare a fi o echipa destul de profesionista, eu spun ca e prea devreme de catalogat pe careva ori de dat note, sa ii lasam putin sa munceasca si pe urma ii vom lua la "carandash"; „Deja urmeaza sa-i vedem in practica, dar uite ca primele rezultate sunt. Glavan recent a spus ca din 1 aprilie o sa fie marite pensiile si indemnizatiile de invaliditate, plus uite ca si conducta Iasi-Ungheni a prins la viata. Lucrurile merg spre bine deci”.

(foto) „Sunt la război în Ucraina, lupt pentru DNR împotriva UKROP”. Povestea unui moldovean care luptă în Donețk; 5 martie

Descrisă pe larg povestea unui tânăr de 23 ani originar din r. Ialoveni, fiind plătit pentru luptă și condus de celebrul lider al separatiștilor pro-ruși, Mihail Tolstyh. Vizualizările și coemntariile sunt în top, iar băiatul luptător nu pare a fi lăudat. „Acest Radion Krilov a avut prosti comandanti la 'fulger' , nu l-au pregatit mental ,politic si psihic ,l-au transformat in zombi pro rus.” ; „Ce caută un cetățean străin în acest conflict…”. Găsim doar critici și nemulțumiri la adresa acestuia.

Mărturisiri de premier: Când tatăl meu a plecat la război – stăteam cu frică; 6 martie

În cadrul acestui articol, deducem nu altceva decât susținere din partea premierului a combatanților din conflictul iscat acum 23 de ani. Se pare că lumea îl acceptă, materialul acumulând vizualizări și comentarii din cele mai bune, de laudă.

Deputat din stânga Nistrului: Regiunea transnistreană nu are altă șansă decât cooperarea cu UE și reintegrarea Republicii Moldova; 6 martie

Aici este abordată problema financiară a Transnistriei, iar situația economică este una cu adevărat critică, populația o califică mai gravă decât în 2006, atunci când a fost instaurată așa-numita „blocadă economică”. Astăzi această regiune existând doar datorită Rusiei, dar e până la un timp. Iar cât despre reintegrare, aceasta poate sa aibă loc, doar ca toți cei ce au colaborat cu un regim de ocupțtie trebuie cel puțin eliminați din viața politică. Aceasta ar fi ideea de bază a toate coemntariile scrise de cetățeni.

Filat despre Leancă: Eu n-am întâlnit premieri simpli, care nu cunosc cum să procedeze; 6 martie

Ideea despre simplitatea lui Iurie Leancă nu este deloc acceptabilă de cei interesați cu adevărat. Iar coemntariile mai multor oameni ne transmit doar faptul că Leancă este un fricos și prea simplu de a crea un partid puternic. Până la urmă Vlad Filat este mai mult pe placut cetățenilor.

Leancă nu va candida la funcția de primar al capitalei: Am un proiect mai amplu; 6 martie

Acest material poate fi considerat drept o replică a lui Iurie Leancă pentru Mihai Ghimpu, deoarece ceva mai sus am analizat un material în care Ghimpu vorbea despre candidatura lui Leancă vs Chirtoacă în funcție de primar al Capitalei. Astfel, Iurie Leancă vine cu argumente prompe despre faptul că tinde să ajungă primar, ci are în plan un proiect mult mai amplu. Fiind și acest articol comentat, identificăm doar criti la dresa dlui Leancă, unii numindu-l trădător chiar.

Vlad Filat despre Maia Sandu: A avut și va avea mereu sprijinul PLDM; 7 martie

Cât despre acest material, ca și celelate a luat maxim de vizualizări și comentarii, deoarece noi toți avem nevoie de o societate pusă bine la punct, de oameni detepți și inteligenți care să ajungă la conducere. Regăsim și susțineri: „PLDM, MAIA SANDU SI FILAT=VIITORUL GARANTAT! INVATATMINT DE CALITATE, LA STANDARTE EUROPENE, PE MERITE.”; „Toti o blamau pe Maia Sandu la inceput dar acum????? sau inceput reformele in educatia care pe viitor va fi una de calitate si nu vom avea numai nepoti in fruntea bancii si a primariei care sunt incompetenti, dar si oameni de calitate”.

Vlad Filat despre Klaus Iohannis: Este un președinte bun pentru România și pentru R. Moldova; 7 martie

Această idee o împărtășesc cu Vlad Filat și cîțiva din cetățeni. Citez: „Are perfecta dreptate domnul Filat!”; „Este un om foarte inteligent (COEFICIENT DE IQ ridicat). Acest presedinte va ajuta APROPIEREA celor doua tari SURORI in multe lucruri.”

Filat explică de ce ar putea fi amânate alegerile locale: „Avem pierderi de 110 mln dolari anual”

Pierderile îi afectează pe cetățeni fără temei. Iar ieșiri din situație zic oamenii că ar fi de ex: O reformă administrativ teritorială, micșorând numărul functionarilor din raionae, care trebuie plătiți. Această reformă va optimiza lucrul și numărul de funcționari.

(video) Vlad Filat: Noi nu putem renunța la raioane și trece la județe, deoarece avem normă constituțională; 13 martie

Și de aceastăî dată, Vlad Filat nu ezitat să iasă în evidență cu afirmațiile sale, fie ele corecte sau mai puțin corecte. Iar comentariile redau anumit încrederea în partidul său.

(video) Filat crede că Leancă a greșit din punct de vedere politic atunci când a plecat din partid; 13 martie

Regăsim cu exactitate părerea lui Vlad Filat vis-a-vis de plecarea lui Iurie Leancă din PLDM. Ideea de bază fiind: Partidul Liberal Democrat din Moldova ca și orice alt partid din țara noastră sau de oriunde din lume este un organism viu, unde oamenii pleacă, dar sunt și oameni care vin.

Leancă dezvăluie detalii despre viitorul său partid. Cum se va numi și ce culoare va avea; 17 martie

Chiar dacă de unii este detestat Leancă nu a renunțat să meargă înainte. El cu orice preț merge spre lansarea propriului partid. În acest material aflăm mai multe detalii tehnice.

Ilan Shor a părăsit Republica Moldova; 18 martie

La acest capitol oamneii nu s-au reținut coementând așa cum le vine în cap, considerat un om bogat apucat de lucruri criminale, a furat statul, s-a speriat și a fugit.

LIVE: Iurie Leancă își lansează partidul; 23 martie

Un eveniment destul de important pentru cei care urmăresc zilnic schimbările în domeniul politic. Astfel, realizând că Viata politică din Republica Moldova este în permanenșă insoțită de surprize.

Iurie Leancă și-a prezentat echipa. Cine sunt membrii grupului de inițiativă; 23 martie

Este un subiect de interes public, deoarece privește în parte pe fiecare cetățran. Deducem informație precum că Partidul va fi unul european nu doar prin denumire, dar si prin calitatea oamenilor politici, afirmând aceasta Iurie Leancă. Materialul a acumulat un număr considerabil de vizualizări, dar și comentarii, fiecare diferit în felul său.

Marșul Unirii la Chișinău. Sute de oameni cu tricolor au împânzit Piața Marii Adunări Naționale, 30 martie

Este un subiect actual, întâlnit în marea majoritate a instituțiilor media. Este abordat similar tuturor ziarelor, radiourilor sau TV. De un singur lucru oamneii se arată a fi nemulțumiți este că știrea a fost publicată a doua zi.

Guvernul precizează: Chiril Gaburici nu are diplomă de Bacalaureat; 31 martie

Aici se pun la îndoială studiile lui Chiril Gaburici, precum că acesta nu ar avea o diplomă de Bacalaureat. Se întreprind și diverse cercetări la acest subiect neplăcut. Iar cât despre opiniile din coemntarii, acestea denotă doar faptul că pamneii sunt de părerea că e important să fii descurcăreț în viață, în activitatea pe care o îndeplinești, dar diploma nu are mare valoare.

Fiind acestea expuse, observăm cu certitudine faptul că de fapt, oamenii se arată a fi interesați mai mult de evenimente interne decât cele extene. Iar materialele cele mai comentate sunt din domeniul politicului. Aici fiind implicați doar liderii ca: Vlad Filat, Iurie Leancă, Mihai Ghimpu pe alocuri și Chiril Gaburici. Lumea așteaptă schimbare și nu una simplă ca Iurie Leancă, dar una pe măsura așteptărilor.

Bibliografie:

(Rolul și formele mass-media și ale media în general, scritub.com)

Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p. 62

Idem, p. 8

McQuail, Denis; Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro, 2004, p. 69

Popa, Dorin, Mass-media, astazi,exemplu, campania Pro Tv, "Noua ne pasa!

Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, p. 83

Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 38

Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 39.

Graber 2006, p.5

Cristina Coman – Relatii publice și mass-media, p. 27

Umberto Eco, Über Gott und die Welt. Essays und Glossen (trad. din limba italiană), ed. a3-a, München, Wien, p. 260

ȘCOALA DE LA TORONTO. MARSHALL MCLUHAN, DERRICK DE KERCKHOVE ȘI DETERMINISMUL TEHNOLOGIC „Delia Cristina BALABAN

NEW MEDIA , p. 16,17

Publicul, mass-media și biblioteca. Dr. Sultana Craia

Mass-media și societatea. Jurnalism, rasfoiesc.com

Importanța calculatorului în viața de zi cu zi, it-informatic.blogspot.com

Cultura informațională-un concept care se impune în condițiile utilizării pe scară largă a noilor tehnologii ale informării și comunicării, Lector dr. Elena Târziman

Sandu, Dumitru. Spațiul social al tranziției / Dumitru Sandu. – Iași: Polirom, 1999. – P. 37

Noile tehnologii de comunicare, Cercet. șt. Dr. Camelia Beciu, pag. 3