Masina Tractata Pentru Administrarea Ingrasamintelor Organice
CUPRINS
Mașina de împrăștiat gunoi de grajd cu capacitatea de 10 t
Analiza soluțiilor constructive existente în țara noastră
Mașina de împrăștiat gunoi – M.I.G. – 10t
Construcția si funcționarea M.I.G. – 10t
Trenul de rulare și instalația de frânare
Construcția și funcționarea transportorului
Construcția și funcționarea transmisiei
Construcția și funcționarea dispozitivului de împrăștiere
Construcția și funcționarea instalației de automatizare
Analiza soluțiilor existente pe plan mondial
Prezentarea și justificarea soluțiilor
Bilanțul energetic teoretic al agregatului
Destinația și performanțele tractorului UI010 DT
Calculul teoretic al puterii consumate pentru acționarea transportorului cu racleți
Consumul de putere pentru acționarea dispozitivului de împrăștiere
Dimensionarea diferitelor subansamble ale mașinii
Considerații teoretice privind procesul de împrăștiere a gunoiului de grajd
Studiul procesului de împrăștiere
Considerații teoretice privind normele de administrare a îngrășămintelor organice și calculul acestora
Calculul angrenajului cilindric necesar acționării transportorului
Dimensionarea angrenajului
Calculul geometric al angrenajului
Forțele din angrenaj
Calculul de rezistență al angrenajului
Calculul angrenajului melcat necesar acționării transportorului
Dimensionarea angrenajului
Calculul geometric al angrenajului
Forțele din angrenajul melcat
Calculul la rezistență al angrenajului
Verificarea tronsonului de cardan din vecinătatea cuplajului de siguranță
Calculul angrenajului conic necesar acționării dispozitivului de împrăștiere
Calculul geometric al angrenajului conic
Calculul forțelor din angrenaj
Calculul la rezistență a angrenajului
Calculul transmisiei cu lanț necesară acționării tobei inferioare a dispozitivului de
împrăștiere
Dimensionarea lanțului
Calculul elementelor geometrice ale roților lanțului
Calculul forțelor
Calculul la rezistență al transmisiei
Calculul osiei auto directoare
Calculul semiaxei
Calculul de solicitare a rulmenților
Calculul de încărcare echivalentă a rulmenților
Reglarea mașinilor pentru administrat îngrășăminte organice solide
Exploatarea agregatelor de administrat îngrășăminte organice
Bibliografie
MAȘINA DE ÎMPRĂȘTIAT GUNOI DE GRAJD CU CAPACITATEA DE 10 t
Analiza soluțiilor constructive existente în țara noastră
Mașinile de împrăștiat îngrășăminte organice pot fi universale,destinate împrăștierii gunoiului de grajd și la transportul altor încărcături,și specializate, destinate numai împrăștierii gunoiului de grajd.
După construcție dispozitivele de împrăștiat îngrășăminte organice se împart în dispozitive cu o singură osie și cu două osii,cu transmiterea momentului de rotație la organele de lucru de la roțile de rulare ale platformei sau de la arborele prizei de putere al tractorului cu care este în agregat.
Mașinile de împrăștiat gunoi de grajd sunt construite din remorci cu două sau patru roți. Pe fundul benei remorcii este montat un transportor cu raclete,iar în partea posterioară a acesteia (eventual în partea laterală) sunt prevăzute organe de împrăștiere.
Mașinile de împrăștiat gunoi de grajd, folosite în prezent, diferă între ele în special după capacitatea benei și tipul organelor de împrăștiere.Capacitatea, pentru mașinile de împrăștiat gunoi de grajd, este capacitatea benei de 2,5 – 12 m3.
în figura 1.1 se reprezintă diferite scheme de mașini de împrăștiat gunoi de grajd.în partea inferioară a benei mașinii se găsește montat transportorul cu raclete 1 a cărui ramură superioară se găsește pe fundul benei.în partea posterioară a mașinii se găsesc organele de împrăștiere de construcții diferite. [2]
Fig 1.1 Scheme ale mașinilor de împrăștiat
Astfel ele pot fi formate dimtobă de împrăștiere (2) ,tobă de nivelare (3) și melc de împrăștiere (4) – figura 1.1A, melc de împrăștiere (figura 1.1B) format din pale zimțate dispuse pe elice, melc de împrăștiere (6) cu elice cu pinteni și cuțitele de mărunțire (7) – figura 1.1C.
Indiferent de tipul organelor de împrăștiere,procesul de lucru este similar. Stratul de material de înălțime h este transportat de transportorul cu raclete cu viteză mică spre organele de împrăștiere.Acestea antrenează materialul adus în zona lor de acțiune și-l evacuează din benă, realizând împrăștierea.Prin antrenarea cantităților de material,elementele active ale organelor de împrăștiere realizează și mărunțirea acestuia.
Mașinile de împrăștiat gunoi de grajd construite pe acest principiu realizează
zone de împrăștiere egale cu (1…..1,5) Bt,Bt fiind egală cu lățimea transportorului
egală cu lățimea benei.
Fig.1.2 Mașina de împrăștiat gunoi de grajd cu patru rotoare[2]
În figura 1.2 este prezentată schema unei mașini de împrăștiat gunoi de grajd la care organele de împrăștiere sunt reprezentate prin patru rotoare (1) dispuse vertical sau sub un unghi de 70 – 75° față de fundul benei.Fiecare rotor este prevăzut cu palete dispuse pe o elice.
În timpul lucrului paletele rotoarelor antrenează materialul de înălțime h adus de transportorul cu racleți (2), îl fragmentează și-l evacuează din mașină.Lățimea zonei de împrăștiere pentru aceste mașini reprezintă (3….5) Bt.
Mașina de administrat gunoi de grajd în sere și solarii a fost creată pentru a înlocui mașinile de administrat gunoi de grajd de capacitate mică dar cu spectru larg de utilizare ce puteau fi folosite în sere dar care nu corespund întru-totul cerințelor impuse de utilizarea lor în sere prin aceea că:au lățime de lucru mică,necontrolabilă, necesită mai multe treceri pentru acoperirea aceleiași suprafețe,fapt care prezintă ca dezavantaj tasarea excesivă a solului și consum mărit de combustibil.
Mașina de administrat gunoi de grajd în sere și solarii este formată din șasiul (A) pe două roți pe care se montează o benă (B),care are montată pe partea stângă transmisia (C),în interiorul transportorului (D),în spatele dispozitivului de mărunțire cu tobe orizontale (E),montate între doi pereți verticali (F),care la partea inferioară are o porțiune reglabilă unghiular (G).La partea de jos spate pe benă sub cele două tobe orizontale se află montat dispozitivul de împrăștiere (H),format din două sau trei rotoare cu palete (I),grupul conic (J) și transmisia cu lanț (K)-figural.3.
Prin utilizarea acestei mașini se obțin avantajele:
Se pot administra norme precise de gunoi de grajd în cantitățile dorite;
Se asigură o lățime de împrăștiere mare, reglabilă continuu;
Se realizează o mărunțire optimă a gunoiului;
Se reduce consumul de combustibil;
se reduce tasarea solului;
nu se aruncă gunoiul de grajd pe construcția serei. [2]
Fig.1.3 Mașina de administrat gunoi de grajd în sere și solarii[2]
Mașina pentru administrat gunoi de grajd pe intervalul dintre două rânduri de viță de vie are drept scop creșterea eficienței operațiilor de distribuire a îngrășămintelor naturale prin realizarea transportului și mărunțirii gunoiului precum și divizarea fluxului de material astfel încât să se obțină două benzi continue de gunoi de grajd.
Echipamentul pentru administrarea gunoiului de grajd este montat pe șasiul (1) prevăzut cu o osie (2).Șasiul (1) este prevăzut cu niște obloane suplimentare (3), (4) și (5) dispuse în partea din stânga,dreapta și respectiv în fața benei,asigurându-se astfel un volum în care se poate introduce o cantitate de două tone de gunoi de grajd. La partea inferioară a benei (1) este montat un transportor cu racleți (6) antrenat de la priza de putere a tractorului,prin intermediul unei transmisii (7).Echipamentul pentru administrarea îngrășămintelor naturale sub formă de gunoi de grajd,cuprinde o tobă superioară de uniformizare (8) și o tobă de împrăștiere (9) dispusă sub toba de uniformizare (8) – figura 1.4.[2]
Fig.1.4 Mașina de administrat gunoi de grajd pe intervalul dintre două rânduri de viță de vie[2]
În scopul administrării gunoiului de grajd în două benzi situate lângă fiecare rând de plante se folosește un deflector static în formă de pantalon montat în partea inferioară a echipamentului pe o apărătoare dispusă în imediata vecinătate a tobelor de uniformizare și împrăștiere (8) și (9).
Mecanism de împrăștiere a gunoiului de grajd în benzi simulate continue și uniforme,plasate pe proiecția orizontală a coroanei rândurilor de pomi.Mașina asigură creșterea eficienței fertilizării solului și reducerea cantității de gunoi de grajd folosit pe aceeași suprafață de livadă – figura 1.5.[2]
Fig.1.5 Mașina de împrăștiat gunoi de grajd în două benzi[2]
Echipamentul este alcătuit dintr-o benă (1) pe a cărei platformă se deplasează un transportor cu racleți (2) având patru trepte de viteză. La partea din spate a benei se montează un dispozitiv (A) de împrăștiere a gunoiului în două benzi simultane, uniforme și continue.
Dispozitivul de împrăștiere (A) este prevăzut cu două tobe de împrăștiere (3) montate orizontal și dispuse sub un unghi de 150° simetric față de axa de simetrie longitudinală a echipamentului.Cele două tobe (3) înclinate sunt legate între ele prin două articulații cardanice (4),mișcarea de rotație fiind preluată de la transmisia principală printr-un reductor conic (5) și o transmisie cu lanț (6).Fiecare tobă este prevăzută cu palete de aruncare (7) dispuse după o spirală și ale căror vârfuri se află pe suprafața unui con.Toba de împrăștiere (3) cu o porțiune centrală tubulară (a) și o porțiune tronconică (b) situată în fiecare extremitate a tobei (3) în care se montează articulațiile cardanice (4).Orientarea gunoiului lateral spre rândurile de pomi este asigurat de niște paravane laterale (8) și superioare (9) reglabile.
In marea majoritate a dispozitivelor de distribuire a gunoiului de grajd se folosesc organe active de tipul tobelor,dispuse orizontal sau vertical.Acestea au dezavantajul că ocupă un mare spațiu util al platformei(cazul sistemelor cu tobe orizontalejsau nu împrăștie uniform(cazul sistemelor cu tobe verticale).
Dispozitivul elimină dezavantajele menționate prin aceea că folosește niște tobe înclinate față de planul vertical la 16°,paralel cu taluzul natural al materialului de împrăștiat evitând surparea periodică a materialului și deci o împrăștiere neuniformă.
Fig.l.6 Distribuitor pentru gunoi de grajd[2]
Dispozitivul se compune dintr-un cadru (l) pe care sunt dispuse niște tobe înclinate față de planul vertical la 10 + 16°.Tobele (2) sunt fixate pe cadrul (1) prin intermediul unor lagăre (3).Cadrul (1) se fixează demontabil pe o benă (4) prin intermediul unor tiranți de cuplare rapidă.
Tobele (2) dispuse înclinat aruncă materialul sub un unghi față de orizontală cât mai departe și tot datorită înclinării tobelor îl preia în mod continuu fară a-i permite surparea periodică.
Folosirea dispozitivului conferă următoarele avantaje:
permite mărirea capacității de încărcare a mașinilor de împrăștiat la peste 12t și peste 15m3;
permite distribuirea materialului;
volumul propriu afectează puțin spațiu util al platformei mașinii;
mărește sensibil lățimea de lucru a aparatului întrucât dispunerea înclinată a tobelor permite aruncarea materialului la o distanță mare;
se evită blocarea, suprasolicitarea transmisiei la pornire datorită lipsei posibilității de supraîncărcare. [2]
Mașina de împrăștiat gunoi — M.I.G.-l0t
M. I. G. – 10 – mașină de împrăștiat gunoi de grajd pe teren șes cu capacitatea de lOt.
Domeniul de utilizare
Mașina lucrează în agregat cu tractorul de 100 C.P. pe roți și este destinată mărunțirii și împrăștierii gunoiului de grajd fermentat și nefermentat la cultura de câmp, transporturi tehnologice în interiorul unităților agricol e(prin înlocuirea dispozitivului de împrăștiere cu un oblon special).
Caracteristici tehnice si funcționale (6)
tip mașină……………………………………………………………………………..semipurtată
sarcina utilă……………………………………………………………………………………………..10 t
puterea tractorului……………………………………………………………..…….100 C.P.(73,6 KW)
turația la priza de putere……………………………………… …………….……1000 rot/min
ive de tipul tobelor,dispuse orizontal sau vertical.Acestea au dezavantajul că ocupă un mare spațiu util al platformei(cazul sistemelor cu tobe orizontalejsau nu împrăștie uniform(cazul sistemelor cu tobe verticale).
Dispozitivul elimină dezavantajele menționate prin aceea că folosește niște tobe înclinate față de planul vertical la 16°,paralel cu taluzul natural al materialului de împrăștiat evitând surparea periodică a materialului și deci o împrăștiere neuniformă.
Fig.l.6 Distribuitor pentru gunoi de grajd[2]
Dispozitivul se compune dintr-un cadru (l) pe care sunt dispuse niște tobe înclinate față de planul vertical la 10 + 16°.Tobele (2) sunt fixate pe cadrul (1) prin intermediul unor lagăre (3).Cadrul (1) se fixează demontabil pe o benă (4) prin intermediul unor tiranți de cuplare rapidă.
Tobele (2) dispuse înclinat aruncă materialul sub un unghi față de orizontală cât mai departe și tot datorită înclinării tobelor îl preia în mod continuu fară a-i permite surparea periodică.
Folosirea dispozitivului conferă următoarele avantaje:
permite mărirea capacității de încărcare a mașinilor de împrăștiat la peste 12t și peste 15m3;
permite distribuirea materialului;
volumul propriu afectează puțin spațiu util al platformei mașinii;
mărește sensibil lățimea de lucru a aparatului întrucât dispunerea înclinată a tobelor permite aruncarea materialului la o distanță mare;
se evită blocarea, suprasolicitarea transmisiei la pornire datorită lipsei posibilității de supraîncărcare. [2]
Mașina de împrăștiat gunoi — M.I.G.-l0t
M. I. G. – 10 – mașină de împrăștiat gunoi de grajd pe teren șes cu capacitatea de lOt.
Domeniul de utilizare
Mașina lucrează în agregat cu tractorul de 100 C.P. pe roți și este destinată mărunțirii și împrăștierii gunoiului de grajd fermentat și nefermentat la cultura de câmp, transporturi tehnologice în interiorul unităților agricol e(prin înlocuirea dispozitivului de împrăștiere cu un oblon special).
Caracteristici tehnice si funcționale (6)
tip mașină……………………………………………………………………………..semipurtată
sarcina utilă……………………………………………………………………………………………..10 t
puterea tractorului……………………………………………………………..…….100 C.P.(73,6 KW)
turația la priza de putere……………………………………… …………….……1000 rot/min
volumul benei – cu oblon înălțător…………………………………………………………10
fara oblon ……………………………………………………………..…8
sistem de rulare … ………………………………..…….. tren de rulare cu 4 roți apropiate
mecanism de frânare………………………………………………………………….pneumatic
viteză maximă de deplasare – în gol…………………………………………………………..20 Km/h
– în sarcină………………………………………………………………………………10 Km/h
Dimensiuni de gabarit
benă- lungime 4510 mm
– lățime 2180 mm
–
Dispozitiv de împrăștiere [6]
cu trei tobe
toba superioară (de uniformizare) – ……………………………………………….560 rot/min
toba inferioară (de împrăștiere) -…………………………………………………. 560 rot/min
biter de prelucrare a materialului care cade -……………………………………. 460 rot/min
transportor gunoi -………………………………………………. 4 lanțuri cu racleți metalici
viteza de deplasare a transportorului cu racleți
maxim 1,2 m/min
reglabilă continuă
lățimea de împrăștiere a gunoiului -……………………………………… minim 3,5 m
cantitatea de gunoi distribuită – ………………………………………….20 … 80 t/ha
coeficient de tară – …………………………………………………………………..2,5
capacitatea de transport……………………………………………………………..10 t
capacitatea de lucru pentru distanța de transport………………… de până la 1,5 Km
la norma de 45 t/ha 3,6ha/8h
– la norma de 75 t/ha 2,1 ha/8h
masa mașinii
în forma de bază + oblon 4550 Kg
pentru transport + oblon înălțător 4425 Kg
maxim 1,2 m/min
reglabilă continuă
lățimea de împrăștiere a gunoiului – minim 3,5 m
cantitatea de gunoi distribuită – 20 -r 80 t/ha
coeficient de tară – 2,5
capacitatea de transport …………………………………………………………10 t
masa dispozitivului de împrăștiere …………………………………………..…465 Kg
capacitatea de lucru pentru distanța de transport de până la 1,5 Km
la norma de 45 t/ha 3,6ha/8h
– la norma de 75 t/ha 2,1 ha/8h
masa mașinii
în forma de bază + oblon 4550 Kg
pentru transport + oblon înălțător 4425 Kg
Descrierea generală a mașinii
Mașina se compune din următoarele ansamble principale: 1 – șasiu,2 – benă,3 – transmisie,4 – transportor,5 – dispozitiv de împrăștiere,6 – tandem cu suspensie,7 – instalație de frânare,8 – instalație de semnalizare,9 – instalație hidraulică, 10 – instalații de automatizare, 11 – oblon spate,figurile 1.7,1.8 și 1.9.[6]
Fig. 1.7 Vedere laterală [6]
Fig. 1.8 Vedere din spate [6]
Fig.1.9 MIG 10 [9]
Șasiul
Șasiul se compune din două părți distincte: proțapul (12) și cadrul (1).
Proțapul este realizat din profile de tablă îndoite formând un ansamblu sudat șise prinde articulat de cadru.In partea anterioară proțapul este prevăzut cu elementul de cuplare la tractor și cu un cablu de asigurare în caz de accidente.Totodată proțapul mai este prevăzut și cu un picior de sprijin cu talpă (13).
Cadrul este o construcție metalică,chesonată,ce se sprijină pe patru roți montate lateral în tandem.
Bena
Bena este realizată dintr-un cadru metalic sudat având pereții din tablă subțire, demontabili.La partea anterioară bena este prevăzută cu o apărătoare de pietre și cu scară,iar la partea din spate cu sistemul de cuplare al dispozitivului de împrăștiere (14).
Transmisia
Pentru acționarea dispozitivului de împrăștiere,mașina preia mișcarea de la priza de putere a tractorului.Mișcarea este transmisă prin intermediul unui arbore cardanic (3) la un cuplaj unidirecțional,la un cuplaj cu fricțiune,reductor conic și apoi prin intermediul unei transmisii cu lanț la tobele de împrăștiere.
Transportorul cu racleți este acționat de un hidromotor lent de moment mic prin intermediul unui reductor melcat.
Transportorul
Transportorul are rolul de a aduce gunoiul de grajd în fața organelor de împrăștiere și mărunțire.Acesta este de tipul cu racleți metalici (15) și lanț calibrat tip ancoră (16).
Pentru a micșora solicitările din ramurile transportorului și pentru a realiza o reglare mai corectă a întinderii lanțului în timpul exploatării,s-au realizat două rânduri de racleți cu 4 ramuri de lanț.
Dispozitiv de împrăștiere
Dispozitivul de mărunțire și împrăștiere este compus dintr-un cadru metalic (11) și organele active care constau din trei tobe orizontale având următoarele funcții: de nivelare (17),de mărunțire și împrăștiere (18),de preluare a materialului ce cade de pe transportor(19).
Tandem cu suspensie
Trenul de rulare este cu două osii apropiate,folosindu-se roți cu anvelope de joasă presiune (20) de tip (16,00 – 20/14)PR.Grinda osiei (21) este prevăzută la capete cu semiosii sudate și sistem de frânare (22). Suspensia este asigurată de două arcuri cu foi.
Instalația de frânare
Mașina M.I.G. – 10 este prevăzută cu o instalație de frânare pneumatică cu o conductă prin depresiune pentru frâna de serviciu și avarie.Aceasta are în componență câte 2 cilindrii pentru fiecare osie care prin intermediul pârghiilor și a axelor cu came acționează saboții.Frâna de mână, mecanică,acționează prin intermediul unui șurub fără sfârșit și a unui sistem de cabluri asupra pârghiilor cilindrilor de frânare.
Instalația de semnalizare
Instalația electrică de semnalizare a mașinii M.I.G. – 10 este cuplată prin intermediul unui cablu la instalația de semnalizare a tractorului U 1010 DT.Are o construcție simplă și robustă și corespunde normelor în vigoare.
Instalația hidraulică
Instalația hidraulică a mașinii permite acționarea transportorului prin intermediul unui hidromotor lent de moment mic, viteza periferică a transportorului putând fi reglată în mod continuu prin intermediul unui drosel reglabil.
Instalația de automatizare
Instalația de automatizare este prevăzută cu aparatura necesară montată în cabina tractorului, având posibilitatea de a controla permanent organele în mișcare legate atât de antrenarea organelor de împrăștiere cât și de acționarea transportorului.
Totodată permite stabilirea precisă a cantității de gunoi de grajd ce se împrăștie la un moment dat pe unitatea de suprafață.
Instalația se compune din: doi traductori inductivi,bloc electronic,instrument indicator și sursă de curent continuu.
Oblonul spate
Este o construcție metalică ușoară,detașabilă de mașină care se folosește la transportul unor materiale în vrac,prin detașarea dispozitivului de împrăștiere. [6]
Fig. 1.10 Oblon spate [6]
Construcția și funcționarea M.I. G.-10
Trenul de rulare și instalația de frânare
Trenul de rulare se compune din:
două osii sudate
două arcuri cu foi multiple,câte unul pe fiecare parte a șasiului
patru roți cu pneuri de joasă presiune 16,00 – 20/14 PR situate câte două în
tandem pe o parte și pe alta a remorcii
Roata este lăgăruită pe osie prin intermediul butucului roții și a câte 2 rulmenți cu role conice.
Pe osie se găsesc sudați suporți pentru tendoane,suporți pentru cilindrii de frânare,limitatorii de cursă pentru tampoanele de cauciuc și lagărele pentru axele cu came.
Cele două arcuri cu foi ale suspensiei tandemului sunt lăgăruite în zona mediană prin intermediul unui lagăr și a câte 2 rulmenți cu role conice pe capetele unui ax balansier care este încastrat în doi suporți fixați prin șuruburi speciale pe șasiul remorcii.
Deoarece cele două arcuri sunt simplu rezemate pe cele două osii ale tandemului, pentru evitarea căderii roților în diferite denivelări în timpul deplasării, capetele arcurilor au spațiul liber de cădere limitat prin intermediul a patru cabluri limitatoare,protejând astfel tot sistemul împotriva suprasolicitărilor.
Pe fiecare osie se află montați câte doi cilindrii de frânare ce sunt racordați la rezervorul de aer prin intermediul unui regulator de sarcină.
Prin intermediul pârghiilor,tijele cilindrilor de frână antrenează axele cu came ce sunt lăgăruite pe un suport.Sistemul este completat cu un ansamblu de pârghii, role și cabluri ce formează frâna de mână.Readucerea pârghiilor în situația desfrânat se realizează cu ajutorul arcurilor.
în momentul frânării aerul pătrunde în camera de frânare,iar pârghiile sunt rotite,saboții fiind obligați,prin intermediul camei să realizeze frânarea roții prin tamburul frânei care face corp comun cu butucul roții și janta roții prin intermediul șuruburilor și piulițelor speciale.
Mașina este echipată cu frână pneumatică cu o singură conductă cu circuit indirect,alimentată printr-un tub flexibil de la instalația de aer comprimat a tractorului.
în componența instalației de frânare intră și un dispozitiv de reglare a forței de frânare în funcție de încărcarea efectivă a remorcii.
Aerul sosește de la tractor prin conductă,intră în inversor,în rezervorul de aer al mașinii.
în momentul în care se apasă pedala de frână conducta comunică cu exteriorul prin robinetul de frână.Acest fapt duce la deschiderea conductei mașinii prin inversor și regulator de sarcină,astfel că aerul comprimat circulă către camerele de frânare, realizând procesul de frânare.
Inversorul are sarcina de a inversa circuitul aerului în momentul apăsării pedalei și se întrerupe circuitul aerului între tractor și rezervor și se face legătura între rezervor și camera de frânare.
Regulatorul de sarcină are rolul de a regla presiunea din camerele de frânare în funcție de încărcarea mașinii,astfel încât momentul de frânare realizat de saboți pe tamburul de frână și roți să fie așa de mare încât să nu producă blocarea roților și deci patinarea lor ceea ce ar determina o frânare necorespunzătoare.
In circuitul de frânare este inclus și un filtru ce are rolul de a purifica aerul comprimat ce vine de la compresor în instalație. [6]
Construcția și funcționarea transportorului
Transportorul este de tip continuu, fiind cuprins de 4 lanțuri tip ancoră,paralele între ele,pe care sunt montate,la distanțe egale,pe două rânduri racleți confecționați din tablă de oțel.Lanțurile sunt antrenate de patru roți dințate cu profil special așezate pe un singur arbore ce primește mișcarea de la un motoreductor.Ghidarea lanțurilor se realizează prin alte patru roți,libere,montate pe două axe care pot fi antrenate de niște șuruburi speciale ce realizează reglajul de întindere a lanțurilor transportorului.
Datorită sistemului de antrenare a transportorului se poate obține o viteză a transportorului reglabilă continuu.
Transportorul are rolul de a duce gunoiul de grajd în fața dispozitivului de împrăștiere sau de a descărca produsele în cazul folosirii utilajului ca mijloc de transport.
Transportorul trebuie să funcționeze lin,fără trepidații,zgomote anormale, blocări.
Viteza de deplasare maximă a transportorului cu racleți este de 1,2 m/min.[6]
Construcția și funcționarea transmisiei
Mașina M.I.G. -10 primește mișcarea prin priza de putere a tractorului U – 1010 DT – n = 1000 rot/min de la care o transmite la organele active de împrăștiere.
Transmisia este echilibrată dinamic,fapt ce asigură o funcționare optimă. Pentru a asigura evitarea accidentelor,cardanul este prevăzut cu grătare fixe,cu un grad de libertate în plan orizontal și vertical variind între 15 – 60°.
Pentru a evita suprasolicitările transmisiei,ca urmare a inerției ce se manifestă la oprirea tobelor,transmisia este prevăzută cu un cuplaj de sens unic.
Totodată,în construcția transmisiei se află un cuplaj de fricțiune care să protejeze transmisia în cazul în care se blochează tobele sau apar suprasarcini.
Mișcarea primită de la priza de putere a tractorului intră cu 1000 rot/min în reductorul melcat realizându-se astfel o primă reducere a turației.Apoi printr-o transmisie simplă cu lanț se acționează tobele de împrăștiere.
Cuplajul de unic sens a fost introdus pentru ca tobele de împrăștiere să fie acționate normal și în cazul în care mașina este agregată la tractor. [6]
Construcția și funcționarea dispozitivului de împrăștiere
Dispozitivul de împrăștiere constituie partea principală de distribuire a gunoiului de grajd.Acesta este alcătuit dintr-un cadru detașabil de pe mașină și tobele de împrăștiere dispuse orizontal.
Tobele sunt de două feluri :tobele propriu-zise formate dintr-un ax tubular pe care sunt sudate după o spirală paletele de aruncare cu formă și profil special și un tambur de uniformizare și eliminare a gunoiului ce se strânge într-un transportor și dispozitivele de împrăștiere.
Tamburul de uniformizare,de formă tubulară,are sudate palete continuu dispuse în lungul axului,pe toată lungimea acestuia și echidistante.
De asemenea din cadrul dispozitivului mai fac parte și roțile de lanț,prin care se face transmisia la tobe,și rulmenții ce asigură lăgăruirea de tipul celor cu carcasă sferică.
Toba superioară este toba de uniformizare și are turația de 560 rot/min,iar toba inferioară este toba de împrăștiere și are turația de 560 rot/min.[6]
Construcția și funcționarea instalației de automatizare
Instalația de automatizare se compune din o cutie de comandă,patru fascicole
de cabluri și doi traductori inductori. In cadrul cutiei de comandă se găsesc două blocuri electronice,un indicator termometrie,un releu,cutie de siguranță.
Această instalație permite stabilirea precisă a cantității de bălegar ce se împrăștie la un moment dat pe unitatea de suprafață precum și controlul normei de împrăștiere în timpul funcționării mașinii.
Unul din cele două traductoare se află montat la o distanță de 0,5 – 1 mm față de roata mașinii M.I.G. – 10,și datorită mișcării de rotație a acesteia,partea danturată furnizează impulsuri în tensiune a căror frecvență este proporțională cu numărul de turații al roții.
Impulsurile sunt aplicate pe blocul electronic unde sunt prelucrate,iar rezultatul este afișat pe cadranul indicator direct în rotații pe minut.
Circuitul deschis servește la controlarea turației arborelui posterior a transportorului cu racleți.
Cea de a doua parte funcțională a instalației de automatizare se ocupă cu supravegherea funcționării transmisiei cardanice.
Al doilea traductor inductiv este plasat pe o piesă specială care are rol și de distanțier și de piesă care va declanșa impulsurile în traductor în timpul rotirii transmisiei cardanice cu 1000 rot/min.
Semnalul preluat de pe traductorul electronic inductiv de turație este aplicat unui montaj electronic care îl prelucrează și îl compară cu o tensiune de referință.
Dispozitivul este construit și reglat astfel încât la scăderea turației axului cardanic sau la patinarea cuplajului de siguranță la o anumită valoare reglabilă,sub turația nominală a organelor active (s-a stabilit 950 – 1000 rot/min la cardan) se declanșează un semnal acustic și vizual.
Instalația de automatizare este concepută să lucreze și să reziste în condiții grele de temperatură (- 10 4- +40°C) și să funcționeze normal până la umiditatea maximă de 60%.[6]
Analiza soluțiilor existente pe plan mondial
Pe plan mondial tendința actuală este de a reduce cantitatea de îngrășăminte chimice utilizate.In anii 70 folosirea intensivă a îngrășămintelor chimice a dus pe de o parte la creșterea recoltelor iar pe de altă parte a dus la stricarea structurii solului.S- a constatat că peste anumite limite oricât s-ar crește cantitatea de îngrășăminte chimice folosite pentru fertilizarea culturilor acestea nu mai dau rezultate, neregăsindu-se în sporuri de producție.Una din soluțiile alternative ale îngrășămintelor chimice sunt îngrășămintele naturale,organice.
Marile firme specializate în producția de mașini și utilaje agricole au proiectat și realizat o gamă mare de mașini de transportat și împrăștiat gunoi de grajd: mașini de împrăștiat gunoi de grajd pentru cultura de câmp,mașini de împrăștiat gunoi de grajd în sere și solarii,în vii,în livezi.
Organele active ale mașinilor de împrăștiat gunoi de grajd pot avea diferite forme constructive:tobe de împrăștiere orizontale și tobe de nivelare,melc de împrăștiere format din palete zimțate dispuse pe o elice,melc de împrăștiere cu elice cu pinteni cu cuțite de mărunțire și nivelare,rotoare dispuse vertical sau sub un unghi de 70 – 75° față de fundul benei.
Mașinile de împrăștiat gunoi de grajd,folosite în prezent diferă între ele în special după capacitatea benei și tipul organelor de împrăștiere.Capacitatea benelor folosite la mașinile de împrăștiat gunoi de grajd poate fi cuprinsă între 2,5 și 13 mJ funcție de destinațiile pe care le are mașina.
Firma franceză Brimont a proiectat și realizat o gamă de mașini de împrăștiat gunoi de grajd pentru cultura de câmp cu posibilități de agregare cu diferite tipuri de tractoare și cu capacități de transport ale benei cuprinse între 6000 și 9000 Kg.
Gama de mașini – BE 60, BE 90, BE 80, BE 80B, BE 90B
– cu o singură benă
– transportor cu racleți
Tabel 1.1 Caracteristici mașini de împrăstiat gunoi de grajd [9]
MIG-6A
Destinație:
Este destinată transportului,mărunțirii și împrăștierii gunoiului de grajd fermentat și nefermentat,pe terenuri cu panta până la 10 grade,pentru culturile de camp.
Prin demontarea dispozitivului de împrăștiere se poate utiliza ca remorcă pentru transportarea materialelor în vrac. [9]
Tabel 1.2 Caracteristici MIG-6A [9]
MIG-6A
Fig. 1.11 Caracteristici dimensionale[9]
Fig. 1.12 Mașina de împrăștiat gunoi de grajd MIG 6A[9]
REMORCĂ SPECIALĂ T 088
Tipuri constructive:
cu dispozitiv de împrăștiere D353
cu benă pentru materiale grele F 997,constând din elementele benei,aparatul de distribuție și peretele din spate cu deschidere hidraulică
cu peretele din spate acționat hidraulic
Tractorul necesar de la 75 CP cu cuplaj de ridicat pentru o sarcină de tractare de cel puțin 1550 kg.
Instalație hidraulică cu un circuit de ulei cu cel puțin 50 1 și o presiune de lucru de 110 kgf/cm2.
Instalația pneumatică pentru sistemul de frână de remorcă cu o presiune de lucru de 6 kgf/cm2.
Avantajele prezentate în mod succint:
-capacitate bună de circulație pe orice teren datorită celor două osii motoare montate împreună
-tractarea remorcii cu o singură osie sporește capacitatea de tracțiune a roților motoare ale tractorului
-deservire simplă de către o singură persoană de pe tractor
-un raport favorabil între greutatea proprie și greutatea utilă
-siguranță de suprasarcină a mecanismului mecanic de acționare prin intermediul
cuplajului cu fricțiune cu clichet
-creșterea productivității muncii datorită greutății de încărcare mari,lățimii mari de împrăștiere,necesar redus de forțe de muncă și cheltuieli reduse de transport.
Utilajul T 088 este o semiremorcă cu o singură osie,cu două osii motoare montate împreună.Este destinat pentru transportul de materiale agricole vărsate,nutrețuri însilozate,masă verde tocată și netocată și pentru administrarea gunoiului de grajd.
Fundul remorcii speciale îl constituie un lanț cu racleți fară fine,cu acționare hidrostatică.Cu ajutorul unei supape de distribuție se poate inversa direcția de transportare a lanțului.Durata de descărcare este cuprinsă între 2.. .20 min și poate fi reglată progresiv.Dispozitivul de împrăștiere D 353 și aparatul de distribuție al benei pentru materiale grele F 997 sunt acționate mecanic de la priza de putere a tractorului(540 rot/min).
Frâna de serviciu a utilajului T 088 este o frână cu aer comprimat,frâna de parcare fiind o frână manuală cu șurub care printr-un cablu acționează asupra roților din fată.
Domenii de utilizare:
-Administrarea gunoiului de grajd: în acest scop utilajul T 088 se echipează cu aparatul de împrăștiere D 353.Gunoiul este antrenat de lanțul cu racleți spre cele patru tobe de împrăștiere dispuse vertical care administrează gunoiul în mod uniform pe o lățime de 6 m.[9]
Tabel 1.3 Date tehnice remorcă specială T 088[9]
Fig. 1.13 Aparatul de împrăștiere D 353[9]
Fig.1.14 Remorcă specială T 088[9]
POTTINGER
ROBUST
Agregatul de împrăștiere gunoi de grajd cu noul sistem de reglare a cantității de gunoi îndeplinește toate cerințele practicii.Din punct de vedere constructiv este foarte robust și cu posibilitatea alegerii țiului de dispozitiv de împrăștiere(orizontal sau vertical).
Pottiger oferă pentru fiecare tractor agragatul de împrăștiere gunoi corespunzător de la 1,8 t (pentru zonele de munte) până la 6,5 t de gunoi.
Sașiul modelat în formă de U contribuie la o foarte bună stabilitate și capacitate de transport.
Dispozitivul principal de antreanare este prevăzut cu 3 sisteme de asigurare pentru solicitări.Valțurile de împrăștiat gunoiul sunt antrenate de un diferențial cu baie de ulei.Lagărele supradimensionate ale transmisiilor și valțurilor de împrăștiat oferă o înaltă siguranță în exploatarea îndelungată a agregatului.
Avantaje convingătoare:
cadru extrem de solid;
angreanare cu diferențial cu baie de ulei;
siguranță de suprasarcină;
lanț de curățat al podelei cu întinzător automat;
agragatul de împrăștiere foarte precis;
reglarea cantităților de gunoi împrăștiat direct de la remorcă;
variante mai noi cu agregat hidraulic de împingere a gunoilui spre fundul
remorcii. [9]
Tabel 1.4 Date tehnice ale agregatului de împrăștiere gunoi de grajd [9]
Fig.1.15 Agregatul de împrăștiere gunoi de grajd[9]
AGRIMAT
Firma Agrimat a realizat o mașină de împrăștiat gunoi de grajd în două variante de 6 și 7 tone: T 60 și T 70.Sistemul de împrăștiere este format din două tobe,cu tobă de împrăștiere cu palete dispuse după o elice elicoidală.Transportorul cu racleți cu 5 viteze în față și 5 viteze în spate.Mașina mai este dotată,în ambele variante,cu sistem de amortizare a șocurilor,cu frână hidraulică și un sistem de uși batante în partea din față. [9]
Tabel 1.5 Caracteristici tehnice T 60 și T 70[9]
O tendință actuală în proiectarea mașinilor de împrăștiat gunoi de grajd este specializarea mașinilor,renunțându-se la transformarea mașinii în remorcă pentru transport în vrac prin demontarea aparatului de împrăștiere și introducerea unui transportor melcat,dublu în locul transportorului cu racleți de pe fundul benei – figura 1.16.
Fig.1.16 Transportor melcat[9]
De altfel,în funcție de destinația mașinii de împrăștiat gunoi de grajd,organele active formate din tobe de împrăștiere au fost înlocuite cu ventilatoare aruncătoare, acționate,prin intermediul unui reductor,de la priza de putere a tractorului.Prin orientarea gurii de evacuare a ventilatorului și prin modificarea poziției paletelor deflectoare se pot realiza lățimi de lucru variabile,iar prin modificarea turației melcului transportor și a turației ventilatorului aruncător se pot administra diferite norme de gunoi de grajd pe unitatea de suprafață – figura 1.17.[9]
Fig. 1.17 Modificarea poziției paletelor deflectoare [9]
Un alt sistem de împrăștiere folosit la mașinile de împrăștiat gunoi de grajd este sistemul cu doi melci transportori plasați pe fundul benei și tobe verticale aruncătoare dispuse lateral,prevăzute cu un sistem de palete deflectoare.Această metodă permite administrarea gunoiului de grajd în benzi laterale cu o uniformitate foarte bună și cu posibilități de modificare a lățimii de împrăștiere în limite destul de largi (figura 1.18). [9]
Fig.1.18 Sistem cu doi melci transportori [9]
Organele active, de transport a gunoiului din interiorul benei în fața organelor de
împrăștiere sunt doi melci(transportoare melcate)cu spire simple și sens de înfășurare și de rotație a spirelor același.Melcul este format dintr-o tobă cilindrică, metalică pe care este sudată partea activă – spira melcată – primul tronson.Al doilea tronson al transportorului melcat nu mai are o spiră continuă ci are sudate mai multe palete aruncătoare care disipează gunoiul adus de cei doi melci la dispozitivul de împrăștiere (figura 1.19). [9]
Fig. 1.19 Tronson al transportorului melcat[9]
Fig. 1.20 Agregatul de împrăștiere gunoi de grajd Agrimat T60
CORNE HENRI S.A.
ÎMPRĂȘTIETORUL “Le Simon”
Descriere tehnică :
Ansamblu dublu șasiu nedeformabil în oțel special cu dublu sprijim la bile, pinioane montate la dublă îmbinare,ejector consolidat cu puncte în oțel dur, securitatea aparatului în caz de blocaj,(pietre, bucăți de fier)a sistemelor de reglare a discurilor.
Tabelul 1.6 Date tehnice ale împrăștietorului “Le Simon” [9]
Fig. 1.21 Împrăștietorul “Le Simon“ [20]
HEYVANG
ÎMPRĂȘTIETORUL MISTRAL
Împrăștitoarele MISTRAL MC 85, MC 105, MC 105T și MC 125T sunt concepute pentru a permite o bună rotire pe zona de împrăștiere și un maxim de rentabilitate în condițiile cele mai variate.
Eficacitatea MISTRAL MC 85-105-105T și 125T o datorează în primul rând unei lungi experiențe e care HEYWANG o posedă în fertilizare și transport.
Carcasa remorcii de oțel are o înaltă limită de elasticitate și o mare rezistență la uzură.Forma,lungimea și înălțimea sunt studiate pentru a permite o încărcare eficace și o bună scurgere a produsului (gunoiul de grajd).
O profundă competență tehnică și metode de fabricație demonstrată sunt la originea excelentului renume a împrăștietoarelor Mistral Heyvang.[9]
Tabel 1.7 Caracteristici tehnice ale împrăștietorului Mistral [9]
Fig. 1.22 Împrăștietorul Mistral [9]
MUTTI AMOS
ÎMPRĂȘTIETORUL DE GUNOI (BĂLEGAR)
CU TOBE ROTATIVE VERTICALE
Proiectată în specila pentru teren deluros și muntos. Se prezintă în 2 module rotative cu o axă și cu 2 axe apropiate.
Tabel 1.8 Date tehnice ale împrăștietorului de gunoi cu tobe rotative verticale [9]
Fig 1.23 Împrăștietorul de gunoi (bălegar) [9]
Prezentarea și justificarea soluțiilor
Proiectarea și realizarea unei mașini agricole este un proces foarte laborios,cu un consum de forță de muncă foarte mare,iar de la începerea procesului de proiectare până la introducerea în producția de serie a mașinii perioada de timp scursă este de ordinul 1,5 -h 2 ani.De aceea la începerea procesului de proiectare,dar și pe parcursul întregului proiect trebuie ținut cont de următoarele cerințe,astfel încât produsul final la terminarea întregului ciclu de proiectare să fie în standardele mondiale și să corespundă întru-totul cerințelor agrotehnice și de calitate.
Pentru a justifica soluția aleasă trebuie îndeplinite următoarele cerințe:
realizare în standardele de calitate mondiale
grad sporit de complexitate
personal de deservire cu bună instruire
corespunzător din punct de vedere a normelor tehnice de securitate a muncii
cuplarea ușoară cu tractorul
montarea și demontarea sistemului de împrăștiere se face ușor cu doi oameni și
o macara
acțiune de mărunțire a gunoiului bună
grad de uniformizare a împrăștierii bun
Pentru comparație și pentru alegerea schiței optime s-au folosit mașinile de
împrăștiat gunoi de grajd ale unor firme de renume,mașini de capacitate de transport
apropiate și agregate cu tractoare de puteri apropiate:RUR – 10 – Cehoslovacia,PRT – 10 – Rusia,HEWAYS – Mistral MC 125 T Franța,Gilbert RE S5 CM Franța,iar din producția din țara noastră s-a ales M.I.G. – 10.
S-au stabilit 7 grupe de caracteristici generale pentru M.I.G. – 10,iar la fiecare grupă s-au detaliat caracteristicile specifice care determină nivelul tehnic.
Ponderea de participare a fiecărei caracteristici la evaluarea nivelului tehnic și calitativ al mașinii a fost determinat pe baza aprecierii făcute de specialiști prin acordarea de note de la 1 la 10.
Pe baza comparării caracteristicilor tehnico-economice s-au calculat indicatorii:
A – Indicatorul nivelului tehnic și calitativ mondial (Q).
Încadrarea produsului în unul din cele 4 nivele de calitate – mod de calcul
peste nivelul mondial – indicativi peste 1,0
nivel tehnic și calitativ de nivel mondial – 0,85 … 1,0
nivel tehnic și calitativ mediu – 0,5 … 0,85
nivel tehnic și calitativ slab – < 0,5
B – Nivelul de informare (N) pentru calculul indicatorilor de calitate
Caracteristici tipologice ale M.I.G. -10 comparativ cu realizările pe plan mondial
Tabel 1.9 Caracteristici tipologice ale M.I.G.-10[8]
Stabilirea ponderii, importanței, caracteristicilor în asigurarea calității produselor
Tabel 1.10 Caracteristici elementare[8]
BILANȚUL ENERGETIC TEORETIC AL AGREGATULUI
Destinația și performanțele tractorului U1010 DT
Tractorul U 1010 DT cu patru roți motoare prin construcția sa este de uz general, fiind destinat executării lucrărilor grele de tracțiune pe miriște sau ogor.
Tractorul U 1010 DT este caracterizat prin putere mărită,consum economic, aderență foarte bună la sol,dotare cu un echipament de lucru perfecționat, ergonomizare mai accentuată a postului de conducere.
Construcția tractorului în ansamblu are componența clasică a tractoarelor agricole pe roți .-motorul,transmisia,mecanismul de deplasare, dispozitivele de agregare și echipamentele anexe.Fiecare din aceste părți componente prezintă particularități și caracteristici constructive deosebite.
Motorul este de tip Diesel cu 6 cilindrii în linie,având o putere mărită și un consum economic.El este dezvoltat din motorul cu trei cilindrii ai tractorului din seria 445.0 particularitate nouă a motorului este aceea că este realizat cu carter monobloc dar cu trei chiulase, câte una pentru fiecare doi cilindrii.De asemenea tot ca particularitate a motorului,el poate fi echipat cu pompă de injecție rotativă cât și cu pompă de injecție în linie.
Transmisia are schema și componența clasică pentru tractorul cu 4 roți motoare,neegale,cu puntea din spate similară cu cea a tractorului cu două roți motoare și puntea din față atașată.Ea conține elemente constructive noi,de modernizare,dintre care dispozitivele de sincronizare la cutia de viteze,reductoare dispuse în serie care multiplică gama de trepte ale cutiei de viteze,transmisii finale de tip planetare.Prin combinarea cutiei de viteze cu două sau trei reductoare transmisia asigură o gamă de 12 + 3 sau 16 + 4 trepte de viteză într-o gamă foarte largă,de la viteze superiente (lKm/h) – pentru lucrări de plantat – până la viteze rapide, de transport.Prin aceasta se asigură tractorului un larg domeniu de utilizare în agricultură.
Mecanismul de deplasare este realizat cu patru roți motoare de diametre neegale și anvelope cu balonaj mărit.Diferența dintre diametrele roților din față și roților din spate este relativ mică ceea ce asigură tractorului o bună aderență pe sol, apropiată de cea a tractorului cu patru roți motoare cu patru roți egale.De aceea tractorul este destinat cu precădere lucrărilor grele ale solului.
Sistemele de conducere,respectiv mecanismele de direcție și frânare au o construcție modernă și sunt echipate cu servocomenzi hidraulice.Astfel tractorul se remarcă prin conducere ușoară și sigură.
Instalația electrică are o construcție complexă asigurând pornirea motorului, iluminarea pentru lucrul pe timpul nopții, semnalizări luminoase și sonore pentru circulația pe drumurile publice precum și supravegherea și semnalizarea funcționării corecte a tractorului.
Dispozitivele de agregare, care constituie echipamentul de lucru al tractorului au o construcție perfecționată și mai bine adaptată la condițiile de lucru specifice.
Ele cuprind:
bară de tracțiune longitudinală,reglabilă și bară transversală cu furcă de cuplare
cârlig de tracțiune pentru remorcile monoax
ridicător hidraulic monobloc,prevăzut cu reglaje automate de forță și poziție
mecanism de suspendare a mașinii purtate
priză de putere independentă,cu două trepte de turație (540 și 1000 rot/min),cu viteză de rotație constantă sau cu viteză de rotație sincronă cu viteza de deplasare a tractorului
priză hidraulică
instalație pneumatică pentru frânare pentru remorcă
Toate aceste dispozitive asigură posibilități largi de agregare a tractorului cu cele mai diferite tipuri de mașini agricole:mașini purtate (suspendate),semipurtate, tractate,cu acțiune prin cardan,cu acțiune hidraulică.
Echipamentul anex este compus dimcabină,capotă de protecție,greutăți adiționale pentru mărirea aderenței.O particularitate deosebită o prezintă cabina care are platforma suspendată elastic și al cărei scaun și comenzi sunt ergonomizate.Cabina este totodată climatizată și asigură un grad mare de confort și securitate. Postul de conducere a tractorului asigură condiții optime de lucru pentru șofer.
Tractorul U 1010 DT prin destinația sa de uz general,o mare parte a timpului de exploatare va lucra la lucrări de tracțiune.De aceea trebuie acordată o atenție mărită cunoașterii performanțelor de tracțiune și metodelor de utilizare economică a tractorului la aceste lucrări.
Performanțele de tracțiune depind de următoarele:
greutatea de aderență a tractorului,care având toate roțile motoare, este egală cu întreaga greutate a tractorului;la greutatea tractorului se adaugă greutățile suplimentare
forma,dimensiunea și starea de uzură a pneurilor
presiunea în pneuri
patinarea roților
starea terenului – umiditate,grad de îmburuienare
panta terenului;la urcare performanțele tractorului se diminuează proporțional.
Deci atunci când se determină sau se prezintă performanțele de tracțiune, trebuie să se menționeze echipamentul și condițiile de determinare a performanțelor de tracțiune.
Pentru o apreciere generală a performanțelor de tracțiune se poate determina următoarea corelație:
Forța de tracțiune: Ff =
= coeficientul de aderență a roților pneumatice pe miriște,sol cu compactitate medie,umiditate în sol 15 … 18% și o patinare de 15%.
Determinat experimental:
= 0,54
= greutatea de aderență a tractorului care la tractorul cu patru roți motoare este chiar greutatea totală
Viteza de lucru Vt a tractorului poate fi calculată cu relația:
[CP]
de unde:
= puterea de tracțiune a tractorului:
= puterea motorului în CP
randamentul de tracțiune = 0,7
Deci: [Km/h]
Viteza de lucru a fost calculată pentru forța nominală de tracțiune, greutatea tractorului de 4200 Kg și o folosire integrală a puterii motorului. Dacă se ia în calcul 90% din puterea motorului viteza va fi: 0,9 Km/h.[l]
Fig.2.1 Diagrama performanțelor pe miriște ale tractorului[5]
Performanțele pe miriște ale tractorului nelestat cu greutatea 4209 Kg sunt prezentate în diagramă.Principalii parametrii prezentați care indică valorile tehnice și economice ale tractorului sunt:
forța de tracțiune (Ft) – Kg f
patinarea roților motoare (5) – %
puterea de tracțiune (P^) – CP
viteza de lucru (Vt) – Km/h
consumul orar de motorină (C) – Kg/h
Zona optimă de exploatare pentru principalele viteze de lucru sunt prezentate în tabel:
Zonele de exploatare eficientă a tractorului la tracțiune,pe miriște,când este nelestat,așa cum rezultă și din diagramă,sunt următoarele:
forța de tracțiune: 1400 … 2100 Kg f
patinarea: 6 … 10 %
încărcarea motorului: 100 %
viteza de lucru: 8,5 … 112,6 Km/h
consumul specific de combustibil pe CP de tracțiune: 225 – 275 g/CPh
Fig. 2.2 Performanțele pe ogor ale tractorului nelestat[5]
Performanțele pe ogor ale tractorului nelestat sunt prezentate în fig.2.2.
Zonele economice de exploatare pe ogor cu tractorul nelestat sunt:
forța de tracțiune: 1400 4- 1600 Kg f
patinarea: 10 4-13 %
încărcarea motorului: 90 %
viteza de lucru: 8,4- 8,3 Km/h
Calculul teoretic al puterii consumate pentru acționarea transportorului cu racleți [1]
Transportorul cu racleți este tip transportor cu flux discontinuu,cu lanțurile așezate în plan orizontal.
Se consideră că asupra transportorului acționează o sarcină uniform distribuită,conform celei reprezentate in figura următoare:
Fig.2.3 Transportor[l]
Forța din lanț F: F = µG [N]
G = greutatea masei de gunoi de grajd
p = coeficient de frecare dintre gunoi și suprafața platformei și a benei = 1,2.
F= 1,2 10000= 12000 [N]
Puterea necesară acționării transportorului: P
v=viteza transportorului în (m/s) – se introduce viteza maximă a transportorului V = 0,011 m/s
2.3. Consumul de putere pentru acționarea dispozitivului de împrăștiere [1]
Date cunoscute:
= diametru tobă inferioară = 485,0 mm
D2 = diametru tobă superioară = 394,0 mm
, L2 = lungimea tobelor = 2040 mm
, N2 = numărul de palete ale tobelor =14 buc
, 12 = lungimea paletelor tobelor = 310 mm
= turația tobei inferioare = 674 rot/min
n2 = turația tobei superioare = 634 rot/min
d = diametrul roții de lanț a transportorului = 100 mm
n = turația maximă a transportorului = 5 rot/min
Dimensiunile paralelipipedului format de masa de gunoi ce vine în contact cu toba vor fi cele ale benei cu excepția înălțimii care va fi egală cu diametrul tobei de împrăștiere.
Suprafața de gunoi ce vine în contact cu toba inferioară,respectiv superioară
va fi:
Sgunoi, 1 = x = 485 x 2040
Sgunoi, 1 = 989400 mm2
Sgunoi, 2 = D2 x 12 = 394 x 2040 Sgunoi, 2 = 803760 mm2
Fig.2.4 Suprafața de gunoi[l]
Se ia în considerare cazul cel mai greu de solicitare – asigurarea normei de 100 t/ha.
Viteza maximă de deplasare a tractorului este Vt = 1,947 m/s = 7,00 Km/h, iar lățimea de lucru a mașinii B = 3,5 m.
Astfel suprafața de gunoi ce poate fi acoperită este de 1,947 3,5 = 6,81 în timp de o secundă.
Norma de împrăștiere este de 100 t/ha ceea ce înseamnă 10 Kg/ deci transportorul cu racleți trebuie să aducă în fața tobelor de împrăștiere într-o secundă cantitatea de:
0 = 6,81-10 = 68,1 [Kg/s]
Considerăm valoarea medie a greutății specifice a gunoiului de grajd P = 1 Kg/dm3.
Avansul gunoiului la toba de împrăștiere inferioară va fi:
Deci,în cazul în care mașina ar avea doar o tobă de împrăștiere,transportorul ar trebui să aibă o viteză de 0,0688 m/s,la o viteză a agregatului de 1,947 m/s = 7,00 Km/h pentru a asigura o normă de 100 t/ha gunoi de grajd.
Turația maximă a transportorului este însă,n = 5 rot/min, iar diametrul roții este de 100 mm.
Masa de gunoi va avea astfel un avans raportat la turația celor două tobe de împrăștiere este dat de relația:
Toate paletele intră în masa de gunoi,la o rotație o singură dată. Suprafața așchiată la o rotație,de o paletă va fi dată de relația:
Lățimea paletei este dată de proiecția lungimii acesteia,având în vedere faptul că ea este așezată înclinat cu un unghi de 60° față de axul tobei de împrăștiere.
Considerăm o rezistență specifică la rupere a gunoiului
0,083 N/
Forța specifică de apăsare a paletei pe suprafața gunoiului:
µ = coeficient de frecare dintre transportor și material = 1,2
G = 10000Kg f
Efortul specific efectiv la apăsarea paletă:
Deși lungimea tobelor este de 2040 mm, paletele sunt dispuse astfel încât lungimea activă a tobelor se reduce la 1904 mm adică 14 palete x 136 mm (lungimea proiectată).
Suprafața totală așchiată la o rotație va fi egală:
Forța necesară desprinderii feliei de gunoi va fi:
Momentul rezistent va fi dat de relația:
Putearea consumată pentru acționarea tobelor va fi calculată pentru fiecare în parte și pentru întregul dispozitiv de împrăștiere:
randamentul mecanic al dispozitivului = 0,75
DIMENSIONAREA DIFERITELOR SUBANSAMBLE ALE MAȘINII
Considerații teoretice privind procesul de împrăștiere a gunoiului de grajd
Studiul procesului de împrăștiere[5]
Particulele de material sunt aruncate de către tobă primind un impuls inițial, astfel încât vor avea vitezele inițiale , ….(m/s). Aceste viteze se descompun în componentele , Ux2, …
Fig.3.1 Traiectoria particulelor de material la aruncarea de către tobă[5]
Dacă nu se iau în considerație alte forțe ce se opun mișcării,componenta își va menține neschimbată valoarea în timp.Componenta se va supune forței gravitaționale.
Traiectoriile vor fi:
Timpul din momentul aruncării din punctul A până în punctul maxim al traiectoriei (D) va fi:
rezultă din relația U ,deci:
.
Din punctul D până pe sol,în punctul C,va fi timpul T = t. Cea mai mare lungime teoretică,de aruncare va fi:
unde t = timp de cădere între D și C.
Înaltimea cea mai mare atinsă H va fi: H = , unde
,vom obține:
Dacă h este distanța dintre A,respectiv B,până la sol(C)avem :
Din relația v=gt= obținem perioade de timpe T=
, deci
Rezultă:
Introducem în relația pentru și vom obține lungimea teoretică de aruncare.
Dacă h = 0 se obține distanța de aruncare W:
La tobele de împrăștiere orizontale viteza inițială a particulelor va fi egală cu U doar pentru particulele care se află în vârful paletei. În schimb particulele care se află spre centrul axei valțurilor vor avea viteze inițiale din ce în ce mai mici, tinzând spre zero.
De aceea organele active influențează drastic densitatea pe sol și lățimea pe sol a benzii de material.
Fig.3.2 Influența organelor active asupra densității pe sol și a lățimii pe sol a
benzii de material[5]
Lungimea de distribuție a particulelor pe sol (Bthn) se modifică din următoarele cauze:
Neluând în considerare vântul,forța de frecare cu aerul diminuează viteza de înaintare a particulelor.
Rezistența aerului depinde de forma particulelor( λ ),de densitatea aerului
, de proiecția suprafeței particulei pe direcția de aruncare (F) si de factorul vitezei (ψ) care depinde direct proporțional de .
Totodată trebuie luat în considerație si vântul,altfel distribuitoarele vor trebui să arunce destul de “în scurt”.
Cu o aproximare destul de bună pentru u < 15%, lungimea Bth va fi diminuată cu ε = 0,80 – 0,85 din valoarea teoretică de calcul.
Interacțiunea reciprocă a particulelor de material cu zborul lor spre sol, influențează mult lungimea de aruncare Bth prin factorul de corecție .
Dacă considerăm vom acea un coeficient total:
Deci lungimea reală de aruncare R va fi:
Această lungime de aruncare este foarte importantă pentru distribuitoarele
laterale.Teoretic distanța de aruncare va fi mai mare pentru α =
Indiferent de diametrul tobei de împrăștiere viteza periferică a vârfului paletelor de aruncare trebuie să fie u = (10-15) m/s.
De acest lucru s-a ținut cont când s-au stabilit dimensiunile și turațiile la care trebuie să lucreze tobele de împrăștiere.
Pentru u > 15 m/s crește consumul de putere fără a se simți o îmbunătățire considerabilă a uniformității distribuției materialului.
În figura urmatoare se reprezintă consumul de putere în funcție de cantitatea de material distribuită (Q) și de diametrul tobei.
Fig. 3.3 Consumul de putere Ns în funcție de cantitatea de material distribuită (Q) și
de diametrul tobei[5]
Diametrul tobei Ds pe vârful paletelor va dezvolta viteza periferică Us.
(m/s)
Cercetările au arătat că pentru un material specific (gunoi de grajd) cu greutatea specifică ρ= 0,55 – 0,65 kg/dm3,consumul de putere,Ns,în CP,este diferit pentru distribuitorul cu tobe mai mici (curba a) decât pentru distribuitorul cu tobe mari (curba b).
La tobele tip melc distanța de aruncare laterală (în lungul tobei) va fi:
unde: = viteza de aruncare periferică
= pasul spirei
= turația tobei, în rot/min
h = înălțimea tobei față de sol
Lungimea melcului(perpendicular pe direcția de înaintare a mașinii)va fi Bs și este egală cu BT,lățimea benei mașinii.
Notăm : nm = numărul de spire a melcului
St = pasul melcului Lungimea de aruncare Bs va fi:
Lungimea de aruncare va fi:
Distanța teoretică de aruncare:
Și aici intră în calcul pierderile înglobate în :
Fig.3.3 Melc de împrăștiere[5]
,unde
,unde
D – d = 2(R – r) deci:
Desfășurata:
De ambele părți:
Melcul este făcut de cele mai multe ori din tablă nituită din mai multe bucăți cu un unghi de antrenare:
unde i=numărul de bucăți din spiră
Odată cu distribuirea materialului se are în vedere și o mărunțire a sa.Forma paletelor pe valțuri influențează mărunțirea. Variația rezistenței la rupere a gunoiului de grajd merge și până la 300%.[5]
Fig.3.4 Valțuri[5]
Se recomandă ca diametrul valțurilor de împrăștiere să fie mic pentru a micșora distanța în timp a impactului dintre două palete ale distribuitorului. Suprafața secțiunii unui valț de distribuție pentru un avans constant:
(
unde: = lungimea valțului de distribuție
= turația valțului
= viteza de avans a materialului
z = numărul de palete pe un valț
Debitul ca fi:
Cantitatea de material distribuită la hectar pentru B = va fi:
Timpul unei descărcări va fi: (min)
Unde V = capacitatea mașinii
Distanța parcursă:
Se analizează consumul de putere pentru două variante:
cu un singur valț (a)
cu două valțuri (b)
Pentru aceeași înălțime a benei ( și aceeași turație a organelor de lucru vom obține: (CP)
unde: P = forța la vârful paletelor
i = numărul de palete aflate în material la un moment dat
d = 2r =diametrul cercului paletelor
c = 1/716,5 = constantă de calcul
Rezultă pentru cele două variante:
Deci,diferența dintre Ni și N2 este de fapt diferența dintre 1,2 și 0,65.
In concluzie,putem spune că pentru aceiași parametrii P,hL și ns consumul de putere al distribuitorului cu două valțuri este mai mic decât al celui cu un valț.
Considerații teoretice privind normele de administrare a îngrășămintelor organice și calculul acestora[5].
În scopul asigurării administrării uniforme a îngrășămintelor organice este necesar ca acestea să fie bine fermentate,ca mașina să corespundă cerințelor agrozootehnice,adică să fie astfel construită încât să permită distribuirea în cantități diferite la hectar cu abatere maximă de ± 20%.
Normele de îngrășăminte organice ce se aplică la hectar diferă în funcție de cultură,de timpul când se aplică,de proprietățile fizico-mecanice ale solului. Conform cerințelor agrotehnice normele de administrare sunt cuprinse între 20- 100 t/ha.
Norma necesară de îngrășăminte organice ce se administrează se poate calcula cu relația :
(t/ha)
unde : B = lățimea de împrăștiere (m)
v = viteza de deplasare a mașinii (m/s)
= greutatea volumică a gunoiului (t/m3 )
h = înăltimea stratului de material admis
Vtr = viteza transportorului cu racleți (m/s)
Pentru calculul teoretic luăm:
B = 3,5 (m)
b = l,9 (m)
= 0,7-1,2 (t/m3)
Înălțimea stratului de material se determină :
Pentru stabilirea corectă a dimensiunilor benei, astfel încât să se obțină o sarcină utilă de 10 t trebuie să se țină seama de greutatea specifică a materialului care se transportă și de unghiul de taluz natural al materialului.
Având în vedere că mașina de bază va fi utilizată la transportul și împrăștierea gunoiului, dimensionarea benei se va face ținând cont de aceasta.
Greutatea specifică a gunoiului este 0,7-1,2 t/m . Trebuie ca volumul benei să fie de 10 m3.
Ținând cont că unghiul de taluz natural al gunoiului este de până la 70° , acest volum al benei va fi diminuat pentru a evita posibilitatea supraîncărcării mașinii în absența unor senzori și dispozitive care să semnalizeze atingerea sarcinii maxime. Luând în considerare cele de mai sus se poate obține o sarcină utilă de 10 t pentru un volum al benei de 8 m3 .
La o lungime constructivă a benei de L = 4,5 m și o lățime 1 = 2,2 m vom obține o înălțime h = 0,8 m la care se adaugă 10% la încărcare: h = 0,88 m.
Așa cum reiese din bilanțul energetic al agregatului vitezele optime ale tractorului U 1010 DT sunt:
VI = 1,92 km/h = 0,533 m/s
VII = 2,40 km/h = 0,666 m/s
VIII = 3,00 km/h = 0,833 m/s
VIV = 4,30 km/h = 1,194 m/s
VV = 5,61 km/h = 1,558 m/s
VVI= 7,01 km/h = 1,947 m/s
Viteza transportorului Vtr se calculează cu relația:
(m/s)
unde: n = turația roții de antrenare a lanțului transportor (rot/min)
Dp = diametrul roții de antrenare (mm)
A fost aleasă o roată cu nouă alveole pentru antrenarea lanțului transportor tip ancoră cu Dp = l80 mm.
Luând în considerație schema cinematică adoptată pentru mașina de transportat gunoi,care utilizează pentru acționarea transportorului cu racleți un hidromotor lent de moment mic,tip 41-0-315-211 cu gama de turație între maxim și minim:200 – 40 rot/min resultă o turație maximă și minimă a roții de antrenare a lanțului transportor de 5 – 10 rot/min.
Turația hidromotorului lent de moment mic,putând fi variată continuu între 40 – 120 rot/min,datorită regulatorului de debit cu trei căi din instalația hidraulică, pentru calculul teoretic al normelor,vom considera Vtr corespunzător n=l,2,3,4,5 rot/min.
Pe baza celor arătate mai sus au fost determinate normele teoretice și au fost centralizate în tabel.
Din tabelul centralizator al normelor de împrăștiere se poate observa că pentru anumite valori ale greutății specifice a gunoiului de grajd se poate administra orice cantitate între 20-100 t/ha.
Tabel 3.1 Norme de gunoi de grajd ce se pot administra cu mașina [5].
Tabel 3.2 Norme de gunoi de grajd ce se pot administra cu mașina [5].
Tabel 3.3 Norme de gunoi de grajd ce se pot administra cu mașina [5].
Din relația de calcul a normei de împrăștiere obținem:
(m/s)
Qmin = 20 (t/ha)
Vmax = 7,01 (kw/h) = 1,947 (m/s)
h = 0,88 (m)
B = 3,5 (m)
b = 1,9 (m)
= 1 (t/m3)
(m/s)
Qmax = 100 (t/ha)
Vmin = 1,92 (km/h) = 0,533 (m/s)
(m/s)
Deci: Vtr min = 0,00815 (m/s)
Vtr max = 0,01115 (m/s)
Calculul agrenajului cilindric necesar acționării transportorului
Dimensionarea angrenajului[3]
Date inițiale: s-au folosit notațiile din Îndrumarul de reductoare
Indicele roții conducătoare
Indicele roții conduse
Putere transmisă: P1 = 8,79 CP
Turația: n1 = 200 rot/min
Raport de transmitere: i = 2
Date adoptate:
Tip reductor: angrenaj cilindric cu dinți drepți
Materiale: pinion – 18MnCr10, STAS 791-80
roată – 18MnCr10, STAS 791-80
Profil de referință conform STAS 821-82
-unghiul profilului de referința: = 20o
-coeficientul înălțimii capului de referință: = 1
-coeficientul jocului roților de referință: c* = 0,25
Elemente geometrice:
-unghiul de înclinare a dintelui: = 0o
-semiunghiul arcului dintelui: d = 0,5
Distanța minimă necesară între axe:
unde: Mt2H = moment de torsiune de bază adoptat pentru calculul la contact
(kgf cm)
Mt2H = 308475 (N mm)
KA = factorul de utilizare = 1,5
KV = factorul dinamic = 1,2
KHB = factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii = 1,4
KH = factorul repartiției frontale a sarcinii
ZH = factorul zonei de contact = 2,5
ZE = factorul de material = 188,91/2 N/mm2
= factorul gradual de acoperire = 0,95
= factorul înclinarii dintelui =
= tensiunea limită de bază la oboseală de contact a flancurilor = 1450 N/mm2
= factor de siguranță la solicitare de contact = 1,15
ZN2 = factorul durabilității flancurilor = 1,3
ZL = factorul materialului de ungere = 1
ZR = factorul rugozității flancurilor = 1
Zv = factorul vitezei periferice = 1
Zw = factorul raportului durității flancurilor = 1
Zx = factorul de dimensionare pentru flanc = 1
amin = 88,76 mm
aw = aSTAS = 90 mm STAS 6055-82
Diametrele de divizare preliminare
mm
mm
Modulul minim necesar
Mt2F = momentul de torsiune de bază adoptat pentru calculul de încovoiere = 308475 (N mm)
aw = 90 mm
ψa = 0,33
i = 2
Ka= 1,5; Kv= 1,2
KFb = factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii = 1,4
KF = factorul repartiției frontale a sarcinii
= factorul gradului de acoperire
YFa = factorul de formă a dintelui pentru cazul forței aplicate la vârf = 1
YSa = factorul concentratorului de tensiune = 2
= factorul înlinării dintelui = 1
= tensiunea limită la oboseală la piciorul dintelui = 650 N/mm
SFP2 = factor admisibil de siguranță la solicitarea piciorului dintelui = 1,25
Yn2 = factorul durabilității la încovoiere la oboseală = 1
= factorul de reazem =1,1
YR = factorul rugozității racordării dintelui = 0,95
Yx = factorul de dimensionare = 1
mn = mSTAS = 4 mm STAS 822-82
deoarece
numărul de dinți Z1 și Z2
Aleg Z1 = 15 dinți
Z2 = iZ1 = 2 15 = 30; aleg Z2 = 31 dinti
Recalcularea modulului normal mn
mm
mn = mSTAS = 4 mm STAS 822-82
Calculul geomeqtric al angrenajului[3]
Date inițiale
-numărul de dinți Z1 = 15; Z2 =31 dinți
-unghiul de înclinare al dintelui = O
-modulul normal mn = 4 mm
-modulul frontal mm
-profilul de referință standardizat conform STAS 822-82
= 20o = 1 c* = 0,25
-unghiul profilului în plan frontal t = 20°
-distanța între axe aw = 90 mm
-deplasările specifice de profil: x1= 0,1; x2 = -0,18
-lățimea danturii : b1 = 34 mm ; b2 = 30 mm
Parametri de bază ai angrenajului
-distanța dintre axele angrenajului
mm
-unghiul de angrenare
= 16o8’31’’
-suma deplasărilor specifice de profil,
-deplasările specifice de profil:
X1 = 0,09 mm X2 = -0,16
-distanța dintre axe, aw
-diametrul de divizare
d1(2) = mtZ1(2) d1 = 60mm; d2 = 124 mm
-diametrele cercurilor de picior
df1(2) = d1(2) -2mn(ha*+c*-X1(2))
df1 = 50,72 mm; df2 = 112,72 mm
-înălțimea dinților:
mm
-scurtarea dinților:
-diametrele de cap:
-diametrele de bază:
3.2.3. Forțele din angrenaj [3]
Fig. 3.5 Forțele din angrenaj [3]
Se consideră și și
Ft1 = Ft2 = 4975 N
Fr1 = Fr2 = 1440 N
Fn1 = Fn2 = 5179 N
3.2.4. Calculul de rezistență al angrenaj ului[3]
1. Verificarea la contact a flancurilor
unde : = tensiunea de contact la oboseală a flancurilor dinților
Zh = 2,51
ZE = (188,9)1/2 N/mm2
Z = 0,92
Z=( cos)1/2 = 1
FtN = forța tangențială nominală de contact la cercul de rostogolire = 4975 N
KA = 1,5; KV = 1,2; = 1,4;
i = 2,06;
bw = bz = 30 mm ;
dw1 = d1 = 60 mm ;
= 1382,28 N/mm2
= tensiunea limită efectivă la oboseala de contact a flancurilor
= 1450 N/mm2
= vâscozitatea cinematică a uleiului = 165 mm2/s
Vt = viteza tangențială = 10 m/s
ZV = 1
;
ZR = 1,04
ZX = 1
N/mm2
Deci condiția este îndeplinită:
2. Verificarea la încovoiere a angrenajului
= tensiunea nominală pentru calculul solicitării de încovoiere = 4975 N
KA = 1,5; KV = 1,2; ;
YFa1 = 3,05; YFa2 = 2,76;
YSa1 = 1,57; YSa2 = 1,62;
Bcalcul1 = b1 = 34 mm
Bcalcul2 = b1 + 2mn = 34 + 8 = 42 mm
Se alege bcalcul2 = 40 mm și mn = 4 mm
N/mm2; N/mm2
=tensiunea limită la oboseală prin încovoiere
=tensiunea limită la oboseală la piciorul dintelui = 650 N/mm2
; ; YR = 0,98
YX = 1,05 – 0,01mn = 1,01
N/mm2; N/mm2
SF1 = 1,51; SF2 = 1,93
Condița este îndeplinită: SF1(2) < SFP1(2)
Calculul angrenajului melcat necesar acționării transportorului
Dimensionarea angrenajului[3]
Date inițiale:s-au folosit notațiile din îndrumarul de proiectare transmisii mecanice
– indicele rotii conducătoare
– indicele rotii conduse
9
Puterea transmisă : 7 CP
Turația : n1 = 100 rot/min
Raport de transmitere : i = 20
Date adoptate :
Melcul de referință conform STAS 6845 – 82
-unghiul profilului:
-coeficientul înălțimii capului spirei melcului:
-coeficientul jocului radial: C* = 0,2
-coeficientul înălțimii spirei: h* = 2,2
-coeficientul grosimii de calcul a spirei: S0* = 1,5108
Materiale : Melc – 18 MnCr 10 STAS 791-80
Roată – 18 MnCr 10 STAS 791-80
Numărul de dinți ai melcului : Z1 = 2
Numărul de dinți ai roții melcate : Z2 = iZ1 = 2 20 = 40
Se adoptă : Z2 = 41 dinți
Distanța maximă dintre axe:
MtZH = momentul de torsiune la oboseală de contact
(kgf cm) = 491313 (N mm)
Ka = factorul de utilizare =1,5
Kv = factorul dinamic = 1,25
Khb = factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii = 1
ZH = factorul zonei de contact
ZE = factorul de material = 155,00 (N/mm )
qpr = coeficientul diametral al melcului = 10
tensiunea efectivă de contact a flancurilor = 225 (N/mm2)
aw = aSTAS = 160 mm STAS 6055 – 82
Modulul minim necesar:
Mt2F = 1,5
Kv= 1,25
KFb = factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii pentru calculul la piciorul dintelui = 0,75
K = factorul repartiției frontale a sarcinii = 0,75
YFa2 = factorul de formă a dintelui pentru cazul forței aplicate la vârf [72]= 1,42,3 = 3,22
qpr = 10 ; aw = 160 (mm)
= tensiunea efectivă la piciorul dintelui = 72 (N/mm )
Vom obține :
(mm)
(mm)
(mm)
(mm)
mSTAS = 6,3 (mm) STAS 822-82
(mm)
deci: aSTAS = 160 (mm) STAS 6055-82
Deplasarea de profil a roții melcate:
Este îndeplinită condiția: -0,5 X2 0,5
Calculul geometric al angrenajului [3]
Date inițiale
Tipul melcului: ZK 1
Melcul de referință conform STAS 6845 – 82
a =20°; ha* =1,0; c* =0,2; h* 2,2; S0*= 1,5708
Distanța dintre axe : aw = 160 (mm)
Modulul: m = 6,3 (mm)
Raportul de transmitere : i = 20
Numărul de începuturi ale melcului: Z1 = 2 Numărul de dinți ai roții: Z2 = 41
Coeficientul diametral al melcului: q = 10
Sensul elicei melcului: dreapta
Parametri de bază ai angrenajului:
-diametrele de divizare : d1 = mq= 63 (mm); d2 = mZ2 = 258,3 (mm)
-unghiul de pantă a melcului : tg
-înălțimea capului spirei melcului: ha1 = mh*a = 6,3 (mm)
-înălțimea spirei melcului : h1 = mh* = 13,88 (mm)
-diametrul de cap al melcului : dal=d1 + 2hal = 6,3 + 63 = 69,3 (mm)
-diametrul de cap al roții: (mm)
-diametrul maxim al roții: (mm)
-raza de rotunjire a suprafeței exterioare a roții: (mm)
-lungimea melcului: (mm)
(mm)
-lățimea coroanei dințate a roții melcate: (mm)
Dimensiunile nominale de contact:
-raza cilindrului director:
(mm)
-unghiul profilului:
-pasul spirei melcului: (mm)
-pasul axial al melcului: (mm)
-coarda de divizare: (mm)
-înălțimea la coarda de divizare:
(mm)
-diametrul rolei de contact: D = 1,67 m = 10,521 (mm)
-lungimea peste role:
=6,3
Forțele din angrenajul melcat [3]
Fig. 3.6 Forțele din angrenajul melcat [3]
se neglijează și se obține:
(N)
(N)
(N)
(N)
Calculul la rezistență al angrenajului [3]
-Verificarea la solicitare de contact a flancurilor
;
(N/mm2)1/2
FtHL= forța tangențială nominală de contact la cercul de rostogolire = 3804 (N)
KA=1,5; KV=1,25; ;
dw1 = d1 = 63 (mm); dW2 = d2 = 258,3 (mm)
(N/mm2)
= tensiunea limită de bază la oboseală de contact = 225 (N/mm2)
ZN = 1
(N/mm2)
Deci, – condiția este îndeplinită.
-Verificarea la încovoiere a angrenajului
= tensiunea de încovoiere la oboseală la piciorul dintelui
FtF2 = forța tangențială nominală la cercul de rostogolire = 3804 (N)
KA = 1,5 ; Kv = 1,25 ; = 0,78; KFa=0,75
YFa2= 1,4 2,3 = 3,22
b2 = 51,97 (mm)
mn = 6,3 (mm)
Obținem : F2 = 12,74 (N/mm2)
= tensiunea limită efectivă la piciorul dintelui = 72 (N/mm )
YN = 1
= 72 (N/mm2)
Deci: – condiția este îndeplinită.
Verificarea tronsonului de cardan din vecinătatea cuplajului de siguranță [3].
Momentul de torsiune este dat de relația :
unde : P = puterea transmisă = 45 CP
n = turatia arborelui = 1000 rot/min
(kg f cm) = 315844 (N/mm)
dar
Wp = modulul de rezistență polar : (mm3)
= efortul unitar adimisibil la răsucire: (58,8-88,2) (N/mm2)
Efortul unitar efectiv al arborelui:
(N/mm2)
– condiție îndeplinită
Până la reductorul conic arborele va avea turatia de 1000 rot/min . Deci,momentul de torsiune va avea valoarea Mt = 315844 (N mm) = 315,844 (N m)
Se alege un cuplu cardanic tip :
putere : 45 CP
Mtn = 430 (Nm)
Rezultă cuplu cardanic tip : 2500 – 0000.1
3.5. Calculul angrenajului conic necesar acționării dispozitivului de împrăștiere [3]
Date inițiale:
S-au folosit notațiile din îndrumarul de reductoare :
– indicele rotii conducătoare
2 – indicele roții conduse
Puterea : P1 = 45 CP
Turația : n1 = 1000 rot/min
n2= 548 rot/min
Raportul de transmitere:
Date adoptate:
Tipul angrenajului : angrenaj conic cu dinți drepți Roată plană de referință conform STAS 6844 – 80 :
unghiul profilului de referință : = 20°
coeficientul înălțimii capului de referință : ha* = 1
– coeficientul jocului radial de referință : c*=0,2
Materiale : – pinion 18MnCr 10 – STAS 791-80
– roată 18MnCr 10 – STAS 791-80
Diametrul minim necesar al pinionului:
unde: Mt1H = moment de torsiune pentru calculul la oboseală de contact
Mt1H=76120 (kgf cm)
Mt1H = 315850 (N mm)
Ka = factor de utilizare = 1,25
KHv= factorul dinamic = 0,96 + 0,0032n13 = 1,28
= factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii
KHa= factorul repartiției frontale a sarcinii = 1
i = 1,82
= semiunghiul arcului dintelui = 0,4
= tensiunea limită efectivă la oboseala de contact a flancurilor dinților
(N/mm2)
SHP = factor admisibil de siguranță pentru solicitarea de contact =1,15
ZH = factorul zonei de contact =1,15
ZE = factor de material = 189,8 (N/mm2)1/2
Z = factorul gradului de acoperire = 0,95
= factorul înclinării dintelui
ZN = factorul durabilității flancurilor = 1
ZL = factorul materialelor de ungere = 1
ZR = factorul rugozității flancurilor = 0,9
ZV = factorul vitezei periferice = 1
Zw = factorul raportului durității flancurilor
ZX = factorul de dimensionare pentru flanc = 1
Înlocuind în formulă vom obține :dm1min =102,95 (mm)
Modulul minim necesar:
Mt1F = moment de torsiune de bază adoptat pentru calculul de încovoiere
(Nm)
KA= 1,25; KFU = 1,28; =1,2 = ;
KFa Ye= 1
YFa = factorul de formă a dintelui pentru cazul forței aplicate la vârf = 2,5
YSa = factorul concentratorului de tensiune = 2
= factorul înclinării dintelui = 1
factorul gradului de acoperire = 1
dm1 = 102,95 (mm)
0lim = tensiunea limită la oboseală la piciorul dintelui = 342,5 (N/mm )
SFP = factor de siguranță la solicitarea piciorului dintelui = 1,25
Yn = factorul durabilității la încovoiere la oboseală = 1
= factorul de reazem =1,1
YR = factorul rugozității racordării dintelui = 1
Yx = factorul de dimensionare = 0,994
Înlocuind în formulă vom obține :
mnmin = 4,77 (mm) mnminSTAS = mnm = 5 (mm) STAS 822 – 82
(mm)
(mm)
Numărul de dinți: Z1 și Z2
(mm)
Z2max = iZimax = 37,56 dinți
Se adoptă: Z1 = 17 dinți
Z2 = iZ1 = 30, 99 ; deci Z2 = 31 dinți
Calculul geometric al angrenajului conic[3]
Date inițiale
Numărul de dinți: Z1 = 17; Z2 = 31
Modulul exterior : me = 6 mm
Profilul de referință : STAS 6844 – 80
Calculul parametrilor roții plane
-numărul de dinți al roții plane :
-lungimea exterioară a generatoarei de divizare :
(mm)
-lățimea danturii:
deci : b=36 (mm)
-lungimea mediană a generatoarei de divizare:
Rm=Re- 0,5b = 106,06 – 0,5 36 = 88,06 (mm)
-lungimea interioară a generatoarei de divizare :
Ri=Re-b = l06,06 -36 = 70,06 (mm)
-modulul median :
(mm)
-diametrul de divizare :
deci: dm1 = 84,66 (mm); dm2 = 154,38 (mm)
-raportul numerelor de dinți :
-unghiul conului de divizare :
deci:
-coeficientul unghiului de divizare :
Xr2 = – Xr1 = – 0,34
-coeficientul deplasării tangențiale de profil;
Xt2 = -Xt1 = 0
Calculul parametrilor roților dințate
-înălțimea exterioară a capului dintelui:
(mm)
(mm)
-înălțimea exterioară a piciorului dintelui :
(mm)
(mm)
-înălțimea exterioară a dintelui:
he = hae1 + hae2 =hae2 + hfe2 = 8,04 + 5,16 = 3,96 + 9,24 = 13,20 (mm)
-arcul de divizare exterior :
Se1 =(0,5 +2Xr1tga + xt1)me =10,9077 (mm)
Se2 = me – Sel = 6 – 10,9077 = 7,9417 (mm)
-unghiul piciorului dintelui:
deci: 2,7854o
-unghiul conului de picior:
-unghiul conului de cap :
-diametrul de divizare exterior :
de1(2) = meZ1(2)
de1 = 102 (mm)
de2 = 186 (mm)
-înălțimea exterioară a conului de cap
(mm)
(mm)
-înălțimea interioară a conului de cap:
(mm)
(mm)
Roți dințate cilindrice analoage cu următoarele caracteristici:
-numărul de dinți:
-diametrul de divizare :
dev1(2) = Zv1(2) me
dev1 = 120,18 (mm)
dev2 = 351,61 (mm)
-unghiul de presiune pe cercul de cap :
-diametrul de bază :
(mm)
(mm)
-distanța dintre axe :
aev = 0,5(devl + dev2 ) = 0,5(120,18 + 551,61) = 235,89
3.5.2. Calculul forțelor din angrenaj [3]
Fig. 3.7 Forțele din angrenaj[3]
Se consideră că :; ;
Deci, efectuând calculele vom obține : Ft1 = 7462(N)
Fr1 = 2305 (N)
Fa1 = 1437 (N)
Fnl = 7941 (N)
(kgf cm) = 451777 (N mm)
(N)
(N)
(N)
(N)
3.5.3 Calculul la rezistență a angrenajului [3]
Verificarea la solicitare de contact a flancurilor dinților
Făcând înlocuirile corespunzătoare vom obține :
H1 = 630,05 (N/mm2)
H2 = 611,06 (N/mm2)
= tensiunea limită de contact la oboseală a
flancurilor dinților
Calculând, vom obține:
(N/mm2)
(N/mm2)
;
Deci: ; – condiția este îndeplinită
Verificarea la încovoiere la oboseală a angrenajului
= tensiunea la încovoiere la oboseală la piciorul dintelui
FtF = forța tangențială nominală pentru calculul solicitării de încovoiere
FtF1 = 7469 (N); FtF2 = 7019 (N)
Obținem : = 251,32 (N/mm2)
= 236,40 (N/mm2)
= tensiunea limită la oboseală prin încovoiere
= tensiunea limită la piciorul dintelui = 500 (N/mm2)
= 1,06; Yr = 0,95; Yx = 1,03 – 0,006 mn = 1,03 + 0,006 6 = 1,066
(N/mm2)
SF1 > SFP1; SF2 > SFP2; – condiție îndeplinită
Calculul transmisiei cu lant necesară acționării tobei inferioare a dispozitivului de împrăștiere
Acest calcul a fost efectuat conform STAS 4079 / 2-75, metodologie expusă în “A.V. Krasnicenko – manualul constructorului de mașini agricole”
Dimensionarea lanțului[4]
Date inițiale
Puterea : P = P1- r2 = 45 0,98 0,9982 = 43,74(CP) = 32,170(KW)
Turația rotii conducătoare : 674 rot/min
Turația rotii conduse : 634 rot/min
Raportul de transmitere:
Distantele dintre axele roților : A0 = 680 mm
Calculul la alegere:
-numărul de dinți ai rotii conducătoare : Z1 = 27
-puterea:
(kw)
Se alege un lanț 16A dublu STAS 5174-66 cu următoarele caracteristici :
-pasul: p = 25,40 (mm)
-sarcina minimă la rupere: SM = 114000 (N)
-greutatea pe metrul liniar de lungime : G = 5,1 kg/m
Numărul de dinți ai rotii conduse : Z2 = 26 dinți
3.6.2. Calculul elementelor geometrice ale roților lanțului[4]
-diametre de divizare:
Calculând vom obține : Dd1 = 218,79 (mm); Dd2 = 210,72 (mm)
-lungimea lanțului exprimată în numărul de pași:
Înlocuind în formulă vom obține : Lp = 80,04 zale:
Se adoptă 82 zale; Lp = 82
– distanța dintre axe exprimată în număr de zale :
Deci: AP = 27,74 zale
-distanța dintre axe calculată:
Ac = Ap P = 27,74 25,4 = 704,569 (mm)
-săgeata de montaj :
= distanța tangențială
(mm)
Deci: = 88,07 (mm)
-unghiurile de înfășurare ale lanțului pe roțile de lanț:
-viteza periferică a roții de lanț:
(m/s)
3.6.3. Calculul forțelor[4]
-momentul de torsiune la arborele conducător
(N mm)
– forța tangențială
(N)
-forța datorată efectului centrifugal
(N)
-forța rezultantă în ramura conducătoare
(N)
-forța de apăsare în arbori și lagăre
(N)
3.6.4. Calculul la rezistență al transmisiei[4]
-verificarea la rupere
= coeficienți de siguranță la rupere (static, dinamic)
Deci: – condițiile sunt îndeplinite
-verificarea forțelor de întindere admisibile la solicitarea rolelor
unde: = forța de întindere recomandată = 1000 daN
rezultă: (N)
(N)
Deci: – condiția este îndeplinită
-verificarea la uzură
w = 4,32
unde: j = numărul de rănduri de zale ale lanțului
= aria articulației lanțului = 179
Obținem: (N/)
Deci: – condiția este îndeplinită
Concluzii: lanțul este bine dimensionat și ales corespunzător.
3.7. Calculul osiei autodirectoare[1]
Fig.3.8 Osie autodirectoare[1]
(N)
(N)
= forța de frecare
= forța de derapare
Deoarece încărcarea osiei se face prin intermediul arcurilor, se consideră că secțiunea periclitată este în planul a – a; a’ – a’
Reacțiunile din B și A dau un moment încovoietor în secțiunile a – a; a’ – a’ situat în plan vertical:
= coeficient dinamic = 1,5 – 1,7
Se consideră = 1,5 pentru că viteza mașinii este maxim de 30 km/h
(N mm)
Forța de frecare dă un moment de răsucire în jurul axei I – I care are valoarea:
unde = coeficient de aderență, considerat beton uscat = 0,7 – 0,8
(N)
(N mm)
Aceeași forță de frânare din plan orizontal dă un moment de încovoiere în secțiunea a-a; a’-a’
(N mm)
Toate aceste trei eforturi acționează simultan pe mașină. Eforturile unitare normale, ca urmare a solicitării de încovoiere în plan vertical și în plan orizontal, se determină:
și
= modul de rezistență la răsucire
Osia este confecționată din țeavă rotundă cu diametrul mare D = 121 mm și d = 101 mm.
vom obține: (N/)
(N/)
Fusul este executat din 40Cr10 STAS 731-80 cu rezistență la rupere de 80-95 kgf/, iar osia din oțel OLT 45 sau OLT 65 STAS 8183-80, cu profil de țeavă cu 121 x 10 STAS 404/2 – 80.
Deoarece aceste solicitări au determinat eforturi unitare normale decalate cu , efortul unitar normal rezultant va fi:
= 215,63 (N/)
În momentul frânării porțiunea de țeavă cuprinsă între planurile a și b, a’ și b’ este supusă la încovoiere și răsucire:
= modul de rezistență polar al țevii = 178983 ()
Deci: (N/)
Deoarece solicitările la încovoiere sunt preponderente, pentru determinarea efortului unitar, normal echivalent, se alege dimensionarea conform teoriei efortului unitar normal maxim:
= (N/)
Rezistența admisibilă la încovoiere pentru cazul oțelurilor de construcție se alege în funcție de rezistența la curgere , pentru a se evita plasarea deformațiilor în zona de curgere.
Pentru oțelurile laminate sau forjate, supuse la solicitări pulsatorii avem:
unde = rezistența admisibilă la tracțiune
c = coeficient de siguranță = 1,3 – 1,4
Se alege: c = 1,3 (N/)
= 286,46 (N/)
Deci: se alege o țeavă 121 x 12 STAS 404/2 – 80.
Calculul osiei autodirectoare
3.7.1. Calculul semiaxei[1]
Fig.3.9 Calculul semiaxei[1]
I. În cazul frânării asupra semiaxei în planul a – a acționează momentul încovoietor rezultant:
= (N/)
(N/)
II. În cazul derapării valoarea maximă a momentului este la roata din afara virajului.
= forța maximă la limita de aderență a roții = (N)
= momentul de încovoiere prin derapare
= raza dinamică a pneului 16-20’’ / 14RP = 525 (mm)
Rezultă: (N/mm)
(N/)
III. În cazul trecerii peste obstacole se consideră că reacțiunile în roți cresc de două ori, deci coeficientul dinamic va fi: .
= moment încovoietor la denivelări
(N/mm)
= efortul unitar la încovoiere în timpul depășirii obstacolelor
(N/)
Semiaxa se execută din 40 Cr 10 STAS 791-80
c = 1,4
(N/)
În toate cele trei cazuri de mai sus , deci semiaxa este bine dimensionată.
Se vor alege doi rulmenți conici de tipul:
30215 (75 x 130 – 27,25) STAS 3920 – 80
30212 (60 x 110 – 28) STAS 3920 – 80
3.7.2. Calculul de solicitare al rulmenților[1]
Fig.3.10 Repartizarea forțelor pe rulmenți[1]
În desen s-au notat:
= forța de apăsare a arcului pe osie = 30280 (N)
K’ = masa unei roți complet echipată = 250 kg
= solicitarea prin apăsare a rulmenților la osie fără greutatea osiei
(N)
Din figură: a = 58,25 + 22 = 80,25 (mm)
1 = 58,25 + 41,75 + 22 + 27 = 149 (mm)
Repartizarea forțelor pe rulmenții conici ai unei roți va fi:
= coeficient care ține seama de solicitările dinamice care apar datorită denivelărilor = 1,45
Vom obține: (N)
Valoarea forței axiale care solicită rulmenții conici este egală cu valoarea forței limită de aderență a pneului pe beton uscat.
unde: = coeficient de aderență anvelopă – beton = 0,7 – 0,8
Deci (N)
Solicitările rulmenților la deplasările în curbă vor fi:
unde: k = coeficient de stabilitate = 0,35
= 1800 (mm)
= 2000 (mm)
Se va obține: (N)
(N)
În realitate, reacțiunile în roată sunt mai mici, cu atât mai mult când deplasarea sea face pe miriște.
(N)
(N)
Aceste solicitări sunt pentru roata din exteriorul virajului, pentru roata din interiorul virajului ele vor avea valorile:
(N)
(N)
3.7.3. Calculul de încărcare echivalentă a rulmenților[1]
Încărcarea radială maximă pentru rulmentul 30215 este de 114283 (N), la roata din exteriorul virajului, iar la rulmentul 30212 este de 85643 (N), la roata din interiorul virajului.
Date cunoscute:
C = capacitatea de încărcare dinamică
= capacitatea de încărcare statică
= factorul radial al rulmentului
= factorul axial al rulmentului
P = sarcina dinamică echivalentă
= sarcina statică echivalentă
= factorul de siguranță statică = 1,5 – 2 pentru rulmenți rotitori, cu sarcini în timpul funcționării
= durabilitatea în ore de funcționare a rulmentului
unde: pentru remorci
v = viteza remorcii = 30 km/h
ore de funcționare
Pentru rulmentul 30215 avem:
(N)
(N)
Pentru rulmentul 30212 avem:
(N)
(N)
Caracteristicile rulmenților luate din STAS 3920 – 80:
Tabel 3.3 Caracteristici rulmenți[3]
Pentru rulmentul 30215:
30212:
Turația roții: (rot/min)
La viraj: (rot/min)
Durabilitatea rulmenților calculată pentru cele două turații:
pentru rulmentul 30215
Vom obține prin calcul valorile: ore de funcționare
ore de funcționare
pentru rulmentul 30212
ore de funcționare
ore de funcționare
Se observă că rulmenții sunt dimensionați la o limită riscantă, motiv pentru care se aleg rulmenții imediat superiori: 32215 (75 x 130 – 33,25)
32212 (60 x 110 – 29,75) STAS 3920 – 80
Caracteristicile noilor rulmenți:
Tabel 3.4 Caracteristici rulmenți[3]
Pentru rulmentul 32215:
32212:
Durabilitatea rulmenților pentru turațiile și :
32215 : ore de funcționare
32212 : ore de funcționare
Dacă se consideră o viteză de viraj de 7,5 km/h se obține:
(rot/min)
ore de funcționare
Dacă se consideră că mașina lucrează 8 ore pe zi, din calcul rezultă că mașina ar putea efectua viraje:
30 zile cu v = 30 km/h
60 zile cu v = 15 km/h
120 cu v = 7,5 km/h
Ținând cont că mașina este exploatată în condiții de drum de câmp sau în ferme pe beton, unde are valori mult mai mici, se poate spune că rulmenții sunt bine aleși.
REGLAREA MAȘINILOR PENTRU ADMINISTRAT ÎNGRĂȘĂMINTE ORGANICE SOLIDE
Reglajul orizontalității cadrului mașinii – la cele tractate și susținute pe roți se face prin cuplarea în poziție corespunzătoare la bara de tracțiune a tractorului, a triunghiului de tracțiune a mașinii.
Reglarea vitezei liniare a transportorului – se face prin modificarea poziției manetei de reglare a cursei mecanismului cu clichet, în scopul de a asigura debitul necesar sau prin schimbarea unor roți ale transmisiei mașinii.
Asigurarea normelor de îngrășământ stabilite la ha – se face prin variația vitezei de înaintare a mașinii și a vitezei de deplasare a transportorului mobil. Schimbarea vitezei liniare de deplasare a transportului trebuie să se facă ușor, fără jocuri, pentru a nu-l deteriora.
Reglajul făcut se verifică practic în teren, pentru a constata dacă se realizează norma de îngrășământ dorită.
Deoarece norma este stabilită de cerințele agrotehnice având o valoare bine determinată, lățimea de lucru a mașinii fiind de asemenea constantă (aproximativ constantă pentru fiecare fel de îngrășământ), rezultă că elementele ce se pot varia sunt viteza de lucru a mașinii și debitul aparatului de distribuție.
De aceea, din expresia debitului:
(kg/s)
se scoate valoarea , care trebuie respectată pentru același debit și aceeași normă a mașinii, exprimată cu relația :
(m/s)
în care:
Q = debitul de material, în kg/s
= viteza de lucru a mașinii, în m/s
N = norma de îngrășământ, în kg/ha
= lățimea de lucru a mașinii, în m
La mașinile la care aparatele de distribuție sunt antrenate de la roțile de transport ale mașinii, cantitățile de material ce se distribuie la unitatea de suprafață nu sunt influențate de viteza de deplasare a agregatului; la cele antrenate prin priza de putere a tractorului, cantitățile de material ce se distribuie la unitatea de suprafață se reglează în funcție de mărimea vitezei de deplasare a agregatului.
Aceste reglaje se verifică în lucru pe câteva parcursuri, înainte ca mașina să lucreze în exploatare. [7]
EXPLOATAREA AGREGATELOR DE ADMINISTRAT ÎNGRĂȘĂMINTE ORGANICE
Înainte de folosirea acestor mașini în exploatare se verifică starea lor tehnică și în special starea lanțurilor de întindere, astfel încât barele transversale ale acestora să se deplaseze perpendicular pe axa longitudinală a mașinii, iar lanțurile să calce corect pe dantura roților de antrenare. Se strâng toate îmbinările , se verifică existența apărătorilor la organele în mișcare ale transmisiei și se ung toate locurile prevăzute. Se reglează tensiunea resortului de la cuplajul de siguranță a transmisiei astfel încât, dacă se blochează organele de lucru, transmisia să se decupleze pentru protejarea acestor organe împotriva distrugerii.
Se reglează norma de îngrășământ în funcție de compoziția, umiditatea și gradul de fermentare al materialului ce se distribuie și se verifică la două sau trei treceri norma reglată, făcându-se corecturile necesare.
Platforma de gunoi este bine să fie amplasată cât mai la centru față de terenul pe care îngrășământul urmează să fie împrăștiat, cu acces ușor al agregatului de administrat îngrășăminte organice solide și al încărcătorului cu greifer, care trebuie să alimenteze mașina.
În gunoiul de grajd depozitat nu trebuie să existe corpuri tari cum ar fi: pietre, cărămizi, corpuri metalice care pot provoca deteriorarea mașinii.
Încărcarea mașinilor cu gunoi de grajd nu va depăși cu mai mult de 25-30 cm marginea superioară a obloanelor benei.
Deoarece majoritatea acestor mașini nu sunt prevăzute cu frâne, agregatul nu trebuie să se deplaseze cu o viteză mai mare de 2,5 m/s (10 km/h).
Metoda de deplasare a agregatului este similară cu cea a agregatelor de semănat.
Când se lucrează iarna, după terminarea lucrului, mașina se curăță bine, pentru a evita blocarea lanțurilor transportului prin îngheț.
Înainte de începerea lucrului mașinile noi sau reparate se reglează în gol și în sarcină. [7]
Bibliografie
Căproiu Șt.,ș.a. – Curs de teoria, calculul și construcția mașinilor agricole pentru lucrările solului, Institutul Politehnice „Traian Vuia”,Timișoara 1978
Căproiu Șt.,ș.a. – Mașini agricole de lucrat solul, semănat și întreținere a culturilor, E.D.P. București, 1982
Filipoiu I.,Tudor A. – Proiectarea transmisiilor mecanice, Ed. Bren, București, 2006
Krasnicenko A. V. – Manualul constructorului de mașini agricole, E.D.P, București 1981
Paraschiv G. – Mașini agricole I, Notite de curs, Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice, Universitatea Politehnica București, 2013
Roș Victor – Mașini agricole, Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1974
Scripnic V.,ș.a. – Mașini agricole, Ed. Ceres, București, 1979
Toma D.,ș.a. – Tractoare și mașini agricole, E.D.P., București, 1981
Prospecte ale firmelor constructoare de mașini agricole
Bibliografie
Căproiu Șt.,ș.a. – Curs de teoria, calculul și construcția mașinilor agricole pentru lucrările solului, Institutul Politehnice „Traian Vuia”,Timișoara 1978
Căproiu Șt.,ș.a. – Mașini agricole de lucrat solul, semănat și întreținere a culturilor, E.D.P. București, 1982
Filipoiu I.,Tudor A. – Proiectarea transmisiilor mecanice, Ed. Bren, București, 2006
Krasnicenko A. V. – Manualul constructorului de mașini agricole, E.D.P, București 1981
Paraschiv G. – Mașini agricole I, Notite de curs, Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice, Universitatea Politehnica București, 2013
Roș Victor – Mașini agricole, Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1974
Scripnic V.,ș.a. – Mașini agricole, Ed. Ceres, București, 1979
Toma D.,ș.a. – Tractoare și mașini agricole, E.D.P., București, 1981
Prospecte ale firmelor constructoare de mașini agricole
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Masina Tractata Pentru Administrarea Ingrasamintelor Organice (ID: 162719)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.