Mașina pentru ambalarea în folie elastică a produselor alimentare [306582]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

SPECIALIZAREA:INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE SI ECOLOGICE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Mașina pentru ambalarea în folie elastică a produselor alimentare

Coordonator stiintific:

Ș.l.dr.ing.. Mariana IONESCU

Student: [anonimizat], Vizat,

DECAN Director de departament

Prof. dr. ing. Gheorghe VOICU Prof. dr. ing. Sorin-Ștefan BIRIȘ

Tema proiectului de diplomă

I. Titlul temei: Mașina pentru ambalarea în folie elastică a produselor alimentare

II. Elemente inițiale pentru proiect:

1. Cerințe tehnice și de exploatare impuse instalației:

• Mașina va ambala produse alimentare (de patiserie) [anonimizat] a [anonimizat], culoarea și aroma acestora;

• Mașina este alimentată de la rețeaua electric: 220 V/50 Hz

• Mașina este prevăzută cu o bară de tăiere a foliei la dimensiunea produsului și cu o masă metalică încălzită pentru termosudarea foliei sub produsul preambalat;

• [anonimizat] a foliei;

• Lățimea maximă a foliei este 500 mm;

• Sistemul de sudare a foliei este de tipul cu rezistențe și va fi prevăzut cu releu de timp.

2. Cerințe ergonomice și de protecția muncii:

• Toate intervențiile și reglajele la mașină trebuie să se facă cât mai ușor cu putință;

• Vor fi respectate normele P.S.I., de protecția muncii și a mediului înconjurător în vigoare.

III. Memoriu de calcul:

1. Studiu documentar. Analiza solutiilor similar existente pe plan mondial și în țară.

1.1. Ambalarea ca noțiune. Materiale pentru ambalare

1.1.1 Generalități și terminologie

1.1.2. Materiale utilizate la ambalarea produselor alimentare

1.1.3. Tehnici și metode de ambalare

1.2. Proprietățile foliilor utilizate la ambalarea produselor solide

1.3. Stadiul actual referitor la ambalarea în folie extensibilă

1.4. [anonimizat]

2. [anonimizat] a soluțiilor propuse

2.1. Prezentarea soluției propuse pentru rezolvarea temei;

2.2. [anonimizat] a soluției propuse

3. [anonimizat]

3.1. [anonimizat]

3.2. Sigilarea ambalajelor din material plastic prin termosudare

4. Calculul parametrilor principali ai utilajului

4.1. Calculul barei de tâiere a folei mașinii de ambalat

4.2. Calculul sistemului de încălzire și lipire a foliei sub produs

4.3. Calculul sistemului cu tambure pentru susținerea rolei cu folie

4.4. Calculul sistemului de frânare și tensionare a rolei foliei

4.5. Verificarea șuruburilor de fixare a arborelui tamburului liber

4.6. Verificarea pieselor de așezare ale picioarelor mașinii de ambalat

5. Bilanțul energetic al mașinii (aparatului) de ambalat

6. Calculul de dimensionare și de rezistența al cadrului mașinii de ambalat

7. Noțiuni de reglare, întreținere și exploatare a mașinii.

8. Prezentarea soluțiilor de rezolvare a cerințelor ergonomice impuse și norme de protecția muncii și PSI

8.1. Norme generale de ergonomice și proiecția muncii

8.2. Norme caracteristice pentru mașina de ambalat PZK 500

IV. Material grafic:

1. Desenul de ansamblu general al mașinii

2. Desene de subansamblu pentru sistemele funcționale ale mașinii

2.2. Sistemul de lipire (sudare) a foliei sub produs

2.3. Sistemul de susținere și derulare a foliei (tambure)

2.4. Sistemul de tăiere a foliei la dimensiunea cerută

3. Desene de execuție pentru piese componente ale mașinii.

Data elaborării temei:

Termen de predare: 24.06.2016

Titular disciplină, Coordonator stiintific,

Ș.l.dr.ing.Mariana IONESCU Ș.l.dr.ing. Mariana IONESCU

Absolvent:

Varga Maria Catalina

Cap.1. OPERAȚIA DE AMBALARE A PRODUSELOR ȘI

MATERIALELE UTILIZATE PENTRU CONFECȚIONAREA ACESTORA

1.1. Generalități despre noțiunea de ambalare

În economia de piață din zilele noastre ambalarea este atotpătrunzătoare și esențială. Fără ambalare materialele ar fi într-o dezordine totală și ineficiente. În ciuda importanței lor semnificative dar și a rolului fundamental pe care ambalajele îl dețin ȋn activitatea economică, ele sunt considerate deseori un cost nedorit pentru agenții economici ȋn calitate de producători de bunuri economice și/sau servicii.

În plus ele sunt considerate de unii agenții economici ȋn calitate de consumatori un bun inutil, o pierdere serioasă de resurse financiare precum și o amenințare pentru mediul ȋnconjurător. Asemenea puncte de vedere apar deoarece funcțiile pe care ambalajul trebuie să le împlinească ori nu sunt cunoscute, ori nu sunt luate in consideratie de către producători..

Propunȃndu-mi clarificarea în acest cadru a unor concepte care definesc managementul materialelor de ambalare, în general, și materialelor complexe în special, am ȋncercat să: cercetez calitatea materialelor de ambalare asupra legaturii care există ȋntre un bun economic produs și ambalaj, pornind de la imperativul ofensivei calității in contextul aderării țarii noastre la Uniunea Europeană, urmând raportul dintre calitate și fiabilitate ale materialelor de ambalare.

Ambalarea este definită prin numeroase mijloace. Astfel,o sursă americană de referință definește ambalarea ca fiind o tehnică industrială și comercială pentru protecția, identificarea și facilitarea vânzarii și distribuirii produselor agricole, industriale și de consum.

Ambalajul reprezintă un sistem fizico-chimic complex, cu funcții multiple, care asigură menținerea/ ameliorarea calității produsului căruia îi este destinat.

Dacă privim ambalajul ca un produs finit oarecare, având o destinație precizată, în el se pot identifica cheltuieli cu materiile prime și cheltuieli de obținere

Alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai mulți factori dintre care am putea aminti:

caracteristicile produsului ce urmează a fi ambalat;

domeniul de utilizare a ambalajului;

mărimea factorilor care pot acționa asupra produsului pe timpul manipulării, tranportului și al depozitării;

tehnica de ambalare utilizată;

destinația produsului.

Sistemele de ambalat se realizează între diverse nivele de ambalare: ambalarea elementară, ambalarea secundară, ambalarea terțiară și ambalarea cuaternară.

Ambalarea elementară reprezintă ambalarea care se află în contact direct cu produsul. Aceasta furnizează protectia inițială a produsului și, de cele mai multe ori,oferă protecția cea mai mare a produsului.Un exemplu ȋn acest sens este dat de bidoanele din metal, sticlele din plastic, sacii din plastic și altele.

Ambalarea secundară conține un anumit număr de ambalări elementare. Acest nivel de ambalare este un susținător al distibuției fizice și poate fi folosit pe piața de desfacere cu amănuntul pentru expunerea ambalajelor elementare.

Ambalarea terțiară conține un anumit număr de ambalări secundare.

Ambalarea cuaternară este foarte des utilizată în comerțul internațional și în cel dintre statele americane cu scopul de a facilita manevra ambalajelor terțiare. Aceasta se realizează cu ajutorul conteinerelor de metal, verticale care pot susține mai multe palete.

De asemenea ele pot fi transferate de la vapoare sau către vapoare, trenuri, platforme cu ajutorul unor macarale gigantic. Desigur, este posibilă obținerea, temperaturii umiditații și a atmosferei gazoase controlate, iar acestea sunt necesare în situații particulare cum ar fi transportul alimentelor înghețate, sau a legumelor și fructelor proaspete.

Dezvoltarea continuă a tipurilor de ambalaje si a sistemelor de ambalare este strâns legată de evoluția modului de viață dar și de evoluția consumului. Bazată pe tehnologii de vârf, ambalarea este însoțită de costuri importante asociate fazei de post-consum, impact asupra mediului înconjurător și asupra agentului economic ȋn calitate de consumator.

Operația de ambalare este un procedeu prin care se asigură protecția temporară a produsului în timpul manipulării, transportului, depozitării, vânzării, contribuind la înlesnirea acestora, până la consumare sau până la expirarea termenului de garanție.

La fabricarea ambalajelor se folosește o gamă variată de materiale cu proprietăți diferite, ce corespund cerințelor impuse ambalajelor și care sunt potrivite uneia sau alteia dintre grupele de mărfuri ce necesită ambalare.Materialele pentru ambalaje se împart în trei grupe principale în funcție de tipul ambalajului care se fabrică din ele, astfel:

1.Materiale pentru ambalaje exterioare pentru transportul marfurilor;

2.Materiale de protecție, amplasate între produsul ambalat și ambalajul exterior (materiale de umplutură ) ;

3. Materiale pentru ambalaje de prezentare.

Din punct de vedere etimologic, ambalajul conține prefixul „en” și cuvântul „balla”, al cărui sens este „de a strânge în balot”. Ambalarea derivă din cuvântul latin „condere” cu sensul de a stabili, a stabiliza, prezentare stabilă.

Din punct de vedere comercial, ambalajul este „un container care permite asigurarea în cele mai bune condiții a manevrării, conservării, depozitării și transportului produselor”. Din același punct de vedere, ambalarea poate fi definită ca: „realizarea unui înveliș material, sau primul conținător al unui produs care constituie o unitate de vânzare en detail”

Din punct de vedere tehnic, ambalajul este definit ca un ansamblu de materiale,destinat protecției calității și integrității produselor și facilitării operațiilor de circulație tehnică a mărfurilor.

Din punct de vedere economic, ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit oarecare, obținut în urma unor eforturi materiale, financiare etc.Institutul Francez al Ambalajului și Ambalării propune următoarele definiții în „Petit glossaire de lemballage” :

Ambalajul este obiectul destinat să învelească sau să conțină temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării, transportului, depozitării sau prezentării, în vederea protejării acestora sau facilității acestor operații.

Ambalarea reprezintă operația de obținere a „primului înveliș aflat în contact direct cu produsul”.

Noțiunea engleză de „packaging” este mult mai largă, ea regrupează următoarele funcții: protecție, conservare, ușurință în utilizare, comunicare (prin grafică, etichetare), și facilitarea vânzării. Ea dă mai multă importanță rolului comercial al ambalajului.Astfel Institutul de Ambalare din Anglia furnizează trei direcții în definirea ambalării:

1) Sistem coordonat de pregătire a bunurilor pentru transport, distribuție, depozitare, vânzare cu amănuntul și consum;

2) Cale de asigurare a distribuției la consumatorul final, în condiții optime și cu costuri minime;
3. Funcție tehnico-economică care urmărește minimizarea costurilor la livrare.

Ambalarea este definită prin numeroase mijloace. O sursă Americană de referință definește ambalarea ca o tehnică industrială și comercială pentru protecția, identificarea și facilitatea vânzării și distribuirii produselor agricole, industriale și de consum.

Ambalajul, activitatea de creare și producere a ambalajelor trebuie analizată cu ajutorul legăturilor pe care le implică :

1. este legată de producție, deci concepția ambalajului nu poate fi depășită de cea a produsului;

2. este legată de mediul de stocare, de expediere și de mijlocul de transport;

3. este legată de activitatea de comercializare dar și de activitatea de publicitate.

Pe măsura dezvoltării comerțului, a diversificării formelor de comercializare s-a intensificat preocuparea producătorilor și comercianților de a extinde operațiile de preambalare.

Aceasta a fost posibilă datorită "exploziei" înregistrate de industria ambalajelor (în Statele Unite ale Americii industria ambalajelor este comparabilă, ca volum de activitate, cu cea a automobilelor).

Problema ambalajelor nu mai este exclusiv o problemă de cercetare, de producție, de dezvoltare a tehnicilor și procedeelor de fabricație. Ea devine din ce în ce mai mult o problemă complexă în care intră psihologia socială, dorințele consumatorului, relațiile cu publicul, publicitatea și design-ul. Datorită corelațiilor pe care le implică a apărut conceptul de ambalaj total.

Ambalajul trebuie să răspundă unor cerințe cum sunt: piața, natura consumatorilor, posibilități financiare, produsul, caracteristici mecanice, componente,utilizarea produsului: manipulare, sistemul de închidere și deschidere a ambalajului, condiții climatice de stocaj, transportul: modul de transport utilizat, rețeaua de distribuție, organizarea interioară a magazinelor, necesitatea de a marca produsul, numărul de unități dintr-un produs pe o unitate de vânzare, condiții de depozitare.

Un ambalaj trebuie sa ȋndeplinească concomitent următoarele cerințe:

să protejeze produsul;

să prezinte caracteristicile tehnice care să favorizeze operațiile de circulație tehnică;

să fie usor, comod și totodată prin modul ȋn care este conceput sa fie ușor de recunoscut;

să atragă atentia agentului economic ȋn calitate de cumpărător într-un mod spontan;

să sugereze o idée precisă despre produsul respectiv;

să prezinte calitățile și beneficiile produsului.

În același timp și consumatorii de produse alimentare au unele așteptări ȋn ceea ce privește ambalajul.Cerințele consumatorului față de ambalaje sunt prezentate ȋn cele ce urmeaza,astfel:

ambalajul trebuie să fie funcțional și atractiv;

acesta trebuie să permită o deschidere și, după caz, ȋnchidere ușoara fară utilizarea unor elemente auxiliare;

ambalajul trebuie să fie ușor de manevrat și să aibă stabilitate;

dimensiunile și forma ambalajului trebuie să permită păstrarea ȋn frigidere;

ambalajul trebuie să conțină ȋn mod obligatoriu informații privind ȋntrebuințarea, consumarea și păstrarea produsului;

ambalajul trebuie să poată fi indepărtat cu ușurință după utilizarea produsului etc.

Preambalarea este operatia de ambalare a unui produs individual, in absenta cumpărătorului, iar cantitatea de produs introdusă în ambalaj este prestabilită si nu poate fi shimbată decât prin deschiderea sau modificarea ambalajului.

Există instructiuni de metodologie legală referitoare la prembalarea unor produse in functie de masă sau volum. Produsele care indeplinesc conditiile prevăzute de lege vor fi insciptionate cu litera e, de inaltimea a cel putin , plasată în acelasi loc cu masa si volumul nominal. Este interzisă tipărirea pe ambalaj a erorilor tolerate.

Valorile cantitătilor nominale sunt impuse prin lege, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei pentru fiecare categorie de produse ȋn parte. Este interzisă, prin lege, producerea, importarea si comercializarea de ambalaje înșelătoare.

Preambalajul înselător este preambalatul care crează impresia ca are o cantitate mai mare decat cantitatea nominală. Se consideră preambalat înselător daca peste 30% din volumul ambalajului nu este ocupat cu produs sau în cazul în care în pachet există produs cu mai putin de 15% decât cantitătile prevăzute de legislația ȋn vigoare.

Toate preambalatele fabricate conform instructiunilor trebuie sa poarte urmatoarele inscriptii lizibile, care să nu poata fi sterse:

– cantitatea nominală;

– o marcă sau o inscriptie care să permită identificarea ambalatorului sau a importatorului de -preambalare;

– marca e, de cel putin 3mm, situată în acelasi câmp vizual cu cantitatea nominală.

Aplicarea acestei mărci garantează ca preambalatul îndeplineste cerintele prevăzute de instructiuni.,[1].

Verificarea preambalatelor se face prin esantionare în două etape, astfel:

Ȋn prima etapă de verificare a preambalatelor se realizează verificarea conținutului real al fiecărui preambalat din eșantion;

Ȋn etapa a doua de verificare a preambalatelor se face verificarea mediei continutului real al preambalatului din fiecare esantion.

Pentru fiecare din aceste verificări există două planuri de esantionare, după cum urmează:

1) Un plan pentru verificarea nedestructivă, care nu implică deschiderea ambalajului;

2) Al doilea plan pentru verificarea distructivă, care implică deschiderea ambalajului.

Din motive economice, verificarea distuctivă este limitată la minimum necesar. Un lot este constituit din preambalate cu aceeasi cantitate nominala, aceeasi marjă de productie, ambalat în acelasi loc.

Ambalarea produselor alimentare

Pentru a fi comercializate, produsele alimentare trebuie sa fie ambalate, fie ȋn cantitati mici (portionate), fie ȋn cantitati mari (vrac).

Ambalajul este un material specific, ca executie si ca natura,destinat produselor alimentare ȋn scopul asigurarii protectiei si utilizat pentru transportul, manipularea, depozitarea sau desfacerea acestora.Condițiile obligatorii privind ambalajele sunt prezentate mai jos,astfel:

să mentină calitătile și cantitătile produselor alimentare;

să fie din materiale reciclabile sau care să aibă asigurate conditii de valorificare sau eliminare ecologică;

să fie din materiale care nu cedează alimentelor substante straine, peste limitele admise;

să nu modifice caracterele organoleptice ale produselor;

să fie curate, dezinfectate și neinfestate cu insecte și rozatoare;

să un fie purtătoare de substante toxice pe suprafața lor (sa nu fi fost anterior folosite pentru ambalarea de substante pesticide, insecticide etc.).

Materialele de ambalare și ambalajele utilizate pentru produsele alimentare trebuie să fie avizate ȋn mod obligatoriu de către Ministerul Sănătătii.

Orice produs alimentar ambalat trebuie să fie etichetat.Etichetele se aplica pe suprafata ambalajului și trebuie să ȋndeplineasca concomitent următoarele condiții privitoare la informarea agentului economic ȋn calitate de cumpărător:

țara ȋn care a fost fabricat și ambalat produsul;

denumirea completă a produsului;

numele firmei producătoare;

norme de calitate specifice;

tóate ingredientele pe care le conține;

aditivii sau alte substante adăugate ȋn compoziția produsului;

termenul de valabilitate al produsului;

condițiile specifice de păstrare a acestuia,etc.

1.2.Functiile ambalajelor

Indiferent de gradul de dezvoltare economică a unei țări, mărfurile produse și comercializate sunt de neconceput fără ambalaj. În momentul de față, la nivel mondial aproximativ 99% din producția de mărfuri este ambalată. Considerat mult timp ca un simplu obiect utilitar, concepția despre ambalaj s-a modificat considerabil, el fiind cel care permite circulația produselor din momentul fabricației până la consumatorul final.

Importanța ambalajului, considerat parte integrantă a unui sistem, este evidențiată de principalele funcții pe care ambalajul trebuie să le îndeplinească. Acestea sunt: conservarea și protecția produselor, manipulare, transport, depozitare, informarea și promovarea produselor.

Funcția de conservare și protecție a produselor

Considerată funcție elementară a ambalajelor, aceasta constă în protejarea conținutului de efectele mediului extern, în cazul în care există o corelare perfectă între ambalaj-produs-metodă de conservare.

Astfel, putem vorbi despre următoarele tipuri de protecție pe care trebuie să le asigure ambalajul:

împotriva factorilor fizici (acțiuni mecanice, lumină, temperatură, presiune);

împotriva factorilor chimici și fizico-chimici (aer, apă, vapori, oxigen, dioxid de sulf (SO2), dioxid de carbon (CO2));

împotriva factorilor biologici (microorganisme, insecte);

Dintre factorii fizici, solicitările mecanice la care sunt supuse produsele ambalate au efecte variabile. Trepidațiile din timpul transportului influențează atât produsul, cât și ambalajul. Ele pot comprima, tasa produsul în interiorul ambalajului, formându-se astfel spațiu liber care compromite protecția oferită de ambalaj împotriva șocurilor ulterioare.

Lumina este un factor fizic care produce decolorări și degradări profunde ale mărfurilor. Numeroase produse sunt sensibile la lumină care are rolul de a iniția reacții fotochimice, responsabile de alterarea culorii, pierderea vitaminelor. Rolul ambalajului în acest caz este fie de a filtra lungimile de undă care produc deprecierea produselor, fie de a opri pătrunderea luminii în interiorul ambalajului (ambalajul opac).

În vederea conservării, numeroase produse necesită o stabilitate relativă la temperatură. Ambalajul trebuie să protejeze produsul de impactul cu temperaturi ridicate, deoarece mai mare de 400 C, poate provoca deformarea produselor, sau stimulează reacții chimice care duc la descompunerea produsului, modificarea gustului sau mirosului. În acest scop se utilizează ambalajele din materiale plastice, lemn sau protecții suplimentare cu rumeguș, fibre de bumbac, folii de aluminiu.

Protecția chimică trebuie să răspundă necesității unor produse de a nu veni în contact cu anumite substanțe chimice agresive: H2, NH3, SO2, CO2. În acest scop, ambalajul joacă un dublu rol:

rolul de barieră la transferul de gaze din exterior către interiorul ambalajului;

rolul de barieră la oxigen și vapori de apă pentru protecția produselor sensibile la oxigen (riscul dezvoltării mucegaiurilor sau bacteriilor aerobe; riscuri datorate oxidării produselor, riscul formării de soluții saturate cu produse zaharoase sau sărate);

rolul de barieră la transferul gazos din interior către exterior, pentru a evita:

pierderea aromelor specifice produsului;

deshidratarea produsului;

pierderea gazelor sau amestecul gazos care a fost introdus în interiorul ambalajului în scopul conservării produsului (CO2, N2, vapori de alcool).;

Prin protecția fizico-chimică se protejează mărfurile ambalate de acțiunea mediului extern (aer, umiditate, lumină). Calitatea protecției fizico-chimice depinde de materialele utilizate în confecționarea ambalajelor, fiecare material, având o anumită permeabilitate care depinde de caracteristicile structurii.

Protecția împotriva factorilor biologici are drept scop menținerea calității igienice și microbiologice a produselor alimentare. Astfel, rolul ambalajului este:

de a realiza o barieră fizică între microorganismele prezente în atmosferă și produsele ambalate, împiedicând astfel recontaminarea sau supracontaminarea acestora;

de a limita sau împiedica schimburile gazoase susceptibile de apariția și dezvoltarea germenilor patogeni;

de a asigura o etanșeitate perfectă la toți germenii microbieni și de a suporta condiții de sterilizare în cazul produselor care necesită acest tratament;

de a împiedica un contact direct între produsele sterile: pâine, zahăr, paste și persoanele care le manipulează;

de a evita riscurile de intoxicație alimentară produsă de flora microbiană patogenă conținută în produsele nesterilizate: carne, pește.

Protecția și rezistența termică a ambalajelor ține seama de faptul că numeroase produse necesită, în vederea conservării, o stabilitate relativă într-un anumit domeniu de temperatură. În acest sens, ambalajul contribuie la conservarea produselor congelate și trebuie să aibă o rezistență termică bună, ținând seama de următorii factori:

rezistența la șocuri termice;

rezistența la căldură, dacă produsul necesită sterilizare;

rezistența la temperaturi scăzute, atunci când condițiile de conservare a produsului necesită temperaturi scăzute sau dacă produsul este comercializat în țări unde temperatura exterioară atinge valori foarte scăzute (de exemplu, anumiți polimeri devin fragili la temperaturi joase, cum ar fi policlorura de vinil (PVC) la o temperatură de –100C.

Funcția de manipulare, depozitare și transport

Această funcție este legată de protecție deoarece pe parcursul operațiilor de manipulare-depozitare-transport, produsele ambalate sunt supuse unor solicitări mecanice, care le pot deteriora.

Funcția de manipulare

Ambalajul secundar facilitează manevrarea produsului prin forma sa, volumul, greutatea, prezența unor orificii în scopul prinderii sale cu mâna sau cu un utilaj. trebuie să asigure o securitate maximă pentru operatori, garantând în același timp o bună stabilitate a încărcăturii.

Funcția de depozitare

În timpul depozitării, ambalajul este acela care preia presiunea rezultată în urma operației de stivuire a produselor. De aceea, cerințele față de ambalaj țin seama de următorii factori:

ambalajul să fie ușor de aranjat în stivă;

să fie precizate condițiile în care poate fi depozitat și eventualele precauții în manipulare;

să reziste la variații de temperatură și umiditate atunci când depozitarea are loc în spații deschise.

Utilizarea rațională a spațiilor de depozitare, ca și cerințele consumatorilor necesită fie divizarea cantităților mari de produse în unități mici, fie gruparea cantităților mici în unități mari.

Toate aceste cerințe sunt posibile numai prin fabricarea unor ambalaje corespunzătoare, care să poată fi preluate de mecanisme speciale fără a suferi deteriorări sau să poarte pe suprafața lor semne avertizoare cu privire la indicațiile de stivuire.

Funcția de transport

Transportul este prezent în toate etapele vieții ambalajului.

Pentru cvasitotalitatea mărfurilor nu există transport fără ambalaj. Produsele sunt transportate pe căi rutiere, feroviare, pe calea aerului sau pe mare. Fiecare mod de transport are un impact mai mult sau mai puțin important asupra mediului, prin tipul de combustibil utilizat și necesitatea existenței unei infrastructuri.

Cerințele față de ambalajul de transport sunt axate pe:

necesitatea adaptării ambalajului la normele de transport;

optimizarea raportului volum/greutate:

produsul trebuie să fie conținut într-un volum standard pentru a beneficia de un tarif avantajos și condiții mai bune de transport;

greutatea mai mică a ambalajului corespunde unei taxe mai mici;

posibilitatea de adaptare a ambalajului la unitățile de încărcare utilizate uzual în transportul principal și secundar (palete, vagoane de cale ferată, camioane)

Funcția de promovare a mărfurilor

Ambalajul este o interfață, un mediu, între produs și utilizator. Rolul său nu se limitează numai la acela de a conține și proteja produsul, ci și de a facilita vânzarea acestuia prin declanșarea actului de cumpărare. Ambalajul prezintă produsul și contribuie substanțial la vânzarea acestuia. Adevărat „vânzător mut” al produsului, informează și „seduce” consumatorul.

Elementele definitorii ale funcției de promovare a produsului, cuprind:

identificarea și prezentarea produsului;

informarea cumpărătorilor;

crearea unei atitudini pozitive față de produs;

modificări în mentalitatea și obiceiurile cumpărătorului;

comunicarea cu clientul.

Elementele prin care un ambalaj poate atrage atenția cumpărătorului asupra unui produs, sunt: modul de realizare al ambalajului, eticheta, marca de fabrică sau de comerț, estetica ambalajului.

Informațiile pe care le conține ambalajul permit:

identificarea produsului, prezentarea caracteristicilor sale și a condițiilor de utilizare, cum ar fi: denumire, marcă, proveniență, mod de utilizare, compoziție, durata de conservare, toxicitate, impactul asupra mediului înconjurător.

Informațiile pot fi prezentate sub diferite forme: texte, etichete, pictograme și coduri de bare.

Tendința generală în privința formei vizează simplitatea pentru o percepție mai ușoară și cu valoare informațională maximă. Forma aleasă pentru ambalaj trebuie să țină seama de ambianța, locul și modul de utilizare al produselor, condițiile de păstrare, modul de recuperare al ambalajului.

Alt element important este culoarea. Prin caracteristicile sale, culoarea permite identificarea ușoară a produsului ambalat. Atracția exercitată de culoare depinde de psihicul cumpărătorului. S-a demonstrat practic, că, în momentul vizualizării produsului, cumpărătorul sesizează mai întâi culoarea, apoi desenul și marca.

Grafica este un alt element important în realizarea ambalajului. Pentru ambalaje se impune o grafică simplă, expresivă, iar ilustrația oferită trebuie să fie compatibilă cu produsul ambalat. O grafică modernă se caracterizează prin sobrietate, echilibru, elemente coloristice, alegere judicioasă a caracteristicilor, cât și punerea în valoare a unor elemente ca: denumirea produsului, modalități de utilizare, recomandări, marca de fabrică.

Adesea, singura verigă de legătură între producător și consumator, ambalajul trebuie să acționeze în sensul creării unei imagini favorabile a produsului.

Comunicarea cu consumatorul se realizează în următoarele direcții:

identificarea rapidă a produsului

ambalajul trebuie să conțină informații cu privire la: marcă, compoziție, condiții sau sugestii de utilizare, garantarea calității, data limită de vânzare pentru produsele perisabile.

De asemenea, ambalajul trebuie să permită situarea produsului într-o grupă de referință (produs de lux, produs alimentar, produs menajer)., [2 ]

1.3. Materiale utilizate la ambalarea produselor alimentare

Materialele de bază din care se obțin ambalajele sunt: materialele celulozice, sticla, materialele metalice, materialele plastice, lemnul, materialele textile, materialele complexe.

a) Ambalajele din materiale celulozice

Pentru fabricarea ambalajelor se utilizează diferite tipuri de hârtii și cartoane.Acestea se pot asocia între ele sau cu alte materiale, în scopul realizării ambalajelor complexe.Se disting trei categorii de materiale de bază destinate fabricării ambalajelor din hârtie-carton: hârtia pentru ambalaj, cartonul plat, cartonul ondulat.

Hârtia utilizată la ambalare este obținută din lemn de esență moale, neînălbit și se clasifică dupa gramaj, compozitie, destinatie.

Pentru ambalarea mărfurilor se folosesc urmatoarele tipuri de hârtie: Kraft, sulfit, impermeabila, sticloasa, pergament, tesuta.

Tabel 1.1. Tipuri de hârtie pentru ambalaj, [2 ]

Principalele tipuri de cartoane utilizate sunt:

a. Cartonul duplex este format din două straturi diferite de material fibros, unite in stare umedă prin presare. Cartonul duplex se fabrică în două tipuri:

Cartonul duplex de tipul E pentru ambalaje care se imprimă prin procedeul offset [tiparul offset este procedeul de imprimare prin care imaginea de pe matrita de tipar (placa offset) se transferă pe suport (hârtie) prin intermediul unui cilindru de cauciuc special. La această operatie executată pe masini speciale, matrita de tipar nu vine în contact direct cu suportul de imprimare (offset)] . De aceea stratul superior (fata 1) este fabricat din pastă chimică inălbită a carei culoare albă si netezire permit imprimarea offset.

Cartonul duplex de tipul O (obisnuit) pentru alte ambalaje, confectii si lucrări poligrafice

b. Cartonul triplex, este format din minim trei straturi diferite de material fibros, unite in stare umedă prin presare. Cartonul triplex are o rezistentă mare la plesnire, utilizat in special pentru ambalaje de transport si grupare si mai putin pentru ambalaje de desfacere – prezentare.

c. Cartonul ondulat este format din unul pana la patru straturi netede si unul sau trei straturi ondulate din hartie inferioară sau superioară de ambalaj, unite intre ele printr-un adeziv. Se obtine astfel un obiect de tip sandwich usor si stabil. Elementul de bază este obtinut prin asocierea, prin lipirea, a unui strat plat cu un strat ondulat.

Acoperirea unui astfel de element sau a mai multor elemente suprapuse de obicei, marimea ondulelor folosite este diferită cu un strat plat determină obtinerea cartoanelor ondulate cu unul, două sau trei straturi de ondule. Cartonul ondulat are o rezistentă si o elasticitate bună.

Materialele celulozice prezintă urmatoarele avantaje în utilizare:

–      sunt materiale ecologice, reciclabile și netoxice; cartonul ondulat este unul dintre cele mai ecologice și solide materiale de ambalare, care nu este depășit din punctul de vedere al performantelor economice și ecologice de nici un alt material;

–        sunt flexibile, ușoare, igienice, apte pentru a veni în contact cu alimentele;

–        se caracterizează prin rigiditate și rezistentă bună;

–        sunt rezistente la grăsimi, gaze, hidrocarburi, acizi (hârtia tratată prin acoperire si laminare);

–        pot fi tipărite.

b)      Ambalajele din materiale plastice

Materialele plastice au determinat o adevarată revolutie în domeniul ambalajelor, prin posibilitățile noi oferite comparative cu materialele considerate tradiționale (materialele celulozice, metalice, sticla).

Principalele produse obținute din materiale plastice și destinate ambalării sunt foliile complexe.

Astfel, în practică se utilizează mai multe tipuri de folii, pe care le vom prezenta ȋn cele ce urmează:

–        filme flexibile, utilizate pentru acoperirea produselor;

–        foliile contractibile, care se strâng sub influența căldurii în una sau două direcții, în lungime și lățime;

–        foliile perforate sau neperforate, transparente;

–        foliile flexibile, din care se obțin saci, pungi;

–        foliile rigide, din care se confecționează pahare, tăvite sau platouri.

Filmele flexibile se obțin din: polietilena ( PE), polipropilena (PP), policlorura de vinil ( PVC), polietilena- tereftalat(PET), poliamida (PA). Se folosesc sub forma de straturi „bariera” sau lianți în materialele complexe de ambalare.

Polietilena (PE) se obține prin reacția de polimerizare a etilenei. Se poate obține mai multe sortimente după cum urmează: polietilenă de joasă densitate (low density polyethylene = LDPE) cu densitatea între 915-939 kg/m3 și polietilenă de înaltă densitate (high density polyethylene = HDPE) cu densitatea ≥ 940 kg/m3. În afara acestor două categorii se mai produce un sortiment de polietilenă de joasă densitate cu structură liniară (linear low density polyethylene = LLDPE).

Proprietatile PE sunt:

masă albă, dură, flexibilă si trasparentă;

este cel mai indicat material pentru confectionarea ambalajelor datorita structurii flexibile, rezistentei la soc si la umiditate;

este permeabila la gaze si lichide atunci cand se prezinat sub forma de folei;

este inerta dpvd chimic atunci cand temperatura nu este mai mare de 60C, temperatura peste care devine sensibila la unii acizi tari concentrati sau la actiunea unor agenti oxidanti.

Polipropilena (PP) este o substanță încoloră și inodoră, cu densitate de 900 kg/m3 mai mica decât a PE. În comparație cu alte termoplaste:

– are o rezietență mai bună la căldură, ambalajele din PP putând fi sterilizate la 115 – 120șC.

– permeabilitatea la vapori de apă este scăzută, iar pearmeabilitatea la gaze este medie.

– are rezistenta buna la grasimi si substante chimice

– Are rezistenta buna la frecare, stabilitate termica buna

– Prezinta luciusi claritate buna, fiind un material ideal pentru imprimare

Utilizari:

Datorita rezistenței bune la grăsimi și substanțe chimice se foloseste ca strat de lipire pentru pungile auticlavabile si pentru capace si fire de tesatura in vederea obtinerii sacilor destinati ambalarii legumelor si cerealelor.

Se foloseste sub forma de granule, pudra sau folie, fiind supusa procesului de extrudare sau injectare obtinandu-se tuburi deformabile, cutii, saci impletiți din fire de PP etc.

PE nu se foloseste ca atare, ci in prezenta unor plastifianti incorporati in masa polimerului care au rolul de protectie impotriva radiatiilor UV. Se mai adauga coloranti, agenti impotriva imbatraniri.

Policlorura de vinil PVC

-dupa PE este al doilea polimer utilizat

Se obtine prin polimerizarea monomeruluiclorura de vinil obtinandu-se polimeri cu mase moleculare intre 50 000 – 90 000.

Se prezintasub forma de granule, de plastitol sau de folii rigide si flexibile

In prezenta plastifiantilor se prelucreaza usor prin actiune caldurii si a presiunii, obtinandu-se folii si placi, care prin formare si matritare capata forma finala (tuburi, bare)

Utilizari:

folii de ambalaj plastifiate sau nu, placi, cutii subtiri ambutisate sau confectionate sub presiune

flacoane farmaceutice

damigene pentru industria chimica

tevi, tuburi flexibile sau rigide

paste, lacuri, vopseluri

filme subtiri pentru acoperirea tavilor in supermarketuri

in stare neplastifiata se formeaza folie rigida sub forma de cutii pentru ciocolata sau biscuiti si butelii. Aceste butelii din PE neplastifiata sunt mai rezistente si mai clare fiind utilizate pentru ambalarea uleiurilor sau a sucurilor de fructe.

Cel mai utilizat plastifiant este acidul ftalic in proportie de 50% din greutatea totala a materialului final.

Polistirenul PS se obtine prin polimerizarea stirenului in prezenta caldurii, luminii si a peroxizilor.

Tipuri de polimerizari:

polimerizare in masa se realizeaza la 80C o prepolimerizare, urmata de polimerizarea propriu-zisa intr-un turn din otel la 100 – 180C

polimerizare in emulsie prin acer emulsia de stiren si apa se agita in prezenta agentilor de emulsionare (oleat de amoniu) si a catalizatorilor (H2O2) conduce la formarea de polistiren cu masa moleculara ridicata

polimerizare in suspensie realizat in autoclave prin agitarea suspensiei in prezenta de peroxid si stabilizatori.

Proprietatile PS folosit ca material de ambalaj:

material amorf

este cel mai usor material plastic

se poate colora usor fiind prezent intr-o gama variata de sortimente

este opac, transparent sau colorat

se prelucreaza usor prin injectie sau matritare

prezinta o inertie chimica si rezistenta fata de produselor alimentare lichide si pastoase

are rezistenta la soc si la caldura

are buna proprietati fata de gaze si slabe fata de vaporii de apa

este netoxic, insolubil si inactiv fata de produsele alimentare

prezinta rezistenta limitata la caldura (70-80C) si o fragilitate mai redusa decat a sticlei

se prezintasub forma de granule care sunt supuse procesului de ambutisare si termoformare.

Tipuri de PS:

PS rezistent la soc folosit pentru ambalarea produselor alimentare in reci[iente formate sub vid

PS rezistent la caldura

PS orientat prezentat sub forma de folii cu o buna rezistenta si stabilitate

PS cristal este transparent, prezentat sub forma de folii ce se pot termoforma usor

PS expandat folosit pentru ambalajele de transport si pentru cele de desfacere. In ultimul timp au aparut si tavile pentru carne si produse din carne, cofrajele de oua si mabalajele pentru produse gata preparate.

Proprietățile principale ale filmelor flexibile folosite la ambalare sunt: impermeabilitatea sau permeabilitatea în conservarea conținutului; stabilitate dimensională- se folosesc PET si PP; transparență pentru produse care necesită vizualizarea;sudabilitate si posibilitate de lipire.

c) Ambalajele din materiale metalice

Ambalarea produselor alimentare perisabile se face, de cele mai multe ori, cu ajutorul cutiilor metalice, realizate din aluminiu și materiale combinate ( materiale plastice, carton, și metal).

Criteriile de alegere a materialului metalic sunt: natura produsului de ambalat (valoarea pH-ului, durata de valabilitate în luni la temperaturi specifice de păstrat); raportul greutate/volum al produsului; capacitatea, dimensiunile și sistemul de închidere a cutii; natura lacului utilizat pentru suprafața interioară și dacă acesta este compatibil cu produsul alimentar; posibilitățile de imprimare și de efectuare a unor tratamente speciale.

Recipientele metalice, sunt obținute din tablă de otel, acoperită pe ambele părți cu un strat subțire și continuu de staniu. Se mai pot obține și din aluminiu sau din tablă de oțel acoperită cu un strat de crom.

Cerințele de calitate ale ambalajului metalic sunt: menținerea calității produselor ambalate; prevenirea contaminării microbiologice și chimice a produselor( în cazul celor alimentare); modalitățile de deschidere să nu prezinte riscuri și să fie accesibile cu mijloace adecvate; economicitate și siguranță în distribuție; să fie reciclabil și degradabil; prevenirea reacțiilor chimice între metal și produsul ambalat care ar putea declanșa coroziunea recipientului sau formarea de hidrogen în interiorul lui.

Materialele celulozice

Ambalajele din materiale celulozice dețin ponderea principală în totalul ambalajelor. În funcție de perioadele de timp dar și de țările ȋn care este utilizat, ambalajele din material celulozice înregistrează unele fluctuații.

Materialele care pot în viitor să ia locul ocupat de materialele celulozice sunt materialele plastice. Dintre materialele celulozice utilizate pentru confecționarea diferitelor tipuri de ambalaje amintim: hârtia, cartonul si mucavaua, [3].

Materialele auxiliare pentru producerea ambalajelor

Materialele auxiliare pentru producerea ambalajelor se găsesc ȋntr-un număr foarte mare în totalul ambalajelor.Dintre aceste materiale auxiliare mentionam doar o parte reprezentativă formată din coloranți, pigmenți, cerneluri și adezivi.

Acestea influențeazã ȋn mod direct calitatea ambalajelor, atribuindu-le calitãți estetice dar și calitãți funcționale. Un material auxiliar utilizat de această dată pentru consolidarea, adică creșterea rezistenței ambalajelor sunt benzile de balotare și adezivii.

O altă grupă pentru producerea ambalajelor o constituie materialele pentru amortizare și protecție împotriva șocurilor. Aceste materiale protejează împotriva șocurilor, a frecărilor și în unele cazuri chiar pentru rigidizarea ambalajelor. Dintre materialele noi de amortizare menționăm: cartonul ondulat, lâna minerală, materialele expandate, materialele cu bule de aer,si altele.

În plan simbolic, ambalarea este asociată ideii de cadru; tradițiile din țări precum China sau Japonia furnizează, în acest sens, o remarcabilă ilustrare: obiectul protejat în elemente de închidere de orice natură nu este decât un gest sau un gând.

Materialele metalice participă la alcătuirea ambalajelor complexe, format din carton/folii de aluminiu /materiale plastice, folosite la ambalarea produselor granulate sau sub formă de pulberi (lapte praf, cacao, cafea instant, sucuri, concentrate etc.) aceste ambalaje au dezavanatajul că: nu prezintă rezistență la umiditate și nu pot fi încălzite.

d) Ambajele din sticlă

Sticla este un material care deține o pondere semnificativă în domeniul ambalajelor, fiind utilizată cu precădere la ambalarea produselor lichide sau vâscoase.Datorită structurii sale amorfe, sticla este extreme de fragilă și se sparge în urma aplicării unei forțe exterioare.

Proprietățile optice ale acestor ambalaje se referă la gradul de penetrare a luminii și efectul transmisiei acesteia în funcție de lungimea de undă. Transmisia luminii poate fi controlată prin adaugarea aditivilor de colorare în compoziția sticlei.

Sticla este utilizată pe scara largă în domeniul alimentar, dar și în industria farmaceutică, la ambalarea produselor chimice etc.

Avantajele utilizării sticlei ca material de ambalare sunt următoarele:

impermeabilitate la gaze, vapori, lichide;

sticla este inertă din punct de vedere chimic față de lichide și produse alimentare și nu pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat;

este un material igienic, ușor de spălat și care suportă sterilizarea;

este inodor, nu transmite și nu modifică gustul alimentelor(garantează menținerea proprietăților organoleptice și aromei alimentare);

este transparentă, ceea ce permite controlul vizual al produsului de către client;

poate fi colorată, asigurând astfel o protecție suplimentară a produsului împotriva radiațiilor ultraviolete;

este un material rigid, care poate fi realizat în diverse forme;

are o bună rezistență la presiuni interne ridicate, fiind utilizată la ambalarea unor băuturi ca șampania, etc.;

are o rezistență mecanică suficient de mare pentru a suporta șocuri externe;

este un material economic, produs ȋn cantități mari și care nu încetează să fie perfecționat;

este un material reciclabil.

Utilizarea sticlei ca material de ambalare prezintă și dezavantaje legate de: rezistență slabă la șoc; masa ridicată, ceea ce o face dificil de manevrat și ridică cheltuielile de transport; depozitare dificilă;nu rezistă la schimbări bruste de temperatură., [2].

1.4. Tehnici și metode de ambalare

Există numeroase tehnici și metode de ambalare și acestea se realizează ținând cont de anumite cerințe de calitate: masă, volum propriu reduse; fară toxicitate;  fară miros, gust; rezistentă mecanică ridicată; impermeabilitate fată de gaze, praf, grăsimi, compatibilitate fată de produsul ambalat.

Ambalajele sunt specifice fiecărui produs, consumatorul fiind avertizat în ceea ce privește modul de utilizare, manevrare si transport al ambalajului, prin simboluri grafice specifice și prin simboluri ce se referă la protecția mediului înconjurător.

Agentul economic ȋn calitate de consumator este în acest fel, în masură să stie că se află în prezenta unor produse toxice, radioactive sau corozive, ca produsul este fragil, că acesta nu trebuie amplasat lângă surse de caldură sau expus radiatiilor ultraviolete deoarece există pericol de degradare.

Alegerea unui anumit tip de ambalare depinde de caracteristicile produselor ce urmează a fi ambalate, de funcțiile ambalajului, de proprietătile materialului din care se face ambalajul.

Metodele de ambalare se bazează pe două principii:

a) dozarea volumetrică a cantității de produs care urmează sa fie cuprinsă în ambalaj;

b) dozarea gravimetrică a cantității de produs din ambalaj.

Există două procedee de ambalare: colectivă și porțională.

Amabalarea colectivă numită și fardelare constă în gruparea într-o singură unitate de vânzare a mai multor produse preambalate în hârtie kraft, celofan sudabil etc. obținându-se pachete paralelipipedice paletizate. Produsele care se pretează la o asemenea ambalare sunt: făina, zahăr, orez, etc.

Ambalarea porționată cuprinde o cantitate de produs care urmează să fie consumată o singură dată. Acest procedeu se aplică la produse perisabile (de exemplu la branzeturi fermentate, la unt,cascaval,etc) și la produse neperisabile(de exemplu la cafea, la zahăr, făină, mălai,etc).

Materialele de ambalare trebuie să păstreze gustul si aroma produsului și să asigure o protecție împotriva umidității aerului. Se folosesc în acest scop: foliile termosudabile din aluminiu sau hârtie metalizată.

Principalele metode de ambalare

În cadrul Uniunii Europene se utilizează pentru ambalaje, materiale celulozice (45%), sticlă (30%), materiale plastice (13%), materiale metalice (12%) . Pentru realizarea ambalajelor care să permită ambalarea în vid, în gaz inert etc se utilizează materialele complexe (pe bază de aluminiu, hârtie si carton si pe bază de materiale plastice) sau a celor de tip "barieră" dar acestea prezintă inconvenientul unei reciclări dificile

Metodele de ambalare a mărfurilor țin seama de caracteristicile actuale și tendințele de viitor în ceea ce privește producția și circulația mărfurilor.

1)Ambalarea tip aerosol

Ambalajul tip aerosol este un recipient rezistent la o presiune interioară dată, prevăzut cu o deschidere în care se montează o "valvă", care asigură etanseitatea și distribuirea produsului conținut, sub formă de spumă, pastă, pudră sau în stare lichidă. Această metodă de ambalare este utilizată, de exemplu, la produsele cosmetice, farmaceutice, alimentare.

Termenul de „aerosol” se referă la o dispersie de particule solide sau lichide foarte fine, succeptibile de a rămâne in suspensie timp indelungat in atmosfera.

Materialele din care sunt confectionate recipientele sunt: tabla cositorita, aluminiu, sticla si materiale plastice. Recipientele trebuie sa reziste la o presiune de aproximativ 30 kgf/cm.

Conditiile care trebuie sa le indeplineasca gazul propulsor sunt: sa fie compatibile cu produsul, sa nu corodeze materialele ambalajului, sa nu fie imflamabil, sa nu prezinte riscul unei explozii si sa nu irite mucoasele sau pielea. Gazul poate sa fie sub forma lichefiata sau comprimata.

Cele mai utilizate gaze comprimate sunt azotul si dioxidul de carbon. Azotul este inert fata de majoritatea substantelor farmaceutice si alimentare. Este incolor, inodor, netoxic,insolubil si neimflamabil. Dioxidul de carbon este netoxic, neimflamabil, protejeaza produsele contra oxidarii si este bacteriostatic.

Una din tendintele care se profileaza in domeniul ambalarii tip „aerosol”este sterilizarea accesoriilor de ambalare inainte de operatia de umplere pentru a se evita o posibilă recontaminare n timpul ambalării. Sterilizarea se poate face prin temperatura ridicata sau cu radiatii gama. A doua metoda este mai buna, dar mai costisitoare.

2)Ambalarea în folii contractibile – este o metoda de ambalare a produselor în bucati mici, uniforme, prin asezarea lor pe o placa-suport, având alveole termoformate, urmata de închidere prin acoperire cu folie si termosudare.

Această metodă este utilizată ȋn cazul produselor alimentare, în special la ambalarea produselor din carne, a produselor lactate. De asemenea, ambalarea în folii contractibile îsi gaseste o largă utilizare în cazul unor produse de dimensiuni mici., cu tensiuni interne fixate prin racire si care in momentul incalzirii revine la pozitia initiala. Materialele plastice utilizate sunt din confecționate din: policlorura de vinil, polietilena termo-conductibila, policlorura de viniliden, polipropilena etc.

3)Ambalarea aseptică presupune absenta sau excluderea microorganismelor, garantand securitatea microbiologică a elementelor fără ca acestea să-și piardă caracteristicile organoleptice și cele nutritive.

Cele mai folosite procedee ȋn ambalarea aseptic sunt:HTST (high temperature short time);UHT (ultra high temperature).

Procedeul HTST constă în încălzirea rapidă a produsului la o temperatură cuprinsă între 90 și 120 de grade celsius , timp de câteva secunde. Se aplică produselor puternic acide care se mențin sterile la temperaturi scăzute.

Procedeul UHT constă în încălzirea produselor la temperatura cuprinsă între 130 și 150 de grade celsius, menținerea timp de câteva secunde la această temperatură, urmată de o răcire bruscă.La produsele cu o vâscozitate mică cum ar fi de exemplu laptele, se utilizează temperatura maximă, (150 de grade celsius) iar la cele cu vâscozitate mare, temperatura la limita inferioară (130 de grade celsius).

Materialele de ambalare se aleg în funcție de mai mulți factori,cum ar fi: natura produsului, costul produsului și ambalajului și nu ȋn ultimul rȃnd de preferințele agentului economic ȋn calitate de consumator. Cele mai utilizate material de ambalare sunt materialele complexe pe bază de hârtie și cele pe bază de carton.

4)Ambalarea în atmosfera modificată

Metoda de ambalare ȋn atmosfera modificată se aplică în două variante, astfel: ambalarea în vid și ambalarea în atmosfera modificată.Ambalarea în vid consta în așezarea produsului într-un ambalaj impermeabil la gaze și extragerea aerului din interior.

Prezența oxigenului, chiar în cantități foarte mici, determina declanșarea unor reacții cu produsul, mai ales când sunt perioade de timp mai mari de depozitare, producând alterarea produsului., [4]

Avantajele ambalării în vid constau ȋn faptul că se menține formă regulată a produsului si se asigura integritatea produselor sensibile la frecare.

Dezavantajele metodei de ambalare ȋn atmosfera modificată sunt:

deteriorarea produselor sensibile la exercitarea unei presiuni mai mari asupra lor;

riscul de a face masa cu folia de ambalaj a produselor sensibile;

aparitia unor defecte la produsele care contin grasimi cand acestea sunt supuse unor temperaturi mai mari decat temperatura de topire a grasimilor;

se folosesc materiale termosudabile impermeabile din carton si folie din materiale complexe de ambalare.

Proprietățile foliei complexe de ambalaj sunt: rezistenta mecanica buna, protecția împotriva luminii, rezistenta la acțiunea substanțelor agresive, rezistenta la temperatura, rezistenta buna la străpungere Protecția la lumina este realizata de foliile complexe care conțin un strat de aluminiu. Rezistenta la temperaturi înalte sau joase este asigurata de folia complexa formata din poliamida si polietilena.

Procedeul de ambalare ȋn vid Cryovac este cel mai utilizat pentru brânzeturi,preparatele din carne, fructe și legume proaspete etc. Esența acestui procedeu consta ȋn:eliminarea aerului din ambalaj prin absorbție, după ce s-a introdus produsul in pungile Cryovac;închiderea automata cu un clips de aluminiu; introducerea produsului ambalat intr-un rezervor cu apa la temperatura de 92-, timp de o secunda pentru contractarea foliei tip Cryovac 50-, determinat etanșeizarea produsului.

Folia trebuie sa fie impermeabila si contractabila,de aceea se folosește un copolimer format din clorura devinil cu clorura de viniliden.Produsul alimentar trebuie să însumeze o serie de atribute și caracteristici funcționale, ce pot fi apreciate cu ajutorul unor parametrii fizici, chimici, economici, estetici etc., care împreună îi conferă capacitatea de a fi util, de a oferi celui ce-l cumpără o serie de avantaje.

În practică, produsul nou reprezintă tot ceea ce un vânzător oferă unui consumator în procesul schimbului, dar consumatorul nu-l cumpără pentru conținutul lui fizic, ci pentru funcțiile pe care acesta le poate îndeplini și prin care îi satisface o necesitate.

Orice produs îndeplinește o funcție de bază, care reflectă motivația cumpărării lui de către consumator, funcție ce oferă avantajul esențial în raport cu satisfacerea nevoilor consumatorului. Dar, adesea îndeplinește și funcții secundare sau complementare, care îi conferă avantaje suplimentare, în raport cu produsele de același gen create de alți producători, ceea ce face ca el să satisfacă mai bine aceeași necesitate și deci să fie preferat de către consumator

Avantajele ce le oferă suplimentar un produs alimentar consumatorului sunt avantaje diferențiale, care în general înseamnă și costuri suplimentare, ce determină prețuri mai mari pe care însă consumatorul le recunoaște ca utile, în satisfacerea nevoii sale.

Dacă se adaugă produsului funcții pe care consumatorul nu le consideră necesare, acestea constituie dezavantaje nu numai pentru consumator ci și pentru producător, deoarece își pierde competitivitetea pe piață., [2]

1.5. Proprietățile foliilor utilizate la ambalarea produselor solide

Cerințele de ordin general referitoare la calitatea ambalajelor sunt:

să aibă compatibilitate maximă cu produsul ambalat

să nu imprime mirosuri și gusturi străine produselor

să asigure impremeabilitatea față de gaze, apă, vapori, praf, grăsimi

să permit sau nu( conform necesităților) pătrunderea radiațiilor luminoase în interiorul ambalajului

să asigure o protecție eficientă produsului pe tot parcursul circuitului tehnico-economic

forma și grafica folosită să permită o informare cât mai completă a consumatorului

pentru ambalarea produselor alimentare se interzice folosirea hârtiei provenite din deseuri

sa fie neutră din punct de vedere chimic

să fie usor.

Cerințele cumpărătorilor privesc mai ales:

accesul la produs trebuie să fie ușor,fără a fi nevoie de accesorii greoaie

ușurință in manipulare, stabilitate

să permită dozarea în cazul anumitor produse

să aibă o formă atractivă, sugestivă pentru produsul ambalat.

Foliile utilizate la ambalare influentează durata de păstrare a produsului prin permeabilitatea acestora la diferitele gaze din atmosferă, prin temperatura de sudare, prin grosimea acestora.

Astfel, folia OPALEN 75 E este utilizată,în primul rând pentru ambalarea produselor sub vid.

Are următoarele proprietăți:

compoziție: 15µm poliamidă orientată si 60 µm polietilenă;

grosime totală: 75 µm;

greutate pe suprafată :87 g/m2

permeabilitate;

oxigen 50 cm3/m2/24h/23◦C;

azot 10 cm3/m2/24h/23◦C;

vapori de apă 2,6g/m2/24h/23◦C;

acid carbonic 200 cm3/m2/24h/23◦C;

elasticitate;

longitudinal 45N/15mm;

diagonal 35N/15mm;

elongatie.

Folia termocontractibilă PERFLEX 52, se utilizeză la obținerea pungilor pentru ambalarea sub vid, prezintă urmatoarele propietăți:

grosime 50 µm;

38% pe direcția mașinii;

48% diagonală;

Elasticitate;

Rupere 93,0 pe direcția mașinii și 77,2 diagonală;

Elongație 170% pe direcția mașinii și 190% diagonală;

Rezistentă la înțepare 2,800 kg/cm2;

Permeabilitate;

Oxigen 19 cm3/m2/24h;

Dioxid de carbon 62 cm3/m2/24h;

Valori de apă 8g/m2/24h;

Folia transparentă PETXL/PE 12/70, este de asemenea, o folie din material complex cu una din fețe metalizată și are proprietătile:

Compoziție

12µm poliester metalizat

70µm polietilenă

Greutate 82g/m2

Temperatura de lipire 110-160◦C

Permeabilități

Oxigen: <3cm3/m2/24h/23◦C

Azot: <1cm3/m2/24h/23◦C

Vapori de apa: <1.5cm3/m2/24h/23◦C

Acid carbonic: <12cm3/m2/24h/23◦C

Longitudinal: 4-4.5Kp/cm

Diagonal: 4-4.5Kp/cm

Longitudinal: 100%

Diagonal: 100%.

Foliile sunt utilizate în domeniul ambalajelor, pentru că prezintă unele avantaje, deși sunt mult mai scumpe decȃt cele prezentate anterior..

Foliile de aluminiu prezintă urmatoarele avantaje: au proprietăți de „ barieră” foarte bune; nu sunt toxice și pot veni în contact cu produsele alimentare;se utilizează în combinație cu materiale flexibile pentru ambalaje la care sunt cerute proprietăți de barieră la miros și aromă; au posibilități bune de tipărire.

Ambalajele complexe din folii de aluminiu cu alte materiale se obțin prin:

laminare(cașerare) prin care două sau mai multe straturi de materiale suprapuse( exemplu hârtie și folia de aluminiu) sunt fixate între ele cu un adeziv;

extrudere este o metodă de combinare a două sau mai multe materiale cu folii de aluminiu. De exemplu: hartie Kraft albită sau satinată / folii de aluminiu/ polietilenă de joasă densitate.

Ambalajele din tablă de aluminiu sunt preferate și utilizate în funcție de:

caracteristicile produsului(valoarea pH-ului, greutatea și volumul produsului, densitatea, durata de conservare, de aciditatea produselor alimentare,pentru care pH-ul<3,5, folia de aluminiu se lăcuieste;

metoda de ambalare(tipul mașinii și caracterisiticile acesteia).

Caracteristicile materialelor complexe de ambalare

Materialele complexe de ambalare sunt obținute din diferite tipuri de folii sau filme, impermeabile la gaze sau vapori de apă.

Avantajele utilizării acestor tipuri de materiale sunt prezentate ȋn cele ce urmează,astfel:

sunt ușor de utilizat și nu prezintă nici un pericol în activitatea de manipulare;

sunt foarte rezistente la fisurare, compresiune dar și la șocuri;

sunt rezistente față de agenții chimici;

unele tipuri de materiale sunt transparente, impermeabile, etanșe la gaz, vapori de apă si rezistente față de bacterii;

sunt reciclabile și protejează mediul înconjurător prin tehnologia utilizată atȃt în domeniul distribuției cȃt și ȋn cel industrial;

numeroase ambalaje plastice se reutilizează, se recondiționează, in condițiile respectării reglementărilor de igienă și securitate în raport cu utilizatorii;

au masa specifică redusă, sunt inodore, inalterabile.

Materialele complexe s-au realizat pentru a raspunde necesitatilor clientilor de a avea produse ambalate, care să-și păstreze caracteristicile de calitate o perioadă de timp cȃt mai lungă astfel ȋncȃt să nu apară modificari din punct de vedere calitativ.

Caracteristicile de calitate esențiale ale unui material complex sunt: impermeabilitatea la vapori de apă si gaze; transparența si sudabilitatea; rezistența la acțiunea luminii; rezistența la temperaturi ridicate.

În prezent sunt utilizate din ce ȋn ce mai mult materialele complexe de ambalare, obținute prin asocierea mai multor materiale în scopul obținerii unor caracteristici noi.

Materialele complexe permit ambalarea în vid, ambalarea în gaz inert, ambalarea produselor supracongelate.

În funcție de natura materialului- suport, foliile complexe se pot clasifica în trei categorii principale, după cum urmează:

a) materiale complexe pe bază de aluminiu;

b) materiale complexe pe bază de hârtie și carton;

c) materiale complexe pe bază de materiale plastice.

Materialele complexe pe baza de aluminiu au un strat interior din politilena de joasa densitate si propilena, care este compatibil cu produsul de ambalat. Acoperirea stratului exterior se face cu celofan, folii de poliester sau propilena.

Domeniile de utilizare ale acestui material de ambalat sunt:

produse sensibile la umiditate, pentru care se folosește complexul de tipul celofan/aluminiu/politilena;

produse lichide și vâscoaze pentru care materialele complexe trebuie să aibă o rezistență mecanică bună, în care scop se folosesc diferite combinații între materialele plastice(polietilena,poliester,propilena) și aluminiu care este stratul de mijloc;

produse etanșe la gaz pentru care straturile din exterior si interior sunt din celofan poliester și propilena.

Materialele complexe pe bază de hârtie pelicule celulozice și carton cele pe bază de hârtie trebuie să corespundă unor cerințe de calitate precum: permeabilitate redusă la gaze și vapori de apă;Materialele compleze pe bază de pelicule celulozice este necesar să aibă: transparență, impermeabilitate la grăsimi si posibilități de sudură la cald.

Materialele complexe pe bază de carton au ca proprietăți esențiale: impermeabilitate față de grăsimi, capacitate de termosudare.Materialele complexe pe baza de mase plastice sunt cele care au în structură numai polimeri cum sunt poliesteri, polietilena, poliamida etc.

Caractersticile de calitate ale acestor materiale sunt: termosudabilitatea,” bariera” față de oxigen, permeabilitatea la vapori de apă. Aceasta din urmă se poate reduce prin asocierea cu filme de aluminiu.

Materialele „barieră” sunt, de regulă, alcătuite din trei straturi: unul asigură proprietățile mecanice(hârtia), un strat intermediar asigură proprietățile de „barieră”(aluminiu, materiale plastice) si un al treilea strat permite închiderea ermetică a ambalajului (de ex. polietilena).aluminiu poate fi înlocuit cu un strat din material plastic, precum policlorura de viniliden.

Fig.1.1. Structura materialelor „barieră”,[1 ]

Apariția polimerilor de cristale lichide( LCP) a contribuit ȋn mod semnificativ la îmbunătățirea proprietăților polietilen tereftalului (PET) folosit pe scară largă la obținerea buteliilor. Adăugând LCP numai ȋn proporție de 10 % în PET determină o crestere a proprietăților mecanice de aproape trei ori si îi dublează proprietățile de „barieră” față de oxigen.

Polietilen tereftalatul (PET) este sub formă de granule. Materialul se poate obține sub formă cristalină când este opac și foarte strălucitor și sub formă amorfă când este clar dar nu este dur. Proprietățile filmului de PET ca material de ambalaj sunt: rezistență mare la întindere, rezistență chimică foarte bună, este ușor, elastic și stabil într-un domeniu larg de temperatură (-60 șC…..+220 șC). Este impermeabil la lichide și prezintă o ușoară impermeabilitate la gaze.

Utilizări: Material la confecționarea ambalajelor pentru produse alimentare congelate care se încălzesc în ambalaj ("boil-in-the-bag"); laminat sau extrudat cu LDPE, fiind de obicei stratul exterior al materialului complex, care se etanșează foarte ușor și sunt foarte dure; ambalare etanșă pudre și a unor lichide urmată de sterilizare cu UV; tăvi termoformate care pot fi introduse în cuptor pentru încălzire o data cu produsele congelate sau gata preparate; recipiente pentru băuturi carbogazoase.

Dezavantajul materialelor complexe si a celor tip „barieră” constă în dificultatea întampinată la reciclarea lor.Acest dezavantaj a fost eliminat prin apariția pe piață a monomaterialelor.

Acestea au produsul „barieră” impregnant în profunzimea suportului, fie numai pe o singură față, fie pe ambele fețe. Un asemenea material este scotchban-ul care nu modifică reciclabilitatea hârtiei si cartonului si nici biodegrabilitatea. Materialul posedă proprietăți de înaltă barieră față de apă, grăsimi și uleiuri.

Materialele plastice metalizate ocupă o pondere însemnată în domeniul foliilor flexibile pentru ambalaje datorită proprietăților de „barieră” si a celor estetice.

Metalul utilizat este aluminiu care permite ca pe folia de plastic sau pe orice alt material: hârtie, carton, să se depună în grosimi infinitezimale, aproape monoatomice, dar cu efect de „barieră” față de gaze, lumină, umiditate, arome.

Un inconvenient îl constituie faptul că stratul de aluminiu este foarte fragil și sensibil la abrazivitate. De aceea stratul metalizat trebuie acoperit cu un fim plastic care are propria lui funcție de barieră.Alt inconvenient este dat de netransparența materialului, nepermițând astfel vizualizarea produsului ambalat. Soluția s-a gasit prin metalizare pe zone care nu modifică proprietățile „barieră” dar face vizibil produsul.

Recepția materiilor prime, a materialelor auxiliare si a ambalajelor.La recepția materiilor prime, a materialelor auxiliare si a ambalajelor se verifică urmatoarele elemente:

materiile prime și materiile auxiliare să fie aprovizionate de la furnizori verificați;

documentele de însoțire a mărfii (factura/ aviz de expeditie, declaratie de conformitate, buletine de analiza).

cantitatea livrată trebuie sa fie corelata cu comanda de aprovizionare;

caracteristicile organoleptice să fie corespunzatoare produsului aprovizionat (culoare, miros, consistenta);

ambalajul de protecție să nu fie deteriorat;

pentru produsele alimentare perisabile se verifică temperatura la recepție;

starea etichetelor: integritate, lizibilitate;

termenul de valabilitate al produselor alimentare, respectiv termenul de fabricație și termenul de expirare ;

starea de igienă a mijlocului de transport;

Informațiile relevante pentru siguranța alimentului se completează ȋn fișa de receptie.În cazul în care materiile prime, materialele auxiliare sau ambalajele nu corespund uneia din cerințele menționate anterior, acestea nu sunt recepționate si se noteaza ȋn fișa de receptie motivul refuzului

Cap.2. ANALIZA SOLUȚIILOR CONSTRUCTIVE DE MAȘINI DE AMBALAT ÎN FOLIE

2.1. Stadiul actual referitor la ambalarea în folie extensibilă

Perioada actuală se caracterizează pe plan European și mondial prin creșterea accentuată a interesului pentru protecția vieții și a mediului. Acest lucru se regasește și în preocuparea continuă de îmbunatățire a condițiilor de alimentație a populației.

Privit prin aceasta prismă, un rol important îl joacă modul și condițiile de ambalare, depozitare și desfacere a produselor alimentare către populație.

Ambalarea corespunzatoare a produselor alimantare atat pe fluxul de fabricatie cat si la comercializarea en-detail, contribuie la îmbunătătirea condițiilor de igienă, micșorarea zăcămintelor și obținerea unui aspect commercial mai atrăgător.

Pe plan mondial directiile generale pentru dezvoltarea în acest domeniu sunt:

dezvoltarea unor metode de ambalare care să îmbunătățească condițiile de igienă, să evite pierderile în greutate datorită evaporării,uscării,deteriorării produselor, sa impiedice schimbarea de culoare determinate de oxidarea hemoglobinei.

Dezvoltarea unor mijloace de ambalare rapidă, rezistente la manipulare și transport,în condiții maxime de igienă și in conditiile unui raport optim calitate/preț

Dezvoltarea unor linii automate de transfer,sortare,ambalare, mancare, depozitare

Pe plan național, la ora actuală,metodele de ambalare a produselor alimentare atât în fabricile producătoare, în vederea refrigerării sau depozitării produselor preambalate individual cât și in unitatile comerciale care asigură vânzarea en-detail a produselor sunt învechite din punct de vedere al materialelor folosite,tehnicilor și tehnologiilor utilizate.

Puține unități utilizează aparate si materiale de ambalat la nivel mondial, procurate din import cu eforturi valutare semnificative. În țară nu se produc aparate de ambalat in regim automat sau semiautomat pentru produse alimentare.

Pentru a veni la libera circulație a produselor alimentare sau elaborat mai multe directive, reproducând standardele existente pe plan național.

Prima acțiune juridică care a avut loc a fost folosirea coloranților alimentari. Care au urmat numeroase alte asemenea, având ca subiect marea varietate a aditivilor alimentari (conservanți, antioxidanți, emulsionanți, stabilizatori) și cele materiale care vin în contact direct cu produsele alimentare.

Toate materialele care intra în contact direct sau indirect trebuie să nu influințeze deloc compoziția produselor alimentare să nu ducă la îmbolnăvirea consumatorului în urma consumării.

În virtutea acestor reglementari, Comisia Comunităților Europene a dorit să rezolve problema informării consumatorilor și a liberei circulații a produselor, prin adoptarea unor reguli generale de etichetare, prezentare și de publicitate. Directiva generală a fost completată și modificată pentru a răspunde necesităților pieței și de protecție a consumatorilor.

Mențiunile etichetei produselor vândute în vrac, noi dispoziții referitoare la produsele alimentare nevândute la consumatorul final, precum și o nouă definiție a datei limită de consum, ca și concretizare a intensificării preocupărilor legislative pentru garantarea produselor alimentare.

Standardele de linii directoare privind igiena și securitatea produselor alimentare ar putea constitui un element complementar indispensabil unor directive pe această temă.

Se studiază mai mult practici de securitate alimentară pentru a atinge și stăpâni forte bine igiena produselor alimentare destinate pentru: a da recomandări utile agenților economici, de a înlesni relațiile dintre întreprinderi, a furniza o prezumție de conformitate cu exigențele esențiale, a facilita adaptarea firmelor la sistemul analizei riscurilor și controlul punctelor critice (HACCP).

Conceptul HACCP sistematizează toate prevederile de bază ale inspecției sanitare, fiind o realizare a controlului și autocontrolului mai usoară și recomandată pe linia igienei alimentelor. În timpurile noastre sistemul HACCP este făcut cu ajutorul monitorizării și prelucrare electronică a informațiilor, sau elaborat programe speciale adaptate profilului de activitate.

Principiile de bază sunt:

evaluarea riscurilor asociate cu obținerea și recoltarea materiilor prime și ingredientelor, prelucrarea, manipularea, depozitarea, distribuția, prepararea culinară și consumul produselor alimentare.

determinarea punctelor critice prin care se ține sub control riscurile identificate.

stabilirea limitelor critice care trebuie să fie respectate în fiecare punct critic de control.

stabilirea procedurilor de monitorizare a punctelor critice de control.

stabilirea acțiunilor corective ce vor fi aplicate atunci când, în urma monitorizării punctelor critice de control, este detectată o deviație de la limitele critice.

organizarea unui sistem eficient de păstrare a înregistrărilor care constituie documentația planului HACCP.

stabilirea procedurilor prin care se va verifica dacă sistemul HACCP funcționează corect.

Este indicat ca analiza riscurilor să fie efectuată în faza de proiectare a produsului și a procesului tehnologic de fabricație pentru a defini punctele critice de control înainte de începerea fabricației.

Evaluarea riscurilor se realizează în două etape, după cum urmează: evaluarea tipului de produs în funcție de riscurile asociate acestuia și evaluarea riscurilor în funcție de gradul de severitate.

Exemple tipice sunt stabilirea rețetei de fabricație bazată pe considerente igienico-sanitare, tratamentele termice, refrigerarea, congelarea, igienizarea utilajelor și spațiilor de producție. O limită critică al unui punct critic este: valorile temperaturii, timpului, umidității, pH-ului, acidității, conținutului de sare.

Monitorizarea reprezintă testarea sau verificarea organizată a punctelor critice de control și a limitelor critice. Aceste rezultate trebuie să fie interpretate și documentate. Erorile pot duce la defecte a produselor alimentare.

În unele situații trebuie să fie monitorizat continuu ca de exemplu înregistrarea continuă a timpului și temperaturii de sterilizare a cutiilor de conserve pe termografe, măsurarea în flux a pH-ului unui produs alimentar.

Pentru o bună conducere a procesului, se recomandă ca monitorizarea punctelor critice de control să fie realizată prin metode rapide care pot furniza informații în timp util, toate rezultatele monitorizării fiind obligatoriu înregistrate și păstrate până la expirarea termenului de valabilitate al lotului. Toate riscurile au fost ținute sub control, metodele de verificare pot fi metode microbiologice, fizice, chimice și senzoriale.

2.2. Analiza unor soluții similare de mașini de ambalat în folie, existente pe plan mondial și în țară

Problemele calității și siguranței alimentelor pot avea un impact deosebit în economia unei țări, asupra stării de sănătate și de nutriție a populației sale.

În vederea creșterii posibilității de aliniere și integrare a Europei la sistemul internațional HACCP, Organizația Mondială a Sănătății a organizat o serie de întâlniri la care au participat și delegați oficiali ai României.

Țara noastră este semnatară a Declarației Finale a Conferinței Internaționale de Nutriție FAO/OMS privind “securitatea alimentară” și “ securitatea alimentelor”.

Industria alimentară românească intenționează să se alinieze sub toate aspectele la cele moderne producții alimentare este necesar ca toate întreprinderile să fie cât mai atenți ce privește igiena producției. Este obligatoriu respectarea normelor de igienă privind alimentele și protecția sanitară a acestora, al căror specific:

urmăresc interesele sănătății publice;

se stabilesc în baza unor studii și observații pluridisciplinare continue;

se revizuiesc periodic în funcție de informațiile sau situațiile nou apărute;

se bazează pe relația “administrare –efect”, respectiv “cantitate-efect”;vizează populația globală, grupe populaționale distincte precum și descendenții acestora.

Calitatea reglementată prin standarde este necesar ca un produs să respecte normele obligatorii în vigoare existente în țara producătoare, în țările importatoare sau alte convenții internaționale la care țara producătoare este parte, în legătură cu igiena, prețul, etichetarea

Aprecierea calității unui produs alimentar comportă o judecată asupra valorii sale gustative, nutritive, comerciale etc. Un produs poate fi “bun”, “lipsit de gust”, “de calitate”.

Standardele și alte însemne ale calității puse la dispoziția producătorilor, comercianților și consumatorilor reprezintă criterii comune și obiective pentru aprecierea calității.

Mașina de ambalat ECOFARD 900 AA

Mașina de ȋmpachetat ȋn folie termocontractibila Ecofard 900 AA(Italia) este o mașină automată, compact, indicată pentru ambalarea pe bandă a diverselor produse, cu diferite game de temperaturi de contracție, ȋn functie de caracteristicile foliei utilizate( cutii.,borcane,etc).Aceasta mașină este prevăzută cu bară de sudare dreaptă, actionată pneumatic.

Caracteristicile tehnice ale mașinii Ecofard 900 AA sunt:

lungimea barei de sudare: 900 mm;

ȋnălțimea de deschidere a barei de sudare :900 mm;

lățimea maximă a rolei cu film: 850mm;

ȋnlățimea masei de lucru: 870 mm;

dimensiunile tunelului de contracție: 900×500 mm;

puterea instalată: 26 kw;

presiunea aerului comprimat de acționare: 6 bar;

dimensiuni de gabarit: 4300x 1300×2000 mm.

Fig.1.2.Mașina de ambalat ECOFAR 900 AA, [5]

Mașina de ambalat ȋn sistem shrink-pack tip 60/50

Mașina de ambalat ȋn sistem shrink-pack tip 50/60 (Turcia) se utilizează pentru ȋmpachetarea special sau standard a tuturor tipurilor de produse poliodrice, goale sau pline, din sticlă, tablă, material plastic, etc cu folie termocontractibila mată sau transparentă, imprimată din polietilenă (PE) sau PVC

Caracteristicile tehnice ale mașinii sunt:

tensiunea de alimentare: 220-240 V;

puterea maximă : 3,5 KW;

puterea consumată: 1,9 kw/h;

ȋnlățimea masei de lucru: 870 mm;

capacitatea de producție : 500-700 buc/h;

dimensiunile de sigilare: 420×550 mm;

dimensiunile rolei de film: 550 mm;

masa mașinii: 164 kg;

dimensiunile mașinii: 2580x780x1380 mm.

Fig.1.3.Mașina de ambalat ȋn sistem shrink-pack tip 60/50, [6]

Mașina de ambalat ȋn sistem shrink-pack Micro (Italia)

Mașina de ambalat ȋn sistem shrink-pack Micro (Italia) este o mașină manuală care are prevazute, ȋn aceeași incintă, atȃt unitatea de sudare și tăiere la dimensiunea foliei, ȋn funcție de dimensiunile produsului de ȋmpachetat, cȃt și unitatea de contracție cu rezistente electrice

Acționarea barei de sudare ȋn L se realizează manual, după care se ȋnchide capacul rabatabil al masinii și prin ȋncălzirea foliei aceasta se contract și se mulează pe produs.

Caracteristicile tehnice ale mașinii MICRO Neopac sunt:

dimensiunile incintei de lucru:400x425x410 mm;

dimensiuni de gabarit:800x540x650 mm;

masa mașinii: 60 kg (brut); 35 kg (net);

dimensiunile barei de sudare: 300×350 mm;

ȋnălțimea maximă a produsului: 80 mm;

Fig.1.4. Mașina de ambalat ȋn sistem shrink-pack Micro, [7 ]

Mașină verticală de ambalat in pungi tip pillow sau gusseted(NP-600/NP-700

Ideală pentru ambalarea produselor granulate, pulverulente sau cu  forme nedefinite in pachete tip pernă sau burduf (ex.: zahăr, orez, cereale mic dejun, pesticide, alune, seminte, chips-uri, snacks-uri, bomboane, detergent, etc.)

Caracteristici:

Sistem de programare,urmărire,control al functiilor masinii dotat cu automat programabil cu afisarea funcțiilor pe un display cu touch-screen;

Fotocelula pentru design-ul central al pungii;

Imprimator dată/lot;

Structura din oțel inox.

Accesorii optionale:

Servosistem pentru reglarea automată a foliei;

Sistem formare pliuri pachet;

Sistem avertizare terminare folie;

Sistem de lipire in impulsuri pentru folia din polietilena;

Sistem introducere Azot

Fig.1.5. Masina de ambalat in pungi pillow/gusseted,[8 ]

Masină automată orizontală de ambalat in pungi tip "Stand-up" cu fermoar (“Doy Pack”)

Masina automată orizontală de ambalat in pungi tip "Stand-up" cu fermoar (“Doy Pack”)este produsă de Nextrom Industries și face parte din linia de produse NextPack. Este ideală pentru ambalarea produselor granulate, pulverulente sau cu forme nedefinite in pungi tip Stand-up cu fermoar (ex.: alune, fructe uscate, cereale mic dejun, legume deshidratate, cafea, seminte,mancare granulata pentru animale, etc.).

Caracteristici:

Sistem de programare, urmarire, control al functiilor masinii dotat cu automat programabil cu afisarea functiilor pe un display cu touch-screen

Servosistem pentru reglarea automata a foliei;

Fotocelula pentru design-ul cetral al pungii;

Imprimator data/lot;

Structura din otel inox.

Accesorii opționale:

Sistem introducere Azot;

Sistem "Euro-hole".

Fig.1.6. Masina orizontală de ambalat in pungi tip "Stand-up", [8 ]

Mașini de ambalat prin termoformare

Firma MULTIVAC oferă o gamă largă de masini de o constructie usor diferită de cele dinainte iar principiul de functionare fiind urmatorul:

Formarea, umplerea si sigilarea se efectueaza pe aceeasi masină. Masinile de ambalat prin termoformare Multivac opereaza in cicli. La sfarsitul fiecarui ciclu, masina trage filmul necesar ciclului urmator.

Fig.1.7.Mașina prin termoformare R145, [9 ]

(1) Filmul termoformabil este derulat de pe rola.
(2) Este incalzit in matritele de formare si modelat dupa forma acestora.
(3), (4) Formele astfel rezultate sunt umplute manual sau automat.
(5) Filmul superior sigileaza caserolele umplute.
(6) Aerul este evacuat din matritele de sigilare, iar in locul sau este introdus, daca este necesar, gazul de protectie. Apoi ambalajul este sigilat prin incalzire si prin presiune.
(7) Filmul de pe ambalaje este taiat transversal
(8) Productia din ciclul respectiv a fost finalizata dupa operatiunea de taiere longitudinala.

Mașinile de termoformare Multivac cu trei cicli (formare, umplere si sigilare) – FFS sunt ideale pentru faptul ca pot ambala complet automat produse de acelasi tip (ambalare in vacuum sau cu atmosfera modificata, ambalaje care iau forma produsului, blistere).

Avantajele folosirii acestei masini sunt datorate costurilor foarte scazute aferente materialului de ambalare, au un nivel inalt de automatizare precum si o operare simplă si sigură.

R145 este o mașina compacta folosita pentru inteprinderile mici și mijlocii acoperind un spectru larg de aplicatii ocupand un spatiu minim.

Fig.1.8. Masina prin termoformare MULTIVAC, [9 ]

Date tehnice:

Lătimea nominala a masinii (aprox. lătimea foliei):  250, 285, 320, 355, 420 mm

Lungimea maxima de tăiere: Echipamentul fara preincalzire: peste 400 mm

Echipamentul cu preincalzire: peste 250 mm

Lungimea mașinii:  min 3000, 3500, 4000, 4500 mm

Adâncimea de formare: max 130 mm

Diametrul tamburului: max 400 mm

Masina de ambalat R 095: ambalare prin termoformare in spatiul cel mai redus

R 095 este o masină de ambalat prin termoformare foarte compacta, care poate ambala orice tip de produs, in mod automat, igienic si economic. Este proiectată pentru a lucra cu filme flexibile si inglobeaza deopotriva conceptele inovatoare Multivac legate de tehnologie si standarde de calitate. Constructia din otel inoxidabil, posibilitatea de a fi spalata integral (clasa de protectie IP65), designul patentat al lantului sunt caracteristici integrate si in aceasta masina de ambalat.

Fig,1.8. Masina Multivac R095, [9 ]

Caracterisitici:

Design igienic de top, specific Multivac.

Unitate de control cu IPC (computer industrial), prevazuta cu ecran tactil si interfata grafica

Posibilitate de achizitie si stocare a datelor de productie.

Lungime de repetitie de pana la 300 mm.

Sistem de ridicare electric.

R095 are un design igienic superior: masina se poate spala atat in interior, cat si la exterior, fiabilitatea deosebita a masinii este asigurata de sistemul de ridicare de inalta performanta avand siguranta maxima in exploatare.
Date tehnice:

Lătimea nominala a masinii: 220, 285, 320 mm

Lungimea de tăiere: 200,240,270, 300 mm

Lungimea mașinii: 2405 mm – modelul cu unitatea de racire cu apa

2251 – modelul fara unitatea de racire cu apa

Adâncimea de formare: max 40mm.

Fig.1.9.Mașina de ambalat sub vid cu doua camera de vacuum MULTIVAC 500, [10]

Mașina Multivac 500 este prevăzută cu două camere de vacuumare, cu functionare alterbativă, in timp ce se pregătește punga de alimentare la o cameră, cealaltă se află pe vacuumare si invers. Poate fi echipată cu pompă de vacuum cu debitul de 160m³/h. Sistemul de sigilare a pungii poate fi cu cusatură simplă sau dublă. Prin panoul de comandă se poate alege unul din cele 20 programe preinstalate pe mașină sau se poate alege parametrii doriti.

Au camera de vidare din oțel inoxidabil, cu capac din metal anticorosiv prevăzut cu geam anti-glonț sau din sticlă acrilică lustruită cu laser.

Unitatea de sigilare este prevazuta cu bancuri sudare/tăiere usor demontabile actionate cu ajutorul unor cilindrii pneumaticoi chiar la nivelul redus al vacuumului sau in cazul utilizării de gaze protectoare. Unele variante de mașini sunt echipate cu computer care include un senzor de vacuum optimizat, putând recunoaste punctual de fierbere sub vid al lichidelor din produs intrerupând in aceasta situatie procesul de vacuumare si reduc astfel nivelul pierderilor.

Mașină de ambalat produse sub forma de bucăti in sistemul skin-pack.

Din aceasta categorie face parte mașina Magic-Skin 5070 produsă de firma Corti Domenico-Italia.

Mașina ambalează in flux discontinuu in folie din materiale plastice standard(PVC,PE) utilizate in general pentru termoformare. De asemenea, se caracterizează prin durabilitate mare si intretinere usoară,necesitând pentru functionare un singur operator.

Fig.1.10.Mașină de ambalat in sistemul skin-pack Magic Skin 5070, [11 ]

1.rolă de film; 2.element radiant; 3.ramă de etanșare; 4.transportor evacuare; 5.panou de comandă;6.transportor de alimentare; 7. cadrul mașinii; 8.suport carton cu microperforatii; 9.folie termocontractabilă; 10. extragere aer.

Caracteristicile tehnice ale mașinii sunt:

Capacitatea de lucru: 69 cicluri/h;

Puterea instalata:8kW;

Masa: 500kg;

Dimensiuni de gabarit: 145x2450x1700 mm;

Dimensiunile maxime ale produsului de ambalat:495x695x150mm;

Presiunea aerului: 6bari;

Alimentare cu energie:220/380 V.

Echipamentele InterParkPA, PLUS sunt parte integrata a liniei robuste a echipamentelor de impachetat in folie elastica „strech„ proiectat să maximizeze utilizarea filmului asigurând o bună incarcare specifică. Echipamentele sunt construite din structură de oțel ranforsat vopsit anticoroziv pentru a asigura o durată mai mare de viată.

Caracteristicile tehnice ale echipamentului sunt:

3 modele de infășurare exterioară a sarcinii cu 1-9 infășurări de sus in jos;

Turația mesei rotative: 0-12 rot/min;

Puterea de acționare: 0.75 CP/masa rotaiva; 0.5 CP/elevatorul rolei film;

Turația cadrului de ridicare coborâre a rolei cu folia: 0-21 rot/min.

Fig.1.11. Echipamentul InterPark-PA,PLUS pentru ambalat in folie elastică ,[11 ]

Mașinile de ambalat in folie elastică, model Elixa Meda si Automatic 55(Petruzalek) sunt utilizate la ambalarea produselor alimentare in caserole de polistiren sau carton cu folie extensibilă”stretch”.

Fig.1.12. Mașina de ambalat in folie elastic ale firmei Petruzalek, [11]

Mașina Elixa Meda prezintă caracteristicile:

Viteza de lucru:maxim 32 pachete/min;

Norma de lucru zilnic recomandată:2000 pac/zi;

Format caserole ambalate: minim-maxim

120x100x10mm-340x230x160mm

Film:folie strech cu grosimea 14-30 µm/latime folie 280mm;

Masa mașinii:255kg.

Constructia mașinii Elixa Meda este din inox si material plastic de inaltă densitate iar alegerea programului de lucru pentru fiecare model de caserola se face automat fara intervenția operatorului.

Mașina se poate livra intr-una din variantele: cu intrarea si cu ieșirea pachetelor in aceeași directie sau cu ieșirea pachetelor la 90◦ spre dreapta față de direcția de intrare a pachetelor. Are un kit transfer pentru sistemul de cântărire si etichetare si poate fi echipată cu un dispozitiv de evacuare a pachetelor in diverse variante. Banda de alimentare cu produse este din doua segmente si are lungimea max. 4000mm.

Mașina Automac 55 prezintă carcteristici:

Viteza de lucru:reglabilă intre 35-50 pachete/min cu elevator standard maxim 35 pachete/min cu elevator tip”A”;

Norma de lucru zilnic recomandată este de 2000pac/zi;

Format caserole ambalate: minim-maxim;

Elevator standard: 90x110x10mm-280x215x160mm;

Optional elevator A 180x180x10mm-360x260x140mm;

Film: folie strech cu grosimea 15-35µm

Putere instalată: 4000VA;

Masa masinii: 680kg.

Fig.1.13.Mașină de ambalat NPV 100(Iran), [8 ]

1.rolă de folie contractibilă din material plastic; 2.masă de pregatire a produsului de ambalat; 3.sistem de închidere cu două părti si decupare; 4.tunel de contractare; 5.transportor de evacuare; 6.cadrul mașinii.

2.3.Prezentarea și justificarea tehnico-economică a soluțiilor propuse

Ambalajul joacă un rol critic în industria bunurilor de larg consum. Acesta contribuie la protejarea și păstrarea produselor precum și a materialelor sensibile pe durata întregului proces de distribuție.

În contextul actual, dominat de resurse limitate, atrage deopotrivă atenția consumatorilor, a reprezentanților media și a ecologiștilor.

Din punct de vedere tenhico-economic un ambalaj performant conține o cantitate suficientă din materialul potrivit, ale cărui proprietăți păstrează produsul în cele mai bune condiții.

Pe măsură ce cantitatea de ambalaj utilizată în activitatea de producție este redusă, apare situația în care pierderile înregistrate de produs generează pagube la nivelul companiei

Mai mult decât atât, valoarea pierderilor înregistrate la nivelul produsului poate depăși economiile obținute prin utilizarea unei cantități reduse de ambalaj, iar acest fapt reprezintă un beneficiu fals întru-cât are loc o creștere a pierderilor la nivelul sistemului. De regulă, consumatorii observă numai prima categorie de ambalaj, adică cea care acoperă produsul aflat la raft.

Al doilea și al treilea tip de ambalaj, folosit pentru trierea și transportul produselor, au de asemenea un rol important atât din punct de vedere ethnic(functionarea ȋn condiții optime) cât și din punct de vedere economic(în ceea ce priveste impactul ambalajului).

Un ambalaj corect proiectat va întâmpina cerințele produsului în timp ce minimizează impactul economic, social precum și impactul de mediu.

Marcajele tehnice existente pentru protectia consumatorilor dar si a mediului înconjurător indică faptul că ambalajul este reciclabil, reutilizabil, recuperabil.

Realizarea ambalajelor nu mai trebuie sa fie o problemă pentru mediul înconjurător si pentru consumator. La nivelul Uniunii Europene se prevede: promovarea ambalajelor standard care pot fi reutilizate;limitarea volumului si masei ambalajelor, precum si eliminarea discriminărilor dintre ambalajele noi si ambalaje reciclabile.

Impactul dezastruos asupra mediului precum si necesitatea diminuării poluării au condus la utilizarea unor materiale de ambalaj de tipul:

"listing are" sunt reprezentate de ambalajele cu durată de utilizare prelungită;

"earthedibile" sunt reprezentate de ambalajele biodegradabile, nepoluante;

"extremely easy to recicle" sunt reprezentate de ambalajele cu usurintă în reciclare.

Sistemul de codificare aplicat pentru materialele plastice este de un real folos pentru cunoasterea materiei prime din care este constituit ambalajul în vederea realizării cu usurintă a reciclării acestuia

Codificarea constă într-o săgeată închisă ce prezintă în centru un număr si abrevierea pentru tipul de material considerat (1 PETE – polietilentereftalat, 2 HDPE – poletilena de înaltă densitate, 3 V – vinil, 4 LDPE – polietilena de joasa densitate, 5 PP – polipropilena, 6PS – polistiren, 7 OTHER – alte materiale plastice, inclusiv materiale stratificate).

Fig.2.1.Sistemul de codificare, [12 ]

În alegerea materialului de ambalare trebuie avut în vedere efectul acestuia asupra mediului economic si ethnic ceea ce presupune introducerea în circuit a unor ambalaje cât mai putin poluante si reducerea ponderii celor nerecuperabile.

Ambalarea mărfurilor trebuie tratată cu seriozitate atât de către expeditor cât si de către carăus pentru a se asigura o protectie eficientă.De aceea la constatarea deficientei se examinează cu atentie starea ambalajului deorece este posibil ca acesta sa fi cauzat pierderile sau degradările.

2.4. Prezentarea soluției propuse pentru rezolvarea temei

Pentru rezolvarea temei și ambalarea produselor de panificație și patisserie se propune utilizarea unei mașini de ambalat in folie elastic, din seria PZK 500. Mașinile de ambalat PZK 500 L, PZK I si PZK LI sunt destinate ambalarii in folie elastic tip-strech din PVC sau PE, a diverselor produse sub formă de bucăți, in special a produselor alimentare sau de panificație.

Funcționarea aparatului

Pentru ambalarea caserolelor cu produse in floie elastică de tip strech trebuie parcurse urmatoarele faze:

1.Rolele de folie de ambalare, de diverse dimensiuni si grosimi se aseaza pe tamburele prevăzute cu lagăre de rostogolire care asigură înaintea foliei, limitatori laterali și sisteme reglabile de tensionare.

2. Punerea in funcție a aparatului:

se acționează întrerupătorul P/O, urmărindu-se aprinderea lămpii de semnalizare a puterii sub tensiune

stabilizarea termică a barei de tăiere in cca. 15-20 minute temperatura barei trebuie sa ajungă la 140-240◦C

stabilizarea termică a masei de lipire in cca. 30 minute temperatura mesei de lipire trebuie sa ajungă la valori cuprinse in intervalul: min 90◦C, max 180◦C in functie de pozitia de reglaj a termostatului.

3. Pregătirea foliei pentru ambalare: se trage folia până la postul de lucru.

4. Pregătirea produsului pentru ambalare: se așează produsul pe capacul rabatabil al aparatului.

5. Ambalarea produsului: se deruleaza folia de ambalare până la acoperirea produsului, introducând marginea foliei sub produs.

6. Tăierea foliei, printr-o mișcare rapidă se trage folia in direcția mesei calde apoi se apasă ușor folia către bara de tăiere si se urmărește tăierea foliei. Sub acțiunea arcurilor de susținere,ghidare si revenire, folia care aparține ruloului de alimentare cu folie este retrasă din zona barei de tăiere.

7. Împachetarea finală. Se așează pachetul pe măsuța de oțel inoxidabil din fața masei calde si se introduc toate marginile foliei tensionate sub pachetul format apoi se așează pachetul pe măsa caldă până la sudarea foliei.

Pentru așezarea si ambalarea produselor de ambalat, aparatul este prevăzut cu două mese, una rabatabilă si una fixă.

Fig.2.2.Aparat de ambalat in folie elastică, [13]

În figura 2.2 este prezentat aparatul de ambalat in folie elastic cu cadru support, cu masa rabatabilă pentru a se putea observa mai bine subansamblul rolei de ghidare și subansamblul arcuri de suținere care ghidează și sustine folia de material plastic.

Caracteristicile tehnice ale aparatului de ambalat sunt:

dimensiunile de gabarit: PZK500 PZK500L PZK500I PZK500LI

latime(mm): max 600 600 600 600

adancime(mm): max 810 810 810 810

inaltime(mm) max 200 940 200 940

dimensiunile foliei de ambalat: role cu latimea max 500mm;

temperatura de lucru: -bara de taiere:140-240◦C cu distributia variabila de-a lungul barei;

masa de lipire: min 90◦C, max 180◦C in functie de pozitia de reglaj a termostatului(120-180◦C pe pozitia de maxim a regulatorului);

rezistenta de legare la pamant ≤0.1Ω;

alimentare de la retea: 220V/50Hz;

puterea nominala la tensiunea si frecventa de alimentare:600W;

curentul absorbit la tensiunea si frecventa de alimentare max 5A;

momentul rezistent la tamburul de franare: 0.5-0.9 N.m;

puterea electrica a rezistentei barei de taiere:85W.

Fig.2.3.Aparat de ambalat produse alimentare in folie elastică, tip stretch, cu cadru suport

vedere laterală, [13]

1.tamburi susținere rolă film; 2.inele limitatoare; 3.tambur de frânare;

4.tambur de sustinere a unei role

Aparatul de ambalat in folie elastică tip stretch permite eficientizarea ambalării prin utilizarea unor mijloace tehnice moderne,care asigură întinderea corespunzătoare a foliei pentru aderarea acesteia la suprafața produsului, in conditii optime de igienă si de protecție a acoperatorului, caracterizându-se totodată prin flexibilitate si adaptabilitate la diferite tipuri de produse. Aparatul prezintă avantajul unei constructii tipizate dintr-o serie de mai multe aparate care țin seama de specificul produselor ambalate si de condițiile specifice de montare la utilizator.

Fig.2.4.Poziția rolei cu folie pe aparat și sistemul de tensionare a foliei, [13]

Fig.2.5.Vederi de ansamblu ale mașinii de ambalat PZK 500(cu picior), [13 ]

Fig.2.7.Vederi de ansamblu ale mașinii de ambalat PZK 500(fară picior), [ 13]

2.5. Justificarea tehnico-economică a soluției propuse

In exploatare, utilajul ideal este un utilaj imaginar la care toate ansamblele, subansamblele si principalele repere au cel mai inalt grad de competitivitate, conform realizărilor obținute pe plan mondial.

Metoda DISTEH permite cunatificarea nivelului tehnic al unui grup de utilaje,comparabile intre ele prin calcularea ”distanței tehnice” față de ”utilajul ideal”, evidențiind totodată direcțiile de acțiune in activitățile de cercetare-proiectare ,fabricație vizând realizarea unor utilaje cu înaltă competitivitate.

”Distanța tehnică absolută” reprezintă distanța față de ”utilajul ideal”,iar ”distanța tehnică relativă” reprezintă distanța tehnică față de un utilaj dorit, existent in fabricație pe plan mondial care, in majoritatea cazurilor reprezintă utilajul cu cel mai ridicat nivel de competitivitate, in momentul elaborării studiului de oportunitate.

Metoda DISTEH permite ierarhizarea utilajelor analizate, in funcție de utilitatea totală in exploatarea acestora, precum si ierarhizarea criteriilor de departajare, în funcție de utilitatea totală in exploatarea acestora, precum și ierarhizarea criteriilor de departajare, in funcție de viteza de ameliorare a nivelului tehnic,deci indică ansamblele, subansamblele si principalele repere ale utilajului care trebuie perfecționate în vederea creșterii competitivității acestuia.

Se utilizează, in general, următorul algoritm:

1.Se stabilește multimea ”m” a utilajelor supuse analizei, alegându-se utilaje cu aceeași destinație, din aceeași grupă tridimensională și,deci, comparabile intre ele:

U={ U1,U2,…,Ui,…,Um}, i=1,2,…m

2. Se stabilește mulțimea criteriilor de departajare ”n” care infulențează in sens pozitiv sau negativ exploatarea:

C={ C1,C2,…,Cj,…,Cn}, j=1,2,…n

3. Se împarte in două mulțimea criteriilor de departajare:

a) submulțimea criteriilor de maxim ”n1” ( j ε n1), respectiv a criteriilor care este de dorit ca in exploatare să aibă valori cât mai mari.

b) submulțimea criteriilor de minim ”n2” (j ε n2), respectiv a criteriilor care este de dorit ca în exploatare sa aibă valori cât mai mici.

n1+n2=n

4. Se stabilește cazul in care se dorește determinarea nivelului tehnic al utilajelor supuse analizei, dupa cum urmează:

Cazul I-determinarea nivelului tehnic absolut (distanța tehnică absolută Ti) a grupului de utilaje analizate la momentul t0 (momentul elaborării studiului):

a.Criteriile de departajare Cj (j=1,2,…,n) sunt echipontențiale din punct de vedere al importanței pentru exploatare;

b. Criteriile de departajare au importanță diferită in exploatare;

Cazul II-determinarea nivelului tehnic absolut al grupului de utilaje analizat la momentul t1 (momentul inceperii fabricației noului utilaj), în aceleași condiții ca și in cazul I (a și b);

Cazul III -determinarea nivelului tehnic relativ(distanța tehnică relativă Tri) al grupului de utilaje analizat față de un utilaj dorit in UD, existent in fabricație pe plan mondial in momentul elaborării studiului in aceleași condiții pentru criteriile de departajare (a și b).

5.Se determină submulțimea criteriilor pentru ”utilajul ideal” Ul cu relatiile

C1.j=max Cij, j ε n1

C1.j=min Cij, j ε n2

În continuare vom parcurge algoritmul de calcul pentru cazul la:

6. Se calculează distanța tehnică absolută a utilajelor Ui ( i ε m) față de utilajul ideal cu relația :

Ti=d(Ui , UI)=2 in care: bj=+1 pentru j ε n1 și bj=-1 pentru j ε n2

Cij=valoarea caracteristicii j la utilajul Ui

CIj= valoarea caracteristicii j la utilajul Ul

Obs. In cazul prelucrării manuale a datelor, factorul bj poate lipsi.

7. Se elaborează clasamentul de ierarhizare a utilajelor analizate în ordinea crescătoare a distanței tehnice absolute:

minTi,…Ti,…,max Ti

Utilajul Ui la care distanța tehnică absolută are valoarea minimă (min Ti) are unitatea in exploatare cea mai ridicată din grupul de utilaje analizat, deoarece el are valorile caracteristicile cele mai apropiate de cele ale utilajului ideal.

8. Se stabilesc criteriile de departajare ”Cij” a căror imbunatățire conduce la creșterea nivelului tehnic al utilajului Ui care interesează și se face o ierarhizare a acestora în ordinea descrescătoare a vitezei de ameliorare a nivelului tehnic cu ajutorul relației:

max( bj

Ierarhizarea acestor criterii arată direcțiile de acțiune în activitatea de cercetare

-proiectare în vederea creșterii competitivității utilajului care interesează, respectiv se evidențiază ansamblele, subansamblele și principalele repere care trebuie perfecționate.

In cazul I-b algoritmul de calcul continuă astfel:

9. Se elaborează vectorul de ierarhizare al criteriilor (caracteristicilor) de departajare j (j-1,2,…) în funcție de importanță lor in exploatare:

Ex. C3PP C5P C2 IC1,…

10. Se elaborează o matrice A de dimensiuni [nxn], în care liniile se notează cu j1, iar coloanele cu j2 (j1,j2=1,2,…n) și in care se acordă coeficienți de importanță criteriilor Cj, comparând pe rând fiecare criteriu cu toate celelalte (n-1) criterii, din punct de vedere al importanței in exploatare.

11. Se calculează mărimea coeficientilor de importanță yj (pentru criteriul j) cu relația:

y =yj1=

in care: 0< yj<1 si =1

12. Se calculează distanța tehnică absolută a utilajelor Ui față de utilajul ideal Ul,cu relatia:

T=d(Ui ,Ul)=)2

13. Se elaborează clasamentul de ierarhizare a utilajelor analizate, funcție de utilitatea lor totală in exploatare:

minTi,…,Ti,…,maxTi

14. Se stabilesc caracteristicile a căror imbunătățire poate conduce la ridicarea nivelului tehnic și se face ierarhizarea în ordinea descrescătoare a vitezei de ameliorare a nivelului tehnic, cu relatia:

Max{ yj (bj2}

In care: i=1,2,…,m iar j=1,2,…,n.

Luând în stadiu mai multe mașini de ambalat, existente în exploatare în țara noastră(tabelul 2.1), se poate consideră utilajul ideal pe baza comparației între caracteristicile tehnice ale acestora.

Caracteristicile tehnice ale utilajului ideal sunt fie maximul dintre valorile caracteristicilor tehnice ale celorlalte utilaje,dacă acea caracteristică reprezintă un criteriu de maxim, fie cea mai mică valoare a caracteristicilor tehnice ale utilajelor luate în studiu, dacă acea caracteristică reprezintă un criteriu de minim.

În tabelul 2.1 sunt prezentate sintetic caracteristicile tehnice ale acestor mașini de ambalat. În acest tabel sunt si caracteristici tehnice care apreciate pe baza de punctaj (puncte acordate de la 0 si 1) prin comparație între mașinile luate în studiu.

Calculul coeficientilor de importanță se realizează, conform algoritmului prezentat anterior, prin compararea fiecărui criteriu Cj, cu fiecare din celelalte (n-1) criterii, din punct de vedere al importanței acestora in exploatare.

În tabelul 2.2 sunt prevăzute valorile coeficienților de importanță acordate, prin comparație, fiecărui criteriu de departajare (caracteristica tehnică).

(C1/C2) P (C4/C7)

(C4/C7) P (C3/C5/C6)

(C1/C2) PP (C3/C5/C6)

Tabelul 2.1.Caracteristicile tehnice ale unor mașini de ambalat existente în exploare, [14 ]

Tabelul 2.2.Matricea coeficienților de importanță, [14 ]

Σj1 Σj2 aj1 aj2=54

Ponderile yj acordate caracteristicilor tehnice analizate, conform importanței lor în exploatare, calculate cu relația sunt:

y1= y2=17/54=0.315;

y4= y7=17/54=0.130;

y3= y5= y6= 2/54=0.037

Cu ajutorul acestor valori și al caracteristicilor tehnice prezentate în tabelul nr2.1 se pot calcula pătratele diferențelor ( 2 ale utilajelor analizate, necesare în calculul distanței tehnice a unui utilaj fată de utilajul ideal.

Pentru Mașina Elixa Mega:

2= 0,0625 2=0 2=9

2= 16 2=13,1742 2= 77,5754

2=0,0123

Pentru Mașina Multivac 500:

2= 0 2=0.8499 2= 0

2= 66.6944 2= 0,0185 2= 2.25

2= 0

Pentru Mașina Tahavo NPV 100:

2= 1 2= 0,4727 2=1

2=23.3611 2= 9.8591 2= 28.1716

2= 0.0278

Pentru Mașina PZK 500LI:

2= 1 2= 0,7119 2= 25

2= 0 2= 0 2= 0

2= 0,0031

Pentru Mașina Skin 5070:

2= 0,25 2= 0,9324 2= 25

2= 125.1111 2= 39.7471 2= 332.3609

2=0.0494

Astfel distanțele tehnice absolute ale mașinilor analizate față de mașina ideală au valorile:

d(M Elixa, M ideală=

=2,34

d(M Multivac, M ideală=

=3,00

d(M Tahavol, M ideală=

=2,22

d(M PZK 500, M ideală=

=1,10

d(M Magic, M ideală=

=5,90

Ierarhizarea utilajelor (mașinilor de ambalat în folie) se realizează după valorile distanțelor tehnice ale fiecărui utilaj față de utilajul ideal. Astfel:

d(PZK.500)< d(Tahavol)<d(Elixa)<d(Multivac)< d(Magic)

1.10 < 2.22 < 2.34 < 3.00 < 5.90

Se constată că mașina de ambalat în folie elastică PZK 500 LI are distanta tehnică cea mai mică,față de utilajul ideal ceea ce înseamnă că din punct de vedere al caracteristicilor analizate,aceasta este cea mai convenabilă de ales pentru satisfacerea cerințelor impuse, adică pentru ambalarea produselor de panificație și patiserie.

Cap.3.NOȚIUNI DESPRE SUDAREA FOLIILOR, FILMELOR ȘI ÎNCHIDEREA AMBALAJELOR DIN MATERIAL PLASTIC

3.1. Noțiuni despre sudarea pieselor, filmelor și foliilor din material plastic

Prelungirea duratei de conservare a produsului este direct influențată de calitatea interacțiunii care se stabilește între metoda de ambalare – ambalaj – produs. În acest context, proprietățile ambalajului joacă un rol primordial în asigurarea funcției de protecție și conservare.

Materialele utilizate la ambalarea sub vid și la cea în atmosferă modificată, trebuie să aibă următoarele calități:

să fie termosudabile;

să fie cât mai impermeabile la gazele dorite;

să fie cât mai impermeabile la apă și vapori de apă;

să aibă o bună rezistență fizico-mecanică;

să poată fi inscripționate cu date referitoare la produsul ambalat;

sa fie compatibile din punct de vedere igienico-sanitar cu produsele alimentare ambalate.

În general, nu există materiale plastice dotate cu toate caracteristicile care să le permită asigurarea protecției produselor alimentare împotriva gazelor, razelor ultraviolete sau a variațiilor de temperatură sau care să inhibe toate fenomenele evolutive care au loc în produsele ambalate.

În concluzie, calitatea și caracteristicile unui ambalaj din material plastic pot fi variate și adaptate scopului propus prin combinarea a cel puțin două materiale plastice, fiecare posedând acele calități pe care la dorim.

Această unire a două sau mai multe materiale plastice se realizează prin coextrudare prin aceeași filieră, filmul multistrat având nu numai calitățile necesare pentru o durată mare de conservare a alimentelor, ci și capacitatea de a "îmbrăca" pe măsură produsele, contribuind la conservarea dorită.

Filmele de materiale plastice multistrat, realizate printr-o filieră unică, conferă multe avantaje în utilizare: sunt fără solvent, fără pori, au o bună rezistență la pliere, sunt termosudabile pe o față sau pe ambele, pot fi ușor inscripționate.

Principalele materiale folosite sunt: OPA (poliamidă orientată), OPP (polipropilenă orientată), PET (polietilentereftalat), PVC (policlorură de vinil), EVOH (alcool etilvinilic), PS (polistiren cu proprietăți de barieră), PE (polietilenă) sau PP (polipropilenă neorientată cu proprietăți de termosudabilitate).

Multe tipuri de folii din plastic sunt recomandate pentru ambalare, dar relativ puține sunt utilizate efectiv la ambalarea produselor proaspete. Dezvoltarea recentă a tehnologiei de obținere a filmelor polimerice a permis realizarea foliilor pentru diverse cerințe de difuzie a gazelor.

Avantajele ambalării în folii din materiale plastice, altele decât crearea condițiilor pentru atmosferă modificată pot fi:

menținerea unui nivel relativ ridicat de umiditate și reducerea pierderii de apă;

îmbunătățirea condițiilor de igienă prin reducerea contaminării produselor în timpul manipulării;

reducerea deteriorării suprafețelor prin eliminarea contactului direct dintre mărfuri și containerul de transport;

reducerea transferului de boli sau dăunători de la un produs la altul;

permite etichetarea și ușoara identificare, furnizând informațiile necesare consumatorului.

Dezavantaje:

încetinește răcirea produselor ambalate;

crește potențialul pentru condensarea apei în interiorul ambalajului.

Proiectarea ambalajelor pentru atmosfera modificată necesită cunoașterea rezistenței foliei și a ratei de respirație a produselor ambalate. Adesea se utilizează modele matematice pentru determinarea modificărilor concentrației de gaze în interiorul ambalajelor.

În vederea creșterii conservabilității pe termen lung sunt de preferat folii laminate multistrat, precum și tăvi prefabricate în special polistiren (PS), poliolefine (HDPE, PP) sau PET, acoperite cu capac din folie cu proprietăți de barieră.

Aceste tipuri de sisteme de ambalare sunt potrivite atât pentru ambalarea spre vânzare en detail, cât și pentru ambalarea preparatelor catering de carne, pește, alunelor și mezelurilor.

Așa-numitele "materiale de înaltă barieră", cum ar fi materialele care includ straturi de EVAL sau PVDC, nu prelungesc durata de viață a produselor ambalate în gaz. În schimb, materialele de înaltă barieră îmbunătățesc esențial durata de viață a produselor ambalate în vacuum.

Foliile indicate includ PVDC laminat cu poliester sau polipropilenă (PP) sau folii coextruse conținând EVAL acoperit cu polietielenă (PE) sau ionomer. Testele au indicat ionomerul ca fiind preferat ca strat de sudură deoarece el dă o bună etanșare la gaz.

Tehnica ambalării în atmosferă modificată constă din înlocuirea în momentul ambalării a aerului conținut în ambalaj cu un gaz sau un amestec de gaze și închiderea ermetică a produsului în acest mediu folosind ambalaje cât mai puțin permeabile la gaze.

Atmosfera gazoasă introdusă în ambalaj în momentul ambalării nu este controlată ulterior. Ea se poate modifica în timpul păstrării produsului datorită difuziei gazelor în produs și din produs, permeabilității gazelor în și din ambalaj, efectelor datorate produsului și metabolismului microbian.

Ambalarea în atmosferă modificată de gaze este de fapt o extindere a tehnologiei de ambalare în vacuum, utilizată de numeroase companii producătoare de produse alimentare din Europa, cu scopul de a mări durata de conservabilitate a acestor produse.

În ambalarea în atmosferă modificată, denumită în continuare (Modified Atmosphere Packaging), gazul sau amestecul gazos folosit se alege în funcție de natura produsului, având în vedere și natura materialului de confecționare a ambalajului.

Gazele utilizate în mod uzual în sunt O2, CO2 și N2, adică cele care se găsesc în mod normal în aer, numai că în acest caz se modifică proporția dintre ele. Acestea nu sunt nici toxice și nici periculoase și în același timp sunt dorite ca înlocuitori ai aditivilor alimentari sintetici

Cele mai semnificative gaze în ambalarea cărnii în atmosferă modificată sunt O2 și CO2, proporția relativă a fiecăruia producând schimbări ale culorii cărnii și ale calității microbiologice (Meat Industry Services, 2001).

Dioxidul de carbon (CO2) este cel mai activ gaz în cadrul MAP, avand în același timp efect bacteriostatic și fungistatic. CO2 este foarte solubil în apă și grăsime, componente cu care acesta formează acid carbonic. Solubilitatea lui poate să genereze scăderea pH-ului produsului alimentar, rezultând schimbări ușoare de aromă. Absorbția de către produse umede sau grase a acestui gaz poate cauza strângerea ambalajului în jurul acestora.

Fiind solubil în muschi și țesut gras, CO2 se va dizolva în carne într-o proporție de aproximativ 1:1 (1 litru de CO2 per kg de carne). Solubilitatea acestuia este dependentă de temperatură și crește la temperaturi scăzute. Calculele în ceea ce privește spațiul trebuie să ia în considerare solubilitatea CO2 când se planifică parametrii de ambalare.

Când se folosește un amestec bogat în CO2 la ambalare, raportul dintre volumul total în litri și greutatea cărnii este dependent de compoziția mixului de gaze și poate urca până la 3:1 pentru amestecuri de gaze în care CO2 predomină

CO2 reacționează cu proteinele, afectând conținutul procentual de apă din soluție. În timpul depozitării unor produse proteice în atmosferă bogată în CO2, acțiunea antimicrobiană a acestuia se manifestă prin solubilizarea și absorbția gazului în apă, penetrarea membranelor celulare și modificarea pH-ului intracelular. Schimbările de pH induse sunt suficiente pentru întreruperea activității enzimatice.

Azolul (N2) este un gaz inert, inodor și foarte puțin solubil în apă și grăsimi, ce nu are nici un efect asupra alimentului și de asemenea nu are efect antimicrobian și nici un efect direct asupra culorii cărnii.

N2 este utilizat în general ca gaz de umplere pentru a preveni strângerea ambalajului la produsele care pot absorbi CO2 și pentru prevenirea exudării la carne de exemplu .

Deși oxigenul (O2) este în general evitat (datorită proceselor oxidative) el apare în compoziția amestecului gazos destinat ambalării produselor din carne deoarece menține culoarea roșie specifică și împiedică dezvoltarea unor agenți patogeni.

Când este expusă la oxigen, carnea proaspătă va avea un roșu strălucitor caracteristic formării de oximioglobină. Cu toate acestea, concentrații mici de oxigen – în jur de 0,5-1% – duc la apariția rapidă a maronirii ireversibile. Aceste situații trebuie evitate fie prin păstrarea unei concentrații ridicate de oxigen, fie prin excluderea acestuia.

În funcție de procentul de oxigen utilizat, ambalarea MAP a cărnii poate fi de două tipuri, și anume: a) ambalare în atmosferă modificată cu concentrații mari de O2 și b) ambalare în atmosferă modificată cu concentrații mici de O2

a) Ambalarea în atmosferă modificată cu concentrații mari de O2

Conceptul de ambalare a cărnii roșii proaspete în concentrații mari de O2 pentru a întârzia formarea metmioglobinei este cunoscut de mai multe decenii. Concentrații mari de oxigen sunt folosite pentru a crește cantitatea de oximioglobină în stratul de la suprafața cărnii și pentru obținerea culorii roșii strălucitoare.

Această concentrație ridicată de oxigen nu inhibă dezvoltarea microorganismelor aerobe dăunătoare. Rata de creștere a microorganismelor aerobe dăunătoare poate fi redusă prin adăugarea de cantități moderate de CO2 la amestecul de gaze. Când conținutul de CO2 al unui amestec de gaze depășește 20%, rata de creștere a microorganismelor este aproximativ înjumătățită.

Prin urmare, o atmosferă de aproximativ 80% O2 și cel puțin 20% CO2 este benefică atât pentru calitatea microbiologică cât și pentru culoarea cărnii. În practică se utilizează amestecuri de 60-80% O2 și 20-40% CO2.

Utilizarea de concentrații ridicate de O2 în MAP este indicată pentru produsele ce urmează a fi păstrate pentru perioade scurte de timp și în care culoarea roșie strălucitoare este cel mai de dorit pe întreaga perioadă de expunere la raft. Controlul temperaturii este critic pentru succesul acestei metode. Controlul slab va duce la dezvoltarea microorganismelor dăunătoare și la maronirea prematură a cărnii.

b) Ambalarea în atmosferă modificată cu concentrații mici de O2

Concentrații mici de O2 sunt destinate exploatării pe deplin a efectului inhibitor al CO2 asupra microorganismelor dăunătoare și este folosit la produsele ce urmează a fi transportate pe distanțe lungi sau vor fi depozitate pentru câteva săptămâni.

Produsele pot fi gazate doar cu CO2 deși solubilitatea în apă și în grăsimi a acestuia impun adesea și folosirea azotului pentru a preveni plesnirea ambalajului. Amestecul de gaze folosit în acest tip de MAP va conține de cele mai multe ori peste 65% CO2 și restul N2

În ciuda dezavantajului evident a culorii purpurii a cărnii, există posibilitatea de a folosi ambalajele delaminabile pentru carnea crudă ce se caracterizează prin faptul că partea superioară a ambalajului este reprezentată de o folie dublu-strat, formată dintr-un strat impermeabil pentru oxigen și unul permeabil.

Stratul barieră la oxigen se poate îndepărta prin delaminare (peeling), atunci când pachetele cu produs sunt expuse la raft, permițând pătrunderea oxigenului prin al doilea strat al foliei și revenirea culorii roșii inițiale a cărnii.

Acest procedeu permite păstrarea cărnii pentru perioade mai lungi de timp. Cu toate acestea există unele rezerve în ceea ce privește acest sistem, deoarece pot trece câteva ore de la momentul înlăturării primului strat de folie până ce carnea capătă o culoare suficient de atrăgătoare pentru consumator.

De asemenea, există diferențe considerabile între durata de depozitare și de prezentare a cărnii de la specii diferite. Carnea de vită, miel și porc au o sensibilitate diferită față de chimicale și microorganisme dăunătoare. Sistemele de ambalare oferă diverse posibilități în funcție de condițiile particulare care sunt alese, dar toate depind de schimarea atmosferei în care carnea este ambalată.

În cazul cărnii de vită adesea sunt folosite concentrații ridicate de O2 60-80% și 20-40% CO2 în amestecul de gaze și astfel poate fi obținută o durată de expunere pentru vânzare de 5-8 zile. Concentrațiile ridicate de O2 în sistemul de ambalare MAP sunt prin urmare utile pentru producătorii ce aprovizionează direct piețele locale

Utilizarea concentrației scăzute de O2 în ambalarea în atmosferă modificată pentru carnea de vită nu este recomandată, deoarece carnea se va decolora la aceste concentrații. Cu toate acestea sistemele MAP ce utilizează amestecuri de gaze fără oxigen cu 50-90% CO2 și 10-50% N2 și folii dublu-strat pot oferi durate crescute de depozitare (depozitare până la 40 de zile urmate de 4 zile de expunere la raft după îndepartarea foliei impermeabile pentru oxigen)

Pentru carnea de miel, utilizarea MAP a întâlnit un succes limitat până în prezent. Sistemul de ambalare MAP ce utilizează concentrații scăzute de oxigen nu este folosit pentru pachetele ce se vând cu amănuntul iar pentru sistemul MAP ce utilizează o concentrație ridicată de oxigen, creșterea microorganismelor dăunătoare (B. thermosphacta, S. putrefaciens) la un pH ridicat al unor cărnuri de miel (=5,8) limitează durata de expunere la raft.

Ambalarea în vid și injectarea cu dioxid de carbon permit pachetelor cu carne de miel să aibe o durată de depozitare de pâna la 16 săptămâni la o temperatură −1 – 0oC și o durată de expunere la raft acceptabilă.

Spre deosebire de carnea de vită și miel, în cazul cărnii de porc poate fi folosită ambalarea în atmosferă modificată cu concentrație redusă de oxigen. Concentrația scăzută de O2 este folosită extensiv la ambalarea în vrac a bucăților de carne.

Este posibilă o durată de depozitare de până la 12 săptămâni la 0oC când se folosesc concentrații ridicate de CO2 la ambalarea în atmosferă modificată.

Ca și în cazul cărnii de vită, se utilizează concentrații ridicate de oxigen în sistemul MAP pentru pachetele ce urmează a fi expuse în scopul vânzării cu amănuntul. În condițiile în care pielea și excesul de grăsime sunt îndepărtate de pe produs, durata de depozitare este echivalentă cu cea de la carnea de vită.

Ambalarea produselor alimentare este influențată de următorii factori: alegerea gazului sau a amestecului de gaze în care se face ambalarea și efectul lor asupra produsului, materialul folosit pentru ambalare, precum și mașina de ambalat. La acestea se adaugă temperatura care trebuie controlată la ambalarea, distribuția și vânzarea produselor .

Ambalarea în atmosfera modificată este o tehnică care are rolul de a prelungi cu costuri reduse perioada de valabilitate a unui produs alimentar menținând în același timp un nivelul calitativ bun. Procedeul sporește volumul vânzărilor prin satisfacerea cerinței tot mai accentuate de produse conservate într-un mod cât mai natural și fără adaos de aditivi.

Prin această aplicație termenul de valabilitate va crește cu zile sau chiar săptămâni, ceea ce va face posibilă prelungirea perioadei de disponibilitate a produsului în magazine și reducerea numărului de produse depreciate care trebuie retrase de la vânzare

De asemenea producția și distribuția produselor se vor face cu cheltuieli mai mici, ceea ce va determina o reducere a costurilor per total. Un alt avantaj oferit de această aplicație este lansarea pe piață a unor produse noi.

3.2. Sigilarea ambalajelor din material plastic prin termosudare

Sisteme de sigilare

1. Sigilare simplă – pentru sigilare cu lățime de 5 sau 6 mm, în funcție de modelul mașinii.

2. Sigilare simplă superioara și inferioară – se folosește în cazul materialelor cu grosime mai mare (pungi multistrat și cele laminate cu aluminiu). În acest caz, pentru o sigilare fermă este necesară încălzirea atât superioară, cât și inferioară.

3. Sigilare dublă – se recomandă pentru un plus de siguranță, atunci când suprafața de sigilare este contaminată, în special dacă se ambalează carne proaspată pe mașinile C 700 și B 500. Pentru aceste mașini este disponibilă varianta cu unitate de perforare sau de tăiere pentru eliminarea resturilor de material.

4. Sigilare dublă, superioară și inferioară – se recomandă în cazul materialelor foarte groase, în marea majoritate a cazurilor pungi multistrat și cele laminate cu aluminiu. Se elimină orice risc, fiind vorba de o sigilare dublă, cu încălzire în două puncte, atât în partea superioară, cât și în partea inferioară.

5. Sigilare dublă cu fir și bandă – partea plată are rol de sigilare, iar partea rotundă facilitează detașarea resturilor de material. Acest sistem de sigilare se utilizează pe scară largă și permite realizarea unui ambalaj cu un impact vizual puternic.

6. Bara de sigilare răcită cu apă – se recomandă în cazul pungilor termocontractibile sensibile; principala caracteristică este temperatura constantă, indiferent de viteza de ambalare.

123456

Fig.3.1. Diferite sisteme de sigilare, [15]

Gama de mașini

Cuprinde mașinile de dimensiuni reduse C 100, C 200, C 250, C 300, C 350, mașinile de dimensiuni mari C400, C 450, C 500, C 550, C 700, mașinile cu bandă rulantă B 301, B 610, mașinile pentru compactat SE 60, Se 115, SE 130 și mașinile cu mediu uscat TE 115, TE 130

a) Multivac C 350

Fig.3.2.Multivac C 350, [ 9]

Descriere

are o bară de sigilare adițională pentru o mai mare flexibilitate și o utilizare optimă a capacității camerei, în orice moment.

sigilează mai multe pungi în același ciclu de producție

este de asemenea disponibilă cu sistem de gaz inert.

poate ambala o gamă largă de produse: carne proaspată,

carne de pasăre, carne procesată, paște, branză, produse medicale

sterile și multe altele

Date tehnice

dimensiuni: 680 x 585 x 1.000 mm

înălțime cu capacul ridicat – 1.250 mm

lungimea de sigilare – 2 x 440 mm

adâncimea camerei – 430 mm

înălțimea camerei – 160 mm

pompa de vacuum – Busch 40, 60 m³/h

conexiuni electrice – 3 x 400 V 50 Hz, 3 x 220 V 60 Hz

greutate – aprox. 160 kg

viteza de ambalare – aprox. 2 – 3 cicli / minut

b) Multivac C 500

Fig.3.3.Multivac C 500, [9]

Descriere

mașină cu două camere de sigilare de mari dimensiuni ce prezintă următorul avantaj: se poate încărca una din camere, în timp ce în cealaltă se execută procesul de sigilare.

poate ambala automat următoarele produse: carne proaspătă, preparate din carne, brânză, preparate, articole tehnice și medicale, orice încape în punga și camera de sigilare.

carcasă din oțel inoxidabil.

Date tehnice

dimensiuni: 1.600 x 1.050 x 815 mm

înălțime cu capacul deschis – 1.255 mm

adâncimea camerei – 750 mm

înălțimea camerei – 200 mm sau 250 mm

lungimea de sigilare – 2 x 650 mm / cameră

pompa de vacuum integrată – 150, 160, 180, 250 sau 300 m³/h

conexiuni electrice – 3 x 400 V 50 Hz, 3 x 220 V 60 Hz

greutate – aprox. 650 kg (cu pompa de 300 m³/h)

viteza de ambalare – aprox. 2 – 3 cicli / minut

c) Multivac B 310

Fig.3.3.Multivac B 310, [ 9]

Descriere

mașină flexibilă, cu ajutorul căreia se pot ambala produse mari și mici.

complet automată, cu un randament mare și o intervenție minimală a operatorilor.

cu cameră și bandă transportoare

igienă într-o nouă dimensiune, la exterior și in interior.

producție mai mare de trei cicluri pe minut.

Date tehnice

dimensiuni – 2760 x 1170 x 1660 mm

lungimea barei de sigilare – 2 x 950 mm

distanța dintre barele de sigilare – 630 mm

înălțimea camerei – 230 mm

conexiuni electrice – 3 x 400 V / 50 Hz, 39,5 A

pompa internă – 1500 m³/h, 10 kW, 7 A

pompa externă – z. B. Duplex 600 m³/h, 11 kW, 25 A

aer comprimat – minim 7 bar

apa de răcire (poate fi dezactivat) – 0,2 litri / ciclu

greutate – aprox. 1.500 kg

În gama echipamentelor pentru ambalarea în recipiente preformate și termoformate întâlnim mașina pentru termosudare caserole în atmosferă controlata VG600, precum și mașina pentru vidare și sigilare recipiente preformate 2000LCD

Mașina pentru termosudare caserole în atmosferă controlată VG600

Descriere

utilizată de producătorii mici și mijlocii din industria alimentară.

echipament versatil, având posibilitatea de construcție a matrițelor pentru caserole în funcție de necesitățile clientului.

după alimentarea cu caserole, mașina creează vacuum în interiorul acestora, în locul aerului fiind introdusă o combinație de gaze în funcție de tipul produsului ambalat, urmând termosudarea caserolei.

folia utilizată pentru termosudare trebuie să coincidă cu materialul din care este fabricată caserola pentru a obține rezultate excelente.

fiabiă și eficienă, reușind să facă față celor mai exigente procese de producție, datorită componentelor de înaltă calitate și a tehnologiei de ultimă oră utilizate în construcția echipamentului.

corespunde normelor europene privind protecția muncii și igiena.

Fig.3.4.VG600, [ 16]

Caracteristici tehnice

dimensiuni de gabarit – 610 x 600 x 560 mm

dimensiuni suprafață de lucru – 265 x 325 mm

capacitate pompă – 20 m³/h

putere – 1,6 kW

alimentare – 220 VAC

Mașina pentru vidare și sigilare recipiente preformate 2000LCD

Descriere

echipament versatil, utilizat de către producătorii mici și mijlocii din industria alimentară.

ambalează o serie variată de produse în recipiente preformate din folie PP, PE, PP+PE etc

are două secvențe de lucru, vidarea recipientului preformat și sigilarea acestuia.

construită din oțel inoxidabil, fiind rezistent la coroziune și neinteracționând cu produsul de ambalat.

flexibilă și ușor de utilizat, timpii de vacuum și de sigilare fiind reglabili în funcție de produsul ambalat și ambalajul utilizat.

respectă normele europene privind igiena și protecția muncii.

Fig.3.5.Masina pentru vidare si sigilare2000LCD, [16 ]

Caracteristici tehnice

capacitate pompă vacuum – 6 m³/h

lungime bară pentru sigilare – 500 mm

dimensiuni de gabarit – 520 x 380 x 230 mm

greutate – 30 kg

Utilajul TX 35 SLB™

Descriere

utilaj revoluționar cu un sistem inovator de sigilare a caserolelor

combină tehnologia de sigilare Hefestus într-o mașină complet automată

dimensiuni compacte, sistem de transport unic de caserolă, flexibilitate în încărcare și direcții de ieșire

umplerea caserolelor se face una câte una direct de pe linia de producție iar evacuarea caserolelor se face una cate una pe banda transportoare

randamentul de sigilare în atmosferă modificată este de două caserole în același timp.

poate fi folosit și pentru ambalare simplă (fără atmosferă modificată)

pot fi comandate și utilizate, în conformitate cu planurile de producție, două sau mai multe capete de sigilare (pentru diferite modele de tăvi sau caserole)

utilizare: industria cărnii (carne proaspătă, congelată sau preparată), pește, produse proaspete, produse coapte, produse lactate, produse culinare gata preparate, paste făinoase proaspete etc.

Date tehnice

dimensiuni – 2213 x 1637 x 1915 mm

greutate – 1.000 kg

capacitate de sigilare – cu atmosferă modificată:

36-40 caserole/minut, fără atmosferă modificată: 44-48 caserole/minut

circumferința maximă a rolei de film – 280 mm

dimensiunile maxime ale caserolei – pentru un singur cap de sigilare: 450 x 245 mm, pentru un cap de sigilare dublu: 215 x 245 mm

alimentare – Europa: V 380, 3×25 A, W 1500

aer comprimat – 350 L/min 7 bar

Utilajul SM 208 SLB™

Descriere

mașină de ambalat în atmosferă modificată de înaltă performanță

randament de până la 8 cicluri de sigilare pe minut

sigilează caserole de diferite dimensiuni; cea mai mare dimensiune de sigilare fiind de 360x300mm

folosește sistemul de ambalare Hefestus, capul de sigilare operându-se manual, fiind ușor de folosit și cu costuri mici de întreținere

untilaj compact, cu un preț convenabil, ideal pentru ambalarea în atmosferă modificată, pentru ambalarea de cercetare, pentru ambalarea produselor medicale, agricole și alimentare.

ambalarea în atmosferă modificată și procesul de sigilare sunt automatizate asigurând rezultate foarte bune în procesul de ambalare.

poate de asemenea să sigileze fără atmosferă modificată.

pot fi folosite mai multe capete de sigilare, pentru diferite modele și dimensiuni de caserole; capetele de sigilare putând fi schimbate ușor, fără unelte și într-un timp foarte scurt.

utilizare: vezi TX35 SLB™

Fig.3.6.Utilajul SM 208 SLB™, [ 17]

Date tehnice

dimensiuni – 870 x 1.000 x 1.490 mm

greutate – 250 kg

capacitate de sigilare – fără atmosferă modificată: 7-20 caserole/minut

dimensiuni maxime ale caserolei – pentru un singur cap de sigilare: 360 x 300 mm, pentru un cap de sigilare dublu: 300x 170 mm

circumferința maximă a rolei de film – 280 mm

alimentare – Europa: V 220, 1×25 A, W 1500

-aer comprimat: 200 L/min 7 bar

Utilajul MAP 210 SLB™

Descriere

combină tehnologia de sigilare Hefestus cu o bandă transportoare de mare viteză, bună pentru toate produsele, caserole și cupe de diferite dimensiuni transportându-le într-un ritm constant în poziția optimă de sigilare.

distanța dintre caserole este variabilă; poate fi schimbată doar printr-o apăsare de buton.

utilaj versatil, precis, ideal pentru ambalarea în caserole de diferite forme: rotunde, ovale, caserole adânci sau mai puțin adânci etc.

capul de sigilare poate fi schimbat în mai puțin de 3 minute

ideal pentru sigilarea a două caserole simultan, mărind astfel producția.

utilizare: vezi TX35 SLB™.

Fig.3.7.Utilajul MAP 210 SLB™, [17 ]

Date tehnice

dimensiuni – 2.112 x 1.205 x 1.610 mm

greutate – 400 kg

capacitate de sigilare – 15-50 caserole/minut

dimensiuni maxime ale caserolei – pentru un singur cap de sigilare: 360 x 300 mm, pentru un cap de sigilare

.dublu: 170 x 300 mm

circumferința maximă a rolei de film – 280 mm

alimentare – Europa: V 220, 1×25 A, W 2000

aer comprimat: 400 L/min 7 bar

Cap.4.CALCULUL PARAMETRILOR PRINCIPALI AI UTILAJULUI PZK 500

4.1. Calculul barei de tăiere a foliei mașinii de ambalat

Bara de tăiere (fig.4.1) a aparatului de ambalat are rolul de a efectua tăierea termica a foliei la dimensiunea ceruta de marimea produsului de ambalat, prin aproprierea foliei de bara caldă, aflata la o temperatură de 140-240◦C, în funcție de caracteristicile foliei (material, grosime). Prin aceasta, folia se topește local și se reteaza de-a lungul barei, într-un interval de timp foarte scurt (1-2 secunde).

Bara de tăiere are o rezistenta încorporată cu rolul de a asigura o temperatură de lucru in corelație cu tipul de folie si grosimea acesteia. Bara (suportul rezistenței electrice) este construită din aliaj de aluminiu (duraluminiu) cu suprafața exterioară netedă având secțiune dreptunghiulară cu una din muchii (ascuțită) îndreptata în sus pentru a da posibilitatea tăierii foliei la dimensiune (fig.4.2).

Fig.4.1.Subansamblul barei de tăiere a foliei elastice la dimensiune

1.rozetă; 2.capac; 3.bucșă din silicon pentru izolare; 4.rezistență electrică; 5.suport rezistență-bară profilată ; 6.bucșă de inchidere

Din caracteristicile tehnice ale mașinii de ambalat rezultă că puterea electrică a rezistenței barei de tăiere este de 85 W. În aceste condiții, lucrând singură, intensitatea curentului electric absorbit de la rețea este de:

It==0,386 A

De aici, se deduce că rezistența electrică a barei de tăiere are valoarea:

Rt=

Fig.4.2.Dimensiunile suportului rezistenței electrice a barei de tăiere a foliei

Dacă rezistența electrică este confecționată din fir de constantan, cu diametrul e 0,5 mm, având rezistivitatea la temperatura de 20◦C, rezistivitatea acestuia la temperatura de taiere (circa 200◦C), pentru un coeficient de temperatură este:

În aceasta situație, lungimea calculată a firului rezistenței de tăiere este:

la care se adauga circa 20 cm pentru conexiuni, adica circa 20,3 m.

Daca acest fir este înfașurat pe dorn cu diametru de 5 mm (diametrul de înfășurare) , numărul de spire ale rezistenței se determină cu relația:

spire unde:

este diametrul dornului de înfașurare, iar -diametrul firului (sarmei).

Pasul spirelor m, pentru o lungime a rezistenței egală cu de doua ori lungimea barei de taiere (lățimea rolei de folie la care se adaugă o distanță suplimentară de circa 5 cm), considerând că aceasta merge de la un capăt la altul și apoi se întoarce, este egal cu:

m=

iar distanța liberă între spire este de 0,878-0,15=0,728 mm.

Cantitatea de căldură care poate fi acumulată de bara de tăiere într-un timp t minute (egal cu timpul de stabilizare a temperaturii barei) este data de relatia:

=85

Pentru ca bara să poată fi utilizată pentru tăierea sa diverse tipuri de folii și grosimi ale acestora, în serie cu rezistență electrică a acesteia este montată o rezistența electrică a acesteia este montată o rezistență de calibrare, pe care are loc o cădere de tensiune capabilă să asigure o anumită temperatură barei și să o mențină la valoarea necesară tăierii foliei.

Schema de conectare a celor doua rezistențe este prezentată în fig.4.3.

Dacă rezistența de calibrare are o valoare de 100 Ω, rezistența echivalentă a circuitului de tăiere a foliei, determinată prin calcul, are valoarea:

Fig.4.3. Schema electrică de conectare a rezistenței barei de tăiere

Curentul electric absorbit de această rezistență echivalentă este:

Astfel, căderea de tensiune pe rezistență de calibrare este:

Pe rezistența de tăiere va exista o cădere de tensiune egală cu diferența dintre tensiunea nominală de fază și căderea de tensiune pe rezistența de calibrare:

În noile condiții, puterea electrică a rezistenței de tăiere este:

De asemenea, timpul de stabilizare a temperaturii barei de tăiere pentru cedarea aceleiași cantitați de căldură ca în cazul anterior, va fi:

t"= min

Între puterea electrică a rezistenței electrice și caldura cedată de firul acesteia exista relația:

în care: este temperatura conductorului în regim stabilizat de funcționare, [◦C];

F-secțiunea de cedare a căldurii, []; F=2.la conductoare circulare; -coeficient de cedare a căldurii care înglobează radiația, convecția și conducția, []; -temperatura mediului ambient (se considera ).

În cazul rezistențelor electrice spiralate, suprafața de cedare a căldurii este suprafața exterioară a spiralei, adică:

Pentru coeficientul adoptam valoarea și aplicând relația de mai sus, pentru rezistența electrică a barei de tăiere, cu rezistență de calibrare de 100 , se obține:

+25=469,6◦C

Dacă rezistența de calibrare are o valoare de 200Ω, rezistența echivalentă a circuitului de tăiere a foliei va avea valoarea:

Curentul electric absorbit de rezistența echivalentă, în acest caz , este:

Astfel,căderea de tensiune pe rezistența de calibrare este:

=57,14 V

Pe rezistența de tăiere va exista o cădere de tensiune egală cu:

În aceste condiții, puterea electrică a rezistenței de tăiere este:

=162,86

În cazul utilizarii unei rezistențe de calibrare de 200 Ω, temperatura la suprafața spiralei rezistenței este:

Dacă rezistența de calibrare are o valoare de 65 Ω ( atât cât este precizat în notița de utilizare a aparatului), rezistența echivalentă a circuitului de tăiere a foliei va avea valoarea:

Curentul electric absorbit de rezistența echivalentă, in acest caz, este:

Astfel, căderea de tensiune pe rezistența de calibrare este :

Pe rezistența de tăierea va exista o cădere de tensiune egală cu:

În aceste condiții, puterea electrică a rezistenței de tăiere este:

P”t=U’I’e=197,480,3465=68,43 W

În cazul utilizării unei rezistențe de calibrare de 65Ω, temperatura la suprafața spiralei rezistenței barei de tăiere este:

θadm= +θma= +25=495,02

Trebuie specificat faptul că aceste temperaturi se realizează la suprafața spiralei rezistenței electrice, până la supfrafața barei de tăiere caldura disipandu-se, o parte din ea pierzandu-se prin disipare în mediul înconjurator și celelalte piese din împrejurul barei.

Căldura acumulată de suportul rezistenței electrice pentru ca aceasta sa ajungă la temperatura de topire a materialului plastic din care este confecționată folia de ambalaj poate fi calculată cu relația:

Qb=mbcb1

în care: mb este masa barei suport a rezistenței electrice, considerată acoperită pe toate cele patru laturi (suportul rezistenței se închide pe una din laturi cu o plăcuță metalică);

cb este caldura specifică a materialului din care este confecționat suportul rezistenței electrice;

1reprezintă diferența de temperatură a barei calde față de mediul ambient.

Căldura specific materialului barei(duraluminiu) este de circa 900 J/kg.

Masa barei support poate fi calculată pe baza dimensiunilor sale prezentate in fig.4.2 și a densității materialului din care este confecționată. Considerând că bara este inchisă pe toate cele patru laturi,masa acesteia va fi egală cu:

mb=kg

unde:sunt dimensiunile secțiunii barei,respectiv lungimii acesteia.

Dacă tinem seama și de placuțele de la capătul barei suport atunci putem estima că bara are o masă de circa 100g,astfel că,pentru încălzira barei de la circa 20 la aproximativ 200, căldura necesară încălzirii barei va fi:

Qb=mbcb1=0,1900(200-25)=15750 J

În cazul utilizării rezistenței de calibrare de 65 W, puterea electrică a rezistenței de tăiere din bara caldă este de 68,43W, iar cantitatea de caldură degajată în circa 15 minute este:

Se constată că există o diferență mare între cele două cantități de căldură,cantitatea de căldură ncesară încalzirii barei fiid mult mai mică în comparație cu cantitatea de căldură degajată de rezistența electrică, însă o mare parte din aceasta se disipă în învelișul de protecție al rezistenței precum și în mediul înconjurător.

Pentru tăiere foliei la dimensiunea cerută de produsul de ambalat, bara caldă se pozitioneaza cu una din muchiile exterioare în sus, astfel ca la apăsarea foliei în poziție întinsă asupra barei aceasta se va incălzi până la topire și se va tăia.

4.2. Calculul sistemului de încalzire și lipire a foliei sub produs

Masa de lipire a aparatului de ambalat are rolul de a asigura sudarea termică a foliei sub produs, prin așezarea produsului preambalat pe aceasta, un timp de câteva secunde suficient pentru ca folia să se plastifieze local și să se sudeze .

Masa de lipire are o rezistență încorporată cu rolul de a asigura o temperatură de lucru de circa 170◦C

suprafeței superioare a mesei pe care se așează pachetul învelit în folie. Masa este construită din aliaj de aluminiu cu siliciu (silumin) cu suprafața exterioară netedă pentru o sigilare corespunzătoare a pachetului înfoliat.

Pentru ca temperatura mesei sa fie menținuta în limitele asigurării unei bune sigilari a pachetului, în serie cu rezistența electrică este montat un termoregulator care trebuie să mențină temperatura mesei la o valoare reglată intre 110-200◦C, în functie de proprietățile fizico-mecanice ale foliei (grosime, material,etc.).

Schema electrică a mașinii de ambalat, care asigura buna funcționare a acesteia, este prezentată în fig.4.4.

Fig.4.4. Schema electrică de acționare a mașinii de ambalat PZK-500

În interval de maximum 30 minute de la pornirea aparatului, temperatura mesei de lipire trebuie sa ajunga la valoarea stabilita în functie de poziția de reglaj a termostatului (90-130◦C pentru pozitia de minim și 120-180◦C pentru pozitia de maxim).

Schema constructiva a mesei de lipire a liei, cu dimensiunile acesteia, este prezentată in fig.

Dimensiunile principale ale acesteia sunt:

-lungime : l=252 mm

-lățime: b=166 mm

-grosime medie: c=18 mm

Rezistența electrică pentru încalzirea mesei de lipire are o putere electrică de 450 W, fiind utilizata în scopul sigilarii foliei din material plastic sub produsul înfoliat (înfașurat) în aceasta.

Fig.4.5. Schema constructivă a mesei de lipire a mașinii de ambalat PZK-500

Caracteristicile fizice ale materialului din care este confecționată masa de lipire (silumin) sunt:

densitatea: kg/

căldura specifică: c=0,875-0,980 kj/kg.grd (pentru Al și aliajele sale)

conductivitatea termică: 80-168,4 W/m.grd;

rezistivitatea electrică: =(2,7-2,9).cm (pentru Al =2,9.Ω.cm)

conductibilitatea electrică: 34,48 1/Ω./m;

coeficientul de dilatare liniară: =0,21.;

Cantitatea de căldură pe care trebuie să o acumuleze masa de lipire pentru a ajunge de la temperatura mediului ambiant la temperatura de sigilre (circa 170◦C), poate fi determinată cu relația:

Q=m

în care: m-masa mesei de lipire;

căldura specifică a materialului;

– diferența de temperatură de la mediu la temperatura de lipire.

Masa suportului (mesei) de lipire se determină din caracteristicile constructive ale acestuia:

M=l0,252 kg

Rezultă:

Q=m=1,96 Kj

Din caracteristicile rezistenței electrice de încalzire ( se poate deduce, de asemenea, cantitatea de căldură care poate fi acumulată de masa de lipire într-un timp t (egal cu timpul de stabilizare a temperaturii mesei).

Q= kJ

Se constată, așadar, că cele două cantitați de căldură, deși ar trebui să fie egale, nu sunt, deoarece există pierderi mari de căldură în invelișul de protecție al rezistenței electrice, în atmosferă sau la elementele înconjuratoare ale rezistenței si masei calde.

Dacă presupunem pierderile in atmosferă de circa 50% atunci din egalitatea celor două relații se poate scoate timpul de stabilizare a temperaturii mesei de lipire, care este:

t=sec= 19 min

Deci termostatul ar trebui să decupleze rezistența electrică dupa circa 19 minute, dar trebuie să reintre în funcțiune (să reconecteze rezistența) atunci când temperatura scade sub o anumită valoare (care ar putea fi 150◦C).

Acest lucru trebuie să se producă dupa un interval de timp, determinat pentru o diferența de temperatură de 20◦C, egal cu:

=sec

În timpul încalzirii, masa de lipire suferă o dilatare dupa cele trei dimensiuni, în corelație cu temperatura de lucru și cu caracteristicile materialului din care este confecționată. Alungirea mesei, pe cele trei laturi, se calculeaza cu relația:

Astfel:

= 7,7 m

m

m

După dilatare masa va căpăta dimensiunile:

l=m

b= m

c= m (practice neglijabil)

Puterea electric a rezistenței de încalzire a mesei de lipire se asigură la o tensiune de alimentare de U=220-230 V și un current nominal l (A), absorbit de la rețea. Deci:

=U

Din aceasta relație se determină intensitatea curentului electric, absorbit de la rețea, ce trece prin circuit , I:

I=

În aceste condiții, rezistența electrică a rezistorului de încălzire a mesei de lipire are, deci, o valoare calculată R, egală cu :

R=

Dacă rezistența electrică este confecționată din fir de nichelină cu rezistivitatea ,la un diametru al firului de 0,3 mm și temperatura de 20◦C, atunci lungimea firului rezistenței poate fi determinată din relația:

R=

în care: s-secțiunea firului (sârmei); rezistivitatea firului la temperatura de funcționare (170◦C).

unde: -coeficient de temperatură=(0,18-0,21).-pentru nichelină.

Rezultă:

Dacă la lungimea calculată a firului se mai adauga circa 20 cm pentru legarea acestuia la cablul de alimentare si ieșirea din interiorul corpului mesei, se poate spune că lungimea totală a acestuia este de circa 17 m fir.

Produsul înfoliat cu folie elastică din LDPE cu marginile acesteia introduse sub produs (eventual așezat pe un suport rigid) este așezat pe masa de lipire și căldură de la masă se transmite practic instantaneu la folie și la partea de jos a produsului, Timpul cât produsul stă pe masa de lipire diferă în funcție de grosimea foliei (15-36 ) și de materialul din care este confecționată (PE sau PVC) aceasta, și este suficient de mare pentru a produce sudarea termică a foliei, dar suficient de mic pentru ca energia termică acumulată de produs să nu conduca la deterioararea caracteristicilor sale.

Temperatura interfaciala dintre cele două elemente aflate în contact (masă, folie-produs) poate fi determinată din relația:

sau

unde: – conductivitatea termică a celor două părți aflate în contact (masă,folie); -căldurile specifice ale acestora; -greutațile specifice ale materialelor din care sunt confecționate părțile.

Pentru polietilena de joasă densitatea, densitatea normală este de 920 kg/ în timp ce pentru PVC, densitatea este de circa 1380 kg/Totodată, conductivitățile termice ale celor două materiale sunt: 0,335 W/m.grd și 0,293 W/m.grd, iar căldurile specific au valorile: 2,3 kJ/kg.grd și 1,1 kJ/kg.grd.

Astfel, pentru folia din polietilenă temperatura interfacială este:

în timp ce pentru folia din PVC, temperature interfacială este:

Dacă se pune condiția ca temperatura materialului să nu scadă sub 120◦C, într-un interval de 5 secunde, cantitatea de căldură primită de material în acest timp poate fi determinată cu relația:

unde: S-suprafața de recepție a căldurii (presupusă egală cu suprafața mesei de lipire); -temperatura materialului la momentul considerat.

(163,7-120) J

Trebuie specificat faptul că o parte din căldura cedată de masa de lipire este utilizată pentru lipirea propriu-zisă a foliei, în timp ce cea mai mare parte din aceasta este preluată de produsul ambalat, disipându-se prin acesta, masa și volumul său fiind mult mai mare în comparație cu folia de ambalaj. De aceea, este necesar ca produsul să nu-și modifice proprietățile fizico-chimice sub efectul căldurii acumulate.

Tabelul.4.1. Unele proprietăți fizice ale unor materiale metalice

4.3.Calculul sistemului cu tambure pentru susținerea rolei cu folie

Sistemul de susținere și derulare a rolei cu folia de ambalaj este format din două tambure rotative cu diametrul de 32 mm, din care unul pote fi din PVC, iar celălalt din oțel inoxidabil, sau ambele tambure din oțel inox.

La varianta cu picior tamburele de susținere a rolei cu folie sunt amplasate sub nivelul planului de ambalare, pe corpul de sprijin al masinii propriu-zise.

Ambele tambure sunt prevăzute cu lagăre cu rulmenții, axul tamburelor fiind sprijinit și fixat în pereții laterali ai aparatului de ambalat, astfl ca unul din tambure este liber, iar celalalt este prevăzut cu un sistem de frânare cu bucșă din ferodou pentru a se putea modifica momentul de torsiune la arborele său și, prin aceasta, modificarea tensionarii foliei la tragerea ei de catre operator.

În fig.4.7 este prezentat tamburul liber asa cum este el fixat pe aparat, iar în fig.4.8 este prezentat traseul foliei pentru aparatul de ambalat fără cadru suport.

Fig.4.6. Tamburul liber al sistemului de susținere a rolei cu folia de ambalaj

1,2 tambur din inox sau din PVC; 3.știft filetat de asigurare; 4.bucșă din material plastic; 5.șuruburi de fixare a axului tamburului; 6. Inele de siguranță;7. Rulmenti radiali cu bile;8.inele limitatoare pentru rola cu folie; 9.axul tamburului liber

Fig.4.7. Traseul filmului stretch în mașina de ambalat

Fig.4.8. Schema forțelor care acționează asupra foliei la trecerea peste tambure

Asupra tamburelor de susținere și derulare a foliei de pe rola sa actionează forța de greutate a rolei G, care se descompune prin direcțiile radiale ale celor două tambure, corespunzător unghiului pe care acestea îl fac la centrul rolei , în componentele G'.

Se cunosc: masa rolei cu folie stretch m18 kg; diametrul rolei foliei D=250 mm; diametrul tamburelor =32 mm; distanța dintre axele tamburelor l=96 mm.

Cunoscând diametrul maxim al rolei și distanța dintre tambure se poate determina unghiul tamburelor la centrul rolei .

sin

Rezultă:

G'=m

Forțele care acționează asupra foliei la trecerea ei peste tambure, considerând că aceasta are numai mișcare de rostogolire peste tambure sunt:forțele de rezistență datorate frecării de rostogolire la trecerea foliei peste tambure si ; forțele de rezistență datorate frecării în lagărele rolelor și

Forțele de rezistență datorate frecării de rostogolire a foliei la trecerea peste tambure poate fi calculată cu relația:

unde: N este reacțiunea tamburului asupra rolei cu folie (N=G'); a=(1,5-2).

m-coeficientul frecarii de rostogolire la trecerea peste tambure; -diametrul tamburelor.

Forțele de rezistență datorate frecarii în lagărele rolelor se pot determina cu relația:

unde: – coeficientul de frecare pentru lagăre de rostogolire;

diametrul fusului tamburelor.

Tamburele se sprijină la capete pe doi rulmenți radiali cu bile 608 STAS 3041, cu dimensiunile: D=22 mm; d=8 mm; B=7 mm. Rezultă un diametru al fusului pentru rulment mm.

Așadar:

Urmărind fig.4.9,b, forța P de tragere a foliei sub tambur, în condițiile în care nu mai apar și alte forțe rezistente (cea de la sistemul de frânare a tamburelor), este:

P==2 (N)

Datorită înfășurarii foliei pe tamburul din față, sub un unghi de circa 180◦, forța P' de tragere a foliei ține seama încă o dată de frecarea de rostogolire a foliei peste tambur (ca o măsură de siguranță suplimentară), astfel că se obține:

P'=33,7+15,6=49,3 (N)

Forța de tragere a foliei nu trebuie să depașească forța de rezistență la întindere a acesteia dată de rezistența admisibilă la rupere prin întinderea .

P'

unde: S este secțiunea de tragere (secțiunea transversală) a foliei; B-lățimea foliei; s-grosimea foliei.

Din caracteristicile tehnice ale foliei elastice utilizate la ambalarea produselor se deduc:

B=0,45 m; s=20

Astfel:

ceea ce corespunde cu caracteristicile subansamblurilor mașinii (sistemul de tragere).

Calculul axelor tamburelor și alegerea rulmenților acestora se face după trasarea diagramei de forțe tăietoare și de momente înconvoietoare, cunoscând încărcarea specifică pe fiecare tambur.

Se calculează mai întai reacțiunile din reazeme făcând proiecții de forțe și sumă de momente față de punctele de reazem.

Dacă încărcarea arborilor se consideră a fi una uniform distribuită q, în planul radial înclinat cu unghiul față de verticală, atunci diagrama de forțe și momente în planul respectiv arată ca în figura de mai jos (fig.4.10).

Pentru L=0,586 m (distanța între reazeme) atunci sarcina uniform distribuită este:

q=

Fig.4.9. Schema de încărcare a tamburelor si diagram de forțe și momente

În această situație reacțiunile de reazeme se calculează cu relația:

R1,2 = = = 83 (N)

Iar momentul încovoietor maxim cu relația:

Mi.max = = = 12,2 (N.m)

Componentele, orizontală și verticală, ale reacțiunilor din reazeme sunt date de relațiile:

H1,2 = R1,2 sin = 83sin(19,9)= 28,3 (N)

V1,2 = R1,2cos = 83cos(19,9) = 78,1 (N)

După cum sarcina uniform distribuită, în plan orizontal și vertical, este:

qh = qsin = 283,3sin(19,9) = 96,5 (N/m)

qv = qcos = 283,3cos(19,9) = 266,4 (N/m)

Diametrul arborilor celor două tambure se determină din relația:

d =

În care: αai este efortul unitar admisibil la rupere la solicitarea de încovoiere pentru materialul din care este confecționat arborele.

Dacă arborele se execută din oțel OL 42 STAS 500/2-77, atunci αai pentru aceasta este de 24 daN/mm2 în cazul ciclului pulsator:

d = = = 0,008 (m)

Se alege, d = 8mm, cât, de altfel, este și pe mașină.

Tamburele de susținere a rolei cu folia stretch au lungimea de 0,5 m (considerată până la capetele rulmenților) și sunt suspendați pe lagăre de rostogolire – rulmenți radiali cu bile pe un rând capsulați, tip 608 2RS, cu capacitatea de încărcare dinamică C=255 daN și statică

C0 = 137 daN.

Forța echivalentă preluată de un rulment este dată de relația:

Fe = XVR+YFar

În care: R și Far reprezintă reacțiunile radială și axială preluate de rulment; V-coeficient ce ține seama de inelul rotitor al rulmentului (pentru inelul rotitor – inelul exterior V= 1,2); X,Y- coeficienți ce depind de tipul și mărimea rulmentului, precum și de mărimea forțelor axiale și radiale, R și Far.

Pentru alegerea coeficienților X și Y eeste necesar să se facă raportul Far/C0. Se presupune că în timpul funcționării mașinii de ambalat, rulmenții nu preiau și forțe axiale, astfel că Far se poate considera 0, pentru V.R = 111 N

Din tabelele manualelor „Organe de mașini” se estimează X =0,56 și Y = 0. Rezultă:

Fe = 0,561,283 = 55,8 (N)

Durabilitatea rulmentului H se poate estima cu relația:

H = (mil.rotații)

În care: n este turația maximă a rulmentului (fusului), în rot/min; h-durabilitatea în ore de funcționare (pentru mașini alimentare și agricole se estimează h = 10.000 de ore de funcționare)

Turația maximă a unui tambur se calculează în funcție de viteza maximă de tragere a foliei. Se consideră ca viteza maximă de tragere a foliei este Vmax.tr = 0,15 m/s, iar din schema de calcul de mai sus se det ermină, mai întâi, viteza unghiulară a tamburelor și apoi turația acestora.

Astfel:

ωr = νmax.tr

Unde: ωr, ωt sunt viteze unghiulare ale rolei și tamburelor.

Rezultă:

nt = = 89,52 (rot/min)

Durabilitatea rulmentului H este:

H = = 53,715 (mil.rotații)

Capacitatea efectivă de încărcare a rulmenților este dată de relația:

Cef = Fe H1/p ≤ C

În care p este exponent ce depinde de forma corpului de rostogolire. Pentru bile sferice p = 3.

Rezultă:

Cef = 55,853,7151/3 = 210,5 daN < C = 255 (daN)

Rezultă că rulmenții aleși corespund dacă turația tamburelor nu depășește 62 rot/min. Este de marcat faptul că în timpul funcționării mașinii de ambalat, tamburele se rotesc intermitent numai în momentul când operatorul trage folia să împacheteze produsul ambalat, în restul timpului rulmenții funcționând ca simple reazeme, ceea ce poate conduce la o durabilitate mai mare a acestora.

Verificarea arborilor la solicitări variabile se face pentru secțiunile arborelui ce prezintă concentratori de eforturi unitare (canale de pană, caneluri, salturi de diametru, orificii,filete), prin calculul coeficientului de siguranță global al secțiunii la solicitări variabile c:

c = ≥ ca

unde: cα este un coeficient de siguranță la încovoiere; – coeficient de siguranță la solicitarea de torsiune; – coeficent minim admisibil (1,3…1,5 – pentru condiții normale; 1,5…2,5- pentru arbori foarte importanți)

Expresiile acestor coeficienți sunt:

= Cr =

– coeficienți ce țin seama de tipul, geometria concetratorului de eforturi unitare, precum și de natura solicitării; – coeficient dimensional; – coeficient de calitate a suprafaței; – amplitudinea ciclului de solicitare de încovoiere, respectiv torsiune

= ( – )/2; = ( -)/2; ,, – eforturile unitare maxime și minime ce apar în aceeași secțiune ca urmre a variației în timp a momentelor de încovoiere și torsiune; = ( + )/2; = (+ )/2 – eforturile medii de solicitare; – rezistențele la oboseală pentru ciclul alternant simetric ( ciclul III) – coeficienți; – eforturile critice ale materialului ( eforturile de culegere pentru materialele tenace și de rupere pentru materiale fragile).

= =

Arborii tamburelor de susținere și derulare a rolei cu folia de ambalaj sunt confecționați din oțel OL 42, tras – șlefuit, acoperit cu aliaj de AlNiCr, la variantele de mașini PZK 500 și PZK 500L și oțel inoxidabil la variantele de mașini de ambalat PZK 500I și PZK 500LI.

Astfel, din tabele (Organe de mașini), se determină pentru OL 42 ȘI tipul de arbore de analizat:

= 0,35; = ( 0,5-0,58), = 42-50 daN/mm²; =0,05;

=0.

=0,4345=19,35 daN/mm²; =0,56519,3511 daN/mm²;

2,50 și 1,80 – pentru salt de diametre, la canalul inelului de siguranță

1,80 și 1,20 – pentru filetul metric al arborelui;

=1; =42-50 daN/mm²;

Fig.4.10. Construcția arborilor tamburelor de susținere și rulare a foliei

Având în vedere că arborii tamburelor nu transmit moment de torsiune ( sunt de fapt niște osii de sprijin), momentul total în secțiunea de calcul este reprezentat numai de momentul de încovoiere, la 14 mm, respectiv 34 mm de capetele arborelui.

Astfel:

= ( L-) = ( 0,586-0,014) = 1,14 ( N.m)

= ( L-) = ( 0,586-0,034) = 2,66 ( N.m)

Efortul unitar mediu este, deci:

= = = 36929907,4 daN/m² = 36,93 daN/mm²;

= = = 86169784 daN/m² = 86,2 daN/mm²;

Deoarece momentul de încovoiere nu alternează, iar =0, deci

= ( )/2 = 20,33 daN/mm², respectiv 37,15 daN/mm².

= = = 0,34

= = = 0,09

4.4 Calculul sistemului de frânare și tenionare a rolei foliei

Pentru asigurarea unei mișcări de rotație uniforme a rolei cu folia de ambalare și oprirea rotirii acesteia prin inerția la tragerea foliei de către operator, mașina de ambalat este prevăzută cu un sistem de frânare pe unul din tamburele de susținere a rolei foliei.

Acesta este alcătuit dintr-o garnitură de frânare din ferdou montată pe axul unuia dintre tambure, între peretele din tablă și bucșa din plastic în care intră rulmentul 608, așa cum se arată în fig.4.12.

Fig.4.11. Sistemul de frânare al mașinii de ambalat și tensionare a foliei elastic

1,2.tambur PVC sau inox; 3.carcasă rulment și semicuplaj frână; 4.piuliță randalinată de blocare; 5.stift crestat; 6.piuliță randalinată de rotire; 7.pastilă(semicuplaj) frînă; 8.rulment radial; 9.axul tamburului de frână

Pe axul tamburului de frânare, în afara peretelui de susținere din tablă, se află două piulițe randalinate, din care una fixată pe ax printr-un știf filetat. Axul tamburului de frânare este liber în celălalt perete de susținere și filetat în peretele dinspre bucșa din ferodou. Rotind piulița randalinată liberă se apasă asupra peretelui din tablă, care prezinta o oarecare flexibilitate, iar aceasta apasă la rândul său asupra bucșei din ferodou care va apăsa mai mult sau mai puțin pe bucșa de capăt din polietilenă de înaltă densitate în care este fixat rulmentul radial, pe de o parte, și tamburul pe de altă parte. Axul are posibilitatea deplasarii axiale deoarece el este liber in pereții marginali din tablă.

Această apăsare conduce la o rotire mai greoaie a tamburului la tragerea foliei peste aceasta sau chiar la blocarea tamburului datorită frecării dintre perete și ferodou, pe de o parte și dintre ferodou și carcasa rulmentului, pe de altă parte. Cu ajutorul piuliței libere se asigură poziția axului și deci apăsarea pe ferodou.

Q=(N)

astfel ca momentul de frânare maxim va fi:

(N.m)

unde și sunt preluate din desenele de execuție ale celor două piese, respectiv bucșa de ferodou și carcasa exterioară a rulmentului, din material plastic (duramid).

În aceste condiții, presiunea maximă pe bucșa din ferodou va fi egală cu:

(N/)

ceea ce reprezintă o presiune de 3,25 daN/, menționate anterior.

Fig.4.13.Tamburul de frânare a foliei și rola de sprijin a foliei la tragere

Fig.4.12.Dimensiunile tamburelor pentru susținerea rolei cu folia de ambalaj

unde: este momentul rezistent dat de frecarea dintre flancurile filetului; -momentul de strângere dat de frecarea dintre capul șurubului și peretele din tablă.

Momentul de strangere are ca expresie de calcul:

în care: este unghiul de frecare dintre flancurile filetului celor două piese conjugate.Pentru un cuplu de material oțel-oțel, coeficientul de frecare are valori cuprinse între 0,15-0,35. F reprezintă forța de încărcare a șurubului și poate fi determinată dacă se cunoaște forța de stranger manual și lungimea cheii de lucru , cu relația:

F=Q

Forța maximă de strângere se poate determina și din condiția de rezistență la tracțiune a tijei șurubului:

ceea ce înseamnă că: F=, unde – efortul unitar la tracțiune, a fost înlocuit cu -efortul unitar admisibil la tracțiune al materialului șurubului; fiind aria secțiunii tijei șurubului.

Pentru o tensiune admisibila daN/, rezultă:

F'=563,7 (daN)

Apreciem că forța F de încărcare a șurubului are valoare de numai 300 daN, pentru a n tensiona inutil tija șurubului, aceasta reprezentând o forța Q de strângere de circa 3,75 daN.

Astfel daca se admite un coeficient de frecare =0,15 (14,036), momentul de strângere dat de frecarea dintre flancurile filetului va fi:

(N.m)

Momentul de strângere dat de frecarea dintre capul șurubului și peretele lateral al mașinii poate fi calculat cu relația:

în care: este diametrul exterior al suprafeței de frecare dintre peretele și capul șurubului; D-diametrul interior al suprafeței de frecare. Se poate considera D=d, iar , astfel că:

2,92 (N.m)

Rezultă:

(N.m)

Randamentul mecanic al cuplei șurub- piuliță (filetului) se calculează cu relația:

La autofrânare, randamentul are valoarea dată de relația:

Verificarea tijei șurubului la tracțiune

Sub acțiunea forței de strângere F, tija șurubului este supusă la tracțiune.

Totodata, datorită frecarii dintre flancurile filetului în contact, tija este supusă la torsiune de momentul de strângere .

Efortul unitar la tracțiune din tija șurubului este dat de relația:

Tensiunea tangențială de torsiune este egală cu:

Pentru a reduce eventual tensiunea de răsucire se poate reduce coeficientul de frecare pin ungerea filetului cu vaselină sau prin construirea șurubului dintr-un oțel mai performant (în loc de OL 42 se poate alege OL 50).

Astfel dacă se reduce coeficientul de frecare de la 0,25 la 0,15, atunci unghiul de frecare scade la 8,53◦ și:

Verificarea filetului la strivire se face în ipoteza că suprafața de contact a filetului este inelară, egală cu proiecția sa pe un plan perpendicular pe axa șurubului.

Condiția de rezistența pentru solicitarea filetului la strivire va fi:

unde: este presiunea efectivă la strivire pe flancurile filetului; -presiunea admisibila la strivire a materialului; z- numărul minim de spire în contact.

Pentru a determina numărul de spire în contact se utilizează lungimea șurubului din care se scade grosimea peretelui lateral de fixare din tabla. Astfel:

Z= spire

Rezultă:

Astfel, =386 pentru cuplul de materiale oțel-oțel, la șuruburile de fixare.

Verificarea filetului la înconvoiere se efectueaza în ipoteza că filetul este o grinda încastrată având secțiunea profilului filetului desfășurată de pe cilindrul de bază cu diametrul

Pentru filet triunghiular momentul de înconvoiere se calculează cu relația:

în care: W este modulul de rezistență al secțiunii șurubului; -înălțimea utila a filetului (- tensiunea normală admisibilă la înconvoiere a materialului șurubului (24 pentru OL 42).

(N.m)

Verificarea la oboseală a șuruburilor se face separat pentru partea filetata și cea nefiletată. Având în vedere că șuruburile de fixare a axului tamburului liber al mașinii de ambalat in folie elastică nu au parte nefiletată, verificarea la oboseală se va face numai pentru partea filetată.

Se calculează mai întai forța adițională de stranger și forța de inițială prestrângere utilizând relațiile:

în care: și reprezintă coeficienții de rigiditate ai șurubului și peretelui din tablă.

unde: este aria șurubului care preia forțele de strangere; -modulul de elasticitate al materialului șurubului; – lungimea inițială a tijei șurubului; -aria secțiunii peretelui din tablă care participă la preluarea eforturilor; – modulul de elasticitate al materialului peretelui; – grosimea inițială a peretelui, considerând că în urma strângerii tija se alungește, iar peretele se comprimă.

Daca ambele piese sunt confecționate din oțel atunci modulul de elasticitate al acestora este: .

Aria secțiunii peretelui de preluare a forțelor inițiale poate fi determinată cu o relație de tipul:

în care: și D au semnificația de mai înainte (-diametrul capului șurubului; D- diametrul orificiului de trecere a șurubului).

Astfel, coeficienții de rigiditate ai pieselor asamblate vor avea valorile:

(N/mm)

(N/mm)

Rezultă:

(N)

(N)

Eforturile unitare în tija șurubului sunt date de relațiile:

(N/ )

(N/ )

(N/ )

(N/ )

Coeficientul parțial de siguranța la oboseală pentru eforturi normale este:

Pentru șuruburi din oțel de diametre mici, al căror filet este obținut prin strunjire fină, se deduc din tabelele valorile: =1,8- coeficient ce țíne seama de geometria suprafeței exterioare; =0,9- coeficient de calitate a suprafeței; 1,2- coeficient dimensional.

De asemenea, pentru oțel carbon OL 42 valorile daN/ ; 26 daN/ ;

=15 daN/ .

Înlocuind în relațiile de mai sus se obține:

=

=

Coeficientul global de siguranță la solicitari compuse are expresia:

C=

Astfel:

C= pentru șuruburi cu d14 mm.

4.5. Verificarea pieselor de așezare ale picioarelor mașinii de ambalat

Mașinile (aparatele) de ambalat PZK 500 se construiesc în patru variante constructive în funcție de cerințele beneficiarilor. Astfel exista:

-aparat fară cadru, cu tambure de susținere a rolei film, din polietilenă, cu așezare direct pe o suprafață plană-masa de lucru a beneficiarului- model PZK 500;

-aparat fară cadru, cu tambure de susținere a rolei film, din oțel inoxidabil, cu așezare direct pe o suprafață plana-masa de lucru a beneficiarului-model PZK 500 l;

-aparat cu cadru, cu tambure de susținere a rolei film, din polietilenă-cu așezare pe o structură portantă din profile sudate și vopsite în câmp electrostatic, cu posibilitate de reglare a orizontalității-model PZK 500 L;

-aparat cu cadru, cu tambure de susținere a rolei film, din oțel inoxidabil-cu așezare pe o structură portantă din țeava dreptunghiulară din oțel inoxidabil, cu posibilitate de reglare a orizontalității-model PZK 500 LI.

În toate cele patru cazuri, la partea de jos a aparatului se amplasează câte patru picioare reglabile prevăzute la contactul cu pardoseala cu piese de așezare din cauciuc pentru a prelua vibrațiile și șocurile accidentale din timpul funcționării.

Piesa de așezare din cauciuc, de formă cilindrică cu dimensiunile 11 x 4 mm, are rolul de amortizare a vibrațiilor, fiind solicitată la compresiune.

Presiunea de strivire a piesei de așezare se poate calcula cu relația:

unde: F, respectiv , reprezintă forța de apăsare pe una din cele patru picioare de sprijin; d-diametrul exterior al piesei de așezare, -presiunea admisibilă la strivire a materialului din care este confecționată piesa de așezare (cauciuc).

Greutatea mașinii de ambalat prevăzută cu cadru suport (variantele constructive de aparate PZK 500L și PZK 500Ll) reprezintă suma tuturor greutăților pieselor componente ale mașinii, împreună cu greutatea produsului de ambalat și greutatea rolei cu folia de ambalaj. Astfel:

Fig.4.13.Mașina de ambalat PZK 500,fără cadru de susținere

1.capac rabatabil; 2,3.rolă de dirijare și ghidare a foliei; 4.pereți laterali;5.tambure de susținere a rolei cu folia de ambalaj; 6.picioare de sprijin; 7.elemente reglare orizontalitate

N

Daca greutatea a mașinii de ambalat se repartizează uniform pe cele patru picioare, atunci presiunea de strivire pe o piesa va fi:

Cum presiunea admisibilă la strivire, prin solicitare statică la compresiune, pentru cauciuc este 0,3-0,5 daN/ , rezultă:

N

Săgeata statică (reducerea înălțimii) a pieselor din cauciuc se poate determina cu relația:

în care: h este înălțimea piesei de așezare, iar E- modulul de elasticitate longitudinal pentru piese din cauciuc (E=40-80 daN / ). Se apreciază E=80 daN / . Astfel:

mm

Așadar, datorită greutății mașinii de ambalat, piesele de așezare din cauciuc își vor reduce înălțimea cu 0,75 mm, ajungând la o înălțime h'=4-0,75=3,25 mm.

Rigiditatea statică a pieselor de așezare este dată de relația:

190 N/ mm

Deformația relativă a pieselor de așezare va fi:

Lucrul mecanic de deformație pentru piesele de așezare ale mașinii de ambalat PZK 500L va fi:

J

Cap.5.BILANȚUL ENERGETIC AL MAȘINII DE AMBALAT ÎN FOLIE ELASTICĂ PZK 500

Dacă se analizează părțile principale ale mașinii de ambalat în folie elastică PZK 500 care sunt consumatoare de energie electrică se constată că acestea sunt:

bara caldă de tăiere a foliei la dimensiunea produsului de ambalat;

rezistența de calibrare a temperaturii barei calde de tăiere;

masa caldă pentru lipirea foliei sub produsul ambalat și înfoliat;

termostatul de reglare a temperaturii de lucru la masa caldă;

lampa de tip led care arată că mașina este sau nu în funțiune;

siguranțe fuzibile;

cablu de alimentare cu întrerupător.

Potrivit caracteristicilor tehnice ale mașinii, puterea elastică instalată a acesteia este de 600W.

Consumul de energie electrică a mașinii de ambalat ține seama de puterea instalată a acesteia și de timpul cât aceasta lucrează efectiv din timpul unui schimb de lucru. Dacă se consideră un coeficient de utilizare în timp a mașinii de 0,8 atunci, pe baza puterii electrice instalate, consumul de energie pentru un schimb de lucru de 8 ore este egal cu:

W=

unde: η reprezintă coeficientul de corecție datorat abaterii puterii de lucru față de puterea nominală (instalată) a mașinii(se apreciază η=0,8); este timpul efectiv al unui schimb de lucru

În fig.5.1este prezentată schema electrică a mașinii de ambalat în folie elastică PZK 500, în care se văd consumatorii electrici ai acesteia, iar în fig.5.2 se prezintă modul de legare a rezistențelor de încălzire a masei calde și termostatului la cablul de alimentare cu energie electrică.
Fig.5.1.Schema electrică a mașinii de ambalat și consumatorii electrici ai acesteia

Cap.6.CALCULUL DE REZISTENȚĂ A CADRULUI DE SUSȚINERE A MAȘINII DE AMBALAT

Mașinile de ambalat PZK 500 pot fi prevăzute cu cadru de susținere cu picior,atunci când nu există posibilitatea ca aceasta să fie asezată pe o masă de sprijin în incinta unității care realizează ambalarea produselor, sau fară cadru de suținere ci numai cu picioarele mici la colțurile mașinii,atunci când această este asezată pe o masă corespunzătoare. Și intr-un caz și în celalalt mașina este prevăzută cu posibilitatea reglării orizontalității prin cele patru picioare reglabile prevăzute cu tampoane din cauciuc pentru amortizarea șocurilor elastice.

Varianta constructivă PZK 500LI este prevăzută cu cadru de suținere propriu cu picior și bare laterale, așa cum este prezentată în schema din fig.6.1.

Fig.6.1.Caracteristicile geometrice al cadrului de susținere cu picior

1.bare laterale;2.picior vertical(stâlp);3.bare laterale de susținere a rolei cu folie;4.bare de spate(de legătură);5.capace din tablă

Aparatele de ambalat tip PZK 500L și PZK 500LI se așează pentru funcționare pe un cadru suport construit din țeavă rectangulară din oțel carbon sau oțel inoxidabil, vopsită și are tamburele de susținere a rolei cu folie executați din polietilenă sau din oțel inoxidabil.

Suportul trebuie sa aibă rezistență mecanică suficientă și să reziste la eforturile mecanice care apar în utilizarea normală. Cadru suport de susținere este oferit atunci când beneficiarul îl solictă( când beneficiarul nu are masă de ambalare proprie).

Cadrul suport este o construcție sudată din profile rectangulare din oțel, cu sectiunea 30x50x2 mm, de lungimi diferite(în funcție de lungimea barelor laterale sau de spate),fixate pe un stâlp vertical din țeavă pătrată cu secțiunea 80x80x2mm și lungimea de circa 750mm.

Pentru stabilirea dimensiunilor cadrului de susținere( sau pentru verificarea acestuia, in situația în care acesta a fost deja confecționat), este necesar să se stabilească forțele si sarcinile de încarcare a cadrului și parților sale componente.

Astfel din fig.6.2 sunt prezentate schematizat forțele de încarcare a cadrului de susținere cu picior în care p,p’,q sunt sarcini uniform distribuite,care constau, pe de o parte in greutatea mașinii de bază repartizată uniform pe lungimea barelor laterale de susținere, precum și din greutatea proprie a barelor, iar Gp-greutatea produsului de ambalat, Gc greutatea piciorului vertical al cadrului de susținere(împreună cu barele de spate ale cadrului), Gr-greutatea rolei cu folia de ambalaj.

Fig.6.2.Încărcarea cadrului de susținere a mașinii de ambalat

Dimensiunile luate în calcul corespund cu dimensiunile reale ale cadrului de susținere existent la mașinile amintite (fig.6.1). Acestea sunt:

a=0.58m; b=0.66m; c=0.24m; d=0.30m; H=0.75m; h=0.35m.

Așadar, dacă masa mașinii de bază este ma26kg, aceasta se repartizează pe lungimea lateralelor de lungime ”a” și sarcină p’va fi, deci:

m)

În timp ce sarcina uniform distribuită p este dat de masa proprie a celor două bare laterale pe care se fixează efectiv mașina de ambalat.

p=N/m)

unde masa barelor laterale și de lagătură s-au stabilit ținând seama de volumul materialului din care sunt confecționate și densitatea acestuia (3).

Se consideră că greutățile celor două bare laterale , superioare, de mijloc și inferioare, sunt repartizate astfel încât ar fi vorba de o singură bară(așa cum se vede cadrul de susținere din profil lateral).

Sarcina uniform dstribuită pe barele de mijloc q, pentru susținerea rolei cu folie este dată de greutatea celor două bare corespunzătoare, însă trebuie să fie egală cu p deoarece secțiunea profilului barelor este aceeași:

q=(N/m)

Masele stâlpului ms si barelor de legătură mbl, se calculeză în funcție de aria secțiunii profilelor și lungimea acestora, considerând aceeași densitate pentru ele:

În aceste conditii, sarcinile concentrate, date de greutățile rolei, produsului de ambalat și piciorului cadrului de susținere vor fi:

Pentru stabilirea forțelor tăietoare si a momentelor înconvoietoare care acționează asupra cadrului mașinii de ambalat și punctelor de sprijin se fac proiecții de forțe pe verticală și sume de momente față de punctele de calcul( în principal, față de punctele de sprijin). Astfel:

:

Înlocuind cu valorile parametrilor cunoscuți se obține:

487.5

Din ultimele două relații se determină recțiunile pe cele două reazeme de la baza cadrului de susținere VA și VB:

VB=

VA=

VA+VB=(47.7+439.8)

Diagramele de forțe tăietoare și normale pe cadrul de susținere a mașinii de ambalat PZK 500LI sunt prezentate in fig.6.3.

Pentru stabilirea valorilor forței tăietoare și normale în punctele caracteristice ale cadrului se ține seama de valoarea forțelor concentrate și uniform distribuite în aceste puncte și pe zonele dintre acestea.

Fig.6.3.Diagramele de forțe tăietoare și normale la cadrul de susținere

Momentele înconvoietoare în punctele caracteristice ale cadrului cu picior se stabilesc pe baza fortelor și distanțelor de la marginea cadrului la punctele respective.

Diagrama de momente înconvoietoare este prezentată in fig.6.4.

Fig.6.4.Diagrama de momente înconvoietoare pe cadrul de susținere

Astfel vom avea:

MA=0; ME=0; MH=0

=q

A=94,93

Pornind din punctul A pe bara inferioară a cadrului de susținere, în punctul B momentul de înconvoiere este dat de forța uniform distribuităp și forța concentrată VA, astfel:

A

În timp ce dacă se pornește din celălalt capăt al cadrului, adică din punctul H, momentul înconvoietor în punctul B va fi:

Așadar, momentul înconvoietor în punctul B este:

ceea ce se observă și in diagrama de momente înconvoietoare din fig.

Pentru dimensionarea barelor componente ale cadrului de susținere cu picior se au în vedere atât forțele tăietoare și normale care acționează pe bara respectivă cât și momentele înconvoietoare.

Astfel efortul unitar maxim la înconvoierea unei bare drepte poate fi determinat cu ajutorul relației:

unde: este momentul înconvoietor maxim ce acșionează pe bara respectivă

modulul de rezistență al secțiunii barei

efortul unitar admisibil la înconvoiere al materialului din care este confecționată bara.

Având în vedere că barele componente ale cadrului de susținere se confecționează din țeavă rectangulară din oțel( inox sau OL 42), modulul de rezistență al acestei secțiuni poate fi calculat cu relația:

în care: B,H sunt dimensiunile exterioare ale barei; b,h-dimensiunile interioare ale barei(H,h-latura paralela cu planul de indoire).

Astfel, pentru barele superioare ale cadrului de susținere, momentul înconvoietor maxim este momentul din punctul F, barele fiind confecționate din țeavă cu dimensiunile 30x50x2 mm. Rezultă:

Pentru oțel OL 42 efortul unitar admisibil la oboseală prin înconvoiere este 2, astfel că:

Ținând seama ca, atat la partea de sus cat si la partea de jos a cadrului de sustinere sunt cate doua bare laterale, atunci sarcina si momentul inconvoietor se impart la cele doua bare, ceea ce face ca efortul unitar de înconvoiere să aibă o valoare și mai mică( împarțită la 2, respectiv 1,43 daN/mm2).

Pentru barele inferioare ale cadrului de susținere, momentul înconvoietor maxim este momentul din punctul B, barele fiind confecționate tot din țeavă cu dimensiunile 30x50x2 mm. Rezultă:

Efort care se împarte pe cele două bare astfel că

Pentru barele de sprijin și susținere a rolei cu folia de ambalaj, confecționate ca și celelalte prezentate anterior din țeavă din OL42 cu secțiunea 30x50x2 mm, avem:

La fel ca și in cazurile precedente efortul unitar se împarte pentru cele două bare, de unde rezultă că 2

Pentru stâlpul vertical al cadrului de sustinere, confecționat din țeavă rectangulară de OL 42 cu dimensiunile 80x80x2 mm, momentul înconvoietor maxim este tot cel din punctul B, ceea ce inseamna un efort unitar maxim pe bară mult mai mic decat pentru barele orizontale.

Rezultă că din punct de vedere al înconvoierii barelor, acestea sunt solicitate relatin puțin în comparație cu rezistența admisibilă a materialului și dimensiunile alese pentru secțiunea transversală a acestora.

Considerând că, accidental, barele au fost sudate(montate) cu latura mare a sectiunii transversale paralelă cu planul de înconvoiere, efortul unitar maxim la încovoiere se poate determina pentru cazul barelor inferioare, ceea ce conduce la:

Rezultă ca oricum ar fi montate barele laterale, fie cu latura mică fie cu latura mare paralelă cu planul de înconvoiere, acestea rezistă foarte bine din acest punct de vedere 2 mai ales că sarcinile se impart pe cele doua bare.

Din punct de vedere al eforturilor de forfecare pe barele componente ale cadrului de susținere, acestea sunt date de forțele tăietoare maxime pe acestea. Efortul unitar maxim la forfecare este dat de relația:

În care: este aria secțiunii transversale a barei,

este tensiunea admisibilă la forfecare a materialului din care sunt confecționate barele(în cazul nostru OL 42)

Astfel, pe barele superioare, forța tăietoare maximă este in punctul F.

2)0,1(daN/mm2)

Verificarea la flambaj a sâlpului cadrului de sustinere a mașinii de ambalat.

Forțele axiale care acționează asupra stâlpului vertical al cadrului de sustinere a mașinilor de ambalat din seriile PZK 500L și PZK 500LI sunt date de forțele de greutate ce apasă asupra acestuia. Diagrama forțelor este prezentată in fig.6.5.

Fig.6.5.Schemă de calcul pentru verificarea la flambaj a stâlpului cadrului

Ne flăm în cazul I de flambaj considerând stîâlpul încastrat la capatul de jos si liber la capatul de sus.

Sarcina crtică la flambaj depinde de materialul barei comprimate, prin modulul de elasticitate longitudinal al acestuia E ( pentru oțel E=2,11011 N/m2), de forma și dimensiunile geometrice ale secțiunii, prin momentul de inerție geometric Imin și de modul de rezemare a barei, prin lungimea de calcul la flambaj If.

Astfel:

Această relație se aplică în domeniul elastic al curbei caracteristice materialului barei, pentru care If=2.L=2.0,75=1,5m. Momentul de inerție al secțiunii barei (stâlpul vertical), de secțiune pătrată cu dimensiunile 80x80x2 mm, este dat de relatia:

Dacă lungimea stâlpului este L=750 mm, atunci rezultă:

Această valoare a lui Pf ne arată că pentru a se produce flambarea stâlpului cadrului de susținere ar fi nevoie de o forță foarte mare de apăsare asupra stâlpului. În realitate fortele de apasare sunt extrem de mici în comparație cu valoarea de calcul rezultată pentru Pf ( P = G p =542 NPf).

Coeficientul de zveltețe (subțirime) al stâlpului cadrului este dat de relația:

În care raza de ineție minimă imin este egală cu:

Unde A este aria secțiunii transversale a barei (stâlpului).

Astfel:

Se constată că, pentru OL 42, coeficientul limită de zveltețe este 0=96, astfel că 0, adică bara se află în domeniul flambajului plastic.

Efortul unitar critic de flambaj se determină cu relația lui Tetmajer-Jasinski:

unde: a și b caracteristici la OL 42 STAS 500/2-80 sunt: a=326 Mpa; b=1,15 Mpa.

2

Coeficientul de siguranță la flambaj are relația:

Rezultă, iarăși un coeficient de siguranță la flambaj mult mai mare în comparație cu coeficientul de siguranță admisibil ca=3…5, pentru mașini simple.

c=313ca=3…5

Cap.7. NOȚIUNI DE REGLARE, ÎNTREȚINERE ȘI EXPLOATARE A MAȘINII DE AMBALAT PZK 500

Elementele de încălzire pentru tăiere și sudarea foliei de ambalat sunt izolate electric fiind încorporate în baza caldă și respectiv în masa caldă.

În afara celor două termorezistențe electrice, partea electrică a mașinii de ambalat PZK 500 mai are în componență o placă de conexiuni, un întrerupător ’’pornit/oprit’’ cu lampă de semnalizare și cablu de alimentare la rețea.

Reglarea forței de tensionare a foliei de ambalat se realizează cu un sistem de frânare cu fricțiune reglabilă.

Între cele două tambure de sustinere a rolei cu folia elastică de ambalare se așează rola, din tamburul de frânare controlându-se derularea unifromă a foliei, indiferent de scăderea diametrului o dată cu consumul de folie. Tamburul liber de susținere a rolei film este prevazut cu două inele care limitează axial poziția rolei film. Aparatele cu cadru suport sunt prevăzute și cu un set de tambure de susținere a unei role film suplimentare, pentru reducerea timpilor auxiliari în timul procesului de ambalare, prin utilizarea alternativă a două role de folie de lățimi diferite.

Elementul de reglare al sistemului de tensionare a foliei face ca aceasta să se întindă suficient pentru a se mula peste conținutul pachetului, fără să se rupă, detașarea ei efectuându-se prin tăiere termică în zona dorită de utilizator.

Mașina de ambalat PZK 500 este prevăzută și cu un buton de reglare a temperaturii masei calde (termostat), în funcție de grosimea foliei de ambalat, astfel încât sudarea foliei pe masa caldă să fie cât mai uniformă pe toată suprafața care intră in contact cu masa de lipire termică.

S-au pus la punct solutiile constructive pentru elementele de încălzire ale mașinii de ambalat, atât în ce privește realizarea parametrilor nominali, cât și în privința protecției care trebuie asigurată din punct de vedere al electrosecurității și al posibilei răniri prin contactul cu suprafețele încălzite.

Un aspect important la realizarea mașinilor de ambalat îl reprezintă izolarea termică a elementelor de încălzire. Bara caldă, petru termosudarea și tăierea foliei de ambalat, este izolată termic la ambele capete( acest lucru se face astfel: la un capăt cu o bucșă de teflon, iar la celalalt capăt cu o bucșă cu profil special, din silicon; cele două bucșe au si rolul de fixare împotriva rotirii și deplasării axiale).

Aparatele de ambalat în folie elastică PZK 500 se supun unor încercări și verificări de tip și de lot. Încercările de tip se efectuează la asimilarea în fabricație a produsului și ori de câte ori se introduc modificări constructive, tehnologice sau de materiale, pentru a demonstra că aceasta nu influenteză negativ calitatea produsului. Încercările de tip se efectuează pe un exemplar (reprezentativ pentru toată gama de produse). Rezultatele încercărilor se consideră satisfăcătoare dacă produsul corespunde integral conditiilor nemonclatoare în vigoare.

Încercările de lot se execută pentru fiecare exemplar și constau numai în verificarea condițiilor tehnice marcate în coloana respectivă.

Încercările se referă la: formă, dimensiuni, masă, aspect, domeniul temperaturilor de lucru pentru tăiere, domeniul temperaturilor de lucru pentru lipire, timpul de stabilizare a temperaturii, verificarea paralelismului între axele tamburelor de sustinere a rolei cu folie, verificarea momentului rezistent al tamburelui de frânare, verificarea bătăii radiale a rolelor pe care se derulează folia de ambalat, funcționalitatea aparatului.

De asemenea, încercările referiotare la construcția aparatelor se referă la: întreruperea alimentării electrice, expunerea la uleiuri și grăsimi, fixarea părților nedetașabile, fixarea mânerelor și butoanelor, forma mânerelor, muchiile aparatului, bride, mânere,dispozitive auxiliare, coroziunea părtilor parcurse de curent, restricții asupra materialelor care trebuie utilizate ca izolație electrică, utilizarea azbestului, protecția electrica a axelor butoanelor și altor organe de comandă, aspectul carcasei.

Toate încercările și verificările se fac conform prescripțiilot din tehnologia de control a întreprinderii producătoare, cu excepția celor care se efectuează după normele europene SR EN 60335/1-1999: ,,Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic și scopuri similare. Partea 1: Prescripții generale” și SR EN 60335/2-45-2001( numai prescripțiile aplicabile acestui tip de produs).

Verificările( cu excepția celor în care sunt indicate alte condiții) se efectuează în urmatoarele conditii de ambiantș:temperatura 20; umiditate 40-65%.

Pentru verificarea paralelismului în plan orizontal se efectuează masurători în mai multe secțiuni ale tamburelor de susținere a rolei cu folia de ambalaj, din 50 în 50 de mm. Măsurarea se efectueză peste tambure.

Pentru măsurarea paralelismului tamburelor în plan vertical se așează aparatul în stare montată (fără picior) pe masa de control. Se așează suportul comparatorului pe masa de control. Se deplasează suportul comparatorului la celălalt capăt al tamburului și se reglează poziția acestuia astfel încât indicația comparatorului să fie tot zero, acest tambur fiind ales ca bază de măsurare. Se deplasează comparatorul astfel încât să se facă verificări în secțiunile celuilalt tambur din 50 în 50 de mm.

Produsul este garantat timp de 12 luni de la vânzare cu respectarea instrucțiunilor de utilizare. Firma producătoare asigură service-ul în perioada de garanție. În perioada de garanție, reparațiile se execută pe bază de comandă fermă de la beneficiar.

Cap.8. PREZENTAREA SOLUȚIILOR DE REZOLVARE A CERINȚELOR ERGONOMICE IMPUSE ȘI NORME DE PROTECȚIA MUNCII ȘI PSI

8.1. Norme generale de ergonomie și protecția muncii

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii ”Ergonomia este aplicarea științelor biologice și umane, în corelație cu științele tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciprocă optimă între om și munca sa, rezultatele fiind măsurate în indici de eficientă și bună stare de sănătate a omului”.

Principalele domenii de acțiune ale ergonomiei sunt: utilajele cu care se lucrează, mediul în care se lucrează și organizarea muncii. În legătură cu utilajele, se studiază modul în care lucrătorul este informat asupra funcționării lor(indicatoare, semnale optice, acustice, diferite dispozitive de comandă) în scopul de a se evita orice efort suplimentar din partea operatorului.

Referitor la mediul de muncă se stabilesc condițiile optime privind confortul termic, iluminatul, gradul de puritate al aerului, reducerea acțiunii zgomotului și vibrațiilor. Pentru organizarea muncii se studiază regimul optim de muncă în special la procesele de mucă cu flux continuu și în schimburi, pe baza datelor fiziologice, psihologice, biochimice obținute pe loturi reprezentative cu posibilitatea generalizării lor.

O analiza cât mai completă a procesului de muncă trebuie să identifice rolul tuturor funcțiilor fizice și psihice și să determine solicitarile atât fizice, cât și psihice care intervin în muncă. De aceea, o astfel de analiză nu poate fi făcută în perspectivă ergonomică decât reunind contribuțiile unui grup de specialițti format din: ingineri, economiști, antropologi, psihologi, biologi, sociologi, ecologi, cu toții preocupați de a optimiza relațiile om-muncă-mediu.

Dintre problemele practice cele mai importante din domeniul ergonomiei se pot aminti:

Creșterea indicatorilor de utilizare a mașinilor și instalațiilor;

Scăderea manoperei pe unitaea de produs;

Reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs;

Proiectarea de mașini și instalații care să respecte cerințele de exploatare privind personalul de deservire, respectiv sa fie în concordanță cu caracteristicile antropometrice ale populașiei țării căreia îi sunt destinate;

Elimanarea cauzelor ce pot conduce la accidente de muncă și scăderea absenteismului;

Mărirea gradului de folosire activă a populației prin ocuparea cu activități corespunzătoare cu posibilitățile reale ale angajatului;

Reducerea timpului și cheltuielilor pentru calificare, prin valorificarea aptitudinilor și talentului personal în activitatea de producție.

Ergonomia are ca scop studierea modalităților de a se crea condiții de muncă și viată pentru om, astfel ca aceasta să fie solicitat în limitele admise de posibilitățile sale biologice la o activitate în care să se evite efortul fizic și intelectual inutil.

Se pot distinge două laturi ale ergonomiei: ergonomia de proiectare și ergonomia de corecție.

Ergonomia de proiectoare are ca domeniu de activitate produsele încă din faza de concepție și urmărește ca aceasta să fie adaptate capacităților și necesităților omului care le utilizează.

Evoluția ergonomiei este strâns legată de cea a tehnicii, mergând de la o mecanizare din ce în ce mai intensă către automatizare și robotizare.

Recomandările ergonomice tind să înlăture riscurile de accidente și îmbolnăviri profesionale pe toată perioada vieții active. De aceste recomandări trebuie să țină seama proiectanții și constructorii de utilaje și instalații cât și organizatorii activității.

Odată cu introducerea automatizărilor complexe și a tehnicii de calcul a apărut și ergonomia informațională care are ca obiect de studiu munca operatorului la tabloul de comandă sau/și calculator.

Această ramură a ergonomiei, cu caracter psihologic predominant, studiază procesele de percepție, detecție, distingere, identificare, interpretare a semnalelor, procesele de atenție și de vigilență în supravegherea tablourilor de comadă, procesele de gândire și de decizie, recțiile de răspuns, în scopul elaborării de recomandări de proiectare.

Respectarea caracteristicilor statice și dinamice ale corpului omenesc în reglementarea spațiului de lucru, în stabilirea dimensiunilor și formei optime a utilajelor și mobilierului face parte din complexul de măsuri ce contribuie la economisirea eforturilor omului și menținerea capacității de muncă. În ergonomie, antropometria reprezintă o metodă practică și ieftină de obținere a unei creșteri simțitoare a rezultatelor imediate ale sistemului om-mașină.

Deși corpul omenesc ocupă un loc deosebit în sistemul om-mașină, ca structură și parametrii, totuși în multe cazuri nu i s-a acordat o atenție suficientă la proiectare. De semnalat că lipsa doar a câtorva centimetrii poate să determine o scădere a performanței sau chiar să primejduiască omul și mașina.

Scopurile urmărite de antropometria ergonomică sunt acelea de a răspunde necesități ca toți oamenii să fie capabili sa lucreze la orice mașină. Detaliile de proiectare care constau în dispozitivel ajustabile, asigură adaptabilitatea mașinii la om. Multe din deficiențele operatorului pot fi datorate unor deficiențe de proiectare ce determină lipsa de confort, îngrădirea posibilitătilor de operare, ineficență, accidente.

Dispozitivele de comandă sunt căile sau mijloacele prin care operatorii umani reglează sau optimizează funcționarea unei mașini sau a unui proces. Printre tipurile de erori și greșeli efectuate, proporția celor datorate manipulării este destul de mare.

Amplasarea butoanelor acționate prin apăsare cu degetul se face la o distanță de cel putin 15mm unul de celălalt, iar cele deservite cu mâna la minim 50 mm.

Iluminarea tablourilor de comandă este un alt factor ce trebuie avut în vedere atât la construcție, cat și la amplasarea lor. Se vor evita: reflexia surselor de lumină sau ferestrelor pe geamul aparatelor, contrastele de lumină și semnalele luminoase. Dacă totuși se folosesc semnale luminoase, pentru cazuri de urgență acestea se vor încadra intr-un fond negru mat și se vor aprinde cu o frecvență de 3-10 ori pe secundă, pentru a fi mai eficiente.

Pentru realizarea unui loc de muncă funțional și ergonomic, este necesar ca pe lângă dimensiunile antropometrice să se țină seama și de următoarele recomandări:

Să se evite pozițiile nenaturale ale corpului sau prea înclinate;

Să se evite înclinarile laterale ale trunchiului și corpului;

Evitarea menținerii în stare suspendată frontală sau laterală a brațului întins;

Adoptarea, pe cât posibil, a poziției de lucru sezând care să poată alterna cu cea ortostatică;

Asigurarea simetriei și simultaneității mișcării brațelor față de planul sagital al corpului;

Dotarea locurilor de muncă cu stative sau scaune concepute funcțional pentru a asigura o poziție comodă la locul de muncă;

Asigurarea ca locul de muncă să permită atât schimburi în poziția de lucru, cât și o poziție corectă a corpului;

Suporții pentru brațe (de la scaune sau de la mese) să fie prevăzuti cu pernițe moi;

Construirea sculelor și utilajelor astefl ca acestea să corespundă posibilităților omul de efort;

Să se prevină enetualele accidente ce pot apărea în timpul manipulărilor tehnologice;

Amplasarea zonei de lucuru care necesită o supraveghere vizuală permanentă, astfel încât să se poată păstra o poziție comodă a corpului fără să fie nevoie de aplecări, ridicări sau rotiri frecvente ale privirii pe unghiuri mari față de câmpul vizual normal cuprins între +15și -45 față de direcția orizontală a privirii;

Evitarea combinării activităților care solicită îndemânare cu cele care solicită efort, deoarece solicitarea musculară ridicată face ca mișcările să fie mai dificil de dirijat și coordonat;

Alegerea pentru mișcări de precizie, cu amplitudini și eforturi musculare mari, a soluțiilor care necesită mișcări orizontale și nu verticale, deoarece acestea sunt mai ușor de dozat și dirijat;

Optimizarea legăturilor între locurile de muncă și ușuarea transmiterii obiectelor muncii și informatiilor de la un loc de muncă la altul.

O bună functionare a mașinii care să asigure efectele tehnologice urmărite, este legaă de o supraveghere atentă a mașinii, și de luarea în considerare a unor factori care influentează fie nagativ, fie pozitiv, desfasurarea procesului de lucuru a mașinii de ambalat sub vid.

Dintre măsurile ce trebuie luate se menționează:

Se verifică dacă utilajul este construit și echipat în conformitate cu documentașia de execuție, standardele și normativele în vigoare. În acest sens se analizează caracteristicile dimensionale, componența utilajului, prescripșiile documentației de execuție, eventualele derogări apărute pe parcurs. Se verifică aspectul și se fac măsurători test, pentru stabilirea caracteristicilor tehnice și a cotelor importante de asamblare.

Aparatura și calibrele folosite să fie în permanență supravegheate din punct de vedere metrologic, conform ordinelor și normelor de verificare metrologică în vigoare.

Accesibiliatea pentru deservire trebuie să fie cât mai usoară.

Accesibilitatea la locurile de ungere trebuie să fie la fel de ușoară.

Se verifică după pornirea utilajului în trei etape a câte cinci minute modul de funcționare a tuturor organelor în mișcare.

Condițiile tehnice de calitate pentru materialele și semifabricatele folosite la execuția pieselor mașinii sunt indicate în desenele de executie. Materialele utilizate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Toate semifabricatele și fabricatele vor avea certificate de calitate;

Toate piesele se vor executa din materialele indicate în desenele de execuție;

Înlocuirea materialelor prescrise în desenele de execuție se poate face numai cu materiale de calitate echivalentă sau superioară celor prescrise;

In cazul înlocuirii sau modificării standardelor la care se referă prezentele prescripșii executantul este obligat să se ghideze dupa condițiile standardelor și normativelor în vigoare.

Caracteristicile fizice, chimice și mecanice ale materialelor utilizate pot fi:

Înainte de prelucrare, profilele laminate trebuie controlate și îndepartate, dcă condișiile de liniaritate și planeitate nu sunt conform cu documentașia de execușie;

Abaterile limită de turnare a pieselor de fontș și oțel vor fi conform STAS 1592/1-85 și STAS 1592/2-85, clasa a II-a de precizie;

Suprafețele pieselor turnate trebuie să fie fără sufluri, incluziuni de zgură, suprapuneri de materiale și alte defecte care reduc rezistența materialului;

Caracteristicile fizice, chimice și mecanice ale materialelor utilizate vor fi cele prevăzute în standardele specificate în documentașia tehnică.

Condiții tehnice de prelucrare:

Cotele, toleranțele și celelate specificașii cuprinse în desenele de execuție vor trebui să fie realizate după prelucrare, respectiv tratamente termice, înainte de montaj.

Toate modificările și abaterile de la desenele de execuție se vor efectua numai dupa primirea avizului proiectantului;

Toate dimeniunile de pe desenele de execuție care nu sunt prevăzute cu toleranțe, se vor executa cu precizia specifică în conformitate cu STAS 2300-75, clasa mijlocie, respectiv STAS 7391-74;

Toate muchiile ascuțite rezultate din prelucrări și neindicate pe desen se vor teși sau se vor rotunji;

Pe supfrafețele prelucrate ale pieselor nu se admit crestături, urme de lovituri sau alte defecte;

Piesele din tablă se vor excecuta numai după îndepărtarea prealabilă a defecțiunilor. Îndoirea, decuparea și perforarea tablelor se vor executa cu scule corespunzătoare, astfel încât muchiile tablelor să fie drepte.

Tratamente termice și prescriptii pentru sudură:

Tratamentele termice se vor executa numai la reperele la care aceste operații sunt menționate în desen;

Toate piesele supuse unui tratament termic se vor controla cu atenție, din punct de vedere al durității, precum și al aspectului exterior;

Nu se admit piese deformate, cu fisuri sau crăpături.

Prescripții pentru sudură:

Asamblările prin sudură se vor executa în conformitate cu STAS 9101-77 și STAS 9396-83, clasa mijlocie, respectiv clasa a II-a de calitate;

Procesul de sudare, formele și dimensiunile sudurilor, precum și detaliile constructive de pregătire a muchiilor pieselor ce urmează a fi sudate, trebuie să corespundă cu desenele de execuție;

Ansamblarea prin sudare a pieselor trebuie să fie executată astfel încât să se asigure poziția reciprocă și să respecte cotele pentru ansamblul sudat, prevăzute în desenele de execuție;

Tipul electrolizilor se stabileste de uzina constructoare în conformitate cu cerințele materialului de bază și ale îmbinării sudate;

Corectitudinea cusăturilor se va verifica prin ciocan de 0,5-0,8 kg, cu lungimea mânerului de 300mm, iar la lovirea cusăturii, sunetul obținut trebuie să fie identic c cel produs la lovirea materialului de bază;

Sudurile trebuie lăsate să se răcească în mod lent. Nu se admit procedee pentru accelerarea răcirii sudurilor.

Prescriptii pentru montarea rulmenților:

Toate ajustajele trebuie să corespundă indicațiilor înscrise în desenele de execuție;

Montarea rulmenților se va face conform instrcțiunilor uzinei producătoare de rulmenti;

Se va asigura o ungere corespunzătoare a rulmenților;

După spălare se vor unge cu unsoare consistentă RUL 100 STAS 1608-84;

Standul de montaj trebuie să fie curat, departe de orice sursă de praf sau cu așchii metalice;

Mesele de montaj vor fi acoperite cu table zincate sau de aluminiu;

Vasele de păstrare a lubrifianților să fie curate și întotdeauna acoperite;

Pentru montarea rulmenților pe fusuri și in carcase se vor folosi scule și dispozitive adecvate.

Din punct de vedere juridic, normele de protecție a muncii sunt acele norme de conviețuire socială care, garantate sau nu prin forța de constrăngere a statului, reglementează conduita oamenilor în cadrul unor comunități productive, determinând condițiile în care urmează să efectueze diferite operații concrete de utilizare a echipamentelor și obiectelor muncii și excluzând orice riscuri, urmărind cu prioritate apărarea sănătății, a integrității corporale a executantului.

Normele de protecție a muncii pot fi definite ca o măsură legislativă de realizare a securității muncii, conținutul lor este format din colecșii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a căror respectare se urmărește eliminarea comportamentului accidentogen al executantului în procesul muncii. Fiecare prevedere reprezintș în sineo masura de prevenire-tehnică sau organizatorică-a riscului producerii accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale.

În consecintă rolul normleor de protectie a muncii este de a stabili acele măsuri de prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesionala dependenti de executant.

Functiile normelor de protecția muncii sunt:

Normele constituie unul dintre instrumentele in baza carora, in cazul cercetării accidentelor de muncă, se stabilesc cauzele producerii acestora și vinovăția. Utilizarea lor în acest context permite și indentificarea măsurilor de prevenire care nu au fost aplicate, respectiv a factorilor de risc de accidentare și imbolnăvire profesională care continuă să existe în procesul de muncă.

Normele constituie unul dintre instrumentele în baza cărora, în cazul cercetării accidentelor de muncă, se stabilesc cauzele producerii acestora și vinovăția. Utilizarea lor în acest context permite și identificare măsurilor de prevenire care nu au fost aplicate, respectiv a factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională care continuă să existe în procesul de muncă.

Normele reprezintă unul dintre principalele acte juridice în functie de care se stabilesc și se sancționează abaterile în domeniul protecției muncii. Această funcție derivă ăn mod necesar din funcția lor de instrument de control.

Normele constituie unul dintre principalele criterii în fundamentarea politicii generale și a programului de activitate pentru realizarea securității muncii la nivelul agentilor economici.

În conceperea planurilor de activitate de protectie a muncii se urmărește în primul rînd, în virtutea legii,înscrierea ca obiectiv a realizării acelor măsuri preventive care se regăsesc în norme și nu au fost incă aplicate sau sunt îndeplinite doar pațial.

Echipamentele tehnice trebuie să corespundă prevederilor din normele, standardele și din alte reglementări referitoare la protecția muncii și să nu prezinte pericol pentru sănătatea sau viața salariaților, a persoanelor aflate în unitate în interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se asigură protecția muncii.

Echipamentele tehnice trebuie să fie dotate cu aparatură de măsură și control al parametrilor tehnologici, precum și de prevenire și avertizare a stărilor de pericol.

8.2 Norme caracteristice pentru mașina de ambalat PZK 500

Produsul trebuie însoțit de manualul de instrucțiuni care trebuie să cuprindă detalii privind instalarea sau întreținerea aparatului. Manualul de utilizare trebuie elaborat în limba română.

Produsul este garantat timp de 12 luni de la vânzare cu respectarea instrucțiunilor de utilizare. Firma producătoare trebuie să asigure service-ul în perioada de garantie. În afara perioadei de garanție, reparațiile se pot executa pe bază de comandă fermă de la beneficiar către firma constructoare.

Caracteristici constructive, functionale, fizice, mecanice,chimice.

Aspect. Aparatul trebuie să aibă aspect comercial. Aspectul exterior al tuturor subansamblurilor trebuie să fie îngrijit, fără defecte de suprafață vizibile, fără muchii tăietoare sau bavuri. Suprafata mesei de așezare a produselor trebuie să fie netedă, fără rizuri sau zgârieturi.

Funcționalitatea aparatului. Aparatul de ambalat trebuie sî permită executarea manevrelor de alimentare cu folie elastică, ambalarea produselor, tăierea și lipirea fliei.

Tăierea foliei cu bara de tăiere trebuie să se facă pe toată lungimea, fără ca materialul foliei să se lipeasca de bară, iar retragerea foliei prin intermediul arcurilor de revenire să fie uniformă, pe toată lățimea acesteia.

Sudarea foliei pe masa caldă trebuie să fie uniformă pe toată suprafața care intră ăn contact cu masa de lipire termică.

Construcție:

Întreruperea omnipolară a alimentării electrice trebuie asigurată prin cordon de alimentare cu fișă și întrerupător;

Conductoarele interne nu trebuie să fie expuse la uleiuri și grasimi;

Părtile nedetașabile trebuie fixate în mod sigur și trebuie să reziste la eforturile mecanice din utilizarea normală, respectiv la forțe de împingere sau de tracțiune de 50N.

Mânerele și butoanele trebuie fixate în mod sigur și corect astfel încât să reziste la aplicarea unei forțe de 15…30N.

Aparatul sa nu aibă margini rugoase sau tăioase, altele decat cele necesare funcționării;

Bridele, mânerele, dispozitivele auxiliare să fie netede șă rotunjite;

Parțile parcurse de curent să fie rezistente la coroziune;

Nu trebuie utilizat azbestul;

Carcasa aparatului să nu aibă aspectul unei jucării.

Elementele componente trebuie să corespundă prescripțiilot de securitate ale CEI corespondente (conectoarele pentru aparate IP 20 trebuie să corespundă CEI 60320; întreruptoarele naîncercate cu aparatul să corespundă CEI 61058-1; dispozitivele pentru comandă automată neîncercate cu aparatul să corespundă CEI 60730)

Caracteristicile marcate ale elementelor trebuie să corespundă condițiilor de utilizare în aparat.

Aparatul nu trebuie să fie prevazut cu întreruptoare de comandă pe cablu. Întreruptoarele omnipolare ale aparatelor trebuie să fie conectate direct la bornele de alimentare iar distanța dintre contacte să fie peste 3 mm.

Stabilitate și pericole similare. Aparatele cu elemnte încălzitoare trebuie să prezinte stabilitate dacă sunt așezate pe un plan cu înclinare de 10 grade. Elementele de protecșie să fie nedetașabile și să aibă rezistență mecanică suficientă.

Părțile mobile să fie închise încât să se asigure protecția persoanelor împotriva accidentelor.

Mașina de ambalat PZK 500 trebuie să aibă rezistență mecanică suficientă și să reziste la eforturile mecanice care apar in utilizarea normală. Referitor la conductoarele interne, traseele acestora trebuie să fie netede și să nu intre în contact cu asperități, aripioare de răcire, etc.

Găurile de trecere prin pereții metalici trebuie se fie rotunjite sau dotate cu bucșe protectoare, iar conductoarele să nu fie supuse la solicitări exagerate.

Racordarea la rețea și cabluri flexibile exterioare

Aparatul trebuie racordat la rețea printr-un cordon cu fișă;

Cordoanele de alimentare să fie atașate la aparat prin fixare de tip Y, cu dispozitiv de ancorare corespunzător care să fie accesibil doar cu ajutorul unei scule.

Aparatele nu trebuie prevăzute cu mai multe mijloace de racordare la rețea.

Fișele de alimentare nu trebuie să aibă mai mult de un cablu flexibil.

Cordonul de alimentare poate fi cu manta din PVC.

Secțiunea conductoarelor cordonului de alimentare trebuie să fie de min. 0,75 mm2.

Cordonul de alimentare nu trebuie să vină in contact cu vîrfuri sau muchii ascuțite ale aparatului.

Conductoarele izolate ale cordonului de alimentare cu fixare Y trebuie izolate suplimentar față de părțile metalice accesibile printr-o izolație de bază.

Dispozitivele de conectare ale cablurilor de interconectare nu trebuie să provoace punerea sub tensiune a părților metalice accesibile.

Cablurile de interconectare să poată fi detașate numai cu ajutorul unei scule. Prevederi privind legarea la pământ de protecție.

Părțile metalice accesibile ale aparatelor de clasă I pot să fie legate la rețeaua de împământare pentru protecție. Bornele pentru legarea la pământ de protecție trebuie să fie asigurate împotriva desfacerii accidentale.

Conductoarele de alimentare ale cordoanelor să fie întinse înainte de întinderea conductorului de legare la pământ de protecție.

Nu trebuie să existe riscul coroziunii în urma contactului între părțile bornei de legare la pământ de protecție și cuprul conductorului de legare la pământ de protecție.

Rezistența între contactul(borna) de legare la pământ de protecție și părțile metalice accesibile să nu depășească 0,1 Ω.

Șuruburile și conexiunile

Conexiunile electrice trebuie să reziste la solicitări mecanice.

Șuruburile utilizate să nu fie din metal moale sau supus la fluaj(Zn,Al).

șuruburile utilizate pentru conexiuni eletrcice trebuie să se înșurubeze în metal.

Rezistențele la căldură, foc și formarea de căi conductoare.

Părțile exterioare din material nemetalic și părțile din material electroizolant, suporturi ale părților sub tensiune trebuie să fie rezistente la căldură (125 pentru suporturile părților sub tensiune).

Piesele din materiale nemetalice trebuie să reziste la aprinderea și propagarea focului. Aparatele care functionează cu supraveghere continuă se încearcă cu fir incandescent la 650 pe suportul ale căilor de curent cu I0,5A.

Încălziri

Aparatele nu trebuie să atingă încălziri excesive în utilizarea normală. Încălzirile măsurate , determinate cu termocupluri, nu trebuie să depășească valorile( determinate pentru temperatura ambiantă 23):

carcasă exterioară: max 60

cordon alimentare: max 50

conductoare interne: max

buton termostat: max 30

bara de tăiere: +140…+240

Aparatele trebuie instalate departe de peretii coltului de încercare. Alimentarea elementelor încălzitoare ale aparatelor se face la 1,15 Pn ( respectiv 690 W, 250 V).

Măsurarea încălzirilor se face după timpul de stabilizare a regimului termic, care este de circa 30 minute.

Curent de scurgere și rigiditate dielectrică la temperatura de funcționare

Curentul de scurgere se măsoară la U=250V și nu trebuie să depaseasca 0,75 mA sau 0,75 mA/kW (se alege valoare mai mare, dar nu mai mare de 5 mA) pentru aparate staționare încălzitoare de clasă I.

Izolația între părși sub tensiune si parti accesibile trebuie să reziste timp de 1 min la tensiunea de 1000 V pentru orice izolație de bază.

Rezistența la umiditate

Condiționarea la umiditate este de 48 ore la Ur=93+2% și t=20…30

Curent de scurgere și rigiditate dielectrică după rezistența la umiditate

Curentul de scurgere se măsoară la U=1,06 Un=244V și nu trebuie să depăsească 0,75 mA sau 0,75 mA/kw( se alege valoarea mai mare dar nu mai mare de 5 mA) pentru aparate staționare încălzitoare de clasă I.

Funcționare anormală

Funcționarea anormală să nu provoace apariția unui incediu sau o defectiune mecanică în stare să afecteaze securitatea.

Pe o durată corespunzând timpului de stabilizare a regimului termic de circa 30 minute, aparatul trebuie să functioneze corect la:

0,94 Un=216,2 V;

1,6 Un=243,8 V;

1,15 Pn=690 W, cu dispozitivele de limitare a încălzirii scurt circuitate.

Încălzirea pereților coltului de incalzire si a izolatiei cordonului electri să nu depășească 150.

Reguli pentru verificarea calității

Aparatele care fac obiectul acestui standard de firmă se supun unor țncercări si verificari de tip si de lot.

Încercarile de tip se efectuează la asimilarea în fabricație a produsului și ori de câte ori se introduc modificări constructive, tehnologice sau de materiale, pentru a demonstra că acestea nu influențeză negativ calitatea produsului. Încercările de tip se efectuează pe un exemplar ( reprezentativ pentru toată gama de produse).

Rezultatele ăncercărilor se condderă satisfăcătoare dacă produsul corespunde integral condițiilor din STAS. Încercările de tip se reiau la 5 ani.

Încercările de lot se execută pentru fiecare exemplar și constau numai ăn verificarea condițiilor tehnice marcate în coloana respectivă.

Pornind de la rezultatele experimentării modelelor experimentale realizate pentru mașina de ambalat PZK 500, s-au făcut urmatoarele modificari la aparatele de serie care să conducă la siguranța în functionare a acestora, prevenind astfel enetualele accidente neplacute:

Toate ansamblările sunt asigurate contra desfacerilor accidentale;

Rezistența ceramică a mesei calde a fost fixată pruin intermediul unui manșon de protecșie din aluminiu, care permite disiparea cu ușurință a căldurii și o fixare mai rigidă;

Toate elementele electrice (siguranța, întrerupătoarele, etc) corespund cerințelor normelor europene;

Conexiunile electrice au fost făcute prin cuple cu protecția siliconică;

Marcarea aparatelor corespunde cerințelor standardului de firmă aprobat.

În concluzie se poate aprecia că activitățile și obiectivele planificate au fost respectate, îndeplinite la termen și sunt în conformitate cu planul de realizare al proiectului.

La execuția aparatelor de ambalat PZK 500 au fost luate măsuri pentru evitarea oricărui pericol de leziuni prin zontact direct sau indirect cu elementele aflate la temperatură riicată ( bara caldă, masa caldă).

Este foarte importantă marcarea în locuri vizibile a zonelor ce trebuie evitate datoriă temperaturilor ridicate, în acest sens temperatura ridicată (cca. 200 ) a mesei calde este semnalizată printr-o etichetă de atenționare pusă în zonă vizibilă, pe care se indică pericolul și interdicția de a atinge cu mâna.

Marcarea aparatelor respectă indicațiile din standardele aprobate, mașinile de ambalat fiind inscripționate cu:

Marca firmei producătoare;

Marcajul național de conformitate CS;

Tipul aparatului;

Seria și anul fabricației;

Puterea nominală;

Tensiunea nominală 230 V/50Hz

Aparatele PZK 500 și PZK 500I se așează direct pe masa beneficiarului. Deosebirea esențială între cele două variante-PZK 500 și PZK 500I constă în materialul din care se execută rolele de ghidare a filmului, respectiv din polietilenă la varianta PZKL 500 și din oțel inoxidabil la varianta PZK 500I.

Aparatul de ambalat PZK 500L este prevăzut cu tambure de susșinere a rolei film, din polietilenă cu asezare pe o structură portantă din profile sudate și vopsite în câmp electrostatic, cu posibilitate de reglare a orizontalității.

Pentru execuția și montajul aparatelor de ambalat de tip PZK au fost utilizate mai multe tipuri de dispozitive.

Ținând seama de seria mică de fabricație preconizată, a fost proiectat și realizat un număr minim de dispozitive specializate necesare pentru creșterea productivității muncii (șablon pentru trasare și găurire), pentru asigurarea unor condiții corecte referitoare la poziția reciprocă a suprafețelor( dispozitive de sudat), pentru confectionarea unor repere nestandardizate (bucșe și garnituri de izolare termică, din cauciuc siliconic), pentru protecția elementelor asamblate (dorn presare rulment). S-a avut în vedere, de asemenea, asigurarea interschimbabilității reperelor și ușurarea muncii montatorului.

Forma complexă a pereților laterali a făcut necesară realizarea unor dispozitive de tip șablon pentru trasat și găurit (capacele laterale sunt repere executate din tablă, decupată după contur, găurită și apoi îndoită).

Un aspect important la realizarea mașinilor de ambalat PZK 500 îl reprezintă izolarea termică a elementelor de încălzire. Bara caldă, pentru termosudare și tăierea foliei de ambalat, este izolată termic la ambele capete.

Acest lucru se face la un capăt cu o bucșă din teflon, iar la celălalt capat cu o bucșă cu profil special, din silicon. Cele două bucșe au și rolul de fixare împotriva rotirii și deplasării axiale.

Pentru realizarea garniturilor din cauciuc siliconic s-a realizat o tehnologie specială de turnare în matriță. Ca material se utilizează cauciucul siliconic tip RTV 3325+5% CATA 60R. Acesta este un material care conferă garniturilor o bună rezistență mecanică și termică. Deoarece ciclul de realizare a acestor garnituri este destul de mare, s-au fost realizat matrțe speciale cu mai multe cuiburi care permit realizarea a peste 30 de garnituri în cadrul unui cilcu.

Aparatul propriu-zis este contruit pe o structură autoportantă, formată din pereti laterali, traverse și role din oțel inoxidabil (de uz alimentar) sau polietilenă. Structura portantă a aparatului se bazează pe doi pereti laterali rigidizați între ei prin intermediul unei traverse, a axului rolei de ghidare a foliei la tragerea ei pentru înfățurarea produsului de ambalat și a axelor tamburelor de susținer a rolei cu folia elastică ,,stretch”.

Cadrul metalic de susținere trebuie să fie rigid. Aceasta se execută din elemente ansamblate prin sudare.

Bibliografie

Alexandru R., „Studiu comparativ al caliatii si fezabilitatii materialelor complexe de ambalare”, Editura Bucuresti2007.

Eftimie M. „Ambalarea marfurilor”, Editura Universitatii din Ploiesti,Ploiesti,2003.

Ene C. „Securitatea alimentară –coordonate și implicații”,EdituraUniversitatii Petrol-Gaze din Ploiești.

Iacob Cătoiu: ,,Comportamentul Consumatorului”, Teorie si Practica, Editura Economică, 2007.

** http://www.italdibipack.com

** http://www.ulmapackaging.ro/masini-de-ambalat/shrink-2013-sigilare-in-l

** http://www.lilie-umreifungsmaschinen.de

** http://nextpack.ro/masina.php?id=1

** http://www.multivac.ro/certificari.html

** http://uk.multivac.com/en/solutions/products/categories/product/vacuum-chamber-machines/double-chamber-machines/c-500/

** http://www.petruzalek.ro/catalog/masini-de-ambalat

** http://www.creeaza.com/afaceri/comert/merceologie/

** http://www.rodax-impex.ro/masini-de-ambalat/

Olaru M. „Fundamentele stiintei marfurilor”, Editura ASE,Bucuresti.

Traian Botea, ’’Ambalaje si tehnologii de ambalare in industria alimentara”

** http://www.eurodac.ro/produse/masina-pentru-termosudare-caserole-in-atmosfera-controlata-vg600/

** http://reposesiideleasing.ro/masina-de-ambalat-66