(mașini agricole de lucrat solul, de înființat si de întreținut culturi) CAIET DE LABORATOR Șef de lucrări Dr. ing. BULARDA MARCEL C U P R I N S… [307251]

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE INGINERIE ȘI AGRONOMIE BRĂILA

MAȘINI AGRICOLE

– I –

([anonimizat])

CAIET DE LABORATOR

Șef de lucrări Dr. ing. BULARDA MARCEL

C U P R I N S

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND MAȘINILE AGRICOLE

. Considerații generale privind mașinile agricole

Mașinile agricole efectueazǎ o serie de lucrǎri în cadrul proceselor de producție din agriculturǎ, [anonimizat]ǎrei lucrǎri în parte.

Pe plan mondial se cautǎ sǎ [anonimizat], [anonimizat].

1.2. Clasificarea mașinilor agricole

Dupǎ felul lucrǎrilor pe care le executǎ:

=mașini pentru lucrǎrile solului;

=mașini pentru semǎnat și plantat;

=mașini pentru chimizarea agriculturii;

=mașini pentru recoltarea culturilor agricole;

b) Dupǎ modul cum executǎ lucrǎrile agricole avem:

=mașini agricole mobile;

=mașini agricole semimobile;

=mașini agricole staționare;

Dupǎ modul de acționare:

=cu acționare manualǎ;

=cu ajutorul animalelor;

=cu acționare mecanicǎ;

Dupǎ modul de cuplare la sursa de energie:

=mașini agricole tractate;

=mașini agricole semipurtate;

=mașini agricole purtate;

=mașini agricole autopropulsate;

1.3. Surse de energie pentru acționarea mașinilor agricole

În cazul mașinilor cu tracțiune animalǎ și a unor mașini cu tracțiune mecanicǎ, acționarea mecanismelor de ridicare și coborâre a organelor de lucru se face manual.

Acționarea mașinilor staționare se face în urmǎtoarele moduri:

-de la roata de curea a tractorului;

-de la priza de putere a tractorului;

-[anonimizat], etc.

Acționarea mașinilor agricole mobile se poate face:

-de la roata de transport (motoare) a mașinii tractate;

-de la arborele prizei de putere;

-de la motor propriu montat pe mașinǎ;

-de la roata motoare a tractorului;

-[anonimizat].

Acționarea organelor de lucru de la roata de transport a mașinii. Acest mod de acționare se utilizeazǎ la mașinile unde puterea necesarǎ pentru acționare este micǎ (mașini de semǎnat, [anonimizat]ǎnitoare, greble, etc). În cazul acționǎrii organelor de lucru de la roata motoare a mașinii puterea dezvoltatǎ de tractor este transmisǎ la organele de lucru prin diverse sisteme. În mod similar se face transmiterea puterii pentru acționarea ridicǎrii organelor de lucru. Transmiterea mișcǎrii de la roata motoare la organele de lucru sau la axul de acționare a mecanismului de ridicare se realizeazǎ în mod frecvent printr-o transmisie cu roți dințate sau cu lanțuri.

Acționarea organelor de lucru de la priza de putere a tractorului. Acest mod de acționare este foarte frecvent utilizat la mașinile la care puterea necesarǎ pentru acționarea organelor de lucru este mare. În cazul acesta puterea dezvoltatǎ de motorul tractorului este folositǎ mai judicios, o parte fiind utilizatǎ pentru tractarea mașinii (puterea dezvoltatǎ la bara de tracțiune) și o altǎ parte pentru acționarea organelor de lucru (puterea transmisǎ prin priza de putere).

Transmiterea mișcǎrii de la priza de putere la organele de lucru ale mașinii agricole tractate sau purtate se face prin transmisii cardanice cu douǎ sau mai multe articulații montate pe mașinǎ. Poziția prizei de putere este astfel stabilitǎ încât transmisia cardanicǎ sǎ funcționeze corect în toate pozițiile mașinii agricole, fǎrǎ sǎ se loveascǎ de alte organe ale tractorului sau ale mașinii. Pentru a proteja organele de lucru ale mașinii agricole acționate între priza de putere și organul acționat se prevede un dispozitiv de siguranțǎ, precum și alte elemente. Noile tehnologii de lucrare a solului sunt concepute astfel încât efectul nedorit, erozional al factorilor distructivi sǎ fie redus la maximum sau dacǎ se poate sǎ fie exclus în totalitate.

În acest scop au fost concepute noi tehnologii de lucrare a solului, atât a celui dispus pe pante cât și a celui dispus în plan orizontal. Pentru terenurile în pantǎ, în cazul lucrǎrilor dupǎ tehnologiile clasice executarea arǎturilor trebuie sǎ se facǎ dupǎ curbele de nivel cu rǎsturnarea brazdei spre amonte, fiind preferate plugurile reversibile cu cinematica în suveicǎ. O astfel de cinematicǎ a agregatului are atât avantaje tehnologice cât și de exploatare mai comodǎ a agregatelor. Prin acest mod de rǎsturnare a brazdelor se creeazǎ niște bariere care reduc efectul de antrenare a stratului fertil al solului din deal în vale, iar din punct de vedere al exploatǎrii agregatului se reduce gradul de înclinare fațǎ de orizontalǎ a punților tractorului și crește gradul de stabilitate în brazdǎ a acestuia. În cazul plantațiilor de vii și livezi la care rândurile sunt de-a lungul pantei se înlocuiesc lucrǎrile de arat cu lucrǎri de sǎpat, dispunerea brazdelor fǎcându-se dezordonat, evitându-se formarea unor cǎi de scurgere a apei, obligând-o sǎ se infiltreze în sol.

Activarea organelor de lucru de la roata de curea a tractorului.

Acest sistem de acționare se utilizeazǎ în special la acționarea organelor de lucru ale mașinilor agricole staționare, transmiterea puterii fǎcându-se printr- o curea platǎ.

Acționarea organelor de lucru de la motor propriu.

Acest fel de acționare se utilizeazǎ la mașini mobile sau staționare unde puterea necesarǎ este mare, neputând fi transmisǎ prin roata motoare sau priza de putere. În acest fel sunt acționate unele combine de cereale, combine de siloz, prese de balotat, etc.

Acționarea organelor de lucru de la roata motoare a tractorului.

Acest sistem se utilizeazǎ la unele mașini purtate la care puterea necesarǎ pentru acționarea organelor de lucru este micǎ și la care este necesarǎ o concordanțǎ între viteza de înaintare a tractorului și viteza de rotație a organelor de lucru. Acest sistem este puțin rǎspândit.

Acționarea organelor de lucru de la prizele instalației hidrostatice a tractorului.

Acest sistem utilizat din ce în ce mai mult, folosește sursa de energie hidraulicǎ realizatǎ de o pompǎ montatǎ pe tractor și acționatǎ de motor. Energia hiraulicǎ creatǎ de pompǎ este folositǎ prin intermediul motoarelor hidrostatice pentru acționarea organelor și mecanismelor mașinilor agricole.

1.4. Sistem de mașini agricole

Prin sistem de mașini agricole se înțelege totalitatea tipurilor de mașini, agregate și instalații agricole folosite pentru mecanizarea tuturor lucrǎrilor din cadrul unui proces de producție. Sistemul de mașini trebuie sǎ îndeplineascǎ urmǎtoarele cerințe:

sǎ asigure mecanizarea totalǎ a procesului de producție;

utilajele sǎ corespundǎ nivelului tehnicii moderne;

sǎ corespundǎ cerințelor agro-fitotehnice și zooveterinare;

lucrǎrile și operațiile executate de o mașinǎ, agregat sau instalație sǎ pregǎteascǎ condiții optime de lucru pentru mașina, agregatul sau instalația care urmeazǎ în fluxul de lucru. Sistemul de mașini cuprinde sursele de energie, mașinile simple, mașinile combinate și alte mijloace tehnice necesare.

1.5. Criterii de alegere a mașinilor agricole

zonalitatea mecanizǎrii determinatǎ de relieful terenului, rezistența solului, structura planului de culturǎ, disponibilul de forțǎ de muncǎ.

tehnica posibilǎ de utilizat, datǎ de caracteristicele tehnice ale mașinilor și de posibilitatea folosirii acestora la performanțele lor tehnice.

eficiența economicǎ concretizatǎ prin recuperarea investițiilor fǎcute în mașinile agricole și manoperǎ, într-un timp cât mai scurt și asigurarea unor beneficii cât mai mari.

1.6. Considerații generale

Pentru mașinile agricole mobile, principala sursǎ energeticǎ de acționare o constituie tractorul, excepție fǎcând mașinile agricole autodeplasabile care sunt prevǎzute cu motoare proprii.

În prezent, tractoarele agricole sunt adaptate cerințelor impuse pentru acționarea diferitelor mașini cât și cerințelor specifice sectorului de producție pentru care sunt destinate (cultura plantelor de câmp, legumiculturǎ, pomiculturǎ, etc). Datoritǎ marii diversitǎți de condiții de lucru și de mașini agricole existente în prezent, tractoarele au fost construite corespunzǎtor, atât în ceea ce privește puterea cât și parametrii constructivi.

Pentru lucrǎrile din cultura plantelor de câmp și pentru lucrǎrile de transport sunt folosite în special tractoare universale, prevǎzute cu motoare cuprinse între 30 și 70 CP, cu douǎ sau patru roți motoare. Ele sunt prevǎzute cu mecanisme de suspendare cu prindere în trei puncte, cu 1-2 prize de putere și cu prize hidraulice pentru acționare la distanțǎ. Pentru lucrǎri pe terenuri în pantǎ se utilizeazǎ de obicei tractoare pe șenile prevǎzute cu motoare cu puteri de 40 – 75 CP, cu ecartamentul mare și centrul de greutate dispus cât mai jos. Pentru terenuri cu pante mai mari (peste 250) se folosesc tractoare monoax, cu motoare de 8-15 CP sau tractoare speciale prevǎzute cu sistem de menținere a poziției verticale în timpul deplasǎrii pe pantǎ.

Pentru lucrǎri în pomiculturǎ se folosesc tractoare cu roți de diametru mic, de înǎlțime micǎ pentru a putea lucra pe sub coroana pomilor, cu motoare de 30-

45 CP. Pentru mecanizarea lucrǎrilor în viticulturǎ se utilizeazǎ tractoare caracterizate printr-un gabarit și ecartament mic, putând astfel lucra printre rândurile de vițǎ de vie. Ele sunt prevǎzute, de obicei cu mecanisme de suspendare care asigurǎ ridicarea mașinii purtate pe verticalǎ, permițând întoarcerea cu raze de viraj mici în spațiul de la capetele rândurilor de vițǎ de vie.

Pentru lucrǎri în legumiculturǎ de obicei sunt folosite șasiuri autodeplasabile pe cadrul cǎrora se pot monta diverse mașini sau organe de lucru.

Pentru lucrǎri ce necesitǎ un consum mare de energie cum ar fi lucrǎri de

arat în soluri grele se folosesc tractoare pe șenile sau cu patru roți motoare de obicei cu diametre egale, cu puterea motorului de peste 70 CP.

Aceste tractoare pot lucra în agregat cu mai multe mașini agricole ce necesitǎ putere de acționare micǎ. În cazul mașinilor agricole mobile, la care

pentru staționarea organelor de lucru sunt necesare puteri relativ mari, se utilizeazǎ motoare suplimentare pentru acționarea organelor de lucru, tractarea fǎcându-se cu tractorul. Pentru anumite lucrǎri de combaterea dǎunǎtorilor și de împrǎștiere a îngrǎșǎmintelor, ca surse energetice pot fi folosite avioanele utilitare sau elicopterele.

În cazul mașinilor autodeplasabile, sursa de energie existentǎ pe mașinǎ (motorul termic) servește atât pentru acționarea organelor de lucru ale acestuia. Acționarea organelor de lucru ale mașinilor agricole staționare se face în special folosind motoare electrice asincrone trifazate

1.7. Sisteme de acționare a organelor de lucru și mecanismelor

mașinilor agricole

În timpul funcționǎrii mașinilor agricole mobile, organelor de lucru ale acestora, pe lîngǎ mișcarea de translație imprimatǎ prin tractare, trebuind sǎ se imprime și unele mișcǎri suplimentare de translație, de rotație, mișcǎri plane și în spațiu. În afarǎ de aceste mișcǎri, necesitate de procesul de lucru propriu-zis, la capetele parcelelor este necesar sǎ se efectueze trecerea din poziția de lucru în poziția de transport și invers a organelor de lucru, efectuîndu-se ridicarea și coborârea lor. Unele mașini cum ar fi plugurile reversibile necesitǎ rotirea cu 900 sau 1800 a organelor de lucru sau a întregii mașini.

Imprimarea acestor mișcǎri suplimentare se realizeazǎ folosind diferite sisteme de acționare.

1.8. Sisteme de cuplare a mașinilor agricole mobile de tractor

Prin sistem de cuplare se înțelege modul în care se face legǎtura între sursa de energie (tractorul) și mașina agricolǎ.

Sistemul de cuplare al mașinilor agricole tractate.

Cuplarea mașinilor agricole tractate la bara de tracțiune a tractorului se face prin intermediul unui triunghi de tracțiune, rigid sau articulat de cadrul mașinii, prevǎzut cu furcǎ sau ochi de cuplare, sau prin intermediul unui cablu de tracțiune. În aceste cazuri cuplarea se face într-un singur punct de articulație, cu ajutorul unui cui de remorcare.

În cazul cuplǎrii prin intermediul unui triunghi de tracțiune rigid (reglabil sau nereglabil ca poziție), mașina tractatǎ poate oscila fațǎ de tractor în anumite limite atât în plan orizontal cât și vertical. În cazul cuplǎrii prin triunghi de tracțiune articulat (pluguri tractate) sau prin cablu (pluguri balansiere) mașina are posibilitatea adaptǎrii la neregularitǎțile terenului, independent de poziția tractorului. Ridicarea și coborârea organelor de lucru ale mașinilor tractate se poate realiza prin mecanisme automate, activate de la roțile mașinii sau prin intermediul cilindrilor de lucru, cu acționare hidrostaticǎ.

Sistemele de cuplare al mașinilor agricole purtate și semipurtate. Mașinile agricole purtate se pot cupla de tractor în douǎ moduri:

-prin folosirea mecanismului de suspendare cu prindere în trei puncte, cu care sunt prevǎzute toate tractoarele moderne.

-prin fixarea mașinii direct pe cadrul tractorului, rigidizându-se cadrul mașinii cu cel al tractorului.

În primul caz montarea mașinii se face în spatele sau chiar fața tractorului prevǎzut cu mecanism de suspendare.

În cel de-al doilea caz montarea mașinii se face direct pe cadrul tractorului cu ajutorul unor mecanisme de construcție specialǎ, ce fac parte din componența mașinii. Indiferent de sistemul de montare, organele de lucru ale mașinii au posibilitatea de a urmǎri denivelǎrile terenului, ridicarea și coborârea acestora fǎcându-se prin intermediul unor mecanisme, acționate hidrostatic.

Cuplarea mașinilor semipurtate se realizeazǎ în spatele tractorului în fațǎ sau lateral. Sistemul de cuplare al mașinii semipurtate trebuie sǎ permitǎ urmǎrirea independentǎ a terenului de cǎtre mașinǎ și efectuarea întoarcerilor la capete. Roțile de sprijin ale mașinilor semipurtate sunt de obicei pivotante. Când mașina semipurtatǎ este montatǎ în spatele tractorului partea din fațǎ a acestuia este cuplatǎ de mecanismul de suspendare iar partea din spate se sprijinǎ pe roata sau roțile de sprijin. Mecanismul de suspendare asigurǎ gradele de mobilitate necesare pentru urmǎrirea în toate planele a denivelǎrilor terenului de cǎtre mașinǎ.

Când mașina semipurtatǎ este montatǎ lateral i se asigurǎ posibilitatea de a oscila în plan vertical, independent de tractor, fiind articulatǎ de acesta prin intermediul unei balamale cu ax orizontal.

2. STUDIUL PLUGURILOR

Destinație: Sunt unelte purtate, semipurtate sau tractate destinate sǎ efectueze lucrǎri de bazǎ a solului „ arǎtura”, la diferite adâncimi, în funcție de scopul acesteia. Existǎ pluguri care au și altǎ destinație decât arǎtura: deschis canale de irigație, defrișat, drenaj, etc.

Arǎtura este lucrarea care se executǎ înainte de semǎnat. Prin executarea arǎturii, stratul de sol tasat și acoperit cu resturi vegetale de grosime variabilǎ, sub formǎ de „ brazdǎ ”, se mǎrunțește, se afâneazǎ, se deplaseazǎ lateral și se rǎstoarnǎ.

2.1. Procesul de lucru al plugului

v

1

a – adâncimea araturii;

b – lǎțimea brazdei;

b1 – lǎțimea de lucru a primei trupițe; Bl – lǎțimea de lucru a plugului;

a x b – dimensiunile brazdei;

v – viteza de deplasare a plugului;

1 – cormana plugului;

2.2. Cerințele agrotehnice pentru executarea araturii

Cerințele agrotehnice pentru executarea unei arǎturi de bunǎ calitate sunt urmǎtoarele:

arǎtura se executǎ la aceeași adâncime pe întreaga suprafațǎ în funcție de cerințele pedoclimatice, de culturǎ și de scopul în care se executǎ;

solul sǎ fie bine mǎrunțit, iar resturile vegetale și îngrǎșǎmintele sǎ fie bine îngropate;

pe terenul arat, brazdele sǎ fie uniforme și sǎ prezinte o suprafațǎ cât mai netedǎ;

parcela aratǎ sǎ nu prezinte gresuri, iar capetele sǎ fie arate complet, în aceleași condiții ca și restul parcelei;

pe terenurile în pantǎ direcția arǎturii este pe curbele de nivel;

2.3. Construcția organelor de lucru

Trupița

Constituie organul principal al plugului. De forma și de calitatea ei depinde calitatea arǎturii.

brǎzdar;

cormanǎ;

orificiu pentru bolțul de siguranțǎ

bârsǎ;

prelungirea cormanei;

întǎriturǎ;

cǎlcâiul plugului (la trupița din spatele plugului);

plaz;

cormanǎ suplimentarǎ;

Antetrupița

Este o trupițǎ de dimensiuni mici montatǎ în fața trupiței. Dislocǎ stratul superficial al solului arabil pe adâncimea 8 – 12 cm și îl rǎstoarnǎ în șanțul brazdei deschis la trecerea anterioarǎ.

antetrupița;

întorcǎtorul de brazdǎ;

1- brǎzdar;

cormanǎ;

bârsǎ;

placǎ de prindere;

bridǎ;

Cuțitul lateral

Are rolul de a tǎia brazda în plan vertical.

Scormonitorul

Afâneazǎ solul cu 8-10 cm sub nivelul fundului brazdei.

cuțit suport;

daltǎ de afânare;

Bârsa

Brǎzdarul

-brǎzdar trapezoidal

-brǎzdar tip daltǎ

Brazdarul trapezoidal are forma unui trapez a cǎrui bazǎ mare o formeazǎ tǎișul, iar baza micǎ o formeazǎ linia de îmbinare între brǎzdar și cormanǎ.

Brǎzdarele trapezoidale se folosesc cu prioritate în solurile afânate care opun rezistențǎ micǎ.

Brǎzdarul de tip daltǎ se caracterizeazǎ prin vîrful anterior prelungit în formǎ de daltǎ, înspre partea din câmp. Se folosește în soluri tari, argiloase, care opun rezistențǎ mare la arat, iar în timpul lucrului imprimǎ plugului tendința de ieșire din sol.

Subsolierul

2.4. Construcția plugului

Asigurǎ buna funcționare a organelor de lucru.

Exemplu: pluguri purtate cu destinație generalǎ, a- plugul PP-4-30; b- plugul PP-3-30 M.

Alte tipuri de pluguri

Plugul semipurtat PSP-7-35

roți de câmp pentru reglarea adâncimii de lucru;

roatǎ de transport;

mecanisme de acționare a roții 2;

cilindru hidraulic de acționare a mecanismelor;

Plugul cultivator purtat pentru vie PCV-1,8 (2,25)

vedere lateralǎ;

b- vedere frontalǎ;

vedere orizontalǎ;

1- cadru;

roți de câmp;

trupițele de rǎsturnare a brazdei;

bride de prindere pe cadru;

trupițele de rǎsturnare a brazdei pe stânga;

triunghi de prindere la tractor;

rarițǎ;

Plugul cu discuri PDU-4- 25

trupițe cu discuri;

întorcǎtoare de brazdǎ;

cadru;

4- plaz rotativ

2.5. Reglajele plugului

Au rolul de a asigura calitatea arǎturii în condiții de consum redus de combustibil:

-pregǎtirea tractorului (reglarea ecartamentului tractorului; montajul ridicǎtorului hidraulic pentru mașini purtate, semipurtate, tractate);

-reglarea plugului în plan orizontal (longitudinal și transversal);

-reglarea lǎțimii de lucru a primei trupițe;

-reglarea lǎțimii de lucru a plugului;

-reglarea adâncimii de lucru;

-reglarea poziției cuțitului disc;

-reglarea unghiului de pǎtrundere în sol al trupiței;

-reglarea poziției grapei;

2.6. Indici calitativi de lucru la lucrarea de arat

=apreciere vizualǎ:

-dacǎ arǎtura este bine încheiatǎ;

-brazdele sǎ fie drepte și complet rǎsturnate;

-existența gresurilor, crestelor și șanțurilor;

-vegetația acoperitǎ;

=indici obținuți prin determinari:

-abaterea adâncimii medii în limitele ±1 cm fațǎ de adâncimea reglatǎ;

-gradul de mǎrunțire a solului, procentul de bulgǎri cu dimensiuni sub 5 cm sǎ fie minim 75 %;

-gradul de acoperire cu sol a masei vegetale sǎ fie mai mare de 90 %;

2.7. Reguli de executare a arǎturii

-arǎtura se realizeazǎ când solul este reavǎn (umiditate 20-22%);

-arǎtura sǎ se facǎ în agregat cu grapa stelatǎ sau cu colți;

-adâncimiea arǎturii sǎ difere de la un an la altul;

-de fiecare datǎ sǎ se schimbe sensul arǎturii și metoda folositǎ;

-dupǎ recoltarea orcǎrei culturi, solul sǎ se lucreze cu plugul sau discul;

-înainte de a fi arate salele se lucreazǎ cu grapa cu discuri;

-terenurile în pantǎ se lucreazǎ de-a lungul curbelor de nivel;

-agregatul se deplaseazǎ în lucru cu viteza stabilitǎ;

-utilajul sǎ fie bine reglat și cu piesele ascuțite;

2.8. Executarea lucrǎrii de arat (exploatarea plugului)

-se evacuiazǎ complet resturile vegetale;

-arǎtura se executǎ în perioada optimǎ;

-eliminarea obstacolelor și marcarea locurilor periculoase pentru a fi ocolite;

-stabilirea metodei de deplasare a agregatului ținând seama de mǎrimea suprafețelor, forma geometricǎ și relieful terenului astfel încât sǎ se reducǎ mersul în gol, sǎ se obținǎ șanțuri și creste cât mai puține;

-în funcție de metoda stabilitǎ se face jalonarea și tresarea brazdelor de capǎt (marcarea locului pentru ridicarea și introducerea plugului în brazdǎ). Zona de întoarcere la plugurile purtate este de 6-7 m.

Arătura in lături

Se mai numește: în afarǎ, la margini sau în douǎ parți. Întoarcerea se face prin partea dreaptǎ a parcelei și sensul este invers acelor de ceasornic.

Arǎturǎ la cormanǎ

Se mai numește: la mijloc, înǎuntru sau adunatǎ. Intrarea se face pe la mijlocul parcelei și sensul este în sensul acelor de ceasornic

-întoarcerile se executa cu plugul in poziție de transport;

-brǎzdarele se reascut sau se înlocuiesc ori de câte ori este nevoie;

-piesele deteriorate sau cu uzuri se reparǎ sau se înlocuiesc;

-organele de lucru se fixeazǎ și se strâng bine în șuruburi, cele lipsǎ se înlocuiesc;

-jocurile din articulații trebuie sǎ fie în limita toleranțelor prescrise.

2.9. Lucrǎrile de întreținere

Lucrǎrile de întreținere la plugurile PP-4-30; PP-3-30 M, se executǎ la necesitate sau pe baza ciclurilor de întrețineri, revizii și reparații. În perioada de neutilizare plugul se curǎțǎ, se protejeazǎ împotriva coroziunii și se depoziteazǎ pe platformele betonate sau în locuri special amenajate.

3. STUDIUL GRAPELOR

Destinație: Sunt unelte agricole folosite la executarea lucrǎrii de „grǎpat” care asigurǎ mobilizarea solului la adâncimi variabile, în scopul pregǎtirii patului germinativ în vederea semǎnatului, fie pentru întreținerea culturilor în primele faze de vegetație.

Grapele se mai utilizeazǎ în funcție de tipul acestora la: grǎparea pǎșunilor și fânețelor naturale, prelucrarea miriștilor, îngroparea îngrǎșǎmintelor și amendamentelor.

Grǎpatul este o prelucrare superficialǎ a solului, la 8-12 cm, prin care se realizeazǎ concomitent afânarea terenului, spargerea crustei solului, mǎrunțirea bolovanilor, nivelarea terenului, distrugerea buruienilor, pǎstrarea apei în sol.

3.1. Procesul de lucru al grapei

a) Grapa cu colți b) Grapa cu discuri

3.2. Cerințe agrotehnice

Pentru realizarea unei lucrǎri de bunǎ calitate sunt:

-sǎ se realizeze un grad de mǎrunțire cât mai mare (pânǎ la 3 cm);

-sǎ se realizeze o mișcare corespunzǎtoare a crestelor rǎmase din arǎturǎ;

-sǎ se respecte și sǎ se menținǎ adâncimea de lucru stabilitǎ;

-buruienile sǎ fie complet distruse;

-în cazul efectuǎrii grǎpatului ca lucrare de întreținere sǎ nu se vǎtǎme plantele, sǎ nu se dezrǎdǎcineze;

-parcela sǎ nu prezinte greșuri, iar capetele sǎ fie lucrate în aceleași condiții;

3.3. Construcția organelor de lucru

Colți

Costituie organele active ale grapelor cu colți.

a b c

a-colți drepți cu secțiune pǎtratǎ (lucreazǎ la adâncime normalǎ în terenuri grele și mijlocii – cei cu vârful curbat lucreazǎ la adâncimi mai mari) ;

b-colți cu secțiune circularǎ și elipticǎ (lucreazǎ în terenuri ușoare sau la grǎparea semanatorilor) ;

c-colți cu secțiune triunghiularǎ (se folosesc pentru grǎparea fânețelor).

Discuri

Constituie organele active ale grapelor cu discuri.

a-discuri cu tǎiș continuu (sferice și tronconice) ;

b-discuri cu tǎiș discontinuu (crestate-pentru o acțiune mai energicǎ asupra solului și se folosesc la grapele grele) ;

D-diametrul discului ; R-raza de curburǎ ; i-unghiul de ascuțire.

Vergele elicoidale

1-ax; 2- suport; 3-vergea

Discuri cu colți

Se utilizeazǎ la sapele rotative

colț curbat 2-disc

3.4. Construcția grapelor

Grapa GDD-1,8

Este destinatǎ pentru prelucrarea solului între rândurile de pomi. Lucreazǎ în agregat cu tractoarele U-445 DT și SM-445.

bateria de discuri;

cadrul de sustinere a bateriilor;

cadrul de prindere de tractor.

-Discuitorul purtat pentru vie DPV-1,2

Este destinat pentru prelucrarea solului în plantații de vii cu distanța între rânduri de 1,7 – 1,9 m, lucrând în agregat cu tractoarele viticole pe roți sau pe șenile.

-Grapa stelatǎ – GS – 1,2

Este prevǎzutǎ cu 45 stele dispuse pe trei axe. Lǎțimea de lucru a grapei este de 1,2 m, masa grapei fiind de cca 250 kg.

1-organe active; 2-ramǎ cadru; 3-lanț de cuplare

3.5. Reglajele grapelor

=pregǎtirea tractorului (montajul mecanismului de suspendare al tractorului în poziția „ pentru mașini tractate” (excepție grapele purtate))

=organele active ale grapelor sǎ aibǎ urmǎ proprie;

=la GCR : -reglarea unghiului de înclinare a colților;

-alegerea sensului de deplasare în funcție de înclinarea colților;

=la GCF, reglarea adâncimii de lucru prin lestare;

=la GS, cuplarea la plug astfel încât lucrarea sǎ fie pe trecerile alǎturate ale plugului;

=la GD : -reglarea orizontalitǎții;

-reglarea adâncimii de lucru și a unghiului de lucru al bateriei;

3.6. Indici calitativi de lucru la lucrarea de grǎpat

-apreciere vizualǎ: existența greșurilor și uniformitatea lucrǎrii;

-indici ce se determinǎ;

3.7. Reguli de execuție a lucrǎrii de grǎpat

-grǎpatul se executǎ când solul este reavǎn (la umiditate exageratǎ grǎpatul este slab, iar solul este bǎtǎtorit de tractor; pe un teren uscat uscat lucrarea este nesatisfǎcǎtoare);

-grapa ușoarǎ se folosește în ajunul semǎnatului;

-lucrarea executatǎ în agregat cu o grapǎ ușoarǎ este de calitate bunǎ;

-terenul sǎ nu fie excesiv de îmburuienat și sǎ nu conținǎ cioate și pietre;

3.8. Executarea lucrǎrii de grǎpat (exploatarea grapelor)

-stabilirea direcției de deplasare și a zonelor de întoarcere;

-marcarea locurilor periculoase și jalonarea primului parcurs;

-lucrarea se executǎ pe direcția perpendicularǎ sau înclinatǎ cu 40-50 % fațǎ de direcția arǎturii (în acest caz nivelarea este mai bunǎ);

-în timpul întoarcerilor organele active se aduc în poziția de transport;

-între trecerile alǎturate se va asigura o suprapunere de 15-20 cm pentru a evita grșurile;

-grapele cu colți se deplaseazǎ dupǎ metoda circularǎ sau diagonalǎ cu douǎ urme; grapele cu discuri se deplaseazǎ în suveicǎ sau diagonalǎ cu o singurǎ urmǎ;

-zona de întoarcere are 10-15 m și se prelucreazǎ la încheierea lucrului pe parcurs;

-piesele uzate, rupte sau deteriorate se înlocuiesc;

3.9. Lucrǎri de întreținere la grapa cu discuri GDM-4 și GD-3,2

Defecțiunile accidentale se remediazǎ imediat, iar intervențiile periodice se realizeazǎ conform graficului prezentat. În perioadele de neutralizare grapele se curǎțǎ de pǎmânt și resturi vegetale, se reparǎ, se greseazǎ, se protejeazǎ împotriva coroziunii și se stocheazǎ pe platforme amenajate.

4. TǍVǍLUGI

Destinație: Sunt unelte agricole destinate executǎrii lucrǎrii de tǎvǎlugit, care asigurǎ tasarea solului în scopul micșorǎrii volumului spațiilor libere, pentru a-i micșora capacitatea de aer și apǎ, înlesnirea contactului dintre semințele mici și sol sau rǎdǎcinile plantelor și sol.

Tǎvǎlugii se mai folosesc pentru tǎvǎlugirea arǎturii bolovǎnoase executate pe vreme secetoasǎ pentru a fi sfǎrâmate în vederea semǎnatului.

Tǎvalugitul realizeazǎ îndesarea solului pe adâncimea 5-10 cm, mǎrunțirea bulgǎrilor, distrugerea crustei, nivelarea suprafeței. Prin tǎvǎlugit se înlesnește formarea tuburilor capilare și activarea evaporației apei din sol.

4.1. Procesul de lucru al tǎvǎlugilor

Tǎvǎlugii acționeazǎ asupra solului prin propria lor greutate, în timpul rulǎrii.

4.2. Cerințe agrotehnice

-sǎ realizeze un grad de mǎrunțire a bolovanilor cât mai mare;

-sǎ niveleze terenul;

-sǎ taseze solul pe adâncimea doritǎ;

-gradul de tasare sǎ poatǎ fi reglat.

4.3. Construcția organelor de lucru

Tǎvǎlugi cu suprafațǎ netedǎ (tǎvǎlugi netezi)

Acțiunea lor de comprimare predominǎ fǎțǎ de cea de sfǎrâmare. Sunt realizate sub forma unor cilindrii metalici ce pot fi umpluți cu apǎ sau nisip pentru reglarea gradului de tasare.

1-cilindru

2-lagǎre;

capac de umplere

3

Tǎvǎlugi cu suprafațǎ denivelatǎ (tǎvǎlugi inelari)

Prezintǎ asperitǎți pe suprafața activǎ. Asperitǎțile contribuie la spargerea bolovanilor. Realizeazǎ o tasare, o îndesare în adâncime, stratul de la suprafațǎ rǎmânând afânat și protejeazǎ, împiedicǎ pierderea apei prin evaporație. Tǎvǎlugul cu asperitǎți se folosește în regiunile secetoase pentru a stimula încolțirea semințelor prin restabilirea contactului strâns între semințe și sol.

4.4. Construcția tǎvǎlugilor

Organele active ale tǎvǎlugilor se monteazǎ prin intermediul unor axe, pe lagǎre la rama cadru. Aceasta este prevǎzutǎ cu sistem de tracțiune.

1-organul activ; 2-dispozitiv de racțiune; 3-rama cadru; 4-lagăr.

4.5. Reglajele tǎvǎlugilor

-pregǎtirea tractorului: montajul mecanismului de suspendare al tractorului în poziția „ pentru mașini tractate”;

-alegerea corespunzǎtoare a profilului organelor active;

-reglarea gradului de tasare al tǎvǎlugilor netezi prin lestare cu apǎ sau nisip.

4.6. Indici calitativi de lucru la lucrarea de tǎvǎlugit

-gradul de mǎrunțire a solului, 65%;

-gradul de nivelare a terenului, 65%;

-gradul de tasare a solului, 30%.

4.7. Reguli de execuție a lucrǎrii de tǎvǎlugit

-arǎtura bolovǎnoasǎ executatǎ pe vreme secetoasǎ se tǎvǎlugește pentru a fi sfǎrâmatǎ în vederea semǎnatului;

-dupǎ pregǎtirea pentru însǎmânțare, când solul are conținut favorabil de umezealǎ, terenul se tǎvǎlugește ușor pentru a fi îndesat, dacǎ nu se așteaptǎ sǎ se așeze natural;

-solul proaspǎt semǎnat uneori, se tǎvǎlugește, înlesnind formarea tuburilor capilare și sǎmânța, fǎcând contact intim cu solul, se grǎbește încolțirea;

-când solul pregǎtit urmeazǎ sǎ fie semǎnat cu semințe mici de legume, trifoi, lucernǎ, etc, se tavǎlugește în prealabil pentru a fi nivelat și netezit, sǎ se poatǎ îngropa sǎmânța la adâncime micǎ și uniformǎ.

-semǎnǎturile de toamnǎ care au suferit de ger în timpul iernii și plantele cǎrora li s-au tupt o parte din rǎdǎcini, se tavǎlugesc primǎvara;

-în regiunile secetoase terenul tavǎlugit se grǎpeazǎ imediat pentru protejarea umiditǎții din adâncime;

4.8. Executarea lucrǎrii de tǎvǎlugit

-tǎvǎlugirea fiind o lucrare ușoarǎ se executǎ în agregat cu tractore de putere micǎ;

-trecerile alǎturate se suprapun pe o zonǎ de 15 – 20 cm;

-trecerile se executǎ perpendicular pe rândurile de plante;

-umiditatea solului sǎ fie optimǎ pe cât posibil;

4.9. Lucrǎri de întreținere a tǎvǎlugilor

-defecțiunile accidentale se remediazǎ imediat, iar intervețiile periodice se realizeazǎ conform graficului;

-în perioada de inactivitate tǎvǎlugii se curǎțǎ, se înlocuiesc piesele uzate, se greseazǎ, se vopsesc și se protejeazǎ cu ulei, se stocheazǎ pe platforme amenajate.

5.STUDIUL FREZELOR AGRICOLE

Destinație: Sunt mașini agricole destinate sǎ prelucreze terenul în vederea însǎmânțǎrii prin frezare sau pentru prǎșit. În funcție de construcția lor frezele mai pot fi utilizate și la alte lucrǎri: la sǎpat și curǎțat canale, executat biloane, etc.

Frezarea este lucrarea prin care se obține mǎrunțirea, afânarea și amestecarea straturilor de sol cu resturile organice existente la suprafața solului. Dezavantajul pe care îl prezintǎ lucrarea de frezat îl constituie faptul cǎ lucrarea stricǎ structura solului, din aceastǎ cauzǎ frezele nu se folosesc la lucrǎrile de toamnǎ ci numai la cele de primǎvarǎ, în ajun de însǎmânțare.

5.1. Procesul de lucru al frezelor

Constǎ în urmǎtoarele faze:

pǎtrunderea cuțitelor în sol;

desprinderea feliilor de sol și antrenarea lor în mișcare de rotație;

lovirea acestora de carcasa frezei, mǎrunțirea suplimentarǎ a lor și nivelarea stratului de sol mǎrunțit.

frezare de jos în sus: se executǎ fǎrǎ șocuri, în mod treptat și continuu;

a

frezare de sus în jos: se realizeazǎ cu șocuri (nu pulverizeazǎ solul)

b

vm – viteza de avans

w – viteza unghiularǎ

T – traiectoria cuțitului

5.2. Cerințe agrotehnice pentru freze

Cerințele agrotehnice pentru freze sunt:

-sǎ asigure o mǎrunțire a solului cât mai bunǎ;

-sǎ distrugǎ buruienile și resturile vegetale;

-adâncimea de lucru sǎ fie constantǎ:

-în urma lucrǎrii terenul sǎ rǎmânǎ nivelat.

5.3. Construcția organelor active

Cuțite

a- cuțite drepte;

b- cuțite curbate;

c- cuțite daltǎ rigide;

d- cuțite daltǎ elastice;

e- cuțite în formǎ de L, pot avea aripa dispusǎ în partea dreaptǎ sau în partea stângǎ, cuțitele montându-se pe disc alternativ;

Rotorul cu cuțite

Rotorul cu cuțite este reprezentat printr-un arbore orizontal, susținut pe lagǎre cu rulmenți, pe care prin intermediul unor discuri sunt montate cuțitele. Arborele rotorului este de obicei format dintr-o țeavǎ pe care sunt sudate discurile pentru fixarea cuțitelor.

Rotoare verticale

Aceste freze sunt realizate din mai multe rotoare (2-8), dispuse în linie, fiecare rotor fiind prevǎzut cu mai multe cuțite (2- 4), de forme diferite (drepte, elicoidale, curbate). Cutitele sunt amplasate pe discuri ce sunt sudate de arbori cu axa de rotatie in plan vertical.

5.4. Construcția frezelor

=Freze pentru prelucrarea totalǎ a solului

cadru; 2- arbore cardanic al transmisiei; 3-cuplaj de siguranțǎ; 4- reductor central; 5- reductor lateral; 6- rotor cu cuțite; 7- mecanisme pentru reglarea adâncimii de lucru; 8- carcasa frezei;

5.5. Tipuri de freze

=Freza pentru vie, FV-1-1,5

=Freze de prǎșit pentru legumiculturǎ, FPL-4

cadrul mașinii; 2- dispozitiv de prindere la tractor; 3- carcasa rotorului cu cuțite; 4- roatǎ de limitare a adâncimii de lucru;

=Frezǎ dezaxabilǎ, FDL-1,3

1- cadrul principal; 2- 1- cadrul principal; 2- rotorul cu cuțite; 3- capac;

capac r

1-cadrul principal; 2-rotorul cu cuțite; 3-capac; 4-capac rabatabil; 5-patinele reglabileș 6-volan de acționare

5.6. Reglajele frezelor

Au rolul de a asigura calitatea lucrării în condiții de consum redus de combustibil:

-reglarea adâncimii de lucru;

-reglarea orizontalitǎții cadrului;

-reglarea dezaxǎrii laterale;

-reglarea distanței între rotoarele cu cuțite;

-reglarea turației rotorului cu cuțite;

-reglarea cuplajelor de siguranțǎ;

5.7. Indici calitativi de lucru

-gradul de mǎrunțire a solului , 92%;

-gradul de distrugere a buruienilor, 98%;

-gradul de afânare a solului, 25%;

5.8. Reguli de execuție a lucrǎrii de frezat

-frezele se folosesc pentru lucrǎrile din grǎdinile unde solul trebuie mǎrunțit bine și unifoerm pe toatǎ adâncimea de lucru;

-frezele nu se folosesc la lucrǎrile de toamnǎ, ci numai la cele de primǎvarǎ în ajun de însǎmânțare pentru a diminua dezavantajele lor, respectiv distrugerea structurii solului.

-nu se prelucreazǎ soluri ce conțin pietre;

-în soluri uscate, unde plugul scoate bulgǎri de 10-15 kg și mai mari, freza scoate bulgǎri de cel mult 0,5 kg; în soluri cu exces de umezealǎ rezultatele lucrului cu freza sunt mai slabe.

-rezultatele cele mai bune din punct de vedere tehnic și economic se obțin când solul are conținut optim de umezealǎ.

-cuțitele se dispun pe rotor dupǎ una sau mai multe spirale înfǎșurate pe dreapta sau pe stânga, astfel încât în sol, în același timp sǎ intre un numǎr redus de cuțite;

-la prelucrarea solului prin frezare consumul de energie poate sǎ fie de 2,5 – 4 ori mai mare decât la prelucrarea solului cu plugurile cu cormane, 30% din consumul de energie se cheltuie pentru accelerarea feliilor de sol.

5.9. Executarea lucrǎrii de frezat (exploatarea frezelor)

-se regleazǎ parametrii de lucru ai frezei și se stabilește metoda de deplasare și direcția primului parcurs;

-se marcheazǎ primul parcurs și locurile periculoase;

-metoda de deplasare este în suveicǎ;

-pe timpul lucrului cuțitele trebuie sǎ fie strânse și bine ascuțite.

6. MAȘINI DE SǍPAT GROPI

Destinție: Sunt folosite pentru executarea gropilor în vederea plantǎrii puieților de pomi fructiferi sau arbori, a viței de vie, precum și pentru executarea gropilor pentru spalieri, stâlpi pentru garduri. etc.

Sǎparea gropilor se poate face în terenuri desfundate sau nedesfundate, diametrele gropilor fiind între 250-1000 mm și adâncimi de 400-1000 mm.

6.1. Procesul de lucru la mașinile de săpat gropi

burghiul;

material evacuat;

6.2. Cerințe agrotehnice

-pereții gropii sǎ nu fie tasați;

-adâncimea gropii sǎ poatǎ fie reglabilǎ;

6.3. Construcția organelor de lucru

Vârfurile burghielor

daltǎ dreaptǎ triunghiularǎ;

daltǎ despicata

c d e f

Cuțitele burghielor

Tipuri de burghie

c

a-burghiu de afânare; b-burghiu combinat; c-burghiu de săpare și transport

daltǎ spiralǎ;

daltǎ spiralǎ despicatǎ;

e, f- burghiu conic;

6.4. Construcția mașinilor de sǎpat gropi

Mașinile de sǎpat gropi, purtate în spatele tractorului, sunt formate din urmǎtoarele componente principale: cadrul mașinii, burghiul, transmisia pentru acționarea burghiului și dispozitive de reglare a avansului burghiului.

Mașinile de sǎpat gropi pot avea burghiul dispus axial în spatele tractorului sau lateral. Sunt și mașini dezaxabile, la care burghiul se poate deplasa în dreapta sau în stânga fațǎ de axa longitudinalǎ a tractorului.

-Mașinǎ de sǎpat gropi, purtatǎ axial în spatele tractorului;

-Mașina de sǎpat gropi folositǎ în silviculturǎ (motoburghiu);

1-motor cu dispozitiv de pornire, ambreiaj;

2-reductor;

3-burghiu;

4-brațele de susținere;

6.5. Reglajele mașinilor de sǎpat gropi

-poziționarea verticală a burghiului;

-reglarea adâncimii de lucru prin fixarea limitatorului cilindrului de forțǎ.

6.6. Indici calitativi de lucru la lucrarea de săpat gropi

-lucrarea este corespunzǎtoare dacǎ se realizeazǎ adâncimea și diametrul gropii dorite și în sol nu rǎmâne pamânt afânat în procent mai mare de 20%, raportat la greutate;

6.7. Reguli de execuție a lucrǎrii de sǎpat gropi

-se evitǎ utilizarea în soluri cu pietre pentru a preantampina deteriorarea burghiului și a cuplajului de siguranțǎ;

6.8. Executarea lucrǎrii de sǎpat gropi

-poziția gropilor se marcheazǎ cu țǎruși;

-zona din jurul gropii trebuie sǎ fie curǎțatǎ pentru a prelua pǎmânt scos din groapǎ;

-la atingerea adâncimii de lucru se crește viteza de rotație a burghiului pentru evacuarea completǎ a solului din groapǎ;

6.9. Lucrǎri de întreținere

Principalele mǎsuri de întreținere tehnicǎ constau în menținerea în stare corespunzǎtoare a cuțitelor de lucru și vârfurilor. Se înlocuiesc piesele cu defecțiuni, se curǎțǎ mașina de resturi vegetale și de pamânt, se strâng șuruburile, se greseazǎ și se protejeazǎ contra coroziunii.

7. MAȘINI DE MODELAT SOLUL

Destinție: Realizeazǎ un profil al solului sub formǎ de straturi înalte, despǎrțite prin rigole, care asigurǎ posibilitatea irigǎrii legumelor prin scurgerea apei la suprafațǎ prin aceste rigole și ușureazǎ deplasarea tractoarelor în agregat cu mașinile agricole printre straturile de legume.

Modelarea solului la culturile de legume are o serie de avantaje printre care: asigurǎ începerea lucrǎrilor primǎvara devreme, deoarece straturile se zvântǎ mai repede; excesul de apǎ se poate scurge în rigole, în cazul unor precipitații abundente sau a irigației prin aspersiune.

7.1. Procesul de lucru al modelatoarelor

C B C

1- strat de sol înǎlțat; 2- rigolǎ; a, B, C – dimensiunile stratului / rigolei;

a- adâncimea rigolei; A- distanța între rigole;

7.2. Cerințe agrotehnice

-pereții rigolelor sǎ reziste un timp cât mai îndelungat;

-dimensiunile straturilor sǎ poatǎ fie reglate în funcție de necesitǎți;

-adâncimea rigolei sǎ poatǎ fi reglatǎ;

7.3. Construcția organelor de lucru

Rarițǎ patinǎ

4

3

2

1-brăzdar; 2, 3-rarita patina, placi și borduri; 4-bârsă

Plǎcile și bordurile de profilare a solului afânat

Au rolul de a modela solul afânat dupǎ profilul dorit.

1

1-zona anterioara; 2-zona de presare.

7.4. Construcția modelatoarelor

1-triunghi de prindere; 2-cadru; 3-brǎzdar; 4-rarițǎ patinǎ; 5-placi și borduri; 6-plǎci de profilare; 7-bârsele rarițelor patinǎ; 8-platforme de lestare.

7.5.Reglajele mașinilor de modelat solul

-reglarea adâncimii de lucru (adâncimea rigolelor), prin montarea corespunzǎtoare a plǎcilor și bordurilor fațǎ de cadru;

-reglarea dimensiunilor straturilor și a distanțelor dintre rigole prin montarea plǎcilor și bordurilor de profilare la dimensiunile de straturi dorite și a numǎrului corespunzǎtor de plǎci, borduri și rarițǎ patinǎ;

-reglarea lungimii marcatoarelor.

7.6. Indici calitativi de lucru

-abaterea medie de la adâncimea medie de lucru  0,05 x am, cm ;

-gradul de nivelare al suprafeței stratului de sol  95 %;

7.7. Reguli de execuție a lucrǎrii de modelat solul

-înainte de trecerea pentru formarea stratului de sol cu mașina de modelat solul, se executǎ inițial deschiderea rigolelor cu ajutorul unui cultivator echipat cu organe de lucru de mǎsurat sau deschis brazde de udare (rarițe);

-în cazul când terenul este bine mǎrunțit și afânat se poate trece direct la executarea straturilor printr-o singurǎ trecere cu mașina de modelat solul.

7.8. Executarea lucrǎrii de modelat solul

-se stabilește metoda de deplasare corespunzǎtoare, deplasarea fǎcându- se în directia dominantǎ a scurgerii apei pe teren;

-terenul se jaloneazǎ începând cu primul parcurs;

-în tot timpul lucrului mașina trebuie sǎ aibǎ tendința de a pǎtrunde în sol;

-când se dorește o tasare mai pronunțatǎ a fundului rigolei se adaugǎ mase suplimentare pe platforme;

-pe distanțele mari mașina de modelat solul se transportǎ în remorci sau camioane, iar încǎrcarea și descǎrcarea se face pe rampe;

7.9. Lucrǎri de întreținere a mașinilor de modelat solul

Principalele lucrǎri de întreținere tehnicǎ constau în: curǎțirea mașinii de pǎmânt și resturi vegetale, verificarea și strângerea șuruburilor, recondiționarea organului de lucru, gresarea locurilor de ungere, vopsirea și protejarea mașinii.

8. STUDIUL CULTIVATOARELOR

Destinație: Sunt unelte agricole, în general purtate, destinate sǎ efectueze lucrarea de cultivație în scopul pregǎtirii solului în vederea semǎnatului (cultivație totalǎ) sau pentru prǎșitul culturilor agricole (cultivație sau prelucrare parțialǎ). Existǎ cultivatoare ce pot fi folosite și la bilonatul culturilor agricole, la deschiderea brazdelor pentru irigație și incorporarea în sol a îngrașǎmintelor.

Cultivația este lucrarea prin care solul se prelucreazǎ la adâncimi de 6-18 cm rezultând afânarea și mǎrunțirea acestuia concomitent cu distrugerea mecanicǎ a buruienilor.

8.1. Procesul de lucru al cultivatoarelor cu organe de afânare

1-organ activ; 2- suport elastic; 3- cadru;

a- adâncimea de lucru; b- lǎțimea organului de afânare; b0- lǎțimea stratului afânat; t- distanța între douǎ organe de afânare; v- viteza de deplasare;

8.2. Cerințe agrotehnice pentru cultivatoare

-sǎ se asigure afânarea și mǎrunțirea corespunzǎtoare a stratului de sol supus prelucrǎrii;

-sǎ se asigure realizarea adâncimii de lucru stabilitǎ în mod uniform pe toatǎ suprafața terenului;

-suprafața terenului sǎ rǎmânǎ cât mai netedǎ;

-distrugerea buruienilor sǎ se facǎ în procent de cel puțin 95%;

-la lucrǎrile de întreținere sǎ se respecte zonele de protecție stabilite evitându-se vǎtǎmarea plantelor în proporție mai mare de 0,5%;

-sǎ se asigure repartizarea și incorporarea uniformǎ a îngrǎșǎmintelor sau erbicidelor, conform schemei stabilite;

8.3. Construcția organelor de lucru

Organe de afânare

tip daltǎ (a=10-16 cm; b= 20 mm); b-tip ghearǎ de afânare (a=10-14 cm; b=40-80 mm);

c- tip sǎgeți înguste (a=10-14 cm; b=50-90 mm);

Organe de extirpare

a) tip sǎgeatǎ cu aripi egale b) tip sǎgeatǎ unilateralǎ

(a=4-8 cm; b=195-385 mm) a- sǎgeți unilaterale; b- modul de ascuțire a sǎgeților (a= 4-8 cm; b= 80-250 mm)

Organe tip rarițǎ (a) și brǎzdare de incorporat îngrǎșǎmintele (b)

1-daltǎ; 2- tub; 3- țeavǎ; 4- diuzǎ;

8.4. Construcția cultivatoarelor

=Cultivatoare pentru cultivație totală

a- cultivatoare cu organe active tip ghearǎ, montate pe suporți elastici; b- cultivator cu organe de lucru tip sǎgeatǎ montate pe suporți rigizi;

c- cultivator echipat cu organe active, sǎgeatǎ pentru afânarea solului; d- cultivator cu organe active daltǎ sau ghearǎ pentru o afânarea solului;

=Cultivatoare pentru cultivație parțialǎ (prǎșit):

-Cultivatorul CL-2,8

Destinat a lucra în agregat cu tractorul L-445 este folosit la lucrǎri de prǎșit, bilonat și deschis rigole în culturi de legume, semǎnate pe teren plan sau modelat. Capacitatea de lucru este de 8-10 ha.

=Cultivatorul CCT-4

Este destinat pentru lucrǎrile de cultivație totalǎ, la adâncimi de 6-18 cm, lucrând în agregat cu tractorul U-650. Este un cultivator purtat, cu lǎțimea de lucru de 4m.

=Cultivatorul CPLR-3,5

Este destinat în principal pentru lucrǎri de cultivație a solului (tǎierea buruienilor, afânare) pe intervalele dintre rândurile de pomi și vițǎ de vie cu distanțǎ minimǎ între rânduri de 3m putând fi folosit și în cultura plantelor de câmp și legumicole. Lucreazǎ în agregat cu tractoarele U-401 DT, SM-445 și U- 650.

8.5. Reglajele cultivatoarelor

Se executǎ pe platforme plane :

-pregǎtirea tractorului (montajul mecanismului de suspendare al tractorului „ pentru mașini purtate”;

-reglarea ecartamentului pentru prǎșit;

-repartizarea corespunzǎtoare a organelor de lucru (sǎ aibǎ urmǎ proprie);

-reglarea orizontalitǎții cultivatorului;

-reglarea adâncimii de lucru (se folosesc cale cu grosimea mai micǎ cu 1- 2 cm fațǎ de adâncimea doritǎ);

-reglarea adâncimii de incorporare a îngrǎșǎmintelor;

-reglarea distanței între secții în funcție de distanța dintre rânduri;

-reglarea poziției cuțitelor pe cadrul secției, în funcție de culturǎ;

8.6. Indici calitativi de lucru la lucrarea de cultivație

-gradul de mǎrunțire a solului, 90%;

-gradul de distrugere a buruienilor, 98%;

-gradul de afânare a solului , 18%;

-gradul de acoperire a vegetației , 90%;

-vǎtǎmarea plantelor sub, 0,5%.

8.7. Reguli de execuție a lucrǎrii de cultivație

-cuțitele de cultivație se mențin în permanențǎ ascuțite;

-cultivația se executǎ în teren reavǎn;

-schema prǎșitului mecanic trebuie fǎcutǎ o datǎ cu cea a semǎnatului (lǎțimea de lucru a cultivatorului sǎ fie egalǎ cu a semǎnǎtorii);

-cultivatorul pentru culturile totale este bine sǎ lucreze în agregat cu o grapǎ ușoarǎ, pentru a lǎsa terenul nivelat și bine mǎrunțit;

-in regiuni mai secetoase, prima lucrare se executǎ mai adânc, iar celelalte din ce în ce mai la suprafațǎ, pentru a evita pierderile de umiditate; pe solurile argiloase și umede se procedeazǎ invers;

-ultima lucrare cu combinatorul se face în ajunul semǎnatului la adâncimea de semǎnat;

8.8. Executarea lucrǎrii de cultivație (exploatarea cultivatoarelor)

-stabilirea metodei de deplasare și a zonelor de întoarcere;

-cultivatoarele se deplaseazǎ dupǎ metoda în suveicǎ, în diagonalǎ sau circularǎ;

-în timpul întoarcerilor organele active se aduc în poziție de transport;

-la întreținerea culturilor prǎșitoare (prǎșit, afânat solul, bilonat, fertilizare suplimentarǎ), cultivatoarele se deplaseazǎ în suveicǎ pe urmele de la semǎnat;

-deplasǎrile agregatului, la lucrǎrile de cultivație totalǎ se fac oblic sau perpendicular pe direcția brazdelor, pentru a obține o mai bunǎ nivelare a terenului; întoarcerile se fac cu buclǎ sau prin deplasare înapoi (întoarceri fǎrǎ buclǎ), lucrând în spații alǎturate;

8.9. Lucrǎri de întreținere la cultivatoare

-cuțitele se ascut ori de câte ori este nevoie prin forjare și polizare;

-defecțiunile accidentale se remediazǎ imediat, iar intervențiile periodice se realizeazǎ conform unei programe stabilite;

-în perioadele de neutilizare, grapele se curǎțǎ de pǎmânt și resturi vegetale, se reparǎ, se greseazǎ, se protejeazǎ împotriva coroziunii și se stocheazǎ pe platforme betonate.

9. MAȘINI PENTRU AFÂNAREA SOLULUI

Destinație: Mașinile pentru afânarea adâncǎ a solului, denumite și scormonitoare adânci, subsoliere sau afânǎtoare adânci sunt destinate pentru afânarea solului în profunzime, la 20-120 cm adâncime. Concomitent cu lucrarea de afânare adâncǎ a solului se pot efectua și operații de incorporare a îngrǎșǎmintelor în sol, executarea rigolelor, a canalelor mici de irigație și desecare, sau a drenurilor cârtițǎ.

Afânarea adâncǎ (subsolajul) este în același timp o lucrare și de drenare a terenului și se recomandǎ în general pe terenurile puțin permeabile, grele și reci. Prin afânare adâncǎ se aerisește solul și se creazǎ posibilitǎți de infiltrare a apei pentru dezvoltarea în bune condiții a rǎdǎcinilor plantelor.

9.1. Procesul de lucru al afânǎtoarelor

h- adâncimea de lucru; l- lǎțimea de lucru

a

4 4

1

2

3

4

4

b

apǎ bǎltitǎ; 2- stratul de sol arabil; 3- strat de sol impermeabil; 4- apa și circuitul ei;

9.2. Cerințe agrotehnice

-afânarea nu implicǎ amestecarea sau inversarea orizonturilor de sol;

-sǎ contribuie la ameliorarea regimului aerohidric al solului, respectiv combaterea excesului și a deficitului de apǎ;

-sǎ înlǎture starea de tasare a fazei solide și sǎ sporeascǎ ponderea spațiului lacunar pânǎ la nivelul optim al relațiilor dintre sol – apǎ – aer – tehnologie;

9.3. Construcția organelor de lucru

Organele de lucru pot fi rigide, elastice sau vibratoare.

Scormonitor echipat cu rarițǎ pentru canale mici de irigare și desecare

1- corp scormonitor; 2- lamǎ; 3- brǎzdar; 4- rarițe pentru canale; a, b, c- dimensiunile canalului

Scormonitor echipat cu drenor cârtițǎ

1- dren cârtițǎ; 2- secțiune în canalul cârtițǎ;

Sormonitor echipat cu rarițǎ pentru rigole de infiltrare a apei

a

4

1-corp scormonitor; 2- lamǎ; 3- brǎzdar; 4- rarițe pentru rigole; a, b-dimensiunile rigolei

9.4. Construcția mașinilor de afânare a solului

-Mașina de afânat solul MAS-60

1- cadru; 2- triunghi de prindere la tractor; 3- corpul scormonitorului; 4- lama

scormonitorului; 5- brǎzdarul scormonitorului; 6- puncte de articulație; 7- mecanisme cu excentric; 8- transmisia cardanicǎ; 9- cilindru hidraulic; 10- roatǎ limitatoare de adâncime;

-Subsolier purtat pentru vie SPV-45 M

1

2

1- cadru; 2- corpul scormonitorului; 3- lama scormonitorului; 4- brǎzdar; 5- corpul brǎzdarului; 6- triunghi de prindere;

9.5. Reglajele scormonitoarelor (MAS-60)

-pregǎtirea tractorului (montajul mecanismului de suspendare al tractorului pentru mașini agricole purtate; ecartamentul se regleazǎ la 1500 mm);

-reglarea adâncimii de lucru;

-reglarea paralelismului cadrului mașinii;

-reglarea lungimii tǎișului brǎzdarului;

9.6. Indici calitativi de lucru la lucrarea cu scormonitorul

-abaterea de la adâncimea de lucru reglatǎ ±1 cm;

-traseul liniilor de afânare sǎ fie cât mai drept;

-gradul de afânare sǎ fie corespunzǎtor destinației lucrǎrii executate;

-pereții canalelor, rigolelor sau drenajului sǎ nu se surpe;

9.7. Reguli de executare a afânǎrii adânci și drenajului cârtițǎ

-criteriul de stabilire a cerinței de afânare îl reprezintǎ gradul de tasare;

-direcția liniilor de afânare se stabilește astfel: când scopul principal al afânǎrii este acela de creștere a capacitǎții de reținere a apei, liniile de afânare sunt perpendiculare pe direcția pantei, iar când se urmǎrește evacuarea excesului de apǎ, lucrarea se executǎ paralel cu direcția pantei la pante mai mici de 2-3 % și oblic fațǎ de aceastǎ direcție pentru terenuri cu pantǎ mai amre de 2-3 %;

-în cazul terenurilor sǎrǎturate care prezintǎ sistem de desecare-drenaj, direcția liniilor de afânare va fi perpendicularǎ pe direcția drenurilor;

-la drenajul cârtițǎ trebuie asiguratǎ o pantǎ a canalului de drenare de 1-2%. La pante mici de 0,2-0,5 % circulația apei este îngreunatǎ și prin înmuierea pereților aceștia se deterioreazǎ, iar la pante mai mari de 4 % curgerea rapidǎ a apei poate determina erodarea galeriilor;

-afânarea adâncǎ și drenajul se executǎ pe miriște înainte de arat sau discuit, atunci când umiditatea solului este optimǎ;

-în cazul organelor de lucru vibratorii, forța de rezistențǎ este mai micǎ cu 40 %, iar în cazul organelor de lucru elastice cu 20 %;

9.8. Executarea lucrǎrii de afânare adâncǎ

-lucrarea de afânare adâncǎ se executǎ înainte de arat;

-umiditatea solului trebuie sǎ fie 60-90 % din intervalul umiditǎții active, când solul nu este nici prea tare (uscat), nici prea moale (palstic), condiții în care rezistența la tracțiune este la limita inferioarǎ, consumul de combustibil este minim, iar viteza de lucru este mare;

-direcția primului traseu se marcheazǎ cu țǎruși, pungi de hârtie umplute cu pǎmânt, etc;

-la executarea acesatei lucrǎri este bine sǎ se foloseascǎ tractoare pe șenile, întrucât patinarea și presiunea pe sol sunt mai mici;

-pentru obținerea unei lucrǎri de calitate, înainte de drenajul cârtițǎ, dacǎ este cazul terenul se niveleazǎ.

10. MAȘINI DE SEMǍNAT

Destinație: Executǎ concomitent operațiile de repartizare uniformǎ a semințelor pe unitatea de suprafațǎ a terenului și introducerea în sol a acestora la o adâncime determinatǎ de cerințele agrotehnice impuse fiecǎrei culturi în parte.

Semǎnatul este lucrarea prin care se executǎ operațiile: deschiderea rigolelor de cǎtre brǎzdare la adâncimea doritǎ de îngopare a semințelor în sol, distribuirea cantitǎții stabilite de semințe la unitatea de suprafațǎ și dirijarea acestora spre brǎzdare și acoperirea semințelor în sol de cǎtre organele de acoperire. Concomitent cu semǎnatul se pot realiza și alte operații: distribuirea de îngǎșǎminte minerale solide, distribuirea de erbicide și insectofungicide solide, organe pentru lucrarea solului.

10.1. Procesul de lucru executat de semǎnǎtori

cutia semințelor;

semințe;

agitator;

distribuitor;

tub de conducere; 6- brǎzdar;

7- grapǎ;

10.2. Cerințe agrotehnice: impuse agregatelor de semǎnat:

-sǎ asigure distribuirea materialului de semǎnat, în mod uniform, la adâncimea necesarǎ și în cantitǎțile prevǎzute la hectar, fǎrǎ a-l vǎtǎma, sǎ poatǎ fi folositǎ la cât mai multe culturi;

-semǎnatul sǎ se execute fǎrǎ greșuri, în rânduri drepte, la aceeași distanțǎ pe toatǎ lungimea lor distanțǎ care trebuie sǎ rǎmânǎ constantǎ pe întreaga parcelǎ.

-sǎ permitǎ reglarea ușoarǎ a distanței între rânduri a adâncimii de însǎmânțare și a cantitǎții de material, în limitele cerute de agrotehicǎ;

-sǎ prezinte mare siguranțǎ în exploatare posibilitatea de verificare a funcționǎrii corecte, precum și efectuarea probei la mașinǎ.

10.3. Construcția organelor de lucru

Aparate de distribuție

aparat de distribuție cu cilindri canelați

1-carcasǎ; 2-cilindru canelat; 3-bucșǎ; 4-rozetǎ;

b- aparat de distribuție cu cilindrii cu pinteni

a-pinteni;1-fundul carcasei; 2-șubǎr; 3-jgheab de colectare;

Organe de distribuție de tip mecanic la mașinile de semǎnat în cuiburi

Aparate de distribuție de tip pneumatic la mașinile de semǎnat în cuiburi.

disc cu orificii;

camera de alimentare;

camerǎ de depresiune;

agitatorul elastic;

5- furcǎ;

Aparat de distribuție cu, curea perforatǎ

1-tambur cu alveole; 2- cilindru de cauciuc; 3-deflector fix;

1-bandǎ cu orificii; 2-suportul placii; 3-rolǎ;

Tuburi de conducere a semințelor

a-tuburi metalice din benzi spiralate plate;

b-tuburi metalice din benzi spiralate profilate, din pâlnii suprapuse șI telescopice;

Brǎzdare

-brǎzdare tip ancorǎ

Acest tip de brǎzdar este format dintr-un corp pe care se monteazǎ un vârf ascuțit, cu suprafața de lucru concavǎ, corpul brǎzdarului fiind realizat sub forma unei pâlnii, fiind montat pe un braț suport.

Brǎzdare culturale

brǎzdarul cultural este format dintr-un corp pe care se monteazǎ un vârf curbat, cu suprafața de lucru convexǎ, având muchia anterioarǎ ascuțitǎ; b- forțele ce acționeazǎ

asupra unei particole de sol supusǎ acțiunii brǎzdarului cultural;

Brǎzdare cu discuri

Brǎzdare folosite la mașinile de semǎnat în cuiburi

de tip panǎ; b- de tip patinǎ;

10.4. Construcția semǎnǎtorilor

-Semǎnǎtoarea SUP-48

Este o mașinǎ de semǎnat în rânduri cu aparate de distribuție mecanicǎ (cilindrii cu pinteni).

1-cutia cu semințe; 2-aparate de distribuție; 3- brǎzdare; 4- tuburi de conducere;

5- ventilator; 6-conductǎ principalǎ de distribuire a aerului; 7-conducte secundare.

-Semanǎtoarea SPC-6

Este o mașinǎ de semǎnat în cuiburi cu distribuție pneumaticǎ.

1-cadrul mașinii; 2- roți de sprijin; 3-cutia de semințe; 4-aparat de distribuție; 5-brǎzdar;

6- roata de tasare șI acționare; 7- dispozitiv de pulverizare; 8- ventilator exhaustor;

9- pompǎ; 10- corpul de distribuție;

10.5. Reglajele semǎnǎtorilor

-pregǎtirea tractorului: mecanismul de suspendare reglat pentru mașini purtate de semǎnat; reglarea ecartamentului roților fațǎ și spate;

-reglarea aparatului de distribuție în funcție de mǎrimea semințelor, gradul de curgere și norma de însǎmânțare;

-reglarea adâncimii de lucru;

-reglarea marcatorilor.

10.6. Indici calitativi de lucru la lucrarea de semǎnat

Mașinile de semǎnat pǎioase trebuie sǎ asigure o stabilitate bunǎ a normei de însǎmânțare reglatǎ cu uniformitatea de distribuție pe lǎțimea de lucru, valorile admise fiind minim 97% pentru stabilitatea normei de însǎmânțare și minim 96% pentru uniformitatea de distribuție a semințelor pe lǎțimea de lucru. Abaterea de la adâncimea de lucru este de ± 0,5 cm pentru adâncimi de 3-4 cm și cel mult ±1 cm pentru adâncimi medii de 6-8 cm.

Calitatea lucrǎrii de semǎnat se controleazǎ permanent în scopul executǎrii acesteia pentru înlǎturarea deficiențelor. La mașinile de semǎnat prǎșitoare precizia de semǎnat trebuie sǎ fie minim 90% la porumb și 25% la alte culturi. Distanța între boabe se considerǎ ca interval corespunzǎtor dacǎ este datǎ de distanța reglatǎ de 5 cm.

10.7. Reguli de executare a semǎnatului

-se acordǎ atenția deosebitǎ primelor 2-3 parcursuri și apoi se verificǎ prin sondaj: uniformitatea de îngropare a semintelor; constanta distanței dintre rânduri; menținerea distanței între brǎzdarele extreme; respectarea normei agrotehnice;

-la semǎnatul plantelor prǎșitoare se respectǎ urmǎtoarele condiții: lǎțimea agregatului de semǎnat sǎ fie egalǎ cu lǎțimea de lucru a cultivatorului ce se va folosi la prǎșit; rândurile de plante însǎmânțate sǎ fie drepte și paralele;

10.8. Executarea lucrǎrii de semǎnat

-metoda de deplasare a agregatelor de semǎnat este în suveicǎ cu diferite forme de întoarcere;

-conducerea în câmp a agregatului se face dupǎ urma lǎsatǎ de marcator care este urmǎritǎ cu bușonul radiatorului sau cu roata din fața.

10.9. Lucrǎri de întreținere

În perioadele de inactivitate, semǎnǎtorile se curǎțǎ, se reparǎ, se greseazǎ, se protejeazǎ împotriva coroziunii și se depoziteazǎ pe platforme betonate sau sub copertine.

11. MAȘINI DE PLANTAT

I.Mașini de plantat rǎsaduri

Destinație: Sunt destinate pentru plantarea rǎsadurilor de legume (tomate, varzǎ, vinete, ardei, tutun, etc), a ghivecelor nutritive, a butașilor de ceapǎ, etc, și a cartofilor.

Plantatul rǎsadurilor constǎ în deschiderea rigolei, introducerea rǎsadului în rigolǎ, fixarea rǎsadului prin presarea solului, uneori și udarea rǎsadului. Mașinile de plantat rǎsaduri pot executa parțial sau total operațiile arǎtate mai sus, cu introducerea manualǎ sau automatǎ a rǎsadurilor.

11.1. Procesul de lucru la mașinile de plantat rǎsaduri

1- disc de plantare; 2- rǎsad;

I- poziția inițialǎ; II- poziția finalǎ;

h- înǎlțimea fațǎ de sol de la care se deschid degetele (clemele);

11.2. Cerințe agrotehnice la mașinile de plantat răsaduri

-rǎsadurile sǎ fie bine fixate în sol, în poziția verticalǎ și sǎ nu fie vǎtǎmate;

11.3. Construcția organelor de lucru la mașinile de plantat răsaduri

Aparat de plantat cu discuri cu lamele (a)

Aparat de plantat cu prinzǎtoare permanent închise (b)

1-prinzǎtoare; 2- disc; 3- camǎ; b) 1- prinzǎtoare; 2- camǎ;

Aparate de plantat cu discuri elastice (a)

Aparate de plantat cu prinzǎtoare montate pe lanț (b)

1- discuri elastice palte;

1- prinzǎtor; 2- lanț; 3- ghidaje;

Brǎzdare și organe de fixare a rǎsadului

a- brǎzdare; b- organe de fixare a rǎsadului;

În construcția mașinilor de plantat rǎsaduri se folosesc brǎzdare tip panǎ de forme diferite, cu unghi de pǎtrundere ascuțit sau obtuz. Brǎzdarele cu unghi de pǎtrundere ascuțit se caracterizeazǎ printr-o stabilitate în lucru mai bunǎ, menținând adâncimea de lucru constantǎ.

11.4. Construcția mașinilor de plantat rǎsaduri

-Mașina de plantat răsaduri MPR-5

cadru secție de plantare; 2- scaun; 3- discurile aparatului de plantare;

4- brǎzdar;

Este destinata sǎ lucreze în agregat cu tractoarele pe roți pentru legumiculturǎ. Ea poate efectua plantarea rǎsadurilor de varzǎ, roșii, vinete, etc, putând fi adaptatǎ și pentru plantatul de tubercule încolțite, rǎsaduri în ghivece nutritive și butași.

11.5. Reglajele mașinilor de plantat rǎsaduri

-reglarea orizontalitǎții cadrului;

-reglarea distanței dintre secțiile de plantare;

-reglarea marcatorilor;

-reglarea distanței între plante pe rând;

-reglarea adâncimii de plantare;

-reglarea poziției jetului de apǎ;

-reglarea cantitǎții de apǎ;

-poziția corectǎ a camei aparatului de plantare;

II.Mașini de plantat tuberculi

Destinație: Sunt destinate pentru plantarea tuberculilor de cartofi, cu mușuroire (bilonare) sau fǎrǎ mușuroire; mușuroirea se recomandǎ pe terenurilor umede.

Plantarea tuberculilor constǎ în urmǎtoarele operații: deschiderea rigolei, introducerea tuberculilor și rigolǎ, acoperirea cu sol a rigolei și tasarea acesteia. Mașinile de plantat tuberculi pot fi tractate, purtate sau semipurtate de tip simplu când executǎ numai plantarea tuberculilor sau de tip combinat când executǎ concomitent aplicarea îngrǎșǎmintelor.

11.6. Procesul de lucru la mașinile de plantat tuberculi

1-cutia pentru tubercule; 2- aparatele de plantat;

brǎzdare;

organe de acoperire a tubercurilor;

cadru susținut pe douǎ roți;

11.7. Cerințe agrotehnice la mașinile de plantat tuberculi

-tuberculii sǎ fie distribuiți în sol la adâncimea cerutǎ, la aceeași distanțǎ între ei și fǎrǎ a fi vǎtǎmați;

-acoperirea cu sol sǎ poatǎ fi fǎcutǎ cu sau fǎrǎ biloane;

11.8. Construcția organelor de lucru la mașinile de plantat tuberculi

Brǎzdare și organe de acoperire a tuberculelor

brǎzdare cu unghi de pǎtrundere ascuțit; b- brǎzdare cu unghi de pǎtrundere obtuz; c- brǎzdare cu cuțite; d- brǎzdare cu discuri;

Aparate de plantat montate pe disc

disc; 2- cupǎ; 3- ax; 4- degetul; 5- braț; 6- arcul de torsiune; 7- camǎ.

Aparate de plantat cu palete (degete)

1-paletǎ; 2- ax; 3- arc; 5- camǎ spațialǎ.

Aparat de plantat cu cupe montate pe lanț

lanț;

cupe;

carcasǎ tubularǎ;

jgheab;

roatǎ de antrenare;

11.9. Construcția mașinilor de plantat tuberculi

1- cutie de tubercule; 2- aparat de plantat tubercule; 3- brǎzdar; 4- roatǎ de sprijin; 5- roatǎ de limitare a adâncimii de lucru a brǎzdarului; 6- cutie pentru îngǎșǎminte; 7-aparat de distribuit îngrǎșǎminte; 8- tub de conducere a îngrǎșǎmintelor;

11.10. Reglajele mașinilor de plantat tuberculi

-reglarea distanței dintre brǎzdare;

-reglarea distanței între tuberculi pe rând;

-reglarea adâncimii de plantare;

-reglarea unghiului de deschidere a organelor de acoperire;

-reglarea deschiderii marcatorilor;

-reglarea cuplajului de siguranțǎ;

11.11. Indici de calitate la lucrǎrile de plantat

-gradul de vǎtǎmare a rǎsadului sub 5%;

-gradul de prindere a rǎsadurilor plantate peste 95%;

-procentul de goluri din cauza neatenției muncitorilor mai mic de 7%;

-precizia de plantare a tuberculilor exprimatǎ ca distanțǎ între tuberculi mai mare de 50%, iar ca numǎr de tuberculi în cuib, peste 80%.

11.12. Reguli de execuție a lucrǎrii de plantat

-terenul sǎ fie bine pregǎtit, solul mǎrunțit, fǎrǎ bulgǎri sau resturi vegetale și fǎrǎ greșuri;

-se jaloneazǎ linia primului parcurs și zonele de întoarcere;

-se vor sesiza deficiențele de tipul: lipsa tuberculilor în buncǎre, înfundarea brǎzdarelor, defectarea transmisiilor la distribuitor;

-se urmǎrește optic calitatea lucrǎrii;

11.13. Executarea lucrǎrii de plantat

-metoda de deplasare a agregatului de plantat este în suveicǎ;

-zonele de întoarcere se delimiteazǎ prin brazde de adâncime micǎ și cu o lǎțime egalǎ cu de patru ori lǎțimea de lucru a agregatului;

11.14. Lucrǎri de întreținere a mașinilor de plantat

În perioadele de nefolosire, mașinile de plantat se curǎțǎ, se reparǎ, se greseazǎ, se protejeazǎ împotriva coroziunii și se stocheazǎ pe piste betonate sau sub copertine.

12. MAȘINI PENTRU ADMINISTRAREA ÎNGRǍȘǍMINTELOR

I.Mașini pentru administrarea îngrǎșǎmintelor minerale

Destinație: Sunt destinate sǎ repartizeze pe sol, în sol și la nivelul diferitelor plante cultivate, în mod uniform și în cantitǎți determinate pe unitatea de suprafațǎ îngrǎșǎminte solide sau lichide și amendamente.

Fertilizarea este o lucrare prin care se mǎrește conținutul de substanțe nutritive din sol. Îngrǎșǎmintele minerale trebuie sǎ fie pe cât posibil granulate (max 7 mm în diametru) și uscate. Amendarea constǎ în repartizarea pe sol a amendamentului.

12.1. Procesul de lucru efectuat de mașinile pentru fertilizare minerala

debitul de împrǎștiere; 2- debitul materialului ce se împrǎștie; – viteza unghiularǎ a discului de împrǎștiere; L1, L2 – distanța de aruncare a particulelor.

12.2. Cerințe agrotehnice la mașinile pentru fertilizare minerala

-mașinile sǎ poatǎ distribui mai multe feluri de îngrǎșǎminte;

-sǎ se asigure o distribuție uniformǎ pe sol, cu abatere de ±20%;

-sǎ fie simple din punct de vedere constructiv;

12.3. Construcția organelor de lucru la mașinile pentru fertilizare minerala

Aparate de distribuție

a-disc aruncǎtor cu aripi drepte;

b-disc aruncǎtor cu aripi curbate;

a b

c-disc cu alveole;

c

d-aparat de distribuție cu taler;

d

Discul de împrǎștiere (e) și echipament de distribuție pneumatic (f)

e f

1-transportorul de alimentare; 2-buncǎr; 3-melc; 4-aparate de dozare; 5-conductǎ;

6-capete de împrǎștiere;

Sisteme de dozare a îngrǎșǎmintelor

1-discul mobil; 2-discul fix; 3-ax;

Agitatoare de îngrǎșǎminte

a-agitatoare sub forma unor axe cu degete; b-agitatoare vibratoare;

12.4. Construcția mașinilor de administrat îngrǎșǎminte minerale

-Mașini de împrǎștiat îngrǎșǎminte prin centrifugare

a-mașinǎ de împrǎștiat prin centrifugare;

1-buncǎr; 2-cadru; 3-lagǎre; 4-disc; 5-aparat de dozare; 6-pâlnia;

b-aparat de împrǎștiere cu tub tronconic;

1-dozator

-Mașinǎ de împrǎștiat amendamente prin centrifugare

benǎ;

transportor;

pâlnie;

4-discul de împrǎștiere;

5-șuber;

-Echipament de incorporat îngrǎșǎminte, montat pe cultivator

1-buncǎr;

2-agitator;

disc cu alveole;

tub de conducere;

brǎzdar;

-Mașini de incorporat îngrǎșǎminte chimice lichide

a-mașini de incorporat ape amoniacale; 1-rezervor; 2-filtru; 3-pompǎ; 4-rampǎ de distribuție; 5-brǎzdar; b (*)-mașini de incorporat amoniac anhidru;

1-rezervor cu robinet; 2-regulator de debit; 3-corp de distribuție; 4-racord;

5-robinet de aerisire;

12.5. Reglajele mașinilor de administrat îngrǎșǎminte minerale

-pregǎtirea tractorului (montajul mecanismului de suspendare conform tipului de mașinǎ utilizat);

-reglarea întinderii benzii transportoare și a lanțurilor transmisiei;

-reglarea normei de îngrǎșǎminte sau amendamente;

-reglarea poziției paletelor pe discul de aruncare;

-reglarea poziției jgheabului de alimentare;

12.6. Indici calitativi de lucru la lucrarea de fertilizat

cu ingrășaminte minerale

-doza efectiv realizatǎ sǎ fie (1 ± 0,05) x doza stabilitǎ;

-gradul de uniformitate a distribuției pe lǎțimea de lucru;

-coeficientul de stabilitate a debitului aparatului de distribuție sǎ fie ± 85%;

12.7. Reguli de execuție a lucrǎrii de administrat îngrǎșǎminte

chimice minerale

-îngrǎșǎmintele chimice solide se administreazǎ prin împrǎștiere la suprafața solului și se incorporeazǎ în sol concomitent cu lucrǎrile de semǎnat, plantat, prǎșit sau prin apa de irigație;

-îngrǎșǎmintele chimice lichide se administreazǎ în cantitǎți de 50-200 l/ha, prin incorporare la 10-15 cm adâncime, înainte de semǎnat sau în perioada de vegetație;

12.8. Executarea lucrǎrii de fertilizare minerala

-în teren se alege metoda de deplasare, iar direcția de deplasare se jaloneazǎ cu țǎruși, pungi de hârtie albǎ umplute cu pǎmânt, jaloane.

-distanța dintre treceri se mǎsoarǎ pentru a realiza uniformitatea împrǎștierii. Schema repartizǎrii îngrǎșǎmintelor prin centrifugare prezintǎ urmǎtoarea variație a normei pe lǎțimea de lucru;

Bm-lǎțimea de lucru; l-suprapunerea distribuției de îngrǎșǎminte la douǎ treceri;

-suprapunerea distribuției de îngrǎșǎminte „ l” trebuie sǎ fie 1-1,5 m la îngrǎșǎmintele sub formǎ de pulberi și 2-2,5 m la îngrǎșǎmintele granulare;

-incorporarea în sol a îngrǎșǎmintelor se face la adâncimi de 5-15 cm. Îngrǎșǎmintele se incorporeazǎ la distanța de 3,5-6,5 cm fațǎ de axa rândului semǎnat sau la distanța de 10-15 cm fațǎ de rândul de plante;

12.9. Lucrǎri de întreținere la mașini de fertilizat

Mașinile se curǎțǎ de pǎmânt, praf și îngrǎșǎminte chimice, se reparǎ, se protejeazǎ împotriva coroziunii și se stocheazǎ pe piste amenajate sau sub remize.

II.Mașini pentru împrǎștiat îngrǎșǎminte organice

Destinație: sunt destinate pentru împrǎștierea gunoiului de grajd, sub toate formele în care se gǎsește (lichidǎ, solidǎ), având o acțiune fertilizantǎ asupra solului.

Fertilizarea este o lucrare prin care se mǎrește conținutul de substanțe nutritive din sol folosind îngrașaminte organice. Acestea trebuie sa fie bine fermentate.

12.10. Procesul de lucru realizat de mașinile pentru fertilizare organică

1-transportorul cu racleți; 2-tobǎ de împrǎștiere; 3-tobǎ de nivelare; 4, 5-melc de împrǎștiere; 6-melc de împrǎștiere cu elici cu pinteni; 7-cuțite de mǎrunțire;

12.11. Cerințe agrotehnice la mașinile pentru fertilizare organică

-sǎ asigure o distribuție uniformǎ pe sol, cu unele abateri;

-sǎ fie simple din punct de vedere constructiv;

-sǎ poatǎ asigura norma de lucru cerutǎ;

12.12. Construcția organelor de lucru la mașinile pentru fertilizare organică

Melci de împrǎștiere

Organe de incorporat în sol îngrǎșǎminte organice lichide

1-conductǎ pentru lichid; 2-organ de afânare;

12.13. Construcția mașinilor de împrǎștiat îngrǎșǎminte organice

-Mașina de împrǎștiat gunoi de grajd

1-transmisie cardanicǎ; 2-buncǎr; 3-melc de împrǎștiere; 4-transportor; 5-fundul benei;

6-roți de transport;

12.14. Reglajele mașinilor de administrat îngrǎșǎminte organice

-reglarea orizontalitǎții cadrului mașinii;

-reglarea vitezei liniare a transportorului;

-reglarea normelor de îngrǎșǎmânt stabilite;

12.15. Indici calitativi de lucru la mașinilor de administrat

îngrǎșǎminte organice

-norma efectiv realizatǎ sǎ fie (1 ± 0,05) x doza stabilitǎ;

-gradul de uniformitate a distribuției pe lǎțimea de lucru;

-coeficientul de stabilitate a debitului aparatului de împrǎștiere sǎ fie

±85%;

12.16. Reguli de execuție a lucrǎrii de administrat

îngrǎșǎminte organice

-în gunoiul de grajd sǎ nu existe corpuri tari: pietre, corpuri metalice;

-încǎrcarea mașinilor nu v-a depǎși marginea superioarǎ a obloanelor;

12.17. Executarea lucrǎrii de ferilizare organicǎ

-metoda de deplasare este similarǎ ca la lucrǎrile de semǎnat

12.18. Lucrǎri de întreținere a mașinilor de administrat

îngrǎșǎminte organice

Mașinile se curǎțǎ zilnic întrucât materialele cu care lucreazǎ sunt puternic corozive.

13. APARATE ȘI MAȘINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR ȘI DǍUNǍTORILOR DIN CULTURILE AGRICOLE

Destinație: sunt aparate și mașini destinate sǎ punǎ în aplicare metodele chimice de protecție a plantelor din culturile agricole. Administreazǎ substanțe chimice pe sol, pe plante, pe semințe.

Protecția plantelor împotriva atacurilor de boli și dǎunǎtorilor și pentru protejarea spațiului de nutriție, se realizeazǎ prin mijloace de luptǎ și metode diferite:

-metode agrotehnice (soiuri rezistente la boli);

-metode fizico-mecanice (capcane pentru insecte, culegerea frunzelor și ramurilor infectate, etc);

-metode organizatorice (mǎsuri de carantiǎ);

-metode chimice (tratarea plantelor cu substanțe chimice);

Aplicarea substanțelor care distrug agenții bolilor, dǎunǎtorilor, buruienile se face prin stropire (sub formǎ de soluții, suspensii sau emulsii) și prin prǎfuire.

Substanțele folosite pentru combaterea bolilor se numesc fungicide, cele pentru combaterea dǎunǎtorilor insecticide, iar cele folosite pentru distrugerea buruienilor sunt numite erbicide. Aceste substanțe se folosesc în scop preventiv sau curativ și sunt eficiente întrucât sunt necesare cantitǎți mici de substanțǎ activǎ.

13.1. Procesul de lucru

La aplicarea tratamentelor nu se folosește substanța chimicǎ în stare purǎ, ci în amestec cu un material neutru, când îndeplinește funcția de mediu purtǎtor. La aplicarea tratamentelor chimice substanța activǎ trebuie sǎ fie repartizatǎ uniform în cantitate determinatǎ pe unitatea de suprafațǎ.

-Stropirea: aplicarea uniformǎ a amestecului de substanțǎ activǎ și apǎ prin pulverizare cât mai finǎ și mai uniformǎ a lichidelor.

-Prǎfuirea: aplicarea substanțelor sub formǎ de particule solide fine (prafuri) cu ajutorul curenților de aer. Prafurile aderǎ greu pe suprafața plantelor și o mare cantitate se disperseazǎ în atmosferǎ, motiv pentru care se folosește metoda prǎfuirii umede.

13.2. Construcția organelor de lucru

Tipuri de capete cu pulverizare

-la pulverizarea mecanicǎ: lichidul este pulverizat cu presiune mare, de pânǎ la 60 atm. Este forțat sǎ treacǎ prin orificii mici de 0,5-5,0 mm în diametru;

a-capete cu pulverizare mecanicǎ

b, c-capete cu pulverizare cu jet conic

-capete de pulverizare hidraulicǎ, cu jet aplatizat

a-capete de pulverizare cu jet aplatizat; la aceste capete aplatizarea jetului se realizeazǎ prin laminarea acestuia (a,b,c); d-pulverizare prin ciocnire;

-capete cu pulverizare pneumaticǎ

a-cap de pulverizare prevǎzut cu duzǎ sub formǎ de ciupercǎ; b-cap de pulverizare prevǎzut cu duzǎ sub formǎ de disc; c-cap de pulverizare prevǎzut cu

duzǎ sub formǎ de teavǎ;

-capete de pulverizare combinate

a-cap de pulverizare combinat hidropneumatic; 1-conductǎ; 2-orificiu calibrat;

b-dispozitiv de pulverizare cu mai multe capete de pulverizare hidraulice montate pe o țeavǎ;

-pulverizarea pneumaticǎ: lichidul sub presiune mare 0,5-1,7 atm

a-dispozitive de pulverizare pentru culturile de câmp; b- dispozitive de pulverizare pentru livezi; c- dispozitive de pulverizare pentru vii;

-dispozitive de prǎfuire (pot avea diferite forme):

1-cilindrice; 2-tronconice; 3-conice aplatizate; 4-cu deflector simplu; 5-cu deflector dublu;

6-cu țeavǎ cu orificii;

13.3. Cerințele agrotehnice impuse mașinilor de stropit (a) și prǎfuit (b)

-sǎ lucreze cu productivitate mare;

-sǎ necesite numǎr minim de muncitori;

-organele ce vin în contact cu substanțele toxice sǎ fie construite din materiale anticorozive;

-sǎ realizeze picǎturi cu diametru cuprins între 25-1000 µm ;

-sǎ distribuie minim 150 picǎturi pe un cm2;

-sǎ realizeze norme de soluție cuprinse între 4-50 l/ha; 300-400 l/ha sau 400-4000 l/ha;

-la stropit în vie, la cartofi și alte culturi sǎ asigure ambele fețe ale frunzei;

-la lucrul în livadǎ mașinile pentru stropit sǎ asigure lungimea de lucru de cel puțin 25 m și sǎ nu depǎșeascǎ înǎlțimea constructivǎ de 1,2 m.

-sǎ lucreze cu substanțe toxice sub formǎ de praf care au umiditate maximǎ de 3%;

-sǎ realizeze norme cuprinse între 3-150 kg/ha;

13.4. Construcția organelor de lucru

Rezervoare: înmaganizeazǎ lichidul de stropit;

Agitatoare: omogenizeazǎ lichidul de stropit;

a-agitare hidraulicǎ a soluțiilor cu introducerea în rezervor a unor jeturi de soluție;

b-introducerea jeturilor se face prin intermediul unor ejectoare;

c-lichidul de agitare se introduce prin intermediul unui ejector, antrenând și aer;

Pompe

-pompe cu piston

a, b-scheme de pompe cu piston; 1-capul cilindrului; 2-supapele de admisie; 3-supapele de refulare; 4-arbore cotit; 5-camera de uniformizare; c- schema unei pompe cu douǎ pistoane plunjere; 1-culisǎ; 2-supapele de aspirație; 3-supapele de refulare;

-pompe cu membranǎ

pompǎ cu membranǎ; 1-galeria de admisie; 2-galeria de avacuare; 3-douǎ membrane;

4-culisǎ; 5-maneton; b-pompǎ cu membrane folositǎ la aparatele de stropit;

-pompǎ cu role și centrifugǎ

a, b-pompǎ cu role; 1-carcasǎ; 2-rotor montat excentric; 3-role; c-pompǎ centrifugǎ; 1- carcasǎ; 2-rotor sub forma unui disc cu palete radiale sau curbate înapoi;

Ventilatoare

a-ventilator centrifug; 1-palete; 2-carcasǎ; 3-gura de aspirație; b-ventilator axial; 1-palete;

2- carcasǎ; 3-deflector;

Filtre

Au rolul de a reține particulele ce depǎșesc diametrul orificiului de pulverizare. Camera de umiformizare: are rolul de a atenua oscilațiile de lucru de la pompǎ, pentru a evita neuniformitǎțile la pulverizare.

Supapele de siguranțǎ

Sunt dispozitive care nu permit depǎșirea presiunii de regim din rețea.

1-corp; 2-bilǎ; 3-arc; 4-tijǎ; 5-șurub; 6-conductǎ;

13.5. Construcția aparatelor și mașinilor pentru combaterea

bolilor și dǎunǎtorilor

-Aparat de stropit cu crearea presiunii în timpul lucrului

a-aparatul de stropit AS-16; 1-rezervor; 2-pompǎ; 3-manetǎ; 4-supapa de admisie; 5-supapa de refulare; b-schema unui aparat purtat în spate și acționat de motor; 1-ventilator; 2- conductǎ;

3-rezervor; 4-conductǎ; 5-dispozitivul de pulverizare; 6-conducta de refulare.

-Aparatul de stropit AS-14M

1-rezervor cilindric; 2-pompa; 3-lancea de stropire; 4-gura de alimentare; 5-manometru;

6-conducta de nivel;

-Aparatul de stropit Protector-300

Este folosit pentru dezinfectarea adǎposturilor de animale și la lucrǎrile de stropit în sere.

1-rezervor; 2-conductǎ; 3-filtru; 4-pompǎ; 5-sorbul de distribuție; 6-camera de uniformizare a presiunii; 7-conductǎ; 8-dispozitive de pulverizare; 9-conductǎ; 10-supapǎ;

-Mașina de stropit MSVA-200 (schema funcționalǎ)

Este destinatǎ pentru stropit vii cu distanța între rânduri de 1,4-1,7 m.

1-rezervor; 2-pompǎ; 3-robinet; 4-furtun; 5-robinet; 6-filtru; 7-furtunuri; 8-rampe; 9- ventilator;

10-robinet; 11-conductǎ;

-Mașina MST-900

1-rezervor; 2-pompa; 3-robinet; 4-dispozitive de pulverizare palmate; 5-dispozitive de pulverizare tronconice; 6-robinet; 7-ventilator; 8-conducte;

Este destinatǎ pentru lucrǎri de stropit livezi și în vii cu distanța între rânduri de 2,5-3,6 m, fiind o mașinǎ tractatǎ, ea lucreazǎ în agregat cu tractoare de putere mijlocie.

-Mașina de administrat erbicide MET-120

1-rezervor; 2-supapa-robinet; 3-filtru; 4-pompǎ; 5-robinet; 6-supapǎ; 7-manometru; 8-supape; 9,10,11-tronsoanele rampei de stropit;

-Mașina de prǎfuit cu dozare pneumaticǎ

1-rezervor; 2-țeavǎ; 3-ventilator; 4-țeavǎ; 5-conductǎ de refulare;

6-dispozitivul de prǎfuire; 7-clapetǎ;

-Mașina combinatǎ de stropit și prǎfuit MPSP-3×300

1-trei rezervoare; 2-pompa; 3,4-furtunuri; 5,6,7-robinet; 8-mașina pentru culturi de câmp; 9- pentru livezi; 10-pentru vii; 11-ventilator; 12-rezervor;

-Mașini de produs aerosoli

1-motor; 2-compresor; 3-camera de ardere; 4-difuzorul; 5-jiclorul; 6-difuzorul arzǎtorului;

7- bujie; 8-conductǎ;

Este folosit pentru combaterea bolilor și dǎunǎtorilor în viticulturǎ, pomiculturǎ, silviculturǎ, precum și pentru dezinfecția încǎperilor și a depozitelor.

-Mașini de tratat semințe

1-coșul de alimentare; 2-elevator; 3-rezervorul de praf; 4-toba de amestecare; 5-disc;

6-pâlnie; 7-disc; 8-rezervorul de lichid; 9-teavǎ; 10-robinet;

13.6. Reglarea aparatelor și mașinilor de combaterea a bolilor

și dǎunǎtorilor

-reglarea debitului de lichid;

-reglarea debitului de praf;

-reglarea diametrului urmelor picǎturilor de lichid;

-reglarea numǎrului de picǎturi pe unitatea de suprafațǎ totalǎ;

-reglarea gradului de acoperire cu picǎturi a suprafețelor supuse tratamentului;

-reglarea distanței de la dispozitivele de pulverizare;

13.7. Indici calitativi de lucru

-gradul de uniformitate al diametrului mediu al picǎturilor, al numǎrului mediu pe cm2 și gradul de acoperire cu picǎturi sau cu praf a suprafețelor totale ≥ 70% la stropi și 80% la prǎfuit;

-viteza vântului în timpul lucrului sǎ fie sub 3 m/s în caz contrar se monteazǎ apǎrǎtori de vânt sau nu se executǎ tratamentul;

13.8. Reguli de executare a lucrǎrilor

-pregǎtirea terenului pentru lucru prin parcelarea și jalonarea lui în funcție de metodele de deplasare a agregatelor;

-pregǎtirea tractorului în funcție de tipul mașinii utilizate;

-depozitele de substanțe și soluții toxice sǎ se amplaseze în locuri în care nu se gǎsește apǎ. Spațiile de depozitare sǎ fie aerisite;

-reglajele se executǎ numai cu apǎ;

13.9. Executarea lucrǎrii

-personalul de deservire va purta echipament de protecție;

-se verificǎ periodic starea filtrelor și etanșeitatea circuitelor;

-în timpul lucrului se interzice sǎ se ridice sau sǎ se coboare mașina/rampa fațǎ de sol;

-metoda cea mai des utilizatǎ pentru deplasarea agregatelor este, în suveicǎ;

13.10. Lucrǎri de întreținere a mașinilor

Întreținerea tehnicǎ permanentǎ cuprinde verificarea și repararea subansamblurilor, gresarea organelor în mișcare, reglarea transmisiei. Operația de curǎțire a mașinilor este foarte importantǎ. Nu este permis sǎ rǎmânǎ în rezervoare soluții de combatere. Dupǎ operațiile de stropit/prǎfuit/tratat, mașinile se curǎțǎ ca mai sus, iar piesele din cauciuc se demonteazǎ, se spalǎ și se depoziteazǎ în încǎperi uscate și ferite de soare.

Bibliografie

Toma Dragoș, s.a – Tractoare și mașini agricole, partea I și II; Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ București – 1981;

Stelian Nǎstǎsoiu, s.a – Tractoare; Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ București – 1983;

Scripnic V, Babiciu P – Mașini agricole; Editura Ceres, București – 1979;

Dǎnilǎ I, Neculǎiasa V – Mașini agricole de recoltat – vol I, II, III; Institutul Politehnic Traian Vuia; Timișoara – 1987;

Crudu I, Neculǎiasa V – Mașini de recoltat – vol I (Procese de lucru); Institutul Politehnic Iași – 1977;

Șandru A, s.a – Exploatarea utilajelor agricole – Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ București – 1983;