Mass Media din România. Comportamentul Presei în Diferite Momente și Influența Acesteia Asupra Spațiului Public

=== 0874bce7091fb9a8ff5e82d36973d423528db105_65167_1 ===

MASS MEDIA ÎN ROMÂNIA. COMPORTAMENTUL PRESEI ÎN DIFERITE MOMENTE ȘI INFLUENȚA ACESTEIA ASUPRA SPAȚIULUI PUBLIC

Delimitări conceptuale

Mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă, respectiv a comunicării în masă, cu toate aspectele ce decurg din aceasta. În ultimii ani s-a remarcat tot mai des tendința înlocuirii expresiei „mass-media” cu noul termenul „media”, ce reprezintă complexul tehnicile de producere și de transmitere a mesajelor, cărora le este adăugată multitudinea mesajelor ce sunt difuzate, ca și ansamblul producătorilor de mesaje.

În opinia lui Sergiu Tămaș, mass-media reprezintă un ansamblu al „mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare și influențare a maselor”, gruparea presei, a televiziunilor diverse, ca și a cinamatografelor ori radiourilor într-o categorie unică fiind posibilă ca urmare a faptului că „toate contribuie la crearea unei culturi de masă, proprie civilizației moderne, diferită de cultura rezervată publicului instruit, cultură dobândită prin instituții de învățământ și cărți”.

Se remarcă faptul că din însăși definirea mass-mediei, aceasta dispune de capacitatea influențării maselor, în paralel cu difuzarea pentru publicul larg a diverselor informații, respectiv transmiterea acestora înspre audiența de masă.

În actuala societate, puternic influențată de tot mai numeroasele fluctuații remarcate nu doar pe scena politică, ci și la nivelul mediului social, economic, etc, conceptul „comunicării în masă” deține un loc primordial atât în activitatea de guvernare, cât și în controversatul și din ce în ce mai complexul domeniu al politicii, mai ales prin prisma multplelor posibilități de

„de influențare a milioanelor de cetățeni” de care dispune aceasta, fapt ce în timp a atras o „anumită estompare a formelor tradiționale de comunicare politică”.

Evoluția tehnologiei a atras după sine și o diversificare permanentă a mijloacelor de comunicare în masă, în paralel sesizându-se creșterea exponențială a puterii pe care acestea o au populației, tot mai interesată de evenimentele de actualitate, de informații de ultimă oră, de știri. Privită ca mijloc al comunicării în masă, indiferent de specificul său, mass-media are capacitatea de a genera atât iluzia participării, cât și pe cea a implicării active în mijlocul unui eveniment.

Mass-media are capacitatea de a impune și de a determina un complex sistem al valorilor materiale și spirituale, ea reușind să impună un complex ansamblu al atitudinilor și reacțiilor publicului larg prin intermediul informațiilor pe care i le transmite, ca și prin conținutul știrilor difuzate. Prin intermediul informațiilor furnizate de mass-media, publicul larg are posibilitatea de a-și satisface necesitatea de implicare, de nou ori chiar de scandal.

În ceea ce privește noțiunea spațiului public, aceasta constituie un element cheie în cadrul lucrărilor elaborate de sociologul și filozoful german, Jurgen Habermas, în opinia căruia geneza spațiului public, împreună cu ulterioara sa evoluție (privită drept spațiu în cadrul căruia opinia publică are posibilitatea să se formeze) se află într-o strânsă relație de interdependență. Spațiul public este considerat ca fiind forma devenirii istorice, dircet influențat de mai mulți factori precum contextul istoric, contextul politic, contextul social, economic, etc.

Spațiul public, prin intermediul unei prese libere, are posibilitatea de a se orienta înspre procesul construirii voinței generale, prin intermediul informării reușindu-se și controlarea diverselor activități ale statului. Se impune ca spațiul public să fie bine delimitat, el fiind perceput ca mediatorul în relația stat-societate, în cadrul acesteia publicul având capacitatea de a se organiza, de a formula opinia publică, dar și de a-și exprima diverele cerințe în raport cu statul.

În societatea contemporană, conceptul spațiului public are în vedere diversele procese dedicate structurării opiniei publice, mass-media jucând un rol primordial în cadrul procesului dedicat formării și modelării opiniei publice. În acest context mass media are posibilitate de a le oferi cetățenilor întregul suport de care aceștia au nevoie în vederea:

Acumulării constante de noi informații din domenii diverse

Dezbaterii publice a opiniilor ce se formează ca urmare a acestor noi informații

Luării celor mai bune decizii ce au la bază procesarea informațiilor corecte și viabile

În cadrul spațiului public mediatic se remarcă prezența clasei mediatice, a opiniei publice, ca și a publicului.

Este cunoscut faptul că mass-media are capacitatea de impune și de a determina un complex sistem al valorișpr materiale și spirituale, iar prin intermediul conținuturilor știrilor/informațiilor transmise în spațiul public, ca și al emisiunilor difuzate, aceasta reușește să realizeze un ansamblu al atitudinilor și reacțiilor diverse și deosebit de complexe la nivelul publicului larg.

În ultimii ani, mass-media a devenit factorul predominant al cotidianului, o parte integrantă din existența marii majorități a populației. Mass-media are capacitatea de a relaționa cu toate domeniile din societatea contemporană, domenii pe care le aservește, cu mențiunea că aceasta reușește să își satisfacă și interesele proprii, uzând de facilitățile conferite de tot mai complexele mijloace de comunicare în masă.

În ceea ce privesc rolurile mass-mediei, acestea au fost clar identificate și determinate de către sociologi, respectiv:

Rolul supravegherii – mass-media realizează informarea în spațiul public, căruia îi aduce la cunoștință diversele modificări, pericole ori noutăți ce survin la nivelul societății

Rolul transmiterii – mass media preia informațiile din diversele domenii, în forma acestora brută, informații pe care le prelucrează și ulterior le oferă spațiului public în forme conceptuale mai mult ori mai puțin profesionale

Rolul interpretării – mass-media și-a arogat în ultima perioadă dreptul absolut de a interpreta diversele evenimente sesizate la nivelul societății, evenimente ce sunt evaluate, analizate și distribuite în funcție de interese fluctuante

În România anului 2017, ziarele (clasice ori online), ca și televiziunile cu cea mai mare audiență pe piața media românească se dovedesc a fi cele ce știu să se adapteze „din mers” tot mai controversatelor cerințe și preferințe ale publicului larg, mai ales în contextul în care gusturile populației majoritare are tendința de a fluctua în permanență, ceea ce determină ajustări continue la nivelul conținutului difuzat de mass-media, ori chiar la nivel structural.

Nici o știre, nici o informație și nici o analiză, indiferent de modul în care acestea sunt distribuite în mass-media, nu sunt receptate în mod ideal la nivelul spațiului public în absența unor imagini reprezentative, acestea având capacitatea de a capta în mod instantaneu interesul și atenția privitorilor, ce ulterior se dovedesc a fi cu mult mai interesați și de conținutul respectivelor știri, informații, analize.

Din păcate însă, în ultima perioadă, se remarcă faptul că tot mai multe instituții media încearcă să exploateze la maxim impactul emoțional pe care imaginile inserate informațiilor, știrilor ori analizelor îl pot determina, în acest fel reușindu-se dezvoltarea exponențială a dimensiunii informației, evenimentului ori întâmplării, prin inducerea asupra publicului larg a unor sentimente contradictorii, ce pot oscila de la milă la revoltă ori de la compasiune la furie.

Istoria recentă a României a început de câțiva ani să fie definită și prin prisma imaginilor, cele mai reprezentative dintre acestea fixându-se adânc la nivelul mentalului colectiv, prin asociere cu diverse evenimente, persoane, fapte ori întâmplări.

Și semnificativ este faptul cum, prin intermediul unor anumite imagini, ce sunt atent incluse în conținutul unei emisiuni, știri ori jurnal, pot fi determinate numeroase reacții în spațiul public, opinia publică dezvoltând sentimente controversate, ce pot include respingeri, frustrări, păreri antagonice și chiar ostilități fizice.

Se cunoaște faptul că în ultimii ani, nu doar în țara noastră ci și la nivel global, mass-media s-a transformat într-o super – putere, aceasta jucând un rol primordial la nivelul marii majorități a domeniilor societății. Aceasta dispune nu doar de abilitatea, ci și de capacitatea de a influența la nivelul spațiului public marea majoritate a stărilor, deciziilor, emoțiilor și trăirilor, prin intermediul diverselor tehnici de manipulare, ce din păcate sunt tot mai utilizate în ultimii ani.

Mass-media, fie aceasta clasică ori modernă (cu precădere mass-media din mediul online) a reușit să se transforme treptat și aproape pe nesimțite într-o „pasiune” ce are capacitatea de a determina dependență, acea pasiune care la nivelul spațiului public are, din păcate, capacitatea de a controla nu doar modul de reacție ori detașarea, ci mai ales mentalul colectiv și în special modul de gîndirii al unei mari părți din populație.

Concluzionând, experiența a confirmat în repetate rânduri faptul că imaginile, ca și unele informații, distribuite și semnificativ manipulate de către mass-media, au avut capacitatea de a construi/reconstrui identități individuale ori naționale, de a modifica sensibil percepții și concepții la nivelul spațiului public, dar și de a determina ori schimba păreri, atitudini și reacții.

Ca mijloc de comunicare în masă, mass-media, indiferent de care ar fi specificul acestea, are capacitatea de a crea publicului larg iluzia participării, ca și a implicării active în mijlocul evenimentelor de pe scena politică ori socială. Și tot mass-media este cea care conferă spațiului public întreg ansamblul informațiilor de care acesta are nevoie, informații distribuite în forme cosmetizate sau nu, ce pot să crească sau doar să alimenteze nevoia publicului larg de nou, de implicare ori chiar de scandal.

În România anului 2017, la nivelul mass-mediei se regăsesc câteva ziare, agenții de presă, ca și televiziuni de marcă, care au reușit să demonstreze că pot concura cu succes alături de instituții de profil similar din întreaga lume. Iar evenimentele cu adevărat importante în spațiul public sunt tratate cu maximă seriozitate de unii jurnaliști profesioniști, în demersul informării corecte a publicului, cu precizarea că această informare se impune a se realiza într-un timp extrem de rapid, știut fiind faptul că cine „dă primul știrea” se va poziționa în topul preferințelor publicului.

Din păcate pentru societatea modernă, mass-media începe tot mai frecvent să conștientizeze rolul important pe care îl deține, aceasta capătând conștiința propriilor valori, în paralel cu tendința tot mai crescândă de a folosi toate mijloacele pe care le are la îndemână în demersurilor dedicate înfluențării unor medii ori a stărilor de fapt.

BIBLIOGRAFIE

Autori români consultați :

M. Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Orizonturi, București, 2007

M. Runcan, A patra putere, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

S. Tămaș, Dicționar politic, București, Editura Academiei Române, 1993

M. Coman, Manual de jurnalism, vol. I, II, Editura Polirom, Iași, 2009

Autor străin consultat :

Jürgen Habermas, L’espace public: Archéologie de la publicité comme dimension constitutive de la société bourgeoise, 1978, Paris, Payot

Site consultat :

Lasswell’s model