Mașină de împrăștiat gunoi de grajd Ș oimaru Alexandru- Teodor [607054]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

1 1.MAȘINĂ DE ÎMPRĂȘTIAT GUNOI DE GRAJD CU
CAPACITATEA DE 10 t

1.1 Analiza soluțiilor constr uctive existente in țara noastră
Mașinile pentru împraștiat îngrășăminte se împart in mai multe categorii:
a. Mașini pentru administrat îngrășăminte minerale și amenda mente solide
b. Mașini pentru administrat îngrășăminte organice solide
c. Mașini pentru administrat îngrășăminte organice și minerale lichide
d. Mașini pentru incărcat îgrășăminte și amendamente
In general la nivel național aceste mașini pentru împrăștiat îngrăș ăminte au aceleași
organe de lucru, ele se diferențiază prin capacitatea lor de a fi incărcate cu material. Cateva
exemple de mașini folosite pe plan local ar fi : MIGV -1, MIG -2.2 și MIG -5. [10]
Mașina de împrăștiat gunoi de grajd MIG -2,2
Este folosită in general pentru lucrul in livezi, avand o benă cu o capacitate de 1,9m³
lucrând î n agregat cu tractoare de 40 C P atât pe roti cât și pe șenile, lucrând î n agregat cu
tractoare de 45 CP atât p e roți cât și pe șenile.
Acest utilaj, poate fi utilizat și la transportul anumitor materiale cat si produse viticole sau
pomicole, acest lucru fiind posibil prin inlaturarea organului de ma runțire și împraștiere montând
în locul acestuia un oblon suplimentar care este achiziționat odată cu mașina.
Utilajul este alcătuit dintr -un cadru alungit in partea frontală cu triunghiul de
tracțiune,contactul cu solul făcându -se prin două roți cu pneuri, o benă prevăzută cu platformă
realizată din lemn , un transportor cu racleți și trei tobe : una pentru uniformizare , a doua pentru
mărumțire iar cea din urmă pentru împrăștiere. Mecanismul folosit pentru transmiterea mișcării
de la priza de put ere este format din ax cardanic , o tranmisie intermediară prin curea si înca o
transmisie cu roți dințate plus lanțul cu role care antrenează cele trei tobe, și incă un mecanism
cu excentric si clichet pe care este montat un dispozitiv folosit pentru ajustarea viitezei de
deplasare a transportorului cu racleți.
Procesul de lucru nu es te unul foarte complex , după ce bena este reglată și încărcată cu
gunoi de grajd, aceasta se deplasează la locul ce trabuie fertilizat cu îngrășăminte , in cazul acesta
gunoi de grajd, se cuplează la priza de putere a utilajului agricol dupa care înaintează in agregat
cu o viteză stabilită și constantă pentru distribuirea uniformă a gunoiului cât si cantitații acestuia pe hectar care deasemenea este stabilită in prealabil .Transportorul cu racleți mută întreaga masă
de material din benă în partea din spate a utilajului dupa care toba de uniformizare aruncă
surplusul de material înnapoi in benă , ramânând in urmă un strat cu o grosime uniformă pe care
toba de marunțire îl marunțește și îl pregătește pentru toba de împraștiere , care împrăștie gunoiul
pe sol in formă de fâșii de ap roximativ de 2,2 metri lățime.

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

2 Caracteristici tehnice :
Dimensiunile de gabarit (mm)
-lungimea : 5190
-lățimea : 2110
-înălțimea : 1570
Capacitatea benei (m³) : 1,9
Lățimea medie efectivă de împrăștiere(m) : 2,2
Sarcina maximă de încărcare(t) : 2,2
Masa mașinii fără încărcă tură (kg) : 1250
Viteza maximă de lucru(km/h) : 6,5
Viteza maximă de transport(km/h) : 20
Capacitatea de lucru(la 20 t/ha in ha/sch) : 1 – 1,5

Pregătirea și reglarea pentru l ucru se referă la reglarea transportului prin întinderea
lanțurilor acestuia precum și stabilirea normei de material la hectar. Întinderea lanțurilor
transportorului se face cu ajutorul unor șuruburi utilizate la axul care susține transport orul,
celelalte l anțuri cat și curele sunt reglate cu ajutorul întinzătoarelor. Ajustarea normei de gunoi
pe hectar se reglează prin corelarea vitezei de deplasare a utilaj ullui cu viteza transportorului . La
livezile cu o distanță intre rînduri mai mare de sau egala cu 3 m etri, mașina va acoperi doar zona
centrala a intervalelor, pe o lăți e de 2,2 metri, restul distanțelor care rămân deoparte și de alta a
fâșiei de 2,2 metri vor rămâne neacoperite cu material. În livezile de pomi cu intervale egale sau
mai mari de 4,5 metri , gunoiul se poate administra în doua moduri : printr -o trecere care se
execută prin trecerea utilajului cât mai aproape de rîndul de pomi sau prin doua treceri apropiate
de rîndul de pomi , deoparte si de alta a acestuia, pentru fiecare din cele două situaț ii utilajul
trebuie reglat corespunzător. Mașina MIG -2,2 efectuează uniformizarea gunoiului pe lățimea de
lucru de minimum 70% iar pe direcția de deplasare de 72%. Mărunțirea este efectuata in
proporție de 82%, particulele având o grosime mai mica de 6 cen timetri.
Exploatarea mașinii incepe cu uniformizarea gunoiului încarcat in benă. Până la
inceperea procesului de lucru , transportorul trebuie antrenat fără ca mașina să fie deplasată
deoarece gunoiul trebuie adus in contact cu toba de marunțire și dislocar e. Intoarcerile de la
capetele intervalelor se vor efectua numai dupa ce p riza de putere a fost decuplată, in caz contrar
axul cardanic se poate deteriora. Când mașina este folosita pentru a împrăștia gunoiul pe
suprafețe cu lațimi mai mari de 2,2 metri tr ebuie a se lua in calcul ca aceasta poate sa asigure o
uniformizare doar până la aceasta lațime. Periodic când mașina este utilizată trebuie sa se
verifice cuțitele tobelor cat și traversele transportorului, când aceasta termină lucrul , pentru a fi
curățat ă se recomandă mersul acesteia in gol deoarece pot rămâne resturi de gunoi blocate pe
instalație și in cazul in care acestea ingheața se pot produce blocări. La sfârșitul unei campanii de
lucru cu aceasta mașină se recomandă spălarea bine a acestia cat și ungerea părților metalice
dacă aceasta staționeaza pe o perioadă mai îndelungată.[10]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

3
Figura 1 .1 : Schema procesului tehnologic de lucru la împraștierea
gunoiului de grajd cu mașina MIG -2,2[10]

Mașina de împrăștiat gunoi de grajd in vii MIG V -1

Este folosita pentru împrăștierea gunoiului de grajd in plantațiile de viță de vie dar și în
plantațiile de hamei, solarii,sere si multe altele, care au o distanță intre rânduri cuprinsă intre 1,8
si 2 metri, aceasta poate lucra in agregat la fel ca cea din urma cu tractoare atât pe roți cât ș i pe
șenile de 45 de cai putere, mașina este de tipul remorcă monoax tractată. Prin înlăturarea
dispozitivului de împraștiat gunoi si montarea unui oblon care se achiziționat odată cu mașina,
aceasta se transformă intr -o remorcă monoax care poate fi utilizată la transportarea diferitelor
mate riale, indiferent de natura lor , folosite în ferme. Cadrul mașinii este de formă triunghiulară
prevăzut in partea frontală cu o ureche de cuplare, ea se sprijină in partea din spate pe 2 roți iar in
partea din față pe un picior rabatabil. Deasupra cadrului triunghiular este montată bena cu pereți
din material metalic sau tablă, în partea de sus a benei se regăsesc niște prelungitori înclinați care
ajută la când bena este supraîncărcată i ar in partea de jos acesteia se află o ramă metalica pe care
este sprijinit transportorul cu racleți care este montat pe bodeaua benei realizată din placaj,
transportorul alcătuit din două lanțuri cu role distanțate prin rac leți este de tip continuu ș i se
deplaseaza pe deasupra si pe dedesuptul podelei benei. In partea frontală a benei se află un perete
oblic iar in spatele acesteia se gasește montat un dispozitiv de împrăștiere și marunțire ce este
prevazut ca și in cazul mașinii anterioare cu o tobă pe care este montat ă o apărătoare cu două
paravane, iar in cazul dispozitivului de marunșire și împrăștiere organul principal care ajută la
mărunțire și la uniformizare a gunoiului de grajd este pieptenele. Transmisia mașinii este in
principal compusă dintr -un ax cardanic care realizează cuplarea mașinii cu priza de putere a
tractorului, acest ax este prevăzut si cu un cuplaj de siguranță, un reductor roți dințate la râ ndul
lui prevăzut cu un clichet pentru a transmite mișcarea transportorului iar prin intermedi ul lanțului
cu role tobei de împrăștiere. Mecansimul cu clichet este folosit pentru acționarea transportorului
și ajustarea debitului acesteia , cursa clichetului împingator se reglează cu aju torul plăcii în forma
de sector Viteza transportului cât și a deb itului de gunoi crește in același timp cu creșterea
numarului de dinți peste care trece clichet ul împingător la o cursa activa .
Funționarea mașinii :
Dupa ce mașina este încărcată cu gunoi de grajd aceasta este adusă la parcela de lucru. Se
fixează maneta p entru ajustarea debitului in crestătura de pe sector corespunzătoare normei
stabilite după care mașina este cuplată l a priza de putere a tractorului . Odată cu punerea in
mișcare a organelor de lucru , gunoiul de grajd este transportat de catre transportorul cu racleți
către tobă care executa marunț irea lui și împraștierea pe sol .[10]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

4 Caracteristici tehnice :
Dimensiunile de gabarit (mm)
– lungimea : 3400 : 3400
– lățimea : 1270 : 1270
– înălțimea : 1285 : 1285
Dimensiunile benei (mm)
– lungimea : 2180 : 2180
– lățimea : 915 : 915
– înălțimea : 600 : 600
Capacitatea maximă a benei( +) : 1,1 : 1,1
Ecartamentul roților cu pneuri (mm) : 1010 [10] : 1010 [10]

Figura 1. 2 : Schem a procesului tehnologic la împr ăștierea gunoiului de grajd în
vii cu mașina MIG V -1[10]
Mașina de împr ăștiat gunoi de grajd MIG -5
Este destinată pentru transportarea și împrăștierea gunoiului de gra jd proaspăt și
fermentat pe sol , pe terenurile cu pantă până la 6 grade ,ce urmeazaa u lterio r să se cultive cu
legume , plante tehnice.
Pe lînga destinația sa de baz ă ,mașina MIG -5 mai poate fi folosită și la transportul
diferitelor produse agricole ambalate sau în vrac sau materialelor ca și remorcă. Aceasta este
prevăzută cu un oblon care se montează in locul dispozitivului de împrăștiere.
Mașina de împrăștiat gunoi de grajd MIG -5 este considerată de mare capacitate, aceasta
este tractată și acționată de la priza de putere a tractorului și este alcatuită dintr -un șasiu prelungit
în partea frontală cu proțapul de tracțiune care este susținut de patru r oți cu pneuri montate în

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

5 tandem , bena metalică in componența careia găsim transportorul cu racleți , toba, folosită pentru
marunțirea și împrăștierea gunoiului și mecanismul folosit pentru transmiterea mișcării de la axul
prizei de putere a tractorului. Podeaua benei pe care este montat transportorul cu racleți este
confecționată din plăci de lemn care sunt rezistente la deformație și umiditate. În partea de sus
bena are in componența sa o ramă metalic ă chesonată al carei rol este sa ajute la supraînălțării
încărcaturii și nu numai atât,rolul acestia fiind și în consolidarea și protejarea pereților din tablă.
În partea din spate a benei regăsim si un perete înclinat care apără organele de transmisie. [10]

Figura 1. 3 : Mașina de împăștiat gunoi de grajd MIG -5-vedere de sus [11]

Figura1. 4 : Mașina de împăștiat gunoi de grajd MIG -5-vedere laterală [13]
Elemente componente:
1- șasiu
2-roțap de tracțiune
3-roți cu pneuri
4-benă metalică
5-transportor cu racleți
6-dispozitivul(toba)
7-mecanism pentru transmitere a mișcării

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

6 Transportul cu racleți de tip continuu,este alcătuit din două lanțuri paralele cu role si
racleți confecționate din oțel cornier avînd capetele asamblate cu lanțurile cu ajutorul unor eclise
speciale.
Lanțurile cu role ale transportorului sunt dirijate de patru roți dințate , două roți fixe
montate pe axul din spate de antrenare și doua roți montate liber pe axul din față a platformei ,
care ou rol atât în ghidarea lanțurilor cât și în întinderea acestora .
Transmisia mașinii MIG -5 este alcatuită dintr -un ax cardanic, un ax canelat , ax
longitudinal în componența căruia gasim un cuplaj de siguranță, care printr -un cuplaj oscilant și
printr -un reductor cu roți dințate conice transmite mișcare a la toba de împraștiat gunoiul, și prin
două perechi de r oți de lanț prevazute cu cuplajul de degete și cu ajutorul reductorului cu roată
melcată transmite mișcarea la axul de antrenare a transportoului cu racleț i. Cu ajutorul unei
manete se acț ionează cuplajul cu degete pentru cupla rea treptată a roților de lan ț. În poziția
intermediară a manetei transportorul nu este acționat.
Dispo zitivul de împrăștiere și marunțire a materialului, toba, este cu rotor și este formată
dintr -un ax tubular alungit la capete cu două semiaxe și este montat in partea posterioara a
mașinii pe doi suporți cu lagăre cu rulmenți.
Pe axul rotorului sunt sudate palete de oțel care sunt dispuse elicoidal de la mijloc către
capete prelungite cu zece plăci dințate care marunțesc și împraștie gunoiul prin partea din spate a mașinii.

Figura 1 .5 Schema procesului tehnologic de împrăștiere a
gunoiului de grajd cu mașina MIG -5[12]

Schimarea mașinii MIG 5 in remorca se face cu ajutorul unui oblon suplimentar care este
montat în locul tobei de împrăștiere și cu ajutor a două placi confecționate di n tablă ce s e
montează astfel: una în spate , în continuarea podelei , până la oblon, iar cea de- a doua la baza
peretelui înclinat din față, pentru a etanșa spațiile existente. [10]

Funcționarea mașinii :
După cupla rea mașinii la bara tractorului, aceasta este adusă la platformă unde se încarcă
gunoiul in bena metalică cu ajutorul unui încărcător pivotant cu grefier iar apoi se deplasează la câmpul de lucru, dupa care este fixate maneta cuplajului cu degete intr -una din cele două poziții
ale sale coresp unzătoare pentru norma de gunoi stabilită la hectar, dupa care este cuplată și priza

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

7 de putere pentru a fi pusă in mișcare atât toba pentru împrăștiere și marunțire cât și transportorul
cu racleți. Dupa ce organele de lucru sunt puse în mișcare gunoiul de grajd din benă este preluat
de catre transportorul cu racleți , acesta din urma îl transportă până la tobă, unde este marunțit și
împrăștiat pe suprafața solului din partea din spate a mașinii.
Cantitatea de gunoi împrăștiată la hectar de mașina MIG -5 varia ză în funcție de gradul de
fermentare a gunoiului care este împrăștiat, viteza agregatului în lucru cât și viteza
transportorului cu racleți .[10]
Caracteristici tehnice :
Dimensiunile de gabarit (mm)
– lungime : 6100
– lățime : 2420
– înălțime : 1410
Escartamentul roților de rulare(mm) : 2320
Dimensiunile pneurilor de la roți(țoli) : 8,25×15
Capacitatea benei de gunoi( m³) : 4
Lățimea to bei de împrăștiere(mm) : 1800
Lățimea transportorului cu racleți(mm) : 1800
Numărul de racleți la transportor : 17
Viteza de deplasare a transportorului (m/min)
– trapta I( lentă) : 1,09
– trapta a II -a(rapidă) : 2,50
Raza minimă de întoarcere(m) : 4,85
Lățimea efectivă de lucru : 3,50
Viteza maximă de deplasare în lucru și
transport(km/h)
: 10
Masa totală a mașinii (kg) : 1503

Pregătirea pentru lucru și reglarea
Pregătirea mașinii MIG -5 constă in verificarea organel or de lucru , îmbinărilor și
efectuarea întreținerilor tehnice periodice dupa care reglarea. Reglarea întinderii lanțurilor cu
role ale transportorului cu racleți se face prin intermediul șuruburilor de întindere , astfel încât
racleții transportorului cât ș i axul de întindere sa fie perpendiculare pe axa longitudinală a
mașinii, astfel încât și zalele lanțurilor să calce pe danturile roților de ghidare și întindere.[10]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

8 Exploatarea mașinii
In timpul exploatării mașinii trebuie respectate o serie de măsuri:
– amplasarea platformei de gunoi trebuie facută la circa 2 kilometri distanță de terenul de
lucru;
– încărcarea cu material a mașinii trebuie facută unifom pe toată suprafața benei ;
– deplasarea cu aceasta nu trebuie sa depășească o viteza de 10 km/h,deoarece a ceasta nu
este echipată cu frâne;
– întoarcele la capătul terenului se vor face cu priza de la tractor decuplată și pe o rază cât
mai mare, pentru a evita ruperea axelor si a jenților roților de transport.[10]
1.2 Mașina de împrăștiat gunoi de grajd –M. I.G.-10t
• M.I.G. – 10t –mașină de împrăștiat gunoi de grajd pe teren șes c u capacitatea de 10t
Domeniul de utilizare
• Mașina lucrează în agregat cu tractorul de 100 C.P pe roți și este destinată atât
împrăștierii cât și marunțirii gunoiului de grajd atât fermenta t cât și nefermentat la cultura
de câmp. Poate fi folosită și la transporturi tehnologice in unitați agriole(prin înlocuirea
dispozitivului de împrăștiere cu un oblon special)
Caracteristici tehnice și funționale
• tip mașină………………………………………………………………………………………………semipurtată
• sarcină utilă………………………………………………………………………………………………………..10t
• puterea tractorului………………………………………………………………………….100C.P(73,6 KM)
• turația la priza de putere…………………………………………………………………………1000 rot/min
• volumul benei: – cu oblon…………………………………………………………………………………..10m ³
– fără oblon…………………………………………………………………………………8 m³
• sistem de rulare………………………………………………………….tren de rulare cu 4 roți apropiate
• mecanism de frînare………………………………………………………………………………….pneumatic
• viteză maximă de deplasare: -în gol………………………………………………………………..20km/h
– în sarcin ă…………….. …………………………………………..10km/h
Dimensiunile de gabarit
• benă: – lungime…………………………………………………………………………………………..4510mm
– lățime……………………………………………………………………………………………..2180mm
– înălțime…………………………………………………………………………………………….650mm
• semiremorcă in formă de bază: – lungime………………………………………………………4510mm
– lățime…………………………………………………………2180mm
– înălțime………………………………………………………..650mm
• semiremorcă pentru transport(fără dispoziti vul de împrăștiere)
– lungime………………………………………………………….6400mm
– lățime…………………………………………………………….2530mm
– înălțime………………………………………………………….2850mm
Dispozitiv de împrăștiere
• cu trei tobe
• tobă superioară(de uniformizare) – 560 rot/min
• tobă inferioar ă(de împrăștiere) – 560 rot/min

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

9 • biter de prelucrare a materialului care cade – 460 rot/min
• transportor gunoi – 4 lanțuri cu racleți metalici
• viteza de deplasare a transportorului cu racleți
– maxim 1,2 m/min
– reglabilă cont inuă
• lățimea de împraștiere a gunoiului – minim 3,5 m
• cantitatea de gunoi distribuită – 20- 80 t/ha
• coeficient de tară – 2,5
• capacitatea de transport ……………………………………………………………………………………….10t
• capacitatea de lucru pentru distanța de transport de până la 1,5km
– la norma de 45 t/ha…………………………………………………………………….3,6ha/8h
– la norma de 75t/ha……………………………………………………………………..2,1ha/8h
• masa mașinii
– in forma de bază + oblon…………………………………………………………….4550 Kg
– pentru transport + oblon înălțător…………………………………………………4425 Kg
• masa dispozitivului de împrăștiere…………………………………………………………………..465 Kg
Descrierea generală a mașinii
Mașina se compune din următoarele ansamble principale :1 – șasiu, 2 – benă, 3 –
transmisie, 4 – transportor, 5 – dispozitiv de împrăștiere, 6 – tandem cu suspensie, 7 – instalație
de frânare, 8 – instalație de semnalizare, 9 – instalație hidraulică, 10 – instalații de automatizare,
11 – oblon spate, figurile 1.6, 1.8 și 1.9.[6]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

10 Fig 1.6 Vedere laterală[6]

Fig 1.8 Vedere din spate[6]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

11
Fig 1.7 Mașina M.I.G. – 10 t [9]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

12 Șasiul
Șasiul se compune din două părți distincte: proțapul(12) și cadrul(1)
Cadrul este o construcție metalică, chesonată, ce se sprijină pe 4 roți montate lateral in
tandem .
Proțapul este confecționat dintr -un ansamblu sudat din profile de tablă îndoite ce se
prinde arti culat de cadru. În partea din față proțapul este prevăzut cu un element de cuplare la
tractor si cu un cablu de asigurare in caz de accidente. Totodată proțapul este prevazut și cu un
picior de sprijin cu talpă (13).
Bena
Bena este alcătuită dintr -un cadru metalic sudat din pereți confecționați din tablă subțire,
aceștia din urma sunt și demontabili. La partea din față bena este prevăzută cu o scară și cu
apărătoare de pietre, iar la partea din spate cu sistemul de cuplare a dispozitivului de împrăștiere.
Transmisia
Pentru acționarea dispozitivului de împrăștiere, mașina preia mișcarea de la priza de
putere a tract orului. Mișcarea este transmisia printr -un arbore cardanic la un cuplaj
unidirecțional, la un cuplaj cu fricțiune, reductor conic și apoi prin intermediul unei transmisii cu
lanț la tobele de împrăștiere.
Transportorul cu racleți este acționat prin interme diul unui reductor melcat de un
hidromotor lent de moment mic.
Transportorul
Transportorul este folosit pentru aducerea gunoiului la organele de mărunțire și
împraștiere. Acesta este de tipul cu racleți metalici(15) și lanț de calibrat tip ancoră.
Pentru a realiza o reglare cât mai corectă in timpul exploatării a întinderii lanțului și
pentru a micșora solicitările din lanțurile transportorului, s-au realizat două rânduri de racleți cu
4 ramuri de lanț.
Dispozitivul de împrăștiere
Dispozitivul de mărunțire și împrăștiere este compus dintr -un cadru metalic(11) și
organele de lucru care constau în trei tobe orizontale cu următoarele funcții: de preluare a
materialului ce cade pe transportor(19), de nivelare(17), de mărunțire și împrăștiere.
Tandem cu suspensi e
Trenul de rul are este cu două osii apropiate , folosindu- se de roți cu pneuri de joasă
presiune(20) de tip (16- 20/14)PR. Grinda osiei (21) este prevăzută la capete cu două semiosii
sudate și sistem de frânare(22). Suspensia este asigurată de două arcuri cu foi.
Instalația de automatizare
Instalația de automatizare este prevazută cu aparatura necesară, aceasta gasindu -se in
cabin tractorului , si îi permite conducătorului de a controla în permanență organele aflate în
mișcare, atât toba de împraștiere și m arunțire cît și transportorul.
Instalația de frânare
Mașina M.I.G. – 10 are în componența sa o instalație de frânare pneumatică cu o
conductă prin depresiune pentru frâna de serviciu și avarie. Aceasta este prevăzută cu câte doi
cilindri pentru fiecare osi e, iar saboții sunt acționați prin intermediul axelor cu came și al
pârghiilor. Frâna de mână, mecanică, acționează prin intermediul unui sistem de cabluri și a unui
șurub fară sfârșit asupra pârghiilor cilindrilor de frânare.
Oblonul spate
Oblonul este o construcție metalică ușoară ce se poate detașa de mașină, aceasta servind
rolul de a transporta materiale vrac, prin montarea sa în locul dispozitivului de împraștiere.[6]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

13

Fig.1.9 Oblon spate [6]

1.3 Construcția și funționarea M.I.G. – 10

1.3.1.Trenul de rulare și intalația de frânare

Trenul de rulare se compune din :
• două osii sudate ;
• două arcuri cu foi multiple , câte unul pe fiecare parte a șasiului ;
• patru roți cu pneuri de joasă presiune 16,00 – 20/14 PR situate câte două în tandem pe o
parte și pe alta a remorcii ;
Roata este lăgăruită pe osie cu ajutorul butucului roții și a câte doi rulmenți cu role
conice.
Pe osie sunt sudați suporți pentru tendoane , pentru cilindri de frânare, lagăre pentru axele
cu came și limitatori de cursă pentru tampoanele de cauciuc.
Cele două arcuri cu foi ale suspensiei tandemului sunt lăgăruite în zona mediană prin
intermediului unui lagăr și a doi rulmenți cu role conice pe capătul unui ax balansier ce e ste
încastrat în doi suporți ce sunt fixați cu ajutorul unor șuruburi speciale pe șasiul remorcii.
Pentru evitarea căderii roților la diferite denivelări în timpul deplasării, cele două arcuri
sunt simplu rezemate p e cele două osii ale tandemului , capetele lor având spațiu de cadere limitat
prin intermediul a patru cabluri limita toare, protejând astfel sistemul împotriva supraoscilațiilor.
Pe fiecare osie se află câte doi cilindri de frânare, care cu ajutorul unui regulator de
sarcină sunt racordați la rezervorul de aer.
Tijele cilindrilor de frână,antrenează axele cu came prin intermediul pârghiilor, axele cu
came sunt lăgăruite pe un suport. Sistemul este completat cu un ansamblu de pârghii, cabluri și
role ce formează frâna de mână. Readucerea pârghiilor în poziția desfrânt se face prin
intermediul arcurilor.

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

14 În timpul frânarii pârghiile sunt rotite , aerul pătrunde în camera de frânare , saboții fiind
obligați, prin intermediul camei să realizeze frânarea roții cu ajutorul tamburului de frână ce face
corp comun cu butucul roții și janta roții prin intermediul piuliț elor și șuruburilor speciale.
Frâna pneumatică a mașinii este compusă dintr -o singură conductă cu circuit indirect,
alimentată printr -un tub flexibil de la instalația de aer comprimat a tractorului.
În funcție de încăcarea efectivă a remorcii în componența instalașiei de frânare intră și un
dispozitiv de reglare a forței de frânare.
Aerul traverseaza prin conductă de la tractor, intră în inversor și după în rezervorul de aer
al mașinii.
În timp ce pedala de frână este apăsată conducta comunică cu exteriorul prin robinetul de
frână. Acest fapt duce la deschiderea conductei mașinii prin inversor și regulator de sarcină,
aerul comprimat circulă la camerele de frânare, realizându -se astfel procesul de frânare.
Inversorul are rolul ca în momentul apăsării pedalei să inverseze circuitul aerului , și sa
întrerupă circuitul aerului între tractor și rezervor, și de a face legătura între rezervor și cameră
de frânare.
Regulatorul de sarcină are rolul de a regla presiunea de frânare în funcție de încărcătura
mașinii. În circuitul de frânare este montat și un filtru ce are ca scop purificarea aerului
comprimat ce vine de la compresor la instalație.[6]

1.3.2.Construcția și funcționarea transportorului

Transportorul este de tip continuu și este cuprins de patru lanțuri de tip an coră ce sunt
paralele între ele, pe aceste lanțuri sunt montate la distanțe egale , pe două rânduri racleți
confecționați din tablă de oțel. Lanțurile sunt antrenate de patru roți dințate cu profil special
așezate pe un singur arbore ce primește mișca rea de la motoreductor. Patru roți libere montate pe
două axe realizează ghidarea lanțurilor , axe care la rîândul lor sunt pot fi antrenate de niște
șuruburi speciale ce realizează totodată și reglajul de întindere a lanțurilor transportorului.
Datorită ac estui sistem de antrenare se poate obține o viteză reglabilă continuu.
Transportorul trebuie să funcționeze fără trepidații, zgomote anormale sau blocări.
Viteza de deplasare maxima a transportorului cu racleți este de 1,2 m/min.
Transportorul are ca scop aducerea gunoiului în fața dispozitivului de împrăștiere sau
descărcarea produselor in cazul folosirii mașinii ca mijloc de transport.[6]
1.3.3. Construcția și funcționarea transmisiei

Transmisia este echilibrată dinamic , acest lucru asigură o funcționa re optimă. Pentru
evitarea accidentelor , cardanu l este prevăzut cu grătare fixe, cu un grad de libertate in plan
orizontal și vertical cuprins intre 15- 60˚.
Ca urmare a inerției ce se manifestă la oprirea tobelor, transmisia are în componența sa
un cuplaj de sens unic pe ntru a evita suprasolicitările. Î n construcția transmisiei se gasește și un
cuplaj de fricțiune care are rolul de a proteja transmisia împotriva unor suprasarcini sau în cazul blocării tobelor.
Cuplajul de sens unic a fost introdus pentru ca tobele de împrăștiere să fie acționate
normal și în cazul în care mașina este agregată la tractor.(6)

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

15 Priza de putere a tractorului transmite mișcarea cu 1000 rot/min la organele de lucru ale
mașinii, iar reductorul melcat realizează o primă reducere a turației , iar dupa printr -o simplaă
transmisie cu lanț se acționează tobele de împrăștiere.[6]

1.3.4. Costrucția și funcționarea dispozitivului de împrăștiere

Dispozitivul de împrăștiere reprezită organul principal de distribuire a gunoiului d e grajd.
Acesta prevede un cadru detașabil de pe mașină și tobele de împrăștiere dispuse orizontal.
Tobele sunt de două feluri: un tambur de uniformizare și eliminare a gunoiului ce se
adună în transportor și în dispozitivele de împraștiere și tobele princ ipale alcătuite dintr -un ax
tubular pe care sunt sudate după o spirală paletele de aruncare cu profil și formă specială.
Tamburul este de formă tubulară, și are sudate palete di spuse continuu în lungul axului ,
echidistante și pe toată lungimea acestuia.
Totodată în componența dispozitivului de împrăștiere regasim și roțile de lanț, prin
intermediul căror a se transmite mișcarea la tobe, și rulmenții care asigură lăgăruirea de tipul
celor cu carcasă sferică.
Cele două tobe de , una superioară de uniformizare ș i una inferioară de împrăștiere au
aceeași turație de 560 rot/min.[6]

1.3.5. Construcția și funcționarea instalației de automatizare

Instalația de automatizare este alcatuită dintr -o cutie de comandă, doi traductori inductori
și patru fascicole de cablur i. În componența cutiei de comandă se află un releu, un indicator
termometric ,blocuri electronice și o cutie de siguranță.
Această instalație are rolul de a stabili cantitatea exactă de gunoi de grajd ce este
împrăștiată la un moment dat pe unitatea de su prafață,în plus, ea controlează și norma de
împrăștiere în timpul funcționării mașinii.
Unul din cele două traductoare se află montat la o distanță cuprinsă intre 0,5- 1 mm față
de roata mașinii, și datorită mișcării de rotație a acesteia, partea danturată transmite impulsuri în
tensiune , impulsuri a căror frecvență este direct proporțională cu numărul de turații al roții.
Impusurile sunt aplicate pe blocul electronic și sunt prelucrate , iar rezultatul este afișat pe
cadranul indicator în rotații pe minut.
O altă parte funcțională a instalației de automatizare se ocupă cu supravegherea
funcționării transmisiei cardanice.
Cel de- al doilea traductor inductiv este așezat pe o piesă specială ce are rol de distanțier și
de piesa care va delanșa impulsurile în trad uctor în timpul rotirii transmisiei cardanice cu 1000
rot/min.
Semnalul preluat de pe traductorul electronic inductiv de turație este aplicat unui montaj
electronic dupa care este prelucrat și comparat cu o tensiune de referință.
Dispoitivul este construit și reglat astfel încât atunci când turația axului cardanic scade
sau când cuplajul de siguranță patinează la o anumită valoare reglabilă, sub turația nominală a
organelor active(s -a stabilit 950 – 1000 rot/min la cardan)se declanșează un semnal acustic și
vizual.
Instalația de automatizare este construită sa opereze și sa reziste în condiții grele de
temperatură(de la -10 până la +40˚C ) , și să funcționeze normal până la umiditatea maximă de
60%.[6]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

16
1.4 Analiza soluțiilor existente pe plan mondial

Pe pl an mondial tendița actuală este de a reduce cantitatea de îngrășăminte chimice
utilizate. În anii 1970 utilizarea intensivă a îngrășămintelor chimice a dus in prima parte la
creșterea recoltelor dupa care la stricarea structurii solului. S-a constat ca ori cât ar crește
cantitatea de îngrășaminte chimice aplicate pentru fertilizarea culturilor , peste anumite limite
acestea numai dau rezultate. Una din soluțiile alternative pentru îngrășămintele chimice sunt
îngrășămintele organice, naturale.
Producătorii spe cializați în produția de mașini și utilaje agricole au proiectat și ralizat o
gamă largă de mașini de transport at și împrăștiat gunoi de grajd : în sere și solarii, în vii, în livezi,
pentru cultura de câmp, etc.
Organele active ale mașinilor de împrăștiat gunoi de grajd pot avea diferite forme
constructive: melc de împrăștiere cu elice cu pinteni cu cuțite de mărunțire și nivelare, rotoare
dispuse vertical sau sub un unghi de 70 – 75˚ față de fundul benei, tobe de împrăștiere orizontale
și tobe de nivelare , melc de împrăștiat format din palete zimțate dispuse pe o elice.
În general mașinile de împrăștiat gunoi de grajd utilizate în prezent diferă între ele dupa
tipul organelor de împrăștiere și dupa capacitatea benei. În funție de destinațiile pe care le are
mașina capacitatea benelor folosite în construcția acestora poate varia între 2,5 și 13 m³.
Firma Brimont de origine franceză a proiectat și realizat o gamă largă de mașini de
împrăștiat gunoi de grajd pentru culturi de câmp cu posibilitaîți de agregare c u diferite tipuri de
tractoare și cu capacitați ale benei de transport cuprinse între 6 și 9 t.
Gama de mașini produsă de aceasta firmă este următoarea:
– cu o singură benă
– transportor cu racleți
– BE 60,BE 90,BE 80,BE 80B,BE 90B

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

17 Tabelul 1.1 Caracteristici mașini de împrăștiat gunoi de grajd, [9]
Caracteristici BE 60 BE 70 BE 80 BE 80B BE 90B
Încărcare utilă
Greutate goală
Greutate totală 6000
1900
7900
7000
3100 10100 8000
3200 11200 8000
3400 11400 9000
3900 12900
Dimensiuni
Lungime în cutie
Lățime în cutie
Înălțime în cutie
Lungime în exterior
Lățime în exterior
Înalțimea cu oblon înalțător
Înălțimeatotală maximă
4200 1900 600 6775 1150 300
2450
4800 1900 700 6650 1360 300
3135
4800 1900 700 6650 1360 300
3250
4800 1900 700 6650 1360 300
3350
4800 1900 700 7150 1430 400
3300
Volumul cuvei
-cu înălțător
-fără înălțător
7,18
4,80
9,10
6,40
9,10
6,40
9,10
6,40
11,10
7,00
Tip pneuri
Diametru
Raza Raza sub încărcare
Balonaj
Presiune în pneuri
Încărcare maximă pe
roată 13,5x17N
971 485,5 420 362 5,5 3510 15×22,5R
1080 540 500 385 5,5 4500
13,5x17N
971 485,5 420 362 5,5 3510 13,5x17N
1080 540 500 385 5,5 4500
15×22,5R
1080 540 500 385 5,5 4500

Transportor
Tip transportor
Număr de lanțuri
cu racleți
4
cu racleți
4
cu racleți
4
cu racleți
4
cu racleți
4

REMORCĂ SPECIALĂ T088
Tipuri constructive:
– cu dispozitiv de împrăștiere D353
– cu peretele din spate acționat hidraulic
– cu benă p entru materiale grele F997
Tractorul aferent trebuie sa fie de la 75 CP cu cuplaj ridicat pentru a putea tracta o
sasrcină de 1550 kg.
Presiunea sistemului pneumatic de frânare a remorcii trebuia sa aiba valoarea de 6
kgf/cm².
Presiunea de lucru a instalaț iei hidraulice are valoarea de 110 kgf/cm², iar circuitul de ulei
din instalație să fie de cel pușin 50 l.
Utilajul T 088 este o semiremorcă cu o osie și cu două osii motoare montate împreună
.Are ca și destinație transportul de nutrețuri însizolate, mater iale agricole vărsate, dar mai este
folosită și pentru împrăștierea gunoiului de grajd. Pe fundul remorcii utilajului este montat un
lanț cu racleți fara fine acționat hidrostatic, direcția sa putând fi schimbată cu ajutorul unei
supape de distribuție. Durata de descarcare variază între 2 și 20 de minute și poate fi reglată
progresiv. Dispozitivul de împrăștiere D353 al utilajului este acționat de la priza de putere a
tractorului cu o turație de 540 rot/min.

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

18 Frâna de serviciu a remorcii este o frână cu aer comprimat, în timp ce frâna de parcare
este manuală, acționată de un șurub printr -un cablu asupra roților din față.
Cateva avantaje ale utilajului T 088:
– are un raport favorabil între masa proprie și masa utilă ;
– datorită celor două osii motoare , aceasta are o bună circulație pe orice teren ;
– tractarea remorcii cu o singură osie sporește capacitatea de tracțiune a roților motoare ale
tractorului ;
– siguranță de suprasarcină realizată cu ajutorul cuplajului cu fricțiune cu clichet ;
– deservire simplă de către per soana de pe tractor
– crește productivitatea deoarece suportă masă mare de încărcare și poate acoperi lățimi
mari de împrăștiere
– cheltuieli reduse de transport și necesar redus de forțe de muncă
Acest utilaj este în general folosit pentru împrăștierea gunoiu lui de grajd și in acest scop
el se echipează cu dispozitivul de împrăștiere D 353, iar cu ajutorul lanțului cu racleți, transportă
gunoiul catre patru tobe ce îl împrăștie mai departe uniform pe o lățime de 6m .[9]
Tabel 1.2 Date tehnic e ale remorcii speciale T 088[9]

Dimensiuni(cu paratul de împrășiere D 353) – lungime 6670 mm
– lățime 2460 mm
– înălțime 2770 mm
Suprafața de încărcare 10,6 m²
Greutatea de încărca re aproximativ 8,5 t
Volumul de încărcare 9,55 m³
Greutatea 3900 kg
Lățimea de lucru 6 m
Viteza maximă 30 km/ h
Înclinarea admisibilă a pantei până la 15%

Fig 1.10 Aparat de împrăștiere D 353[9]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

19

Fig 1.10 Remorcă specială T 088[9]

MIG -6A

Destinație:

Este destinată pentru împrăștierea, mărunțirea și transportul gunoiului de grajd fermentat
și nefermentat, pentru culturile de câmp , pe terenuri cu pantă de înclinație de până la 10 grade.[9]
Dispozitivul de împrăștiere este unul demontabil , iar dupa demontarea sa utilajul poate
deveni remorcă pentru transportarea materialelor in stare vrac.

Fig 1.11 Caracteristici Di mensionale ale utilajului MIG 6A

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

20

Fig.1.12 Mașina de împrăștiat gunoi de grajd MIG 6A[9]
Puterea tracctorului (CP) 65
Modul de agregare Semipurtată
Volumul benei 4,8-6
Sarcină utilă(m³) 6000
Dispozitiv de împrăștiere cu tobă de mărunțire și împrăștiere sau cu
tobă de preluare a materialului care cade
Acționarea dispozitivului de împrăștiere de la priza de putere a tractorului
Numărul roților de transport 2
Tipul roților de transport 1600 -20/14 PR
Sisteme de frânare • de serviciu pneumatic
• de parcar e mecanic
Viteza de lucru(km/h) 8
Viteza de transport(km/h) 20
Lățimea de lucru(m) 3,8
Capacitatea de lucru(ha/h) 0,39
Masa constructivă 2400
Tabel 1.2 Caracteristici MIG -6A [9 ]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

21 AGRIMAT
Firma Agrima t a proiectat și construit o mașină de împrăștiat gunoi de grajd în doua
variante de capacități diferite, respectiv 6 și 7 tone : T 60 și T 70. Transportorul cu racleți regăsit
în construcția celor două variante este cu 5 viteze înăinte și 5 viteze înapoi. Ansamblul de
împrăștiere este alcătuit din două tobe , din cele două , cea de împrăștiere este cu palete dispuse
după o elice elicoidală. În construcția mașinii, în cele două variante regăsim și : un sistem de uși
batante în partea din față, frână hidraulică precum și un sistem de amortizare a șocurilor.[9]

Tabel 1.4 Caracteristici tehnice T 60 și T 70[9]
Caracteristici T 60 T 70
Lungimea 4,4 4,4
Lățimea 1,95 1,95
Înălțimea 0,6 0,7
Tip pneuri F20 15 R 22,5
Număr de lanțuri de transport 4 4
Capacitatea 6000 Kg 7000 Kg
Greutatea (fără material) 2500 2800

O nouă tendință in proiectarea mașinilor de împrăștiat gunoi de grajd o re prezintă
specializarea acestora, realizând astfel un aparat de împrăștiat nedemontabil sau înlocuirea
acestuia cu un transportor melcat ducblu în locul transportorului cu racleți.

Fig 1.13 Transportor melca t[9]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

22 Deasemenea organele active formate din tobele de împrăștiere au fost înlocuite cu
ventilatoare aruncătoare, acționate de un reductor de l a priza de putere a tractorului . Cu aceasta
înlocuire și prin orientarea gurii de evacuare și modificarea poziției paletelor deflectoare se pot
realiza lățimi de lucru variabile. Totodată prin schimbarea turației melcului și a turației
ventilatorului se pot administra norme diferite de îngrășământ pe unitatea de suprafață.

Fig 1.14 Modificarea poziției paletelor deflectoare [9]
Un alt sistem de împrăștiere la mașinile de împrăștia t gunoi de grajd îl reprezinta sistemul
cu doi melci de transport plasați pe fundul benei și tobe vertic ale aruncătoare plasate lateral , în
componența cărora se adaugă un sistem de palete deflectoare. Din aceasta rezultă o împraștiere a
gunoiului de o unif ormitate foarte bună și cu posibilitați de reglare in limite destul de largi a
lățimii de împrăștiere. [9]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

23
Fig 1.15 Sist em cu doi melci transportori [9]

POTTINGER
ROBUST

Pottinger oferă pentru fiecare tip și model de tractor agregatul corespunzător de l a 1,8 t
(în zonele de munte) până la 6,5t. Din punct de vedere constructiv este foarte robust și poate avea
atât dispozitiv de împrăștiere orizontal cât și vertical.
Șasiul este proiectat în formă de U , fapt ce îi conferă o foarte bună stabilitate și capacitate
de transport .
Dispozitivul principal de antrenare este prevăzut cu trei sisteme de asigurare pentru
solicitări. Valțurile folosite la împrăștierea gunoiului sunt puse în mișcare de un diferențial cu
baie de ulei. Lagărele supradimensionale ale transm isiilor precum și dispozitivul de împrăștiat cu
valțuri oferă o exploatare îndelungată a agregatului.
Avantaje:
– șasiu foarte solid
– siguranță de suprasarcină
– angrenare cu diferențial
– lanț cu întinzător automat pentru curățat podeaua
– dispozitivul de împrăști ere este foarte precis
– opțiuni mai noi cu sistem hidraulic de împingere a gunoiului către partea din spate a remorcii. [9]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

24 Tabel 1.5 Date tehnice ale agregatului de împrăștiere gunoi de grajd[9]
DATE TEHNICE 1800 B 2200 B 3100 B 3600 B
Capacitate de transport 1,8t 2,2 t 3,2 t 3,6 t
Greutate cu agregat 680 kg 740 kg 1040 kg 1090 kg
Greutate fără agregat 560 t 620 t 840 t 890 t
Lățimea de împrăștiere 400cm 400 cm 470 cm 470 cm
Numărul de valțuri 2 2 4 4
Capacitatea 2,5 m³ 3 m³ 4 m³ 4,6 m³
Înălțimea de încărcare cca 75 cm cca 75 cm cca 75 cm cca 75 cm
Mărimea platformei 120×250 120×300 150×300 150×360
Garda de sol 63 cm 63 cm 73 cm 75 cm
Înălțimea obloanelor 40 cm 40 cm 40 cm 40 cm
Distanța dinte roți 1720 cm 1720 cm 1860 cm 1860 cm
Tipul anvelopei 10-12/6PR 10-12/6PR 10-15/8PR 10-15/8PR

Fig 1.16 Agregatul de împrăștiere gunoi de grajd[9]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

25 HEYW ANG
ÎMPRĂȘTIATORUL MISTRAL

Împrăștiatoarele MISTRAL se remarcă prin buna rotire a lor pe zona de împrăștiere și un
maxim de rentabilitate în condițiile cele mai variate. Aceasta sunt de mai multe tipuri: MC 85,
MC 105, MC 105T și MC 125T. Acestea se dovedesc a fi foarte eficiente lucru ce se datorează
faptului că firma HEYVANG posedă o lungă experienț ă în fertilizare și transport.
Carcasa remorcii de oțel are o limită elastică ridicată și o rezistență mare la
uzură ,dimensiunile sale fiind îndelung studiate pentru a oferi încărcare a materialului cât mai
ușoară precum și bună scurgere a produsului.[9]

Fig 1.17 Împrăștiat orul Mistral[9]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

26 Tabelul 1.6 Caracteristici tehnice ale împrăștiatorului Mistral MC 1 25T[9]
CARACTERISTICI Mc 125 T
Încărcătura utilă – Kg 10000
Greutatea la golire cu înălțătoare – Kg 3750
Greutatea totală încărcată 13750
Încărcătura pe cârligul de prindere – încărcat Kg 2250
Dimensiunea platoului – mm 500x1980x750
Înălțimea înălțătoarelor – mm 450
Volumul de încărcare a înălțătoarelor – m3 12.24
Lungimea cu dispozitivele de împrăștiere – mm 7110
Lățimea cu dispozitivele de împrăștiere – mm 2330
Înălțimea cu dispozitivele de împrăștiere al golire – mm 2775
Înălțimea platoului de golire – mm 2386
Dimensiunea osiei – mm 2xϕ80
Dimensiunea tamburilor de frână 4x355x80
Numărul diblurilor 8
Dimensiunile pneurilor 4×16.0/70 -2012PR
Frânare hidraulică Pe toate cele 4 roți
Înălțimea încărcăturii – mm 1185
Lățimea de împrăștiere – mm 3500

MUTTI AMOS
ÎMPRĂȘTIATORUL DE GUNOI CU T OBE ROTATIVE
VERTICALE

Este proiectat cu destinație specială pentru teren muntos sau zone de deal. El se regăsește
în două module rotative: cu o axă sau cu două axe apropiate

Tabelul 1.7 Date tehnice ale împrăștiatorului de gunoi cu tobe rotative verticale[9]
DATE TEHNICE MS-B MS-D
Axe-(nr.) 1 2
Lungimea carcasei (m) 5,00 6,00
Lățimea carcasei (m) 1,50 1,5
Înălțimea draghinei (m) 0,90 1,90
Tava (Kg) 1400 1700
Capacitatea (Kg) 6500 8000
Pneuri 14×20 14×20

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

27
Fig 1.18 Împrăștiatorul de gunoi[9]

CORNE HENRI S.A
ÎMPRĂȘTIATORUL „Le Simon”

Descriere tehnică:
Ansamblul dublu șasiu nedeformabil din oțel s pecial cu dublu sprijin la bile , pinioane
montate la dubla îmbinare, ejector consoli dat cu puncte de oțel dur, securitatea aparatului în caz
de blocaj(bucăți de fier,pietre) a sistemelor de reglare a discurilor.

Tabelul 1.8 Date tehnice al e Împrăștiatorului „Le Simon”[9]
Încărcă tură utilă
Date tehnice CHE 8t CHE 10t CHE B 10 t CHE B 12t
Lungimea carcasei 5,00 m 5,00 m 5,00 m 6,00 m
Lățimea carcasei 2,00 m 2,00 m 2,00 m 2,00 m
Înălțimea carcasei 0,85 m 0,90 m 0,90 m 0,95 m
Înălțimea cu înălțătoare 1,05 m 1,15 m 1,20 m 1,20 m
Cubajul cu înălțătoare 11,500 m³ 13,200 m³ 13,200 m³ 15,00 m³
Lanț marină 16 16 16 16
Osie pătrată 80 90 (2)80 (2)90
Pneuri Routiers Occ 1500×20 1500×20 1400×20 1400×20
Pneuri avion 19×17 520/20,5/23 46×16 49×17
Numar arici 3 3 3 3
Înălțimea caroseriei la sol 2,35 m 2,35 m 2,45 m 2,45 m

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

28
Fig 1.19 Împrăștiatorul „Le Simon”[9]

1.5.Prezentarea și justificarea soluțiilor

Proiectarea și realizarea unei mașini agricole este un proces foarte laborios, ce necesită un
consum de muncă foarte mare, iar de la proiectarea sa până la etapa în care este produs în serie
este o perioadă de timp cuprinsă între 1,5 și 2 ani. De aceea la începutul proiectării dar și pe
parcursul acesteia trebuie să se țină cont ca acesta să corespundă standardelor mondiale în
vigoare și sa corespundă în totalitate cerințelor agrotehnice și de calitate.
Pentru a justifica soluția aleasă trebuie îndeplinite următoarele cerințe:
− grad sporit de complexitate
− personal de deservire cu bună instruire
− să corespundă normelor de securitate a muncii
− să fie realizat conform standardelor mondiale
− cuplarea ușoară cu tractorul
− montarea și demontarea dispozitivului de împrăștiere să se facă ușor
− sa aibă o acțiune de mărunțire a gunoiului bună
− grad de uniformitate la împrăștiere
Pentru a se realiza o schiță cât mai amănunțită,aceasta trebuie comparată cu mașini de
împraștiat gunoi de g rajd produse de firme de renume , cu capacitați de transport similare și
agrgate cu tractoare de puteri similare: PRT – 10 – Rusia,HEWAYS – Mistral MC 125 T Franța,
Gilbert RE S5 CM Franța, RUR – 10 – Cehoslovacia, iar din țara noastră M.I.G. – 10.
Au fost stabilite 7 grupe de caracteristici generale pentru M.I.G. – 10, iar la fiecare grupa
s-au detaliat caracteristicile specifi ce ce determină nivelul tehnic.
Ponderea a fost stabilită pe fiecare caracteristică în parte cu note de la 1 la 10 acordate de
specialiști.
Pe baza comparării caracteristicilor tehnico -economice s -au calculat indicatorii:

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

29 A – Indicatorul nivelului calitativ si tehnic mondial(Q)
Încadrarea produsului în unul din cele 4 nivele de calitate -mod de calcul
– peste nivelul mondial -indicativ peste 1,0
– de nivel tehnic și calitativ modial între 0,85 și 1,0
– nivel tehnic și calitativ mediu intre 0,5 și 0,85
– nivel tehnic ș i calitativ slab mai mic de 0,5
B – Nivelul de informare (N)pentru calculul indicilor de calitate
Caracteristici tipologice ale M.I.G. – 10 comparativ cu realizările pe plan mondial
Tabel 1 .9 Caracteristici tipologice ale M.I.G. – 10[8]
Tip masină
Caracteristici
tipologice studiate M.I.G – 10
România RUR – 10
Cehoslovacia PRT- 10
Rusia Mistral
MC- 125T
Franța Gilbert RE
95 CM
Franța
Condiții de relief Șes Șes Șes Șes Șes
Tip transportor pe ntru
gunoi Lanțuri cu
racleți Lanțuri cu
racleți Lanțuri cu
racleți Lanțuri cu
racleți Lanțuri cu
racleți
Acționarea
dispozitivului de
împrăștiere Mecanic Mecanic Mecanic Mecanic Mecanic
Acționarea
transportorului Hidraulic Mecanic Mecanism
cu clichet Mecanic Hidraulic
Sistem de frânare Pneumatic Pneumatic Hidraulic Hidraulic Hidraulic

Stabilirea ponderii, importanței, caracteristicilor în asigurarea calității produselor

Tabel 1 .10 Caracteristici elementare[8]
Nr.crt Grupa de caracteristici și
caracteristici elementare Note acordate de
specialiști Suma (S)
(3+4+5+6) Ponderea
caracteristică P j=
S/J
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Condiții de funcționare
Condiții climaterice
Temperat normal (N) 6 7 6 5 24 0,0399
Tropical arid (TA) 6 7 6 5 24 0,0399
Tropical umed (TU) 6 7 6 5 24 0,0399
2

Caracteristici funcțional
constructive
2.1. Echipament de lucru:
-dispozitiv de împrăștiere cu
două tobe și biter orizontal
-oblon spate pentru transport 10 9 10 10 39 0,0648
2.2. Sistem de frânare 8 7 8 8 31 0,0515
2.3. Volumul benei 9 9 9 9 36 0,0800
2.4. Acționarea transportorulu i 10 9 10 10 39 0,0648
2.5. Masa mașinii 10 9 8 9 36 0,0600
2.6. Coeficient de tară 9 9 9 9 36 0,0600
2.7. Coeficient de utilizare a
metalului 10 10 10 10 40 0,0666

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

30 1 2 3 4 5 6 7 8
3 Consumuri specifice în
exploatare
3.1. Consum specific de forță
de muncă

8

7

9

8

32

0,0532
Total grupă 0,0532
4 Caracteristici ergonomice
4.1. Confort, siguranță, reglaje,
accesibilitate
6
7
8
7
28
0,0466
4.2. Posibilități de transport pe
drumurile publice (gabarit,
semnalizare)
8
9
8
9

34

0,056
Total grupă 0,1032
5 Tipizare, standardizare
5.1. Grad de folosire a
echpamentului tipizate
9
10
9
10
38 0,0632
Total grupă 0,0632
6 Fiabilitate
6.1. Durata de viată de bună
funcționare
7
6

7
7

27
0,0450
6.2. Media timpului de bună
funcționare 9 9 8
9 35 0,0582
Total grupă 1,032
7 Aparatură de supraveghere și
control
7.1. Sesizarea funcționării tobei
de împrăștiere 10 10 10 10 40 0,0666
Total grupă 0,666
Total 601 1,0000

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

31 2 .BILANȚUL ENERGETIC TEORETIC AL AGREGATULUI

2.1.Destinația și performanțele tractorului U1010 DT

Tractorul U 1010 DT este construit cu patru toți motoare și este de uz general, cu
destinația executării lucrărilor grele de tracțiune pe og oare sau miriști.
Tractorul se deosebește de alte tractoare agricole prin următoarele caracteristici : consum
economic, putere mărită, aderență la sol foarte bună, post de conducere ergonomic și echipament
de lucru perfecționat.
Construcția tractorului U 1 010 DT este similară cu celelalte tractoare agricole pe roți:
motorul, transmisia, mecanismul de depl asare și echipamentele anexe. El este dezvoltat din
motorul de serie a tractorului 445. O nouă particularitate este aceea că el este realizat monobloc
dar cu trei chiuloase câte pentru fiecare doi cilindri, deasemenea el poate fi echipat cu pompă de
injecție rotativă sau pompă cu injecție în linie.
Transmisia are componența și schema clasică pentru tractorul cu 4 roți motoare neegale,
cu puntea din spate la fel cu cea a tractorului cu două roți motoare și puntea din față atașată.
Transmisia deține în componența sa elemente constructive noi ,modernizate ,dispozitive de
sincronizare la cutia de viteze, reductoare dispuse în serie care modifica gama de trepte a cutiei
de viteze, transmisii finale de tip planetare. Prin atașarea la cutia de vi teze a două sau trei
reductoare , transmisia asigură o g amă de 12+3 sau 16+4 de viteză , adică o gamă foarte largă, de
la viteze foarte lente – pentru lucrări de plantat – până la viteze rapide de transport. Prin aceste
modificări tractorul poate avea o gamă largă de utilizare Îîn agricultură.
Ansamblul tractorului folosit pentru deplasare au pneuri cu balonaj mărit și roți motoare
cu diametre neegale. Diferența dintre diamet rele roților din față și cele din spate este relativ mică
ceea ce conferă tractorului o aderență bună pe sol, apropiată de tractorul agricol cu patru roți
motoare cu patru roți egale. Din această cauză destinția tractorului U 1010 DT este cu precădere
lucrărilor grele ale solului.
Sistemele de conducere, mecanismul de frânare cât și cel de direcție sunt moderne și au
ăn componența lor servocomenzi hidraulice, lucru ce conferă o conducere sigură și ușoară.
Instalația electrică este construită destul de compl ex și asigura pornirea motorului ,
iluminarea pe timpul nopții, semnalizări luminoase și acustice pentru ca tractorul să poată fi
condus pe drumurile publice precum și supravegherea și semnalizarea funcționării corecte a
tractorului.
Dispozitivele de agreg are, ce constituie echipamentul de lucru al tractorului au fost
perfecționate și mai bine adaptate la condițiile de lucru specifice.
Ele cuprind:
• cârlig de tracțiune pentru remorcile monoax
• bară longitudinală de tracțiune ,reglabilă și bară transversală c u furcă de cuplare
• mecanism de suspendare a mașinii purtate
• ridicător hidraulic monobloc prevăzut cu reglaje automate de forță și poziție
• priză independentă de putere cu două trepte de turație ,540 și 1000 rot/min și cu viteză de rotație constată și sincr onă cu vitea de deplasare a tractorului
• priză hidroulică
• instalație pneumatică de frânare pentru remorcă

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

32 Toate dispozitivele de mai sus asigură posibilități largi de agregare a tractorului cu tipu ri
diferite de mașini agricole: mașini purtate (suspendate ), semipurtate,tractate, cu acțiune
hidraulică, cu acțiune prin cardan.
Echpamentul anex este compus din: capotă de protecție, cabină și greutați adiționale
pentru mărirea aderenței tractorului. O nouă implementare este cabina conducătorului care are o
platformă sus pendată elastic iar scaunele și comenzile aflate în cabină au fost ergonomizate.
Deasemenea cabina este climatizată, fapt ce asigură un comfort sporit, și asigură condiții optime
de lucru pentru șofer.
Tractorul U 1010 DT are o destinație de uz g eneral, iar cea mai mare parte a timpului de
exploatare va lucra la lucrări de tracțiune. Deasemenea o mare importanță o reprezintă
cunoașterea performanțelor de tracțiune și metode de utilizare economică a tractorului la aceste
lucrări.
Performanțele de t racțiune depind de următoarele :
• forma,dimensiunea și uzura anvelopelor
• presiunea în anvelope
• greutatea de aderență a tractorului , care având toate roțile motoare, este
egală cu întreagă greutate a tractorului, iar la greutatea tractorului se adaugă greu tăți
suplimentare
• patinarea roților
• starea terenului – umiditate , grad de îmburuienare
• panta terenului,în timp ce tractorul urcă , performanțele se diminuează
proporșional
Deci atunci când se determină sau se prezintă performațele de tracțiune ,trebuie sa s e
menționeze echipamentul și condițiile de determinare a performanțelor de tracțiune.
Pentru o determinare generală a performanțelor de tracțiune se poate d etermina
următoarea corelație:
• Forța de tracțiune : Ft = ϕ ⋅Gad (Kg⋅f)
φ = coeficientul de aderență a roților pneumatice pe miriște, sol cu compactitate
medie,umiditate în sol 15 ÷ 18% și o patinare de 15%.
Deter minat experimental:
φ = 0,54
Gad = greutatea de aderență a tractorului care la tractorul cu patru roți motoare este chiar
greutatea totală
Vitez a de lucru V t a tractorului poate fi calculată cu relația:

Ptr = Ft⋅Vt
270 (CP)
de unde:
𝐹t=270 ⋅Ptr
Ft
Ptr = puterea de tracțiune a tractorului
Pm = puterea motorului în CP
ηtr = randamentul de tracțiune = 0,7

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

33
Deci: Vt= 270 ⋅Pm⋅𝜂𝑡𝑟
Ft = 270⋅ 100 ⋅0,7
2300 = 8,3 km/h
Viteza de lucru a fost calculată pentru forța nominală de tracțiune, greutatea tractorului de
4200 Kg și o folosire itegrală a puterii motorului.Dacă se ia în calcul 90% din puterea motorului
viteza va fi: 0,9 ⋅ 8,3=7,4 Km /h.[1]

Fig.2.1 Diagrama performanțelor pe miriște ale tractorului[5]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

34 Performanțele pe miriște ale tractorului cu greutatea 4209 Kg sunt prezent ate în
diagramă. Principalii parametri pre zentați care indică valorile tehnice și economice ale
tractorului sunt:
• forța de tracțiune (F t) – Kg f
• patinarea roților motoare(δ) – %
• puterea de tracțiune (P tr) – CP
• viteza de lucru(V t) – Km/h
• consumul orar de motorină(C) – litri / h
Zona optimă de exploatare pentru principalele viteze de lucru sunt prezentate în tabel:
Tabel 2.1 Zone optime de exploatare[1]
Treapta de
viteză
Forța de
tracțiune
[Kg f] Viteza de
lucru
[Km/h] Consum
specific de
combustibil
[g/CPh] Patinarea
[%] Puterea
motorului
[CP]
1n 2200 -2500 3.9-4 335 12-15 66
2n 2200 -2500 5.1-5.4 325 12-15 89
3n 2100 -2450 6.5-6.8 300 10-14 55
4n 1700-2100 8.5-8.8 275 7-10 100
1r 1400 -1600 12.3-12.6 255 6-7 100

Zonele de exploatare efici entă a tractorului la tracțiune , pe miriște, când este nelestat, așa
cum rezultă și din diagramă, sunt următoarele:
• forța de tracțiune: 1400 ÷ 2400 Kg f
• patinarea: 6 ÷ 10 %
• încărcătura motorului: 100 %
• viteza de lucru: 8,5 ÷ 112,6 Km/h
• consumul specific de combustibil pe CP de tracțiune : 225 – 275 g/CPh

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

35

Fig. 2.2 Performanțele pe ogor ale tractorului nelestat[5]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

36
Performanțele tractorulu i nelestat pe ogor sunt prezentate în fig 2.2.
Zonele economice de exploatare pe ogor cu tractorul nelestat sunt:
• patinarea: 10 ÷ 13 %
• forța de tracțiune: 1400 ÷ 1600 Kg f
• încărcătura motorului: 90%
• viteza de lucru: 8 ÷ 8,3 Km/h

2.2. Calculul teoretic al puterii consumate pentru acționa rea transportorului cu
racleți [1]

Transportorul cu racleți este cu flux discontinuu, cu lanțurile dispuse în plan orizontal.
Se constată că asupra transportorului acționează o forță uniform distribuită, conform celei
repre zentate în figura următoare:

Fig 2.3 Transportor[1]
Forța din lanț F: F = μ ⋅𝐺[N]
G = greutatea masei de gunoi de grajd
μ = coeficient de frecare dintre gunoi și suprafața platformei și a benei = 1,2. F = 1,2 ⋅10000 = 12000 [N]
Puterea neces ară acționării transportorului : P

P=F⋅v
75 [CP]
v = viteza transportorului în (m/s) – se introduce în viteza maximă a transportorului
V = 0,011m/s

P = 12000⋅ 0,011
75 = 1.76 [CP] = 1.295 [Kw]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

37
2.3.Consumul de putere pentru acționarea dispoziti vului de împrăștiere [1]

Date cunoscute:
• D1 = diametrul tobei inferioare = 485,0 mm
• D2 = diametrul tobei superioare = 394,0 mm
• L1,L2 = lungimea tobelor = 2040 mm
• N1,N2 = numărul de palete ale tobelor = 310 mm
• l1,l2 = lungimea paletelor tobelor = 310 mm
• n1 = turația tobei inferioare = 674 rot/min
• n2 = turația tobei superioare = 634 rot/min
• d = diametrul roții de lanț a transportorului = 100 mm
• n = turația maximă a transportorului = 5 rot/min
Dimensiunile paralelipipedului format de masa de gunoi ce vine în contact cu toba vor fi
cele ale benei cu excepția înălțimii care va fi egală cu diametrul tobei de împrăștiere.
Suprafața de gunoi ce vine în contact cu toba inferioară ,respectiv superioară va fi:

S
gunoi,1 = D 1 x l1 = 485 x 2040

S gunoi,1 = 989400 mm²

S gunoi,2 = D2 x l2 = 394 x 2040

S gunoi,2 = 803760 mm²

Fig 2.4 Suprafața de gunoi [1]

Se ia în calcul cazul cel mai greu de solicitare – asigurarea normei de 100 t/ha.
Viteza maximă de deplasare a tractorului este V
t = 1,947 m/s = 7,00 Km/h, iar lațimea de
lucru a mașinii este egală cu : B = 3,5 m.
Astfel suprafața de gunoi ce poate fi acoperită este de 1,947 ⋅ 3,5 = 6,81 m² în timp de o
secundă .
Norma de împrăștiere este de 100 t/ha ceea ce înseamnă ca morma de împrăștiere pe m²
trebuie sa fie egală cu 10 Kg, ceea ce înseamnă că transportorul cu raclete trebuie ca în timp de o
secundă sa aducă la tobele de împrăștiere o cantitate egală cu :
Q = 6,81 ⋅10 = 68,1 [Kg/s]
Consider ăm valoarea medie a greutății specifice a gunoiului de grajd P = 1 Kg/dm³
Avansul gunoiului la toba de împrăștiere inferioară este :
ℎ=𝑄/𝑟
Sgunoi l = 68,1/1 ⋅10³
98640 = 68,8 [mm/s ]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

38 Deci în cazul în care mașina ar avea doar o singură tobă de împrăștiere , transportorul ar
trebui sa aibă o viteză de 0,0688 m/s,la o viteză a agregatului de 1,947 m/s = 7,00 Km/h pentru a
putea asi gura norma de 100 t/ha de gunoi de grajd.
Turația maximă la care poate ajunge transportor ul însă este de : n = 5 rot/min , iar
diametrul roții este de 100 mm.
În aceste circumstanțe, avansul de material va fi:
htr = π ⋅𝑑⋅𝑛 = π ⋅100 ⋅12 = 1570 mm/min
htr = 26,17 mm/s
Masa de gunoi de grajd va avea un avans în raport cu turația celor două tobe de
împrăștiere, iar rezultatul este dat de relația:
Qv1 = htr
n1 = 1570
674 = 2,32 mm/rot
Qv2 = htr
n2 = 1570
634 = 2,47 mm/rot
La o singură rotație , toate paletele intră în masa de gunoi. Suprafața așchiată de o paletă
la o singură rotație va fi egală cu :
Sașchiată 1,(2) = lățime paletă 1,(2),x avansul 1,(2)
Lățimea paletei este determinată din proiecția lungimii acesteia , ținând cont de faptul că
aceasta este dispusă înclinat dupa un unghi de 60˚ faț ă de axul tobei de împrăștiere :
Prl1,(2) = l1,(2) ⋅ cos 60˚ = 310 ⋅ cos 60˚ = 155 mm
Sașchiere 1 = 155 ⋅ 2,32 = 359,60 mm²
Sașchiere 2 = 155 ⋅ 2,47 = 382,85 mm²
Se consideră o rezistență specifică la rup ere a gunoiului :
σr med = 0,85 Kg f/cm² = 0,083 N/mm²
Forța specifică de apăsare a paletei pe suprafața gunoiului :
Fspecif 1,(2) = 𝜇 𝐺⋅
𝑆𝑔𝑢𝑛𝑜𝑖𝑢𝑙 1,(2)
μ = coeficient de frecare dintre transportor și material = 1,2
G = 10000 Kg f
Fspecif 1 = 1, 2⋅ 1000
989400 = 0,012 [Kgf/ mm² ]
Fspecif 2 = 1, 2⋅ 1000
989400 = 0,012 [Kgf/ mm² ]
Fspecif 1 = 0,012 [ Kgf/ mm² ] = 0,118 [N / mm² ]
Fspecif 2 = 0,0149 [ Kgf/ mm² ] = 0,146 [N / mm² ]
Efortul specific efectiv la apăsarea pe paletă :
σ
ef 1,(2) = F spec1,(2) + σ r med
σef 1 = 0,118 + 0,083 = 0,201 [ N / mm² ]
σef 2 = 0,146 + 0,083 = 0,229 [ N / mm² ]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

39 Deși lungimea tobelor este de 2040 mm, paletele sunt dispuse astfel încât lungimea activă
a tobelor se reduce la 1904 mm adică 14 paletele x 136 mm (lungime a proiectată)
Suprafața totală așchiată la o rotațieva fi egală :
St,asch,1,(2) = lungimea activă totală 1,(2)x avansul 1,(2)
St,asch,1 = 1904 ⋅ 2,32 = 4417,28 mm²
St,asch,2 = 1904 ⋅ 2,47 = 4702,88 mm²
Forța necesară desprinderii feliei de gunoi va fi :
Fdesp,1,(2) = S t,asch,1,(2) ⋅ σef 1,(2)
Fdesp,1 = 4417,28 ⋅ 0,201 = 888 N
Fdesp,2 = 4702,88 ⋅ 0,229 =1077 N
Momentul rezistent va fi dat de relația :
Mr1,(2) = F desp 1,(2) ⋅ D1,(2)
2
Mr1 = 888 ⋅ 485
2 = 215340 N ⋅ mm
Mr1 = 1077 ⋅ 394
2 =212169 N ⋅ mm
Puterea consumată pentru acționarea tobelor va fi calculată pentru fiecare în parte și
pentru întregul dispozitiv de împrăștiere:
P1,(2) = Mr1,(2) ⋅ n1,(2)
71620 ⋅ηm
η m = randamentul mecanic al dispozitivului = 0,75

P1 = 21584 ⋅674
71620 ⋅ 0,75 ⋅ 10-2 = 27,02 [ CP]
P2 = 212169 ⋅634
71620 ⋅ 0,75 ⋅ 10-2 = 25,04 [ CP]
P1 = 27,02 [ CP] = 19,87 [Kw]
P2 = 25,04 CP = 18,41 [ Kw]
Ptotal = P 1 + P 2 = 19,87 + 18,41 =38,28 [ Kw]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

40 3.DIMENSIONAREA DIFERITELOR SUBANSAMBLE ALE MAȘINII

3.1 Considerații teoretice privind procesul de împrăștiere a gunoiului de grajd
3.1.1. Studiul procesului de împrăștiere [5]
Particulele de material sunt aruncate de către tobă primind un impuls inițial, astfel ele
capătă viteze inițiale v
0, v1,…(m/s). Acest e viteze se descompun în componentele U x1, Ux2,…

Fig.3.1 Traiectoria particulelor de materi al la aruncarea de către tobă[5]

Dacă nu se iau în considerație alte forțe ce se opun mișcării componenta U x = v⋅ cos α își
va menține neschimbată valoare în timp. Componenta U y = U ⋅ sin α – gt se va supune forței
gravitașionale

Traiectoriile vor fi : �x = U ∙cosα ∙t
y = U∙sin α∙t-gt2
2�

Timpul din momentul aruncării din punctul A până în punctul maxim al traoectoriei(D)
va fi:
Uy = 0 (rezultă din relația U sin α – gt = 0)
deci : t΄ = U sin α
g .
Din punctul D până pe sol, în punctul C, va fi timpul T = t΄+ t

Cea mai mare lungime teoretică, de aruncare:
Bthn = U cos α ⋅ T = U(t’ + t) cos α unde :
t = timp de cădere între D și C

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

41 Înalțimea cea mai mare atinsă H va fi : H = h’ + h
unde :
h’ = Y max = U sinα ⋅ t’ – gt’2
2
h’ = U sin α ⋅ Usinα
g – g ⋅ U2sin2α
2g2
Vom obține :

h’ = U2sin2α
2g
Dacă h este distanța dintre A,respectiv B,până la sol(C ) avem :

H = U2sin2α
2g + h

Din relația v = gt = �2𝑔𝐻 obținem perioada de timp T = t’+ t

gt = �2gU2sin2α
2g+2h
g

deci :t = �U2sin2α
g2+2h
g

Rezultă :T = Usinα
g + ��Usinα
g�2
+ 2h
g
Intro ducem în relația pentru B
thm și vom obține lungimea teoretică de aruncare.

Bthn = U cos α ⋅ ��Usinα
g�+��Usinα
g�2
+ 2h
g�
Bthn = U2
g cos α �sinα+ �sin2α+ 2gh
U2�
Dacă h = 0 se obține distanța aruncare W :

W = U2
g 2 sin α cos α = U2
g sin2α

La tobele orizontale de împrăștiere , viteza înițială a p articulelor va fi egală cu U , doar
pentru particulele ce se află în vârful paletei. În schimb particulele care se află spre centrul axei
valțurilor vor avea viteze inițiale din ce în ce mai mici, tinzând spre zero.
De aceea organele de lucru active influențează drastic densitatea pe sol și lățimea pe sol a
benzii de material.

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

42

Fig.3.2.Influența organelor active asupra densității pe
sol și lățimii pe sol a benzii de material[5]
Lungimea de distribuție a particulelor pe sol (B thm) se modifică din următoarele cauze:
1. Neținând seama de vânt, forța de frecare cu aerul diminuează viteza de înaintare a
particulelor.
Rezistența aerului depinde de forma particulelor (λ) de de nsitate a aerului q = ρ
g , de
proiecția suprafeței particulei pe direcția de aruncare (F) și de factorul vitezei (ψ), ce depinde
direct proporțional cu U2.
W = λ ⋅ q ⋅ ψ ⋅ F ⋅ U2
Totodată trebuie ținut seama și de vâ nt, astfel,distribuitoarele vor trebui să arunce destul
de ” în scurt”. Cu aproximație destul de bună pentru u < 15 %,lungimea B thm va fi diminuată cu
ɛ1 = 0,80 – 0,85 din valoarea teoretică de calcul.
2. Interacțiunea reciprocă a particulelor de material cu zborul lor spre sol, influențeaz ă mult
lungimea de aruncare B th prin factorul de corecție ɛ2.
Dacă considerăm ɛ1≈ɛ2 vom avea un coeficient total :
ɛ = ɛ 1 ⋅ ɛ2 = 0,64 – 0,75 .
Deci distanța reală de aruncare R va fi : R = ɛ ⋅ Bth
Această lungime de aruncare are o foarte mare imp ortanță pe ntru distribuitoarele
laterale. Teoretic distanța de aruncare va fi mare pentru α = 45ș.
Indiferent de diametrul tobei de împrăștiere viteza periferică a vârfului paletelor de
aruncare trebuie să fie u = (10- 15)m/s.
Pentru u > 15 m/s crește consumul de put ere fără a se sesiza o îmbunătățire semnificabilă
a uniformității distribuției de material.
În figura următoare se reprezintă consumul de putere N s în funcție de cantitatea de
material distribuită (Q) și de diametrul tobei .

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

43
Fig.3.3. Consumul de putere N s în funcție de cantitatea de material distribuită (Q)
și de diametrul tobei.[5]
Diametrul tobei D s pe vârful paletelor va dezvolta viteza periferică U s.
Us = π
60 ⋅ Ds ⋅ ns = (10 – 15) (m/s)
Cercetările au arătat că pentru un material sp ecific (gunoi de grajd) cu greutate specifică
ρ = 0,55 – 0,65 kg/dm3, consumul de putere , Ns, în CP, este diferit pentru distribuitorul cu
tobe mai mici(curba a)decât pentru distribuitorul cu tobe mai mari(curba b)
La tobele de tip melc distanța de arunca re laterală (în lungul tobei)va fi :
W = v s ⋅ t = v s ⋅ �2h
g v s = 10 -3 ⋅ St ⋅ us
60

unde : v s = viteza de aruncare laterală
St = pasul spirei
us = turația tobei, în rot/min
h = înălțimea tobei față de sol Lungimea melcului (perpendicular pe direcția de înaintare a mașinii) va fi B
s și este egală
cu B T, lățimea benei mașinii.
Notăm nm = numărul de spire a melcului
St = pasul melcului
Lungimea de aruncare B s va fi : B s = 2 ⋅ nm ⋅ St
Distanța teoretică de ar uncare : B th = B s + 2W = 2(n m ⋅ St + v s �2h
g )
Și aici intră în calcul pierderile înglobate : ɛ = ɛ1 ⋅ ɛ2:
Bth = 2ɛ �nmSt+vs�2h
g�

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

44
Fig 3.4 Melc de împrăștiere [5]

L1 = �𝑈12+𝑆𝑡2 unde U 1 = πd
L2 = �𝑈22+𝑆𝑡2 unde U 2 = πD
ΔL = L 2 – L 1

R = 𝐿2 ∙ 𝑏𝐿
𝛥𝐿

D – d = 2( R – r ) deci : r = R – 𝐷 − 𝑑
2
Desfășurata : 𝐿𝑍+ = L z ∙ nm
De ambele părți : Lgs = 2 ∙ 𝐿𝑧+ ∙ nm
Melcul este confecționat în general din tablă nituită din mai multe bucăți cu un u nghi de
antrenare :

ϑ = 180 ∙L gs
π ∙i ∙R unde : i = numărul de bucăți din spiră

Odată cu distribuirea materialului se ar e în vedere și o mărunțire a sa . Forma paletelor pe
valțuri influențează mărunțirea . Variația rezistenței la rupere a gunoiului de grajd merge și până
la 300%.[5]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

45
Fig 3.5 Valțuri [5]

Se recomandă ca diametrul valțurilor de împrăștiere sa fie cât mai mic pentru a micșora
distanța în timp a impactului dintre două palete ale distribuitorului.
Suprafața secțiunii unui valț de distr ibuție pentru un avans constant :

f = Bs ∙vv
z ∙n s (mm2)

unde : B s = b i = lungimea valțului de distribuție
ns = turația valțului
Vv = viteza de avans a materialului
Vv = π ⋅ dv ⋅ nv
z = numărul de palete pe un valț
Debitul va fi : V min = b i ⋅ hL ⋅ π ⋅ dv ⋅ nv (m3/min)
Cantitatea de material distribuită la ha pentru B = b i va fi :

Q = 6000γ ∙ Vmin
B ∙v v
Timpul unei descărc ări va fi :

t = V
Vmin = li
vV
unde V = capacitatea mașinii
Distanța parcursă : S = 60 ⋅ t ⋅ vf
Se analizează consumul de putere pentru două variante :
1. Cu un singur valț (a)
2. Cu două valțuri (b)

Pentru aceeași înălțime a benei (h L) și aceeaș i turație a organelor de lucru (n s) vom
obține :

Ns = M t ∙ ns ∙ c = i ∙ P ∙ d
2 ∙ ns ∙ c (CP)

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

46 unde : P = forța la vârful paletelor
i = numărul de palete aflate în material la un moment dat
d = 2r = diametrul cercului paletelor
c = 1/716,6 = constantă de calcul
Rezultă din cele două variante :
N1 = 2 ∙ P ∙ 0,6 ∙ hL ∙ ns ∙ c = 1,2 ∙ P ∙ hL ∙ ns ∙ c
N1 = 2 ∙ P ∙ 0,325 ∙ hL ∙ ns ∙ c = 0,65 ∙ P ∙ hL ∙ ns ∙ c
Deci , de aici deducem că diferența dintre N 1 și N 2 este defapt diferența dintre 1,2 și 0,65.
În concluzie, putem spune că pentru aceeași parametri P, hL, și n s, consumul de putere al
distribuitorului cu două valțuri este mai mic decât al celui cu un singur valț.

3.1.2. Considerații teoretice privind normele de administrare a îngrășămintelor organice
și calculu l acestora [5]

În scopul asigurării administrării uniforme a îngrășămintelor organice este necesar ca
acestea să fie bine fermentate, ca mașina să cor espundă cerințelor agrozootehnice, adică să fie
astfel realizată întrucât să permită distribuirea în cantități diferite la hectar cu abatere maximă de
+ 20% sau – 20%.
Normele de îngrășăminte organice ce se aplică la hectar diferă de la cultură la cultură,d e
perioada în care se aplică, de proprietățile fizico – mecanice ale solului.
Conform cerințelor agrozootehnice, normele de administrare sunt cuprinse între 20 – 100
t/ha.
Norma necesară de îngrășăminte organice ce se administrează se poate determina cu
relația:

Q = 10000h ∙b ∙ γ ∙Vtr
B ∙v (t/ha)
unde: B = lățimea de împrăștiere(m)
v = viteza de deplasare a mașinii(m/s)
γ = greutatea volumică a gunoiului (t/m3)
h = înălțimea stratului de material admis
Vtr = viteza transportorului cu r acleți(m/s)
Pentru calculul teoretic luăm :
B = 3,5 (m)
b = 1,9(m)
γ = 0,7 – 1,2 (t/m3)
Înălțimea str atului de material se determină :
V = S ∙h → h = V
S = V
L ∙ l
unde :
V = volumul benei (m3)
L = lungimea benei (m)
l = lățimea benei (m)
Pentru a se stabili corect dimensiunile benei, astfel încât să se obțină o sarcină utilă de
10 t trebuie a se ține cont de greutatea specifică a materialului care este transportat și de unghiul
de taluz natural al materialului.

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

47 Având în vedere că mașina de bază va fi utilizată la transportul și împrăștierea
gunoiului, dimensionarea benei se va face ținând cont de aceasta.
Greutatea specifică a gunoiului este 0,7- 1,2 t/m3. Trebuie ca volumul benei să fie de
10 m3 .
Ținând cont că unghiul de taluz natural al gunoiului este de până la 70ș, acest volum
al benei va fi diminuat pentru a evita posibilitatea supraîncărcării mașinii în absența unor
senzori și dispozitive care să semnalizeze atingerea sarcinii maxime. Luând în considerare
cele de mai sus se poate obține o s arcină utilă de10 t pentru un volum al benei de 8 m3.
La o lungime constructivă a benei de L = 4,5 m și o lățime l = 2,2 m vom obține o
înălțime h = 0,8 m la care se adaugă 10% la încărcare: h = 0,88 m.
Așa cum reiese din bilanțul energetic al agregatului vitezele optime ale tractorului U
1010 DT sunt :
VI = 1,92 km/h = 0,533 m/s
VII = 2,40 km/h = 0,666 m/s
VIII = 3,00 km/h = 0,833 m/s
VIV = 4,30 km/h = 1,194 m/s
VV = 5,61 km/h = 1,558 m/s
VVI = 7,01 km/h = 1,947 m/s
Viteza transportorului V tr se calcu lează cu relația:
vtr = π ∙n ∙D p
60 ∙1000 (m/s)
unde :
n = turația roții de antrenare a lanțului transportor(rot/min)
Dp = diametrul roții de antrenare (mm)
A fost folosită o roată cu nouă alveole pentru antrenarea lanțului transportor de tip ancoră
cu D p = 180 mm
Ținând cont de schema cinematică aleasă pentru mașina de transportat gunoi, care
folosește pentru acționarea transportorului cu racleți un hidromotor lent de moment mic , tip
41-0-315-211 c u o gamă de turație între maxim și mi nim : 200 – 40 rot/min rezultă o turație
maximă și minimă a roții de antrenare a lanțului transportor de 5 – 10 rot/min.
Turația hidromotorului lent de moment mic, poate varia continuu între 40 – 120 rot/min,
mulțumită regulatorului de debit cu tre i căi di n instalația hidraulică , pentr u calculul teoretic al
normelor , vom considera V tr corespunzător n = 1,2,3,4,5 rot /min.
Pe baza celor relatate mai sus au fost determinate normele teoretice și au fost centralizate
în tabel.
Din tabelul centralizator al norme lor de împrăștiere se observă faptul că anumite valori
ale greutații specifice a gunoiului de grajd se poate administra orice cantitate între 20 – 100 t/ ha.
Totodată se poate observa că, în general, pentru valorile n=4 rot/min și n = 5 rot/min ale
transpotorului, se obțin valori mari ale normei de împrăștiere, cantități care nu se practică la
fertilizare, atât din considerații economice, cât și agrotehnice.
În aceste situații nu este necesară folosirea transportorului la turația de 4 și 5 rot/min.
Astfel ,se poate obține viteza minimă și maximă a transportorului în funcție de norma
minimă ți maximă și de vitezele corespunzătoare tractorului.

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

48 Tabel 3.1 Norme de gunoi de grajd ce se pot administra cu mașina [5]

Viteza
tractorulu
i NORMELE DE GUNOI DE GRAJD CE SE POT ADMINISTRA CU MAȘINA
( t / ha )
γ = 0,7 ( t / m3) γ = 0,8 ( t / m3) γ = 0,9( t / m3)
VITEZA TRANSPORTOR ULUI VITEZA TRANSPORTORULUI VITEZA TRANSPORTORULUI
m/s 1
rot/min 2
rot/min 3
rot/min 4
rot/min 5
rot/min 1
rot/min 2
rot/min 3
rot/min 4
rot/min 5
rot/min 1
rot/min 2
rot/min 3
rot/min 4
rot/min 5
rot/min
0,53
3 58,78 117,32 176,29 235,14 293,62 67,20 134,39 201,91 268,31 335,67 75,36 150,76 226,41 302,12 377,41
0,66
6 47,04 93,98 141,09 188,18 234,98 53,18 107,53 161,21 215,42 268,78 60,71 120,21 181,76 241,91 302,73
0,83
3 37,61 75,07 112,80 150,45 187,87 42,46 85,65 128,14 171,53 214,89 48,09 96,36 145,71 193,61 241,76
1,19
3 28,24 52,37 78,69 104,96 131,07 29,21 59,74 89,17 119,64 149,90 33,27 67,21 101,39 134,32 168,82
1,55
9 20,11 40,13 60,31 80,44 100,44 22,29 45,39 68,38 91,85 114,11 25,36 51,19 79,34 103,39 129,97
1,94
7 16,09 32,11 48,26 64,37 80,38 18,16 36,80 55,40 73,96 91,21 20,51 41,21 62,46 82,43 103,71

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

49 Tabel 3.2 Norme de gunoi de grajd ce se pot administra cu mașina[5]

Viteza
tractorulu
i NORMELE DE GUNOI DE GRAJD CE SE POT ADMINISTRA CU
MAȘINA
( t / ha )
γ = 1,0 ( t / m3) γ = 1,1 ( t / m3) γ = 1,2 ( t / m3)
VITEZA TRANSPORTORULUI VITEZA TRANSPORTORULUI VITEZA TRANSPORTORULUI
m/s 1
rot/min 2
rot/min 3
rot/min 4
rot/min 5
rot/min 1
rot/min 2
rot/min 3
rot/min 4
rot/min 5
rot/min 1
rot/min 2
rot/min 3
rot/min 4
rot/min 5
rot/min
0,53 83,61 187,93 251,36 335,21 419,21 91,26 184,33 277,61 369,73 461,57 100,41 201,75 302,01 403,36 503,81
0,66 67,37 134,21 201,81 268,71 335,13 73,21 147,39 221,71 295,26 369,59 80,72 160,31 241,09 322,39 402,64
0,83 53,74 107,71 161,21 214,14 268,97 59,14 117,41 177,82 236,94 295,63 64,73 128,41 193,81 257,41 322,00
1,19 37,53 84,14 112,14 149,26 187,67 41,21 82,71 123,77 164,21 205,60 44,07 89,53 134,31 179,12 224,78
1,55 28,68 57,83 86,13 114,55 143,62 31,17 63,41 94,53 126,14 157,09 34,09 68,71 103,44 137,21 172,16
1,94 22,72 45,67 68,23 91,35 114,83 25,19 50,33 75,52 101,27 126,19 27,83 55,83 82,47 110,19 137,64

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

50 Din rel ația de calcul a normei de împrăștiere obținem :
Vtr min = Qmin ∙ B ∙V max
10000 ∙h ∙b ∙ θmed (m/s)
Qmin = 20 (t/ha)
Vmax = 7,01 (km/h) = 1,947 (m/s)
h = 0,88 (m)
B = 3,5 (m)
b = 1,9 (m)
γmed = 1 (t/m3)
Vtr min = 20 ∙3,5 ∙1, 947
10000 ∙0,88 ∙1,9 ∙1 = 0,00815 (m/s)
Vtr max =Qmax∙B ∙ V min
10000 ∙h ∙b ∙ θmed
Qmax = 100 (t/ha)
Vmin = 1,92 (km/h) = 0,533 (m/s)

Deci: V tr max = 100 ∙3,5 ∙0,533
10000 ∙0,88 ∙1,9 ∙1 (m/s)
Vtr min = 0,00815 (m/s)
Vtr max = 0,01115 (m/s)

3.2 Calculul angrenajului cilindric necesar acționării transportorului

3.2.1 Dimensionarea angrenajului [3]
Date inițiale : s-au folosit notațiile din îndrumarul de reduct oare
1. indicele roții conducătoare
2. indicele roții conduse
Puterea transmisă : P 1 = 8,79 CP
Turația : n 1 = 200 rot/min
Raport de transmitere : i = 2
Date adoptate :
Tip reductor : angrenaj cilindric cu dinți drepți
Materiale:
– pinion – 18 MnCr 10, STAS 791- 80
– roată – 18 MnCr 10, STAS 791- 80
Profil de referință conform STAS 821 – 82
– unghiul profilului de referință : α = 200
– coeficientul înălțimii capului de referință :h 0* = 1
– coeficientul jocului r oților de referință : c* = 0,25
Elemente geometrice :
– unghiul de î nclinare a dintelui: β = 0ș
– semiunghiul arcul ui dintelui: ψ d = 0,5

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

51 Distanța minimă necesară între axe :
amin = (i +1) �Mt2H(KAKVKHBKHα)(ZHZEZεZB)2
2I2ψa�σHlimb2
SHP2�2
(ZN2ZLZRZVZWZX)2�1/3

unde : M t2H = moment de torsiune de bază adoptat pentru calculul la contact

Mt2H = 71620 P1
n1 = 71620 8.79
200 = 3147,69 (kgf cm)
Mt2H = 308475 (N mm)
KA = factorul de utilizare = 1,5 (tabel 14.86)
KV = factorul dinamic = 1,2 (tabel 14.96)
KHB = factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii = 1,4
KHα = factorul repartiției frontale a sarcinii
KHa = 1
Zε2 = 1
0.952 = 1,10 (tabel 14.96)
ZH = factorul zonei de contact = 2,5 (tabel 14.96)
ZE = factorul de material = 188,9 11/2 N/mm2 (tabel A 14.15)
Zɛ = factorul gradului de acoperire = 0,95 (tabel 14.96)
Zβ = factorul înclinării dintelui = (cos β )1/2= 1 (tabel 14.96)
ψa = 2ψd
i+1 = 2∙0,5
2+1 = 0,33

σHlimb2 = tensiunea limită de bază la oboseală de contact a flancurilor =
= 1450 N/mm2 (tabel A 14.16)
σHP2 = factor de siguranță la solicitarea de contact = 1,15
ZN2 = factorul durabilității flancurilor = 1,3 (tabel A 14.1)
ZL = factorul materialului de ungere = 1 ( tabel 14.16)
ZR = factorul rugozității flancurilor = 1 (tabel 14.96)
ZV = factorul vitezei periferice = 1 (tabel 14.96)
ZW = factorul raportului durității flancurilor = 1 (tabel 14.96)
ZX = factorul de dimensionare pentru flanc = 1 (tabel 14.96)

amin = (2+1) �308475(1,5∙1,2)(1.4∙1.1) (2,5∙188,9∙0,95∙1)2
2∙22∙�1450
1,15�2
(1,3∙1∙1∙1∙1∙1)2�1/3

amin = 88,76 mm
aw = aSTAS = 90 mm STAS 6055 – 82
diametrele de divizare preliminare :
d1pr = 2 ∙a w
i+1 = 2 ∙90
2+1 =6 mm ; d 2pr = i ∙ d1pr = 2 ∙ 60 =120 mm
modulul normal minim necesar :

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

52 mnmin = Mt2F
awψa2 ∙ i+1
i ∙ KAKVKFBKFαYFaYSaYBYε
σalimz
SFP2 ∙ Yn2YδYRYX
Mt2F = momentul de torsiune de bază adoptat pentru calculul de încovoiere = 308475(N
mm)
aw = 90 mm
ψa = 0,33
i = 2
KA = 1,5 ; KV = 1,2
KFB = factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii = 1,4
KF = factorul repartiției frontale a sarcinii
Y ε = factorul gradului de acoperire K Fα· Yε ≈ 1
YFa = factorul de formă a dintelui pentru cazul forței aplicate la vârf = 1
YSa = factorul concentratorului de tensiune = 2
Y β = factorul înlinării dintelui = 1
σa lim 2 = tensiunea limită la oboseală la piciorul dintelui = 650 N/mm
SFP2 = factor admisibil de siguranță la solicitarea piciorului dintelui = 1,25
YN2= factorul durabilității la încovoiere la oboseală = 1
Yδ = factorul de reazem = 1,1
YR = factorul ru gozității racordării dintelui = 0,95
YX = factorul de dimensionare = 1

mnmin = 308475
902 ∙0,33∙ 2+1
2∙1,5∙1,2∙1,4∙1∙2,5∙2∙1
650
1,25∙1∙1,1∙0,95∙1 = 4.006
mn = m STAS = 4 mm STAS 822 – 82
deoarece :
Δm = �mSTAS -mnmin �
mSTAS = �4-4,006 �
4 =0,0015 < 0,1
numărul de dinți Z 1 și Z 2
Z1max = 2�aw-mn�cosβ
mn(i+1) = 2�90-4�cos0
4(2+1) = 14.83
Aleg Z 1 = 15 dinți
Z2 = iZ 1 = 2 ⋅ 15 =30 ; aleg Z 2 = 31 dinți
Δi = �i-ireal�
i = �2-2,06 �
2 = 0.03
Recalcularea modului normal m n
mn = 2awcosβ
Z1(i+1)+2cos β = 2∙90cos0
15(2+1 )+2cos0 = 3.82

mn = m STAS = 4 mm STAS 822 – 82

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

53 3.2.2. Calculul geometric al angrenajului [3]
Date inițiale :
– numărul de dinț i Z1 = 15; Z 2 =31 dinți
– unghiul de înclinare al dintelui β = 0
– modulul normal m n= 4 mm
– modulul frontal m t = 𝑚𝑛
𝑐𝑜𝑠 𝛽 = 4
𝑐𝑜𝑠𝛽 = 4 mm
– profilul de referință standardizat conform STAS 822 – 82
α = 20ș ; h
a* = 1 ; c* = 0,25
– unghiul profilului în plan frontal : α = 20ș
– distanța dintre axe a w = 90 mm
– deplasările specifice de profil : x 1 = 0,1; x 2 = -0,18
– lățimea danturii : b 2 = 30 mm
b 1 = 34 mm
Parametri de bază ai angrenajului :
– distanța dintre axe a angrenajului:

a = 𝑚(𝑍1+𝑍2)
2 = 4(15+31)
2 = 92 mm
– unghiul de angrenare
cosα w = 𝑎
𝑎𝑤𝑐𝑜𝑠𝛼 𝜀= 92
90 cos20 = 0,9605

αw = 16ș 8’31’’
– suma deplasărilor specifice de profil ,X ɛ
Xɛ = (𝑖𝑛𝑣𝛼 𝑤−𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡)(𝑍1+ 𝑍2)
2𝑡𝑔𝛼 𝑡𝑐𝑜𝑠𝛽
– deplasările specifice de profil: X 1 = 0,09 mm și X 2 = -0,16 mm
– distanța dintre axe ,a w
aw = a cosβt
cosαt = 90𝑐𝑜𝑠20
𝑐𝑜𝑠16°8′31′′ = 89.04 mm
– diametrul de divizare : d 1(2) = m tZ1(2) d 1 = 60 mm d 2 = 124 mm
– diametrele cercurilor de picior :
df1(2) = d 1(2) – 2m n(ha* + c* – X1(2))
df1 = 50,72 mm ; df 2 = 112,72
– înălțimea dinților :
h = a w – m nc* -0,5(df 1 + df 2) = 7,28 mm
– scurtarea dinților :
Δh = a w – m n (2h a* + c*) – h =4 (2 + 0,25) – 7,28 = 1,72 mm
– diametrele de cap : d a1(2) = df 1(2) + 2h
d a1 = 65.28 mm

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

54 d a2 = 127.28 mm
– diametrele de bază : db1(2) =d 1(2) cos α t
db1 = 60 cos20 = 56,38 mm
d b2 = 124 cos20 = 116,52 mm

3.2.3. Forțele din angrenaj [3]

Fig 3.6 Forțele din angrenaj [3]

� Ft1=2M t1
dw1
Fr1=Ft1∙tgαw
Fn1=Ft1∙cosαw � Ft2=2M t2
dw2
Fr2=Ft2∙tgαw
Fn2=Ft2∙cosαw

Se consideră F t1 = F t2 ]i F r1 = F r2 ] i F n1 = F n2
Ft1 = F t2 = 4975 N
Fr1 = F r2 = 1440 N
Fn1 = F n2 =5179 N

3.2.4. Calculul de rezistență al angrenajului[3]
1.verificarea la contact a flancurilor :

σH =Z hZEZɛZβ�𝐹𝑡𝐻𝐾𝐴𝐾𝑉𝐾𝐻𝐵𝐾𝐻𝛼
2𝑏𝑤𝑑𝑤1 ∙ 𝑖+𝑙
𝑖

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

55 unde : σ H = tensiunea la contact la oboseală a flancurilor dinților
Z H = 2,51
ZE = (188,9)1/2 N/mm2
Zɛ = 0,92
Zβ =( cos β )1/2 = 1
FtN = forța tangențială nominală de contact la cercul de rostogolire = 4975 N
KA = 1,5 ; K V = 1,2 ; K Hβ = 1,4 ; K Hα = 1
Zε2 = 1,18
i = 2,06 ; b w = b z = 30 mm ; d w1 = d 1 = 60 mm ;
σH = 1382,28 N/mm2
σHlim1(2) = tensiunea limită efectivă la oboseală de contact a flancurilor = 1450 N /mm2
ZL1(2) = C ZL + 4(1−𝐶𝑍𝐿)
�1,2+ 80
𝜐50�2
CZL = 0,83 + 0,08 σHlimb -850
850 = 0,91
υ50 = vâscozitatea cinematică a uleiului = 165 mm2/s
ZL1(2) = 1,04
ZV = C ZV + 2(1−𝐶𝑍𝑉)2
�0,8+ 32
𝑉𝑡�1/2
Vt = viteza tangențială = 10 m/s
CZV = 0,85 + 0,08 𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏 −850
850 = 0,93
ZV = 1
ZR = �3
Rz100�𝐶𝑍𝑅 ; CZR = 1000 – σHlimb
5000 + 0,12 =0,08
RZ100 = RZ �3
Rz100�1/3
= [0.5(RZ1+RZ2)]∙ �100
aw�1
3 = 1,65
ZR = 1,04
Zw = HB-1300
17000 = 1,04
ZX = 1
σHlim1(2) =1450∙1,04∙1∙1,04∙1,04∙1=1631,014 N/mm2
SH1(2) = σHlim1(2)
σH1(2) ≥ SHP1(2)=1,15
SH1(2) = 1,17
Deci condiția este îndeplinită : S H1(2) > S HP1(2)
2.Verificarea la încovoiere a angrenajului

σF = FtPKAKVKFBKfα
b∙mn∙ YFaYSaYεYβ
σF = tensiunea de încovoiere la oboseală la piciorul dintelui

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

56 FtP = forța tangențială nominală pentru calculul solicitării de încovoiere = 4975 N
KA = 1,5 ; K V = 1,2 ; K Fβ = 1,4 ; K Fα ∙ Yɛ = 1
YFa1 = 3,05 ; Y Fa2 = 2,76 ;
YSa1 = 1,57 ; Y Sa2 = 1,62 ;
Yβ = 1 – εB∙β
120 = 1 – 0 = 1
bcalcul1 = b 1 =34 mm
bcalcul2 = b 1 + 2m n = 34 + 8 =42 mm
Se alege b calcul2 = 40 mm și m n = 4 mm
σF1 = 441,42 N/mm2 ; σ F2 = 349,07 N/mm2
σF lim = σ 0 lim YδYRYx = tensiunea limită la oboseală la încovoiere
σ0 lim = tensiunea limită la oboseală la piciorul dintelui = 650 N/mm2
Yδ1 = 1,04 ; Y δ2 = 1,05 ; Y R = 0,98 ; Y X = 1,05 – 0,01 m n = 1,01
σF1 = 669,10 N/mm2 σ F2 = 675,53 N/mm2
SF1(2) = σF lim1(2)
σF1(2) ≥ SFP1(2) = 1,25
SF1 = 1,51 ; S F2 = 1,93
Condiția este îndeplinită : S F1(2) < S FP1(2)

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

57 3.3. Calculul angrenajului melcat necesar acționării transportorului
3.3.1. Dimensionarea angrenajului [3]
Date inițiale : s-au folosit notațiile fundamenta le din Îndrumarul de proiectare transmisii
mecanice :
1 – indicele roții conducătoare
2 – indicele roții conduse
Puterea transmisă : 7 CP
Turația : n 1 = 100 rot/min
Raport de transmitere : i = 20
Date adoptate :
Melcul de referință conform STAS 6845- 82
– unghiul profilului : α 0 = 20ș
– coeficientul înălțimii capului spirei melcului : ℎ𝑎∗ = 1
– coeficientul jocului radial : C* = 0,2
– coeficientul înălțimii spirei : h* = 2,2
– coeficientul grosimii de calcul a spirei : 𝑆0∗ = 1,5108
Materiale : melc – 18 MnCr 10 STAS 791 – 80
roată – 18 MnCr 10 STAS 791 – 80
Numărul de dinți ai melcului : Z1 = 2
Numărul de dinți ai roții melcate : Z2 = iZ1 = 2 x 20 = 40
Se adoptă : Z 2 = 41 dinți
Δi = �idat- ireal�
idat = �20-20,5 �
20 = 0,025 < 0,03
Distanța minimă dintre axe :
aH min = (Z 2 + q) �MtzhKAKVKHβ(ZHZE)2
5,2∙Z22∙qpr ∙ σHPL2 �1/3

Mtzh = momentul de torsiune la oboseală de contact
Mtzh = 71620 P1
N1 = 716207
100 =5013,4 (k gf cm ) = 491313 (N mm)
KA = factorul de utilizare =1,5

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

58 KV = factorul dinamic = 1,25
KHB = factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii = 1
ZH = factorul zonei de contact
ZH = �2cos γb
sinα0cosα0�1/2

γb = γ 0 = arctg Z1
qpr = arctg 2
10 = 11,3099
ZH = �2∙cos11,3099
sin20∙cos20�1/2
= 2,47
ZE = factorul de material = 155,00(N/mm2)1/2
qpr = coeficien tul diametral al melcului = 10
σHPL = tensiunea efectivă de contact a flancurilor = 225 (N/mm2)
a w = a STAS = 160 mm STAS 6055 – 82

Modulul minim necesar :
n2min = Mt2FKAKVKFβKαYFa2�qpr+Z2�2
aw2qprZ2σFP2
Mt2F = 1,5
KV = 1,25
KFB =factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii pentru calculul la piciorul dintelui = 0,75
Kα = factorul repartiției frontale a sarcinii = 0,75
YFa2 = factorul de formă a dintelui pentru cazul forței aplicate la vârf(72) = 1,4 x 2,3 = 3,22
Zn2 = Z2
cos3γ0= 41
cos311,3099 = 43,48
qpr =10 ; a w = 160(mm)
σFP2 = tensiunea efectivă la piciorul dintelui = 72(N/mm2)
Vom obține :
mn2min = 491313∙1,5∙1,25∙0,78∙0,75∙3,22∙ (10+41)2
1602∙10∙41∙72

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

59 mn2min = 5,97 (m m)
mpr = 2aw
qprZ2 = 6,27
mmin = mn2min
cosγ0 = 5,97
cos11,3099 = 6,08 (mm)
mmin < m pr → m nmin = 6,27 (mm)
mSTAS =6,3 (mm) STAS 822- 82
a = 0,5 ∙ m ∙ (q + Z 2) = 0,5 ∙ 6,3 (10 + 41) = 160,65 (mm)
deci : a STAS = 160 (mm) STAS 6055 – 82
Δa = �a-aSTAS �
aSTAS = �160,65 -160 �
160 = 0,0042 < 0,1
Deplasarea de profil a roții melcate :
X2 = aw
m = 0,5(q + Z 2) = 160
6,3 – 0,5(10 + 41) = – 0,1
Este îndeplinită condiția : – 0,5 ≤ X 2 ≤ 0,5
3.3.2. Calculul geometric al angrenajului [3]
Date inițiale
Tipul melcului : ZK 1
Melcul de referința conform STAS 6845 – 82 :
α = 20ș ; ℎ𝑎∗ = 1,0 ; c* = 0,2 ; h* = 2,2 ; 𝑆0∗ = 1,5708
Distanța dintre axe : a w = 160 (mm)
Modulul : m = 6,3 (mm)
Raportul de transmitere : i = 20
Numărul de începuturi ale melcului : Z 1 = 2
Numărul de dinți ai roții : Z 2 = 41
Coeficientul diametral al melcului : q = 10
Sensul eliciei melcului : dreapta
Parametri de bază ai angrenajului :

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

60 – diametrele de divizare : d 1 = mq = 63 (mm) ; d 2 = mZ 2 = 258,3 (mm)
– unghiul de pantă a melcului : tgγ = Z1
q = 0,2 → γ = 11,3099
– înălțimea capului spirei melcului : ha1 = 𝑚 ∙ℎ𝑎∗ = 6,3 (mm)
– înălțimea spirei melcului h 1 = mh* = 13,88 (mm)
– diametrul de cap al melcului : d a1 = d 1 + 2 ∙ ha1 =6,3 + 63 = 69,3 (mm)
– diametrul de cap al roții : d a2 = d 2 + 2( ℎ𝑎∗ + x ∙ m) =269,64 (mm)
– diametrul maxim al roții : daM = d a2 + 6 ∙m
Z1+ 2 = 279,09 (mm)
– raza de rotunjire a suprafeței exterioare a roții : R = 0,5d 1 – h a1 = 25,2 (mm)
– lungimea melcului , b1 : b 1 ≥ (8 + 0,06 ∙ Z2)m = 65,89 (mm)
b 2 ≥(11 + 0,06 ∙ Z2)m = 84,79 (mm)
– lățimea coroanei dințate a roții melcate : b2 = 0,75 ∙ da1 = 51,97 (mm)
Dimensiunile nominale de contact :
– raza cilindrului director : rδ = 𝑟𝛿∗∙ m
Q = dQ2
m = 315
6,3 = 50 → 𝑟𝛿∗ = 1,6907
rδ = 10,651 (mm)
– unghiul profilului : α δ = 22ș 35’12’’ = 22.58ș
– pasul spirei melcului : P E = π ∙ m ∙ Z1 = π ∙ 6,3 ∙ 2 = 39,58 (mm)
– pasul axial al melcului : Px = π ∙ m = 6,3π =19,79 (mm)
– coarda de divizare :
𝑆𝑎1���� = 𝑆0∗ ∙ m ∙ cosγ = 1,5 + 0,7 ∙ 6,3 ∙ cos 11,3099 = 9,703 (mm)
Înălțimea la coarda de divizare
ℎ𝑎1 = h a + 0,5 ∙ 𝑠𝑎1 ∙ tg[ 0.5 ∙ arcsin �Sa1sin2γ
d1�] =
= 6,3 + 0.5 ∙ 9,703 ∙ tg �0,5 arcsin9,703 ∙sin2 11,3099
63�
ℎ 𝑎1 = 6, 314 (mm)
– diametrul rolei de contact D = 10,521 (mm)
MD =d 1 – (P x – 𝑆0∗∙ m) ∙ cosγ
tgα + D �1
sinα+1� =
= 6,3 ∙ 10 – (19,79 – 1,5708 ∙ 6,3) cos11,3099
tg 20 +10,521 ∙ �1
sin20+1� = 77,62

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

61 3.3.3. Forțele din angrenajul melcat [3]

Figura 3.7. Forțele din angrenajul melcat [3]
Ft1= 2𝑀𝑡1
𝑑𝑤1 = Ft2 ∙ tg(γ w + φ’)= Ft2 Fa2

Ft2 = 2M t2
dw2= Ft1
tg(γw+φ' ) = F a1

Fr1= F r2= 𝐹𝑡1∙𝑐𝑜𝑠𝜑 ∙𝑡𝑔𝛼𝑛
𝑐𝑜𝑠 (𝛾𝑤+𝜑′) ; Fn1= F n2= Ft1 ∙cosφ'
cosαn∙cos (γw +φ') ;
γw = arctg �𝑍1∙𝑛
𝑑𝑤1� = arctg �2∙6.3
63� = 11.3099
φ’= arctgμ’= arctg 𝜇
𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑛 ; se neglijează φ′ și se obține:
⎩⎪⎨⎪⎧Ft1= Ft2 ∙tgγw
Fr1 =Fr2 =Ft2∙tgαn
cosγw
Fn1 = Fn2= Ft2
cosαncosγw
Ft2 = 2M t2
dw2= 2∙491313
258,3 = 3804 (N)
Ft1 = 3804 ∙ tg11,3099 = 761 (N)
Fr1= F r2= 3804tg20
cos11,3099 =1412 (N)
Fn1 = F n2 = 3804
COS20 ∙COS11,3099 = 4128 (N)

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

62 3.3.4. Calculul la rezistență al angrenajului [3]
– Verificarea la solicitarea de contact a flancurilor
σH2 ≤ σHP2
𝜎𝜎H2 = ZHZE �𝐹𝑡𝐻2 ∙𝐾𝐴𝐾𝑉 𝐾𝐻𝛽𝐾𝐻𝛼
1,3𝑑𝑤1𝑑𝑤2�1/2

ZH = �𝑐𝑜𝑠2 𝛽𝑏2
𝑠𝑖𝑛𝛼 𝑤𝑡�1/2
; βb = arcsin(sinβ ∙cosβα n) = 00
αwt = αn = 20 = 200
ZH= �1
sin20�1/2
=1,7
ZE= 155 ( N/mm2 )1/2
FtHL= forța tangențială nominală de contact la cercul de rostogolire= 3804 (N)
KH= 1,5; K V= 1,25; K Hβ= 1 K Hα= 1
dw1= d 1= 63 (mm) ; d w2 = d2= 258,3 (mm)
𝜎𝜎H2 = 1.77 ∙ 155 �3804∙1,5∙1,25∙1
1,3∙63∙258,3�1
2= 153,00 ( N/mm2 )
σHP2 = σ H lim b2 ∙ZN
σH lim b2 = tensiunea limită de bază la oboseală de contact= 225 ( N/mm2 )
ZN = 1
σHP2 = 225 ∙ 1 = 2 25 ( N/mm2 )
Deci, σ F2 ≤ σEP2 – condiția este îndeplinită
– Verificarea la încovoiere a angrenajului
σF2 ≤ σ HP2
𝜎𝜎𝐹2 =𝐹𝑡𝐹2 ∙𝐾𝐴𝐾𝑉 𝐾𝐹𝛽𝐾𝐹𝛼
𝑏∙𝑚𝑛∙𝛾𝐹𝑎2
σF2 = tensiunea la încovoiere la oboseală la piciorul dintelui
FtF2 = forța tangențială nominal la cercul de rostogolire = 3804
KA = 1,5; K V = 1,25; K F𝛽𝛽 = 0,78 K Fα = 0,75
YFa2 = 1,4 ∙2.3 = 3.22
b2 = 51,97 (mm)
mn = 6,3 (mm)
Obținem: σF2 = 12,74 ( N/mm2 )
σFP2 = σF lim b2 ∙ YN
σF lim b2 = tensiunea limită efectivă la piciorul dintelui = 72 (N/mm2)
YN = 1
σEP2 = 72 ∙1 = 72 ( N/mm2 )
Deci: σ F2 < σEP2 – condiție îndeplinită

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

63 3.4. Verificarea tronsonului de cardan din vecinătatea cuplajului de siguranță [3]
Momentul de torsiune este dat de relația:
Mt = 71620 ∙𝑃
𝑁
Unde: P = puterea transmisă = 45 CP
N = turația arborelui = 1000 rot/min
Mt = 71620 ∙45
1000 = 3223 (kg f cm) = 315844 (N/mm)
dar M t = W p ∙ τef
τ ef = 𝑀𝑡
𝑊𝑝 ≤ τ adm
Wp= modulul de rezistență polar : W p = πd2
16 = π 302
16 = 5301 (mm3)
τ adm = efortul admisibil la răcire: (58,8- 88,2) (N/mm 2)
Efortul unitar efectiv al arborelui:
σef = 315844
5301 = 59,58 (N/mm2)
σef < σadm – condiție îndeplinită
Până la reducătorul conic arborele va avea turația de 1000 rot/min. Deci, momentul de
torsiune va avea valoarea M t = 315844 (N mm) = 315,844 (N m)
Se alege un cuplu cardanic tip :
– putere: 45 CP
– Mtn = 430 (N m)
Rezultă cuplu cardanic tip : 25000 – 0000.1
3.5 Cal culul angrenajului conic necesar acționării dispozitivului de împrăștiere [3]
Date inițiale
S-au utilizat notațiile din Îndrumarul de reductoare :
1 – indicele roții conducătoare
2 – indicele roții conduse
Puterea : P 1 = 45 CP
Turația : n 1 = 1000 rot/mi n
n2 = 548 rot/min
Raportul de transmitere : i = n1
n2 = 1,82
Date adoptate :
Tipul angrenajului : angrenaj conic cu dinți drepți

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

64 Roată plană de referință conform STAS 6844 – 80 :
– unghiul profilului de referință : α = 20ș
– coeficientul înălțimii capului de referință : ℎ1∗ = 1
– coeficientul jocului radial de referință : c* = 0,2
Materiale : – pinion 18MnCr 10 – STAS 791 – 80
– roată 18MnCr 10 – STAS 791 – 80
Diametrul minim necesar al pinionului :
dm1min = �2𝑀𝑡1𝐻𝐾𝐴𝐾𝐻𝑉𝐾𝐻𝛽𝐾𝐻𝛼(𝑖2+1)1/2
𝜓𝑑 𝑚�𝜎𝐻 𝑙𝑖𝑚 𝑏
𝑆𝐻𝑃�2
𝑖 ∙�𝑍𝐻𝑍𝐸𝑍𝜀𝑍𝛽
𝑍𝑛𝑍𝐿𝑍𝑅𝑍𝑉𝑍𝑊𝑍𝑋�2
� 1/3

unde : M t1H = moment de torsiune pentru calculul la oboseală de contact
Mt1H = 76120 ∙ P1
n1 = 76120 ∙ 45
1000 = 3223 ( kgf cm)
MtH1 = 315850 (N mm)
KA = factor de utilizare = 1,25
KHV = factorul dinamic = 0,96 + 0,0032n 13 = 1,28
KHβ = factorul repartiției de sarcinii pe lățimea danturii
KHβ = 0,5 ∙ ψdm + 1 = 0,5 ∙ 0,4 + 1 = 1,2
KHα = factorul repartiției frontale a sarcinii = 1
i = 1,82
ψdm = sem iunghiul arcului dintelui = 0,4
σHlim b = tensiunea limită efectivă la oboseala de contact a flancurilor dinților
σHlim b = 425 (N/mm2)
SHP = factor admisibil de siguranță pentru solic itarea de contact = 1,15
ZH = factorul zonei de contact = 1,15
ZE = factor de material = 189,9 (N/mm2)1/2
Zɛ = factorul gradului de acoperire = 0,95
Zβ = factorul înclinării dintelui

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

65 Zβ = (cos βm)1/2 = 1
ZN = factorul durabilității flancurilor = 1
ZL = factorul materialelor de ungere = 1
ZR = factorul rugozității flancurilor = 0,9
ZV = factorul vitezei periferice = 1
ZW = factorul raportului durității flancurilor
ZW = 1,2 – HB-1300
17000 = 1,2 – 1850 -1300
17000 = 1,16
ZX = factorul de dimensionare pent ru flanc = 1
Înlocuind în formulă com obține : d m1min = 102,95 (mm)
Modulul minim necesar :
mnmin = 2𝑀𝑡1𝐹𝐾𝐴𝐾𝐹𝑈𝐾𝐹𝛽𝐾𝐹𝛼𝑌𝐹𝑎𝑌𝑆𝑎𝑌𝛽𝑌𝜀
𝜓𝑑𝑚𝑑𝑚12𝜎0𝑙𝑖𝑚
𝑆𝐹𝑃𝑌𝑁𝑌𝛿𝑌𝑅𝑌𝑋
Mt1F = moment de torsiune de bază adoptat pentru calculul de încovoiere
Mt1F = 71620 𝑃1
𝑛1 = 71620 ∙ 45
1000 = 315850 (Nm)
KA = 1,25 ; K FU = 1,28 ; K Fβ =1,2 = K Hβ
KFα ∙ Yɛ = 1
YFa = factorul de formă a dintelui pentru cazul forței aplicate la vâ rf = 2,5
YSa = factorul concentratorului de tensiune = 2
Yβ = factorul înclinării dintelui = 1
Yɛ = factorul gradului de acoperire = 1
Ψdm = 0,4
dm1 = 102,95 (mm)
σ0lim = tensiunea limită la oboseală la piciorul dintelui = 342,5 (N/mm2)
SFP = factor de s iguranță la solicitarea piciorului dintelui = 1,25
YN = factorul durabilității la oboseală = 1

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

66 Yδ = factorul de reazem = 1,1
YR = factorul rugozității racordării dintelui = 1
YX = factorul de dimensionare = 0,994
Înlocuind în formulă vom obține : m nmin = 4,77 (mm)
mnminSTAS = m nm = 5 (mm) STAS 822 – 82
mtm = 𝑚𝑛𝑚
𝑐𝑜𝑠𝛽 𝑚 = 5
1 = 5 (mm)
mte = m tm (1+ψ dmsinδ1) = 4,10 (mm)
mne = mtecosβ = 4,10 ∙ 1 = 4,10 (mm)
Numărul de dinți : Z 1 și Z 2
Z1max = 𝑑𝑒𝑙
𝑚𝑡𝑒 = 84,46
4,10 = 20,6
del = d m1 (1 + ψ dm ∙ sinδ1 )= 102,95(1 + 0,4sin28,7399)= 84,46 (mm)
Z2max = iZ imax = 37,56
Se adoptă : Z 1 = 17 dinți
Z2 = iZ 1 = 30,99 deci Z2 = 31 dinți
ireal= Z2
Z1 = 1,8235
Δi = �i- ireal�
i = 1,82 -1,8235
1,82 = 0,0019 < 0,05
3.5.1.Calculul geometric al angrenajului conic (3)
Date inițiale
Numărul de dinți : Z 1 = 17 ; Z 2 = 31
Modulul exterior : m e = 6 mm
Profilul de referință : STAS 6844 – 80
Calculul parametrilor roților plane
– numărul de dinți al roții plane

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

67 Zp = 1
sinε �Z12+ Z222Z1Z2cosε = 1
sin90 √172+ 312+2∙17∙31 cos90 = 35,35
– lungimea exterioară a generatoarei de divizare :
Re = 0,5 ∙ meZP = 0,5 ∙ 6 ∙ 35,35 = 106,06 (mm)
– lățimea danturii
b ≤ 1
3Re = 1
3 ∙106,06 deci b = 36 (mm)
b ≤ 10 ∙ me = 10 ∙ 6 = 60
– lungimea mediană a generatoarei de divizare :
Rm = R e – 0,5b = 106,6 – 0,5 ∙ 36 = 88,06 (mm)
– lungimea interioară a generatoarei de divizare :
Ri = R e – b = 106,06 – 36 = 70,06 (mm)
– modulul median :
mm = m e Rm
Re = 6 ∙ 88,06
106, 06 = 4,98 (mm)
– diametrul de divizare :
dm1(2) = m m ∙ Z1(2) deci : d m1 = 84,66 (mm) ; d m2 = 154,38 (mm)
– raportul numerelor de dinți :
i = Z2
Z1 = 31
17 = 1,8235
– unghiul conului de divizare :
tgδ1 = sinε
i + cos ε = sin90
1,8235 + cos90 =0,5483
deci : δ1 = 31,9331 ș
δ2 = ɛ – δ1 = 90 – 31,9331 = 58,0668ș
– coeficientul unghiului de divizare :
Xr2 = – Xr1 = – 0,34
– coeficientul deplasării tangențiale de profil
xt2 = -xt1 = 0

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

68 Calculul parametrilor roților dințate
– înălțimea exterioară a capului din telui :
hae1(2) =(ℎ𝑎∗ + X r1(2))me
hae1 = (1 + 0,34) 6 = 8,04 (mm)
hae2 = (1 – 0,34) 6 = 3,96 (mm)
– înălțimea exterioară a piciorului dintelui :
hfe1(2) =(ℎ𝑎∗ +c* – Xr1(2))me
hfe1 = (1 + 0,2 – 0,34) 6 = 5,16 (mm)
hfe2 = (1 + 0,3 – 0,34) 6 = 9,24 (mm)
– înălțimea exterioară a dintelui :
he = h ae1 + h fe1 = h ae2 + h fe2 = 8,04 + 5,16 = 3,96 + 9,24 = 13,20 (mm)
– arcul de divizare exterior :
Se1 = (0,5π + 2X r1tgα + x t1)me = 10,9077 (mm)
Se2 = π m e – S e1 = 6π – 10,9077 = 7,9417 (mm)
– unghiul piciorului dintelui
tgƟ f1(2) = h ef1(2) / R e ; deci tgƟ f1 = 0,04865 deci Ɵ f1 =2,7854ș
– unghiul conului de picior:
δf1(2) = δf1(2) – Ɵ f1(2) deci δf1 = 29,1477ș δf2 = 53,0878ș
– unghiul conului de cap :
δa1(2) = δa1(2) – Ɵ a1(2) deci δa1 =36,9121ș și δa2 = 60,8522ș
– diametrul de divizare exterior:
de1(2) = m eZ1(2) deci : d e1 = 102 (mm) ; d e2 = 186 (mm)
– înălțimea exterioară a conului de cap :
Hae1(2) =R ecosδ1(2) – h ae1(2)sinδ1(2)
vom obține : H ae1 = 85,75 (mm)
Hae2 = 52,73 (mm)

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

69 – înălțimea interioară a conu lui de cap
Hai1(2) = H ae1(2) – bcosδa1(2)
Hai1 = 56,96 (mm)
Hai2 = 35,19 (mm)
Roți dințate cilindrice analoage cu următoarele caracteristici :
– numărul de dinți : Z V1(2) = Z1(2)
cosδ1(2) ; ZV1 = 20,03 ; ZV2 =58,60
– diametrul de divizare : d ev1(2) = Z V1(2) ∙ me ; d ev1 = 120,18 (mm)
d ev2 = 351,61 (mm)
– unghiul de presiune pe cercul de cap :

cos α aev1(2) = d ev1(2) ∙ cosα
daev1(2)
Prin calcul vom obține : α aev1 = 35,0246ș
α aev2 = 23,2208ș
– diametrul de bază :
dbev1(2) = d ev1(2) ∙ cosα deci ; d bev1 = 112,93 (mm) ; d bev2 = 330,39 (mm)
– distanța dintre axe :
aev = 0,5(d ev1 + d ev2) = 0,5(120,18 + 351,61) = 235,89
3.5.2 Calculul forțelor din angrenaj [3]
Ft1 = 2M t1
dwm1 Ft2 = 2M t2
dwm2
Fr1 = F t1 ∙ tgα wcosδw1 Fr2 = F t2 ∙ tgα wcosδw2
Fa1 = F t1 ∙ tgα wcosδw1 F a2 = F t2 ∙ tgα wcosδw2
Fn1 = Ft1
cosαw Fn2 = Ft2
cosαw

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

70
Fig 3.8 Forțele din angrenaj(3)
Se consideră că : δw = δ α w = α d wm = d m
Deci efectuând calculele vom obține : F t1 = 7462 (N)
F r1 = 2305 (N)
F a1 = 1437 (N)
F n1 = 7941 (N)
Mt2 = 71620 P2
n2 = 71620 P1na
n2 = 5528 (kgf cm) = 451777 (N mm)
Ft2 = 2 ∙541777
154,38 = 7019 (N)
Fr2 = 7019 ∙ tg20cos54,0668 = 1499 (N)
Fa2 = 7019 ∙ tg20sin54,0668 = 2069 (N)
Fn2 = 7019
cos20 = 7469

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

71 3.5.3.Calculul la rezistență a angrenajului (3)
σH1(2 ) = Z HVZEZɛRZβ�𝐹𝑡𝐻1(2)𝐾𝐴𝐾𝑉𝐾𝐻𝛽𝐾𝐻𝛼(1+𝑖2)1/2
𝑖∙𝑏𝑤∙∙𝑑𝑤𝑚 2
Făcând înlocuirile corespunzătoare vom obține :
σH1 = 630,05 (N/mm2)
σH2 = 611,06 (N/mm2)
σHlim1(2) = σ Hlim1(2) ZLZVZRZWZX = tensiunea limită de contact la oboseală a flancurilor
dinților
Calculând ,se obține : σ Hlim1 = 731,40 (N/mm2)
σ Hlim2 = 719,09 (N/mm2)
SH1(2) = σHlim1(2)
σH1(2) ≥ S Hb1(2)
SH1 = 1,15 ; S H2 = 1,17
Deci : S H1 ≥ S Hb1(2) ; S H2 ≥ S Hb1(2) – condiția este îndeplinită
Verificarea la încovoiere la oboseală a angrenajului
σF1(2) = FtF1(2)KAKVKFβKFα
B∙M NM ∙ YFaYDSaYɛYβ
σF = tensiunea la încovoiere la oboseală la piciorul dintelui
FtF = forța tangențială nominală pent ru calculul solicitării de încovoiere

FtF1 = 7469 (N) ; F tF2 = 7019 (N)
Obținem : σF1 = 251,32 (N/mm2)
σ F2 = 236,40 (N/mm2)
σFlim = σ 0lim ∙ YδYRYX
σFlim = tensiunea limită la oboseală prin încovoiere
σ0lim = tensiunea li mită la piciorul dintelui = 500 (N/mm2)
Yδ = 1,06 ; Y R = 0,95 ; Y X = 1,03 – 0,006 ∙ mn = 1,03 +0,006 ∙ 6 = 1,066

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

72 σFlim1 = 500 ∙ 1,96 ∙ 0,95 ∙ 1,066 = 536,75 (N/mm2)
SF1(2) = σFlim1(2)
σF1(2) ≥ S FP1(2) = 1,25
SF1 = 536,73
251,32 = 2,13
SF2 = 536,73
236,40 = 2,27
SF1 < S FP1 ; SF2 < S FP2 – condiție îndeplinită

3.6. Calculul transisiei cu lanț necesară acționării tobei inferioare a dispozitivului de
împrăștiere

Acest calcul a fost efectuat conform STAS 4079 / 2 – 75, metodol ogia expusă în “A.V.
Krasnicenko – manualul constructorului de mașini agricole”
3.6.1. Dimensionarea lanțului (4)
Date inițiale
Puterea: P = P 1 ∙ ηa – η2
r = 45 ∙ 0,98 ∙ 0,9982 = 43,74 (CP) = 32,170 (KW)
Turația roții conducătoarea: 674 rot/min
Turația roți i conduse: 634 rot/min
Raportul de transmitere: i = n1
n2 = 674
634 = 1,063
Distanțele dintre axele roților: A 0 = 680 mm
Calculul la alegere:
– numărul de dinți ai roților conducătoare: Z 1 = 27
– puterea: P D = Pf 1f2; f1 = 1; f 2 = 0,7 P D = 32,170 ∙ 1 ∙ 0,7 = 22,5 (KW)
Se alege un lanț 16A dublu STAS 5174- 66 cu următoarele caracteristici:
– pasul: p = 25,40 (mm)
– sarcina minimă la rupere: S M = 114000 (N)
– greutatea pe metrul linear de lungime: G = 5,1 kg/m
Numărul de dinți ai roții conduse: Z 2 = 26 di nți
3.6.2. Calculul elementelor geometrice ale roțilo lanțului [4]

– diametre de divizare:
Dd l(2) = P
sin�180
Zl(2)�
Calculând vom obține: D dl = 218,79 (mm) D d2 =210.72 (mm)
– lungimea lanțului exprimată în numărul de pași:

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

73 Lp = 2A p0 + 1
2(Z1 + Z 2) + C
Ap0
Ap0 = A0
P = 26,77
c = �Z2- Z1�2
2π
Înlocuind în formulă vom obține: L P = 80,04 zale
Se adoptă 82 zale; L p = 82
– distanța dintre axa exprimată în număr de zale:
AP = 1
4 Lp – 1
8( z1 + z 2 ) + ��1
4 Lp- 1
4(z1+z2)�2
– c
2
Deci : A P = 27,74 zale
– distanța dintre axe calculată:
AC = A P ∙ P = 27,74 ∙ 25,4 = 704,569 (mm)
– săgeata de montaj:
fm = �Ac
20 ∙ �Ac
75�1,274
= �704,596
20 ∙ �704,596
75�1,274
= 23,03 (mm)
– săgeata datorată uzurii:
DT = A C �1 – �Dd2- Dd1
2AC� 2 = distanța tangențială
DT = 704,58 (mm)
Deci : f n = 88,07 (mm)
– unghiul de înfășurare ale lanțului pe roțile de lanț ;
β1 = 180˚ – arcsinDd2 – Dd1
2AC = 180 – 2arcsin210,72 -218,79
2 ∙ 704,396 = 180,6562
Deci : β1 = 108˚39’ 22’’
β2 = 180˚ + 2arcsin𝐷𝑑2 + 𝐷𝑑1
2𝐴𝐶 = 179,3437
Deci: β2 = 179˚20’37’’

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

74 – viteza periferică a roții de lanț:
v = Z1Pn1
60∙103 = 7,70 (m/s)

3.6.3. Calculul forțelor [4]
– momentul de torsiune la arborele cunducător:
Mtl = 95500P1
n1 = 9550032,170
674 = 455832 (N mm)

– forța tangențială
Ft = 2M t1
Dd1 = 2∙455832
218,79 = 4167 (N)
– forța datorată efectului centrifugal
Fc = v2G = 7,702 ∙ 5,1 = 303 (N)
– forța rezultantă în ramura conducătoare
Fa = F t + F c = 4167 + 303 = 4470 (N)
– forța de apăsare în arbori și lagăre:
Fap = (1,05 – 1,15)F t = 1,1 ∙ 4470 = 4584 (N)
3.6.4 Calculul la rezistență al transmisiei [4]
– verificarea la rupere
γST ≥7 ; γ 0 ≥ γ · λD
γST, D = coeficient de siguranță la rupere (static, dinamic)
γST = SM
Fa = 25,50 ; γD = Y∙SM
4167 = 19,15
γ · λD = 15 · 0,785 = 11,775
Deci: γ ST > 7
γ D >γ · λD condițiile sunt îndeplinite

– veriifcarea f orțelor de întindere admisibile la solicitarea rolelor
FR = F r · λr · t r
Rezultă : FR = 32850 (N)
Ft
Y = 4167
0,7 = 5953 (N)
Deci : F R > Ft
Y – condiția este îndeplinită
– verificarea la uzură:
Pv
Y = f(w)
w = 4,32
Pv
Y = 190 → P V = 190 · Y 13,3
PS = 𝐹𝑎
𝑗 ∙𝐴𝑎
Unde : j = numărul de rânduri de zale ale lanțului

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

75 Aa = aria articulației lanțului = 179 mm2
Obținem: Ps = 4470
2∙179 = 12,48 (N/mm2)
Deci: P v > P S – condiția este îndeplinită
Concluzia: lanțul este bine dimensionat si ales corespunzător.

3.7. Calculul osiei autodirectoare [1]

Fig 3.9 Osie autodirectoare [1]
FS = F d = 3100 kgf = 30380 (N)
RA = R B = 3100 kgf = 30380 (N)
FFs = F Fd = forța de frecare
F dd = F ds = forța de der apare
Deoarece încărcarea osiei se face prin intermediu arcurilor, se consideră că secțiunea
periclitată este în planul a – a; a’ – a’.
Reacțiunile din B și A dau un moment încovoietor în secțiunea a – a; a’ – a’, situate în plan
vertical:
MiV = 377K dRA
Kd = coeficient dinamic = 1,5 – 1,7
Se consideră K d = 1,5 pentru că viteza mașinii este maxim de 30 km/h
MiV = 377∙ 1,5 ∙ 30380 = 16983890 (N mm)
Forța de frecare dă un moment de răsucire în jurul axei I – I care are valoarea:

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

76 MFs = M fd = F fS ∙ rd
unde: r d = raz a dinamică a roții = 525 (mm)
FfS = F fd = 30380 ∙ φ
Unde φ = coeficient de aderență, considerat beton uscat = 0,7- 0,8
FfS = F fd = 30380,08 = 24304 (N)
MfS = M fd = 24304,525 = 127596000 ( N mm)
Aceeasi forță de frânare din plan orizontal dă un moment de incovoiere în secțiunea a – a;
a’- a’.
MiH = 377 ∙ 24304 = 9162608 (N mm)
Toate aceste trei eforturi acționează simultan pe mașină. Eforturile unitarea normale, ca
urmare a solicitării de încovoiere în plan vertical și în plan orizontal, se determină:
σiv = 𝑀𝑖𝑣
𝑊𝑖𝑣 și σ iH = MiH
WiH
WiH,V = modul de rezistență la răsucire
Osia este confecționată din țeavă rotundă cu diametrul mare D =121 mm și d = 101 mm.
WiH = W iV = π�D4-d4�
32D= π�1244-1014�
32∙121 = 89493 mm3
vom obține: σ iV = 189,78 (N/mm2)
σ iH = 102,38 (N/mm2)
Fusul este executat din 40Cr10 STAS 791- 80 cu rezistență la rupere de 80- 95 kgf/ mm2,
iar osia din oțel OLT 45 sau OLT 65 STAS 8183- 80, cu profil de țeavă cu ϕ 121 x STAS 404/2 –
80.
Deoarece aceste solicitări au determinat eforturi unitare normale decalate cu 90˚, efortul
unitar normal rezultant va fi:
σi = �σiH2+σiV2 = 215,63 (N/mm2)
În momentul frânării porțiunea de țeavă curpinsă între planurile a ș i b, respectiv a’ și b’
este supusă la încovoiere și răsucire :
τr = 𝑀𝑓𝑆
𝑊𝑝
Wp = modulul de rezistență polar al țevii = 178983 (mm3)
Deci: τ r = 71,28 (N/mm2)

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

77 Deoarece solicitările la încovoiere sunt preponderente, pentru determinarea efortului
unitar, normal echivalent, se alege dimensionarea conform teoriei efortului unitar normal maxim:
σech = 0,5σ i +0,5 �𝜎𝜎𝑖2+ 4𝑟𝑟2 = σ a = 237,06 (N/mm2)
Rezistența admisibilă la încovoiere pentru cazul oțelurilor de construcție se alege în
funcție de rezistența la curgere σ c pentru a s evita plecarea deformațiilor în zona de curgere.
Pentru oțelurile laminate sau forjate, supuse la solicitări pulsatorii avem :
σ ai = σ at
unde σ at = rezistența admisibilă la tracțiune
σat = σc
c c = coeficient de siguranță = 1,3 – 1,4
σ cOLT 45 = 26 kgf/ mm2
σ cOLT 65 = 38 kgf/ m m2
Se alege: c = 1.3 σ atOLT 45 = 20 kgf/ mm2 = 196 (N/mm2)
σ atOLT 65 = 29,23 kgf/ mm2 = 286,46 (N/ mm2)
Deci: σ ech ≤ σ at se alege o țeavă ϕ 121 x STAS 404/2 – 80.

3.7.1. Calculul semiaxei [1]

Fig 3.10 Calculul semiaxei[1]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

78 I. În cazul frânării asupra semiaxei în planul a – a acționează momentul încovoietor:
Mit = 35 �Ra2 FfS = 35√303802+243042 = 1361688 (N/ mm2)
σiF = Mit
0,1 ∙d3 = 32,27 (N/ mm2)
II. În cazul derapării valoarea maximă a momentului este la roata din afara virajului.
Fd = forța maximă la limita de aderență a roții = F r = 24304 (N)
M id = momentul de încovoiere prin derapare
R d = raza dinamică a pneului 16 – 20 ’’ / 14RP = 525 (mm)
Rezultă: M id = 14886200 ( N mm)
M id = 70R A + r dFd
σid = Mid
0,1 ∙ d3 = 352,85 ( N mm2)
III. În cazul trecerii peste obstacole se consideră că reacțiunile în roți cresc de două ori, deci coeficientul dinamic va fi: c
d = 2.
Midn = momentul încovoietor la denivelări
Midn = 70 ∙ cd ∙ Kd ∙ RA = 6379800 (N mm)
σidn = efortul unitar la încovoiere în timpul depășirii obstacolelor
σidn = 𝑀𝑖𝑑
0,1 ∙𝑑3 = 151,22 (N/mm2)
Semiaxa se execută din 40 Cr 10 STAS 791 – 80
σr = 90 kgf/ mm2
σc = 70 kgf/ mm2
c = 1,4
σai = σ at = 50 kgf/ mm2 = 490 (N/mm2)
În toate cele trei rulmenți conici de tipul:
– 30215 (75 x 130 – 27,25) STAS 3920 – 80
– 30212 (60 x 110 – 28) STAS 3920 – 80

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

79 3.7.2.Calculul de solicitare a rulmenților [1]

Fig 3.10 Repartizarea forțelor pe rulment[1]
În desen s -au notat:
Qc = forța de apăsare a arcului pe osie = 30280 (N)
K’ = masa unei roțicomplet echipată = 250 kg
QR = solicitarea prin apăsarea rulmenților la osie fără greut atea osiei
QR = Q B – K’ g = 27930 (N)
Din figură: a = 58,25 +22 =80,35 (mm)
L = 58,25 +41,75 + 22 +27 = 149 (mm)
Repartizarea forțelor pe rulmenții conici ai unei roti va fi:
Fr1 = f m ∙ QR ∙ a
l
fm = coefficient care tine seama de solicitările dinamice c are apar datorită denivelărilor =
1,45
Vom obține: F r1 = 21812 (N)
Valoarea forței axiale care solicit rulmenții conici este egală cuvaloarea forței limită de
aderență a pneului pe beton uscat.
Fa = Q R · φ
Unde φ = coeficint de aderență anvelopă – beton = 0,7- 0,8
Deci F a = 22344 (N)
Solicitările rulmenților la deplasările în curbă vor fi:
QRa = 2 · fm · QR ∙ 0,5 ∙𝑆𝑤 +𝑘 ∙ ℎ𝑠
𝑆𝑤
Unde: k = coefficient de stabilitate = 0,35

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

80 hs = 1800 (mm)
Sw = 2000 (mm)
Se va obține: Q Ra = 66013 (N)
QRi = 14 984 (N)
În realitate, reacțiunile în roată sunt mai mici, cu atât mai mult când deplasarea se face pe
miriște.
FrI2 = Q Ra 𝑎
𝑐 + K a 𝑟𝑑
𝑐 = 66013 ∙ 80,25
149 + 22344525
149 = 114283 (N)
FRrI2 = Q Ra𝑙−𝑎
𝑐 – Ka𝑟𝑑
𝑐 = 66013149 -80,25
149 – 22344525
149 = – 48270 (N)
Aceste solicitări sunt pentru roata din exteriorul virajului, pentru roata din interiorul
virajului ele vor avea valorile :
FrI 3 = Q Ri𝑎
𝑐 – Ka𝑟𝑑
𝑐 = – 70659 (N)
FrII 3 = Q Ri 𝑙−𝑎
𝑐 + Ka𝑟𝑑
𝑐 = 85643 (N)

3.7.3.Calculul de încărcare echivalentă a rulmenților [1]

Încărcarea radial maxima pentru rulmentul 30215 este de 114283 (N), la roata din
exteriorul virajului, iar la rulmentul 30212 de 85643 (N), la roata din interiorul virajului.
Date cun oscute:
C = capacitatea de încărcare dinamică
C0 = capacitatea de încărcare static
X0 = factorul radial al rulmentului
Y0 = factorul axial al rulmentului
P = sarcina dinamică echivalentă
P0 = sarcina static echivalentă
S0 = factoru de siguranță static = 1,5 – 2 pentru rulmenți rotitori, cu sarcini în timpul funcționării
Lh = durabilitatea în ore de funcționare a rulmentului
Lh = Lkm ∙106
v
Unde: L km = 0,2 – 0,3 pentru remorci
v = viteza remorcii = 30 km/h
Lh = 8333 ore de funcționare

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

81 Pentru rulmentul 30215 avem:
Fa
FRI = 22344
114283 = 0,2
P = F R + 1,12YF a = 114283 (N)
P0 = 0,5∙ Fr + Y 0Fa = 75017 (N)
Pentr u rulmentul 30212 avem:
Fa
FRI = 22344
85643 = 0,26
P = F r + 1,12YF a = 85643 (N)
P0 = 0,5∙ Fr + Y 0Fa =30697 (N)

Carct eristicile rulmenților luate din STAS 3920 – 80 :
Tabel 3.3 Caracteristici rulmení[3]

RULMENT
CAPACITATE
1
Fa
Fr < c
Y0
DINAMICĂ C
(daN) STATICĂ C 0
(daN) X Y
30215 12200 10200 0,43 1 0 0,8
30212 8500 6700 0,43 1 0 0,8
Pentru rulmentul 30215 : �C
P�
I = 12200∙10
114283 = 1,06
30212 : �C
P�
II = 8500 ∙ 10
85643 = 0,99
Turația roții: n1 = 𝑣1
2πR = 159,15 (rot/min)
n 2 = 𝑣2
2πR = 79,57 (rot/min)
Durabilitatea rulmenților calculată pentru cele două turații:
– Pentru rulmentul 30215
LhI l(2) = 106
60∙ n1(2)∙C
PI10/3

Vom obține prin calcul valorile : L hI1 = 127,2 ore de funcționare
LhI2 = 256,4 ore de funcționare
– Pentru rulmentul 30212
LhII1 = 101,3 ore de funcționare
LhII2 = 204,0 ore de funcționare

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

82 Se observă că rulmenții sunt dimensionați la o limită riscantă, motiv pentru care se aleg
rulmenții imediat superiori: 32215 (75 x 130 – 33,25)
32212 ( 60 x 110 – 29,75) STAS 3920- 80
Caracteristicile noilor rulmenți:
Tabel 3.4 Caracteristici rulmení[3]

RULMENT
CAPACITATE
1
Fa
Fr < c
Y0
DINAMICĂ C
(daN) STATICĂ C 0
(daN) X Y
30215 14000 12200 0,43 1 0 0,8
30212 11000 9300 0,40 1 0 0,8

Pentru rulmentul 32215: �C
P�
I = 14000∙10
114283 = 1,22
32212: �C
P�
II = 11000 ∙ 10
85643 = 1,28
Durabilitatea rulmenților pentru turațiile n 1 și n2:
32215: L’ hI 1 = 106
60∙ 159,15∙ (1,22)10/3= 203,3
ore de funcționare
L’ hI 2 = 106
60∙ 79,57∙ (1,22)10/3= 409,3
32212: L’ hII 1 = 106
60∙ 159,15∙ (1,28)10/3=238,6
ore de funcționare
L’ hII 2 = 106
60∙ 79,57∙ (1,28)10/3 = 430,3
Dacă se consideră o viteză de viraj de 7,5 hm/h se obține:
n3 = v3
2πR = 39,79 (rot/min)
L’ hI 3 = 106
60∙39,78∙ (1,22) = 814
ore de funcționare
L’hI 3 = 106
60∙39,78∙ (1,28)10/3 = 956
Dacă se consideră că mașina lucrează 8 ore pe zi, din calcul rezultă că mașina ar putea
efectua viraje:
– 30 zile cu v = 30 km/h
– 60 zile cu v = 15 km/h
– 120 cu v = 75 km/h
Tinând cont că mașina este exploatată în condiții de drum de camp sau în ferme de
beton, unde ϕ are valoro mult mi amici, se poate spu ne că rulmenții sunt bine aleși

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

83 4. REGLAREA MAȘINILOR PENTRU
ADMINISTRAT ÎNGRĂȘĂMINTE ORGANICE SOLIDE
Reglajul orizontalității cadrului mașinii – la cele tractate și susținute pe roți se face prin
cuplarea în poziție corespunzătoare la bara de tracțiune a tractorului, a triunghiului de tracțiune a
mașinii.
Reglarea vitezei liniare a trasnportorului – se face prin modificarea poziției manetei de
reglare a cursei mecanismului cu clichet,în scopul de a asigura debitul necesar sau prin
schimbarea unor roți ale transmisiei mașinii.
Asigurarea normelor de îngrășământ stabilite la ha – se face prin variația vitezei de
înaintare a mașinii și a vitezei de deplasare a transportorului mobil. Schimbarea vitezei liniare de
deplasare a transportorului tre buie să se facă ușor, fără jocuri, pentru nu- l deteriora.
Reglajul făcut se verifică practic în teren,pentru a constata dacă se realizează norma de
îngrășământ dorită.
Deoarece norma este stabilită de cerințele agrotehnice având o valoare bine
determinat ă,lățimea de lucru a mașinii fiind de asemenea constantă(aproximativ constantă pentru
fiecare fel de îngrășământ),rezultă că elementele ce se pot varia sunt viteza de lucru a mașinii și debitul aparatului de distribuție.
De aceea, din expresia debitului:
Q = Bl ∙ Vl ∙N
104 (kg/s)
se scoate valoarea Vl,care trebuie respectată pentru acelașii debit și aceeași normă a mașinii,exprimată cu relația :
Vl = 104 ∙Q
N ∙ Bl (m/s)
în care :
– Q = debitul de material, în kg/s
– Vl = viteza de lucru a mașinii, în m/s
– N = norma de îngrășământ, în kg/ha
– Bl = lățimea de lucru a mașinii, în m
La mașinile la care aparatele de distribuție sunt antrenate de la roțile de transport ale
mașinii,cantitățile de material ce se distribuie la unitatea de suprafață nu sunt influențate de
viteza de deplasare a agregatului;la cele antrenate prin priza de putere a tractorului,cantitățile de material ce se distribuie la unitatea de suprafață se reglează în funcție de mărimea vitezei de deplasare a agregatului. Aceste reglaje se verifică în lucru pe câteva parcursuri,înainte ca mașina
să lucreze în exploatare.[7]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

84 5. EXPLOATAREA AGREGATELOR DE
ADMINISTRAT ÎNGRĂȘĂMINTE ORGANICE
Înainte de folosirea acestor mașini în exploatare se verifică starea lor tehnică și în special
starea lanțurilor de întindere,astfel încât barele transversale ale acestora să se deplaseze
perpendicular pe axa longitudinală a mașinii, iar lanțurile să calce corect pe dantura roților de
antrenare.Se strâng toate îmbinările, se ve rifică existența apărătorilor la organele în mișcare ale
transmisiei și se ung toate locurile prevăzute. Se reglează tensiunea resortului de la cuplajul de siguranță a transmisiei astfel încât,dacă se blochează organele de lucru,transmisia să se
decupleze, pentru protejarea acestor organe împotriva distrugerii.
Se reglează norma de îngrășământ în funcție de compoziția,umiditatea și gradul de
fermentare al materialului ce se distribuie și se verifică la două sau trei treceri norma
reglată,făcându -se corectur ile necesare.
Platforma de gunoi este bine să fie amplasată cât mai la centru față de terenul pe care
îngrășământul urmează să fie împrăștiat,cu acces ușor al agregatului de administrat îngrășăminte
organice solide și al încărcătorului cu greifer,care tre buie să alimenteze mașina.
În gunoiul de grajd depozitat nu trebuie să existe corpuri tari cum ar fi:
pietre,cărămizi,corpuri metalice, care pot provoca deteriorarea mașinii.
Încărcarea mașinilor cu gunoi de grajd nu va depăți cu mai mult de 25- 30 cm mar ginea
superioară a obloanelor benei.
Deoarece majoritatea acestor mașini nu sunt prevăzute cu frâne,agregatul nu trebuie să se
deplaseze cu o viteză mai mare de 2,5 m/s (10 km/h).
Metoda de deplasare a agregatului este similară cu cea a agregatelor de semănat.
Când se lucrează iarna,după terminarea lucrului mașina se curăță bine, pentru a evita
blocarea lanțuril or transportorului prin îngheț. Înainte de începerea lucrului mașinile noi sau
reparate se reglează în gol și în sarcină.[7]

Mașină de împrăștiat gunoi de grajd – Ș oimaru Alexandru- Teodor

85

Bibliogra fie

1. Căproiu Șt.,ș.a.- Curs de teoria,calculul și construcția mașinilor
agricole pentru lucrările solului, Institutul Politehnic “Traian Vuia”,Timișoara,
1978
2. Căproiu Șt.,ș.a.- Mașini agricole de lucrat solul,semănat și întreținere
a culturilor, E.D.P. București,1982
3. Filipoiu I.,Tudor A.- Proiectarea transmisiilor mecanice ,Ed.Bren,
București,2006
4. Krasnicenko A. V.- Manualul constructorului de mașini agricole ,E.D.P,
București,1981
5. Paraschiv G. – Mașini agricole I , Notițe de curs, Facultate a Ingineria
Sistemelor Biotehnice, Universitatea Politehnica București, 2011
6. Roș Victor -Mașini agricole, Institutul Politehnic ClujNapoca,1974
7. Scripnic V.,ș.a.- Mașini agricole ,Ed.Ceres,București,1979
8. Toma D.,ș.a.- Tractoare și mașini agricole ,E.D.P.,București,1981
9. Prospecte ale firmelor constructoare de mașini agricole
10. I.Buzea,GR. Langu – Mecanizarea aplicării îngrășămintelor ,Ed.Ceres București
11. Toma D. – Mașini și instalații agricole, E.D.P București
12. https://biblioteca.regielive.ro

13. http://www.farmweekly.com.au
14. Toma D.,Neagu T. ș.a. – Tractoare și mașini agricole (partea a II –a) E.D.P București